Partea nimănui - Poeme inedite

George Anca 

partea nimănui

partea nimănui

frunza gheţarului

floarea subsolului

prier la străduţe

bordeie-ngropate

pipăie ghina

în propria scorbură

oaspe lumea nu mă

mai învaţă

corabia

paraleviatan

ţeasta caşalotului

în contra direcţiei

de astăzi a

culturii române

aceasta şi

haiku-uri zilnice

de Titu Maiorescu

îţi murise copilul

acum şi Egli

sinucisule

te-am mai bărbierit

mansarda aşteaptă

a se evapora

româna câtă a

mai rămas la

clubul parapantiştilor

am fost un pic din toţi

cei ce m-au adus la

reanimare

zăpada mai ca frunza

Streinu cap

d'Eminescu bătrân

graţia primează

graţia primează

band după band mântuire

volatilizarea decadenţei

poziţia coarnelor

ne-om război mască

zdrenţuită pacific

piesă cu înviaţi pe scenă

răzbunând falimente

reproducerea nonidentităţii

cu gândul la Sita

să iasă iar din cerc

în gropi comune de vii

pământul se mişca

why killing is essential

nazismul a adus comunismul

comunismul a adus nazismul

castori viezuri

vizuini la miezuri

călare pe vrejuri

graţii dinapoi de fumigaţii

amarilis brindisi

you just can’t explain

amusez vous c’est fou

vederea dă de gol demenţa

2010

chiparos

chiparos

chiparos

îngropător de grâu

în San Remy

înverzită pânză

râul de aur macii

zboare tablourile

în original

a te sculpta

marea maternă

labirint reîncarnărilor

jertfit dumnezeu pictural

pădurea vana nirvana

paralel mercurul

nepicturală supravieţuire

se sfârtecă arbuştii

în Pompei

visându-te

la aceeaşi fereastră

oceanul ceresc

în golul credinţei

îmi limpezeşti

cărarea din urmă

vendetta veveriţă

n-am mai răni

în alţii karma

în liniştea muzicalităţii

pe hartă în sus

circulaţie imaginară

plonjasei în chiparos

ne călătorim în turnir

pictorul inelului

înghiţit de peşte

cine te înrămează

cine te atârnă

licitaţie libaţie

bolovanul întunecos

edict mistralului galben

ce zice lumea de

cerealele lui Van Gogh

ronţăite pe şine

fiecare cu frumuseţea lui

l-ai fi preferat pe Tănase

ospăţului meu din Van Gogh

corpul e puţin obosit

lucrurile le zvârlim

se întinde roata

pe ultim urcuş

groapa dracului

din fundul pământului

mă scrie cu spatele

pe ce loc încetinit în exces

nu m-aş împăia

în lipsa păsărilor

nemaiîmpuşcate

la noi se sărută morţii

vă sări camăta

ce de azi mă

ţinu de mâna vorbei

al câtelea rând

citi-mă-voi din inerţie

căpiţa în vâlcică

să ne iubim străinul

c-aşa e dumnezeu

umbrit chiparosul

peisaj portretul

el nu ne privea

mi-alesei m-alese

singurătatea acestor

priviri către Provenţa

cu ochii lui Van Gogh

chiparos de păduri

cutreiere Diana

îndrăgostitului Acteon

Petrarca în Avignon

înaintea picturii

pensiero dominante

ajuns la vorba voastră

cât să mă călcaţi

în picioare de drag

şi nu mă răpuneţi

voi nu sunteţi într-o ureche

ci la Reghin eu în Sâncrăieni

ne târâie dragoste veche

din cântece fără pereche

divorţate de streche

nu suntem de cap

capete ne apasă

tangăm scoarţa

ştiindu-mă la fereastra

unde pictasei

cuptor pe dărâmate

deprimă împrejurimi

torturat de galben rod

cerul şi pământul

cu nebunie cu tot

prea anotimp rămasul

nu mă mai uit ba da

colinele dulceaţă

letargiei de-o viaţă

să vă încânt de faţă

eros maur

dar din dar

ars foc ars picto

mă dau de gol

cât mai în dodii

tensiunea tabloului

sufletului crai

spovedanie certaldă

ne-om mai înţelege

iubirea în lege

în bucurie bronz topesc

se pornesc şi brazii

în risipire liberă

pe ei citiţi-mă

în discuţie cu Van Gogh

alb turn

salută chiparosul

de-o spaimă

lăuntrică

vindecându-se

n-am credinţei prana

mă întorc din Provenţa

urcându-mi reverenţa

caut salamandra

sudului în Andra

nordici fecioraşi

voi să nu fi fost

skalzi troieni

colind de Crăciun

al lui Tagore gorun

Cãmila

Cămila Ceahlăului

niciun epilog nepoate

doar ştii bunicule

că lumea e a celor cu bani

geaba ţii cu provincia

nu-ţi cerşesc iubirea nepoate

n-ai citit nicio carte

ce profesori şi ăştia

nimeni nu lucrează

pentru ţară

spitalul decorat

cu picturile pacienţilor

originalele la Arles

natura eroziune

doar chiparoşii

pădure dintr-un foc

negru zdrenţuind

buclele aerului

Provenţa Andra bani de

un tablou de Van Gogh

pictor avatar campestru

fluviul feţelor lui Crist

chiparosul stejar

clocotul grâului

clopoţit de maci

ne lipsise şi

noaptea asta

tu ori săditorul tău

plus pictorul avatar

semănând grâului

spitalul Ceahlăului

nu l-om picta

din uscate culori

mai o şănţuire

a sărutului înflorit

nunţile norilor

pe grâna chiparosului

încotro s-o apucăm

de-am fi macii

mocăniţa neagră

sunt chiar în fereastra

spitalului

perdele însorite

trezia spulber

viziunii

în munţi obscurizaţi

în chiparos înjunghiind

aripa îngerească

spre hohotul bolgiilor

respirăm aerul nebunului

anul tabloului

urmat de prefissi notizen

când mi-ar mai

trebui timp

de somn după drum

secerãtori

secerători o zare

spre vârf de chiparos

cu munţii la culcare

sub dansul furtunos

ne-am ţine mirişti soare

de-ar răsări pe dos

a scaldei ocultare

culorii abanos

formatul se anunţă

lipsirea lui Cezanne

ci lanul doar grăunţă

lumina măgheran

ponoarele zgrăbunţă

magog vincentian

mă aflu în uraniu

mă aflu în uraniu

deposedat de sine

ori scaldul fără craniu

la mai închise mine

stau renilor de saniu

a luneca terţine

străluci năluci de staniu

pe locul fără cine

sandala pe mandala

de-a morii alandala

mai calce capitala

Salerno pe închise

Provenţa la Remy se

în aer porolise

mă ţin

mă ţin de Pârscov Avignon

medievalelor speranţe

din merele spre bastion

la paradisuri coate stanţe

de nici myssorian amvon

Khalil n-ar rotunji libanţe

mi-oi avatar daimonion

picta van goghienei Franţe

lăsăm pe Rhone cocardă

cu norii să ne ardă

secerătură bardă

am fi îndoitura

pe pască ura gura

demonilor asura

scăpate expectaţii

scăpate expectaţii

cu doctorul scăpaţii

prieten de libaţii

liberţi agonizaţii

uitaţi-vă afară

zvârliţi-vă pe scară

din cerişte scărară

pe jarişte de vară

o oră îmi mai dară

carenţei din patern

comandă sonetară

moi ţarine pe stern

de-a grâul să răsară

părintelui etern

premersă călăuză

premersă călăuză

aripile pe duză

ori îngera lehuză

premeargă-ne ecluză

parcată parcă morii

secaţi şi sicomorii

secante mendatorii

în loc de iluzorii

şi un Khalil Gibran

Van Gogh american

român myssorian

aleargă-se algie

pictată profeţie

perspectivată ţie

persoana

persoana se înşiră

cădelniţată şiră

de ne şi pomeniră

mirenilor la miră

ce treaptă sibilină

închipuită cină

la cinul de albină

comorilor din mină

ce-mi taie carotida

a răsuna firida

umbrindu-ne absida

trăim pe ace negre

culcându-ne pe zegre

trezindu-ne în pegre

zbate-te

zbate-te mă zbat

galben şi palat

moalelui ouat

de la scăpătat

nu m-ai sonetat

că m-ai săgetat

nu m-ai săgetat

că m-ai dodiat

trece-mă terţină

râului de vină

păcii salamină

chiparosul altul

numelui cu psaltul

tăietorul daltu-l

nici cu Hanuman

nici cu Hanuman pe cai

nici duhovnic să nu ai

rădăcină coborai

c-a venit luna lui mai

pajişte te întindeai

baladă te călăreai

din peisaj reieşeai

şi că bine îţi păreai

sant cu sânt întrevedeai

cerurile spălăceai

pentru norii de pe plai

într-o vale nemai rai

că pietroiul jerăgai

nu mai sfârâie alai

nu-mi pot permite

nu-mi pot permite legendă

pe astă Van Gogh agendă

niciun sonet o tiradă

capul spre irodiadă

mi-aş depăşi torţionarul

mai presărându-vă harul

sărăriul saru-l

piperul mărarul

trec de caraulă

paşterea sătulă

peştera abulă

nu mai profetul

buhaiul procletul

tatăl pe încetul

2009

partea gării

partea gării

partea gării voi debita

spre toate religiile

tot altui Dumnezeu

gângavul rugului

spionul Kremlinului

şi al Obeliscului

dedesubtul glumei

de a ne ucide

ca pe o femeie

nu s-o mai putea propti

vorba pe cuvânt

nici pe jurământ

respecte siluitorului

cumpărătorului călcătorului

ruptul omorului

omul violenţă

zoo’glinditoare

încă vedanta

noutatea rostirii

mai ştiţi dinamica

pirostriilor rostrum

am scăpat de obligaţia

plantageneţilor

pe pământ românesc

încrucişări

încrucişări cromozomiale

şi mă târâi hazard

în bafta haosului

când va cleveti clavecin

origami ne la timpul

vederii ori magii

vă pot găzdui necopilăreşte

seara ca la teatru

şi ce-o supravieţui

vouă vederea nonfrunză

pe-al vântului liber

şi nord coborât

de ne ştiusem glia

glina contondentă

şatra disparentă

mardeală mai la vale

râu vacile Mariţei

sub ochii ei albaştri

doar ce se speriară

de ham se destrămară

din viaţă te doboară

aflând undele cozii

capul vechi înnozi-i

venind cu irozii

care şi dânsa colind

lin nemaicăsăpită

de sabia siluetei

două grile una semn

una morcov nedelemn

de la templu cu îndemn

mari somnambulanţe

mari somnambulanţe

trecând prin Pietroşiţa

aromire montană

în loc să mă bucur

dinainte de-o treabă

aştept să o termin

listă promo la obelisc

lumină pe alb ori

înnegrire Kali

nu ne mai accidenta

sensibilitatea cotită

arbore de cioară

tu erai pictor de firmă

însângerată vopsea

şi zăpadă pe turle

nimeni la tine Nelo

pe cine să aştept

zăpadă colindată

prea demult colind

la persoana în oglindă

ferestrei pocnet răsărind

în amfiteatrul gol din

josul rândurilor de scaune

urcând cu sutele nimeni

fala proscrisei imaculări

pe muntele poruncii

infanticidului intifada

voi plăteaţi eu eram plătit

să ne ascultăm călătorul

să nu fi fost de la presă

în strana amarului

nemuririi darului

dreptul îndreptarului

treceţi cu scara de fier

orizontală berbeci

cărăuşi insomniei

cu doctorii vorbeşti ca fraţii

femeilor le-arăţi Carpaţii

doctrinele le faci oraţii

awakening and knout

când cu întâmplarea operă

ce ne-o mai rămâne Govoră

lava Etnei şarpe-nfloară

sângele piatră izvoară

cine morţilor s’uitară

ce de camere goale

văd în ultima vreme

corale de l’ecole

de multe ori apari în doliu surâzând

după cine şi ne bucurăm

eu că nu m-am mai pierdut

până-n India vorbisei

cu Ana şi-acum parcă

aţi fi plecate la piaţă

earth song peştera câmpenească

plângeţi emoţia patriei mari

ascultaţi trăiţi ca niciodată

ideea de coincidenţă

minte şi se face că uită

ar trebui cel puţin spânzura

plâng puşcăriile după tine

hai mândro să ne-mbrăcăm

non rien de rien

au long de l’ennui

oui la musique oui la musique

la vie est tres bien faite

dovadă că nu sunt

Hamlet Ofelia îmi

trimite cântece franţuzeşti

în stânga armenii

în dreapta franciscanii

jos Cavalerii de la Malta

împuşcaţi-vă între voi

cadavru Italian în Olt

teroristul din pom

zorilor cu fantome

de război şi ajutor

numai de la morţi

cine-o să ne mai dea de pomană

Maica Domnului nu-l mai naşte

că Irod îl şi paşte

spre ziuă apare satana

sub chipul fiului

coborând din icoană

am căpătat frică

n-am stat de vorbă cu nimeni

citeam de pe o carte

ce nu ştii tu era cerb

nu era câine mulţi

au căzut din timiditate

doi cerbi mai mulţi

nu-ţi pui ochelari te

dai puşti mai e un câine

mi-e frică în lume

chiar şi-ntre prieteni

a doua oară nu mai intri

2009

concentration noir

concentrat ion noir

concentration noir ochi invers

scoica inexistenţei răsunase geometrie

aici că îmi sunt verso în persoană

fără pălărie ajuns de blândeţea amurgului

voi ce-auziţi pene cu sunet de valuri

frumuseţe grăunţa sustrasă morţii

să-i zicem cred că eşti vie mare de mijloc

ori să spună Ravindra patosul copilului

vezi că nu merge pe verso de sine

toartă de amforă dantela mişcării

vă las păsări sănătoase mă mai vărs la căi întoarse

ne şi remaniem marea în pielea udă a lui Arhimede

când aşchii

când aşchii din Brâncuşi vor zvânta nisipul fluxului

a ne povesti manuscrisul visat între două sculpturi

de val încet-încet n-am mai pluti în noapte ne va

mântui Hristos cu tine-n strană aurora înspăimântaţilor

eucalipţi apocalipţi versaţi vers verso studiu în soare

de ieri ştiusei petrecania de motociclist la vaiet

şi dimineaţa altuia grăbită orbirii tot ciclopi

în frunte ochi de entorse feluri de răpire nu e pictura

aşa neagră vânător de draci pe urechea nopţii de piron

ca de Crăciun tamil alun cunoaştere necunoaştere

vedere nevedere te uiţi în soare se uită în tine soarele

închideţi înt-un pământ de clipă instantaneitatea

luminii parcă ai asculta diferenţa zilelor valurilor

o moară vaporul tuşeşte vechime consolată de revers

n-ai desena obişnuinţe într-o singurătate veşnică

de-ţi deduci fiinţa dintr-o distracţie impusă

conjuncţia luxului

conjuncţia luxului cu involuntara spurcare

cum şi cătarea puştii cu viespi se obturează

prin faguri nici lumina nici mierea de furat

nerăzbunându-te mă gândeam la tine Buddha

ba la tine Eliade pe calea de mijloc leacul

primelor trei dureri din durerile adevărului

pe mal am ţipat la Reveca şi Florina căutând

scaune în persoana mea neinspirată cu nervii

nu-mi diversionaţi manuscrisul de la marea vie

ăsta mai mult nimic şi tot de la Marea Moartă

iar durerea de mijloc binecuvântată vălurire

sânge de sânge cer de cer pe corăbii Brâncuşi

în orizontul iminent

în orizontul iminent cine să mai sune sara pe deal

din isola supravalahă dulce popor-pierdere-de-sine

citeşte adunarea muzei meduzei maicii domnului

andaluzei bine că m-am aşezat altfel cădeam în arhaic

natura fiinţei aquavificată mi-ar spune taci din gură ascultă

fericirea mării netezeşte-i valurile maica le va naşte

la nesfârşit să-i verticalizeze dantela ba nimicul

îmbrăţişează-l mă pomenesc luându-mă în dodii

secetă verde milarepian apără de inferenţa bon

adormise mării şi adio tuturor fiinţelor de dinainte

adormirea muzei şi adio viselor de pe urmă

de nu mi se împletiră vieţile pe dinăuntru-i

stai şi gândeşte-te

stai şi gândeşte-te cum ai fugit de mănăstire

neavând curajul să intri de ruşinea maicilor

păcat mişcat la văduva plecată prezisă vălurire

la văduv de nu s-ar perpetua fractalii de nonsens

în şi mai fabulos haos nu-mi şoptea ţipa muza

salvarea de-aia m-am răstit şi la femeile de-adineauri

manuscrisul îl las rufă necălcată decât de hazard

din nici un calcul ultim muzeu de artă modernă

numai pentru o imprimantă cu un român şi un evreu

rezemat de Henry Moore complicate căile nescrisului

ascunderea în iureşul necombatant chirăiala de împrumut

şi ruşine euforia ne rufăie dacă n-am mai rupt dacă

nu voi mai rupe aura dacă n-am mai oftat dacă ţie

nu-ţi găseşti cuiele palmelor a doua oară anta santa

femeile văd ce n-au mai văzut uită-te după Leda

sarea vieţii cu sarea morţii sarea pământului cu sarea cerului

porumbeilor negri

porumbeilor negri nu le strig lăsaţi-mă în pace

lebăda mă ignoră de-o viaţă în bătaia de-a doua a mării

o oră şi încă o oră apoi sfârşirea imprimantei în amprentare

frica de moarte inversă n-ajunge frica de teroare

chinul cărnii transubstanţiat în sunetele pământului sfânt

al omului petrecut din om dumnezeu din întuneric

cinstirea întunericului dumnezeiesc de sânge

făclier în ultimă pâlpâire ca-n ziua dintâi

prin valurile Mediteranei înot înainte de temniţă

tineri de nu muriseră de nu-şi aşteptau reînchiderea

dacă se întâmplă haiku de se întâmplă să văluri

a sângelui ţintă săgetată n-o plânge până nu se

sculptează afinitate până la Iisus Hristos

şi de acolo psalmist regi strânşi în chingile pustiei

poeţi râşniţi în ziduri comuniste o poezie

mai frumoasă ca bucuriile libertăţii o consolare

a anonimatului o ieşire din religie o ajungere de sine

în veci tainică şi duşmănită o îndumnezeire în iad

acum voi înota în sângele poeţilor din puşcărie

mă numesc Natanail n-am nici o altă cunoştinţă

despre mine

despre mine voi deveni vampirul răsfăţat al silabelor

globulelor vocalelor picurilor consoanelor gândurilor

stingere-ungere nu-mi doresc mântuirea

scăldându-mă în zădărnicia durerilor trecute

cerul boltit şi acolo şi aici şi atunci şi acum

rar durerea îngânând gemete de tortură şi de visare

nu mai zic de foame nu mai zic de sete nu mai zic de fete

nu mai zic brâncuşe valuri sfârtec jucăuşe tăcere mâini galere

Washington mai înoată Gheorghe în Dunăre

am o cârmă pictată de ăl înecat în crucea agheasmei

mama-mare Catrina păzeşte cânepa nebună din bătaie

lectura culcatelor bannere translatează anonim ego

păcat de înghesuială

păcat de înghesuială pe mângăiere lustrală

liturghia cupole Coppola monoclu Vădastra

străpunse transparenţe de glonţul idealurilor

de ne-ar omorâ govinda altfel stradă de o

străbătusem sigiliu eliadesc neîmbătrâniţilor stejari

nu-mi prădui Ariadna pădurea ce mi s-o scrie

ne vină macii înroşească rămânerea de sine

cap unu se rescrie raptul scrisului supt vampiri pe bani

îl întreb dacă a mai rămas vreo naţie decât a transcriptorilor

se uită la mine şi nu mă vede de poeme la comandă

teiul nucul mă calule cu şaretă miresele la putere

ne-am reveni în păreri riturile fireturile ne-om fi şi închipuind

şi-aşa călcaţi în picioare de călcaţii lui Mamona

ne-om usca în bătaie le întoarcem spatele în goană

ca Bali lui Rama ori Siegfried numai aşa ne pot ucide

scăpăm şi noi se vede că salvarea pielii scrise

prereligie

prereligie se merită cu final of course viaţa

tot ţi-am murit toţi la ce te-ai plânge din cine

cât că se atacă regele lupeşte câineşte româneşte

o coroniţă judecata la nuntă nu tu Beatrice

nici Kira Kiralina Brăila Braille şi soră-ta Dane

cap doi acum merg la Târgovişte kindia Streinu

cu telefon la Găeşti dezacord gramatical

chiar în penitenciar raiul renaşterea claim

prefaţă traducere Răcari ne şi premiem promo

podul spre picior insondabilitate ocol

şi o copilă pre pod drumul până la pod

nu intram în oraş până la pod acum nu ies

captiv închidere după deschiderea insignă

unde ne-om sparge frăţie spre familişti

noi ieşirăm din păcat podul numai câteodată

ca pe Avraam musulman preacuraţi cosiţi de căldură

micime clăii ne-am adus aminte paie răchită damigenelor

cap trei alfabet latin ajungem bacalaureatul care ai

subiectele soră-ta ăilalţi fraţi Veronica pe bicicletă pe Răstoacă

în Potop curgem către răsărit din Găeşti la Bucureşti

după cum mi se întâmplă tot nu e tipar cercel

nici decapitatul nici ăl cenuşă din delicateţe pepenii

în cătarea beţivului năpârlita adolescenţă am da-o la facultate

care încotro icoano înrăţită pe învăţătură noi aşa

ne îmogăţeam amorul toţi în şir toţi pe culme tai rîmă

ori destin răsari lume de bengalezi români când

un bunyan bambus ne mai uităm ovăzul de-oi scrie

la întors alte capuri la căţea în labirint pe marginea cişmelei

cap patru vă voi citi palma scriptorialităţii acum poliţia

pe bună dimineaţa biletele ai căzut mulţumeşti

ce-i faci şoferului îţi arătam pe oricare albăstrele

prin pădure epica nemişcării inexistenţiale

cum şi lozirea în dodii control trofic de nu

ţi-o fi părut tânăr lucrându-ne bătrâneţe

fie-ne corupţie mama noastră cu tata mort

aşteptare pe note recunosc pălmuirea dorinţei

îşi ia seama la o adică pe drum spre catedrală

cap cinci cai răriţi de arşiţă pe mejdina tantrică

mă las pe tânjeală până la moarte stafie paparudă

cap şase picată rochia rândunicii lângă butucul

de pe străduţa Ariadna din Iraklion la tei serai

cap şapte poate glumeam înteiat cu lumânări pe apă

într-un aprins hotar marş mareşal putinţa ispăşirii

vuieşte copilăreşte tace bătrâneşte prin tei neîngereşte

cap opt cele din soare stacojii la umbră roşii

între frunzişuri atârnând peste supravieţuitori

mi-a fost frig mi-e cald în curtea asta

religioasă hai să ne uităm la fântână

cap nouă vorbeam nescrişi premorţii încetinesc

tristeţea dă bă o ţigară la voi în Giurgiu

cap zece a nu ne uita poezia e ocupată literatura

nu mai intru în biserică doar soarele pe banca goală

aţipit mirosul teiului rătăcit fluture caiete pe sânziene

cap unsprezece nu ne-o mai păsa de barză în India

am avut în viaţă timp să scriu un vers invizibil în Washington

cap doisprezece zicând val de scufundare galbenă

cal cald peisaj sinucigaş în temenelele temniţei

cap treisprezece am fi luat-o la fugă violaţi tortură

nici bani nici teritoriu blândă plictiseală de după spital

calfa ar afla alfa castelul portughez în America versuri

de citit cânta sau auzit ba de trecut timpul zbrr pasărea

cap patrusprezece cont concentric din zero infinită neajungere

nu mă închipuie mingea ambulanţă mai muzicală

cădelniţa lampa candela toţi muriră cum să ne permitem

aşa ceva bine c-am trăit să scriu cele mai dinainte dodii

cap cicncisprezece nici zumzet o şoaptă bazalt altora

vecinătatea bisericii mă închin cu tata din mormânt

cum scrii o zăpadă Elisabeto botezată de poeto

2008

de farisei

de farisei

de farisei şi cărturari limba maternă poezia urdu

nu ne supunem pe viaţă nimănui ţara râului

popoarelor ţărilor poporul român nu are ţară

înnebuneam în vis înnodare în haos la Drăgoeşti

cu o pereche sintetică lumea mă saluta pe sub cimitir

prin târg pe faleză cu statui de Apostu tocmai că

trebuia să dau un examen să mă uit la ceas

peste o oră spun Cristinei nu mă vor primi

pierd examenul aş ajunge înapoi îmbrăcat într-o oră

femeia nu comenta ca şi cum să-mi dea de înţeles

că poate voi fi primit mă vedeam aşezat pe scaun

ferind goliciunea dezbrăcarea urmase înnebunirii

goliciunea după îmbâcsită minte vomă de îmbrăcăminte

minţi îmbrăcăminţi cursa nu curva femei ambasadori

like you with India unlike you I am not Indian

v-aţi dat pe mâna mea moleşindu-vă cadavrul

moaştele

moaştele lui Epictet şi Astion înapoi la Halmyris

între acatistul Tomaidei şi al crucii fleica aia de zebră

oare cum au reuşit aceşti degeneraţi să sugrume România

au fost vreo treizeci de Isuşi cu diferite nume

noi gnosticii trăim kosher de ideologiile astea

ies din captivitate fără nici un pic de încredere

nimic nu este acolo în junglă afară de dumnezeu

tentaţia de a mă abandona comportamentelor demonice

dumitale eşti plătit să ataci să-ţi fie ruşine ticălosule

aşa-zisul popor român e pe cale de dispariţie

caracteristicile structurale s-au transformat în negativ total

acolo sunt mai multe celule decât sănătoase

îi violezi nevasta îi calci copiii cu maşina

pe el îl loveşti cu toporul în cap şi a doua

zi dai o bere după care te votează de-ar învia Ţepeş

probabil în curând vom fi izgoniţi din propria ţară

i-au retras medaliile după ce l-au asasinat

crezi ce spui sau vorbeşti ca să-ţi treacă de urât

et ceterum censeo Carthaginem esse delendam

şi totuşi Cartagina trebuie dărâmată Michiduţă

vreţi ca Tzepeş şi Avram Iancu să vă rezolve problemele

care ai o bombă o duc eu în parlament la Las Vegas

mi-a plăcut asta cu să-i votăm pe alţii din import

parfumul strâns de pe cadavrele fecioare

afrodisiac

afrodisiac în masă la Grass în piaţa eşafodului

la Frăsinei trapeza Aurobindo unde nu-s graşi călugării

lacrimi sărate verzi înturnurând înotătoarei

către berze devi în recunoaşterea natya cuantă

nu te duce mintea mai mult decât un fir de păr

nouă ne place de el că ştie să ne mintă

îl strânge nodul la cravată şi nu se mai oxigenează creierul

de-aia sunt aiurea proverbele că s-au întâmplat

în epoca de gheaţă a plouat cu diamante

şi se sfârşeşte întru mine duhul meu se teme de

greutatea drumului şi de schimbarea sălaşului

în această vreme de nelinişte şi spaimă

yaman pilu

yaman pilu cascade

secetă spre cărţi

politehnica antropologizată

iar o despărţire şi nu de Eliade

cenuşa lui arestată

reîntors din India ne Noica

mai niciun cuvânt

lume fără cuvânt

la ce m-or mai fi invitând

femeile sub cupolă

o bucurie avem

nu răul României

se doarme cu sfinţii pe nori

nu mai filma te rog ce dumnezeu

cum este în Australia

să-mi exprim orice dilemă

faţă fenomenului

de secetă

fără lumânare

să crăpaţi de tineri

a doua zi de dimineaţă

tristeţe reîntâlnindu-mi

strigi Iulia englezeşte

alergi după ea

autourmărire apatică

sub ghilotină

vagă euforie

teilor închisoare

a rămas în Albania

violeta violentă

prieteno să învăţăm

şi noi ebraică

am dat s-o pup

semănând mamei

zona liberă

de zoster

mucegaiurile dau

rezultate

blestemul nevinovaţilor

pământul negru

piaţa dementă

zeama de glonţ

fata din Reşiţa

omul din Manchester

vezi ziarul

hârtia zidului

cerul deschis

pădurea străluminată

nu mai sunt ţările

numai puterile

iar în Wahington

Cozie şi ton

mângâierea valurilor

durerilor darurilor

durerea nângâierilor

zilelor ierilor

citimu-ne sectelor

iama aspectelor

Yama să ne învii

soţ pentru Savitri

sanscritei risipa

Rama rar Sindipa

mângâindu-ne val

durerându-ne Graal

naosului cumul

naosului cumul

naosului cumul

toarcem smirnei fumul

că pe naţii saltă alţii

cât să ne mai cânte psalţii

ce mai americănime

în Berceni la Big la nime

columbe eunuce

la malul arhiduce

ale tale linii line

nelipsite zilei sine

karma carmina retrans

nepăcatului avans

nota do cât I adore you

domicil obligatoriu

viaţa numai indiscreţii

de moarte fără disecţii

n-am schimbat corabia

mălaiul şi sabia

între Hegel şi Ganesh

manuscrisul din cireş

spadasinul saltinbanc

su' peruci Missir cu ankh

la o rariţă

la o rariţă durum

rânda pe rindea aum

Sita Rama jerba

l'herbe a paşte cerb a

cercui acerba

de o brazdă cer ba

îndărăt din armonie

racule şi Românie

străvezime nimerie

nici pe aripile vogii

ca în ploaie dogii yogii

cu Vlădoianu bucuri

puşcăriaşe cucuri

năpăd trăita pradă ardă

în coarnele fără cocardă

Provenţa ne mai mare sardă

la dealul celălalt în gardă

negoţ triaj minutul

îmi scapătă şi cnutul

latinizat Alutul

anglo-saxon părutul

la Trevi devi Evei evi

la câte şcoli pe drog elevi

or creşte revărsaţi pe ţevi

pe listă leasa ca la sală

o primăvară colosală

în semilună de pedală

ce iris rar în cosmo zală

tematicile s-ar or sar

în zalele ursar corsar

în pânză roată trăsurar

cu florile juraţii jar

la liber carte ardă

cum mă tăiaşi din bardă

ne mai grăbirăm rame

tablourilor mame

înmormântate ce-am e

al tău al meu Adame

excerpte de magneziu

plouatului Sileziu

pacificului eziu

orezului certeziu

îndreptăţeşte sacrul

filmează simulacrul

pe lacră pune lacrul

nici dulcele nici acrul

plîpânda îl încearcă

pe căpitan în zarcă

acelor ce n-auzi-i

voi deferi perfuzii

cortinei ce declanşă

ne integrăm revanşă

palanca mâncărime

de herpes pe mulţime

sărutului de nime

în hăi şi aferime

înotul parafină

cu munţii de salină

ne fulgeră insectă

ardenţei ziua sectă

dalb albero pe urmă

mi-e valea grea de turmă

aripă corăbier

ancoră bananier

cât om mai rămâne

cât om mai rămâne om

mane padme hum genom

rugul altui paraclis

Durga iezi ţapi Dionis

dinţii focului abis

la lăsata veştii

la sorbirea ceştii

descleştează cleştii

încleştează peştii

logos agon talion

în al cincilea salon

haiduc hidalgo caii

în San Francisco ia-i-i

pe Chhatra la Miranda

tot discutăm comanda

religie civilă

Irakului cămilă

iubindu-se a nadă

triunghiului pe coadă

pe sângele din venă

ce-am fi întins catenă

cum te recunoacură

păsatul din prescură

cămilelor porţilor

cailor şi sorţilor

ploilor şi morţilor

ce mai blondă jerăgai

a femeie pe vătrai

ce mă târâiai agal

pe cămilă nu pe cal

fără de original

mă traduc mai animal

periniţă peste pernă

ce ne mai aveam cavernă

sângeroasa-ne lucernă

salţi în scris pretorienii

pe întorşii de la denii

Durban cu mahatma ce ni-i

peste avara avar

de şezuşi hindus afar'

mari de atma Raja Rao

Narayan cu Updike dao

Mulk din Raj până-n Bilbao

dă-mi de puja carte na-o

de-ar fi aici Eliade

altfel pe Tagore l-ar rade

en la barba camarade

catalani siberiade

Africa de Sud Gumeşti

angrezi americăneşti

ne lăsăm la mal la loc

la lumină la mijloc

d'unde calul galopat

am zis Gora e băiat

ne-om vedea de amigdale

în cearceafuri de portale

cântecul şi mai bălai

bariş ploaie hindu lai

marea munţilor amnar

la palatul capilar

într-o timpurie moarte

ţi-a rămas copilul carte

Napoleon bună parte

vino să ne dai departe

se răstoarnă rânza splina

pe şoseaua Colentina

neîncântătoare ce

luna marte soare ce

puricele şoarece

elefantul oarece

cargo armăsarii sparg

elefanţilor catarg

fără roşu fără spân

hai că neica e român

casta măştilor mascate

cu măselele pe spate

albii postului în floare

pe ce cruce cuişoare

indienii pe revers

s-a ales praful de vers

puţinătate de pitici

stai să pleznesc un bici

dicţia a renunţa

mi-ai dicta joaca ta

o durere ne pe nai

vioară sau shehenai

cu inele de belele

amarante colonele

dale cu firide

tot aici Ovide

şi la muntele cu cerii

şi la mările-nvierii

rare contre peregrine

scufundările de sine

din căruţe şi din sănii

faci memoriei mătănii

scapă derma dharma karmă

tot de pace se înarmă

te mai naşte te mai dar'mă

că doar derma o ai dharmă

mântuirea minţilor

ghintuirea ginţilor

când contestată gaiţă

ţi se mai bagă-n straiţă

mai scrie Gheorghe vie

a deniei vecie

ce-am pierdut

ce-am pierdut de nu veniră

patru îngeri fără şiră

spirit zbir pe cât şi zbiră

sucălită cu-a ei spiră

măcar de-a rămas la ei

o găsim la mama ei

povestea cu nume trei

trei ore ajuns-a

la schitul Pătrunsa

strehareţ hurez

vieţuitorez

franciscanul rupe craca

spre mănăstirea Săraca

Maica Domnului te rog

nu mă face inorog

nu mă bate Dumnezeu

la Prislop la Feredeu

toate cele şapte

laude zi noapte

ctitor Mihai Ţigănescu

Rama Mohamad Tomescu

arme rame iconii

Sofiei eliadii

după secularizare

arhetip la lumânare

plecară la denie

făr' d'europenie

arsenic Arsenie

Zamfira Pissiota

a Frosei papiota

Saon metoc monahe

mierluţă fără Bach e

Niculiţel ce ah e

garafelor valahe

Ciolanu din Smărăndeni

Sihastru din Ploscuţeni

Xenia în Alexeni

arieni iranieni

iar Poiana Mărului

muşunoaie omului

Lepşa Maica Domnului

Valea Neagră Vărzăreşti

Buciumeni Vladimireşti

Gologanu Măxineni

Adam Eva Buciumeni

Agapia Bistriţeni

Horaiţa Cetăţeni

cnuta că nu ştii de băţ

Capşa Hlincea Dobrovăţ

numai toacă numai schit

Sihăstrie Neamţ Nechit

Gorovei nelăcurit

Ceahlăului la carâmb

Pângăraţi Bucuium Hadâmb

Verona Almaş pe gâmb

la moară la Făgădău

în armată la bulău

să ne ferească de rău

Tărâţa Râşca Rarău

Dragomirna Putna Suce

viţa Moldoviţa nu ce

Voroneţ Probota cuce

Slatina cel Nou aduce

Piatra Tăieturii coş n-a

Todireni Bogdana Coşna

Arşiţei Orata Humor

în întunecime nu m-or

întreba de rai să nu mor

Ocnei Runc Savu Strigoi

Mălineşti Grăjdeni Buhoi

îmbrăcaţi-i pe cei goi

pe la noi prin muşuroi

Savu Bujoreni Fâstâci

Vovidenia Calmâci

Parincea Moreni cu sâci

la mijloc de schituri goale

să mai spargem nişte oale

Dunăre la canarale

îmbucate baclavale

rând hindus la Săvârşin

de rimează aum amin

dinspre Turnu-Severin

Dorohoiului mezin

mezanin epitalam

calmei şarle mangalam

hoţilor că de haram

horelor pe după hram

mi-ai grăit gură uscată

mărul boy că para fată

uşă-n uşă auroră

joc de karmă de cu horă

în coclaur adipos

îţi voi spune de folos

al spetiţilor Hristos

la tine-n bagabonţie

ca la mine-n Bărăţie

vei vedea că voi traduce

Basarabia pe cruce

din acest moment dicteu

mi l-aş potrivi resteu

ne dorirăm Parma schimnic

băuturilor din timnic

tată muzicalitate

zarurilor ecuate

prin împărătătură

a ne plimba natură

de clară ne declară

în aer de pe scară

ori urcă ori coboară

de cum ne răsuflară

de cum ne respirară

de cum ne inspirară

de cum ne expirară

rit ară măritară

ori Sita brazdă mară

din pomul oglinjoară

ori kalpavriksha doară

că ne întârziară

nu se prezentară

din a lor contrară

vacile ne cară

soarele spre vară

pe dinainte

pe dinainte

pe dinainte de sufletul poporului român

de când ne muri ca pe la Ţămdărei

vezi versurile cu bunicul Shivo hum

reamintindu-ne de viaţa asta precum

ne sonorizăm formatul pe mare bancară

cât să ne cunoaştem în familie

fie-ne rugăciunile de pe pământ

adică ne-o fi sfârtecat separaţia de sine

în glasul categoriilor prea categorice

eu poate v-am răspuns la salut

sărbători părinţi duşmani martiri

cui nu i-ar fi plăcută învierea

pe nerecunoaşterea înviatului

samsara odiată şi în replică

bucuria morţii vieux capitain

leal calabalâc de naftalină

să ne răcorească Antarctica lină

cămaşă neagră peste patimi

religiozitatea nedeclarabilă sieşi

amintirea carismei pe valeriană

tot ce mai am de trăit

tot ce mai am de trăit literatură

în replică apucăturii de o viaţă

în lesă disperarea prozodică

groapă mai tare stilului sculptor

cu ochii trişti albaştri la mine se uita

literă de cantabilitate amnezică

facem numai ce ne-a fost dat

capetele ni se anină în hazard

plasma psalmului isopul duhului

pironiţi din aspră vechime

păreri împărţite ca pomana

parcări pe cadavrul de lemn câinesc

aere în înconjurul bisericilor

respiraţia luminată

cerneli în cerneri cernişoare

urmând în grup a nu muri

fericiţii tineri din Babilon

voi nici n-aţi început să vă încălziţi

de vorbim ne întipăreşte deşertul

bineînţeles că mă gândesc la ceva

cât să nu-ţi treacă prin minte

nu s-o citi uşor nici într-o lună

doar vremurile se schimbă acasă

vezi că nu fură bani de putrezire

chiar zilele se vor arăta după asta

a se schimba altui format

arabesc dintr-o fostă caligrafie

refrenele s-ar îndestula pentru nimeni

cealaltă vreme

cealaltă vreme a vieţii noastre

Kabir Tulsi busuioc tufan furtunatic

treaba voastră când mă chemaţi

în susul muzicii dumnezeul părinţilor noştri

biserici nezugrăvite aici nici catapeteasmă

aruncând arginţii în templu s-a dus şi s-a spânzurat

de-au cumpărat ţarina sângelui pentru străini

serpentină de candelabre dă-le lor răzvrătirea

învârtirea crucii coroană albă ochilor

ne închinăm patimilor tale fericirile

pe Ilie îl strigă acesta slavă sabactani

izbăveşte-mă de vărsare de sânge

“să nu schimb a ta coroană într-o ramură de spini”

din blestemul legii întăreşte credinţa

n-a rămas inimă să nu fie mişcată

şi vizitaţi un paralitic şi-l întoarceţi

şi i-a privit pe toţi în ochi

n-aţi putut o clipă să privegheaţi

cele şapte cuvântări de pe cruce

în ziua a şasea om măr căpăţână

trădat de oameni pus în temniţă

de va mai scăpa şi primăvara asta cu viaţă

aprinsei lumânare lui Isus şi (ne)mântuiţilor lui

gutui în floare cruci de oameni

nădejdea tuturor marginilor pământului

morţi liberi stinşi de stinsul lumânării

ocean aprins înconjur bisericii pământului

neampli să nu tulburaţi morţii clopot

circumambularea

circumambulare aţi murit degeaba deocamdată

închinăciunea sângelui vostru răpunere

servicii funerare complete

acum 33 de ani prohodindu-mi mama

lângă ea mă voi înmormânta cu a mea

Soldaten Friedhof Pro Patria Bukarest

la cinci biserici denii ascultat-am

iată am regăsit-o pe a şasea

ori rătăcirea câinilor albi-negri

ante cantici nesărbătorite abhi

drumeag mega norul megha

se crede Dumnezeu se crede zero necrofagul

îi dă ca lui Iov tot ce doreşte

şi eu mă numesc fiul tău

clopotul bate chemare la mântuire

duhul e orânduitor trupul neputincios

ăsta s-a apucat să dea toată casa

tristă e plecarea mare bucuria învierii

dintr-un ghetto

dintr-un ghetto în altul format după format

repatrie tăcută la mare sat-asat

în comă Nicu Neagu trăieşte Dimoftache

de Sfântul Gheorghe Puşi sunându-mă că Jak e

la mere doar copiii pe vreme de pulover

nu isprăvesc nimica n'ajutorat şi over

hirsut la orologiu prin parc aburc naraţii

cu Ioachim la domnul şi Damashin aflaţi-i

iubire nonformatul de fără am rămas

aşa şi învierea spre avatar popas

la complimet bătrâna pe scări în jos poete

că nu apreciază dar ţie îţi şed plete

n-ai auzit de Puşi n-ai ascultat din mine

de cum am fi secrete le zeilor vecine

jumate din români ştiau franceză

şi Leibniz Henry cinci peste şekspreză

la pomme măr din popor coşbuc da' ou

simbolul învierii antinou

al câtelea la cine ne în cont

trigonometru glob Pillat din Pont

în lăzi spre Moscova carnete mii

adio probe geaba geodezii

recalcularea graniţei soldaţi

când şi Viena să o ocupaţi

tot cu piciorul nu prin satelit

coordonata punctului ochit

de revoluţie primare gânguri

să fac o buclă să veniţi la unguri

corps ocial

corps ocial

corp social pe masa de operaţie

se pretinde recunoştinţa muribundei

sleită cât să nu-şi mai iubească fiii

poate toţi avortaţii în scripte

numai cu moarte fără de naştere

am citit din Boian partea neîntoarsă

linia Iaşului linia adevărului antiacademie

abia nu se mai certaseră femeile

care cu rusul care cu doctoratul

bătrânii împinşi la ultimatum

periferia tinereţii dansată etnic

cum să nu-ţi fie teamă dacă eşti

dacă eşti in gamba dacă eşti tu

toate erau toate cele trei căptuşeli

ale altor căptuşeli între etaje

pe după oboseală şi somnolenţă

scapătă vremea vieţii tale cuminte

nu te-ai opri n-ai mai dispărea

ne tot părem dispărem disperăm

dispare cine nu disperă disperă cine dispare

ei şi de câte ori nu ne autonaştem

că prea ne sinucisesem ca proştii

glume rare fredonare tribologică

arinii înscăunării lui Ştefan

patria istorică îţi vei tot ieşi din minţi

la cap se va găsi cine să-ţi dea

pe basmul scris irminiutic lasă

cultul lui pentru tine până la moarte

cultul tău pentru el tot până atunci

cum de-atunci nu-ţi mai e frică de moarte

ferească-ne Dumnezeu nu şi de mamele noastre

a mea când nu mai este decât etern secret

a ta îndoindu-şi prin tine identitatea

afară e soare morţii mai nicăieri

câţi nu se ucid pentru pământ

şi sfatul intergenerativ de nimic

vin ele narcisele

vin ele narcisele şi bătrânica moarte le va vinde

bucovineanul matematic mai mult în mintea mea

cum nici între Boian şi Prigoreni de-al nostru

bustul lui taică-meu pe pământ

toţi ne avem pe unde ne şi născusem

ziua morţii şi ziua naşterii una

topos cu topos om cu om

mai va reîncarnarea sceptrului

prosternat în codrii Cosminului

rar o dată pe an măcar pe săptămână

săgeată dinspre amintirea divină

rugăciunea altruismelor nule

un ce eroic şi nu te-ai mai gândi

mai multe înţelesuri ne ţin pe loc

matematicianul îşi zice constructor

eu doar mi-am spus să scriu caietul

unui singur vers până la capăt

când la întoarcere mă căutasei

înfrăţeşte-te cu greul golului de tată

încotro să-ţi mai îndrepţi plictis şi lene

deodată cu geamul deschis în maya

din ce în ce frumuseţea cerului peste noi

părinţii cu apele şi pământul scăldându-i

puţină lume voi vedea din tinereţe

adânc în noi prea rar faţă la faţă

de dragul ispăşirii insondabile blesteme

zidiţi duşmanii în de ei citite litere

pătruns tăcerilor cereşti de-ai orbi

ramurile spre înfrunzire zile spre babe

primăvară în primăvară încă anii tăi

carnea vie a vieţii după moartea tatălui

Năiţă şi l-a pierdut înaintea amintirii

noi ne-om fi lamentând

noi ne-om fi lamentând pe verticală

cum n-ar mai exista o carte în româneşte

c-a doua zi l-am făcut ţigan pe Figaro

e muzician frizer fertil vorbeşte de India

pe seară orice invazie ne abate amaru'

destulă imaginaţie negativă şi-n zona noastră

aş scrie nu m-ai citi nu scriu mă citeşti

rămânem în povestea de februarie

în martie vom vorbi de Mahatma

să nu te mai prind că înjuri când vine cineva

noaptea nu mai avu altă noimă

printre stâncile şi valurile australiene

din oceanu Paşnic spre Cernăuţi

etnos topos abur veşniciei

călcării în picioare de toţi

nuduri pânza de păianjen

ne-a mai rămas din frig imacularea

de îngropare copoi jur-împrejur

scăpat arest nu-ţi voi suna copiii

tu i-ai avut ei parcă nu te au

din ce în ce puţini la căpătâi

apocalipsă fără ultimul copil

neolitic de Dunăre şi-aşa pe plute

în zgomotul tuturor libertăţilor

fără premeditare plus absenţa

1994/2009

aşteptându-mă India

aşteptându-mă India

aşteptându-mă India

cât o aneantizare

akash ne-am apropiat

rotunjime saturniană

frumoaselor staţi-mi în durere

ce s-a ales de odaliscă

albii cu focul negrii cu zăpada

am fi şi stat de vorbă cormoran

cor man mor cor an

an mor car an cor mor

sa re ga ma pa da ni sa

sa ni da pa ma ga re sa

acelaşi şi în japoneză

să nu mor să nu fiu omorât

să ne sfătuim cu desenele

putem căpătui tăieturi de capete

coautorate fatalităţi

dansul religiozităţii

Jha recitase din Hanuman Chalisa a mea

cum o să stai Rupendra la Rohia

fără de fiu-tău Tirthankara

ai şi menajeră drăguţă

inexistente nemaidomestice maimuţe

unde eşti Hanuman cu armata

la ceainărie bună dimineaţa

cronica-mi nostradamică în India

citesc în crizanteme

citesc în crizanteme un jain

dansant în sculpturare bust

cu neştiinţa nudului prin in

copiii se aud ajun isust

mai braţelor pe verde strin

făr' de ucidere în Zlataust

citi-vom vârcolacul submarin

din Rajsamand deşertului kaust

ci liniştea de te-nflorise

la întâlniri trahee solo

fără o zi de şcoală vise

apoi petale în tremolo

brusc avatar brav Dionise

cu vinul stors cât mai încolo

cum mă trezesc

cum mă trezesc război în pace

că nu Vasile Voiculescu sunt

în Rajasamund jain la carapace

cum şi istoriilor Selinunt

din cântul prim întors încoace

TA ba Mircea Eliade munt'

ori decât anuvrata mai mărunt

ţipa-vom meditaţii de cu dor

că nu vă auzii instantaneu

lui Mahavira neucis odor

pe rupere că bunul Dumnezeu

în ocna marmorei ci orbitor

din mătrăgună în sanscritul eu

acuma ţin sonet jain la cheu

de ziua lui

din ziua lui Arihantanam

uman sfinţie Dumnezeu

a doua-n fapt namo sidhanam

prin sufletele eteree

a treia-n jos Ayarianam

cu pe pământ chiar sfântul ce e

a patra nam Uvajhayanam

cu diaconi de-aure înalţi

namo loye sabba sahunam

într-o cincire psalte psalţi

rebreaniana Gungunam

într-o plecare mă încalţi

Crăciunului magheranam

Namo Arihantanam

Namo Sidhanam

Namo Ayarianam

Namo Uvajhayanam

Namo Loye Sabba Sahunam

mâna ta

mâna ta Mircea pe ţeastă

nepalmă de la nevastă

exersarea capului

bătrân handicapului

l-ai avut cu yoga verde

mai Crăciun salută berde

ba mai paşnică parikşa

de te poartă mai ca rikşa

unde joacă românească

swami de-mi da rourască

nu mă plâng de ne'nfiere

nici de-a îngerului fiere

ce şi-n Mizoram Keral

Nagaland augural

copilule

copilule palat în pace sfântă

prin şiruri dune basorelief

alt dans culorii nicio smântă

că-nchipuiri spre miliarde chef

glumiseţi you don't worry cântă

şi muezinului salam alef

nu mă desbântui somnului gherghef

desen pe plastic nicio trântă

pe când colindele sar prea departe

şi ascultăm ca de ahimsa

ne-o curăţa-n arcade sparte

cu versul meu că nim s-a

şi nimeni să-l citească-n arte

din naştere nesinucişi să fim sa'

te duseşi

te duseşi Crăciunule

unule niciunule

rabi kabbalistule

pe Iordan pe Vistule

dintr-un sânge sărutat

cercul rugilor palat

astăzi s-a născut Hristos

Mesia chip luminos

tu că daruri la copii

dacă mesia n-o fi

lacrima de mulţumire

după Mizoram citire

frigul vă încarceră

vulturului arceră

nu-l mai fi ţinut de mână

în tamilă pe o rână

naşterea numai a voastră

Tatăl nostru la fereastră

visându-şi sâni

visându-şi sâni din duşi vivivi

acest ninivean strivi-va

din nevedere prin câţi bivi

decapitaţi cooperativa

şi noi nonviolenţi harapnic

în şarpe şirei paragon

din teatru cu sfânt nud retrapnic

trăgându-ne deşert eon

bine de timp pierdui o zi

inexistentă uitucelii

sat cit anand a ne mai fi

din dhvani vibratili micelii

crăpată lancea deget di

cămilă ne din Boticelli

că şi jainii

că şi jainii sunt puţini

din ortodocşi nerăzboini

budiştii şi se întristează

durerilor să nu se vază

asceţii ceţii înfloresc

în pieptul mahapranamesc

de solzi pândit un animal

te dai pe el şi nu e cal

cult ceai băut diamantin

în pura conştiinţă chin

fără aba nerâs la nud

împleticea zborul garud

slalom de mituri pilde lid

cântat de maici jaineid

vă spun ascunşilor dorim

de nefiinţă ţintirim

iar poză cărăuşele

pe cap cu căldăruşele

eu colindului pârnău

Gandhi templu de bulău

pe aşa nici văicăreli

orienturi ori mandeli

dirijeze-ne Mandeal

filarmonica pe deal

nici de bătut în dhvani van

o toacă mie răstocan

şi scrie dacă vers

jain de nu şi şters

decembrie 2007

de anul nou

de Anul Nou

de Anul Nou cu neam

din inimă ne beam

pe 30 muri's-a

femeia din Orissa

un an mai sus în gheaţă

o ard azi-dimineaţă

în pânză de sac

pe malul de lac

praf roşu pe pânză

ardere de rânză

coborau pe coastă

să o ardă bastă

din Orissa pân' aici

o-ngropaţi ca pe mai mici

muream eu mai întrebaţi

dacă am soră şi fraţi

dacă nu iar mă ardeaţi

de femeie orissaţi

de-a dansat oddissi văz

mânânci calule ovăz

tu mai vegetarian

decât al iepei cârlan

cum şi noaptea de an nou

becuri moartei cer cavou

de dormiseră-n recepţii

acum plâng ferit cu drepţii

harul ei pe deal în jos

profeţiei adaos

închisă biblioteca

suntem hindu pân' la Mecca

locul sombru dealuri ţâţe

de femeie ne aţâţe

cum invidiem o mumă

focului şi nu în humă

oase lângă oase medii

matematicei acedii

tu spre mine îţi îndrepţi

veveriţo înţelepţi

nici solemn leşul pe lemn

îmbrăcat în untdelemn

vara ar fi fost problem

direct focului edem

femeia din Orissa

femeia din Orissa moartă

în Rajsamand de anul nou

ca luna fie-mi altcând poartă

nu de pământ nu la cavou

când voi fi renunţat la anii

din dramul harului ascuns

ea îmi va reproşa faci nani

când eu pe targă te vreau uns

nici nu ştiam că eşti femeie

ca mine de bătrână luna

luceafăru-şi pierdu scânteie

şi ea în soare cu Arjuna

mai suntem fraţii sor' orissa

cenuşa nu ne risipi-s-a

cum a venit

cum a venit ea să ne moară

şi mie ultim de pe scară

mulţi pelerini în accident

deunăzi puseră de-advent

ci ea abia pe-aici ferpar

îşi află dumnezeu-ar

mai tânără se duse mama

de am rămas cu Sita-Rama

de apăsat de stat în cot

părintele mi-e Savaot

şi taică-meu paralizat

nici nu s-a mai incinerat

mă uit în lac la Rajsamand

de anul nou cu moarta brand

cu lemne mănăstiri arzând

de trupuri duse fără gând

până ce capul explodând

cu sufletul şi iar curând

mi-erai din fraţi mijloacă

surorile nu-mi tacă

şamanele la toacă

franţuza pe răstoacă

dă doamne frumuseţii

din moarte arta vieţii

în suflet mi-o aşază

să-mi ţie veşnic rază

eram pe deal de după an

la ras în floare indian

nu potopisem nici din ahimsa moira

mioara stropşită otravă Dejaneira

haina lui Hercule manta de odă

marmora în Rajsamand pe o modă

când murişi femeie din Orissa de spusei

lui Alecu Ghica ai tăi ale noastre ai ei

te întrebai ce mai cauţi a coastă în jos

cum crucea încă i-ar fi grea domnului nostru Hristos

şi-n puşcărie l-ar scrie şi Sergiu pe Morse

parcă şi Mircea de Mahatma of course

Vinod îmi scrise ca la al Gitei traducător

trecere din picioare tot de inimă făr'dolor

îmi leg hăţurile de e marmoră neagră

şi în costum cu cravată mă îmbolnăvesc de pelagră

văzui nu din tragic pe nepopeşte

nu muzica ne în loc peşte

înfăşată de moarte nu născut

aşteptatul şi-n părţile noastre sub scut

mă lănceşte soarele în creierul drept

prin părul albit de neînţelept

nenumărul rugătorilor pretutindeni

ne-o bucla amintirea pân' de armindeni

cum se şi rima în proletcult neadult

peste tinereţile cui nu mă mai ascult

rimăceală himaceală orissană osană

de când furoarea lui dumnezeu rentase

mai aveaţi popoare mame oase

moartă acoperită de suflări caravană

m-a luat soarta cum pleci

să nu te mai întorci pe veci

numai că a ei fu credinţa

înfăşurat golul sariul catrinţa

asceţii în meditaţie asceta

nu se cunoscuse în Veta

maică-mea de ne rimă aminte

cu noi gata aceloraşi morminte

cum moartea ei atunci nu-mi pese

c-ajung ori nu în casă de mirese

că nu mai văd jaine scrisuri

din iadul fără paradisuri

ori paradisul fără iaduri

de ne abţinem rele vaduri

de tragedie vorba nu fu

al soarelui floral burdufu'

iernatic înflorit în Rajsamand

al cântului jain smarand

de gât cu piatra karma a muri

înveseleşti palatul de copii

un plâns din cultul neştiut

nici bucure-se shinto zeu dac lut

Zalmoxe ne cunoaşte mai rar şi noi pe el

mă ierte de nu japca trezitul de Costel

femeia asta rar să ne fi spus

cuvântul de drag morţii şi Isus

se duse rază arză cenuşă de butucă

mă-ntrebi părinţilor de tineri ducă

1 ianuarie 2008

soarele de structiei

soarele de structiei

soarele destrucţiei

nu ne mai lăsăm

pe muzică veche

delegaţi delirului

am miniaturizat nenorocirea

iubirea însumată florilor

veştejită norilor

o aprofundare înecul

alchimie învârtejită

născuţii la ţară

aparenţe îngropară

în ritmul picturii bizantine

flori ochelari de soare

adio ţărănime muncitoare

nici Ion nici Moromete pe ogoare

ale puşcăriilor fuioare

algele negre pictează

fantomele oceanelor pictori

copiii zidesc biserici de

nisip pe plajă ca să

trezească marea la credinţă

personajele la alegerea

actorilor respectivi

care fac şi regia

sunt singurul personaj

în această cămaşă

a acestui actor îmbrăcat

într-o rugăciune budhistă

îmi pare rău de Van Gogh

îmi pare rău de mine

îmi pare rău de voi

în schimbul vostru

eu aş fi şi actorul

până a doua umbră

a doua zi al doilea

înec euharistic

numără-mă pumnului

înverzeşte-mă ritm

din limba clopotului

din toată viaţa mea

nicio scenă

în oră necunoascută

cât să treci în partea

cealaltă mereu

în partea cealaltă

rămân de faianţă

ars costum minunii

de-a ne fi iubit

jucătorii s-au jucat

criminalii s-au sinucis

femeile s-au călugărit

valuri labii prostituate

Lebăda Delfinul

Casiopeea Orion

Andromeda Pegas

la vita e bella

biserici de nisip

biserici de nisip

arată-mi-se chip

şi azi să înfirip

cine-a dărâmat nisipul

bisericii înaripu-l

pas de pescăruş sticlete în pluş

cine-a reversat clepsidra

Ştefăniţă ne la Vidra

pas de pescăruş sticletele hidra

cine-a împânzit Olanda

zidul lui Vivekananda

pas de pescăruş sundarya skanda

cine salto Hanuman a

în nirvana la Ravana

pas de pescăruş Ramayana yana

pas de pescăruş cu vântul

Machiavelli Selinuntul

au mahatma au mormântul

biserica se trasase

cu brăzdarele de oase

brazda pescăruş terase

pas de pescăruş

pas de pescăruş Nana şi Victor

să-l pună pe muzică

şi să-l cânte prin lume

brazda egal Sita

Sita pescăruş terase

Sita Rama Rama rase

Eminescu şi Vivekananda

poetul şi călugărul

au murit la 39 de ani

am înotat pentru

tata paralizat

cu degetele în aum

tatăl nostru în sanscrită

lebăda căzută dintre

constelaţii pe încinsul nisip

şi pentru leproşi înotasem

în stropii Gangelui

pescăruşi euxini

pescăruş pe nume

câine vulpe strigă

sălciile pluta

tânguie-se ploaie

mare n-ai cuvinte

că te părăsim

nu ne luaşi la goană

sau ne înecaşi

se adapă ciocul

frunzele de-a caii

sare contractată

ocnele departe

bine de explozii

gineri şi vulcani

camilo pardosul

constelaţie

devastasem vasta

vălurire munţi

să-mi întoarcă ochii

albul de cisternă

în tabloul lanuri

fluviale vale

de aici mania

voiculesciană

că la ce sonete

mai şi povesti

cum se face popă

din arhiepiscop

din clipă-n clipă mă recuperaţi

dinspre mare învârtindu-vă

cu nervii încălzindu-vă

devin ora fără două minute

mă veţi desonetiza alb

culoarea fugii de Bach

ne-om măsura cuvintele

din tăcere în tăcere

venirăm pe soare ne întoarcem pe nor

că nu râsesem nu plângem

vă îngrozeşte rerobia

eu am a o reinventa

fără aducere aminte

tot cu voi în gând a sosi

2009

atunci te-aștept

atunci te-aștept

atunci te-aştept din Beverly Hills

în Austeldsjk de-a diglossia

Aristoteles contra Augustinum kommentatoren

Destructiones Modorum Significandi

The Middle Voice Voice and Invasion

grammatical instantiation in many languages

a psycholinguistic study of dirty language

in the courts in the movies in the

schoolyards and on the streets

cursing and language acquisition

anger expression adamant fighting words

rugã simetricã

rugă simetrică picăturii

nici îngerii nu te mai rod

n-ajungi nici cu gândul şi picuri

cu temnicerii tăcerii

moalele sufletului ţi-l străfulgeră

umbra grijii de caducitate

n-am din părinţi

n-am din părinţi nici vechea amintire

a mângâierii după vreo bătaie

păduri tăiate lunci sub potopire

pe cimitir de-o mai pluti copaie

am scris la mijloc soru-mea

că se salvă şi nu mă mai bătea

m-oi fi zvântat şi când nici apă

nici sânge nu pluteau de-adapă

cui ce-i mai spui cerşească-te la alţii

porniţi la pas cu ceară-i pică psalţii

clopotniţe din poduri jos cuvinte

de cuviinţă-n golul de morminte

roi lacrimile maicii scut

pe vrejul florii de trecut

deosebeşte-te

deosebeşte-te şi tu de nervozitatea

indusă în sud pe vreme de urcare

spălate frunzele plopilor două nopţi

înnoroită societatea peeveshness

măcar un ţânţar renăscuse friguri

invidii la moartea poetului

mai mare foamea de părinţi

cocoşul schimbă zori a crâşmă

despoaie-şi curcanii mărgele şi crimă

asceze de nevoia drumului vid

omenescului celălalt vers

animalităţi mângâietoare

mie lucrurile îmi cântară cântare

cântarele-mi cântăriră cântec

comele împlinesc aşteptări

din duşcă am auzit o întristare

scris automat revers continuu

te şi înveţi cu alcoolul zero

de-o viaţă

de-o viaţă depresia scade

în respectul neantului urmaş

dă-te mai încolo brade

avionule crush

astfel şi imnul trăiască

ocupă-te înconjur cnuta

pe arbore iască

sub flacără sputa

de-aş fi prozodie

de-ai fi zoprodie

cine-ar mai fi doină

dorului de moină

amestecată infidelitate

popoarelor de frate

în fuga munţilor

în fuga munţilor

ultima castă

bolnavii de urlete

să-i vindece muţii

amuţirea alor noştri

ca o rugăciune împlinită

mântuirea în limba

vieţilor de apoi

delire răscumpărându-se

peceţi pe scrisorile morţilor

fragede întâmplări deochiului

aproape plină valea ne încape

văduvă tunsă ochi de chiralină

urlătoare picătură în carne

literă înflorită corespondenţă

i-a murit mama vara

o mai dusese primăvara

spoială de cadavre viaţa noastră

fobii din toate părţile spre sine

focul incinerării proprii

patima de ce trebuie să urle

din mormânt în dealul celălalt

desluşeşte-te la întâmplare

cu bunătatea fiinţelor vechi

Dan Livni – The Sea Nymph

m-am uitat după tine şi nu mai erai

pe sparta cahlă stropul

transfiguratei nimfe

din sângele ariei

n-ai curaj să faci o cruce

limba nicio rugăciune

umbra de-ţi cerşeşte nu-i dai

te conservă de formă ori te mănâncă

nici taină aurul nici tu al casei

iubite cu atât mai văduve

om vedea ce facem în decembrie

lăsăm areheologia în pace

ruşinea oamenilor din străvechime

lagune pe când mai trăiai

afişelor colorate crai

totuşi atâta amintire

copiii îndrăgiră istoria

singurătăţi la cârmă ne calcă turmă

eu am auzit întâi femeile

mai multe la un goblin

azil meningele

azil meningele chirilă

cocoş tocit la zimţi părinţi

în schimb coraiul

Focşanii elidaiul

lene frişcă nenoroc

nimic şi toate la un loc

a sunat-o

primarul din Prato

Garagaţă Devotto

blând împiedicându-ţi sonoritatea

nimic oriental permis

cu adevărat go west

contrastul depăşeşte toleranţa

mai speram în sensibilitate

ironicii între ei tragedii

spre o distracţie sângeroasă

puteam să merg în altă parte

morţi odinioară

se maradonară

Hector victimă omului

zeului mercenarului

destinului & propriei alegeri

hectarul hectic mormânt eroului

mai greu de fixat harababura

şi vorbele proaste dau

pe afară de silabe har deştepte

sunetele morţilor mai va vorbe

ale nenăscuţilor nici atât

strop în strop botez în botez

cătuşele topite în dilataţii de libertate

instrumentul îşi poate ucide instrumentatorul

sărac privesc prin lunetă din luntre

laptele lunii praf şi pulbere

ai noştri nu ştiu să se bucure

per non dire quello che si ha paura di dire

esoterismo alchimia ermetismo

geomanzia gnosi mandala tarocchi

karma tantrismo cabala sufismo

lume antiamericanism viceversa

te-oi fi şi bătut mai an

de un ban de niciun ban

acum c-ai făcut cincizeci de ani

făcea taică-meu nu şi Nichita

Vasile Voiculescu mistic

la struna dezacordată cristic

bustul lui Eminescu din Săliştea de Sus

toţi contează

toţi contează pe schimbarea ta-n iertare

duşmanii ţi-ar căuta-n cap

numai cu ascuţite gheare

cuţite îngherantului casap

mi-oi pune la dispoziţii tare

scândură o fâşie de proţap

oase fluierate dormitoare

igrasiate întru world cup

chilia divulgatului nonmunte

chiliaşti vă recheamă Eugenio Montale

de cum Pindar îl pusese pe pun'te

pe o tristeţe tutto e male

abstras al lui Leopardi punte

iertărilor postparanormale

prelung apus

prelung apus cu geana pe etrusc

marmora de trei sute de ani

cu suma vieţii de-o mai ofusc

morminte separaţilor dantani

pacificări sub săbii brusc

deşertul ordin muţii căpitani

Etruria orbită în prelung apus'c'

buzzatticii Tartariei patani

conclavul tot te piere magii

ţi-i târâie în lanţ caleşti

şi dracu' fără de adagii

şi racii fierţi prea româneşti

precum scrie Eminescu şi citise Minunescu

dansate carnavaluri cu morţii nespuşi

intransmisibilitatea onoarei

pedanterie bârfă ghetto

catalepsie ocolită cu sârmă

îngânduraţi-vă cât mai târziu

piezele dădură din coadă

death of phytoplankton

sfârşit de viaţă început de regret

nimicul insultat de păcătoşenii

ave Avesta

ave Avesta aiurea America

ban bine banca Bucureşti

cal coral Caracal Caracalla

dar dor dur Dnepropetrovsk

este espadrila eben Erasm

fag fire foaie Fiorentina

golan gură guru gargară

har-aba-bură Hector hectar hectic

Istru Iordan Indus îndoială

jugăr jegos jar jambier

kir Kant Keops kalokagathon

lapte lunetă luntre lunară

mei moara măcăne-ne moartea

noian noaptea Niagara neagră

orb om ostracizat oroare

pian pean pirandă Pindar

rare rele rar rău Rin Ron Rila

sud siamez şerpaş sihastru

teandrie Tutankamon tulnic tenteze

ulm unt umoare uniune

vest viu volubil veveriţă

xantipă xenofobă xilofonul

Yaounde yes y Yemen yankeilor

zar zilnic zid zonă zare

wolfram Wolfgang Wulfila

voi încheia după alfabet şi datină

eşti un poet bun făcuse oiţa

ne rumegam pentru eternitate

chiar a poetului bunătate gustai

pământ din pământ dar din dar

treacă-ne şi canibalismul amor

amor citisem amar amritam

am fi jucat mult şah noaptea

aş fi compus sub pescăruşi

aş fi silabisit ielele dintâi

îngânându-vă tinereţea

maestru parior Lautreamont

nu mai am nimic să le spun tinerilor

unde e justiţie nu e adevăr

la tribunalul mare voi merge

întorcându-mă pe Lincoln

1994

frumuseţea cunoaşterii

frumuseţea cunoaşterii

frumuseţea cunoaşterii da

cum mai apărai catastrofele

ocolind compania

schizofreniei dominante

cum te naşti începi să mori

neuronii creierului şi ai inimii

nu se mai regenerează

ceilalţi până la o limită

de la pozele copiilor încoace

stropitoarea mă miroase

a-mi uda vietatea

cât să nu mai comunic

n-am danful sfârşitului

ne întremăm rămăşiţă

tremurare de noapte

aşa ne trebuie finilor

la voia prafului desprăfuit

n-am din viaţă mai de

preţ ca neînţelegerea de

sine muncită ocnă

ce-am răpit răpuie-mi

pretenţiilor nisipul

fiinţe conclavului

diavol agonic har

abia pornirăm în desiş

tăietorii de sticlă

nu s-or usca stropii

cărămidarii ancora

n-om da în primire

aud decât munţi

acest scuar mâine

îmi va lua numele

între Secuilor şi Budimex

ci Margaret este în Shalimar

cât om fi şi n-om mai fi

filosofie Kashmirului

în India de-oi mai ajunge

de m-am întors

de nu mă mai duc

îmbătrânindu-mi la umăr

intrând în templu

şi parcă nemaiieşind

magnetizând domicilii

forţate din bărăgan

carantină de sine

neuitare de Ramayana

templele sângele Ayodhya

cum am şi mai scris

asupra

asupra a traduce Ramayana

femeilor în cunoştinţă

frumuseţea maimuţei

în persoana oglindă

iată şi insistenţa

mă târâră alţii

ham petrecut

parafa tragerii

distrugere plictisită

ereditate inversă

pe coborâte la o cruce

din mână spre aer

viţei în chenar de trandafiri

cultul coloanei neclonate

pasărea sufletului

scutit de armată

pictură se vrusese

miopia ne revărsa

ne-ajungeam raţionalitate

ori te-a avut ocazie

capul darabana

pielea lui Ravana

însuşi doctorul pe

experienţa invizibilităţii

anecdote în Negru

Vodă Rama Krishna

propria persoană

ocolind persană

văduvii lasă-i văduvelor

în caligrafie citeşti

îmburtoşată şatră

trezire luminată

ţi-am spus că te scriu maşinal

îmi ceri ce mă scrie

pe neplătite la doctori

prima oară

ca tine se voia

extaz fără ale vieţii

din compoziţii spre

oricâtă ratare

carunya bărbatul

împuşcat de vânător

pasărea singură

a plânge epopeea

moartea tatălui

sub galbene crizanteme

dozez patrafire

cu umorul nevestei

lume puţină

lume puţină în amfiteatru

Romaian Indian prisons

Sergiu predă sanscrită în Morse

mai chemaţi normă întreagă

dreptatea autentificată

diplomele noastre sunt false

veniţi cu echipele de televiziune

personajul vrea să fie filmat

mă întorc în Lahore

mai şi văzui lume

scandalul lupilor

rămaşi de duşmani

popice ape-ape

capete în cădere

pletos peltic

destul de isteric

nu m-a omorât nimeni

poate mă întorc pe jos

să nu mai risc emoţii

că mă şi întrebasei când

până la accidentul cerebral

să mergem la o bere

aseară vinul alb

mâine-pomâine

cine mă va omorâ

de nu însumi iar în dodii

care nume îşi mai face

unde ne-om şi mai plimba

în zen părinţi muriră

lăsându-ne durere

opri-voi a mai scrie

valul de strangulare

invenţii ale arheologilor

dacii liberi

rezistenţa la romanizare

naţiunea maghrebiană

long-life endeavor

to enlarge the circle

mă trag după o viaţă

din crângul cireşului amar

biserica neagră

loja Honigberger

simplu oriental

costumul auriu

din bătrâni dauna

cât o indianizare talia

înmulţirii în aşteptare

unde a mai încăpea

cunoscând un nucleu

către sine arhaic

ancora vis totemic

între vers şi pământ

2009

îngrop

îngrop

îngrop din grup un prapur

de purpură pe hapur'

coloanele de papur

eres întrebi per cuşcă

decapitării uş că

alb muntele ne puşcă

în vremea toamnei aste

se scutură năpaste

pe Eva dintre coaste

cu pagina pe luncă

ne lunecă speluncă

împunsă şi de juncă

lăsaţi-mă vă las la

cadrilul cu odrasla

cu maslul şi cu masla

lipseşte

lipseşte caraula din

euforia sărutului

de bust dionisiac

în cealaltă noapte

dimineaţa seara

la mijloc Sahara

Vicina Păcuiul lui Soare

Byzantyne fort and port

on the Law Danube

tu citeşti eu scriu

roi în muşuroi

bătrâneţe ceramică

pe sus dicteu hai ku

de-a munţii pe cai

în ape de crai

am canon pe zebră

nu mai despart rana

nu povestesc rostrum

datină la căpătâi

martiraje claviatură

de oase asurzirii

mă bucur de maha

pranam în marele

amfiteatru spre Faur

colţ de stea masacraţii

ce vă şi ora număra

de încet ce se stingea

sau trecusem pe la noi

vinului depunctare

afrodisiacă în scris

de m-ai încătărăma

când şi matale m-ai suna

pe unde viteză cine o lua

mai o paloare căruntei

vizuini strivite în

călătoria oglindă

sună-mă apropie re

lipicioasă tango tabu

textele nepodobii

altor nemulţumiri

auditor tertipul

carantinei de apoi

colinele mai line

azi e urât şi plouă

cred că stau numai în casă

juma de drum juma de timp

cine mă mai sună

pe unde om merge

fiecare cu ale lui

protecţii şi secrete

gen Carla Bruni

altfel salutări de la Tiuţa

hai agresiune patrie

inconceptibilei pante

ritualitatea vitalităţii

fuga rodeşte nostalgie

din rândurile plecatului

la ce ne-am mai costuma

în monumentale silozuri

boabelor lavelor

buzelor buzoaielor

ce poreclitu-ne-au

cărăbănitu-ne-am

nepremeditată cadenţă

a cădea spasm astm

în somnolenţa lanţului

parcă nu ne ştiam

ba bine că nu

ba bine că da

formulând mulând

aforism de Băncilă

încă un Vasile

o să beţi voi o să mă uit

în gura voastră

vag dialectală

de-aţi murit în

accident colectiv

venind de la mare

abia porumbul veşted

ori scrumului agheazmă

desculţă crângul secetă

săgeţile chininei

tragere de friguri

gurile pergamente

de afară brazde respir

prin geam şi vrei

trecută sită mamă

acum închipuie-ţi soarele

când nici gând nici vorbă

plictisul teoriilor

drumul pe pătrăţele

o oră şi deţinerea

bună-voiei ciuda iuda

Aiud Ayodhya Ayuttaia

Transilvania Bharat Thai

cât să ne fi aliniat

neţinând un fir mă prinde

toropeala a capella

pe ce carte nejucată

unde mai o colindă

zarul prohibirii

discrete mormânt

se crăpau căminele

săltau simultanele

tremurau cadavrele

blondo creaţă şi pe frunte

printre scaune vedere

ochi în ochi om fi de noi

n-am decât să mă povestesc

peste picior scăpătând

nemaitristeţii

văd zi lentilă zilelor

om mai înota la vară

cu sau fără ajutor

la ce ne-am mai bucura

meseriei neclari

corodării şarmanţi

ce palmă dar harului

ochiul pădurii tale

călătorule degeaba

nu mai plec decât spre

mine cum m-aş naşte

la fiece dispariţie

de la revedere la sosire

minutele în picioare

cum le amân

necunoaştere în întâlnire

focşăneni după târgovişteni

după vâlceni bucureşteni

vă voi spune că numai

ce să vă spun nu m-am

gândit oarecum liberi

nepremeditarea m-ar

costa audiţia mioriţei

cu hăp hăăp Mitică

mă rugasem funie

şarpe curpen pe

trecut upanişadă

şi voi în şuvoi a

nu se fi abătut copiii

în ironia de sine

viaţa sănătoasă de la ţară

să stea la calul lui Suvorov

dorul de Ionică Sava

cenaclul la sinagogă

prin aceasta celebră

în istoria limbii române

ochi negru

ochi negru mai

plouă natura

gangrenelor

bingo Pastia

colonel nu mănâncă

da' face teatru

vorbiţi mult mai

bine decât scrieţi

în acustica Vrancei

stomatologul te sculptă

poete dinte dicţiei

de mioriţă seismică

vedeţi-vă de scandal

pahar încântat

mormânt descântat

aure de întuneric în

formare de-o aripă

sfâşiindu-se pământ

două ore şi zece

minute înduplecarea

mersului lizibil

cum că n-ar trăi

mult diabeticii

rinichii orbirea

media sicrielor şi

din ce degenerare

savantei antropologii

făcură apele de ploaie

malurile de leşie

într-o ţipenie

cum că te-am lăsat

cu nebunii în camera

cealaltă a părăsirii

de-aia se duce omul

la Focşani să nu

rămână neîntors

mortuarişti

mortuarişti de atribuţii

îngheţată parfait

să aibă de-o poştă

din optimism în Bourdieu

mă regăsesc în chei pierdute

coloană larvei oarece gambă

în dreptunghiul holocaustului

roata evocă moştenirea

indiană a romilor cu 16 spiţe

numele scris cu

litere coreene pe

muzică de sinceritate

în cerc ajuns ahimsa

de la Gandhi la Obama

trecând prin Codreanu

nimeni ajuns în Bharat

să nu indianizeze

asasinii români

de pare invers pe toate

drumurile în retragere

sunete peninsulare

pentru bunăstarea umanităţii

miracolul de pe râul Han

sinuciderea la ordinea zilei

peşte la uscat la îngheţat

kimchi murat condimentat

dejun cu 13 feluri

toţi se vaită şi nu doresc

o viaţă mai bună

failure is not my option

vreau să fiu o salamandră

are capacitatea să degenereze

picior sau chiar organe

dentro consult

asiatic islam

kissingerând

măturaşi porumbeii cu frunzele

să mă fâlfâie pescăruşilor

nemaiînfierbântând plaja

pe semne Mitică Pricop

venea cu trăsură şi birjar

de la vie în Focşani

scăpai de indieni

dădui de Karnabatt

şi tu Alda

mă acoperi nedezbrăcare

imită-mă trenule şi tu

năduşeşte covrigul

puterea schizofreniei fără

biserici închinarea

prostului pe invers

iar noi punem la inimă

tot cancerul sângerat

de mamele paşterii

recunoscută fantă

mai an Maillane şi mas

maurilor privelişti

transcrierii ponosul

din întrerupere

de securitate

obiectivitate transcendentală

societate dumnezeu rabinic

Shiva din Midnight’s Children

dacă nu de Târgovişte

cetăţean de Focşani

de Grădina Icoanei

scriu în mers dus

pe roţile gratuite

ca şi versurile

pe muzica luptei de clasă

un buchet de fericire

vai de băiatul sunt un vagabond

ai mereu tendinţa să aduni

filologia duce la crima

dell’arte assurda

de ce ştiam lecţia d’aia

metafizica amazoniană

Ionesco la Rio

2009

iar spune-mi

iar spune-mi

iar spune-mi de Transilvania Ioane

şi crucea prin aer dintre obloane

eternitatea calul la căruţă

de Ilaşcu lupta nu de Druţă

pleznim altar într-o reţea sasă

ca mama copiilor de o rasă

cu Sorescu la Cumpătu muzelor

ne în cabană rece scuze lor

ni se întâmplase Dosoftei

mântuind smântei cârstei

în Boboli sus de Pitti

găeştenind pe Nefertiti

în muzeu bărbi vatră

aseară ţesute pe natră

în Orăştie ritualitate

cât la Stonhenge nepoate

că fata ni-l va da la răsfăţ

cu ţigara-n gură tu băţ

lui vocativul şi toate

verosimilitudinile nepoate

mă scriam muscă pe perete

ori şi tu din băieţi şi fete

da’ nu minciună subiect

fără de gândul abject

altcând cu piaza amiaza diaza

încercându-ne apocatastaza

grup de poeţi duşi întorşi

dintr-o memorie brâncuşiană în Gorj

sus n-am rimat paznic Tolstoi

primise de rachiu un buduroi

ochii-i sclipeau ca la indieni

ăsta din nemuzicali şi nefertileni

poate cumva din lemurieni nu alexandrin

cum regelui îi îngână Jean Racine

mama venise la Sibiu cu rachiu

ba am fost la patrimoniu patrichiu

kaironomia mia cui calicia

kairos ca i ros cher os moşia

ţi-o traduc în naştere recunoaştere

într-o lume fără mai maştere

mama iehovista tractorista

sovieticei cu socialista

oriunde ai filmat-o la vale

Plato o citeai că de jale

asta ţi-ar fi bunică străbunică

de la Andersen o tunică

pui golaş melc în paşi

nepăzit de sultani apaşi

prididească petale pe hududoi

să vă faceţi trei din doi

meargă moara pe mălai

l’al botezului alai

urma scapă turma curmă

numele tău împrejur mă

şi noi la Ilinca îţi cântaseră

la sintetizator şi laseră

vom trage-n jos pe mal frumos

a te distra până la os

din mos străos a-ţi vorovi

de morţii ce au fost şi vii

mai înaintăm afon

răsărirea pe pogon

păgâna cu ochii mari

măiastră prin indorari

am şi vorbit aseară

cum ajungeam la gară

pe senzaţionale

brăţări bumerangale

cum hoţii dintre gratii

arată spre Istrati

scris pe mormânt Brâncuş

cosonii în arcuş

n-aş divulga în proză

războiul de o roză

nu m-aş umfla în pene

cu zidul de balene

om aranja

om aranja din caiete edite

bisericile cât le-am contemplat

ne pare umanitate dumnezeirea

abia de ne-am despărţie vecie

de-am şi întortocheat claritatea

nimicniciei să ieşim la liman

de nu în evidenţă lemn ud

grămadă de prăbuşite monumente

minutul secolelor din jos

înscris pe piatra de folos

de temei de haos în Taos

am aflat ce nu vă interesează

revii pe paşi în muzică

de dans cu pneuri

geamul crapă castane

de porumbei prăfuiţi

multul se scrise novice

ai fi datat Sibiul nu paznicul

m-am gândit la mama fără nebunie

ce vedem de-o rămâne în noi

Eerie Evening by Rex WOODMORE

copaci în cer dezrădăcinaţi

viaţa amintirii de mai tineri

culoarea lăuntrică a fagului

replică forturilor bastionare

vie înflorită Transilvanie

cistercieni trecut degenerator

femeie din Făget strigi pe toate

peroanele bată-te pula

Tolstoi cu ochi de votcă

Napoleon paznic sibian

Karenina de Maintenon

sălcii răşinărene cimitir

păpuşile de cârpă tropăie

cum se mai schimbă oamenii

în mormânt ai mei părinţi

părinţii tăi încă fierbinţi

se văzuse îngera

a mă mai felicita

anul trecut acum ba

cine a se supăra

te rog să renunţi duduie

la ştiinţa en famille

diversionezi umorul

cum îmi curge haosul

aşa se alege praful de natură

decrepire nemaiştampilată

cu mine şi nu ne-am înţelege

otravă ne-am ajunge de drag

furat pe dare Mardare

de te-aş găsi până-n Sâghii

cu securişti d’academii

justice more beautiful than oppression

presărătură evil cocardă

ne recunoaştem taurilor voştri

în baston aşteptam ridurile

să ne trăiască Vicina

orfan Orfeu cu fantezia

amintirilor la moarte

de trecuta viaţă bani

Bizanţ după pecenegi

fetelor mi-am aşezat

boala de nervi peste lalele

frunzele la înverzit

scuturarea de-astă toamnă

karma simţul învierii

părăsită comuniune

golăneală alunelu’

vă mai ţineţi pân’ la prânz

Sibiu la purtare

şale constrictoare

urări bătrâneţe

perfuzii în beţe

dacică homeopatică

am găsit aceeaşi plantă

la Cetăţeni la Polovragi

Khalil Gibran The Prophet

podul mincinoşilor

pielea înţelepţilor

os de equideu

zgomote Franţa

chită achitarea

menehm catolic Milton

bătrâneţe atât de

separată de moarte

ar trebui să mă duc

să închid geamul

să aprind lumina

miezonoptica

nu-i putea trage în ţeapă

să împută oraşul

Valea Piciorenilor

Mlaştina desalinată

vacantul satului

s-a dat cu aromânii

verii natali

femeile din Pind

mirosea aşa frumos

focul de lemne

aceşti ostaşi au căzut

să avem o patrie

recunoştinţă răzbunării

recunoştinţă răzbunării

harpii macerat cerber

canibalism pe nepusă masă

cu antrenarea provinciei

se fleşcăie nu numai

pielea de pe penis

du-te la doctor nu fi

mai ţăran decât eşti

armamente reduse mintal

minţi de azur carie cariu

trecură carozze nozze

ne luăm tălpăşiţa din lume

rezervã de respect

rezervă de respect din epic

maya masacru du-mă în rai

ţi-am spus că n-ai voie să faci poze

n-am fost naţie am fost popol

citeam în Covurlui Emil

ci n-am mai murit duşmăneşte

voi aveaţi tată noi aveam mamă

sor’ta născu de fată mare

lacrima schizofreniei

negi năvălind aloha

suntem o îmbrăţişare

de laşităţi criminale

numerus

numerus valachicus

atât de bun orator

încât şi când dicata

avea artă

ucide creierele

promovează călcâiele

omul cinstit e victima

bunei sale credinţe

gâtul pe marginea tunelului

liftul ajuns la parter

reteză profesorului

căpăţâna ca o ghilotină

sentinţa

sentinţa nu conţine

cuvântul chirie

afectaţiunea

încă trei ani

stilizarea mişcării

de ajungere

nins în Bucovina

Beowulf creştin

aţi luat curajul tatei

îmi spuse fiul

leii cu briliante

avocaţiale în gură

tentacule

tentacule plevei

livide vânând

negru Augustin

nealb Dumas

blestem nu vrajă

om diavolului

diavol omului

incomparabilitate

acelaşi păcat

altă judecată

cinci minute

mult şi iute

judecând veşti

faste feştile

într-o împurpurare

părul încoronării

plinuri de deliruri

amour de soi propre

eurogeometrie

algebră islamică

2007

toţi sub topoare

toţi sub topoare

toţi sub topoare

ce vine nu se ştie

nu se scrie nimic

în ce război om fi

pe muzică retro

noi tot învinşi

pe afară vântuie

liberarea de existenţă

voi aveţi oglinzile

abia îmbii scenei

viaţă de respecte

retranscrise spectre

neştirea crimei

neştirea crimei tocmai

poet ucis poveste

şi pubertate creste

uciderea stăpânului

grăsimea caşalotului

pe unghiul Timişoara

nu ne mai citim

versurile tu ai şi

fost ucis dom’doctor

învăţul neiubirii

de părăsitor întors

a fi comândat

iată-ţi dupămoartea

la trei cuvinte

refuzabile ghilotină

pucioasă copilăroasă

fratele se delasă

surorii grimasă

aprinde-ţi ţigara

cu spatele la ceaţă

dă-i mă un glonţ

erai mort eşti texan

a intrat ceva mare în siloz

la vârsta mea nu mă mai sacrific

amintirile mele nu

amintirile mele nu

v-ar interesa de nu

ar fi ale voastre cândva

să vă spun ce să nu

uitaţi dacă vi s-o

mai fi întâmplând

la noi în oraş

pe vremea aceea

nu se învăţa engleză

totuşi limbile străine

desenul muzica

de ce le neglijăm

ne ţinem împreună

cum ne întâmplăm

poate ne şi destinăm

întoarcere în criminal

nu vă voi distra

nici îndurera

deţinutul cu numele

meu ba al copilului

copii alinierea

încotro creşteţi

pe loc busuioc

rime de dans

pelin înnegrit

fiare în sfâşiere

păreri de educaţie

a nu mai învăţa

mai toţi tuşiţi

la gură neacoperiţi

cum ne extindem

sensibilitatea

cuvintelor lungi

dacă nu pădurea

vă salut cum aş

compune o poezie din voi

eşti verde eşti uscată

pe atunci se purta bătaia

başca lupta de clasă

şi cine-o să dea de belea

e mântuit zilele astea

de dureroasă adolescenţă

cine a se împrieteni

atenţie la propria persoană

şi mai şi la necunoscut

nu vă încredeţi în proverbe

boacănele ne învaţă

mediul atât de înconjurător

pătiacul

pătiacul îmi hrăneşte

a câta vacă nemaipăscută

nici de Mariţa albastră

credeam că geniul

pustiu se petrece

în gheaţa Sabarului

aplaudat fiece aforism

toţi poeţii sunt nebuni

nu toţi nebunii sunt poeţi

Gura Teghii

bâjbâială tematică

pe câmpia română

eram într-o catacombă

cu o candelă

chiar mii de gânduri

sonet dedicat lui Eminescu

popoarele nu pot dispărea

tot îl vâră în debara

garnizoana nemţească

pluton la cofetărie

proză de Vasile

rusul smulge ceasul de

aur cu imn american

la oră fixă al lui Coandă

nemţii hăituiţi dovleac

necopt găeştenii

le dădeau pâine cu unt

ruşii trăgeau în

spaţiul dintre trupele

prizoniere şi garduri

zi cianuratã

zi cianurată pe-a

tâlharilor tandreţe

pozei gonflabile

rărime de oraş

la ţară socializare

ca la colectivizare

vom merge la aer

pe malul lacului

ce-ar fi-n Australia

conversăm terapia

la îndemână prieteneşte

să ne petreacă timpul

aflarea centrului rărită

periferia antipod

şi bine că ne vedem

timpul se va îndura

de uitarea noastră

lansăm parastasul

diavoli interiorizaţi

ne scarmănă veninul

candoarea prăbuşirii

2009

apucaţi de pradă

apucaţi de pradă

apucaţi de pradă

în corespondenţă

ne sălăşluirăm

scriu în mers dus

pe roţile gratuite

ca şi versurile

de când nu mai predau

religie ar fi să mă

întorc la crez nu la moaşte

la furatul învăţului

într-o veselie penală

râs în prostie păzea

strălucirea vindecării

în parfumul uciderii

razia băgării de seamă

erai mai prieten cu şefu’

eu cu basarabeanul

primilor ani sfoară

bradul cu pian

şerpuitoare scripturistică

emfaza înregistrărilor

gâfâiai cărând pungile

te şi dureau mâinile

bine că n-am mai jucat şah

cum ţi-aş lua aerul

pe scrisul alurii

cu neînţelegerea

ce să-mi mai spună tinereţea

întârzierilor de curente

pe limba pieirii

tocmai conced nu te-aş

mai îndepărta sinelui

oglindă asparagus

lipit de sens n-ai văluri

caracatiţei cracii

de-o ruşinare răşină

dimineţi rugate

dimineţi rugate

sub imperiul Filoteei

iubindu-te Doamne

geologul îşi spăla faţa

cu zgomot şi te invita

la premiera fiicei

atunci cu Ionică şi soră-sa

editoarea filosofului

printre puşcării de frate

fără flori în

ceasornicăria închisă

mantra dramatis

lectura din Vasile

ne purtase în interdicţie

şi apoi în italiană

irlandez ghirlandez

în minte cu Montague

n-avem cum în India

când n-aş mai fi plecat

şi m-aş fi dat

şi seara o să cad

insula altei ape

insula altei ape

aerul altui ger

generozitate rosy

când şi subiectele

pe seara umbrei

înfrigurate rug

adică să-şi găsească

limbajul artiştii

altfel unde ne aflăm

îndrăgostiţi din ură

d’aia o să te arunc

să nu-mi mai dai emoţii

pe vremea copilăriei

noastre pulpele

femeilor în libertate

dacă pian există

voinţa ascunderii

cel puţin trecute terori

ne făceam atunci cale

scăpătate inspiraţii

printre polenuri familiale

cum pierduţi ne-am căuta

mai departe amuţirii

sub sintetizator

şleampătă glorie

har tehnologizat surâs

pe umor religios

pe veste bună mă omori

nu provincie nu laur

îţi voi spune e pian

rambleu pe sub pansele

sparte în vorbuliţe

de mândruliţe asasine

2009

conflictualitate reflexă

conflictualitate reflexã

conflictualitate reflexă

lozinca fantomelor

fluturate otravă

tot rămân mi te lasă

consolările melasă

de mireasă nealeasă

scos timpului triunghiul

a ne fi aruncat

aşezării scriinde

contagiunea inter imperii

peste peticele de noi

croite pe spinare

alt ploi din por vapor

pe oceane deşerte

în mira carată

rărire psihologilor

pe rana distanţelor

goalelor societăţi

vedeţi pleoştirea ochilor

în interesul literal

pătrăţele între negru

ce ţară m-ar fi

recuperat postum

sub cuvânt scris

aranjamente libere

în joaca jambieră

circulă răzmeriţa

aţâţarea frustrărilor

in hruba furărilor

încunoştinţărilor

în locul conştiinţelor

gamate cerinţelor

palmate fiinţelor

automate anunţuri

parcă nepotrivirii

lovirii cu civilii

teroare conducătoare

din sămânţă în floare

verdeaţă târâitoare

îmi plecară ochii

gemenii pe drum

mai avem de-ai genei

se nasc în catedră

prunci pitorescului

nemarginalului

sabie dezisă Balzac

Blaga nu Peguy

nu ofiţerii leşi

spunere ce eşti

acum să te ascult

grevă telurică

strănutai neşters decât

pe dos de palmă cu

manifestanţii bolnavi

fantezii provocatoare

mereu răsăritene

şi sadoveniene

refuzul ţâfnă taftă

perniciozitate a te

împăca în ştiinţă

înmulţiţi-vă voi

altă Indie tracică

în gura lui Herodot

ne lămurim poticnim

din chinină salamină

o bezmetică dianetică

rănimu-ne

rănimu-ne ruseşte

petrolului săltat

cisternelor ne umplem

cât mărgeaua teatrală

cumpărătorilor de trădară

a nu apăsa pe trăgaci

furnica anta fanta

fanoanelor amanta

în metru mandakranta

povarna de-o Europă

remorcată israelo-american

ţuici nemaifrunte

cu India destinul

mi l-oi arunca zar

retro şi pierdere

ce-n har repetitiv

vocabul la Kabul

cu împăraţi daudaţi

firul degetelor tăiate

picioarelor capetelor

din floare în floare

cum m-aş fi cremat

aşteptărilor coraliere

chinezărie insieme

aia era masa fumanţilor

nu grătar nu virşlerie

şi voi la lunca orfanilor

în loc să vă plictisesc

vă scandalizez

vă şi universalizai

politeţuri între vârste

pe neţinute seamă

nici de urmare

te uitasei în dharma

ne găsim elefantul

şi mai şi furnica

mister pe căutate

la antipod la mate

istorie karate

îmi spui adiacenţa

trezirii în Florenţa

vorbirea franţuzenţa

balena ducătoare

de sunete cădelniţei

înfumurându-ne soare

cu dodiile hai

întru fiinţă inorog

Rafail şi Noica

icos

icos imprimanta

răutăţii handy

a nu se cunoaşte

cum ai scrie salcia

salcie de sodiu

în aceeaşi obsesie

obsesiei te repetai

de pe scenă ca din

studioul dulapurilor

repede dărăpănând

castrul canceros

şi dezbrăcaţi şi aer

când tot se înnorează

nemirată pondere

sub dungate postere

stea roşie pe stelă porţi

încuiate nu desluşesc

scrisul holocaust

bătrâneţe azilantă

închipuindu-se demult

prospeţime gânditoare

mituri rărite chelii

sub şenile temeri

petrecute prohibii

în muzeul său de la

Fălticeni cu mine stătea

de vorbă Irimescu

romanul dacă nuvele

cumva de-ar reieşi

universalităţi thalesiene

cum se pierd temerile

de toţi ticăloşii în parte

spre cianura remizei

de unde ne-am fi

îmbânzit gangrena

dăruită de crivăţ

lucrurile mi s-ar şi

înfrumuseţa luminiş

cum ar veni prăbuşirea

dodia dodiilor mărşăluieşte

în incendiul rugilor

din întruparea pădurii

sunt şi înăuntru secreţii

secrete fatalităţii

de a te destructura

de-afară oda pe sunet

detaşat sensului

într-o fremătare

nenorocită un sinonim

netrebnică eufemism

ţara mântuitorul negrul

uite că se deschise geamul

ceţii primire batiste

încociorvirea verbului

cât să vi se pară

paşii fără scară

gheaţă tămâioară

şi ce săriră nu ca noi

sculptându-ne haită

şi unde om mai merge

2009

pe ducă

pe ducă şi ziua asta

prea frumoasă pentru

vremurile trădării

după fala târgului

ameţeala sârgului

atâtului smârgului

chinină nu frumuseţe

de-a însănătoşirea

de după friguri

neadrenalinei rostim

kairos pierdusem

un fir de uitare

cât să nu-mi mai pară

rău de sfârtecarea

viteazului viu fie

zilele frumoase

le-om sporovăi

calamităţilor pe ducă

persoana ciracului

caşalot comanş

în harponul racului

cu destinul la oblânc

înserării ucigaşe

de nu mă semnalizezi

citaţie arestul

elitei Everestul

Australiei restul

subliminale Niluri

sparg ţiparii parii

la mijloc de ucigaş

puteam veni o oră

şi-n tinereţe ziar

de tălpăşiţă soră

copilul iar ori iarbă

manipulabili spori

în miez de junglă

tic sălbatic reducţia

vitalităţii cerebrale

printre manutanţe

flori de morbiditate las

razelor soarelui frâu

convalescenţelor ferice

aerul se va închide

cât să se elibereze

peste zi Calabria

ce vom transcrie tovarăşi

din întrecerea sinelui

tuturor jafurilor

căutasem cearta

din hăul procleţilor

când colo imigraţia

nepotul generalului

piesele crainicului

cenaclul Honigberger

am scăpat de obligaţia

plantageneţilor

pe pământ românesc

ori ce am spune ne

fărâmă satanele

am de corectat traducerea

vouă vederea nonfrunză

pe-al vântului liber

şi nord coborât

doar ce se speriară

de ham se deshămară

din viaţă te doboară

radicalism

radicalism

radicalism şi spate cam apăruse tema

te laşi de academici încearcă-ţi anatema

timidităţi spre doamne nicicând autopsiei

doinindu-te de treabă cu drac din drac elfie-i

boscorodiţi de-a surda cu uşa prea trântită

păcat de dinţii viţei în scrabble fostă vită

neînşelat părerii cu ceartă mă trataţi

şi anul ăsta mâine la pensie de fraţi

că zărăndenii moţii pe când cu franciscanii

de se vor recunoaşte reînvia-ne-or anii

impresii din orfane impresii amintinde

mai bine înapoia delictului te prinde

că te-ai născut urmării de drum întârziat

şi-n lume niciun soare lumină nu ţi-a dat

de-ai încercat tu singur să te să-l dumireşti

cum nu se ostoiască ardenţele cereşti

de-au excelat Găinii cu pocăiţi în limbi

cei glosolali ahotnici conachiciţi astrimbi

ritmează-ţi nenorocul auzului de ceartă

cu descărcarea fum ne vestindu-ne o hartă

pierdute deuterii uraniu peste parte

doar spânzuraţi urarea din glumă-n glumă moarte

schimbată fiară-n râsul şi propriu şi contrar

cu timpul târzielnic rotundului de zar

de-ţi îndemnam invenţii cu generaţii altfel

descurcă-te mâncării femeii fără calfe-l

c-alt fel nu se n-auzi tu sunet ciudat bot dur

scriu epopei bătăii nu stoarcerii-mprejur

dictoane crengiene promise la dictare

nu mi le-oi spune mie ci zarului mai tare

să furi nu trebui straiţă la tăntălău doar urmă-l

c-o pierde singur doamne nu mă lăsa nu curmă-l

păcate mai la rimă de-o grabă-i dai să mânce

lui Creangă prea mulţi spună Smaranda din românce

de-o meditaţie la Creangă între Găina

şi Polovragi de-ai zis-o te-o sătura străina

antropologi prin virşle mai prima seară nimeni

şi fetele nubile cu iepe stoarse cine-mi

ne-om răzbuna silbă de domn aşa văzută

familia de doctor la video ordută

urdoarea armăsară privită pocăit

penticostal tradusă şi astă-seară rit

de nici miliţienii nu se băgară crucea

fărme înmicită ei rădăcini nici nuci a'

apostrofat acordul ex tempora mai rar

în potulpondul nost' no iubindu-vă pe zar

bolund rotund o roată cu Horia elin

Ilinei drag ori sorţii Crişan afeminin

sunt veri prin rara asta fecioarei adormire

m-oi mai culca pe norii trecuţi a mânăstire

abjecţi şi totuşi volnici se spânzurară doi

în Brad oraş cu aur obştescului gunoi

expusu-m-ai la treceri cu tutu şi fututu'

telefonatei semne stătuţilor tot rutu'

Vedea vede

Vedea vede vedre pe vetre

99,33 % îngerul din pată în

pată sânge virginal ha ha

sfârşitul itinerarului vina coruptă

lungirea vorbei ochi între paloare

începi să vezi cu şase plus

azi ascultăm mâine vedem

când vine primãvara

când vine primăvara am uitat Siberia până toamna până toamna

laud şvabii în sunetul Glocken de Heimat aus Kabale und Liebe

greierii Iancului în noaptea mare până la Bucureşti mâine Ţebea

some obviousness with our feelings cât ne apropiasem apropiaţilor

biserica bătută de patru clopote şi vânt plus orologiul Dunăre dragoste

ce nu v-am spus spunându-vă totul este însăşi viaţa cea adevărată

nimic spunându-mi ce nu mi-aţi spus este botniţa câinelui juma de bilet

cinci minute absenţa gospodăriei probabil o oră şi te scriu muncită

de-ai suferinţei păstrăvi nu mi-a venit transcrierea replicilor sărut

vara asta n-a plouat satele s-au întomnat cu păcat fără păcat

jurăminte câmpia foşnet clopotul te-am văzut pe sub umbră

vizitată mângâiere bună ca la înviere maniere grănicere

păcat de înjumătăţirea credinţei uraniu transpirând porii

s-o schimba trecutul de ne suntem dragi gura lumii nu ne-o asurzi

în cramã sub pãmânt

în cramă sub pământ singurătate

cu mulţumitul catedralic de abate

nu voi şti verb or bir în tir

monosilabicului vostru trandafir

zi de vedere în nonsens termină

de două ori cu nasul în prăjină

văr văd cuminţi pe suferinţi adii

adio-uri către împărăţii

copiii fum colosul sat

păcatele nu s-au răscumpărat

ceaţă ceaţă

ceaţă ceaţă neguraţă

ia-te mai de dimineaţă

mai de noapte zorilor

pe pagina florilor

transcrierea norilor

mama domnişorilor

noaptea franctirorior

pe-a neîmbătărilor

ce mai zile joci copile

pe-ale nopţii bogomile

paisprezece cântece

curăţenii pântece

clasa-a doua de bunic

nu îţi aminteşti nimic

descifreazã

descifrează cine nu mai rabdă

cărţile postume vak ori shabdă

un mod de dramă vastei subconştienţe

frazarea fericirii-n prohibiţii

citeşte cineva ori eu pe toate

Amrung Bestazzi dear Vig

looking forward to receiving

as much literature as possible

throughout

throughout emptiness and love

look to the mirrorless remembrance

I look at you empty from far far away

you look at me living a night and a day

an hour togetherness of all solitudes

I swear everywhere running havens

pater noster pattern color over yellow

in search of peace or another author

a step on the sand with father

Brancusi sculpturing king of kings

And Eminescu’s prayer of prayers

și pururea fecioarã Marie

reading Kierkegaard in translation

glossolalia toward king’s way camp

zi roatã

zi roată clipei grele armelor mâine alb

floare rară soarele mama tot una

pe cine-om stânjeni de-ai fostei sticle

în capul cui şi spart şi-ndrăgostit aortă

după zbor până-n cădere

bea o sticlă

bea o sticlă de palincă

acorează în muiere

nici balenă nici tilincă

zepelin de abur acru

lungul centru insular

ars oceanul de un acru

apei grele pe cântar

zilnic scris lui necitit

cu amorul a fi chit

nervii blonzi când antracit

nopţile ne-a încălzit

ochii arcul şi săgeţi

din cer nu te mai înceţi

sfâr şi sfârc o oră stârc

de nu ne-a mai zis nici cârc

peste golul cel golan

jumătatea de pe an

veac de drac în veci berbeci

sângerează douăzeci

ce mai zicem ochilor

vrăjilor deochilor

orbilor şi chiorilor

porumbeii ciorilor

doi porumbi într-un fasung

peste ouă o să plouă

lampa-n sus răsare-apus

la biserică nedus

ba am fost era închis

bileţelul paraclis

clopotul mutat vii bis

aşteptându-te mi-ai zis

cuvânt nerăbdării telefonează

stâlpil voroavii în mijlocul theatrului

inorog încorbându-se bântuie mântuie

numai ieroglifa în rugă

o altă existenţă scriitura

duşmanul se făcu prieten

îţi vine să transcrii până mori

şi nu vei mai vedea întuneric

cadavrele visate

cadavrele visate mutându-mă cu ele

pierdută tinereţea în noapte fără stele

în ramuri ciucuri roşii de capră ziua asta

dezinvoltura oii frângându-mi-o nevasta

lai epifenomene memoriei simbol fi

simbolul financiar mi-l ademeneşte Dolfi

scriindu-te aramă ieroglifei duse

zadarnic stai pe gânduri demult nemaihinduse

cum nivelat maidanul decapitatul dâmb

fereastra de prin Delhi holbată-i la hadâmb

pe când în miezul toamnei morala e morală

zburătăcită zării pe jos cadavre-n oală

te ştiu

te ştiu de la el

trei de-o ardeleană

vedele carmel

anului în cană

cana galilee

si move e pur

puranele deie

upapompadour

şterşi monadic robii-s

cu program în oră

dar ora pro nobis

ciacoră cocoră

purice pe burtă

somnul aer tot

Toto se îmburtă

linsului pe bot

mângâierea norilor

albilor albiilor

peste orbul ochilor

profilul meduzelor

copiii geamurilor

mai în susul munţilor

triorul comenzilor

iar văzutul vedelor

mai mulţii picturilor

monştrii aşteptărilor

obsesisme zărilor

vârfuri cordul corzilor

albastrul comorilor

văilor plutirilor

ţii minte dominoul

ţii minte dominoul după-amiezii

se însera sau numai norii se apropiară

întâlnindu-ne amintirile zilei

cearta se-ndura de lacrimi şi-am surâs

de-o viaţă mai nainte linii palma

la sol un pumn din ultimul senin

trăznetul mângâierilor din răstimp

şi desfăcut nu-l mai vedeai întoarsă

ruinã din ruinã

ruină din ruină-n Laiţa

victoria cărând geamuri

cadavru beat pe terasament

întors cu piciorul fiu-său

grecul şchiop schimbase

nemţoaica pe ţigancă

arta pierderii şi mai

ales pierderea artei

nevroze concludente

mecanicii pe drumuri

uşa cu duşman

uşa cu duşman ce intră

nucile comori de vintră

spargeţi-le-n litere

păsările bitere

hei de pot să stau să scriu

cum de nu cu alibiu

vocea mamei fiul vacii

pui de cuc

italici sacii

dumnezeu întreabă ce

alta cu păcatele

ştiinţa pe la deştepţi

o mulţime şade drepţi

se prăvale cu mesteacăn

codrule eu nu mă leagăn

leagã dupã legea

leagă după legea dimpotrivă trivii

pe a dans a doişpe una şpana Chivii

uite-o algoritmă treacă râpa frunţii

obcine pereche aură cu munţii

veveriţei vetre flacăra te cară

cu îmbrăţişate falduri muladhară

cât abstracte ştersuri stresuri rest resteie

sfintei nu şi sfântul boului scânteie

frica numai apoi iubirea prin laur

cum să te mai şi ucizi altfel tapas

zadarnic aproape nicio upanişadă eros

dacă n-o considerăm pe singura

când mă lamentam în dialect pe sânge

sunetul morţii ne îmbrâncea într-un dans

părere contemplată cu ochii pleznind în fum

după groapa îndepărtatelor bombe timpuri

ce de amănunte a nunţi anunţi

altfel din colţ în colţ din munţi în munţi

şi cartea o întârzii să ţi-o scrie

a necititului peţitorie

în abstinenţe cozi cu cozi

blonde mai rar şi de te-nnozi

colecţii speciale gemeni

şi fără tine ţie-ţi semeni

1989 / 2009

hating his enemies

hating his enemies

hating his enemies

loving those who are dear to him

albi cerşetori de zăpadă

lepră cu nume de om

nu se vede că eşti orb

albastru tupilat pe scara gării

lectura s-a îngălbenit

soarele nu mai e depresie

cerşetorul fără picioare

lecturează un roman

copilul priveşte

copilul priveşte prin

picăturile de ploaie şi vede

o laie o oaie un fir

de păr şi un fen

fenul usucă firul de păr

cu ajutorul unei prize

oaia dă lapte la puişori

cu ajutorul unei ţâţe

după ce vede toate astea

mai vede un fotbalist

pe nume Augustin şi un

portar Moraru în poartă

Augustin îi bagă zece

goluri şi se cară acasă

copilul mai vede ă

copii care mănâncă papuci

lu era un lu care avea un mu

mu era un mu care avea un lu

într-o zi lu l-a lăsat pe mu

şi s-a dus la lu

într-o zi mu l-a lăsat pe lu

şi s-a dus la mu

mu de ce ai un lu

lu de ce ai un mu

romani

romani recitiţi în

greceşte romane

străveche batistă

pagina serii

clasici hidraulici

literă în haos

într-o casă din Dodeşti

mi-am adus aminte veşti

dodie pe unde eşti

prin delirul indigo

zise Iona lui Godot

du copacul dincolo

pulbere marmora

de-atâta imitaţie

floarea morţii

împerechează porţelanul

paginaţii în

albul prăbuşirii

era frumoasă

şi-ţi semăna

rimate ginestre

gheaţă pe ferestre

naşteri de Eminescu

în arsul codrului

o voce te descoase din negru

ricerche întâlniri de mantre

portocala sfârşită renaşte

viaţa numai una şi a noastră

suflet la jumătate boreal

cum femeia iubeşte bărbatul

alţi ani în teatru adormit furbul

grăbindu-i-se de-aproape şi Clelia

visul

visul e un prezent

mereu la trecut

fiinţa de-altădată

pasul te gândeşte

unde ai ajuns

avalanşa

înzăpezeşte marmora

în ţigănie dacă ningeţi

vă băgăm în hârtii

cheia-n uşă nu mai pot

s-o răsucesc

păr alb nescris

alt os de cântec

pe limbă cu infarctul

nimicuri pline de reproşuri

cenuşa-n cap tankhaiya

ochi închişi în geneză

greier în ou kritos rărunchii

gura se deschide înăuntru

fuge ţestoasa

din carapacea impasului

pasărea râsul

ni-l smulge din dinţi

desasasinăm asini

Sri Ri grâu de greu

munţi reîmpietriţi în cădere

cerşetorul albastru

pe treptele gării

cu spatele la cei ce vin

cu faţa la cei

ce se duc

între tren şi gulmohar

roşu var pe flori de jar

d’arbor frigul ne

retrage din sintaxă

mă temeam de rânduri

ce nu s-or mai scrie

mă temeam hârtie

she knew my mother is dying

ambilităţi sartoriale

păzind găinile pe boltă

i-au pus cărţi hârtie

creion să vă scrie

de la veşnicie

darmă dharma

expresii în ştreang

înapoi în aer prin

Di Se Nya Non

dodii din piatră

prin praful pierdutelor

cărţi de sculptură

voiajul clarităţii

apa e dodie

bat stropi în geam

cântec de punte ridicată

vacile slabe

vacile slabe speranţe

de le păscusem pe Gange

how much is that dog in the window

despărţiţi pe pământ

în cer nu ne vedem

penumbră de otravă

inversa cinteză

înapoi nu mai privi

transparent de agonii

în viaţă mulţumeşte

numai morţii

timiditatea timpului pierdut

orgi de reîncarnări

în contemplaţie

zincul din insu

zincul din insu

fierul din hemo

prima mai lină

a doua globină

venirea de dimi

din minte neaţă

sărirea rimii

de dimineaţă

încă o viaţă

alta la rând

cum nu murisem

golul cărând

de vezi pe cine

n-ai nu vei mai

fumai vecine

pe când trăiai

vezi ne repetă

nerepetarea

albul de cretă

şi decretarea

la ce ne-am crede

la ce ne-am crede vii

la ce ne-am crede morţi

la ce ne-am crede

nepregătitei fraze

în rece dodie

înfloriseră teii

răcoarea sfâşie

suavitatea înserării

cuprindere de aprindere

pretimpurii părăsiri

perfecţiunea ignorării

ficatul printre malarie

destulă invitaţie

antisemnificare

încă pe viaţă

ne-am dus mască

ne-am întors faţă

cubul cosmic

cubul cosmic dispăruse

nu numai cheile dar şi uşa

întredeschsă cu cheile în ea

Usha zeiţa zorilor sanscriţi

sterilitate muzicalizată

intercalare sinergetică

vioara Emiliani albinele

cercelate pe flori mov

nu mai e de băut nici ipohondrie

lucrurile merg mai bine

săptămâna scurtată cu un cap

intră în cornul de yak

graţia harului

graţia harului golul înnăscut

petalele teilor în apa roşietică

lump pe umăr diagnozat cancer

cu nimeni nu vorbesc fără

tristeţea că va muri

pericol de reflectare mortul

amuţesc plantarea oglinzii

de când n-am mai disperat

tremurarea sufletului de sat

răriţi chiliaşti negarea

falangelor în labirint

contemplu tragedii

contemplu tragedii cu

mentalitatea protonului

până-n Zeelanda

ne-am dus pe jos pe jos

printre tei printre tei

râdeam la rădăcină

fără a mai spera

a usca-ne înecaţii

în gaura neagră

când vă văd plouă

de mii de ani cei mai

pregătiţi pentru moarte

aşa viaţă prin viu grai

ziua bună miezului de noapte

osul cenuşii înaripat

extaze arse valuri de copii

fum de lirã

fum de liră vers nu ştii care

tot filme chirugicale

nebătută nevastă la înmormântare

îţi pun capul pe tocător

porcul ăsta mai frumos ca la oraş

ai colonelului sub ai generalului

bărbierisei bustul de Brâncuşi

cu mâinile tale din Brăila

ca pe un alfabet Braille

te interesează scrisoarea

dinţii ori kama repetarea statuilor

spirit vizitatorii suferinţă vizitaţii

lucrurile ograda

lururile ograda călătoria

recunoşti cum nimic n-are preţ

pe zero îl va elogia mia

mea de încredere precupeţ

trecere sigură şi spre neant

soare duminică vei şti de spleen

de astă-iarnă încoace vacant

încă de două şi de trei pri peşin

nu te-am întrebat de plata placentei

mâncate în doi cu dinţii mileniu

başca verdelui venelor entei

prin sângele fără venin cu ingeniu

te-ai clamat serios a ţi se primire

oferte înaintea tăierii după

răspuns a dijmă plusată tocmire

insistenţă de nuntă anulând jupă

scuză-mă cod nemângâindu-l

de-am lăsat viaţa pe scară

povestindu-ne de copii jindul

cu dorul de neamul rămas la moară

moartea vedere

moartea vedere

mâine repetă

paşii prin teatru

dai măcar din gură

a pledoarie

înfulecându-te

graţia-n lege

graţia-n lege nouă apune

iubitori de coroziune

am postit n-am petrecut

atmosferă fără început

clar schimb canzona zero

mântuie atmosfero

bicicleta n-o fura balcan

prin ruina din grădina hindustan

întors din stinse imperii

preferă frumosul căderii

pe o ţuică mângâiere

pe uitarea mamei mere

mi-e de dublul tata-mare

beau ca pe dezinhibare

lumina se stinse acu

mumă-mea pământul o-ncăpu

întunecimea-mi consacră ţinta

rămasă în gitagovinda

dedesubturile paraliziei

dedesubturile paraliziei

domnul colonel rugat

în dodii să tragă

risipă de claritate

gangetică aură

umblet secret în

nefericirea urmaşului

ce rol are sculptura bunicului

în viitorul război

trei păsări furate

vor apărea pe un front

poveste de dragoste

în plin fundamentalism

cărţi bombardate

sinucidere aparentă

crima de a rămâne în viaţă

cimitirul vibrează

cenuşa pluteşte pe valuri

elefantul îşi fecundează

perechea moartă

nu văduvitul

trimisese scrisoare

discretă spiritualitate

a asasinatelor

a doua viaţă

trei trandafiri de

culoarea Jaipurului

păsări nesperiate

de greieri

râşniţei apologie

râşniţei apologie

neam durere cap etnie

nu mă ierta neamule

c-am băut paharele

lungul stuf proeminent

sârmă-n câini de testament

ultime culuare

descântând culoare

scrisoare cer s-o

transparenţei verso

nejignit în clipă

frigul ochii-ncarcă

apatii onoarea

ploilor mitarcă

demostra-va dintre

gări paralizii

mintea de la moarte

bocetele vii

plânsul în cădere

de izvor tonal

ţi-l aduci aminte

din prea tânăr stal

ia-o transatlantic

după neam de sfat

fără tinereţe

fotografiat

rimele mirele

rimele mirele v-am povestit

săptămâna trecută

de ce iubeşte cel

cu satura Milano

de ce iubise Genova

azi nu deschidem uşa

laudă Londrei

tren de Zagreb

podul la Belgrad

două numere de revistă

lăsate la gară

unul buşi uşa

bănuieşte pe cineva

cu hotărâre a ocupa

ţăndări camera

magister ovium

nescrise decapitează

clădirile nezugrăvite

simetria cealaltă

nu trece nimeni

spune bătrânei că

pentreci anul nou în Egipt

şi te anunţă temperatura

Nilului ochi lângă ochi

un pas şi-ai ajuns

golul timpului

de până la moarte

very old man singing

şi nici ţipenie

ai comentat

stinsul chibritului

paingii grinzii

rărite fobii

nu mai spune

biblia am lăsat-o

doamnei hinduse

n-avem decât Viena

alte discuţii în expoziţie

azurul concentric

cazul uşii în prăbuşire

ancoraţi în praful statuii

ai deschis uşa dă să plouă

la lumânare muzici

cuvintele topite

aş scrie obiecte

sărite să achite

şi ele dispărute

probabil sinucise

picior da capo cârja

asfaltul scârţâise

şerparul din ziarul

cu parul şi ferparul

s-o adumbri de soare

de mai răsare sare

în rana milioana

soprană la cormană

târască-n tamarască

o broască râioşească

viaţa te soarbe de

boabele sarbede

n-aştepta oaspete

genelor proaspete

rânduri nevrednice

luntri norveginice

1985 / 2010

preferinţa stilului

preferinţa stilului

preferinţa stilului copilo

calul şi spada noapte

bună aproape trecută

în căruţă spre tibetani

pe Jamuna te vei întoarce

dormind din alt somn

primei ape albind în cetini

îmi pare rău de înţelepciune

puţine surioare ochii

îmbrăţişaţi hieroglifei

infimul cald la sânul iernii

regret rărimea amintirii

cu dansul tot amnezic

şi frunze de popor zăpadă

negată haită

veşnic rim

ne dă o raită

ţintirim

foame de lupi

la lumânări

te întrerupi

suflări

ninsori se vor topi în aer

nu e aşa frig doar război

gâsca noastră a secat

fâlfâirea de ficat

foc hind în secret egipetic

sub munte Apollo getic

harta micã

harta mică a lumii sub

harta mare a patriei

acea preferinţă africană

pentru poezie

am bărbatul bolnav

şi mă duc zilnic la spital

acum o stelă peste brazde

doar sufocarea îmbrăţişând

cu vederea Luxorului

seamănă oceanului Nilul

diferă de puruşa Napoleon

îmghiţise cenuşă de mort

culoarea părului Ondinei

otrăvind nemurirea

iubind-o pe Salambo

din vârful piramidei

coincidenţele subconştientului

luna răsare şi ziua

palidă gelozie flori traduse

în râsul lotuşilor

podoabele femeilor din Andhra

antipaulinismul năist

pierdute gazde Tokyo Hajsberg

upanishadic intervalul

de dinainte de Samadhi

vanitatea filtrelor

anonimatul literei

cum la nenorocire

nu le-am mai deosebi

muzicalitatea minţii

pe claviatura ţărânii

boală-n suflet mă înclin

lui Dimitrie Cuclin

un minut din câte-o zi

la o mamă ce-mi muri

se depărtase de realitate

şi devenise simbol

ultimele

ultimele transcrieri autoentropice

prea răsări duminica asta soarele

abia aşteaptă imperiile

că n-ai avut parte de frig

se întâmplă oricui la tot pasul

cazul de cinste desăvârşită

n-a întârziat niciodată

s-au dus textele ochilor

volume cu multe hieroglife

nevasta în braţe matematice

viridia Aegyptus nigra fecundant harena

cercul salută-l în undele căderii

apa ni se refuzase în sufixare

pe diagonala neantului personal

fabuloşi bâtlani rococo

gâtul ţi se strâmbă continuu

încă un întuneric în urmă

nu osul cu prefixele bătuse la ochi

se împânziseră paşii plătiţi

tiare târâte de odraslele capetelor

peisaj într-o limbă tăcută

târzie ierusalimizare domnule

păzea împărtăşirii sorbind pară

mâine al mâinilor palme înroşite

din când în când se mai întâmplă bonjour

se despărţiră genitorii fără siluetă

stilizarea a doua citatul pahar de priveghi

vremelnicii schimbate la faţă

ego nostalgic pomet albit în curte

călătorii de dinăuntru pe aiurea

vândută renunţare fabulă catrinţa

gramaticalizând sufocarea ucide-mă să te ucid

parafrazează-te mai pe şest lumânare

zăpezi are-le soarele cu mioarele

duceri aduceri seri de traduceri

mângâi în cădere

floarea dulce mâine

pietrele din fiere

mestecate pâine

tacă-n cozi himere

mai bătrânul câine

uitături homere

antistrofa

antistrofa fumează Carpaţi

sonete albe farduri de cearcăne

sună telefonul cu poliţie

foaia amprentelor de scris

muzica lanţului în italiană

vai ce gospodină are mama

asta tandreţe pe bilete

ţi-l dau da’ miroase a tutun

până la sfârşitul

până la sfârşitul cernelii

în moalele zăpezilor paşii

toponimia ocoalelor a o citi

Gheorghe Lazăr trimiseră Iaşii

mărturiseşte-ţi transportul

nerâderii de stele negre

orbul înverzit pe ultima

pagină de manuscrise albii

toarce-te a te întoarce

la vreme pământului nouraşii

mormântul surorii tot Mioriţă

de-o plânge negresa blondă

naşul Ionel doar troiţă

aduse aminte zăpezilor sondă

mama Elisabeta acum zece

ani a pământului mamă

nenea Costică şi el scrisori

pentru taica şi cărţi

vară-mea Leana de mirosea fulgul

ca floarea copilă pudibondă

neam viu generaţie decimată

pe drum aleargă modernitatea asta

pe deal dacă nu în pădure

îmi invitasem devreme nevasta

pe după arbori în veci

nemişcându-se Naiba tăiere

prunii bătrâni cuptoare spulberate

rudarii nici daci nici ape

m-am rătăcit într-o fortăreaţă

ruinată din Indraprasta

surâdeţi brazde sub temelia

casei lui Vasile mijlociul înalt

cenuşă fulgerată iarăşi

prin sobe veşnice tresalt

la moartea mamei trecută

jumătatea vieţii nenăscuţilor

numai răul face bine

capului îndurerat de februarie

nervi sparţi şi dimineaţa

invitato mai renaşti albastru smalt

în abis ori de lectură ori diabetice

amenzi copilule sat peisaje

lângă templul maimuţelor

terenul de sport frânghie viraje

mormântul numai inscripţie

engleză casa colonială o grădină

răscrucea la cascadă în

Dharamshala de ţi le-ai picta

cum şi eu aş scrie bărbaţilor

şi femeilor din primele miraje

adineauri nu vă mai bateţi

copiii nevestele nici părinţii

suflete de alcool soacre

neantului tropical cu Fierbinţii

chimist fiind fierbeam mult

gândeam puţin scriitor ratat

mulţumesc vânzătorule de calypsă

poate nu mă alcoolizez

vitriol omenesc desfigurase

căminul din inima ginţii

plouă pe şire de zăpezi în suburbie

Marcus Aureliu respectă

întâi pe sine la fel Medeea

inversă înţelesese rejectă

am reversat-o din gheare

sinucigaşă simbolică pe puţin

se felicitase a ne fi călcat

şi-n vria acum ură

nu e liniştită sămânţa

de măr îmbrăţişată insectă

ziua versului fără timp

aseară părăsit scriptură

rostul poeziei în discursul

lui Boll la academia suedură

lăsămu-ne mirării de carte

de moarte fără naştere

zacă-ne capătul sinelui

în capul descoperit

apa nu mai scaldă

cerneala piatra azură

fum pânã la dumnezeu

fum până la dumnezeu confort

preistoric natură bârfită

vrei să înghit toţi oamenii

curentează aruncată mărită

nunţi de apartament în dublu

turism de carieră literară

speranţa sfârşitului sfântul

dracu’ aşteaptă tămâie

dacă n-am spus atenţie

dusele întru rămânere

poetul şi-o fi apărând versurile

întrucât i-au salvat viaţa

matematicianul pradă limitelor

unul sinus plus cosinus la pătrat

eseistul părăsit în favoarea

inspectorului general fără normă

meditatorul se îndreaptă către

meditatoare mulţumesc atmosferă

titularul de tremur al mâinilor

o conversaţie-audienţă

cântecul neîmblânzirea târâşul

colapsul a doua zi niciuna

doamne de ţi-aş dactilografia

povestirile de-acum un an

când voi cădea tot pe neînsemnate

rămânerea pe sub cer

nimic în serios anume

întru anonimă netulburare

mi-aduc aminte singurătatea

din păduri nopţile predoctorale

manualul îngrămădise plânsul

sentimentului seara

trecutul zilei ritm într-o

lumină şarpele cât mă secase

ţi-am dactilografiat trei poveşti

fantastice nedatate

numai nemurirea copilăria

nu ne-am mai putut întrista

plus primăvara strecurată

din zile pierdute în basme

icoane lunecând din deal

a trece drumul lunca apa

oprite între rare luminări

de lumânare doar atât

o curgere de vreme dinspre

mântuite rituri jocuri

pas în afară capul satului

umbra păsărilor călătoare

se mai trăieşte acasă

se mai moare pe căile domnului

ne-am pierdut de sat satul

nu ne pierde în veacul naşterii

număr mormintele darul

strigoilor îl presimt în frig

odată desprimăvărându-mi-se

şi manuscrisele rupte

gustul ţărânii însângerate

în goana copitelor zăpadă capitală

fotografii de familie bătrână

cântând la pian studiu

voi mai fi poet şi bătrân

până la moartea aproape

fără seamă schimbând

o upanishadă pe treabă

avem loc până şi-n noi

ne apucăm de iubire

ce atâta interioritate

devoţională în infinit

şi substituirea harului

permanenţei de mai sus

toastul sanscrit

toastul sanscrit mi-e în minte

unde rămâne silaba cu mine

în ea m-aş îngropa zică-se

departe de sat şi de depărtare

îmi va muri vai suferinţa

fără mai nicio muzicalitate

lecturi de ştiinţă pentru toţi

îmi înseninează nonsensul

am admirat distrugerea manuscriselor

personale mai greu arderea mantrelor

de nicăieri n-o fi timpul pierdut

şi-aşa iau lecţii pe subiecte

până la urmă de mult ispăşite

ne-am întâlni

ne-am întâlni când suntem

de val întorşi nisipului

apoi trepte treceri oprite siestă

vieţi la păianjen în jurul

primei şi ultimei vacanţe

noroc cu demodernizarea scrisului

m-a făcut să râd în larg

şi am băut la apă apoi

conversaţia în regional

nici gustul vorbei străine

lectură cu voce tare

pentru a nu ne mai vorbi

unde dorm pescăruşii

pe acoperişe erau şi în India

pe nala am trecut-o şi pe terasa

templului rupeam frunze de pipal

raţe raţii

raţe raţii ficat organe inimă

tăiată că nu-mi ajungeau banii

două femei în sânge

Tiron profanat în chipul barbugiului

nu ştiu de mi-aţi fost personaj în Parinior

sunt în pustnicie muntele şi iarba

creşterea durerii roua

păsări pe antene spaimă în spirală

bătrân din munte coborât marea s-o guste

octave de bine adaos timpului

mi-aş mai face un nechezol

poate curăţ şi cartofi

să poţi să nu poţi comunica

să opreşt insula vocabula skanty

nici în Bucureşti nici în Oxford

de bună voie în faţa absenţei

am cãzut

am căzut înaintea troleibuzului

mulţumescu-ţi doamne m-am ridicat

am ajuns am ascultat am vorbit

am citit sat-asat-karyavada

acasă ai avut o criză de neîncredere

unde să mai încapă statuia lui Memnon

iau amănuntele mâine după-amiază

dacă într-adevăr n-am murit

origini hinduse cât în toate mitologiile

fascino lumea următoare mai peste tot

morţi mai presus de ei înşişi în viaţă

aură înnodată speranţei cu floare

deci nu ne mai văzurăm puterea

din toate părţile înconjurându-ne mistic

am cunoscut nefericirea respectuoasă

înmărmurită cu drag în sacrificiu

frumos mi-ai fi

frumos mi-ai fi vorbit la reanimare

Golkunda o Elveţie băută

antichitate neîntâmplătoare

spinări vâslite renunţare

nemanifeste probe contrare

de-ai trântit uşile

relativităţii păcatului

a bea claviruri de voci din roci

verticalii ghişeelor

sedentarismul aparaturii

ultimă comunicare

limbă de lepădare

ţine-te bine laudei

neantului înscăunat

am cântat papagalului

dansa îşi aducea aminte de sine

substantive proprii din respiraţii

iertate neruşinările naşterii

obscuritatea triumfantă

ne sinucideam părăsindu-ne

cărţile pe mâini multiplu adultere

destine pe muzică

repovestite de sistem

sărutul că nu ştii timpul

ce zi mizerabilă putea fi

plinul dramei din vremuri de cântec

de ce-am fi regretat alte nopţi

vi se culca la picioare

fără somn spre piramidă

încincite zile goale

am dormit tot pe pământ

filialul fluviul ochiul

ne călători înecul

voi flăcări în deşert

v-aţi şi supăra

pustiu-mi destăinuiţi-l

scăpată lacrimă mumiei

ascultătorului lui Memnon

nescris acolo citit aici

ţărmul femeii cu şarpe

recunoscând întoarcerea în flacără

numită egipteneşte

mâine de nu m-oi trezi

în subsolul lui Gaspar

opritu-m-am gând meteorilor

vaporul tot pe apă ce-i pasă

Indiei de un român în Egipt

treceam la alt subiect

pe necălătorie şi fum

demult e vinul over

în anul abia început

m-aţi adus unde nimeni nu merge

câteva zile nu ne-am tot văzut

ce neverosimilă îmbătrânire

minim elogiu ambuscadelor

nici tu nu te mai gândeşti la mine

nici eu nu mă mai gândesc la tine

nu mă mai iubeşti nu te mai iubesc

acelaşi joc nu mă mai plec în cale-ţi

ce flori smulgeam mătasea

ce aventură evantaiul

pomană de înveştejire şi de vicii

prescrisă dogmă drumul

în lungul vieţii cuibul rupt

de Şiva liber povestesc păcate

din împrejmuitorul zero

ademenite bice

mi-ai dat cu piciorul

n-am mai fost la film

de-mi voi transcrie viaţa

versificată iar te voi iubi

rarul şesului

rarul şesului înconjur semănat a semăna

de răsare soare-n zare mama mea

apele sub râpa toropită beduin

prin pustia aplecată le închin

dens pietroiul gâtu-n zbor şi pulbere

ibişii mi-l poartă să mă spulbere

pletele pe spate de departe maică

flutură de ziuă rariştea strigoaică

auzite sănii

auzite sănii

piramidă uşa

zi nevastă vastă

strigăte în minte

abur sub veşminte

zăpdă pe coastă

papagalul golul

clinchetă cu guşa

piramidă uşa

asurzite corturi

săbii învelite-n

zâna Auruşa

întoarse ocheane

din pavilioane

pe dune străbune

zeiţa mai vie

în împărăţie

de soare apune

depărtată mamă

aur şi aramă

în pădure blondă

genele scrumite

lacrimile mi te

în rotondă

i se naşte

i se naşte şarpele

din pustiu cu oasele

pieile deandoasele

faţa mlădiindu-ţi-se

nisipul şarpe ţi-o scrise

cerul struţ luna cămilă

cămila crocodilă

nevederea mângâierea

country cântă învierea

mâine prins

mâine prins ceremoniei

trenul cu oglinzi de feţe

gâtul revărsat profetic

între maluri bătrâneţe

la mijloc împinşi genunchii

umbrei norului bujor

pasăre se-mbrăţişează

penele cu părul cor

întâlneşti tot om acolo

farul în risipă taci

pe asemănarea gării

mării mâine sub brotaci

platã euforia

plată euforia lacrimă

dusă rămas-am rerum

voluptăţii arătura plină

absenţă în umbra-i

imaginare falduri

îngenuncheate pe vatra albă

luna undă pe-o noapte

înţărmurită cărnii

scandalizatul port uitat

pe înecate sfârcuri

iertate clăi nepărăsirii

binecuvântate în credinţă

fie-ţi fericită depărtarea-mi

neîntâmplată

clătinându-ne vipralambha

nemişcaţi îmbătându-ne

tu Tutankamon

tu Tutankamon croconil

scribul Cleopa Cleopatra

masculin alb a murit

scos din expoziţie Pitagora

iubindu-ne şi nisip în

vedere caravană părinţii

razele de lună de ţi-aş fi scris cu marea

mirosul de seminţe prăjite

vă aibă nevăzute peisaje

în sufletul numai al vostru

stranii săptămâni transparente

de iad mecanic pe cord

vinovăţie-n transă

apropiată sufocare

prieteni ocaziile de prieteni

ocazii prieteniile de ocazie

la umbra eseurilor de nescris

iarna a nins mumii

miroase de inimă picajul

suflării mirosul numelui

a murit frumos cu lumânare

să-l cunoască Stanca în laibăr

copilele aduse copiilor

căpitanului Grant chiar acum

învoit încă un ceai probabilă

trataţia peste depresie

familii fără dantură

se aude uşa trântindu-se

ceai refuzat pe vremuri

ceainăria imnului ruine sune

o pereche de ciorapi nici

Eminescu nici Beckett stafii

eram pe tren de două

adevăruri depărtându-mă

cititul migrenos grosimea

de lentilă recăsătorire

de ziua asta la anu’ peste

o mie de ani stelă fertilă

oftata papirusul inhabitează

cu ochii după serial

vezi că mă duc până la

tanti Jeni ne rostogolim

lin într-o distinsă desfoliere

a lotusului preosiris

pedestre conace pe nouri

prin scorburi ţigane

datornice rătăciri între

palmierii de-o biblie

Durga blondă mama

Kali întunecata

păr logos auriu

amară nemurire

murmură marmora

sora Egiptului inele

încă o armată la vatră

nasurile respiră Nilul

orez rece os înghiţit

antropomorfism în somn

limba peste zece ore

nu ne-o înţelege nimeni

misitul de misir prefaţă

protolatina orelistului

ieri am aniversat pe Eminescu

maluri de fraze eterice

jumătate râpa trupurilor

înfierbântată umbra

curgerea cerului arderea ochilor

din dragoste coajă de

portocală topită-n miere

ne aşezasem la cină

fata a râcâit untul

pe el am muncit până

a ieşit untul din mama

tiradă m-am strecurat

spre odihnă ceramică

numai corona

numai corona mântuire vreo vreme

viaţa curgând fără operă antumă

pe şleau drac gol în somn de ani

nu există afară nu există înăuntru

afară după înăuntru înainte m-am plâns

de mine doamnă şi mi te-ai plâns de mine

numai rânduri fără rând neîntrerupe-mă

tras covorul ros de câine de sub suflet

aceeaşi temă nu ştiu moartea s-o scriu

cu viaţa a nu se comunica metastaza

ia-te de unde nu eşti a-ţi schiţa chinul

de unde altcineva din nimeni în nimeni

migrena întru cuplu fumat hemipareza

în haină prin vremea frumoasă

fuga nasturelui de palton

niciun pas acelaşi înainte înapoi

ruinată orizontală mâncarea mâine

teatru dublat mulţumire

vederea sfaturi din bucătărie

înminunări de ziar în ureche

până-n marmora de ghazal

dedublându-se

1985 / 2010