Transcarnete II

George ANCA

MULTELE ÎNTAMPLĂRI ALE VREMII 

                

                                                                      Cuprins:

multele întâmplării ale vremii (1987)

karate

din scleroză (1988)

mirabile (2009)

avea fraţi (1969)

Sakuntală (1977)

avatarii

psalmodiază (2007)

reîncarnare (2008)

Dylan Thomas: Balada na(ia)dei cu picioare lungi (versiune)

copyright: George Anca

multele întâmplări ale vremii

multele întâmplări ale vremii

biserici care s-au zdrumicat

frica turcească

muscali din spre Brăila amărâţi

şi ei şi caii lor

acest scris al norodului

mulţi au murit din creştini

mi s-au arătat o mare spaimă

o lumină mare din cer

păcătosul Iordache

o prea frumoasă pustie

primeşte-mă întru a ta desie

Iordache Sion

taci dar Valahie a te mai lăuda

şi cu nunte domneşti a te înnalta

Ştefan Şandru

patriei să ne jertfim

şi prînr'nsa să'nflorim

Iv: An

de împărăteasa Amazonilor sunt zidită

şi de cel cu răotate Erostrat prăpădită

Ioancu

în numele tatălui şi al fiului şi al sfântului duh amin

aciasta este a lui Kir Mărin

Illa

elenchus librorum pie denati

reverendissimi Domini Petri Major

Tuhas

tradiţiuni poporale

moldo-basarabiene

Oxenstiern

pentru vorbile cile frumoasă

în sângurătate me

cugete drepte a pune la

bucuriia ci să cade la o sângurătate

Gregoriu

notele aru veni straformate

şî la toata intemplarea amplificate

cu aplicări natiunali-romanesci

Cirla

în copilăreasca verstă a sa

din vestmîntare

Marcel (Alexandru-Thais)

mai frumoasă cealaltă

ferocitate

aer aplauzele

frunzelor

Haret şi har

onoarea de a ne fi fost călcat

pământul de mai marii lumii

An:Iv

Basta et Wallachiae defectione de Giorgio

pârghii ce producu mişcare

Pla

m-a dus până la lumină

şi acolo şi-a desfăcut

pantalonii m-am speriat

şi-am fugit de-aia e

bine să umbli în grup

Aug

o combinaţie lângă Tuşnad

nişte munţi vulcanici

foarte pustii plini de urşi

Lesbia

încerc să alung o adiere de înstrăinare

care bate dinspre dumneavoatră

Continua

înecat în romanul-fluviu

schimbul de iedei-nimic

discursul existase

toamna începându-se

a fi frumuseţe

linia vieţii nesărutată

am şi eu părţile mele

ne-or bate inimile

căţeaua apucase tendonul

străbătusem DRUMUL JUMĂTATE

(începutul piesei

mai aşteaptă

ceva s-o alege

patru locuri de veci

trei

dacă nu pleci

împreună

Rat şi Anna

prolog englez

traducere liberă

selecţie-lecţie-leţcaie

nu-ţi mai telefonez muşcătura

n-a pătruns

nici fractura

păi da

citez

sânul tău avea un frate

tot aşa

ziua ei

rostiri de înscrisuri cutremurate)

Anna(le)

uite că în timpul evacuării

personalului din ambasadă

Manfred von Killinger a împuşcat-o

pe domnişoara Peterson secretara

sa după care s-a sinucis

Remi

îmbrăcată în mov de sus până jos

aşa eşti toată nu chiloţii mi-s roz

Înaltgiosul

începenia cuvântului

celui fără începenie

jăratec înţelegătoriu

nu te-ai închinat focului

la şold lădunci table d'argint

logoşi cât prunci lole alint

Dosoftei

tot pământul se ridică

şi se leagănă de frică

NCCD

desimea tinereţelor

maidanul bătrâneţelor

N. Costin

pod mereu peste Nistru

Pseudo-Muste

pod mereu peste Dunăre

(miserenincă moimă

într-o mică denoimă)

Telefon

probabil dată falsă

frăţie de moşie

vecin

rumânie

a unei jumătăţi de ţigan

zilele de lucru

Zapis

Păscălina ţiganca se vinde

(mă vând) de veci roabă

m-rii Bărboiului

împreună cu copilul său (meu)

egumenul şi soborul m-rii Bistriţa

dăruesc o ţigancă cu copii

lui Vasile Pleşca

Radu Racoviţă Hatmanul

dăruesce o jumătate

de ţigan m-rii Bărboiul

împărţeala de ţigani ce s-au împărţit

iizvod de neamul Axinii

fetei Vasilicăi

ce au ţinut-o Huşanul

Rostire-Memorie

hazardul fluxului

prefixul post-fixează

sufixul ce să mai fixeze

poet-rim-vai

vaya con Dios

aldine americane

actori de tipar

pe la manuscrise

prima oară după o viaţă

căţeaua muşcase tendonul stâng

efect în ceafă

tens

ai mai întrerupt

revino mâine

de mai exişti

cum îţi fusese teamă

şi ieri pentru azi

Aug

văzând aripa

îţi ai seama de viteză

ne inspirăm de la

ceva ce merge

           1987

karate

karate cu palma excavatorului

mai greu or fi căzând cornişele

decât scăfârliile

mulţime perfectă

de măsură nulă

convergenţă continuă

unitotalitatea indiviză

chintesenţa univocizării

identitatea thanatologică

eudaimonia îndurării faţă

cu demisia din omenesc

în vidul inimii prin delegaţie

întoarse sufletul la trup

şi se stârni mortul pre sine

frate pre frate lovindu-se

să facă şi unul

şi altul supăr

cu închisoarea

cine de chilin dintru

apostoli au surzuit

vro cloambă a crede-ului

vrând să facă şagă

pre apa Prutului

s-au cufundat

cu haine de şahmarand îmbla

cu şarvanale şalăi de argint

dajde câte un şalău de plug

din mică vârstă în mimuri

ce să dzice îngânăciuni de şeganii

şi la prăvirişti crescut

vin vechiu şi ştiros

globnic de morţi de om

şi de şugubini

ca din somn sări Domnul

rumân ca de vin ce-i

aburit şi şumân

beţivul şi curvăreţul va meseri

şi să va îmbrăca în tearfe rupte

şi-n drantii reale

s-au săturat de clasici

vor altceva

nu vă certaţi pe Beckett

ce rugăciune

vei fi spus

statuii sale

două crizanteme

dintr-o mamă

şi o fată

aceasta istorie s-au scos

de pe nişte tetradii spanioleşti

în dialectul franţozesc

şi de pe aciasta

s-au tălmăcit în limba

moldovenească

această istorie

este scrisă

de mine

cu cetire

am petrecut şi eu

acestă istorii

înpăraţii Romii ce au stăpânit Dachiia

August Înpăratu Tiberie Caligula Claudius Domitius

Nero Galba Oto Vitelius Vespazian Titus Flavius Titus

neavând de nici unele

eşti silit să ai idei

te legi de una

din scleroză

din scleroză râs canin

noaptea somn în Bolintin

Breugel fără de proverb

liniştindu-mă reverb

verb desenul nici copil

orbilor păscut azil

nu voi mai căra capacul

a pământ cu pitpalacul

vânt cu nimeni tenor racul

englezeştile bubble

o sută de ruble

doblbablriubdriblezi-i

cumplit mai ţii cu englezii

malinconico Santilli

prin hadroni de-a nautili

rază cântă-te-n abile

nici hopite sen sybile

împărţire fără rest

ochii scoşi tăiate vest

sicomosorelule

Ionel Ionelule

ochelari de apă criţă

tu mortiţă moiriţă

mioriţe d'anonime

sufletul în femeime

pe deasupra dulcineu

sigur primul dumnezeu

doamne nu ne mai luci

focul noaptea ziua zi

şi-n luceafăr şi-n vecii

că pe urmă te zării

la mărgeaua ne'nşirată

şi mai bea apă o dată

de ne-o despărţi o fată

la noapte sternul tern abatu-l

cadavru vulture ficatul

de-a d'ora sudic longobard

ardeiul pe concepte fard

colombele pe sub copite

revistei neînchipuite

îmi spui să sufăr nufăr pui

absenţă unde mă născui

vocale japoneze nu-s

silabele conteze de nespus

la trei ani hibiscus flori

aniversându-ne feciori

bioritmuri mai adori

ziua cinşpe anişori

linişti stei ne'nţepene

sămânţă de pepene

d'apoi fata cu sanscrită

ori hindusă boltă sită

nulii emulaţi de mulţi

bine nu mă mai asculţi

atmosferă prin fantomă

monocromă de bonomă

gena de orfan latină

bradului miere răşină

pe o muzică mişcare

doamne foste domnişoare

stâncile să ne deşire

parcă mâine şi Elvire

reductibili fraţi opriţi

nopţilor nepricopsiţi

la anu' la primăvară

verişoară tămâioară

câine-al doilea plimbat

sub masă la timp de nat

cum din deal şi din cireş

mărul cerului dă greş

urci pe coastă la nevastă

înfrunzită şi mai castă

scrisul Lilei zi fărâme

sârba peştelui sub râme

crinii-mpungă nouraşii

cum versifici de-a ostaşii

slav sufix transliterare

vrăjitor cu vrăjitoare

fără noima dumneaei

mintea mi-e mintean minei

sfert de oră lux din Venus

nunţile mai fie ce nu-s

însurat târziu se-ntoarse

la mireasa vremii arse

de ce-au fost soare şi lună

cinşpe ani de împreună

publicabil până-n binde

de la public te va prinde

o femeie vrei nu vrei

viaţa-n patru până-n trei

după ţuică- ntre poloni

aşa tu napoleoni

copţi în chec roata căruţii

tata înţelege muţii

de e domnul de e rac

mă dezbrac să te îmbrac

mută-ţi gâtul în orac

de-i vedea extremele

bălsămându-ţi stemele

tot muteşte geme-le

nonverbale cremele

mai durează a transcribe

muzică-te cu popie

birja că te transcripta

tata-ta ta-ra-ta-ta

vers în dublu ritm imit

paradisul altui mit

ora trei opusei clime

baladă biotreime

trupul toropitei leni

ochii după verzii reni

zorii morţii plânsul stimul

lebădă îmi cântă primul

cuplu ramolit brotac

actul scris adaos tac

meci văzut strigasem epi

tremur tâmplele de sepii

vag mai sinucişi ca ieri

muncească-ne învieri

frunzişul ce mai zării

ca la japonezării

nesfârşirii primul act

vizită chirurg infarct

poezie de când

erai la rând

pândă poc

mai pune pe foc

mi-ai dat cartea

la o partea

câte personae

timpâinane

aş vrea eu

la Dunăreu

sângele se vitejeşte

peste peşte

scurt

la furt

val sărat

pe dulce vad

omonimii

primii

povestiţi

la sudiţi

aurora

tuturora

terapia

Porta Pia

de unde ştiu

la ce nu ţiu

de unde ştii

la ce nu ţii

moment imanent

fără testament

de nemaigăsit

manuscris sanscrit

faţă şi revers

cărţilor de vers

unde ondulate

bicelor dreptate

profilul de spate

stele prin palate

fim posibil noi ca

infaustul Noica

de Sfânta Maria

ortoprimăria

seuri optative

supărate stive

locul fără loc

dricari hai noroc

zile de admitere

Dunăre pe litere

două ştiuci câinele negru

caprele din Muntenegru

sânge iada bindi a

cinci minute India

velele Elisabetei

de vânzare demne petei

până să ajungi în dodii

cele tinere prozodii

cărţilor sărate-n lac

taina plată prepeleac

antiteza de nevastă

mi se clatină în ţeastă

râde după asfinţit va

foişorul peste Blitva

fii şi serios pe moarte

sub vapoarele deşarte

în scenă intră un pahar

nud îmbrăcatul talciocar

cu litere de împuşcat

arhiva interesului titrat

abis văratic prin tacla

cu ochii orologia

deci mai trăim cârlig de viaţă

neauziţilor din ceaţă

de sub castani corăbieri

mai inversăm iradieri

nedestrăbălatul

însoţeşte băiatul

limba nu ţi se-nvârtă

exploziei ciozvârtă

sonorul crezământ

balet pe sub pământ

mormântului stacană

ia locul din crăcană

latri singur caldul

negru animal du-l

habar de inspiraţii

pulsaţii pulsaţi-i

s-a înnoptat a plânge

storci lipitori din sânge

blid lins licorn în grai

de nu rai păcat de rai

şi pariaşi şi pariai

paraua ta cu paria-i

nu mănânci ştiu eu ce faci

sâmbăta printre copaci

supravieţuite unde

printre unghii te cufunde

păcatele bune

du-ne peste dune

pământule ce-ai

cu mine gemeai

optsprezece ai

versul Mira Bai

ţine stânga a traduce

rimei inventată cruce

prepoziţii cu scumpete

pete bete cete gete

ruginita-ne teroare

la ucişi din floare-n floare

nemâncaţi îndoliaţi

sinucişii din Urlaţi

poartă cel puţin furnici

pelerinilor mai mici

du de mână paralitici

abonaţi celei enclitici

pasăre pe verde cracă

mă împingi prin valea seacă

poate coada rândunicii

înflori-mi-o licuricii

tot pe loc pe loc pe loc

dă-mi dreptul să mă sufoc

amuţitului sărac

îmi îngân fantasme veac

locul nu te mai încape

de-a plutitul peste ape

prin izlazuri ce iubită

mortăciunea pironită

nici cu puşca nu mai tragic

arăturilor de fragi

toată viaţa îi îmbuc

funerarului buluc

din torente un bulbuc

baltă nu e să mă duc

schimbi din pas nemairămas

tot compasul pe impas

nu a existat bătrân

fără plânset să rămân

de tot cancerul ne iartă

vindecă-te mamă moartă

făr'de lege te dezlegi

vorbelor cu viaregi

retezatul gât de iadă

nu-ţi arunci un ochi ocheadă

casele nu oasele

stâncile irmoasele

yacii după Milarepa

barbă japoneză stepa

gâtului pe dedesubt

gârlejată vervă sculpt

pe călcâie şi pe spate

astfel spânzurându-mi frate

scrisa mi s-o remisa

noaptea pe la cucuvea

blestemă frumoasele

de spălaţi-vor oasele

mă distrugi mă mai distrug

cu duşmanul neînplug

din puterea ursului

mă mai uit discursului

cadavre nemângâiate

de bătut când nu te bate

împăienjenit coclaur

junghie fruntea de taur

cum târziu devremele

zid afişe cheme-le

sufletul de sat mi aru-l

din sutarul cu miarul

ziditele muntelui

căţelul pământului

omul gândului e trublu

în engleză peste dublu

măşti de gaze pentru vite

replici albe pălăvite

celui de-al tăcerii mâlc

feed before cenzură vâlk

dracul nud a sabie

declarată scabie

nimănuia străin Indul

omule iubind iubindul

linie secată bindul

punctul inimii sorbindu-l

toamna-n streşini de palalte

fraţii prozei scuturate

cine nu se legene

cine minunege-ne

minuneze-se o stare

de astâmpăr neînstare

liniezi cu ploi petunii

grâu culcat sus macii lunii

o litanie renunţe

porţia cea de grăunţe

din pădure dealu-n lat

valul alb deplâns pe sat

cerul către căprioară

excelează într-o doară

cerul cerb pe munte serb

de când versul verb inverb

cornul lunii dă-i-le

puşcătură văile

pe duşmanul vremii iertu-l

se apropie concertul

şuierare vedică

şarpe trece piedică

mâna leprei mi-o cerură

ca o moarte pe căldură

fetele s-au supărat

pe băiatul dezbrăcat

racul înapoi la tropic

ecografic endoscopic

rămâneţi cu bine oase

şi voi duhuri pe la case

nici tu coasă nici altar

înlăuntru din afar'

                      1988

mirabile

mirabile asasinat iertare

urma jefuitorilor ucigaşi

a înota spre Brăila în depresie

răposat sexual în

bună tradiţie cu tronc

sfărâmată ţeastă

de când cu Vasile

măsurând complexe

şi succes la femei

oriens into disuse

loja bordeienilor

tradusă hinduşilor

Jiddu zeificat involuntar

Nirmala harismatică

în Mandi şi Polivalentă

orientând spre orient

picioarele mortului

răsărind oriri origo

numerati pân' la aur

ordo templi orientis

întâlnire cu Dumitriu

un rencontre admirable

la umbra unui crin

via Tăşuleasa social

ne schimbă toată viaţa

că pelerini ai absolutului

miranda părinţilor

cântă bancnotele

cântă puşcăriile

ceru-i ca oglinda

una maneaua

două după echinox

manipulating the sacred

Jean şi Mathieu

Constantin şi Rafail

după dhammapada

seara când

mă voi întoarce

păsări cămaşa

privighetor

în şah

cu India

s-a dus

festivalul

de folclor

aghiuţă santului

Chianti aghiotantului

copie neantului

gone agon erotikon

ne mai fură feţele

hoţii-ne dezveţe-le

ţuică de o ţuţeică

pianist filmat hammer

chip cioplit de pickhammer

nu mai ai scăpare

naşule

pentateucul

ţi-ai dat seama de

poezia sclerozei

prin gerontologi sârbi

măcar

o vitrină

asasinatului

ăştia

suntem

colivelor

ne cadă

Antares

din Betelgeuse

răii de căldură

numere de rolsuri

picioare netăiate

mai lamba mai gamba

cine ne-o fi şi fila

filelor a ne transla

rasa

dhvani

partitură

par menid

an ax

agora

grecii

mulseseră

vaca

orice

despre

orice

ed

li

a

trăia

în

scris

meditaţie

prin

sunete

patru

vede

evanghelii

marmida

contrapunct

birman

fior

moschee

fraţi

      24 iunie 2009

avea fraţi

avea fraţi avea surori

patru sute negustori

cu ăl mort la subţiori

atâta dragoste

mamei

nebuniei

trăieşti cu cineva

ai grijă să nu moară

singură fereşte-te de boală

poet fără bairamuri

dar haina prin nămoluri

îmi clănţăne de roluri

roşindu-se de chipuri

bătute de nisipuri

niţel ca-n Pirandel

norocul nu-i departe

de teatrul gol de arte

defuncţii coada frunţii

cu tinerele molii

copiii gustă dolii

pe scenă pielea fină

cu bumbi li se înspină

cu geniu întărâtă

o jale mohorâtă

se-aud tilinci în sală

suspine hohoteală

biletul ieftin rupt

spectacol întrerupt

şi pronia lumească

să moară sau să crească

repede repet

tuse mai încet

pieptul subţiat

muzici a umblat

pe podeaua rece

talpa se petrece

nu te cască robii

la semnalul tobii

clopotul îndrept

în genunchiul drept

lumânări uscate

sculare din spate

orgi în ascunziş

Dumnezeu cruciş

lespezi iau la rost

mulţime de post

de suflete goi

ascultaţi în toi

fala cea dintâi

smirne şi tămâi

în zale la gioale

mă sting mă-ntrist

dumnezeu adventist

măsele ale

chipului cereale

visate pe polăţi

de păsări m-arăţi

de ce nu l-aţi dus

cu un ton mai sus

frigul mormântării

fără cancelării

fanfara fără note

încinsă în fote

m-a-ncălzit d'afar'

susai de februar

înflorit cu mor

n-am mers era nor

zi să râd acum nu

eşti cât îţi e pumnu'

la a mea nu-i spun femeie

supărarea-n lună pieie

o iubită o păcat

dormi sub miezul înstelat

mâine veseli şi morţiş

iarna sub acoperiş

pe coş fumul către zori

în loc golul de fiori

să coboare gropi de soare

bubuie stelele noaptea

a doua zi o tragi

pe a treia din cenuşă

Transilvania de dimineaţă

horă soră viaţă

grâu în vatră de colină

spre oraş cu turn cu vină

reîncarnatul ochi de fată

născuţii toţi din singur tată

a se scrie romanul acomodări

şcoala bunătatea nebunia

până la treizeci de ani

suburbie vocaţia

ani trişti tăcere

modestie discuţii

etapa de interpretare

de cuprindere a vieţii

tâmpite ca Halima

treceam în auto-moto

pe la atelirele foto

fost-ai ce iubise

judecătorul Cambise

înhamă-te încalt

la omul celălalt

cântatul în goarne

carnea de pe coarne

în părul lui Pero

în mileniul zero

mâncare-mi

baremi

dintr-o voie cu trotuare

oraş-voie oraş mare

într-o joie oraş mare

zi de-apoie de cu soare

ne-nstrigoie suflet n-are

ape-Noe trambalare

dintr-o voie din trotuare

vine-o Troie să ne zboare

nicio joie-n turnul mare

lasă-n aer duhul sfânt

hai cu tata în mormânt

văzuşi harul crud de neam

când într-un cuţit plângeam

hai odată sari la mine

să fii vinovat în fine

pierdut de pe urma mea

te-ar ajunge boala rea

viaţa lungă ţi-ar cura

din butoaie pe canea

ce-ţi faci streşini făt bătrân

şi de case şi de sân

printr-o piatră îţi cuvânt

a scrie coperământ

culcuş gol plouat nămol

otrăvuri ocolesc prin vin

ucid atâta de puţin

de râs mă umflu mă înclin

şi porc îl fac pe Nastratin

voiesc în cinste mulţi să îmb

ce dacă trist mai ud un dâmb

cu lacrimile de mă strâmb

tot îl omor pe Năgădâmb

mă calcă slana pe un os

şi duhul prost şi mai vârtos

dar dacă ursul mă dă jos

sub roţi îl zvârl pe Nasmiros

din suflet vreau să mor o zi

bogat sau paşnic a mai fi

să râd cu coapte păpădii

când încă nu mă prăpădii

să glăsui fratelui bădiii

că-i sunt la fel plezniţi toţi fiii

mamă tată

trageţi de găleată

să golim fântâna toată

binişor vinişor

nu se-acreşte sub ogor

lăsăm apa bem urcior

lună plină luni

babă printre pruni

a ţuicii stăpână

nasul în ţărână

beat ca-n alte lumi

oase să înstruni

cum te aplecai cu lamă

oţel strâmb a secera-mă

m-am oprit m-am o distrus

înapoi sunt gări de sus

înainte numai nu-s

merg ştiind muri Isus

doar ucis cu viu argint

prin tăcutul labirint

să bea guri mai veninoase

vărsai sângele pe oase

mă adăpostesc la nor

prin schelet de ziditor

jumătate să nu mor

iar aşa pe patrafire

c-am trăit n-oi mai trăire

ce n-am scris pe mine scriu

într-o noapte păr gălbiu

vărs în litere nuntiu

şi mai scriu un glas prin piele

în otravă cărnuri rele

tălpilor le cânt obiele

scriu aici în loc să citesc De rerum natura

sufăr cu trupul în loc să fiu liber de toate

însă mai bine să fie aşa mă sfătuie locălnicia

în fără scris şi nesuferinţă că nu m-aş arăta nici morţilor

încă o dată aş fi bucuros de a compune în româneşte

o operă precum Corbul americanului antibostonian

atunci unde-i fereastra mea noaptea s-o deschid

bustul în aşteptare şi vorbele crezute în sunet

se petrec în ţările mici altfel de păsări prin altfel de ferestre

dar s-or fi diluând în pământuri cu munţi visuri de geniu

lucru este înfăţişarea prin haine ascunsă cuminte

faţa frigului întoarsă în făptura întoarcerii la De rerum natura

nebun amar

la vară-n car

spre toamnă fug

fugit oi sug

oi suge ploşti

ploştini străoşti

din joc de voci

foc să mă joci

pe rug în ierni

la morţi moderni

iar de folos

în miez neos

sus de neant

supus la cant

mă joci în joc

de car cu foc

amar să-l dreg

în an întreg

tăiate

prafurile

eternitate

zăpada

n-a nins

la suflet

zadarnic

şi

vântul

în cârcă frig

stofele vig

să-ţi fie

minunăţie

dintre mame

de marame

spre noi ninsoarea fără os

pe scări de oase ne dă jos

solstiţiul mâine noapte pică

prin care-n cârcă urci de mică

îngheţul tristo e o bură

spre plânsul de femeie sură

slăvite coclaur

lunatice maur

trapuri de copite

feţe ocolite

dă cailor bice

de-a-ndoaselea pice

să o rupă-n urmă

peste-a noastră turmă

peşte din acvariu

luntre pe salariu

divinul întoarse

droaşca bube sparse

oişti curele crapă

labele în groapă

sub roţi pară chipul

nestrivit de tipul

Iov nu va să şadă

soarele-n zăpadă

averea ta pre

cai şi capre

moarte-n animale

'nveselim o jale

salvează vizitiul

căzut cu noi de viul

ce nu mai ştie cine

călătoreşte-n tine

dărâmă drumuri primul

şi punctul locuimu-l

răszboară tot ce zboară

la noi la subţioară

îmbolnăveşte osii

cu păcuri mironosii

desparte carapace

şi fă ce nu vei face

divinul se întoarse

caleaşaca bube sparse

la picior la răşchitor

la trup cu seminţe-n zbor

cântă mort necântător

cui va să-i milui veşnic fes

din care ziua s-a ales

şi de-am umblat cu ştersul nas

ceream lung timp şi nu-l mai las

iubita cu alean alene

aveam n-aveam lene baleen

departe de a mea farfuză

o spumă spuza de pe buză

să-ntreb cu suflet cine dus

m-a luminat măgarul mus

el blând şi nevăzut nicicând

zvârle copite peste rand

şi când aş călări pe el

înfloare-ar coada-n şoricel

n-ar trece pe unde restau

pisica giuvaer şi miau

tămâia

a păli

fosforul

nu să vezi vino aşa

când nu plânge nimenea

numai vino nu să vezi

prin aer să lepezi spezi

să te-nstruni în fum celest

să vii iar pe dulce şest

mă sting în tihnă să auz

în tablă solzul cel de sus

înfipt în apa-buburuz

mă-nchid în ochii cu Isus

încă o oră fără uz

acoperiş acoperiş de sus

prourul sfântului

pierde salcă

pe apele pământului

mai lasă-mă la târlă mai

aţâţă uger în vătrai

în turmă lup de puşcă lins

o iarbă-n cioturi l-a împins

împuşcă bum la pod pe javră

să spânzurăm şi o cadavră

lacrimi nevăzute lunci încarcă

împinse căruţele urcă la deal

şi nu mai am putere pentru osii

pentru părintele bătrân real

înot bat înecate aproape păsări

s-au tăvălit cu zuvelcile ciugulite

le privisem cu trupuri în chinuri

şi de la munţi în spumă bâte

îmi voi alege la trezire nimfa iar descolăcită

şi mult adio ţie unde eşti

până când în îndurare te apleci

şi mă culegi mâncat de peşti

străine câmpul nu te lasă

a merge peste iarba joasă

întrabă loteriile

şi poartă pălăriile

mai bine ai fi plâns cândva

cu talapa goală pe şosea

în somn cirezile mai pasc

şi vinurile pier în teasc

şi câte flăcări se jucară

în horă peste o comoară

să nu uiţi însă ce avere

cărau căruţele în sfere

ci labe în ceasornice

le mişc la miez datornice

mai bine din şosea străine

stârpeşte-ţi ochiul dinspre mine

că nu ştii necuratul ins

pe unde te-a pândit învins

intrat-am vinovat în moară

morăriţa da să moară de fecioară

morarul a suit oium pe scară

roţile de aur gâtul său încurelară

a zice cum la văduvă nicicând

nu s-a mai măcinat fără de rand

pe-atuncea mă trăgeam din lână

şi fâlfâiam pe coasta spână

ace de ţărână înţeapă lemnul

scoate limba la sarea de pe jos

nicio trăsură cu multe ceruri

dinţii se răresc în râsul de pe urmă

tai cocoşul fără glas de cocoş

vinovatul şterge praf din haos

toate cu măsură pe terasele sure

spinările de animale umplu ochiul

până mi se face o incestuasă ruşine

cald fierul mâncat şi înroşit în inimă

atâtea pieritoare lacrimi şi explozii

în burdufurile putrede oceanele cară

aborigene sprâncenate cu miros de ananasă

se petrece o aţă prin urechile mele

şi sunt un ac de mânie şi arde lumânarea

iar la lumina ei se bat pumnii

cu inimă târzie

scăpăm de acedie

te pomenim şi la pahar Maxim

cuprinsu-mi-a ogaşa

fireasca ucigaşa

zi d'apoi ne cu noi

stafie stafidită mai scump

ca viaţa ei coşciugul revărsat

prin marele oraş să râdă

nimic nu mi se întâmplă

nici blânde nenorociri

copita nepotcovită de ţap

de s-ar arăta judecata

somnului meu înalţilor

de asprime năduşiţi

voalul tău îngropat

lacrimi nepătruns podidite

întrupează-te din spuma lor

iar la vremuri ziua rece

n-ai cu cine mai petrece

doar la cap sau la călcâi

noaptea-n ploaie-i mai rămâi

măcar plângi măcar nu plânge

că din vremuri curge sânge

împărtăşesc

pustiei

aşteptarea

răgazul se împlineşte

ochii comorilor se golesc

nimic nu e adevărat

pajişti în umbra

munţilor dospesc

naşterea paşterea

cunună

însingurată

nepriveghiată

urma nu-i

dispăruse când

rostuise lumea

pe nimeni

nu are

asemănare

mă

plec

degeaba

mâna

se

mişcă

agonică

sfredelitoare

cruce

roşeaţa

pace

ei

aştept amarnica noapte

mările în aer

peştele în apă

nevinovat

în palme

pălmuite

în somn îmi voi culege

praful scuturat

o lume

unelte străine

urlu pe vântul

verii dinainte

la poalele pădurii

maica morţii

sora pustnicilor

cândva când săbii de pe deal

din şold sărite peste cal

argint în găuri sânge-n ceaţă

au mai schimbat în vârf o faţă

călării hoţi în pas de grup

morţi înainte nu la zdup

se plâng un ceas apoi l'apoi

în luminatul lor noroi

cărunţi în scorburi robii bat

cuie de rădăcini în strat

până când s-ar culege tot

ce pomii vechi din zale scot

tristă

înfăţişare

la răscruce

zbor

din pom

în chip de coji

greaua

burtă

a drăcoaicei

capul

dă roată

spânzuraţilor

în liniştea

de moarte

o voce din ceruri

voi mâini

ale aceleiaşi

certe

te-ai învârtit

în piciorul

tăiat

să iei

bătrânii

la palme

în guşă harababură

nedeschisă nicio gură

neamuri pentru arătură

mamă Kale

nu-mi pune

mâinile pe piept

Epiharis

trupuri

rari-s

o

Teodora

Maris

tăişul

cuţitului

din altă lume

prin

prăpastia

de hume

a

de pe urmă

rază

barba

lui

a câmpului

mâni

boi

din cer

din temniţă

prin gratii

privindu-te

măsea

scoasă

ciori pe casă

tărâm

să omorâm

să nu omorâm

      1969

Sakuntală

Sakuntală

iubita

munţilor

fum

străin

oceanului

lacrimă

astru

ucis

nu aştepta

să te aştepte

muzica

foc

de

corzi

pe după

două

vieţi

Ganesh

Rama

Krishna

demult

în lume

întuneric

dansăm

la lumina

pruncului

minţile

vântură

ţărână

adie

mari

melancolii

cald

cald

cald

durerea

fumegă

templu

cântă

inima

fumului

pe

sine se

audiază

lumea

născută

din auz

fiica

tatălui

nostrum

s-o

iubească

împăraţii

erou

de

sunete

vânt

peste

vie

rărit

de

moarte

ne pomenim

în altă

muzică

unde

ne ascultăm

în zadar

de ne-ar

trăi

părinţii

la ei cântând

ca la nebune

instrumente

sitar

tabla

să ne ierte

în lucii

sori

înlăcrimaţi

tăcerea

mă

delirează

mă

visez

sunet

în

copilăria

aurului

Indore

sosiţii

corzilor

topită

ne

aurărie

floare

lavă

adormită

ador

maica

domnului

pe

maica

mea

plânsul

vocii

naşte

din

nou

întrupând

sufletul

femeilor

nevinovate

viaţa

bucuriei

vieţii

     

         1977

avatarii

avatarii tac

în mahasamadhi

zorilor zorilor

păpuşi către copiii mai săraci trecură vama

prin cer cu arcul bufniţele trag degeaba

în suflet norii cu muson ra-va-na-va-ma

păpuşi către copiii mai bogaţi trecură rama

prin cer cu ochii bufniţele trag de-a oarba

Vidharba norii de muson ra-va-na-ra-ma

păpuşi către copiii morţi trecură sacrosanct

la ramlila în zări de nori amor petrarc

al bufniţelor de întunecime arc

somn în cer a te trezi pe ce pământ

pe foc plouă stingere

unde se va întâmpla căpătâi

bătrânul în infarctul nopţii

e însuşi deşertul înroşit a râuri

mut oceanul de sub fluture

nimic dinspre Roma

domul de nemaiînchipuit

decât prin vocea lui Montale

din două busole

o mai fi arătând

vreuna vocea

umbrela verde

albastră te face

mincinos

un fel de alb

peste pătrată

oază

marea nu e apă

norii nu sunt apă

munţii nu sunt apă

nu suntem ploaie alb

alt alb natură nonfigurativă

fără cer şi pământ

psalmodiază

psalmodiază

se dinamitează floral

refren de hai ku fenician

declinare

vocabulare

nespurcare

piramide pe verso

ruine din arhaic

icoane din laic

olivă dimpotrivă

vişine

înşine

caldul de cu seară

miazănoaptea

hoară

viroaga

ritmul

seara penumbrei

mnesis

pe săturate

bhagavan

răpune

întâlnirile

insolate

lungii cantilene

acu acufene

din plurale mrene

lacună

gangetică

sahrdaya

mâncare

de orez

cu ceapă

cu noi

cu muzica lui

dumnezeu

stropi de

busuioc

tulsi

improvizatoriu

just before

the public

atman sitar

secerătorul macilor

traducător de gitanjali

nemaitristeţe amar

invitaţie avatar

orga mascată în sitar

labirint

de

copii

Rouault

oul

Olt

broască

mierlă

nască

nimeni

cenuşa

dumneata

Ricoeur

răcoare

Mântuleasa

Ramayana

caravana

Ravana

maupassantesc

bine de Tache

taş talaş

nebunul arheologul soprana

vacuum la decolonozări

în loc să te invadeze

mi-am adus aminte banii

îi pot pune sub alarmă

prin trenuri singuratice casierii

pitici în propria şansă

ne-am tăvălit viaţa până la brâu

un scaun băiete lui Richard

o să-ţi spun să nu uit

hai că îţi dă voie domnul

îţi dă voie la fereastră

ieremiadine transe în tranşee

capetele nu ni se cuveneau hăul

în tunel de ce mai întârzirem

fericire să-i vezi pe cei de mai jos

nefericire să-i vezi pe cei de mai sus

se pisează românime în copăime

câte sute de ani câte rânduri

ni s-o repeta petarda

proza în versuri de viitor

aha îhî păi nu ştie tradiţie

contextualizată că de ce

scriem fiindcă n-am putut vorbi

recele ploii recele mării

cercuri închise cercuri deschise

ţări petrecute în tăcere

ocolind obsesii represii

ce avatar întâmplător să

te caute în neapariţie

seminţii din guşi

de porumbei ne îngurgiteze

dreptul la câine

înmulţirea stopurilor

nervilor înnebunirea

roţilor paşilor

minciună recitabilă

în pustiul vorbirii

copaci îngenuncheaţi

eroarea intimităţii

de a fi existat

hainei dimia sufletului ţărănia

scris paraclis

vorbită scrisoare

mă vedeaţi scriind

ţipaţi ţiparilor întâmplare

neîntâmplătoare contrarietăţi

arhivă îngenunchere parolată

alfabet nicio hârtie

nici betonul nu ne scrie

psaltul unul peste altul

scuţ cuţit kamikaze

lăsaţi-vă neobservate

biserici cenzurate

cuiele bătute-n palme

cine le-a furat

le-a părut rău

nu l-am înţeles deloc

şi Titulescu ce-a fost

ţigan şi l-a luat boierul

trecem prin lucruri

să ni se sature tăcerea

scrisul să se aurească

refrenul anthropos sus

două umbre

încălecate

mai vezi în sus

întâmplări

până la Brescia

nu aduc vorba de moarte

în vecinătatea

paraliziei

arc vieţii

coloană învierii

masă cristofagiei

ne-om sărbători

mai la deal

că la vale ameţim

ornic moara într-o

cizelare până

la Dumnezeu

arama nerecunoaşterii

eşafod ce timp frumos

în pofida vremurilor

masă pe pământ

poartă în aer

stâlp în cer

simboluri luate la pumni

ni se termină maeştrii

regretând biblia

dicţie zburând

de pe şine estetică

etică etnică

om auzi

ne-om dezlipi

de scrisuri

potopul

programarea

stingerilor

zdrenţe de zefir

pereche de întuneric

în călduri

oraşele interioare

frica de neant

mizantropie de grup

pe cine crezi

că poţi da

la o parte

doamne

apără

şi păzeşte

boemi

după ureche

într-o invidie

bumerang

aceluiaşi

antipode

firave arhitrave

în uscare

pe mare

te-ai uitat urât la ucigaş

nu te pune cu nimeni că te paşte

în oglindă şi tot fereşte-te

vrăjită picătura

intimidării

de la munte mai săritori

piruete catalane

tarantele tarantule

picurari mascaţi

sunete conexiuniine trecem

necoapta frăgezime falanga

numărătoare de stele

ierarhiile neaşteptând după noi

ne-om îngropa unul din voi ni s-o

dedica şi poate se va îmbogăţi

taine coperite

ninsori de probă

fetele teologiei

peisaje kalidasiene

răzbunare naturală

spital întemniţat

noduri pregândite

modelare hamul

saudad liberând

dezvirginare

poreclele

spălatului de vedere

frunze de scuturi

maimuţele

oase sub pernă

yatra yana

Shiva shift

tăcere Zahei

  2007

reîncarnare

reîncarnare fântâna macului

datorie plătită viaţa Gita

bunic de ţipete nubile

ureche ison

paralizie Ion

pictor talion

sânge vazir

Gyr în Cugir

o trăi Maytryi

din tinereţe

direct în dispariţie

tăcere jaină

icoana apusului

întors închinării

frunzele azalea

aprinsă ţigara a doua de la prima

şapte ani tata Ladea Buzinschi

ahimsa aparigraha anekanta

auditori de haruri

în pofida macilor

cânepa de pe oase

eroii neamului

clopote catapetesme

evanghelii potire

citania

procitania

dauna laudanum

premoniţii de pact arama

la suprafaţă limba maternă

ţinându-ne lumânarea

nici nu te atingi de text

îmi voi spulbera manuscrisele

înfocată aşternere

2008

Dylan Thomas

BALADA NA(IA)DEI CU PICIOARE LUNGI

Prorele-n jos, al coastei castru

Negru de păsari mai privea cum

Pleca – păr smuls, ochi albalenastru;

Oraşul tocit din pavele-i ura drum bun,

Adio-atunci filopescarei

Corăbii – ancora iute la larg –

Pasăre-n carlig de mare,

Naltă-smaltă-n vârf de catarg,

Drăgăstosul nisip murmura

Şi pe orbitul chei – bastionade.

De dragu-mi du-te, nu privi-n urmă,

Zise ţărmu-n ocheade.

Pânze băura vântul, el alb lapte

Goni în bezna betivă;

Vest soarele naufragiu-n perlă

Şi luna înot peste ogivă.

Coşuri, catarte se-nvârtejiră.

Adio celui de pe puntocean

Gutei de aur cântându-i pe mosor

Na(ia)dei din sacul de golan,

Că-l vazuram zvârlind dulcii unde

O fată vie cu şpăngi prin buze;

Toţi peştii erau raze de sânge,

Ziseră nave n-auze.

Adio, coşuri si cornuri,

Matroane-n fum torcânde,

Orb fu la ochi de lumânări

Din geamuri de pe unde,

Dar îşi auzi nada trezindu-se,

Cum în nor de dorinţe geme,

Acum varga zvarliţi că marea-i

Numai coline-balene.

Dor e ea printre îngeri si cai,

De peştele curcubeu bucurată,

El pluta catedrala din plai

Clopote balizele de piatră.

Unde ancora tanga albatros

Mile lunatica barcă

Păsări ţipând pogorau jos,

Un nor de ploaie din gât vărsa leoarcă;

Văzu furtuna morţii tos

Cu arc de fum berbec de gheaţă,

Foc steaua, vătrai al lui Crist os;

Şi nimic pe-a apei faţă

Doar mir şi fir de lună

Picând şi-nţepând pe cale

Momitul peşte-n spumă

Ales c-o sărutare.

Balene-n trezire scalp Alp

Cutremurară rău hău acerb,

Buşira nada stuf cu buze ploi în palp

Zburară solzii tonilor cu gheb

Şi-amoru-n adânc le ţesu.

Oh, Ierihonul în plămâni le căzu!

Ea ciupi, se-adânci-n al iubirii caer

Toarsă m(en)inge cu picioare lungi de aer

Pân’ orice fiară salt urla

Pân’ ce ţestoasa carapacea-şi fărama

Pân’ orice os în mormânt se ridica

Cucuriga şi se îndăra’!

Noroc la mâna de pe cange,

Tunete sub mari degete

Guta de aur fir de fulger

Mosoru-i cânta răgete,

Vârtejul bărcii-n sângele-i ars

Din plasă în plăsea guiţă

Oh barcătaiat metatars

Oh buhaii Biscayei şi-a lor viţă

Fac din neveste sub verde val pus

Frumoasă nadă cu lungi picioare

Sparg negre veşti pictează pe-o velă sus

Uriaşe nunţi din mare

Deasupra veghei a ţâşni

Deasupra grădinilor de-a largul

Se zvârli-n sus a delfinului zi

Clopot turla mi-e catargul

Neted lin pe punte doba

Cantă apa spusă prova

Caracatiţa calca amoeba

Vulturul polar cu pas de neoma’.

Din cioc sărat în pupa joasă

Canta de foca pupându-si mortul!

Lung plumb mireasa clipe pasă

Din vechi în patu-i ortul.

Pe cimitir din mare

Nunţi galerii lahare

Hiena-privighetoare

Săltând la moartea mişcătoare

Cânt urla-n nisip anemone

Vale-sahara-n ghioc

Oh vruta carne, demone,

O aruncaşi mării cu fata boboc

În vechi ca apa, şes c-al tiparului;

Mereu adio pâine-picioare-lungi

Franţa-n cărări de deal ale lui

Cum păsări sărate fâl-gâl în pungi

Şi sâmburi nalţi li se-nspumară-n ciocuri;

Mereu adio de pe faţă focuri,

De-a racul mort pe fundul mării ridicat

Pe ochii ei a sabordat,

Privire oarbă-n cleşti ţine

Vicleanul sub geană

Vădind adormitelor sine

Catart-luna-nudana

Călcand pe doruri cu drag doar jenă

Amuţi-n flama-i de mirese.

Suzana se-necă-n barbhienă

Şi nimeni pe Sheba n-o culese

Ci flămânzi regii mareelor;

Păcatu-n chip de femeie

Doarme pân’ liniştea sparge nor

Şi apele saltă meree.

Lucifer pasăre picând

Din părţi septentrionale

Topindu-se în gand

În bolta respiraţiei sale

Stea Venus zace la ea-n rană,

Anotimpuri ruinele senze

Peste lumea lichidă ecrană,

Primăveri albe în bezne.

Mereu adio-n ghioc strigă corul,

Adio mereu, carnea-i sloi

Şi pescaru-şi deşiră mosorul

Cu tot atât dor cât un strigoi.

Noroc mereu se ruga solzul în penet

Pasăre dup-amurg, peste rada-rada,

Velele băura grindină din tunet,

Fulger coada-lungă-aprinde prada.

Corabia în climă ani şase,

Vântu-şi îngheaţă rafala fastă.

Vezi guta d-aur ce trase

De sub munţi şi galerii la creastă!

Vezi ce-atârnă-n păr si scalp

La treacătul betei veliere!

Statuile ploii stau Alp,

Coline-s fulgii-n cădere.

Cântă şi bat, hold-aduni

Plecând barca-n nea de pară!

Punţile lui numai minuni.

Oh, minuni peşti! De mult muşcară!

Din urnă măsură de om

Din cameră greaua-i silă

Din casa cu oraş sodom

În continentul fosilă

Unul şi unu-n praf de prapur,

Ecouri seci, feţe-cărabuşi

Penele-i mâna fetei învapur

Şi mâna moartă duce la cei duşi,

Duce precum prunci şi climate

Pe vârfuri rotiţe în ceţi;

Veacurile-şi dau părul pe spate

Şi moşii cântă cu buze de noi feţi:

Timpul naşte alt fecior.

Ucide timp! Ea-i iaraşi dor!

În ghindă gorun taie,

În ou omoară şoimul gaie.

Cel ce marele foc porni

Şi muri în şuier de flame

Ori pe glie-n amurg păşi

Numărând gliei calame

O prinde de păr şi-o întinde;

Cine cânt le învăţară buzele

Plânge ca răsărit soarele

Din trib de coruri lichide.

Se-ndoaie varga, dând de ţărână,

Târand prin ape despărţite

Grădina la ea în mână

Cu pământ şi vite

Cu bărbaţi, femei, cascade,

Pomi umbroşi în al navei aval

Năuc şi lin pe verdele val cade

Nisip cu eres virginal

Şi profeţi dune aţâţă;

Vai şi insecte îi strâng pulpele

Timp, loc îi înşfacă os sub ţâţă

Anotimpuri şi nori s-o spulbere;

Brăţară-i mâna izvororb

Cu peşti iuţi şi pietre-amurge

Sus şi jos mai mare sorb

Alt râu respiră şi curge;

Bate şi cantă holda-i pe câmp,

Talaz de orz şi secară,

Cirezile pasc al spumei dâmb,

Colinele unde zvântară,

Cu iepe marine şi ude căpestre

Cu mânji săraţi şi brize-n limburi

Toţi caii prin prăzi măiestre

Galopează-n arc pe verzi câmpuri,

Trap şi galop sub pescăruşi

În coame trăznete.

Roma, Sodoma, Londra-acuşi,

Cetăţi mareei-s petice

Şi turle-nţepând nor pe umărul ei

Şi pieptănate de pescari făgaşe

Când carnea picioarelor lui era vânt pe scântei

Şi şalele flame hăitaşe

‘Ncolăciră părul ei din răscruci

Şi grozav acas’ viu îl duci

Risipa casei ei în spaima lui,

Aprig abator amorului.

Jos, jos, jos, dedesubt

Sub pluta satelor

Se-nvârte-n lanţ de lună, de-apă supt

Metropolisul peştilor,

Nimic rămas, ba-al mării son,

Vocală mare sub pământ,

Pe pat de-ograzi corabion,

Na(ia)dei întru clăi mormânt,

Glii, glii, glii, nimic îndure-se

Din pas marin doar predică

Şi-n sapte morminte gureşe

Jos ancora printr-o biserică.

Adio, noroc, zic ancore si lună

Pescarului singur pe lunci

Stă-n pragul casei ţinând în mână

Inima lui cu picioare lungi.

                                                                  Versiune românească de George Anca.

(Nota traducătorului. Versiunea aceasta urmează alteia, din sanscrită, după Sundarya Lahari de Shankaracharya. Adjectivul ‘lahare’, utilizat la un moment dat vine de acolo, ca ‘unduitore’. O unitate de alegere poate fi întărită de preferinţa traducătorului pentru poetul celt suprarealist chiar in legatura cu vizite recente şi întâlniri în atmosferă, toate revenite în atmosfera sanscrită).