Scrisul în sine

George ANCA

cuprins

scrisul în sine

generalizarea sfâşierii

nu te trezisei

ţărani intimidaţi

Brâncuşi în strană la Mavrogheni

regândirea muzicală a poeziei

ucigaşii n-au culoare

pe ceaţa dimineţii

poetul râu

pe vârfuri de ţări

Hecuba

genunchii şi mâinile

Africa e Tismana

liniştea perfuziilor

osatura cavalerilor

comando în scris

1976

ianuarie 1990

octombrie 1990

scrisul în sine

scrisul în sine limbi străine

poliglot handicapat mental

comă fără erecţie concepţie

fără semen

ai rămas lampă

cine-a fost condamnat

eu

c-ai ridicat tonul

bemol major

ambitus mic

simulacre

deşert diacritic

wild flowers

undercloud la motoare

alamkara ananda

evenimente cu efecte triste

scrisul e catastrofă

prin spaţiul vedantin

antihinduism antisemitism

suntem luminaţi

mergem la duhovnic

poeta ne bucură

dacă nu abuzează

generalizarea sfâşierii

generalizarea sfâşierii

disabilitate titanică

înscrierea persoanelor avare

nu se dă la cumul

post scos la concurs

n-am plecat la Beijing

Asia m-a chemat tot timpul

ţi s-a spus să mă chemi

respect uniforma militară

nu şi pe cei ce o poartă

cumperi de la ţigănci

acolo şi seducţia

Ţepeş vrea pe Comenius

Puşi că să nu mă emoţionez

de vâlceni 

tu mândră de fractali

eu că am avut viaţă frumoasă

candoare poc pocăită

hai să ne răcim şi noi

că ora ni se afacere

îl las cap de listă

şi chem şi cânepitul

între arbitru şi psihiatru

dat în judecată popor topor

numele trupului alt suflet

în locul făinii iarba din rai

nu te trezisei

nu te trezisei poate de-abia

adormisei pe-a burtierei

migratului zbucium aţinere

de ne-am regrupat retorica

în oglinda spartă a nu ne tăia

ce să ne mai salutăm lasă

somnoros hinduism creştin

să las un loc lângă mine

a se perinda vorbitorii

pe unde ne găsim altădată

pe bulevardul Pallady ba pe

Monetăriei Adity hai la

Ayurveda la doctor

ţărani intimidaţi

ţărani intimidaţi de critici

literari la ceainărie

concomitenţa turbării

mai negri şi porumbeii

ce adăpost stejarii

vizibilitate de incompatibilitate

nu veniţi după mine

că nici eu nu ştiu unde mă duc

ieşiri canonice pe iarnă

hai că o să vă transciu

conversaţii vitale destin

în noiembrie în de noi

risipitori picaţi târg

aş lua notiţe după razie

aflând şi planurile

s-a întâmplat aşa repede

că n-am timp să povestesc

Brâncuşi în strană la Mavrogheni

Brâncuşi în strană la Mavrogheni

nu ştim unde ne ducem

şi dacă o să ajungem

cu Andrei Mureşanu cum nu ne-am lăsa

Udeşti Alcandoria şerpărie

viaţa nu ne-o mai făceai

karma dendrologică Yama

climat Pallady anchilozei

mâinile goale la intrare

steagul Indiei la ieşire

statuia dansa amrita amar

vânzoleală de sariuri pe românce

fata cu bonetă terorizată

nu atât de serviciu cât de artă sidhartă

dominică pe-o punte înadins amenajată

n-am ajuns la capul lui Brâncuşi

sariuri din şcoală răsturnată

Apolodor dărâmător de statui

rară îngropăciune deasă tângă

se hotărâseră să lipsească

mai şi întâlnindu-ne mai şi la poştă

sinucişi psihiatric înnodaţi câte doi

m-oi mai duce eu în America

la Frankfurt în Kerala

hai că pân' la Brăila pe 3

când spui pe din afară eşti artist

nu mai discutăm inutil un monolog

nu te mai invită pentru artă sculptorul

nu redactori nu eseişti

cât mai mergem pe jos

femeie ticăloasă care i-ai supt sângele

Sakuntala pe ceruri cu nimfele picajul

regândirea muzicală a poeziei

la ţară Brâncovene în asfinţenii

chopiniene din portretul de Delacroix

pianistă cu oboist ştimele la vedere

binarităţi translaţii aeriene

energie shakti pe tandreţe shehenay

sub muzică poezia se face dinamită

bas fost soprana Wilhelmine

perfecţiunea snobismului

sunetele se recompun euforic

se autonomizează în auz secret

într-o totalitate din finaluri de graţie

timp nenimb comparaţie nenaţie

să nu te mai rupi a nu te mai da

colţ nonfugal catacombei stătute

degetul pian mai mult zboară

renunţare la profanitate ou apter

arunc nisipul negrilor cormorani

ca monseniorul aş psalmodia

pune-ţi mâna pe scris de nici nu mai ziceţi

nu ştie nimeni e frumos discuţii ustură

a flata peste tinereţe o comuniune

om coagula congratularea

n-ai fi şi tot te-aş cunoaşte

cine ce mai aduce de acasă din tinereţe

toţi plecaţi în apropiere muzicalizare sufletului

rămân anunţului corectitudine

gutuia soarelui lumină

dantura ultimilor meteoriţi

calendă miasma ce

te fugărise din dosul

şoldului stâng

nu clor camfor

fă ceva

o trezire

lasă

euforia

târziului

când voi fi mort

halucinaţii

de bună-ziua daţi-i

felibri

mantre

prescuri

aluri

snobi mântuiţi

pe pronunţare franţuzească

mai o concentrare

ce-oi înconjura între timp

cazul călifarilor

zburătăcind binoclul

pe la Turnu-Măgurele

nevăzându-te îmi

zborşişi fluierele

cu taşca dreptei

pictatului catolic

neînchinare

presbiter

extracţie de înconjur

reîncep(i) dumnezeirea

incognito puşcărie

de clopot celular

ce scrii Franz

walz

cui gutui

tulpini din frunze

rărirea cătreiernii

cutreierată 3 errată

ce-n cetini tinere ginere

întâlnindu-se cărare

binefacere de prisos

spălătoria picta canzona

o să vorbiţi despre mine

o să rupeţi o foaie

pe verso vedere

grenada frăţiei în foc

suflă şi ne întâlnim

copile de iarbă

ucigaşii n-au culoare

nu era ţigan că e alb

cuţitul în mână i l-am pus toţi

ucigaşii n-au culoare

criminalul îţi râde în faţă

şi mai scoate şi un certificate

că are probleme psihice

te sun să-ţi spun că vin să

te văd refuzându-mi

salutarea creanţei

poate nu te-am numărat

înainte neîmpumnat

lanstă pe secetă

pe fugă laguna

crame crampe arpegiu

negativ nontoleranţă

pozitiv violenţă

acustică în evidenţă

voi recurge la povestiri

pârloaga amfiteatrelor

spirit nu cultură religie

coborâtorii din sine

la o parte sfaturi duplicitare

Texas

 sex us

 p'a cui

 ţară

Păcui

 vară

ajuns

uns

până la nominalizare discreţie

asupra primirii supunerii

şi frig amintirii mai cine

de-o tinereţe landei

a ne calma sfiala

premormântală renunţare

scandal cu acea săracă ţară

când nu mai poţi asculta

pe cineva a nu înnebuni

la singur mort vorbindu-l

pe ceaţa dimineţii

pe ceaţa dimineţii verde

copilul mântuirii berde

matre cântă barde

dună din cajună

rănii mătănii

chin smochin

setea sării între cursivităţi

somnul curajului minţii

cum m-aş mai arma

de nu cuprinsului sanguin

îmi pot şi tapiţa suta şapte

de oarece posesiune relax

în câte preponderenţe

mari discuţii învăţate

zi mai grea înot pe spate

când s-o şi înfrigura

elixir exilic pe faţa constrictorilor

nici eu să te trezesc

altfel zilele despărţire

bine de flori şi avansul

ochilor pe sinucigaşă

pe soarele de după ceaţă

cine-nchide cu doi gioni

ia şi masa şi borcanul

vă detraumatizaţi splina

tocmai m-a şters pe creştet

ce pasăre numai zbor

în inconştienţe nocturne

felia nelăsată balans austral

nu-ţi vei mai scrie romanul

plus ridicarea ceţii punte

o să mor retorizând completări de efecte

voie numai a călca pe morminte

plâns prestator perorând credinţe de seară

mai bine de tine pe schele

acum lăsat grădinii

îmi voi sonda înscrisurile

plumbul zugrăvindu-mă

sud austral relansând imperiul

poetul râu

cu muzicieni pe vers

Ramayana sinuciderii

cu orbul Zahei înainte

poetul râu îţi aminteşte

viaţa de fluviu marea

visându-se om delfin avataric

ai ritului auz total pe ison

răpirii în nerecunoaştere

personaje te caută în persoană

luminozitate eufomană

numai la subiect

fereşte-mă de digresiuni

şi nimic în sanscrită

pe câţi nu v-am citit şi pe tine

pentru uzul pastorului

chiar azi te voi cuvânta

improvizându-ne retorica

a te scrie imprescriptibil

cu paiele miriştilor

eraţi voi în gol negoi

din femei să mă răsfoi

ora unu către doi

ce să însemne poezia pe viaţă

dacă nu un sfat supravieţuitor

transă spartă în auricol

a ţine seama de fluier

şi când nu-i mai auzim sunetul

şi când nu mai suflăm

cine începea judecata

arătura reavănă mai

mărunţită prin trecere

alibiul poeziei în

faţa represiunii şi

a morţii sororale

muzicalitate sintactică

transferate penaje oceanului

zăvoi de sălcii grâu mustăcios

ca-n avatarul trifoiului

numai nebunia iubeşte

afinităţile podesc întomnări

de stil lupasciene

fiară semantică poetul

Alcandoriei ideal albastre

molia din fundul ghemului

şi cui i te-ai mai retrocedat

n-am vorbit servire

n-am servit vorbire

dodii şi iambire

pe vârfuri de ţări

pe vârfuri de ţări corporaţii

la Mancha Manchester

ne tapiţăm cu ţapine

fisurile spre gadine

godine să ne hodine

versuri pe cadavrul poeziei

decăzut în ceilalţi

păsărilor curătură

iepelor zburătură

plex reflex circumflex

urcă furcă furuncurcă

denunţ cu denunţatul

între prieteni gondola

lecturile sinelui autoral

detaşarea jaină de la mine

repus bătrâneţii eleveţiene

grămadă de verze estule

backed to make your smile

mai vrea chenoză chindia

davaiul buenos dia

sufletul pecete

pe băieţi şi fete

rână rană prană

transcendariană

mandragora

gora agora

scos ochi ca-n vise

cu tata Cambise

stuful veveriţelor

poale de Tagore

neamuri divorţate clan

pana ştangă apa clean

ucis-am a sădi sesam

bambuşii dansze hram

lumea ştie cum o

ţii tot într-o ascundere

zilei de mâine coclaur

normă or mă convertesc

la gnoseologie

după other azi evil

trenul staţionează două

minute ce se făcură

minutele celeilalte opriri

din cărţi atele

hai lazaret

vine kenyana tereză

mare lucru misiunea

pe înviere postumă

ţi-ai găsit păianjenul

de mine c-aş transmite

numai energii pozitive

Hecuba

Hecuba domneşte-mă mumă

nu ca Medeea uiumă

uiumului du-mă

calmat duium alaric

ciocul virtualităţii

şlefuirea păsăruicii

a doua zilişoară

depresia ereditară

descurajez seară

ne cărăuşeşte psihoza

euforie de artă

închipuită literar

nu mai ruinară biserici

de nisip indianismele

şi nu le-oi mai citi la târg

vorbitul la mobil fluează

caransebeşul pluşului

de-o comuniune comă

interesul întreruperii

a ne numi sfârşit

de mici dimensiuni

spusei că nu cumpăr

cobori şi discursul

pe aceeaşi orizontală

perină raze piranhii

pe la magic verdele

în ochiul călătoriei

genunchii şi mâinile

genunchii şi mâinile

gheţuri pe Gange

adio premiu

de sine nu

nici Kalidasa

nici itihasa

întoarse colonii

putrziciune fertilă

ori paşti ori îţi cauţi ghinda

muzicalitatea e a scriiturii

inspiraţia frigului ceaţă

zilele gările

pozitivitate până la dărâmare

canton latin ortodox

greco-ruso-catolic

o luăm la vale din aburi

vedem şi răspunsuri

unde obosite soldaţi

India plânge după mine

japonezul mă pictează spânzurat

acuta bribană hoarda clemenţilor

să ne vedem de indieni

în substanţa

trenului de Constanţa

scorojindu-ne Franţa

herba nudicus imunitate

planuri nu ne-om mai face

drumul nu ne mai coafează

din flux şi la zi

pe strada evidenţiaţilor

ai dreptul să vrei-vrii

aură pe pământ

cap de cal flămând

corecţie de ziduri zugrăvite

taci ca-n filmul celălalt

teatrem dinulescian

Africa e Tismana

Africa e Tismana de nu-i

aprinsesem lumânare

dau mâna cu schizofrenia

mai dă-mi un diabet

binele fâcându-vi-l

m-aţi îmbolnăvi

ori aş spune bon jour

am uitat o lumină

mult până la Confucius

reprimare anekanta gitan

frustrare stereotipie regresie

lucruri modelabile decât prin muzică

o alergătură şi ceva

lăsaţi-ne-n pace cu legile

râde Tagore bambuşilor

care în foc continuu care

nu vă mâncaţi beţi-mă

chiar m-am uitat în geneză

şi voi de pe drumuri în arhetip

el cu terenul eu cu scena

liniştirea perfuziilor

boabă milcovie liniştirea

perfuziilor proviant

în coşcovă roşcovă

de sine nemoscovă

măsura priponului

talionului

antiparfum tăbăcar

de nu în Haryana

pe cunoscute păcate văl

magnolii în floare

greşită ritualizare

alţii oţi fi mai tineri

cânepa îţi termină creierul

curbe pământeşti

virtualităţi aviatice

încercate canoane

l-am văzut c-a intrat

înăuntru p-altă parte

putea să stea toată ziua

ca să prinză şi puii

se formau pe defileuri

în câmpia Boianului

povestire pe frumuseţe

şi aventura zborului

femeile se înţeleg din voce

albastru cu pene albe

nu-i dai un pui şi lu' fi-miu

îi dau da' să-l aleagă

s-ar putea să fie la yerling

da' aci nu sunt şi cu puii

mi-a adus masculul

da' perechea nu

osatura cavalerilor

i-oi povesti osatura

cavalerilor pussy is

same at any age

radicali liberi din oxidare

se apropie nenorocirile

la vechea uniformă subscriu

durere de spate frică de câini

scriu breaking şi story-uri

nesfârşita lipsă de apărare

sculpturi întretăiate scrisuri

a mă interesa de personae

vâna vanara ravana

uruie vane rădvane

all the county behind you

născându-te murind

haită şi mai hămesită

de propriul sânge contrare

calamităţi periferice

pelin adăpost grânei

printre busturi bombe

gheara ştampilează timpul

premiu transportat naşterii

dumnezeul naşterii

la căpătâi pădure

în pământ arama

de aruncat carenţe

prin mântuite aure

mai veniţi şi voi

antilopa apasă

pe noi ne aşteptase

nemaifulgerătură

te-ai ales cu nefericirea

îndepărtării de urzoi

ceva prin război

revelaţia ostenirilor

pe consternate hamuri

contemplu nefiinţa lui

dumnezeu gândindu-mă el

repezi somnolenţe

de ajuns malvolenţe

înapoi la orbecăială

mai va amvon necarapace

reîntâlnire spirală

de-am şi întineri

creste calambururilor

şi nu mai stăm de vorbă

epitren Pietroşiţa

razele înfrigurării

accente încălzite

castă crustă

nenevastă nevetustă

cale albului han

nu câştigă mai nimeni

avem o casă da' la ţară

ne-am spune rune

irozilor năzăriţi

la străini meniţi

în versuri autodidacţii

lui Comenius

ridurile te măsoară

constelaţie oară

industrie câmpului

mă adaug rugului

ruga păpăluga

paparuda ruda

încetineală hibernală

tufiş sirian român austral

spre lauda verdelui

cititul rugăciunilor

în vale devale

orizontul mării

căsuţe merinde

aurobinde în

trapeză la Frăsinei

codru de con

clinchetând Algerii

călătorie fie

neplană veresie

mai cântaţi-vă

căutaţi-vă na-vă

fraţi încântându-vă

sălaş Sălaj

purpura pururea prapur

lirică ilirică

persoanele neîncălzite

pe distanţe scurte

ăla scriitor nici cleptoman

nu mă recunoscu

pân' la sărutare

n-aş vorbi ce-ai vorbit

cum îl taie ca pe porc

câtă mai daravela are

psihometria curtuaziei

statuia propriului curaj

patriotism diasforie

gondolă plină cu muzicanţi

                                   

comando în scris

te căutai pe esplanadă

landă cu droguri de umblat

terminus postului naşterea

paznicul grădiniţei aduce

eseul de la îngrijitoare

aşteptăm ce n-aşteptăm

îmi cerusei carapacea

rariţa grătăruită

de-o paranoia crăpată

modelelor haplea gândac

refuzându-şi compania

ce vă ţistuiţi clopoţei

n-ai scoate ochii leului

de pluş cum nu te-ar

hipnotiza beculeţele

oarece comando în scris

blajine bulevardisme

de nu şi ţigăneşti

nu ne-am spus mai nimic

rar apropiaţi pe tăcute

tăietori drumului dinspre noi

erai curioasă de societate

dumnezeirea morţilor

peste vieţile rămaşilor

linişte în paşi de îngheţ

zburate florile de piatră

la greul sărbătorilor

te mai mirasei controversă

povestirii din bestii

cum ţi se păruseră

Alexis Carell mi-e prieten

de când în Waikiki

călire sans aleluion

ucigaşilor respect

ucişilor nimicire

în comunitate

încovoiemu-ne pater

de-o gravitate guru

mere de întors mors

                                    (2010)

1976

Le zuav prends son bain de pieds. Sul ponte di Perati. Ritmica are un fel de pas haotic, nu-s legate întregi enclave. Tinde să devină un ansamblu conturând o idee, nu un personaj. Dialogul nu este declamativ. Dacă i-aş lua linia, ar putea să fie descriere, dacă pun linia, ar putea fi vorbă.

gheţii-i cânte scaldul

nordul renul mut

unde este caldul

de anul trecut

m-am temut într-una de vrăjitorie

întâi s-a dus moartea din suflet

apoi timpul dimineţii

orb alergându-l

nebunul înverzeşte sub stejar

îl întreb ce face şi tace

Sunt un om modern, mă pot sinucide în orice clipă, mai ales în somn. Noaptea numai în beţii, dimineaţa, să te ţii, nimeni nu s-ar mai trezi. Viaţa mea va fi ma vie. Nana a mers la grădiniţă cu şorţul murdar. A plouat violent vreo oră, apoi a răsărit soarele. Ha uscito il visto.

pe oceanul indian

de-acum în patruzeci de ţinte

adânci şi gânduri şi alean

le voi întoarce către minte

ci astăzi plouă pe copii

chicotitori în alambice

cum ieri învins mă jeluii

de vremea gata să se strice

Zvârl în aer roată de ceasornicar, limbile pedante împletite nimb.

mamă de etern copil

cu partea zilei din ajunul naşterii

ciur spălat de lacrimi

plânse peste Dumnezeu

în pustiu de strigăt

nimeni nu ascultă

în zvonuri de nebun destin

tulpina clătinată

însoară cavaler de floare

Taormina dor soare-n rădăcina mării munţilor ziua Taormina.

Ianuarie 1990

Prima giornata internazionale di un lepraio. Mitsubishi mi stupishi. Una democrazia per tutti. „Ceausescu c'est Satan” (Eugene Ionesco). Presidente dei Lincei scriind la Ministero degli affari esteri pentru viza mea. Imagino che sarai alle stelle. Fellini, La voce della luna seducente. După atâtea în India, o conferinţă în Italia, în deschiderea ISODARCO, Pugwash. Evenimentele din China. Schaerf, aşa era Italia până în 1955, zece ani după zece ani de fascism-Mussolini, nu 40 de comunism. Mi-o trece depresia. Ascult sesiunile, economisesc ţigările. Papa sărută pământul guineez. Curiosity killed the cat.

mai e nu numai un mâine

te-oi înţelege de Câşlegi

cât mă alegi

mărar fir fir'ar

doamne dialectelor

fulgilor zăpezilor

copilăria

Folgaria

vorbirăm de la

revoluţie la revoluţie

ocupaserăţi sociologia

faxurile xeroxurile

le şi stricaseţi

piacere chiacherata

a la Mahabharata

mama Anghelina

nu-şi sărută fina

c-are pe Georgică

în tivu adică

nu mă cunoşti neprima

zăpada face clima

ce respecte de aspecte

la ucideri indirecte

trupul zăpada

moartea mama mea

dacă nu murea

nu se năzărea

jumătatea sa

revoluţia

montagna su' nea

cutărică va

m-o admonesta

momo de-o mânca

şi cu dodia

ce dansa mai ba

ce ringrazia

râurile-n şa

omul mare lumânare

cere-mi vulturul de mare

că e timpul cu Olimpul

când se lasă anotimpul

diferenţă numai una

mâine voce della luna

pianola Nola Pisa

frunza nemaiplânsu-mi-sa

cavalerul rozelor

sto calore al Indore

Lumea are nevoie şi de zăpăciţi. Magistero Occupatto Firenze. Il perche della rivoluzione romena e il ruolo di studenti. David Carlton n-auzise de John Fowles. Capire per cambiare. Mafia, modo di pensare. Dimenticare Palermo. Per sempre la nostra settimana in Folgaria.

ca-n tinereţe Doamne

mă scriu italic

de ne dai entuziasme

mai sus de groapă

salut găinile roşcate

cu tusea frontului

mă uit la tine pământ

nu te-am văzut de când sunt

de ce i-ai muşcat sânul

i-am spus că seamănă

cu mama de demult

ea nu se supărase

arhipelagomani

abia mă mai vândurăţi

pe la americani

o mână drumul

alta scrumul

auguroni

cu Berlusconi

turnul patru

de-a străpuns

amfiteatru'n

soare uns

prin tunel de inel

prin inel de tunel

şo pe el Jundandel

ca la carte cocartel

am sărit mort şi-am mai

morbidizat şi studenţii fiorentini

Romei nu-i pare rău de mine

memoria mai blândă ca

palma de te-ar fi scris

mai multe aveţi voi să-mi spuneţi

precum unui italian

eu le-am spus tot până la voi

ce-mi spuneţi nu ne-aude nimeni

e-un joc pe viaţă altă viaţă

mă mir că nu v-am cântat

fiorentini ca trentinilor

apa-a treia Dattatreya

oranjă theodiceea

atunci magi neelectronici

fac picioarele lui Donici

mai ziceam şi de Palam

nu Abhu Dhabi haram

un deşert un peisaj

cu petalele spre Raj

dehotărâtă undă

pe ce canal o zi

albastru pe albastru

la margini oranj ji

respectele budhiste

se cer în palmă mi

s-a părinţit boema

din dorne de copii

luna pe avion

al doilea conson

format italic talii

prin fier mai mult da Vinci

ca peste Australii

albane preţ de incii

din Cezar pelogalii

îmbracă-se provincii

în noi ba în Abdera

Ierusalim Isus

certându-ne himera

de-a dreapta luna sus

parola de-a pământul

filigranat computer

că nu fereşte sfântul

nimic ce dă din uter

oricât pe dânsul cântu-l

în praf e a mea mutter

pe gri ce grigii noxe

ori harcea-parcea coax

bebeilor cu doxe

îmbătrâniţi în antrax

şireturi ortodoxe

retrase dinspre Ayax

dacă Belgrad belg nu rad

Babadagul astă-vară

cu măgarul poze-n vad

la un stâlp de v-afişară

ce-a fost nu s-a dus ce cad

îţi curgea matale-n moară

mă mai macini te mai fad

mângâi mort că domnişoară

e-un italian de stâng

zice vine Timişoara

de-o rima cu-a lui Ferrara

luna-n dreapta n-o mai strâng

doamne unde-ţi petreci seara

că mi-e mintea numai crâng

disciplinându-ţi rana

de te închide dublu

cu pastorul de prana

şi colapsul sub rublu

tot ţii cărarea Crana(h)

uşchitelor lui Hublu

jos ard lumini tămâie

până peste Banat

Eminovici rămâie-n

cerescul împărat

altarele mângâie

şi melancoliat

puţin pe o pedală

jumătăţind vestală

aseară în Florenţa

sau Prato prepotenţa

haşiş fumat la minim

şi ţi-adormise inim'

Se zvântase în Tirana brusc (dacă mai invidiam Italia, o făceam şi pentru Albania). Sentimentele Indiei, în trei mesaje - Vinod cu poezie, Margaret cu prietenie, Lali cu Jaipur -, m-au repus în cosmicitatea gratuită a unei vieţi de tinereţe împreună. Fata e la engleză, ajunsese mai devreme cu o oră la gară, trece, i-am zis. Mai văd oranta spre Transilvania, ne-o ierta laurul inima şi inima laurul. Mi-a scris aici Rosa del Conte, cu o tăietură de ziar dupre moartea lui Franco Lombardi.

de-aş revedea Trastevere

statuia lui Trilussa

aşa picioare tefere

cum Vaticanul nu s-a

prin câte expoziţii Dino

poate uitat ca de Umberto

continua de-atunci revino

că inima tot nu mi-ai fiert-o

scurtezi transcrisul pe pământ

cât ezitaşi pe terra

n-ai compara-o pe cuvânt

regala şi galera

credeai ziare sus de nori

în catacombă pururi

atunci acum de două ori

pantofii fără şnururi

străinii după primul foc

priviţi-i fetelor la loc

şi doamnelor din poloboc

traduceţi mai ad-hoc

pe epigrame zboară zgura

dintr-un păcat o moarte dar

după amiază mi-e arsura

între Asura şi ursar

n-o să-mi pară rău de procese

cerul ridat înţelese

reînnoroită cadaverie

de sine reproşându-mi-o vie

ca plecarea orei a doua

sosirea nu mi-o fi de-amboua

în aer tăcere sub limbă

vocabularul se şi el plimbă

Octombrie 1990

mila Lisabona

întoarsă New York

amurg altei vieţi

nici vorba frumoasă nici

nesfârşita patimă

nu ne mai iartă

păcatul locului

chinez în zen

mi-aş scoate pantofii

platani sintactici

nicio mirare

nimeni primindu-te

nimica n-avusesem

asemeni mă vei pierde

mi te va ninge barba

a birui norocul

neastfel de mă aflu

curând în altă lume

Beatrice imaginează-ţi-l

pe Dante după încheierea

divinei comedii