George AncaManuscris de la Marea Vie
după-amiaza asta repetată ochi invers concentration noir
scoica inexistenţei răsunase geometrie
aici că îmi sunt verso în persoană
fără pălărie ajuns de blândeţea amurgului
voi ce-auziţi pene cu sunet de valuri
frumuseţe grăunţa sustrasă morţii
să-i zicem cred că eşti vie mare de mijloc
ori să spună Ravindra patosul copilului
vezi că nu merge pe verso de sine
toartă de amforă dantela mişcării
vă las păsări sănătoase mă mai vărs la căi întoarse
ne şi remaniem marea în pielea udă a lui Arhimede
când aşchii din Brâncuşi vor zvânta nisipul fluxului
a ne povesti manuscrisul visat între două sculpturi
de val încet-încet n-am mai pluti în noapte ne va
mântui Hristos cu tine-n strană aurora înspăimântaţilor
eucalipţi apocalipţi versaţi vers verso studiu în soare
de ieri ştiusei petrecania de motociclist la vaiet
şi dimineaţa altuia grăbită orbirii tot ciclopi
în frunte ochi de entorse feluri de răpire nu e pictura
aşa neagră vânător de draci pe urechea nopţii de piron
ca de Crăciun tamil alun cunoaştere necunoaştere
vedere nevedere te uiţi în soare se uită în tine soarele
închideţi înt-un pământ de clipă instantaneitatea
luminii parcă ai asculta diferenţa zilelor valurilor
o moară vaporul tuşeşte vechime consolată de revers
n-ai desena obişnuinţe într-o singurătate veşnică
de-ţi deduci fiinţa dintr-o distracţie impusă
conjuncţia luxului cu involuntara spurcare
cum şi cătarea puştii cu viespi se obturează
prin faguri nici lumina nici mierea de furat
nerăzbunându-te mă gândeam la tine Buddha
ba la tine Eliade pe calea de mijloc leacul
primelor trei dureri din durerile adevărului
pe mal am ţipat la Reveca şi Florina căutând
scaune în persoana mea neinspirată cu nervii
nu-mi diversionaţi manuscrisul de la marea vie
ăsta mai mult nimic şi tot de la Marea Moartă
iar durerea de mijloc binecuvântată vălurire
sânge de sânge cer de cer pe corăbii Brâncuşi
în orizontul iminent cine să mai sune sara pe deal
din isola supravalahă dulce popor-pierdere-de-sine
citeşte adunarea muzei meduzei maicii domnului
andaluzei bine că m-am aşezat altfel cădeam în arhaic
natura fiinţei aquavificată mi-ar spune taci din gură ascultă
fericirea mării netezeşte-i valurile maica le va naşte
la nesfârşit să-i verticalizeze dantela ba nimicul
îmbrăţişează-l mă pomenesc luându-mă în dodii
secetă verde milarepian apără de inferenţa bon
adormise mării şi adio tuturor fiinţelor de dinainte
adormirea muzei şi adio viselor de pe urmă
de nu mi se împletiră vieţile pe dinăuntru-i
stai şi gândeşte-te cum ai fugit de mănăstire
neavând curajul să intri de ruşinea maicilor
păcat mişcat la văduva plecată prezisă vălurire
la văduv de nu s-ar perpetua fractalii de nonsens
în şi mai fabulos haos nu-mi şoptea ţipa muza
salvarea de-aia m-am răstit şi la femeile de-adineauri
manuscrisul îl las rufă necălcată decât de hazard
din nici un calcul ultim muzeu de artă modernă
numai pentru o imprimantă cu un român şi un evreu
rezemat de Henry Moore complicate căile nescrisului
ascunderea în iureşul necombatant chirăila de împrumut
şi ruşine euforia ne rufăie dacă n-am mai rupt dacă
nu voi mai rupe aura dacă n-am mai oftat dacă ţie
nu-ţi găseşti cuiele palmelor a doua oară anta santa
femeile văd ce n-au mai văzut uită-te după Leda
sarea vieţii cu sarea morţii sarea pământului cu sarea cerului
porumbeilor negri nu le strig lăsaţi-mă în pace
lebăda mă ignoră de-o viaţă în bătaia de-a doua a mării
o oră şi încă o oră apoi sfârşirea imprimantei în amprentare
frica de moarte inversă n-ajunge frica de teroare
chinul cărnii transubstanţiat în sunetele pământului sfânt
al omului petrecut din om dumnezeu din întuneric
cinstirea întunericului dumnezeiesc de sânge
făclier în ultimă pâlpâire ca-n ziua dintâi
prin valurile Mediteranei înot înainte de temniţă
tineri de nu muriseră de nu-şi aşteptau reînchiderea
dacă se întâmplă haiku de se întâmplă să văluri
a sângelui ţintă săgetată n-o plânge până nu se
sculptează afinitate până la Iisus Hristos
şi de acolo psalmist regi strânşi în chingile pustiei
poeţi râşniţi în ziduri comuniste o poezie
mai frumoasă ca bucuriile libertăţii o consolare
a anonimatului o ieşire din religie o ajungere de sine
în veci tainică şi duşmănită o îndumnezeire în iad
acum voi înota în sângele poeţilor din puşcărie
mă numesc Natanail n-am nici o altă cunoştinţă
despre mine voi deveni vampirul răsfăţat al silabelor
globulelor vocalelor picurilor consoanelor gândurilor
stingere-ungere nu-mi doresc mântuirea
scăldându-mă în zădărnicia durerilor trecute
cerul boltit şi acolo şi aici şi atunci şi acum
rar durerea îngânând gemete de tortură şi de visare
nu mai zic de foame nu mai zic de sete nu mai zic de fete
nu mai zic brâncuşe valuri sfârtec jucăuşe tăcere mâini galere
mai înoată Gheorghe în Dunăre
Washington mai înoată Gheorghe în Dunăre
am o cârmă pictată de ăl înecat în crucea agheasmei
mama-mare Catrina păzeşte cânepa nebună din bătaie
lectura culcatelor bannere translatează anonim ego
păcat de înghesuială pe mângăiere lustrală
liturghia cupole Coppola monoclu Vădastra
străpunse transparenţe de glonţul idealurilor
de ne-ar omorâ govinda altfel stradă de o
străbătusem sigiliu eliadesc neîmbătrâniţilor stejari
nu-mi prădui Ariadna pădurea ce mi s-o scrie
ne vină macii înroşească rămânerea de sine
cap unu se rescrie raptul scrisului supt vampiri pe bani
îl întreb dacă a mai rămas vreo naţie decât a transcriptorilor
se uită la mine şi nu mă vede de poeme la comandă
teiul nucul mă calule cu şaretă miresele la putere
ne-am reveni în păreri riturile fireturile ne-om fi şi închipuind
şi-aşa călcaţi în picioare de călcaţii lui Mamona
ne-om usca în bătaie le întoarcem spatele în goană
ca Bali lui Rama ori Siegfried numai aşa ne pot ucide
scăpăm şi noi se vede că salvarea pielii scrise
prereligie se merită cu final of course viaţa
tot ţi-am murit toţi la ce te-ai plânge din cine
cât că se atacă regele lupeşte câineşte româneşte
o coroniţă judecata la nuntă nu tu Beatrice
nici Kira Kiralina Brăila Braille şi soră-ta Dane
cap doi acum merg la Târgovişte kindia Streinu
cu telefon la Găeşti dezacord gramatical
chiar în penitenciar raiul renaşterea claim
prefaţă traducere Răcari ne şi premiem promo
podul spre picior insondabilitate ocol
şi o copilă pre pod drumul până la pod
nu intram în oraş până la pod acum nu ies
captiv închidere după deschiderea insignă
unde ne-om sparge frăţie spre familişti
noi ieşirăm din păcat podul numai câteodată
ca pe Avraam musulman preacuraţi cosiţi de căldură
micime clăii ne-am adus aminte paie răchită damigenelor
cap trei alfabet latin ajungem bacalaureatul care ai
subiectele soră-ta ăilalţi fraţi Veronica pe bicicletă pe Răstoacă
în Potop curgem către răsărit din Găeşti la Bucureşti
după cum mi se întâmplă tot nu e tipar cercel
nici decapitatul nici ăl cenuşă din delicateţe pepenii
în cătarea beţivului năpârlita adolescenţă am da-o la facultate
care încotro icoano înfrăgită pe învăţătură noi aşa
ne îmogăţeam amorul toţi în şir toţi pe culme tai rîmă
ori destin răsari lume de bengalezi români când
un bunyan bambus ne mai uităm ovăzul de-oi scrie
la întors alte capuri la căţea în labirint pe marginea cişmelei
cap patru vă voi citi palma scriptorialităţii acum poliţia
pe bună dimineaţa biletele ai căzut mulţumeşti
ce-i faci şoferului îţi arătam pe oricare albăstrele
prin pădure epica nemişcării inexistenţiale
cum şi lozirea în dodii control trofic de nu
ţi-o fi părut tânăr lucrându-ne bătrâneţe
fie-ne corupţie mama noastră cu tata mort
aşteptare pe note recunosc pălmuirea dorinţei
îşi ia seama la o adică pe drum spre catedrală
cap cinci cai răriţi de arşiţă pe mejdina tantrică
mă las pe tânjeală până la moarte stafie paparudă
cap şase picată rochia rândunicii lângă butucul
de pe străduţa Ariadna din Iraklion la tei serai
cap şapte poate glumeam înteiat cu lumânări pe apă
într-un aprins hotar marş mareşal putinţa ispăşirii
vuieşte copilăreşte tace bătrâneşte prin tei neîngereşte
cap opt cele din soare stacojii la umbră roşii
între frunzişuri atârnând peste supravieţuitori
mi-a fost frig mi-e cald în curtea asta
religioasă hai să ne uităm la fântână
cap nouă vorbeam nescrişi premorţii încetinesc
tristeţea dă bă o ţigară la voi în Giurgiu
cap zece a nu ne uita poezia e ocupată literatura
nu mai intru în biserică doar soarele pe banca goală
aţipit mirosul teiului rătăcit fluture caiete pe sânziene
cap unsprezece nu ne-o mai păsa de barză în India
am avut în viaţă timp să scriu un vers invizibil în Washington
cap doisprezece zicând val de scufundare galbenă
cal cald peisaj sinucigaş în temenelele temniţei
cap treisprezece am fi luat-o la fugă violaţi tortură
nici bani nici teritoriu blândă plictiseală de după spital
calfa ar afla alfa castelul portughez în America versuri
de citit cânta sau auzit ba de trecut timpul zbrr pasărea
cap patrusprezece cont concentric din zero infinită neajungere
nu mă închipuie mingea ambulanţă mai muzicală
cădelniţa lampa candela toţi muriră cum să ne permitem
aşa ceva bine c-am trăit să scriu cele mai dinainte dodii
cap cicncisprezece nici zumzet o şoaptă bazalt altora
vecinătatea bisericii mă închin cu tata din mormânt
cum scrii o zăpadă Elisabeto botezată de poeto
murmurantes
călătoriei egali marţi muri mama
judecată din flori unde umblaţi sărbători
fără imaginaţie creat Adam
de-aceea nu-şi închipuie nimic
ereditar lipsit de caracter
şi mai cum românind pe pereţi de gheaţă
areopag de linii militării chindie
cum crezi că nu mă voi face o şcoală
şi nu voi scrie cătuşelor salve
nucul tăiat la moartea ta mamă
cum ar fi curs apa de mir(are)
ce mai şi lozeşte căruţa balena
făcută ocean de sânge venez pas
de me voir quand je serrais aveugle
nu e nevoie să fumezi măi băiatule
fă-ţi criminali deştepţi nu sunt o
proastă şi în nici un caz criminală
păi bre nea vulture mori decât galeş capra
a lărgit semnatica verbului criminal
omori un om omori o cultură onduliformă
cine-i la rând să înflorească rerum navarum
you don't have what it takes Mela Aristina
de prea mult timp ne seacă sufletul
să uităm cât mai repede să vorbim româneşte
adevărul este valoarea eminesciană
mi-e de Amedeo l-am văzut la film
era cu Mioara nu se sărutau
uite ce se uită la ei Lipoşteanu
scenă de spart geamu' când se omorâră
Mio după scrisul mai târziu Zahei
cum să nu se zboare ciorile fermoare
la înmormântare fotbal şi cutare
la reâncarnare Ivane Linţoiu
îţi tăie sorella şi pe el apoi
n-am avut romanul când se ciopârţiră
înfloriţi şi voi ne spun margaretele
nu Park a elaborat teoria inelelor
mumiile nude di Manchester acoperite
trei mii de români adepţi emo
cap ai minte ce-şi mai trebuie
explozia stelei a generat o lumină
de o sută de miliarde de ori mai
puternică decât lumina solară
lanţuri unduind sufletele
prescurile copiilor părăsiţi
I in the membership of my days
familiile să se destrame pentru un ban
scoşi clasicii şi înlocuiţi cu prozac
tinerii devin obiecte de joacă şi proxenetism
progenituri doldora de bani îngheţaţi
mă jigneşti neauzind ce spun
îmi pui întrebări fără a cerceta contextul
rîie sub limbă ne face creierul scrum
şi să fii asasinat îţi trebuie bani
cum ne-om mai chema când n-om mai fi
din gulag în holocaust compasiune
trenul speciei umane pe linie moartă
mi-e frică să nu devină obligatorie homosexualitatea
mitingul cleptomanilor reginei mamă
nu are dinţi tablete doar a supt
ăştia micii învaţă rapid înjurăturile
este de domeniul cătuşelor nu al primăriei
astfel de indivizi ne prăbuşesc în moarte eternă
tăcerea din sufletul românilor paralelă cu noi
vedem câini de oameni şi pisici de oameni
şopârle subliminale conservă expirată supă reîncălzită
janghine injectator de obsesie şi şpagă
femeia o cruce pe care bărbatul se răstigneşte
pot avea identitate decât în contextul tău
ciulirăm urechile şi ne cutarăm în buzunare
nu poţi mânca de pe urma talentelor tale
cristalele sparte nu tolerează atingerea măturii
sindhi să nu rămână nereprezentată în antologie
devenirăm liberi dar şi adevărul gandhian expiră
you call me clay mă poţi numi lut
te-ai gândit că eşti eu am văzut
un om mergând pe stradă era o umbră
deschide cartea citeşte povestea opresiunii
yuga lunii mai vastă decât ecranul minţii
aş traduce feminista A Wall Picture
de ce te temi de adevăratul meu sine
publicarea documentelor e ilegală
sunt mulţi schizofrenici şi fără acte
afişarea dosarelor este obligatorie
şi căsăpeşte vreo câţiva angajaţi
nu aveţi nici un pic de decenţă
aţi reuşit să vă capacitaţi şi să depăşiţi boala
schozofrenicii au inteligenţa peste medie
nu mai vindeţi vieţile oamenilor
sunt persoane doar aparent normale
decât un idiot mai bine un schizofrenic anonim
până şi voi ar trebui să aveţi o limită
credeţi că sunteţi scutiţi de astfel de boli
o altă boală poate nu ne-at fi afectat
nesimţire curată noi suntem cei bolnavi
bolnavii sunt inteligenţi şi de bun simţ
astfel de documente apar în presă doar în România
la americani schizofrenicii sunt
consideraţi oameni obişnuiţi
din ce potir se bea sângele este unul
i-o fi fost sete sărmanul şi a luat o gură de vin
îl susţinem pe Satan ca să-i chinuim pe creştini
noi ştim adevărul că Satan există
Iisus Hristos a fost un simplu evreu
şi a fost răstignit pentru prostia lui
pentru că s-a declarat regele lumii alchimist
stresul îngraşă îmbolnăveşte şi ucide
sinuciderea nu vine niciodată din senin
globalizarea ne vrea proşti bolnavi analfabeţi
în cât timp va dispărea România de pe harta lumii
democraţia te trece pe ajutor social să mori lent
ăştia sunt mai perverşi decât comuniştii
am fost la loviluţie şi la piaţa universităţii
nu m-aş mai duce a doua oară
scap Scain potop de croncani în pitoresc rampant
ce întortocheată carantină azilule cod codârlă
voci contorizate de frunze ne în floare
ţi-e frică de-o carte de-o pagină de-un rând
satanizări de obşte vechimii tot retorte
prea repede ce fusese încet stătătoare obârşie
dramă repetabilă arhipelag croncan în arcan
partenogeneză povestitoare cudulma cea înceţoşată
amintire trădată de încă o poftă la oblânc
să vedeţi ce-o să fie dup-aia hai să-mi fie
dor de tata că a mamei humă şi a mea-i
concesionăm praştia croncană în acest scris
antologii din Delhi stăm de vorbă cum ar fi azi
malaria Kierkegaard parcă nu ne-am fi dorit nimic
singurătate invidia petunie petardă parteza
grindină în Moreni unde ne ducem fără mângâieri
Murugan Morgan plasmodium 20 august
ziua mondială a ţânţarului Praga Gori prigorii
ce se întâmp-lă pe la marginea paradigmei
malaria e boală e şi leac pentru sifilis
crezi că tot ce poate fi ştiut e cazul să se ştie
pe drum înfige ace în tot ce mişcă
transformarea parazitului din semilună în sferă
devenise dependent de Abdul şi de sângele lui
să dea cuiva să bea un cocktail de ţânşari morţi
toată lumea ştie că are nevoie de bolnavi de malarie
a şti ceva înseamnă a schimba acel ceva
crezi că ştii aşa că nu mai ştii nimic
nimiciţi ne suntem pe sub degenerare dansând teodicee
arătaţi că sunteţi bărbaţi nu cârlige de rufe
nişte nimici nişte neica nimeni primar celor bătuţi
uşor pătat de sânge de capitală gregarism imitaţie
forţarea unităţii sau abandonarea identităţii
în pustie într-o peşteră din muntele lui Simon
biblia metatip al culturii romantice occidentale
mierea din mai mult flori se scoate
unul din visele mele e să te ucid om de zăpadă
iniţial omul era proprietatea pământului şi nu invers
cu turnurile gemene cu navele incendiate
dopamina în exces ucide conexiuni de idei
o lume pe care o condamnăm dar n-o înţelegem
this is a reversed Indo-European story
of course the local choice might be the galaxy
cum ne-ar elibera Irlanda cum nu vorbim ruseşte
mafioţii din vârf au pus carul înaintea boilor
când ştii că sub pielea de oaie e un lup pune-l să behăie
asasinate induse votăm cianura picură teiul
veşted remoscovizaţi până în Irlanda Cairo italian
popor de laşi chiulangii şi turnători România
burduhănoşilor şi neam-proştilor deşteaptă-te prostule
coadă la sărutat picioare şi cururi de criminali comunişti
scăpaţi vomatului de-aseară
în piaţă lumânare mortuar
cum băutura mariană sfoară
din rele cârme face trotuar
romano doctori cum naţionale
din Mărăşeşti Carpaţi Gitane
acuma pe-ale dumitale
nu ţi le bande mataram
merci de Indii Telemac
din tată Kant păscând Rousseau
iar din armată ahimsak
transcris mămicii în trusou
cu două karme zero sac
în avionul din cavou
se moare (în) România Vasile
cancer şi frate-tău sinucis
nu mai e viaţa nu mai e ţara
nu mai e ţara nu mai sunt zile
numai ucigaşul trăiască oara
din timpul nostalgic paradis
pe malul unui râu dintr-o carte
mai umblam printre stâncile
malului mai deschideam cartea
rămăsese cartea deschisă ca
şi cum pescuia şi mă
adânceam dincolo de
drum pe o melodie filmi gane
totuşi nu manea nu bhajan
cât o voce s-a făcut auzită
dinspre drum apă carte
mă întorceam dându-mi seama
că o să mi se dea puja
exact o femeie căruntă în hindi
samastha nahi pusese bunătăţi
în faţă pe o piatră înierbată
i-am bombănit amabil mişcat
că nu ezitant le-a luat
şi încă ispitindu-mă
după Rusalii le-a luat
şi s-a dus lăsându-mă pe râu
să nu se creadă că nu ştiam limba
chemat şi dermatologul filosof în Cişmigiu
ce să mai dorm traduc târgovişteni
la hazard şi la mâna lui Stan
genul Giurgiuca al tinerilor
revistele mele mai indiene
capitol ce nu l-aş renunţa
nici pe mine nu m-aş anunţa
grăunţa băunţa crunţa
creier graur balaur cranţ
câinele farmacistei neînlanţ
texanul Patrick îi dete drepturile
pentru scenariu lui Tom
Belozerov votă pe Ştoi în Balda
Pogacek muşcătorul de minge
Ayappa Paniker mort în 2006
Saha mi-a trimis cartea prin doi
de chiar n-am trişat nu mi-am făcut timp
şi nici n-am stat degeaba cu (anti)scrisul
anticristul să mă ocolească
unde se dă castingul cine plăteşte drumul
mă vede lumea mă tot vede în filme
scriu cărţi ce cărţi să le citeşti tu
bubonică inducţie garanţi
tichie aur creir sfanţi
din comunism în comunism
din rabin în rabin cuscră
Indra Agni lângă Baruh
rehab Phillip and his ladee luver
cu cine seamănă de sus cu Tom
pe ce melodie pierzând vei câştiga
adio România şi pas elegia
nemaiavând patrie încă fiind (c)ea
unde cu Fox şi cu Pasi scaune
spre Smara nea Tudorică
nu-i ziceai nimic bătrâneţii
de-mi spuneai cavalere aferim
cum şi radiaţii Nicule dialectuil
cu patologie joculară neminţară
orice universitate o sinagogă
care grilă mai talmudică Pantelie
cum până la urmă joci în film
obligat de Răzvan să vorbeşti monoton
de-i pare firesc nefirescul frumos urâtul
şi nu se plătesc repetiţiile nu castingul
ce să mai vorbim de nemţi dacă şi turcii
au ajuns un exemplu bun pentru noi şi
în plus Olanda e mult peste Franţa
ca Tom ieri scriam patovers
în tradusuri şi susuri azi
nimic din selecţie decay
eram in charge cu protocolul
ministerului cu unguroaică
am înţeles să se gătească pentru
musafiri felurile ca ale ei
vezi mâine seară se aflau
trei ceaune cu piure şi
bulion botezat zarzavat
n-o să iasă n-o să supere
mi-am găsit de lucru iar
consilii a doua oară
ceaunele iar de lucru a treia
nici o refierbere diabet
ăia furară voturile sub meci gata
meciu' gata şi pauza de comunism
geam deschis eram Kerala
în şi din cu ăl din Ioneşti
de-am tradus englez în rimă
lucratul de voie ca întinerirea
puţinul somn pe apa ochilor
pe strada Vânătorilor în pielea
goală recitând din Vechiul Testament
cercul aurit de pe mantia lui Aminadab
sinucideri din splendida Rusie
ba din primărie periculos la etaj
păi nu vezi că lumea e un Piteşti
vitrine mâncate de schizofrenie
greierii din propriul auz
Târgovişte şi Râmnic două morminte
încotro Kalypso nu-ţi mai vine cal
paşii pe cenuşă mărilor din val
măi ce necârmită karmă şi la mal
să filmăm unghiile netăiate ale Saharei
cu scândura pe zăpadă verticală
tot bătrânul boşevic dictează muzica
până la altă lovitură de stat nu scăpăm de ei
copil nu mă interesa etnia eşti creştin eşti evreu
toată evanghelia turnată în viaţă cu personaje iudee
în vremea aceea in illo tempore ţări anexate
jos pălăria a fi anihilat o lume Rama al indienilor
n-am auzit româno-iudeo-creştin drepţi cu vinovatul
până unde o mai ducem ne mai duceţi suduri nuduri
unde ne-om converti nonexistenţa strecuraţi avatarurilor
autopie prin traducere sonet lui Petru Cercel
de ce n-om fi învăţând chineză de ce învaţă ei
toate limbile pe ce înţelegere carbidul
apoi cei nemernici au râs pe înfundate feriţi-vă
de farisei şi cărturari limba maternă poezia urdu
nu ne supunem pe viaţă nimănui ţara râului
popoarelor ţărilor poporul român nu are ţară
înnebuneam în vis înnodare în haos la Drăgoeşti
cu o pereche sintetică lumea mă saluta pe sub cimitir
prin târg pe faleză cu statui de Apostu tocmai că
trebuia să dau un examen să mă uit la ceas
peste o oră spun Cristinei nu mă vor primi
pierd examenul aş ajunge înapoi îmbrăcat într-o oră
femeia nu comenta ca şi cum să-mi dea de înţeles
că poate voi fi primit mă vedeam aşezat pe scaun
ferind goliciunea dezbrăcarea urmase înnebunirii
gpliciunea după îmbâcsită minte vomă de îmbrăcăminte
minţi îmbrăcăminţi cursa nu curva femei ambasadori
like you with India unlike you I am not Indian
v-aţi dat pe mâna mea moleşindu-vă cadavrul
moaştele lui Epictet şi Astion înapoi la Halmyris
între acatistul Tomaidei şi al crucii fleica aia de zebră
oare cum au reuşit aceşti degeneraţi să sugrume România
au fost vreo treizeci de Isuşi cu diferite nume
noi gnosticii trăim kosher de ideologiile astea
ies din captivitate fără nici un pic de încredere
nimic nu este acolo în junglă afară de dumnezeu
tentaţia de a mă abandona comportamentelor demonice
dumitale eşti plătit să ataci să-ţi fie ruşine ticălosule
aşa-zisul popor român e pe cale de dispariţie
caracteristicile structurale s-au transformat în negativ total
acolo sunt mai multe celule decât sănătoase
îi violezi nevasta îi calci copiii cu maşina
pe el îl loveşti cu toporul în cap şi a doua
zi dai o bere după care te votează de-ar învia Ţepeş
probabil în curând vom fi izgoniţi din propria ţară
i-au retras medaliile după ce l-au asasinat
crezi ce spui sau vorbeşti ca să-ţi treacă de urât
et ceterum censeo Carthaginem esse delendam
şi totuşi Cartagina trebuie dărâmată Michiduţă
vreţi ca Tzepeş şi Avram Iancu să vă rezolve problemele
care ai o bombă o duc eu în parlament la Las Vegas
mi-a plăcut asta cu să-i votăm pe alţii din import
parfumul strâns de pe cadavrele fecioare
afrodisiac în masă la Grass în piaţa eşafodului
la Frăsinei trapeza Aurobindo unde nu-s graşi călugării
lacrimi sărate verzi înturnurând înotătoarei
către berze devi în recunoaşterea natya cuantă
nu te duce mintea mai mult decât un fir de păr
nouă ne place de el că ştie să ne mintă
îl strânge nodul la cravată şi nu se mai oxigenează creierul
de-aia sunt aiurea proverbele că s-au întâmplat
în epoca de gheaţă a plouat cu diamante
şi se sfârşeşte întru mine duhul meu se teme de
greutatea drumului şi de schimbarea sălaşului
în această vreme de nelinişte şi spaimă
prea Sfântă Maică a lui Dumnezeu călătoreşte
cu robul tău Hierotheos Vlachos vederea
dintr-odată a întrgii vieţi păcate sfâşie inima
lasă-ne tâlharule că ne-am săturat de lepre
ceva ce n-a existat niciodată nu poate muri
ţânţarii atacă gravidele şi supraponderalii
my mother never saw the irony in calling me
a son-of-a-bitch ce cazier vrei fetiţo că tu eşti moartă
i-am scos buletinul şi i-am arătat uite domnule sunt în viaţă
n-are cum să fie că la noi figurezi moartă
Mădălina a murit la patru ani din cauza unei pneumonii
America groapa de gunoi a planetei
vii acasă pe jos trecând oceanul pe la fund
Ana Melouah poetă algeriană de origine română
iar oprimându-te de nemaicompus risipirii
biserica să nu fie mai mare decât sufletul omului cinstit
sfânt secular de imn jurat oh steaguri
din sângele asasinaţilor şi tu
Tahar Djaut la 39 d'ani ca Eminescu
rău a făcut că nu te-a strâns de gât când erai mic
te ascunzi ca o căpuşă de sconcs tarat
puteai şi tu să treci măcar de clasa a cincia
c-a trecut Paulescu la catolicism
da şi de mata se spune că eşti bastard
tutunul totemului în traducere blagiană
multe sunete puţine cuvinte ia-ţi pseudonim Nobel
chiar nu suntem în stare să fim un pic la subiect
să nu mai rămână urmă din neamul nostru românesc
să mă întorc în propriile scrisuri ce imnuri druide
de-a v-aţi traduselea stilizator pătulului între
frigidere nepoate cât să ne părem mai nebuni între noi
mereu va fi vorba de altceva epilepsie clepsidra
ce şi neliniştea din mine la anii altor morţi
decartându-ne Parisul cămilei pe iglu cel ce
trădează pe unul dintre ai săi să sape două morminte
ce văd fără Buzinschi şi Ladea bătrâneţe in vitro
pastişând forumuri pe manipulare solitară
oamenii cu o mutră ciudată sunt chiar ciudaţi
noi nu-l putem revoca decât pe motiv de erezie
s-a sculat în picioare şi a rămas stană de piatră
genocidarul apoi mântuitorul trimişii aceluiaşi
halucinaţiile ocupării de sine decapitarea turcilor de iarbă
turcire şerbet diabet dulce să te vrei iar sub turci
with technology we don't have to worry about translation
Nef'i tot ce-i frumos în cer să se reverse pe pământ
eram în comunism suntem în Europa interfaţă popa
Behdjet muri pe când îi traduceam Voiesc în loc de If
zile şi zile mai mult duse câte rămase ochilor
pentru cititul evangheliilor pe diferenţe Dumnezeu ştie
cânepa muiată-n Balta Grecului Bălţi o culegere
dreptate dăm lui Lawrence recitind apokalipsa
ne-a luat inima Ioan cum îl iubea pe Iisus
lacrimae pondera vocis habent Horatius
incendierea centrului de antrenament din Deva
erau pe luciu numai lotul şi împuşcaţii
e aşa de cald şi oceanul e atât de frumos Eliade
qui incolunt post parietem ferrum
qui habitant intra cancellos ferros
De aeternitate mundi contra murmurantes Sânt Thomas
dacă nu
dacă nu eram mai toţi bătrâni
care franceză engleză care urdu rusă
simţind durerile naşterii duhovniceşti
creştinii plâng pe locul lepădării
al doisprezecea an al domniei lui Nero
te duceai unde te trimitea partidul
hai să-i numim tineri da' nu-mi mai
daţi o piesă ne întâlnim vrând-nevrând
în oglinda maya ne uitam alţii
copiii la pianul lui Dumnezeu
mă întorsei superstiţie musulmană
tu treebuie să fi cunoscut Crimeea
nu mai întoarcem instinctelor jugul
om ajunge cu bine pe scăpătate volatili
mari lucruri generări fără generaţie
pe cine venerarăm când mai îmbătrânim
câte statui viaţa rămasă ahimsa
şi tu un câine acoperişului albastru
schizofrenie în floare mama ta îngrijind
nu prea suntem în Algeria guru pr grui
hai şi noi la Frăsinei cât om mai dura tristeţii
mortea insului supravieţuirea comunităţii
ţin de vorbă ce-a mai rămas din frumuseţe
o să-ţi bat la uşă în cinci minute
ne împărtăşim mahmureala îmbătrânirii
toţi jainii sunt banya nu toţi banya sunt jaini
ieşim ca vârcolacii din voi cine mai ajunge
soră-mea aşteptându-ne şi iar înspăimântându-ne
din greu Aurobindo n-am ce-ţi face
iar tu ai amândoi părinţii paralizaţi
am fost mort am mers amvăzut o cruce
pe o biserică mi-am dat seama încotro
voi lua-o să mulţumesc lui Dumnezeu
mă trezişi din ocnă piscină dinăuntru
sună-mă ce m-aş înmormânta cenuşă
chiar că ai toţi prietenii musulmani
şi la vii ţi se stingeau lumânările
am zis rugăciunea inimii Doamne Iisuse
Hristoase mântuieşte-mă pe mine păcătosul
atât cât murisei şi acum eşti altcineva
cu şalele fâlfâinde 25 de pe listă ucişi
bătrâneţile nervilor isihia lasă ahimsa
în mână lumânări ne aprinse nu se fraternizează aşa
rari tineri în ziua de azi după ploaie
iubirea grşiţilor urând păcatul nu pe păcătos
dormisem în bibliotecă păstrându-ne simbolizării
ăsta e clopotul pentru sufletul morţilor
haiduci nonviolenţi ruinaţi frugalităţii coţcare
la ziuă cadavrele azilanţilor în ultima rundă
cum să nu ne îngropăm de vii
bine că se întorc copiii de la ocnă
pentru plămânul vechi spuza neagră
medeea Tomaida cântându-le Valerian
tu
tu al merelor parfumul eu din flori de nuc
pe reîncarnare fântâna macului
regretul păcii numite dictatură
în putreziciunea comparaţiilor
Gyr în Cugir libertate în Slobozia
fă-te ploaie şi mai vorbim slobobsesional
pranam respiraţi-mă ecoului joacă
n-ai fost aici Zahei nu al statuilor
conchise reconquiste scite ne resuscite
întoarsă traiului din tinereţe direct în dispariţie
pianul sub incunabule dintr-un septembrie în altul
timpul neştiind abia ne vom trezi şi mai posomorâţi
n-ai auzit la virgulă dictarea nebibliologică
bâlbâite negaţii deasupra primăverii
chiar de unde-om fi venind în colţul căldurii
pisăm pisanii de sare în caravanserai
faceţi loc maşinii ministrului în destrămare
tu erai în patriarhie eu melc pe roţi roate nepoate
lume distrusă mohor în pofida macilor
de nu cumva margaretele te-au adus la liman
poemul este în întregime demn de durerea noastră
câinii nu vedeau cum este el în realitate
maicile două sfintei învieri a fără-păcatului
răcoarea hrubei trenul o încălzi-o în sat
hai Todică dimineaţă noapte talpă în talpă
cancerul de repede mai nou în ciuda paraliziei
îi credem îngeri ne cred bestii cu nici unii de ruşine
am greşit hârtia scrisul abrevierea sugestibilitatea
disperări călătoare avem alte acorduri
ce engleză ce ură să scrii şi eu pe româneşte
traduceri în corzi n-aţi pomeni de mame fetelor
euforia renunţării la ce n-am avut parte
nu-mi spune ce-am făcut în somnul cel de moarte
n-am plecat n-am venit după-amiază pe sfârşite
salvări paramânăstirii în auzul cumpănirii
pe o naştere o moarte pe o viaţă o albeaţă
baroc mormoloc licuroc spermatoizodoc
văd eu când văd ce nu văd de scrisul trăd
v-aş scrie nu v-aş citi cercuri din copaci tăiaţi
aure martirilor fără împăraţi morţi şi azi
dacă rescriam vântului haina de pe mine
viaţa ni se făcu de-o tristeţe la vedere
voi cu frigiderul filme sau canastă
plecare de trei copii dacă nu moştenişi pustii
cât mai ţineţi sub botine-ţi ale tale dintre vineţi
mentă gintă torşi de scripeţi ne menţineţi
transfixaţie naţie cadram mai chemaţi-mă neam
am terminat percepţia amurgului fârtat
ziua vi se petrece în scris după ureche
îmi stau staul Saul în piesa de aul uppsaul
îmi fac şi eu o seară rupându-mă sfoară
premoniţie de pact coclit din vremuri composers
vinde-mă la toţi ciobanii pe cocoşul tarantulă
am tradus filosofi cu lingvistul de gât
n-am mai vorbit de când vă duceaţi la Veneţia
printre decenii decenee vei fi ajuns conversaţie
mere domneşti îţi spun de trânta interpoem
lacrimi concentrice peşteri concentraţionare
să nu-i fi şi spus cuiva să mă-mpuşte
alte pancarte pe pancreasuri petarde târziurilor
arhivele din lapsus alt narcisism canibal
independenţă fără libertate sau libertate fără independenţă
mi-aţi şi prins benignitatea care mai că v-a răpus
aici veneam periodic după zaharina Rinei în comunism
nemaivexându-ne disparenţa că se cocoaşă transparenţa
eponim cadastral gnoza perlei versiuni gnostice
pe vieţi de dans noaptea sutanei coarne aprinse şi iarna
limba română filme cu dans la studenţi lenţi galenţi
Hans Grete margarete urmez urmuz pe titirez
arama la suprafaţă aur în undă coţofana hoaţă
avea picioarele tăiate două cârje car cărările
nu-mi mai închipuiam limba română ţinându-mi lumânarea
pleură pleaznă catapeteazmă lui Vasile Voiculescu argheziană
cupolele astea învechite liniilor drepte un stârv
împuşcaţi gânditorul hinduizat cine mai joacă ursul la Ploieşti
şi maimuţa-n Bucureşti pixul lui Brâncoveanu la turci
pagina asta cum a fârşi cu tema limbii române minor
iar ne mai învârtim timp în flori cu ţigănci eliadiene
de spuserăm Sergiu în noiembrie Roma în Rîmnic
lucraţi frumos şi eu bătrân încet cu pretutindenirea
i-a dat sângele un cuvânt să facem propoziţii
ne aflam în underground nu mai ştii cui vorbeşti
aflând cu tristeţe de moartea limbii române
mureaţi să smulgeţi dopul coniacului
peste morminte de martiri ne slăvim ucigaşii
agenda engleză
credinţe catrinţe
juru juruinţe
rugul ard
scald şi bard
vrutul Prutul
cu mankurtul
căruntul sub umbră
iaht cu nacht confundă
tiparul la ex ponto
vampiro paradonto
desena-m-ar Goya or
dorul pe ecuator
cu oile în mină
pe mânecă vecină
pe clasele scalare
într-o parabolare
Isabela acela
comunei nacela
Elisaveta şi Ion
dus-întors Castellon
ciudanoviţeanca
uranifer Anca
morbid acont
rimat pe front
konkani pe sindhi
limbile colindei
verdele de verzi
scherzzele de scherzi
de ne-ar arde focu
păruind mingiocu
două-trei surcele
rupte-n fericele
sub grapă cu bulgării
pe cracă nici mugurii
stoarce-ne cu strugurii
mioriţe cangurii
zdup te
lupte
îmi trebuie aură
serpentinaură
am un prieten
Vasile Menzel
te pasionează dharma
Duryodama
aura vrană
netransilvană
cuvinte date
romane mantre
veselii pr cruci ladine
ca-n maramureşenime
topidu-se se vaită
gheţarii în haită
neîncăpuţi în purim
somnului ne ocolim
astă-seară alămit
s-o lăsa cu adormit
că de ea înamorat
şi el s-a incinerat
bucuria otrăvii
uscăciunea otăvii
ce ne-ar uni in vincolo
de nu toţi anii dincolo
caii morţi înfipte brişti
în sânge să te întrişti
de-om excela aceiaşi ne-or
transforma în poşirca lor
cărăuşie până-n seară
îmbătrânind arăţi a profesoară
sub acelaşi sombrero
pe soarele frigului zero
prin câţi ardei în Panipat
până la Kurukshetra cat
în halou de-asemănare
cine te încătuşare
patria nici cazermată
prunilor de altădată
tot aşa mă voi şi duce
al voioasei mantra cuce
nai Zamfire ţi-auzii
m-aş pe joi găeşteni
scufundători de mină
pe-o vindere marină
scheletic pe curând
fracturând comând
mi-erau fiarele iarbă
firele din barbă
ca vineri tematici
uşuratici fatici
metereze reteze voia
paranoia metanoia
cancer ocult
celt catapult
cine nu vine din voi
în studenţie trifoi
aştepţi ziua te aşteaptă
nici strigată nici în şoaptă
ori upanişada gata
ori că mă iei cu lopata
bine că mă gândesc
nebunia domnesc
mărturie pe atol
tumulii în prostovol
fiinţelor religii
din volburile strigii
argintii aurii
pe sub schizofrenii
cenuşa hinduşilor
identitatea duşilor
neveste armindene
vămi cu sat colinde-ne
Gabriel care-s
Umei Benares
litanie la Gorj
înviere din horj
aramaica pe canto
neoreligii esperanto
băieţii n-or mai veni
ziua se va mântui
Ienăchiţă
Ienăchiţă
dodie pudenda
engleză agenda
bine de aşteptare
într-o decorporare
nu mai e nicio religie
nici duşmănie efigie
şi ce-om mai sta de vorbă
intoxica-vei formă
cucute
acute
ce-mi spunea coasta
apoi şi nevasta
londonezul brethren
talonul în loden
ne dezlegăm inel
în inişti cu tortel
covoare persane
sub zece persoane
Arjuna fiu zidito
absenţă şi cu Dito
al câtelea Vasile
primordialei zile
pe spuma sărbătorii
a reîncepe zorii
nimicul mă conjură
în rugă uigură
adună-ne arhaţii
din alte inspiraţii
om creşte goliciune
tăciune şi cărbune
strânsorii sororale
îmbătrânind pe cale
astă-seară ne va
colinda careva
ne-am şi sacrifica
în post şi vinerea
ora scade bre Istrate
şi ne cheamă în Astarte
v-am pus şamani de leac
pe Nistru bivuac
pe cine să mai seduci drace
toată lumea te place
cancerului fraţii
dintre conspiraţii
nici tristeţe nici grăbire
pe un frig şi o scrumire
în mijlocul titanului
descotorosirea anului
şi totuşi luminozitate
rosturile blocurilor incendiate
oraură
rumeg rumeguş
manuscris în versuri
albia Angliei
loja Hamlet
l-am nedreptăţit
pe taică-meu
îneacă-mă
să-l împaci
morţi de la antipod
pe zaruri de spumă
scriindu-ne zodii
nemaivăzând Ceahlăul
nume de sămânţă grâu
nume de arhanghel râu
nume de martir pârâu
te-aş slăvi n-ai decât raze
te-aş purta nu am talaze
mi-ai fi domn în metastaze
comparaţii până-n aur
aură de minotaur
zdrenţuită pe coclaur
cum am putea exista
nerespectându-ne sfiinţii
din fresce în valuri
martirii credinţei
eroii suferinţei
psalmiştii nevoinţei
e vorba de altceva
în original şi în
oricare altă limbă
a nu face caz de niciun adevăr
că sunt pierdut şi mai viciez
şi viitorul urmaşilor
maximele se ştiu
le copiez şi
mă îngrozesc
3vânt-aripi ape-corali
pe o imaculare de
imprevizibilităţi
viaţă aventură
chin afacere
altuia pedeapsa
în sat
nu departe
nu incinerare
religia e o străinătate
întoarcere într-un Ierusalim
fără palestinieni
căsătorii cu
invadatori
dăm în ei dăm în noi
n-avem pe ce
banii sunt în altă parte
pentru altceva
am fost cu mama bătrână în casa naşei la fata mută
blondă îngeră bunătate de câte ori n-o văd icoană de lumină
surâs welcoming cu părinţi proprie pronie ospitalieră
disponibilă tonică miloasă ştiutoare grijulie consolatoare
în formă muşetătoare voioasă nubilă sigură singură
dumnezeiască lovită ispăşitoare dăruită
când ne întorceam mama bătrână mi-a arătat crucile lui Ion
fraze aforistice
în triaj vital
cu libertatea sub tăcere
plouă pe morţii
neîngropaţi
pe gropile fără morţi
îmi stric timpul
tot se strică
repede ciorne
metalul din călugări
alchimie
călugări de metal
misiune trasă
religios din
cazarma generalizată
harta lumii
singurătăţi
pe nume
psihiatru pe
dusul hăţurilor
în topitorie
în această casă
s-a născut un
indianist
mâhnim
mânie în
împăcare
dezintegrarea
creierelor în
mşina de tocat
ciocăneşti
nu Ciocăneşti
tot ajungi la Bucureşti
aceeaşi iubire sanscrită
până pe strada Lenau
colţ cu Blaga
catedrala dreapta
stânga pod trecut
de linia dreaptă
ancoră
ancoră corurilor punte
pe o spinare de munte
Pacificului avionete
cenuşă prin Darwin şarete
îmi tai nu vinele vinul
să mi-l bea lut rozmarinul
cometă de parapet clătită
numele pronunţate pe plită
lasă-te de caldă scaldă skald
în tandră tundră ţundră de smarald
în pierdută nebudcurie vag throl
călătorului crocodil de pe rol
mi-e rupt petecul gol trup
ajung pe versantul marsup
sare pe la toacă sui'te Geoacă
apoi să nu-ţi pară promoroacă
combinatoriu nor du
ploilor gheaţă nordu
Euridiice liră
canzonă nimeriră
citi-vom acatistul lui Sandu
Tudor Yogananda cu Pandu
unde-n Australia în Pacific
fobiile să mi le mai verific
suie-n iad protestant cerber
pneumonia lui Weber
ne lansăm în sărbători munca
de nu-l preoţise nici pe Ierunca
amforă să se descheie
la cositul de costreie
arderii ţărână piatră
de cenuşă morţii latră
alte cazuri de libertate
pe tăcerea linilor castrate
juntă opozitivă traviată
cavalaria lojei se arată
râuri mută diamante
diageneza litifică sedimante
câmpie abisală proluviu
eluviu coluviu deluviu
yaman pilu
yaman pilu cascade
secetă spre cărţi
politehnica antropologizată
iar o despărţire şi nu de Eliade
cenuşa lui arestată
reîntors din India ne Noica
mai niciun cuvânt
lume fără cuvânt
la ce m-or mai fi invitând
femeile sub cupolă
o bucurie avem
nu răul României
se doarme cu sfinţii pe nori
nu mai filma te rog ce dumnezeu
cum este în Australia
să-mi exprim orice dilemă
faţă fenomenului
de secetă
fără lumânare
să crăpaţi de tineri
a doua zi de dimineaţă
tristeţe reîntâlnindu-mi
strigi Iulia englezeşte
alergi după ea
autourmărire apatică
sub ghilotină
vagă euforie
teilor închisoare
a rămas în Albania
violeta violentă
prieteno să învăţăm
şi noi ebraică
am dat s-o pup
semănând mamei
zona liberă
de zoster
mucegaiurile dau
rezultate
blestemul nevinovaţilor
pământul negru
piaţa dementă
zeama de glonţ
fata din Reşiţa
omul din Manchester
vezi ziarul
hârtia zidului
cerul deschis
pădurea străluminată
nu mai sunt ţările
numai puterile
iar în Wahington
Cozie şi ton
mângâierea valurilor
durerilor darurilor
durerea nângâierilor
zilelor ierilor
citimu-ne sectelor
iama aspectelor
Yama să ne învii
soţ pentru Savitri
sanscritei risipa
Rama rar Sindipa
mângâindu-ne val
durerându-ne Graal
Merine
Merine inde
merinde
şcoala o sută
biserica minge
mă mai duc palatule
lungule pe latule
nici ieri nici mâine
nici dac nici roman
pe roţi câinii
cu stăpânii
rostogolirea capului
patimă patinoarului
bătrâneţe armată
vaporizarea nevăzutului
voia neaşteptării
mi-o fi scrisul
altădată Alda
Nana taică-tău
dezgropi rămăşiţele
zidirilor apuse
cum ţi-ai turna
mercur pe creştet
nimiciţii şi oarece
conflictualitate
virtualitatea inexistenţei
peste existenţa virtuală
să ne mai fi întâlnit
eu să-ţi ştiu de frică
om de discurs tăceri
cifrate înotului geamăn
nu i-am băgat în seamă
i-am băgat în pământ
compune muzica dinţilor
cu carne între ei
ce prietenos conversaţi
până la Titu
mai toate animalele tăiate
în Stolniceni mai sunt patru vaci
dublă cu Dvivedi
triplă cu Trivedi
de unde până unde
snobeală snopeală
poliglotia lumina
zilei pe drum
câinii cu dinţii
voi cu sfinţii
comunism ortodoxie
capul lui Ioan pe tipsie
rînduielii
perihelii
dinspre Titu tată-nvii
mai plin trenul de copii
Paper note
ce mai americănime
în Berceni la Big la nime
harta melcilor alerg
alergie Bilderberg
a ne feri şi Istrăţele
de azi metode distrăţele
ambra la Alhambra Brahma
să ne cheltuiască drahma
nici banca mia crah a
la mere marmuri maha
daiboj citind simbolul
întârzie obolul
prin larme de alarme-n
îmi pare parmen Carmen
naosului cumul
toarcem smirnei fumul
că pe naţii saltă alţii
cât să ne mai cânte psalţii
catrinţele neîntoarse
cauciucurile arse
la încinsul lovidrag
neopritul cord iobag
zeţarilor potriva tuş
de sânge cărnii acum pluş
columbe eunuce
la malul arhiduce
în viaţă nea Ion
pe călcâie avion
nici în vreme nici în spaţiu
frate naţie de naţiu
n-ar mai robi la genă zări
în altă karmă să năzări
lotului tăcut nebasni
mai armată un kalşnik
corlate falanster
nescrise în Homer
cu plata înainte
ai ziua către sfinte
bătrânii canonadă
pământului în radă
căldurile de climă
răcirile de crimă
hramului lipsit alai
ramului te legănai
pata înţeleptului
pe nepoata pieptului
te mai scofâlcişi în pudră
cu noastalgica ta mudră
tot soare tot nu plouă
totalitare ouă
a sterilă masacrare
din albine prisăcare
muritor necăprior
înăuntru hârtior
ăla tată ăla frate
pe nespuse de păcate
de am ajuns târziu în Raj
nici aliat nici aliaj
nici câinele nu mă muşcă
de ani n-am mai dat o duşcă
cargo argo aur taie
tomi ne despică laie
sub glotă dromaderii
palanca de criterii
tenente mandakranta
e metru cu oranta
nici mult să ies în ploaie
destinul mi se moaie
berea-neacă huhurez
îmbătaţii la orez
o moşie papion
o grecie afion
abia lebăda pe lac e
în grădina Andronache
în grădina gazdei surde
sub rafalele de durde
ultim socotean pe arii
cu scoicarii cu noicarii
cu paltonul rămas palt
paltinul prin ierbi încalt
altul la poşta Sulina
altu-n film cu Bubulina
ale tale linii line
nelipsite zilei sine
mai la munte de apus
calci pe ape cu platfus
ce de apă acatist
zaţului cu antihrist
karma carmina retrans
nepăcatului avans
nota do cât I adore you
domicil obligatoriu
sub spumele de râs cabal
ce serios nechează cal
bacoviene baletiste
nu te-am văzut râzând sofiste
twins on la steaua mamă
cu tată de pe gamă
din lanţuri ne desfacă
pe zi fii Noica iacă
pacifice binoame
smuls bărbii din ochi foame
am două personaje
aceleaşi din menaje
creierii îi maceră
acţiunea carceră
în troiţă bate vânt
şut în ţeastă gol mormânt
destin viitorire
pe-atâta superstire
nemaifilosofinte
negaţia Dominte
ce Iov Iovel cu Hegel
pe Nietszche nedezlege-l
să nu dispară piaza
să nu răsară raza
şi tu reciti-vei
Hegel Paraschivei
toaca acioica
azi se joacă Noica
filosof şi criminar
Mântuleasa zero iar
crezi pe colonei ne-n mană
află manuscrisul rană
viaţa numai indiscreţii
de moarte fără disecţii
nemurind răcită lavă
ni se face de otravă
revin din crez cresteze
poliţia asceze
Diderot în parodii
herghelii cu Hegelii
pozelor galanţi dulăi
oamenilor buni din răi
n-am schimbat corabia
mălaiul şi sabia
sângele din avatar
veşti stropite pe pieptar
în zidirea ametist
cărămizile pe chist
din neant coborâtor
vocea zvântă salahor
no că fericit te dai
omul care acte ai
între Hegel şi Ganesh
manuscrisul din cireş
se duce apa lasă malu
şi ne îngaibără halalu
spadasinul saltinbanc
su' peruci Missir cu ankh
pe ce bază liberer
indian din Bikaner
şi religii şi hindus
povestindu-vă de rus
ce vorbindu-ne menade
pumnul cumul de monade
din cuptoare gresia
ce urmezi depresia
rond cădelniţa tăciuni
pe arcadii de cajuni
candidoză candidând
de ce candidă şi când
în arest pe Gange Hegel
eunucii nerenege-l
hindus de ce trăim empire
în colonii de iarbă pir
oprit islamului nici lanţ
nici prana hibernal deşanţ
cu Noica în mandala-s
aici ar fi de Wallas
peste drum mai de neprins
ne-am viza pe vizavins
mă înveseleşte şi mă
condamnă cântată ştimă
în Polonia seimă
rostul mai nerostuit
libertăţii la popit
la o rariţă durum
rânda pe rindea aum
dezgropi morţii din văzduh
schizofrene cu zuluf
cătare de carabină
centru pentru carantină
călăritului pe ghem
deşiratului de vrem
să ne ghemuim extrem
studii în scrisori copii
de prognoze rpzalii
toţi că zece tu că altă
piatră resorbită daltă
nedormirii armie
cărămidă marmie
gheţurile ne înghiţă
cum am aţipi căpiţă
copiii lui Mitridate
vârstă fără doctorate
Ierusalimului cu mănci
aceleaşi proletare bănci
siberiană pistoladă
spătarului cu nasul cadă
boala nu epizează
a securităţii groază
suie-mă pe cal m-o
în Dalmaţia în Malmo
numai pus îmi ai de spus
cine-l cruce pe Isus
cu Zalmoxe nici pe fus
nici pe rugul lui Jan Hus
largi cortinei scenei post
de-om mai fi de-om mai fi fost
de găgăuze misii
başchirii din Assisi
anţărţ arţarul frasin
sono pensionasin
răpusă caravană
călarelui pe rană
atât şi mâine cula
ferestrei tarantula
ne luminează hula
merinde nepânde
bunelor comânde
c-am pus campus pe Ampoi
rampa raptului de-apoi
ce un soare în urzoi
razele se ţes război
ne mai trecem timpul nor
gnozelor gondolelor
doar citate paradate
într-o temporalitate
din cabală pe luate
Roma la securitate
n'aflu Neajlovu îl las lu'
antinoicianul Laszlu
Sita Rama jerba
l'herbe a paşte cerb a
cercui acerba
de o brazdă cer ba
pe ce gaiţă aghiuţă
Sfânta Vineri se înstruţă
cu mărarul în căruţă
ultimul februarie
două mii nouarie
ontică ontarie
emisionarule
filosofii paru-le
părul şi mai rarule
cotorţionarule
nefugăriţi prin Tracia
căruţa nu ba sacii a
la noi în iotă
ce toi toyotă
îndărăt din armonie
racule şi Românie
străvezime nimerie
în biserici serici cite
la noi mai nenorocite
pe citite hăruite
tremurare ne întreme
că devreme anateme
basmul diabetic lob
o proteză zobofob
târgoveţ pe cal
grigorescoral
Senegal cu gal
nemailacrimal
lipitor liscan
ficat de gâscan
la noi în guzgan
te mai ţin vinerin
din pelasg bizantin
mi se termină via
moalele tăria
de ce să-l tot cobor du-l
în soarele cu nordul
rămânerea pe liră
religii de-mi inspiră
ce morţi ăi cai doar şi din an
puţini mai facem zile clan
nici pe aripile vogii
ca în ploaie dogii yogii
cum vă aud ai serii
pe ziuă nici năierii
ce-mi încălţasem clima
hindusa şi muslima
ne mediau halima
ladină ca în Lima
şi cu Gheorghe şi cu Willi
tot forţate domicilii
nealunecându-şi panta
bulbului solar paianta
şi mai niciodată planta
că ne mai topirăm noimă
de ne obosi oboi mă
haosului fără vană
de acasă în nirvană
cătrănii ce damblagii
nici un cerc şi şi nici pi ni-i
va fi la timpul trecut
în suburbie pe Prut
la o batere de gong
nu vă pară scrisul long
orele în cap căpestre
caii să-i înaripestre
transcriem himere
de pe veliere
capra trage tragic
vaca rage rajic
oranta clementa
nici mata dementa
dintr-o lume altă
statuia de daltă
ajunsă cataligă
nisipului de rigă
în dună să se frigă
de veghe Wagner mangă
în mioriţă ceangă
citindu-ne pe Gangă
se duse viaţa noastră zici
vaca nemulsă de Petrici
finit culesul de urzici
de-om mai fi fost şi vii pe-aici
cuvântul scăpătase
binomului crevase
trinomului neşase
cu Vlădoianu bucuri
puşcăriaşe cucuri
pe o piele de bombarde
avem vergile sub joarde
văilor desoperi-vă
biblii lipsă nici că vivă
Dinu şi în versuri hindu
la izvoru aromindu
de când rece nu perindu
brici răstignul nici tu jindu
neştiindu-se arbitri
Wallace Ambedkar Dimitri
dulcelui băut nelitri
Yatri Savitri prin citri
purtarea treacă propoziţii
căţelului de exerciţii
de-om fi vorbit din Liţii
vandalii andaluzi hitiţii
ne vom titra dublură duba
Obana ne întoarce Cuba
nu fură nimeni poate ruba
scot genovez din trib yoruba
pârnaiei morsa nici atât
motane diabetic zât
da' domnişoara-ne andrea
neînţepându-ne perdea
cu mă-sa nu împărăţea
iubirea naşterii n-aşa
mă descenez tot mizanscen
călăilor cu schizofren
rămas fără de Edgar Wallace
când redactam la Noica-n Palas
a mai juca Telly Savalas
un aromân Mariei Callas
am mai rimat şi monogram
prin gardul buduroi şi ham
şi ce avui ca să te am
într-o gitagovindă hram
năpăd trăita pradă ardă
în coarnele fără cocardă
Provenţa ne mai mare sardă
la dealul celălalt în gardă
negoţ triaj minutul
îmi scapătă şi cnutul
latinizat Alutul
anglo-saxon părutul
mişcând bibliografie
mai pe canonicie
nudat chenozei însereze
a florilor de post chineze
în zarka zării calabreze
la Trevi devi Evei evi
la câte şcoli pe drog elevi
or creşte revărsaţi pe ţevi
pe listă leasa ca la sală
o primăvară colosală
în semilună de pedală
ce iris rar în cosmo zală
tematicile s-ar or sar
în zalele ursar corsar
în pânză roată trăsurar
cu florile juraţii jar
la liber carte ardă
cum mă tăiaşi din bardă
pripon de ribbon treiul
cu paişpele hameiul
pe dinte percurmeiul
călcatului holteiul
ne mai grăbirăm rame
tablourilor mame
înmormântate ce-am e
al tău al meu Adame
excerpte de magneziu
plouatului Sileziu
pacificului eziu
orezului certeziu
Jojn Donne aseară Dante
de Eminescu ante
Dan Nae Mircea pante
cu mantra dublei sante
rar tragic şi la gândul
cu gândul bourându-l
pe Shiva urdinându-l
minutul ori curândul
îndreptăţeşte sacrul
filmează simulacrul
pe lacră pune lacrul
nici dulcele nici acrul
vă voi traduce rada
din bucurie prada
plutirea camarada
că ne baba Rada
la pas prigorii ploii
din inşii nemai Troii
cu gir giraţi eroii
întorşi la Gura Foii
legionar eventul
scriu în pasaj eventul
paiaţelor ringrazio
masonilor din Lazio
neaustrali musonii
saharele eonii
traduce porcul pig l-o
acoperi-ne ţiglo
plîpânda îl încearcă
pe căpitan în zarcă
acelor ce n-auzi-i
voi deferi perfuzii
călăuzul ochi nelaş
prin zburătăcit talaş
ia carnetul pe chirie
poligon la şmecherie
cu inventatori de-a nemţii
de-oi ajunge la invenţii
vom nota pe invers lenţii
dumiritelor intenţii
pe traversă te reverşi
din Eschil scenă cu perşi
orhidee pe zambilă
chilometru preţ de milă
nici statuie nici comând
altui rând plecat curând
al ploii noncarismei plug
milităros cardan murug
ce nearzându-ne pe rug
ne mâl nămolul păpălug
terasă de speranţă rasă
din sunetul de cuirasă
în opozanţă curioasă
de nu rămâne nimeni ca să
vin ai băut la tort catart
mâine penaţi histoire de l'art
cu monseniorul terezart
la maseranzi fără porthart
Anaximandru argo
Seneca sin embargo
ci vertical apusul
de spirit neadusul
cu zero Domnul hulă
în tărăboanţa nulă
să tac în puricire
grăită mănăstire
când scriu o arătură
voi credeţi în pictură
soro copilărio
când ne mai studiu Clio
cortinei ce declanşă
ne intgrăm revanşă
palanca mâncărime
de herpes pe mulţime
sărutului de nime
în hăi şi aferime
trei zile şi-ncă două
pe jumătate ouă
devreme rar nici iarnă
o ţeapă cârnă goarnă
tu cincisprezece-n Grecii
în Indii opt cu vecii
ne zboare liliecii
în sânge că petreci-i
ne creştinează toance
soldaţi romani cu lance
a Tomaidei barză
din voi dosare arză
înotul parafină
cu munţii de salină
ne fulgeră insectă
ardenţei ziua sectă
pe firele de gheme
şi gemele ne cheme
satya taie-ne răchită
în Tomi cu Medeea chită
cu testamentul psaltul
alt meditat cobaltul
de-a dreapta de ce zdreanţă
ne poartă în instanţă
schizofrenia clanţă
răsărite înserări
tidurile din afări
junii zilelor trecute
junglele numai cucute
desenatu-ne aorta
care contra care mort a
coborâtă neobedă
cu Medeea iar o vedă
lianele tilana
ce-or mai cânta Svetlana
dalb albero pe urmă
mi-e valea grea de turmă
aripă corăbier
ancoră bananier
cât om mai rămâne om
mane padme hum genom
Hermes ne mai Prometeu
zvastica arhiereu
ce şi voi simboluri arhe
tipuri be-ale Taliarhe
brazilor la rădăcină
în cătarea cătălină
tacâmul ne scapătă
camătă ne capătă
sănătoşilor de peşte
marşul arş pe blagoveşte
pe sprânceană spartă cenă
ne pisează schizofrenă
rugul altui paraclis
Durga ie(r)zi ţapi Dionis
dinţii focului abis
la lăsata veştii
la sorbirea ceştii
descleştează cleştii
încleştează peştii
dacă scriu sub mere
malului himere
traulere amere
mă înece sfere
hârţ nici mâţei fiară
până mai deseară
de pe ulicioară
de întors tu(r)moară
închinate Chine
Indii crepdeşine
născătoare sine
vagilor vagine
la nici prinţ în sprinten lanţ
sprintului de elefanţ'
diagnostic paragon
pe agnostic poligon
logos agon talion
în al cincilea salon
haiduc hidalgo caii
în San Francisco ia-i-i
pe Chhatra la Miranda
tot discutăm comanda
religie civilă
Irakului cămilă
iubindu-se a nadă
triunghiului pe coadă
pe sângele din venă
ce-am fi întins catenă
cum te recunoacură
păsatul din prescură
indienii augurii
cămilarii câşul gurii
Diotima clatină
slătioară noatină
cine te mai enervează
povestind după amiază
cu norocul ca pe Morse
caterincă fără tors
cămilelor porţilor
cailor şi sorţilor
ploilor şi morţilor
ce mai blondă jerăgai
a femeie pe vătrai
ce mă târâiai agal
pe cămilă nu pe cal
fără de original
mă traduc mai animal
periniţă peste pernă
ce ne mai aveam cavernă
sângeroasa-ne lucernă
salţi în scris pretorienii
pe întorşii de la denii
Durban cu mahatma ce ni-i
peste avara avar
de şezuşi hindus afar'
mari de atma Raja Rao
Narayan cu Updike dao
Mulk din Raj până-n Bilbao
dă-mi de puja carte na-o
de-ar fi aici Eliade
altfel pe Tagore l-ar rade
en la barba camarade
catalani siberiade
Africa de Sud Gumeşti
angrezi americăneşti
ne lăsăm la mal la loc
la lumină la mijloc
d'unde calul galopat
am zis Gora e băiat
ne-om vedea de amigdale
în cearceafuri de portale
cântecul şi mai bălai
bariş ploaie hindu lai
marea munţilor amnar
la palatul capilar
într-o timpurie moarte
ţi-a rămas copilul carte
Napoleon bună parte
vino să ne dai departe
se răstoarnă rânza splina
pe şoseaua Colentina
neîncântătoare ce
luna marte soare ce
puricele şoarece
elefantul oarece
cargo armăsarii sparg
elefanţilor catarg
fără roşu fără spân
hai că neica e român
desfăcut la schizofrenie
vaporul sfâşie o ie
tablele bătute de climă
anunţându-se mimă
bine că pe jumătate
îcepurăm ce ne bate
casta măştilor mascate
cu măselele pe spate
albii postului în floare
pe ce cruce cuişoare
indienii pe revers
s-a ales praful de vers
puţinătate de pitici
stai să pleznesc un bici
dicţia a renunţa
mi-ai dicta joaca ta
o durere ne pe nai
vioară sau shehenai
cu inele de belele
amarante colonele
dale cu firide
tot aici Ovide
şi la muntele cu cerii
şi la mările-nvierii
rare contre peregrine
scufundările de sine
din căruţe şi din sănii
faci memoriei mătănii
scapă derma dharma karmă
tot de pace se înarmă
te mai naşte te mai dar'mă
că doar derma o ai dharmă
mântuirea minţilor
gghintuirea ginţilor
când contestată gaiţă
ţi se mai bagă-n straiţă
mai scrie Gheorghe vie
a deniei vecie
ce-mi mai trebuie căţui
pe vremelnic amărui
ce-am pierdut de nu veniră
patru îngeri fără şiră
spirit zbir pe cât şi zbiră
sucălită cu ei spiră
măcar de-a rămas la ei
o găsim la mama ei
povestea cu nume trei
trei ore ajuns-a
la schitul Pătrunsa
strehareţ hurez
vieţuitorez
franciscanul rupe craca
spre mănăstirea Săraca
Maica Domnului te rog
nu mă face inorog
nu mă bate Dumnezeu
la Prislop la Feredeu
toate cele şapte
laude zi noapte
ctitor Mihai Ţigănescu
Rama Mohamad Tomescu
arme rame iconii
Sofiei eliadii
după secularizare
arhetip la lumânare
plecară la denie
făr' d'europenie
arsenic Arsenie
Zamfira Pissiota
a Frosei papiota
Saon metoc monahe
mierluţă fără Bach e
Niculiţel ce ah e
garafelor valahe
Ciolanu din Smărăndeni
Sihastru din Ploscuţeni
Xenia în Alexeni
arieni iranieni
iar Poiana Mărului
muşunoaie omului
Lepşa Maica Domnului
Valea Neagră Vărzăreşti
Buciumeni Vladimireşti
Gologanu Măxineni
Adam Eva Buciumeni
Agapia Bistriţeni
Horaiţa Cetăţeni
cnuta că nu ştii de băţ
Capşa Hlincea Dobrovăţ
numai toacă numai schit
Sihăstrie Neamţ Nechit
Gorovei nelăcurit
Ceahlăului la carâmb
Pângăraţi Bucuium Hadâmb
Verona Almaş pe gâmb
la moară la Făgădău
în armată la bulău
să ne ferească de rău
Tărâţa Râşca Rarău
Dragomirna Putna Suce
viţa Moldoviţa nu ce
Voroneţ Probota cuce
Slatina cel Nou aduce
Piatra Tăieturii coş n-a
Todireni Bogdana Coşna
Arşiţei Orata Humor
în întunecime nu m-or
întreba de rai să nu mor
Ocnei Runc Savu Strigoi
Mălineşti Grăjdeni Buhoi
îmbrăcaţi-i pe cei goi
pe la noi prin muşuroi
Savu Bujoreni Fâstâci
Vovidenia Calmâci
Parincea Moreni cu sâci
la mijloc de schituri goale
să mai spargem nişte oale
Dunăre la canarale
îmbucate baclavale
rând hindus la Săvârşin
de rimează aum amin
dinspre Turnu-Severin
Dorohoiului mezin
mezanin epitalam
calmei şarle mangalam
hoţilor că de haram
horelor pe după hram
mi-ai grăit gură uscată
mărul boy că para fată
uşă-n uşă auroră
joc de karmă de cu horă
în coclaur adipos
îţi voi spune de folos
al spetiţilor Hristos
la tine-n bagabonţie
ca la mine-n Bărăţie
vei vedea că voi traduce
Basarabia pe cruce
din acest moment dicteu
mi l-aş potrivi resteu
ne dorirăm Parma schimnic
băuturilor din timnic
tată muzicalitate
zarurilor ecuate
prin împărătătură
a ne plimba natură
de clară ne declară
în aer de pe scară
ori urcă ori coboară
de cum ne răsuflară
de cum ne respirară
de cum ne inspirară
de cum ne expirară
rit ară măritară
ori Sita brazdă mară
din pomul oglinjoară
ori kalpavriksha doară
că ne întârziară
nu se prezentară
din a lor contrară
vacile ne cară
soarele spre vară
pe dinainte
pe dinainte de sufletul poporului român
de când ne muri ca pe la Ţămdărei
vezi versurile cu bunicul Shivo hum
reamintindu-ne de viaţa asta precum
ne sonorizăm formatul pe mare bancară
cât să ne cunoaştem în familie
fie-ne rugăciunile de pe pământ
adică ne-o fi sfârtecat separaţia de sine
în glasul categoriilor prea categorice
eu poate v-am răspuns la salut
sărbători părinţi duşmani martiri
cui nu i-ar fi plăcută învierea
pe nerecunoaşterea înviatului
samsara odiată şi în replică
bucuria morţii vieux capitain
leal calabalâc de naftalină
să ne răcorească Antarctica lină
cămaşă neagră peste patimi
religiozitatea nedeclarabilă sieşi
amintirea carismei pe valeriană
tot ce mai am de trăit literatură
în replică apucăturii de o viaţă
în lesă disperarea prozodică
groapă mai tare stilului sculptor
cu ochii trişti albaştri la mine se uita
literă de cantabilitate amnezică
facem numai ce ne-a fost dat
capetele ni se anină în hazard
plasma psalmului isopul duhului
pironiţi din aspră vechime
păreri împărţite ca pomana
parcări pe cadavrul de lemn câinesc
aere în înconjurul bisericilor
respiraţia luminată
cerneli în cerneri cernişoare
urmând în grup a nu muri
fericiţii tineri din Babilon
voi nici n-aţi început să vă înclziţi
de vorbim ne întipăreşte deşertul
bineînţeles că mă gândesc la ceva
cât să nu-ţi treacă prin minte
nu s-o citi uşor nici într-o lună
doar vremurile se schimbă acasă
vezi că nu fură bani de putrezire
chiar zilele se vor arăta după asta
a se schimba altui format
arabesc dintr-o fostă caligrafie
refrenele s-ar îndestula pentru nimeni
cealaltă vreme a vieţii noastre
Kabir Tulsi busuioc tufan furtunatic
treaba voastră când mă chemaţi
în susul muzicii dumnezeul părinţilor noştri
biserici nezugrăvite aici nici catapeteasmă
aruncând arginţii în templu s-a dus şi s-a spânzurat
de-au cumpărat ţarina sângelui pentru străini
serpentină de candelabre dă-le lor răzvrătirea
învârtirea crucii coroană albă ochilor
ne închinăm patimilor tale fericirile
pe Ilie îl strigă acesta slavă sabactani
izbăveşte-mă de vărsare de sânge
“să nu schimb a ta coroană într-o ramură de spini”
din blestemul legii întăreşte credinţa
n-a rămas inimă să nu fie mişcată
şi vizitaţi un paralitic şi-l întoarceţi
şi i-a privit pe toţi în ochi
n-aţi putut o clipă să privegheaţi
cele şapte cuvântări de pe cruce
în ziua a şasea om măr căpăţână
trădat de oameni pus în temniţă
de va mai scăpa şi primăvara asta cu viaţă
aprinsei lumânare lui Isus şi (ne)mântuiţilor lui
gutui în floare cruci de oameni
nădejdea tuturor marginilor pământului
morţi liberi stinşi de stinsul lumânării
ocean aprins înconjur bisericii pământului
neampli să nu tulburaţi morţii clopot
circumambulare aţi murit degeaba deocamdată
închinăciunea sângelui vostru răpunere
servicii funerare complete
acum 33 de ani prohodindu-mi mama
lângă ea mă voi înmormânta cu a mea
Soldaten Friedhof Pro Patria Bukarest
la cinci biserici denii ascultat-am
iată am regăsit-o pe a şasea
ori rătăcirea câinilor albi-negri
ante cantici nesărbătorite abhi
drumeag mega norul megha
se crede Dumnezeu se crede zero necrofagul
îi dă ca lui Iov tot ce doreşte
şi eu mă numesc fiul tău
clopotul bate chemare la mântuire
duhul e orânduitor trupul neputincios
ăsta s-a apucat să dea toată casa
tristă e plecarea mare bucuria învierii
dintr-un ghetto
dintr-un ghetto în altul format după format
repatrie tăcută la mare sat-asat
în comă Nicu Neagu trăieşte Dimoftache
de Sfântul Gheorghe Puşi sunându-mă că Jak e
la mere doar copiii pe vreme de pulover
nu isprăvesc nimica n'ajutorat şi over
hirsut la orologiu prin parc aburc naraţii
cu Ioachim la domnul şi Damashin aflaţi-i
iubire nonformatul de fără am rămas
aşa şi învierea spre avatar popas
la complimet bătrâna pe scări în jos poete
că nu apreciază dar ţie îţi şed plete
n-ai auzit de Puşi n-ai ascultat din mine
de cum am fi secrete le zeilor vecine
jumate din români ştiau franceză
şi Leibniz Henry cinci peste şekspreză
la pomme măr din popor coşbuc da' ou
simbolul învierii antinou
al câtelea la cine ne în cont
trigonometru glob Pillat din Pont
în lăzi spre Moscova carnete mii
adio probe geaba geodezii
recalcularea graniţei soldaţi
când şi Viena să o ocupaţi
tot cu piciorul nu prin satelit
coordonata punctului ochit
de revoluţie primare gânguri
să fac o buclă să veniţi la unguri
singur şi satrap
singur şi satrap
cu Olga la trap
reza riza roza
înroşită gnoza
bine de primire
nu de dăruire
nici de voyerire
coapse cimitire
să-ţi fie ruşine
nopţilor din tine
căţelelor fine
ce te uiţi la mine
ce ne-avem a zice
om tăcea voinice
să scuturaţi nucu
până cântă cucu
licitaţii două
săptămâni de rouă
n-o să-mi regretez
neală jună bez
ambisex infante
cioantele cu fante
elita incasto
singură adast-o
memoria unge
cu uitare Junge
care să resfeţe
o mie de feţe
ziua de distracţii
pe zero de acţii
mantre haruri hora
zăpada de-a d'ora
armie la pinten
carmina arminden
Pic(colo)
în scuturare ceaiul
muzica fără porumbei
guvernanta maură
până la porumbei amiaza
cu yaksha neautoexilat
în casa Mureşenilor
parcă că m-aş cunoaşte din ochii
străzii pictorialitate fluidă
repansarea imprevizibilităţii
hai pădure băieţilor
cunună morţii de dor
advaita împăcarea extremelor
roua ierbii umbra razelor
perucată înfrigurarea
pe mine m-a adăpat
stam cu soarele în faţă
lele viaţă nene sfat
mama noastră cuius eius
nu mai plouă nu mai ninge
schiurile Apuleius
pe Sahara le prelinge
îmi cântă pasărea la comun
marmora eroilor d'ascultă
teiule holteiule neprun
lasă-mi cataracta catapultă
brazii ca de mai înalţi passengers
ca la câmp darmite pol cu pol
spaimele veninurilor cancer's
apelor nesparte-n prostovol
românul era sub roată
sânge îşi răspundea cât
să-şi închege înviere
tumulii mărşăluiască
spre garnizoana unde(rground)
ne tipărim traducerea
nordică balenă
hienă de mare
crocodil de Nil
n-avem cu cine discuta
merci la fel se murmura
din singur mi se mai lua
nicio mişcare
drum către vatră
urmă cormană
Beccaria
penne perene
paria
savane caravane
pălămida omida
cadaveria adeveria
am şi vorbit mai încet
că nu mă puteaţi cunoaşte
nepotu-meu e la Nucet
vă debitam propria stană
în care vă prefăcuseţi
pentru a nu vă fi întors
ce ţi-e şi cu Transilvania
atât de românească n-o cred
ungurii n-o cred saşii
dar ce ţi-e şi cu România
să ai unde te plimba
dacă eşti tânăr şi străin
de când şi eu începui
să nu mă mai cunosc
mă vedeai între Braşov şi plecare
iarba câteodată mai înaltă
o bătută amnezică
vă rugăm săriţi linia
patriotism habsburgic
mai încet românesc
mă apucă benignitatea
oriunde acum tartor
plătindu-se singur
fără smochin în haltă
vinde-ne tunelele
întunericului din noi
că satana cumpără
de câte ori vă văd păduri
şi mă vedeţi cărare
şi ne vedem coclaur
şi tot au aum din
rugăciunea unui dac
în gayatri mantra
avem călătoria inimii
bătătoare la semi
lunatici din dubă
îmi dau singur curaj
disperat că nimeni
nu mă mai poate descuraja
să nu vă mănânc mă mănânc
nici să mă rog nu ştiu
caut căutătura cătării
gonit de veveriţă
vorbesc prin tine
de eşti Gura Beliei
neslăvită întârziere
nici de data asta
mai mult Ilie lasă lama
Tracy în Tracia
Ispas ispăşeşte
Caravia cară via
naraţii stupii
tatei după
polenul morţii
ca un regret
maidanul vrajbei
de întunecime
viespe pastorală
deconstructorilor
din ordinul adaptării
vicisitudinea vârstei
la locul de sine
cărăuşindu-te colb
n-aveţi părinţi
pe altă scoică
vă bate Calabria
Carpentaria o depopularăţi
nu că să vă fie ruşine
iată-ne aproape liberi părinte
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu