joi, 12 ianuarie 2012

Partea nimănui - Poeme inedite

George Anca 


partea nimănui

partea nimănui
frunza gheţarului
floarea subsolului

prier la străduţe
bordeie-ngropate
pipăie ghina

în propria scorbură
oaspe lumea nu mă
mai învaţă

corabia
paraleviatan
ţeasta caşalotului

în contra direcţiei
de astăzi a
culturii române

aceasta şi
haiku-uri zilnice
de Titu Maiorescu

îţi murise copilul
acum şi Egli
sinucisule

te-am mai bărbierit
mansarda aşteaptă
a se evapora

româna câtă a
mai rămas la
clubul parapantiştilor

am fost un pic din toţi
cei ce m-au adus la
reanimare

zăpada mai ca frunza
Streinu cap
d'Eminescu bătrân




graţia primează

graţia primează
band după band mântuire
volatilizarea decadenţei
poziţia coarnelor

ne-om război mască
zdrenţuită pacific
piesă cu înviaţi pe scenă
răzbunând falimente

reproducerea nonidentităţii
cu gândul la Sita
să iasă iar din cerc
în gropi comune de vii

pământul se mişca
why killing is essential
nazismul a adus comunismul
comunismul a adus nazismul
castori viezuri

vizuini la miezuri
călare pe vrejuri
graţii dinapoi de fumigaţii
amarilis brindisi

you just can’t explain
amusez vous c’est fou
vederea dă de gol demenţa

2010




chiparos

chiparos

chiparos
îngropător de grâu
în San Remy
înverzită pânză

râul de aur macii
zboare tablourile
în original
a te sculpta

marea maternă
labirint reîncarnărilor
jertfit dumnezeu pictural
pădurea vana nirvana

paralel mercurul
nepicturală supravieţuire
se sfârtecă arbuştii
în Pompei

visându-te
la aceeaşi fereastră
oceanul ceresc
în golul credinţei

îmi limpezeşti
cărarea din urmă
vendetta veveriţă
n-am mai răni

în alţii karma
în liniştea muzicalităţii
pe hartă în sus
circulaţie imaginară

plonjasei în chiparos
ne călătorim în turnir
pictorul inelului
înghiţit de peşte

cine te înrămează
cine te atârnă
licitaţie libaţie
bolovanul întunecos

edict mistralului galben
ce zice lumea de
cerealele lui Van Gogh
ronţăite pe şine

fiecare cu frumuseţea lui
l-ai fi preferat pe Tănase
ospăţului meu din Van Gogh
corpul e puţin obosit

lucrurile le zvârlim
se întinde roata
pe ultim urcuş
groapa dracului

din fundul pământului
mă scrie cu spatele
pe ce loc încetinit în exces
nu m-aş împăia

în lipsa păsărilor
nemaiîmpuşcate
la noi se sărută morţii
vă sări camăta

ce de azi mă
ţinu de mâna vorbei
al câtelea rând
citi-mă-voi din inerţie

căpiţa în vâlcică
să ne iubim străinul
c-aşa e dumnezeu
umbrit chiparosul

peisaj portretul
el nu ne privea
mi-alesei m-alese
singurătatea acestor

priviri către Provenţa
cu ochii lui Van Gogh
chiparos de păduri
cutreiere Diana

îndrăgostitului Acteon
Petrarca în Avignon
înaintea picturii
pensiero dominante

ajuns la vorba voastră
cât să mă călcaţi
în picioare de drag
şi nu mă răpuneţi

voi nu sunteţi într-o ureche
ci la Reghin eu în Sâncrăieni
ne târâie dragoste veche
din cântece fără pereche

divorţate de streche
nu suntem de cap
capete ne apasă
tangăm scoarţa

ştiindu-mă la fereastra
unde pictasei
cuptor pe dărâmate
deprimă împrejurimi

torturat de galben rod
cerul şi pământul
cu nebunie cu tot
prea anotimp rămasul

nu mă mai uit ba da
colinele dulceaţă
letargiei de-o viaţă
să vă încânt de faţă

eros maur
dar din dar
ars foc ars picto
mă dau de gol

cât mai în dodii
tensiunea tabloului
sufletului crai
spovedanie certaldă

ne-om mai înţelege
iubirea în lege
în bucurie bronz topesc
se pornesc şi brazii

în risipire liberă
pe ei citiţi-mă
în discuţie cu Van Gogh
alb turn

salută chiparosul
de-o spaimă
lăuntrică
vindecându-se

n-am credinţei prana
mă întorc din Provenţa
urcându-mi reverenţa
caut salamandra

sudului în Andra
nordici fecioraşi
voi să nu fi fost
skalzi troieni
colind de Crăciun
al lui Tagore gorun




Cãmila

Cămila Ceahlăului
niciun epilog nepoate
doar ştii bunicule
că lumea e a celor cu bani

geaba ţii cu provincia
nu-ţi cerşesc iubirea nepoate
n-ai citit nicio carte
ce profesori şi ăştia

nimeni nu lucrează
pentru ţară
spitalul decorat
cu picturile pacienţilor

originalele la Arles
natura eroziune
doar chiparoşii
pădure dintr-un foc

negru zdrenţuind
buclele aerului
Provenţa Andra bani de
un tablou de Van Gogh

pictor avatar campestru
fluviul feţelor lui Crist
chiparosul stejar
clocotul grâului

clopoţit de maci
ne lipsise şi
noaptea asta
tu ori săditorul tău

plus pictorul avatar
semănând grâului
spitalul Ceahlăului
nu l-om picta

din uscate culori
mai o şănţuire
a sărutului înflorit
nunţile norilor

pe grâna chiparosului
încotro s-o apucăm
de-am fi macii
mocăniţa neagră

sunt chiar în fereastra
spitalului
perdele însorite
trezia spulber
viziunii

în munţi obscurizaţi
în chiparos înjunghiind
aripa îngerească
spre hohotul bolgiilor

respirăm aerul nebunului
anul tabloului
urmat de prefissi notizen
când mi-ar mai
trebui timp
de somn după drum




secerãtori

secerători o zare
spre vârf de chiparos
cu munţii la culcare
sub dansul furtunos

ne-am ţine mirişti soare
de-ar răsări pe dos
a scaldei ocultare
culorii abanos

formatul se anunţă
lipsirea lui Cezanne
ci lanul doar grăunţă

lumina măgheran
ponoarele zgrăbunţă
magog vincentian




mă aflu în uraniu

mă aflu în uraniu
deposedat de sine
ori scaldul fără craniu
la mai închise mine

stau renilor de saniu
a luneca terţine
străluci năluci de staniu
pe locul fără cine

sandala pe mandala
de-a morii alandala
mai calce capitala

Salerno pe închise
Provenţa la Remy se
în aer porolise




mă ţin

mă ţin de Pârscov Avignon
medievalelor speranţe
din merele spre bastion
la paradisuri coate stanţe

de nici myssorian amvon
Khalil n-ar rotunji libanţe
mi-oi avatar daimonion
picta van goghienei Franţe

lăsăm pe Rhone cocardă
cu norii să ne ardă
secerătură bardă

am fi îndoitura
pe pască ura gura
demonilor asura




scăpate expectaţii

scăpate expectaţii
cu doctorul scăpaţii
prieten de libaţii
liberţi agonizaţii

uitaţi-vă afară
zvârliţi-vă pe scară
din cerişte scărară
pe jarişte de vară

o oră îmi mai dară
carenţei din patern
comandă sonetară

moi ţarine pe stern
de-a grâul să răsară
părintelui etern




premersă călăuză

premersă călăuză
aripile pe duză
ori îngera lehuză
premeargă-ne ecluză

parcată parcă morii
secaţi şi sicomorii
secante mendatorii
în loc de iluzorii

şi un Khalil Gibran
Van Gogh american
român myssorian

aleargă-se algie
pictată profeţie
perspectivată ţie




persoana

persoana se înşiră
cădelniţată şiră
de ne şi pomeniră
mirenilor la miră

ce treaptă sibilină
închipuită cină
la cinul de albină
comorilor din mină

ce-mi taie carotida
a răsuna firida
umbrindu-ne absida

trăim pe ace negre
culcându-ne pe zegre
trezindu-ne în pegre




zbate-te

zbate-te mă zbat
galben şi palat
moalelui ouat
de la scăpătat

nu m-ai sonetat
că m-ai săgetat
nu m-ai săgetat
că m-ai dodiat

trece-mă terţină
râului de vină
păcii salamină

chiparosul altul
numelui cu psaltul
tăietorul daltu-l




nici cu Hanuman

nici cu Hanuman pe cai
nici duhovnic să nu ai
rădăcină coborai
c-a venit luna lui mai

pajişte te întindeai
baladă te călăreai
din peisaj reieşeai
şi că bine îţi păreai

sant cu sânt întrevedeai
cerurile spălăceai
pentru norii de pe plai

într-o vale nemai rai
că pietroiul jerăgai
nu mai sfârâie alai





nu-mi pot permite

nu-mi pot permite legendă
pe astă Van Gogh agendă
niciun sonet o tiradă
capul spre irodiadă

mi-aş depăşi torţionarul
mai presărându-vă harul
sărăriul saru-l
piperul mărarul

trec de caraulă
paşterea sătulă
peştera abulă

nu mai profetul
buhaiul procletul
tatăl pe încetul

2009




partea gării

partea gării

partea gării voi debita
spre toate religiile
tot altui Dumnezeu
gângavul rugului

spionul Kremlinului
şi al Obeliscului
dedesubtul glumei
de a ne ucide

ca pe o femeie
nu s-o mai putea propti
vorba pe cuvânt
nici pe jurământ

respecte siluitorului
cumpărătorului călcătorului
ruptul omorului
omul violenţă

zoo’glinditoare
încă vedanta
noutatea rostirii
mai ştiţi dinamica

pirostriilor rostrum
am scăpat de obligaţia
plantageneţilor
pe pământ românesc




încrucişări

încrucişări cromozomiale
şi mă târâi hazard
în bafta haosului
când va cleveti clavecin

origami ne la timpul
vederii ori magii
vă pot găzdui necopilăreşte
seara ca la teatru

şi ce-o supravieţui
vouă vederea nonfrunză
pe-al vântului liber
şi nord coborât

de ne ştiusem glia
glina contondentă
şatra disparentă
mardeală mai la vale

râu vacile Mariţei
sub ochii ei albaştri
doar ce se speriară
de ham se destrămară

din viaţă te doboară
aflând undele cozii
capul vechi înnozi-i
venind cu irozii

care şi dânsa colind
lin nemaicăsăpită
de sabia siluetei
două grile una semn

una morcov nedelemn
de la templu cu îndemn




mari somnambulanţe

mari somnambulanţe
trecând prin Pietroşiţa
aromire montană
în loc să mă bucur

dinainte de-o treabă
aştept să o termin
listă promo la obelisc
lumină pe alb ori

înnegrire Kali
nu ne mai accidenta
sensibilitatea cotită
arbore de cioară

tu erai pictor de firmă
însângerată vopsea
şi zăpadă pe turle
nimeni la tine Nelo

pe cine să aştept
zăpadă colindată
prea demult colind
la persoana în oglindă

ferestrei pocnet răsărind
în amfiteatrul gol din
josul rândurilor de scaune
urcând cu sutele nimeni

fala proscrisei imaculări
pe muntele poruncii
infanticidului intifada
voi plăteaţi eu eram plătit

să ne ascultăm călătorul
să nu fi fost de la presă
în strana amarului
nemuririi darului

dreptul îndreptarului
treceţi cu scara de fier
orizontală berbeci
cărăuşi insomniei

cu doctorii vorbeşti ca fraţii
femeilor le-arăţi Carpaţii
doctrinele le faci oraţii
awakening and knout

când cu întâmplarea operă
ce ne-o mai rămâne Govoră
lava Etnei şarpe-nfloară
sângele piatră izvoară

cine morţilor s’uitară
ce de camere goale
văd în ultima vreme
corale de l’ecole

de multe ori apari în doliu surâzând
după cine şi ne bucurăm
eu că nu m-am mai pierdut
până-n India vorbisei

cu Ana şi-acum parcă
aţi fi plecate la piaţă
earth song peştera câmpenească
plângeţi emoţia patriei mari

ascultaţi trăiţi ca niciodată
ideea de coincidenţă
minte şi se face că uită
ar trebui cel puţin spânzura

plâng puşcăriile după tine
hai mândro să ne-mbrăcăm
non rien de rien
au long de l’ennui

oui la musique oui la musique
la vie est tres bien faite
dovadă că nu sunt
Hamlet Ofelia îmi

trimite cântece franţuzeşti
în stânga armenii
în dreapta franciscanii
jos Cavalerii de la Malta

împuşcaţi-vă între voi
cadavru Italian în Olt
teroristul din pom
zorilor cu fantome

de război şi ajutor
numai de la morţi
cine-o să ne mai dea de pomană
Maica Domnului nu-l mai naşte

că Irod îl şi paşte
spre ziuă apare satana
sub chipul fiului
coborând din icoană

am căpătat frică
n-am stat de vorbă cu nimeni
citeam de pe o carte
ce nu ştii tu era cerb

nu era câine mulţi
au căzut din timiditate
doi cerbi mai mulţi
nu-ţi pui ochelari te

dai puşti mai e un câine
mi-e frică în lume
chiar şi-ntre prieteni
a doua oară nu mai intri

2009




concentration noir

concentrat ion noir

concentration noir ochi invers
scoica inexistenţei răsunase geometrie
aici că îmi sunt verso în persoană
fără pălărie ajuns de blândeţea amurgului

voi ce-auziţi pene cu sunet de valuri
frumuseţe grăunţa sustrasă morţii
să-i zicem cred că eşti vie mare de mijloc
ori să spună Ravindra patosul copilului

vezi că nu merge pe verso de sine
toartă de amforă dantela mişcării
vă las păsări sănătoase mă mai vărs la căi întoarse
ne şi remaniem marea în pielea udă a lui Arhimede




când aşchii

când aşchii din Brâncuşi vor zvânta nisipul fluxului
a ne povesti manuscrisul visat între două sculpturi
de val încet-încet n-am mai pluti în noapte ne va
mântui Hristos cu tine-n strană aurora înspăimântaţilor

eucalipţi apocalipţi versaţi vers verso studiu în soare
de ieri ştiusei petrecania de motociclist la vaiet
şi dimineaţa altuia grăbită orbirii tot ciclopi
în frunte ochi de entorse feluri de răpire nu e pictura

aşa neagră vânător de draci pe urechea nopţii de piron
ca de Crăciun tamil alun cunoaştere necunoaştere
vedere nevedere te uiţi în soare se uită în tine soarele
închideţi înt-un pământ de clipă instantaneitatea

luminii parcă ai asculta diferenţa zilelor valurilor
o moară vaporul tuşeşte vechime consolată de revers
n-ai desena obişnuinţe într-o singurătate veşnică
de-ţi deduci fiinţa dintr-o distracţie impusă




conjuncţia luxului

conjuncţia luxului cu involuntara spurcare
cum şi cătarea puştii cu viespi se obturează
prin faguri nici lumina nici mierea de furat
nerăzbunându-te mă gândeam la tine Buddha

ba la tine Eliade pe calea de mijloc leacul
primelor trei dureri din durerile adevărului
pe mal am ţipat la Reveca şi Florina căutând
scaune în persoana mea neinspirată cu nervii

nu-mi diversionaţi manuscrisul de la marea vie
ăsta mai mult nimic şi tot de la Marea Moartă
iar durerea de mijloc binecuvântată vălurire
sânge de sânge cer de cer pe corăbii Brâncuşi





în orizontul iminent

în orizontul iminent cine să mai sune sara pe deal
din isola supravalahă dulce popor-pierdere-de-sine
citeşte adunarea muzei meduzei maicii domnului
andaluzei bine că m-am aşezat altfel cădeam în arhaic

natura fiinţei aquavificată mi-ar spune taci din gură ascultă
fericirea mării netezeşte-i valurile maica le va naşte
la nesfârşit să-i verticalizeze dantela ba nimicul
îmbrăţişează-l mă pomenesc luându-mă în dodii

secetă verde milarepian apără de inferenţa bon
adormise mării şi adio tuturor fiinţelor de dinainte
adormirea muzei şi adio viselor de pe urmă
de nu mi se împletiră vieţile pe dinăuntru-i




stai şi gândeşte-te

stai şi gândeşte-te cum ai fugit de mănăstire
neavând curajul să intri de ruşinea maicilor
păcat mişcat la văduva plecată prezisă vălurire
la văduv de nu s-ar perpetua fractalii de nonsens

în şi mai fabulos haos nu-mi şoptea ţipa muza
salvarea de-aia m-am răstit şi la femeile de-adineauri
manuscrisul îl las rufă necălcată decât de hazard
din nici un calcul ultim muzeu de artă modernă

numai pentru o imprimantă cu un român şi un evreu
rezemat de Henry Moore complicate căile nescrisului
ascunderea în iureşul necombatant chirăiala de împrumut
şi ruşine euforia ne rufăie dacă n-am mai rupt dacă

nu voi mai rupe aura dacă n-am mai oftat dacă ţie
nu-ţi găseşti cuiele palmelor a doua oară anta santa
femeile văd ce n-au mai văzut uită-te după Leda
sarea vieţii cu sarea morţii sarea pământului cu sarea cerului




porumbeilor negri


porumbeilor negri nu le strig lăsaţi-mă în pace
lebăda mă ignoră de-o viaţă în bătaia de-a doua a mării
o oră şi încă o oră apoi sfârşirea imprimantei în amprentare
frica de moarte inversă n-ajunge frica de teroare

chinul cărnii transubstanţiat în sunetele pământului sfânt
al omului petrecut din om dumnezeu din întuneric
cinstirea întunericului dumnezeiesc de sânge
făclier în ultimă pâlpâire ca-n ziua dintâi

prin valurile Mediteranei înot înainte de temniţă
tineri de nu muriseră de nu-şi aşteptau reînchiderea
dacă se întâmplă haiku de se întâmplă să văluri
a sângelui ţintă săgetată n-o plânge până nu se

sculptează afinitate până la Iisus Hristos
şi de acolo psalmist regi strânşi în chingile pustiei
poeţi râşniţi în ziduri comuniste o poezie
mai frumoasă ca bucuriile libertăţii o consolare

a anonimatului o ieşire din religie o ajungere de sine
în veci tainică şi duşmănită o îndumnezeire în iad
acum voi înota în sângele poeţilor din puşcărie
mă numesc Natanail n-am nici o altă cunoştinţă




despre mine

despre mine voi deveni vampirul răsfăţat al silabelor
globulelor vocalelor picurilor consoanelor gândurilor
stingere-ungere nu-mi doresc mântuirea
scăldându-mă în zădărnicia durerilor trecute

cerul boltit şi acolo şi aici şi atunci şi acum
rar durerea îngânând gemete de tortură şi de visare
nu mai zic de foame nu mai zic de sete nu mai zic de fete
nu mai zic brâncuşe valuri sfârtec jucăuşe tăcere mâini galere

Washington mai înoată Gheorghe în Dunăre
am o cârmă pictată de ăl înecat în crucea agheasmei
mama-mare Catrina păzeşte cânepa nebună din bătaie
lectura culcatelor bannere translatează anonim ego




păcat de înghesuială

păcat de înghesuială pe mângăiere lustrală
liturghia cupole Coppola monoclu Vădastra
străpunse transparenţe de glonţul idealurilor
de ne-ar omorâ govinda altfel stradă de o

străbătusem sigiliu eliadesc neîmbătrâniţilor stejari
nu-mi prădui Ariadna pădurea ce mi s-o scrie
ne vină macii înroşească rămânerea de sine
cap unu se rescrie raptul scrisului supt vampiri pe bani

îl întreb dacă a mai rămas vreo naţie decât a transcriptorilor
se uită la mine şi nu mă vede de poeme la comandă
teiul nucul mă calule cu şaretă miresele la putere
ne-am reveni în păreri riturile fireturile ne-om fi şi închipuind

şi-aşa călcaţi în picioare de călcaţii lui Mamona
ne-om usca în bătaie le întoarcem spatele în goană
ca Bali lui Rama ori Siegfried numai aşa ne pot ucide
scăpăm şi noi se vede că salvarea pielii scrise




prereligie

prereligie se merită cu final of course viaţa
tot ţi-am murit toţi la ce te-ai plânge din cine
cât că se atacă regele lupeşte câineşte româneşte
o coroniţă judecata la nuntă nu tu Beatrice

nici Kira Kiralina Brăila Braille şi soră-ta Dane
cap doi acum merg la Târgovişte kindia Streinu
cu telefon la Găeşti dezacord gramatical
chiar în penitenciar raiul renaşterea claim

prefaţă traducere Răcari ne şi premiem promo
podul spre picior insondabilitate ocol
şi o copilă pre pod drumul până la pod
nu intram în oraş până la pod acum nu ies

captiv închidere după deschiderea insignă
unde ne-om sparge frăţie spre familişti
noi ieşirăm din păcat podul numai câteodată
ca pe Avraam musulman preacuraţi cosiţi de căldură

micime clăii ne-am adus aminte paie răchită damigenelor
cap trei alfabet latin ajungem bacalaureatul care ai
subiectele soră-ta ăilalţi fraţi Veronica pe bicicletă pe Răstoacă
în Potop curgem către răsărit din Găeşti la Bucureşti

după cum mi se întâmplă tot nu e tipar cercel
nici decapitatul nici ăl cenuşă din delicateţe pepenii
în cătarea beţivului năpârlita adolescenţă am da-o la facultate
care încotro icoano înrăţită pe învăţătură noi aşa

ne îmogăţeam amorul toţi în şir toţi pe culme tai rîmă
ori destin răsari lume de bengalezi români când
un bunyan bambus ne mai uităm ovăzul de-oi scrie
la întors alte capuri la căţea în labirint pe marginea cişmelei

cap patru vă voi citi palma scriptorialităţii acum poliţia
pe bună dimineaţa biletele ai căzut mulţumeşti
ce-i faci şoferului îţi arătam pe oricare albăstrele
prin pădure epica nemişcării inexistenţiale

cum şi lozirea în dodii control trofic de nu
ţi-o fi părut tânăr lucrându-ne bătrâneţe
fie-ne corupţie mama noastră cu tata mort
aşteptare pe note recunosc pălmuirea dorinţei

îşi ia seama la o adică pe drum spre catedrală
cap cinci cai răriţi de arşiţă pe mejdina tantrică
mă las pe tânjeală până la moarte stafie paparudă
cap şase picată rochia rândunicii lângă butucul

de pe străduţa Ariadna din Iraklion la tei serai
cap şapte poate glumeam înteiat cu lumânări pe apă
într-un aprins hotar marş mareşal putinţa ispăşirii
vuieşte copilăreşte tace bătrâneşte prin tei neîngereşte

cap opt cele din soare stacojii la umbră roşii
între frunzişuri atârnând peste supravieţuitori
mi-a fost frig mi-e cald în curtea asta
religioasă hai să ne uităm la fântână

cap nouă vorbeam nescrişi premorţii încetinesc
tristeţea dă bă o ţigară la voi în Giurgiu
cap zece a nu ne uita poezia e ocupată literatura
nu mai intru în biserică doar soarele pe banca goală

aţipit mirosul teiului rătăcit fluture caiete pe sânziene
cap unsprezece nu ne-o mai păsa de barză în India
am avut în viaţă timp să scriu un vers invizibil în Washington
cap doisprezece zicând val de scufundare galbenă

cal cald peisaj sinucigaş în temenelele temniţei
cap treisprezece am fi luat-o la fugă violaţi tortură
nici bani nici teritoriu blândă plictiseală de după spital
calfa ar afla alfa castelul portughez în America versuri

de citit cânta sau auzit ba de trecut timpul zbrr pasărea
cap patrusprezece cont concentric din zero infinită neajungere
nu mă închipuie mingea ambulanţă mai muzicală
cădelniţa lampa candela toţi muriră cum să ne permitem

aşa ceva bine c-am trăit să scriu cele mai dinainte dodii
cap cicncisprezece nici zumzet o şoaptă bazalt altora
vecinătatea bisericii mă închin cu tata din mormânt
cum scrii o zăpadă Elisabeto botezată de poeto

2008




de farisei

de farisei

de farisei şi cărturari limba maternă poezia urdu
nu ne supunem pe viaţă nimănui ţara râului
popoarelor ţărilor poporul român nu are ţară
înnebuneam în vis înnodare în haos la Drăgoeşti

cu o pereche sintetică lumea mă saluta pe sub cimitir
prin târg pe faleză cu statui de Apostu tocmai că
trebuia să dau un examen să mă uit la ceas
peste o oră spun Cristinei nu mă vor primi

pierd examenul aş ajunge înapoi îmbrăcat într-o oră
femeia nu comenta ca şi cum să-mi dea de înţeles
că poate voi fi primit mă vedeam aşezat pe scaun
ferind goliciunea dezbrăcarea urmase înnebunirii

goliciunea după îmbâcsită minte vomă de îmbrăcăminte
minţi îmbrăcăminţi cursa nu curva femei ambasadori
like you with India unlike you I am not Indian
v-aţi dat pe mâna mea moleşindu-vă cadavrul




moaştele

moaştele lui Epictet şi Astion înapoi la Halmyris
între acatistul Tomaidei şi al crucii fleica aia de zebră
oare cum au reuşit aceşti degeneraţi să sugrume România
au fost vreo treizeci de Isuşi cu diferite nume

noi gnosticii trăim kosher de ideologiile astea
ies din captivitate fără nici un pic de încredere
nimic nu este acolo în junglă afară de dumnezeu
tentaţia de a mă abandona comportamentelor demonice

dumitale eşti plătit să ataci să-ţi fie ruşine ticălosule
aşa-zisul popor român e pe cale de dispariţie
caracteristicile structurale s-au transformat în negativ total
acolo sunt mai multe celule decât sănătoase

îi violezi nevasta îi calci copiii cu maşina
pe el îl loveşti cu toporul în cap şi a doua
zi dai o bere după care te votează de-ar învia Ţepeş
probabil în curând vom fi izgoniţi din propria ţară

i-au retras medaliile după ce l-au asasinat
crezi ce spui sau vorbeşti ca să-ţi treacă de urât
et ceterum censeo Carthaginem esse delendam
şi totuşi Cartagina trebuie dărâmată Michiduţă

vreţi ca Tzepeş şi Avram Iancu să vă rezolve problemele
care ai o bombă o duc eu în parlament la Las Vegas
mi-a plăcut asta cu să-i votăm pe alţii din import
parfumul strâns de pe cadavrele fecioare




afrodisiac

afrodisiac în masă la Grass în piaţa eşafodului
la Frăsinei trapeza Aurobindo unde nu-s graşi călugării
lacrimi sărate verzi înturnurând înotătoarei
către berze devi în recunoaşterea natya cuantă

nu te duce mintea mai mult decât un fir de păr
nouă ne place de el că ştie să ne mintă
îl strânge nodul la cravată şi nu se mai oxigenează creierul
de-aia sunt aiurea proverbele că s-au întâmplat

în epoca de gheaţă a plouat cu diamante
şi se sfârşeşte întru mine duhul meu se teme de
greutatea drumului şi de schimbarea sălaşului
în această vreme de nelinişte şi spaimă




yaman pilu

yaman pilu cascade
secetă spre cărţi
politehnica antropologizată
iar o despărţire şi nu de Eliade

cenuşa lui arestată
reîntors din India ne Noica
mai niciun cuvânt
lume fără cuvânt

la ce m-or mai fi invitând
femeile sub cupolă
o bucurie avem
nu răul României

se doarme cu sfinţii pe nori
nu mai filma te rog ce dumnezeu
cum este în Australia
să-mi exprim orice dilemă

faţă fenomenului
de secetă
fără lumânare
să crăpaţi de tineri

a doua zi de dimineaţă
tristeţe reîntâlnindu-mi
strigi Iulia englezeşte
alergi după ea

autourmărire apatică
sub ghilotină
vagă euforie
teilor închisoare

a rămas în Albania
violeta violentă
prieteno să învăţăm
şi noi ebraică

am dat s-o pup
semănând mamei
zona liberă
de zoster

mucegaiurile dau
rezultate
blestemul nevinovaţilor
pământul negru

piaţa dementă
zeama de glonţ
fata din Reşiţa
omul din Manchester

vezi ziarul
hârtia zidului
cerul deschis
pădurea străluminată

nu mai sunt ţările
numai puterile
iar în Wahington
Cozie şi ton

mângâierea valurilor
durerilor darurilor
durerea nângâierilor
zilelor ierilor

citimu-ne sectelor
iama aspectelor
Yama să ne învii
soţ pentru Savitri

sanscritei risipa
Rama rar Sindipa
mângâindu-ne val
durerându-ne Graal




naosului cumul

naosului cumul

naosului cumul
toarcem smirnei fumul

că pe naţii saltă alţii
cât să ne mai cânte psalţii

ce mai americănime
în Berceni la Big la nime

columbe eunuce
la malul arhiduce

ale tale linii line
nelipsite zilei sine

karma carmina retrans
nepăcatului avans

nota do cât I adore you
domicil obligatoriu

viaţa numai indiscreţii
de moarte fără disecţii

n-am schimbat corabia
mălaiul şi sabia

între Hegel şi Ganesh
manuscrisul din cireş

spadasinul saltinbanc
su' peruci Missir cu ankh




la o rariţă

la o rariţă durum
rânda pe rindea aum

Sita Rama jerba
l'herbe a paşte cerb a
cercui acerba
de o brazdă cer ba

îndărăt din armonie
racule şi Românie
străvezime nimerie

nici pe aripile vogii
ca în ploaie dogii yogii

cu Vlădoianu bucuri
puşcăriaşe cucuri

năpăd trăita pradă ardă
în coarnele fără cocardă
Provenţa ne mai mare sardă
la dealul celălalt în gardă

negoţ triaj minutul
îmi scapătă şi cnutul
latinizat Alutul
anglo-saxon părutul

la Trevi devi Evei evi
la câte şcoli pe drog elevi
or creşte revărsaţi pe ţevi

pe listă leasa ca la sală
o primăvară colosală
în semilună de pedală
ce iris rar în cosmo zală

tematicile s-ar or sar
în zalele ursar corsar
în pânză roată trăsurar
cu florile juraţii jar

la liber carte ardă
cum mă tăiaşi din bardă

ne mai grăbirăm rame
tablourilor mame
înmormântate ce-am e
al tău al meu Adame

excerpte de magneziu
plouatului Sileziu
pacificului eziu
orezului certeziu

îndreptăţeşte sacrul
filmează simulacrul
pe lacră pune lacrul
nici dulcele nici acrul

plîpânda îl încearcă
pe căpitan în zarcă

acelor ce n-auzi-i
voi deferi perfuzii

cortinei ce declanşă
ne integrăm revanşă

palanca mâncărime
de herpes pe mulţime
sărutului de nime
în hăi şi aferime

înotul parafină
cu munţii de salină

ne fulgeră insectă
ardenţei ziua sectă

dalb albero pe urmă
mi-e valea grea de turmă

aripă corăbier
ancoră bananier




cât om mai rămâne

cât om mai rămâne om
mane padme hum genom

rugul altui paraclis
Durga iezi ţapi Dionis
dinţii focului abis

la lăsata veştii
la sorbirea ceştii
descleştează cleştii
încleştează peştii

logos agon talion
în al cincilea salon

haiduc hidalgo caii
în San Francisco ia-i-i

pe Chhatra la Miranda
tot discutăm comanda

religie civilă
Irakului cămilă

iubindu-se a nadă
triunghiului pe coadă

pe sângele din venă
ce-am fi întins catenă

cum te recunoacură
păsatul din prescură

cămilelor porţilor
cailor şi sorţilor
ploilor şi morţilor

ce mai blondă jerăgai
a femeie pe vătrai

ce mă târâiai agal
pe cămilă nu pe cal
fără de original
mă traduc mai animal

periniţă peste pernă
ce ne mai aveam cavernă
sângeroasa-ne lucernă

salţi în scris pretorienii
pe întorşii de la denii
Durban cu mahatma ce ni-i

peste avara avar
de şezuşi hindus afar'

mari de atma Raja Rao
Narayan cu Updike dao
Mulk din Raj până-n Bilbao
dă-mi de puja carte na-o

de-ar fi aici Eliade
altfel pe Tagore l-ar rade
en la barba camarade
catalani siberiade

Africa de Sud Gumeşti
angrezi americăneşti

ne lăsăm la mal la loc
la lumină la mijloc

d'unde calul galopat
am zis Gora e băiat

ne-om vedea de amigdale
în cearceafuri de portale

cântecul şi mai bălai
bariş ploaie hindu lai

marea munţilor amnar
la palatul capilar

într-o timpurie moarte
ţi-a rămas copilul carte
Napoleon bună parte
vino să ne dai departe

se răstoarnă rânza splina
pe şoseaua Colentina

neîncântătoare ce
luna marte soare ce
puricele şoarece
elefantul oarece

cargo armăsarii sparg
elefanţilor catarg

fără roşu fără spân
hai că neica e român

casta măştilor mascate
cu măselele pe spate

albii postului în floare
pe ce cruce cuişoare

indienii pe revers
s-a ales praful de vers

puţinătate de pitici
stai să pleznesc un bici

dicţia a renunţa
mi-ai dicta joaca ta

o durere ne pe nai
vioară sau shehenai

cu inele de belele
amarante colonele

dale cu firide
tot aici Ovide

şi la muntele cu cerii
şi la mările-nvierii

rare contre peregrine
scufundările de sine

din căruţe şi din sănii
faci memoriei mătănii

scapă derma dharma karmă
tot de pace se înarmă
te mai naşte te mai dar'mă
că doar derma o ai dharmă

mântuirea minţilor
ghintuirea ginţilor

când contestată gaiţă
ţi se mai bagă-n straiţă

mai scrie Gheorghe vie
a deniei vecie




ce-am pierdut

ce-am pierdut de nu veniră
patru îngeri fără şiră
spirit zbir pe cât şi zbiră
sucălită cu-a ei spiră

măcar de-a rămas la ei
o găsim la mama ei
povestea cu nume trei

trei ore ajuns-a
la schitul Pătrunsa

strehareţ hurez
vieţuitorez

franciscanul rupe craca
spre mănăstirea Săraca

Maica Domnului te rog
nu mă face inorog

nu mă bate Dumnezeu
la Prislop la Feredeu

toate cele şapte
laude zi noapte

ctitor Mihai Ţigănescu
Rama Mohamad Tomescu

arme rame iconii
Sofiei eliadii

după secularizare
arhetip la lumânare

plecară la denie
făr' d'europenie
arsenic Arsenie

Zamfira Pissiota
a Frosei papiota

Saon metoc monahe
mierluţă fără Bach e
Niculiţel ce ah e
garafelor valahe

Ciolanu din Smărăndeni
Sihastru din Ploscuţeni
Xenia în Alexeni
arieni iranieni

iar Poiana Mărului
muşunoaie omului
Lepşa Maica Domnului

Valea Neagră Vărzăreşti
Buciumeni Vladimireşti

Gologanu Măxineni
Adam Eva Buciumeni
Agapia Bistriţeni
Horaiţa Cetăţeni

cnuta că nu ştii de băţ
Capşa Hlincea Dobrovăţ

numai toacă numai schit
Sihăstrie Neamţ Nechit
Gorovei nelăcurit

Ceahlăului la carâmb
Pângăraţi Bucuium Hadâmb
Verona Almaş pe gâmb

la moară la Făgădău
în armată la bulău
să ne ferească de rău
Tărâţa Râşca Rarău

Dragomirna Putna Suce
viţa Moldoviţa nu ce
Voroneţ Probota cuce
Slatina cel Nou aduce

Piatra Tăieturii coş n-a
Todireni Bogdana Coşna

Arşiţei Orata Humor
în întunecime nu m-or
întreba de rai să nu mor

Ocnei Runc Savu Strigoi
Mălineşti Grăjdeni Buhoi
îmbrăcaţi-i pe cei goi
pe la noi prin muşuroi

Savu Bujoreni Fâstâci
Vovidenia Calmâci
Parincea Moreni cu sâci

la mijloc de schituri goale
să mai spargem nişte oale
Dunăre la canarale
îmbucate baclavale

rând hindus la Săvârşin
de rimează aum amin
dinspre Turnu-Severin
Dorohoiului mezin

mezanin epitalam
calmei şarle mangalam
hoţilor că de haram
horelor pe după hram

mi-ai grăit gură uscată
mărul boy că para fată

uşă-n uşă auroră
joc de karmă de cu horă

în coclaur adipos
îţi voi spune de folos
al spetiţilor Hristos

la tine-n bagabonţie
ca la mine-n Bărăţie

vei vedea că voi traduce
Basarabia pe cruce

din acest moment dicteu
mi l-aş potrivi resteu

ne dorirăm Parma schimnic
băuturilor din timnic

tată muzicalitate
zarurilor ecuate

prin împărătătură
a ne plimba natură

de clară ne declară
în aer de pe scară
ori urcă ori coboară
de cum ne răsuflară
de cum ne respirară
de cum ne inspirară
de cum ne expirară
rit ară măritară
ori Sita brazdă mară
din pomul oglinjoară
ori kalpavriksha doară
că ne întârziară
nu se prezentară
din a lor contrară
vacile ne cară
soarele spre vară




pe dinainte

pe dinainte

pe dinainte de sufletul poporului român
de când ne muri ca pe la Ţămdărei
vezi versurile cu bunicul Shivo hum
reamintindu-ne de viaţa asta precum

ne sonorizăm formatul pe mare bancară
cât să ne cunoaştem în familie
fie-ne rugăciunile de pe pământ
adică ne-o fi sfârtecat separaţia de sine

în glasul categoriilor prea categorice
eu poate v-am răspuns la salut
sărbători părinţi duşmani martiri
cui nu i-ar fi plăcută învierea

pe nerecunoaşterea înviatului
samsara odiată şi în replică
bucuria morţii vieux capitain
leal calabalâc de naftalină

să ne răcorească Antarctica lină
cămaşă neagră peste patimi
religiozitatea nedeclarabilă sieşi
amintirea carismei pe valeriană




tot ce mai am de trăit

tot ce mai am de trăit literatură
în replică apucăturii de o viaţă
în lesă disperarea prozodică
groapă mai tare stilului sculptor

cu ochii trişti albaştri la mine se uita
literă de cantabilitate amnezică
facem numai ce ne-a fost dat
capetele ni se anină în hazard

plasma psalmului isopul duhului
pironiţi din aspră vechime
păreri împărţite ca pomana
parcări pe cadavrul de lemn câinesc

aere în înconjurul bisericilor
respiraţia luminată
cerneli în cerneri cernişoare
urmând în grup a nu muri

fericiţii tineri din Babilon
voi nici n-aţi început să vă încălziţi
de vorbim ne întipăreşte deşertul
bineînţeles că mă gândesc la ceva

cât să nu-ţi treacă prin minte
nu s-o citi uşor nici într-o lună
doar vremurile se schimbă acasă
vezi că nu fură bani de putrezire

chiar zilele se vor arăta după asta
a se schimba altui format
arabesc dintr-o fostă caligrafie
refrenele s-ar îndestula pentru nimeni




cealaltă vreme

cealaltă vreme a vieţii noastre
Kabir Tulsi busuioc tufan furtunatic
treaba voastră când mă chemaţi
în susul muzicii dumnezeul părinţilor noştri

biserici nezugrăvite aici nici catapeteasmă
aruncând arginţii în templu s-a dus şi s-a spânzurat
de-au cumpărat ţarina sângelui pentru străini
serpentină de candelabre dă-le lor răzvrătirea

învârtirea crucii coroană albă ochilor
ne închinăm patimilor tale fericirile
pe Ilie îl strigă acesta slavă sabactani
izbăveşte-mă de vărsare de sânge

“să nu schimb a ta coroană într-o ramură de spini”
din blestemul legii întăreşte credinţa
n-a rămas inimă să nu fie mişcată
şi vizitaţi un paralitic şi-l întoarceţi

şi i-a privit pe toţi în ochi
n-aţi putut o clipă să privegheaţi
cele şapte cuvântări de pe cruce
în ziua a şasea om măr căpăţână

trădat de oameni pus în temniţă
de va mai scăpa şi primăvara asta cu viaţă
aprinsei lumânare lui Isus şi (ne)mântuiţilor lui
gutui în floare cruci de oameni

nădejdea tuturor marginilor pământului
morţi liberi stinşi de stinsul lumânării
ocean aprins înconjur bisericii pământului
neampli să nu tulburaţi morţii clopot




circumambularea

circumambulare aţi murit degeaba deocamdată
închinăciunea sângelui vostru răpunere
servicii funerare complete
acum 33 de ani prohodindu-mi mama

lângă ea mă voi înmormânta cu a mea
Soldaten Friedhof Pro Patria Bukarest
la cinci biserici denii ascultat-am
iată am regăsit-o pe a şasea

ori rătăcirea câinilor albi-negri
ante cantici nesărbătorite abhi
drumeag mega norul megha
se crede Dumnezeu se crede zero necrofagul

îi dă ca lui Iov tot ce doreşte
şi eu mă numesc fiul tău
clopotul bate chemare la mântuire
duhul e orânduitor trupul neputincios

ăsta s-a apucat să dea toată casa
tristă e plecarea mare bucuria învierii




dintr-un ghetto

dintr-un ghetto în altul format după format
repatrie tăcută la mare sat-asat
în comă Nicu Neagu trăieşte Dimoftache
de Sfântul Gheorghe Puşi sunându-mă că Jak e

la mere doar copiii pe vreme de pulover
nu isprăvesc nimica n'ajutorat şi over
hirsut la orologiu prin parc aburc naraţii
cu Ioachim la domnul şi Damashin aflaţi-i

iubire nonformatul de fără am rămas
aşa şi învierea spre avatar popas
la complimet bătrâna pe scări în jos poete
că nu apreciază dar ţie îţi şed plete

n-ai auzit de Puşi n-ai ascultat din mine
de cum am fi secrete le zeilor vecine
jumate din români ştiau franceză
şi Leibniz Henry cinci peste şekspreză

la pomme măr din popor coşbuc da' ou
simbolul învierii antinou
al câtelea la cine ne în cont
trigonometru glob Pillat din Pont

în lăzi spre Moscova carnete mii
adio probe geaba geodezii
recalcularea graniţei soldaţi
când şi Viena să o ocupaţi

tot cu piciorul nu prin satelit
coordonata punctului ochit
de revoluţie primare gânguri
să fac o buclă să veniţi la unguri




corps ocial

corps ocial

corp social pe masa de operaţie
se pretinde recunoştinţa muribundei
sleită cât să nu-şi mai iubească fiii
poate toţi avortaţii în scripte

numai cu moarte fără de naştere
am citit din Boian partea neîntoarsă
linia Iaşului linia adevărului antiacademie
abia nu se mai certaseră femeile

care cu rusul care cu doctoratul
bătrânii împinşi la ultimatum
periferia tinereţii dansată etnic
cum să nu-ţi fie teamă dacă eşti

dacă eşti in gamba dacă eşti tu
toate erau toate cele trei căptuşeli
ale altor căptuşeli între etaje
pe după oboseală şi somnolenţă

scapătă vremea vieţii tale cuminte
nu te-ai opri n-ai mai dispărea
ne tot părem dispărem disperăm
dispare cine nu disperă disperă cine dispare

ei şi de câte ori nu ne autonaştem
că prea ne sinucisesem ca proştii
glume rare fredonare tribologică
arinii înscăunării lui Ştefan

patria istorică îţi vei tot ieşi din minţi
la cap se va găsi cine să-ţi dea
pe basmul scris irminiutic lasă
cultul lui pentru tine până la moarte

cultul tău pentru el tot până atunci
cum de-atunci nu-ţi mai e frică de moarte
ferească-ne Dumnezeu nu şi de mamele noastre
a mea când nu mai este decât etern secret

a ta îndoindu-şi prin tine identitatea
afară e soare morţii mai nicăieri
câţi nu se ucid pentru pământ
şi sfatul intergenerativ de nimic




vin ele narcisele

vin ele narcisele şi bătrânica moarte le va vinde
bucovineanul matematic mai mult în mintea mea
cum nici între Boian şi Prigoreni de-al nostru
bustul lui taică-meu pe pământ

toţi ne avem pe unde ne şi născusem
ziua morţii şi ziua naşterii una
topos cu topos om cu om
mai va reîncarnarea sceptrului

prosternat în codrii Cosminului
rar o dată pe an măcar pe săptămână
săgeată dinspre amintirea divină
rugăciunea altruismelor nule

un ce eroic şi nu te-ai mai gândi
mai multe înţelesuri ne ţin pe loc
matematicianul îşi zice constructor
eu doar mi-am spus să scriu caietul

unui singur vers până la capăt
când la întoarcere mă căutasei
înfrăţeşte-te cu greul golului de tată
încotro să-ţi mai îndrepţi plictis şi lene

deodată cu geamul deschis în maya
din ce în ce frumuseţea cerului peste noi
părinţii cu apele şi pământul scăldându-i
puţină lume voi vedea din tinereţe

adânc în noi prea rar faţă la faţă
de dragul ispăşirii insondabile blesteme
zidiţi duşmanii în de ei citite litere
pătruns tăcerilor cereşti de-ai orbi

ramurile spre înfrunzire zile spre babe
primăvară în primăvară încă anii tăi
carnea vie a vieţii după moartea tatălui
Năiţă şi l-a pierdut înaintea amintirii




noi ne-om fi lamentând

noi ne-om fi lamentând pe verticală
cum n-ar mai exista o carte în româneşte
c-a doua zi l-am făcut ţigan pe Figaro
e muzician frizer fertil vorbeşte de India

pe seară orice invazie ne abate amaru'
destulă imaginaţie negativă şi-n zona noastră
aş scrie nu m-ai citi nu scriu mă citeşti
rămânem în povestea de februarie

în martie vom vorbi de Mahatma
să nu te mai prind că înjuri când vine cineva
noaptea nu mai avu altă noimă
printre stâncile şi valurile australiene

din oceanu Paşnic spre Cernăuţi
etnos topos abur veşniciei
călcării în picioare de toţi
nuduri pânza de păianjen

ne-a mai rămas din frig imacularea
de îngropare copoi jur-împrejur
scăpat arest nu-ţi voi suna copiii
tu i-ai avut ei parcă nu te au

din ce în ce puţini la căpătâi
apocalipsă fără ultimul copil
neolitic de Dunăre şi-aşa pe plute
în zgomotul tuturor libertăţilor

fără premeditare plus absenţa

1994/2009




aşteptându-mă India

aşteptându-mă India

aşteptându-mă India
cât o aneantizare

akash ne-am apropiat
rotunjime saturniană

frumoaselor staţi-mi în durere
ce s-a ales de odaliscă

albii cu focul negrii cu zăpada
am fi şi stat de vorbă cormoran

cor man mor cor an
an mor car an cor mor

sa re ga ma pa da ni sa
sa ni da pa ma ga re sa

acelaşi şi în japoneză
să nu mor să nu fiu omorât

să ne sfătuim cu desenele
putem căpătui tăieturi de capete

coautorate fatalităţi
dansul religiozităţii

Jha recitase din Hanuman Chalisa a mea
cum o să stai Rupendra la Rohia


fără de fiu-tău Tirthankara
ai şi menajeră drăguţă



inexistente nemaidomestice maimuţe
unde eşti Hanuman cu armata

la ceainărie bună dimineaţa
cronica-mi nostradamică în India













citesc în crizanteme

citesc în crizanteme un jain
dansant în sculpturare bust
cu neştiinţa nudului prin in
copiii se aud ajun isust

mai braţelor pe verde strin
făr' de ucidere în Zlataust
citi-vom vârcolacul submarin
din Rajsamand deşertului kaust

ci liniştea de te-nflorise
la întâlniri trahee solo
fără o zi de şcoală vise

apoi petale în tremolo
brusc avatar brav Dionise
cu vinul stors cât mai încolo




cum mă trezesc

cum mă trezesc război în pace
că nu Vasile Voiculescu sunt
în Rajasamund jain la carapace
cum şi istoriilor Selinunt

din cântul prim întors încoace
TA ba Mircea Eliade munt'
ori decât anuvrata mai mărunt
ţipa-vom meditaţii de cu dor

că nu vă auzii instantaneu
lui Mahavira neucis odor
pe rupere că bunul Dumnezeu

în ocna marmorei ci orbitor
din mătrăgună în sanscritul eu
acuma ţin sonet jain la cheu




de ziua lui

din ziua lui Arihantanam
uman sfinţie Dumnezeu
a doua-n fapt namo sidhanam
prin sufletele eteree

a treia-n jos Ayarianam
cu pe pământ chiar sfântul ce e
a patra nam Uvajhayanam
cu diaconi de-aure înalţi

namo loye sabba sahunam
într-o cincire psalte psalţi
rebreaniana Gungunam
într-o plecare mă încalţi
Crăciunului magheranam

Namo Arihantanam
Namo Sidhanam
Namo Ayarianam
Namo Uvajhayanam
Namo Loye Sabba Sahunam




mâna ta

mâna ta Mircea pe ţeastă
nepalmă de la nevastă
exersarea capului
bătrân handicapului

l-ai avut cu yoga verde
mai Crăciun salută berde
ba mai paşnică parikşa
de te poartă mai ca rikşa

unde joacă românească
swami de-mi da rourască
nu mă plâng de ne'nfiere

nici de-a îngerului fiere
ce şi-n Mizoram Keral
Nagaland augural




copilule

copilule palat în pace sfântă
prin şiruri dune basorelief
alt dans culorii nicio smântă
că-nchipuiri spre miliarde chef

glumiseţi you don't worry cântă
şi muezinului salam alef
nu mă desbântui somnului gherghef
desen pe plastic nicio trântă

pe când colindele sar prea departe
şi ascultăm ca de ahimsa
ne-o curăţa-n arcade sparte

cu versul meu că nim s-a
şi nimeni să-l citească-n arte
din naştere nesinucişi să fim sa'




te duseşi


te duseşi Crăciunule
unule niciunule

rabi kabbalistule
pe Iordan pe Vistule

dintr-un sânge sărutat
cercul rugilor palat

astăzi s-a născut Hristos
Mesia chip luminos

tu că daruri la copii
dacă mesia n-o fi

lacrima de mulţumire
după Mizoram citire

frigul vă încarceră
vulturului arceră

nu-l mai fi ţinut de mână
în tamilă pe o rână

naşterea numai a voastră
Tatăl nostru la fereastră




visându-şi sâni

visându-şi sâni din duşi vivivi
acest ninivean strivi-va
din nevedere prin câţi bivi
decapitaţi cooperativa

şi noi nonviolenţi harapnic
în şarpe şirei paragon
din teatru cu sfânt nud retrapnic
trăgându-ne deşert eon

bine de timp pierdui o zi
inexistentă uitucelii
sat cit anand a ne mai fi

din dhvani vibratili micelii
crăpată lancea deget di
cămilă ne din Boticelli




că şi jainii

că şi jainii sunt puţini
din ortodocşi nerăzboini

budiştii şi se întristează
durerilor să nu se vază

asceţii ceţii înfloresc
în pieptul mahapranamesc

de solzi pândit un animal

te dai pe el şi nu e cal
cult ceai băut diamantin

în pura conştiinţă chin
fără aba nerâs la nud

împleticea zborul garud
slalom de mituri pilde lid

cântat de maici jaineid

vă spun ascunşilor dorim
de nefiinţă ţintirim

iar poză cărăuşele
pe cap cu căldăruşele

eu colindului pârnău
Gandhi templu de bulău

pe aşa nici văicăreli
orienturi ori mandeli


dirijeze-ne Mandeal
filarmonica pe deal

nici de bătut în dhvani van
o toacă mie răstocan

şi scrie dacă vers
jain de nu şi şters

decembrie 2007




de anul nou

de Anul Nou

de Anul Nou cu neam
din inimă ne beam

pe 30 muri's-a

femeia din Orissa
un an mai sus în gheaţă

o ard azi-dimineaţă

în pânză de sac
pe malul de lac

praf roşu pe pânză
ardere de rânză

coborau pe coastă
să o ardă bastă

din Orissa pân' aici
o-ngropaţi ca pe mai mici

muream eu mai întrebaţi
dacă am soră şi fraţi

dacă nu iar mă ardeaţi
de femeie orissaţi

de-a dansat oddissi văz
mânânci calule ovăz

tu mai vegetarian
decât al iepei cârlan

cum şi noaptea de an nou
becuri moartei cer cavou

de dormiseră-n recepţii
acum plâng ferit cu drepţii

harul ei pe deal în jos
profeţiei adaos

închisă biblioteca
suntem hindu pân' la Mecca

locul sombru dealuri ţâţe
de femeie ne aţâţe

cum invidiem o mumă
focului şi nu în humă

oase lângă oase medii
matematicei acedii

tu spre mine îţi îndrepţi
veveriţo înţelepţi

nici solemn leşul pe lemn
îmbrăcat în untdelemn

vara ar fi fost problem
direct focului edem




femeia din Orissa

femeia din Orissa moartă
în Rajsamand de anul nou
ca luna fie-mi altcând poartă
nu de pământ nu la cavou

când voi fi renunţat la anii
din dramul harului ascuns
ea îmi va reproşa faci nani
când eu pe targă te vreau uns

nici nu ştiam că eşti femeie
ca mine de bătrână luna
luceafăru-şi pierdu scânteie

şi ea în soare cu Arjuna
mai suntem fraţii sor' orissa
cenuşa nu ne risipi-s-a




cum a venit

cum a venit ea să ne moară
şi mie ultim de pe scară

mulţi pelerini în accident
deunăzi puseră de-advent

ci ea abia pe-aici ferpar
îşi află dumnezeu-ar

mai tânără se duse mama
de am rămas cu Sita-Rama

de apăsat de stat în cot
părintele mi-e Savaot

şi taică-meu paralizat
nici nu s-a mai incinerat

mă uit în lac la Rajsamand
de anul nou cu moarta brand

cu lemne mănăstiri arzând
de trupuri duse fără gând

până ce capul explodând
cu sufletul şi iar curând

mi-erai din fraţi mijloacă
surorile nu-mi tacă

şamanele la toacă
franţuza pe răstoacă

dă doamne frumuseţii
din moarte arta vieţii

în suflet mi-o aşază
să-mi ţie veşnic rază

eram pe deal de după an
la ras în floare indian

nu potopisem nici din ahimsa moira

mioara stropşită otravă Dejaneira

haina lui Hercule manta de odă
marmora în Rajsamand pe o modă

când murişi femeie din Orissa de spusei
lui Alecu Ghica ai tăi ale noastre ai ei

te întrebai ce mai cauţi a coastă în jos
cum crucea încă i-ar fi grea domnului nostru Hristos

şi-n puşcărie l-ar scrie şi Sergiu pe Morse
parcă şi Mircea de Mahatma of course

Vinod îmi scrise ca la al Gitei traducător
trecere din picioare tot de inimă făr'dolor

îmi leg hăţurile de e marmoră neagră
şi în costum cu cravată mă îmbolnăvesc de pelagră

văzui nu din tragic pe nepopeşte
nu muzica ne în loc peşte

înfăşată de moarte nu născut
aşteptatul şi-n părţile noastre sub scut

mă lănceşte soarele în creierul drept
prin părul albit de neînţelept

nenumărul rugătorilor pretutindeni
ne-o bucla amintirea pân' de armindeni

cum se şi rima în proletcult neadult
peste tinereţile cui nu mă mai ascult

rimăceală himaceală orissană osană
de când furoarea lui dumnezeu rentase

mai aveaţi popoare mame oase
moartă acoperită de suflări caravană

m-a luat soarta cum pleci
să nu te mai întorci pe veci

numai că a ei fu credinţa
înfăşurat golul sariul catrinţa

asceţii în meditaţie asceta
nu se cunoscuse în Veta

maică-mea de ne rimă aminte
cu noi gata aceloraşi morminte



cum moartea ei atunci nu-mi pese
c-ajung ori nu în casă de mirese

că nu mai văd jaine scrisuri
din iadul fără paradisuri

ori paradisul fără iaduri
de ne abţinem rele vaduri

de tragedie vorba nu fu
al soarelui floral burdufu'

iernatic înflorit în Rajsamand
al cântului jain smarand

de gât cu piatra karma a muri
înveseleşti palatul de copii

un plâns din cultul neştiut
nici bucure-se shinto zeu dac lut

Zalmoxe ne cunoaşte mai rar şi noi pe el
mă ierte de nu japca trezitul de Costel

femeia asta rar să ne fi spus
cuvântul de drag morţii şi Isus

se duse rază arză cenuşă de butucă
mă-ntrebi părinţilor de tineri ducă

1 ianuarie 2008




soarele de structiei

soarele de structiei

soarele destrucţiei
nu ne mai lăsăm
pe muzică veche
delegaţi delirului

am miniaturizat nenorocirea
iubirea însumată florilor
veştejită norilor
o aprofundare înecul

alchimie învârtejită
născuţii la ţară
aparenţe îngropară
în ritmul picturii bizantine

flori ochelari de soare
adio ţărănime muncitoare
nici Ion nici Moromete pe ogoare
ale puşcăriilor fuioare

algele negre pictează
fantomele oceanelor pictori
copiii zidesc biserici de
nisip pe plajă ca să

trezească marea la credinţă
personajele la alegerea
actorilor respectivi
care fac şi regia

sunt singurul personaj
în această cămaşă
a acestui actor îmbrăcat
într-o rugăciune budhistă

îmi pare rău de Van Gogh
îmi pare rău de mine
îmi pare rău de voi
în schimbul vostru

eu aş fi şi actorul
până a doua umbră
a doua zi al doilea
înec euharistic

numără-mă pumnului
înverzeşte-mă ritm
din limba clopotului
din toată viaţa mea

nicio scenă
în oră necunoascută
cât să treci în partea
cealaltă mereu

în partea cealaltă
rămân de faianţă
ars costum minunii
de-a ne fi iubit

jucătorii s-au jucat
criminalii s-au sinucis
femeile s-au călugărit
valuri labii prostituate

Lebăda Delfinul
Casiopeea Orion
Andromeda Pegas
la vita e bella




biserici de nisip

biserici de nisip
arată-mi-se chip
şi azi să înfirip
cine-a dărâmat nisipul
bisericii înaripu-l
pas de pescăruş sticlete în pluş
cine-a reversat clepsidra
Ştefăniţă ne la Vidra
pas de pescăruş sticletele hidra

cine-a împânzit Olanda
zidul lui Vivekananda
pas de pescăruş sundarya skanda
cine salto Hanuman a
în nirvana la Ravana



pas de pescăruş Ramayana yana
pas de pescăruş cu vântul
Machiavelli Selinuntul
au mahatma au mormântul
biserica se trasase
cu brăzdarele de oase
brazda pescăruş terase




pas de pescăruş

pas de pescăruş Nana şi Victor
să-l pună pe muzică
şi să-l cânte prin lume
brazda egal Sita
Sita pescăruş terase
Sita Rama Rama rase
Eminescu şi Vivekananda
poetul şi călugărul
au murit la 39 de ani

am înotat pentru
tata paralizat
cu degetele în aum
tatăl nostru în sanscrită
lebăda căzută dintre
constelaţii pe încinsul nisip
şi pentru leproşi înotasem

în stropii Gangelui
pescăruşi euxini
pescăruş pe nume
câine vulpe strigă
sălciile pluta
tânguie-se ploaie
mare n-ai cuvinte
că te părăsim
nu ne luaşi la goană
sau ne înecaşi

se adapă ciocul
frunzele de-a caii
sare contractată
ocnele departe
bine de explozii
gineri şi vulcani
camilo pardosul
constelaţie

devastasem vasta
vălurire munţi
să-mi întoarcă ochii
albul de cisternă
în tabloul lanuri
fluviale vale
de aici mania
voiculesciană
că la ce sonete
mai şi povesti
cum se face popă
din arhiepiscop

din clipă-n clipă mă recuperaţi
dinspre mare învârtindu-vă
cu nervii încălzindu-vă
devin ora fără două minute
mă veţi desonetiza alb
culoarea fugii de Bach
ne-om măsura cuvintele
din tăcere în tăcere
venirăm pe soare ne întoarcem pe nor
că nu râsesem nu plângem
vă îngrozeşte rerobia
eu am a o reinventa
fără aducere aminte
tot cu voi în gând a sosi
2009




atunci te-aștept

atunci te-aștept

atunci te-aştept din Beverly Hills
în Austeldsjk de-a diglossia
Aristoteles contra Augustinum kommentatoren
Destructiones Modorum Significandi
The Middle Voice Voice and Invasion
grammatical instantiation in many languages
a psycholinguistic study of dirty language
in the courts in the movies in the
schoolyards and on the streets
cursing and language acquisition
anger expression adamant fighting words




rugã simetricã

rugă simetrică picăturii
nici îngerii nu te mai rod
n-ajungi nici cu gândul şi picuri
cu temnicerii tăcerii
moalele sufletului ţi-l străfulgeră
umbra grijii de caducitate




n-am din părinţi

n-am din părinţi nici vechea amintire
a mângâierii după vreo bătaie
păduri tăiate lunci sub potopire
pe cimitir de-o mai pluti copaie
am scris la mijloc soru-mea
că se salvă şi nu mă mai bătea
m-oi fi zvântat şi când nici apă
nici sânge nu pluteau de-adapă
cui ce-i mai spui cerşească-te la alţii
porniţi la pas cu ceară-i pică psalţii
clopotniţe din poduri jos cuvinte
de cuviinţă-n golul de morminte
roi lacrimile maicii scut
pe vrejul florii de trecut



deosebeşte-te

deosebeşte-te şi tu de nervozitatea
indusă în sud pe vreme de urcare
spălate frunzele plopilor două nopţi
înnoroită societatea peeveshness
măcar un ţânţar renăscuse friguri
invidii la moartea poetului
mai mare foamea de părinţi
cocoşul schimbă zori a crâşmă
despoaie-şi curcanii mărgele şi crimă
asceze de nevoia drumului vid
omenescului celălalt vers
animalităţi mângâietoare
mie lucrurile îmi cântară cântare
cântarele-mi cântăriră cântec
comele împlinesc aşteptări
din duşcă am auzit o întristare
scris automat revers continuu
te şi înveţi cu alcoolul zero




de-o viaţă

de-o viaţă depresia scade
în respectul neantului urmaş
dă-te mai încolo brade
avionule crush
astfel şi imnul trăiască
ocupă-te înconjur cnuta
pe arbore iască
sub flacără sputa
de-aş fi prozodie
de-ai fi zoprodie
cine-ar mai fi doină
dorului de moină
amestecată infidelitate
popoarelor de frate




în fuga munţilor

în fuga munţilor
ultima castă
bolnavii de urlete
să-i vindece muţii

amuţirea alor noştri
ca o rugăciune împlinită
mântuirea în limba
vieţilor de apoi

delire răscumpărându-se
peceţi pe scrisorile morţilor
fragede întâmplări deochiului
aproape plină valea ne încape

văduvă tunsă ochi de chiralină
urlătoare picătură în carne
literă înflorită corespondenţă
i-a murit mama vara

o mai dusese primăvara
spoială de cadavre viaţa noastră
fobii din toate părţile spre sine
focul incinerării proprii

patima de ce trebuie să urle
din mormânt în dealul celălalt
desluşeşte-te la întâmplare
cu bunătatea fiinţelor vechi

Dan Livni – The Sea Nymph

m-am uitat după tine şi nu mai erai
pe sparta cahlă stropul
transfiguratei nimfe
din sângele ariei

n-ai curaj să faci o cruce
limba nicio rugăciune
umbra de-ţi cerşeşte nu-i dai
te conservă de formă ori te mănâncă

nici taină aurul nici tu al casei
iubite cu atât mai văduve
om vedea ce facem în decembrie
lăsăm areheologia în pace

ruşinea oamenilor din străvechime
lagune pe când mai trăiai
afişelor colorate crai
totuşi atâta amintire

copiii îndrăgiră istoria
singurătăţi la cârmă ne calcă turmă
eu am auzit întâi femeile
mai multe la un goblin






azil meningele

azil meningele chirilă
cocoş tocit la zimţi părinţi
în schimb coraiul
Focşanii elidaiul

lene frişcă nenoroc
nimic şi toate la un loc
a sunat-o
primarul din Prato

Garagaţă Devotto
blând împiedicându-ţi sonoritatea
nimic oriental permis
cu adevărat go west

contrastul depăşeşte toleranţa
mai speram în sensibilitate
ironicii între ei tragedii
spre o distracţie sângeroasă

puteam să merg în altă parte
morţi odinioară
se maradonară
Hector victimă omului

zeului mercenarului
destinului & propriei alegeri
hectarul hectic mormânt eroului
mai greu de fixat harababura

şi vorbele proaste dau
pe afară de silabe har deştepte
sunetele morţilor mai va vorbe
ale nenăscuţilor nici atât

strop în strop botez în botez
cătuşele topite în dilataţii de libertate
instrumentul îşi poate ucide instrumentatorul
sărac privesc prin lunetă din luntre

laptele lunii praf şi pulbere
ai noştri nu ştiu să se bucure

per non dire quello che si ha paura di dire
esoterismo alchimia ermetismo
geomanzia gnosi mandala tarocchi
karma tantrismo cabala sufismo

lume antiamericanism viceversa
te-oi fi şi bătut mai an
de un ban de niciun ban
acum c-ai făcut cincizeci de ani

făcea taică-meu nu şi Nichita
Vasile Voiculescu mistic
la struna dezacordată cristic
bustul lui Eminescu din Săliştea de Sus




toţi contează

toţi contează pe schimbarea ta-n iertare
duşmanii ţi-ar căuta-n cap
numai cu ascuţite gheare
cuţite îngherantului casap

mi-oi pune la dispoziţii tare
scândură o fâşie de proţap
oase fluierate dormitoare
igrasiate întru world cup

chilia divulgatului nonmunte
chiliaşti vă recheamă Eugenio Montale
de cum Pindar îl pusese pe pun'te

pe o tristeţe tutto e male
abstras al lui Leopardi punte
iertărilor postparanormale




prelung apus

prelung apus cu geana pe etrusc
marmora de trei sute de ani
cu suma vieţii de-o mai ofusc
morminte separaţilor dantani
pacificări sub săbii brusc
deşertul ordin muţii căpitani
Etruria orbită în prelung apus'c'
buzzatticii Tartariei patani
conclavul tot te piere magii
ţi-i târâie în lanţ caleşti
şi dracu' fără de adagii
şi racii fierţi prea româneşti

precum scrie Eminescu şi citise Minunescu
dansate carnavaluri cu morţii nespuşi
intransmisibilitatea onoarei
pedanterie bârfă ghetto
catalepsie ocolită cu sârmă
îngânduraţi-vă cât mai târziu
piezele dădură din coadă
death of phytoplankton
sfârşit de viaţă început de regret
nimicul insultat de păcătoşenii




ave Avesta

ave Avesta aiurea America
ban bine banca Bucureşti
cal coral Caracal Caracalla
dar dor dur Dnepropetrovsk

este espadrila eben Erasm
fag fire foaie Fiorentina
golan gură guru gargară
har-aba-bură Hector hectar hectic

Istru Iordan Indus îndoială
jugăr jegos jar jambier
kir Kant Keops kalokagathon
lapte lunetă luntre lunară

mei moara măcăne-ne moartea
noian noaptea Niagara neagră
orb om ostracizat oroare
pian pean pirandă Pindar

rare rele rar rău Rin Ron Rila
sud siamez şerpaş sihastru
teandrie Tutankamon tulnic tenteze
ulm unt umoare uniune

vest viu volubil veveriţă
xantipă xenofobă xilofonul
Yaounde yes y Yemen yankeilor
zar zilnic zid zonă zare




wolfram Wolfgang Wulfila

voi încheia după alfabet şi datină
eşti un poet bun făcuse oiţa
ne rumegam pentru eternitate
chiar a poetului bunătate gustai

pământ din pământ dar din dar
treacă-ne şi canibalismul amor
amor citisem amar amritam
am fi jucat mult şah noaptea

aş fi compus sub pescăruşi
aş fi silabisit ielele dintâi
îngânându-vă tinereţea
maestru parior Lautreamont

nu mai am nimic să le spun tinerilor
unde e justiţie nu e adevăr
la tribunalul mare voi merge
întorcându-mă pe Lincoln
1994




frumuseţea cunoaşterii

frumuseţea cunoaşterii

frumuseţea cunoaşterii da
cum mai apărai catastrofele
ocolind compania
schizofreniei dominante


cum te naşti începi să mori
neuronii creierului şi ai inimii
nu se mai regenerează
ceilalţi până la o limită

de la pozele copiilor încoace
stropitoarea mă miroase
a-mi uda vietatea
cât să nu mai comunic

n-am danful sfârşitului
ne întremăm rămăşiţă
tremurare de noapte
aşa ne trebuie finilor

la voia prafului desprăfuit
n-am din viaţă mai de
preţ ca neînţelegerea de
sine muncită ocnă

ce-am răpit răpuie-mi
pretenţiilor nisipul
fiinţe conclavului
diavol agonic har

abia pornirăm în desiş
tăietorii de sticlă
nu s-or usca stropii
cărămidarii ancora

n-om da în primire
aud decât munţi
acest scuar mâine
îmi va lua numele

între Secuilor şi Budimex
ci Margaret este în Shalimar
cât om fi şi n-om mai fi
filosofie Kashmirului

în India de-oi mai ajunge
de m-am întors
de nu mă mai duc
îmbătrânindu-mi la umăr

intrând în templu
şi parcă nemaiieşind
magnetizând domicilii
forţate din bărăgan

carantină de sine
neuitare de Ramayana
templele sângele Ayodhya
cum am şi mai scris




asupra

asupra a traduce Ramayana
femeilor în cunoştinţă
frumuseţea maimuţei
în persoana oglindă

iată şi insistenţa
mă târâră alţii
ham petrecut
parafa tragerii

distrugere plictisită
ereditate inversă
pe coborâte la o cruce
din mână spre aer

viţei în chenar de trandafiri
cultul coloanei neclonate
pasărea sufletului
scutit de armată

pictură se vrusese
miopia ne revărsa
ne-ajungeam raţionalitate
ori te-a avut ocazie

capul darabana
pielea lui Ravana
însuşi doctorul pe
experienţa invizibilităţii

anecdote în Negru
Vodă Rama Krishna
propria persoană
ocolind persană

văduvii lasă-i văduvelor
în caligrafie citeşti
îmburtoşată şatră
trezire luminată

ţi-am spus că te scriu maşinal
îmi ceri ce mă scrie
pe neplătite la doctori
prima oară

ca tine se voia
extaz fără ale vieţii
din compoziţii spre
oricâtă ratare

carunya bărbatul
împuşcat de vânător
pasărea singură
a plânge epopeea

moartea tatălui
sub galbene crizanteme
dozez patrafire
cu umorul nevestei




lume puţină

lume puţină în amfiteatru
Romaian Indian prisons
Sergiu predă sanscrită în Morse
mai chemaţi normă întreagă

dreptatea autentificată
diplomele noastre sunt false
veniţi cu echipele de televiziune
personajul vrea să fie filmat

mă întorc în Lahore
mai şi văzui lume
scandalul lupilor
rămaşi de duşmani

popice ape-ape
capete în cădere
pletos peltic
destul de isteric

nu m-a omorât nimeni
poate mă întorc pe jos
să nu mai risc emoţii
că mă şi întrebasei când

până la accidentul cerebral
să mergem la o bere
aseară vinul alb
mâine-pomâine

cine mă va omorâ
de nu însumi iar în dodii
care nume îşi mai face
unde ne-om şi mai plimba

în zen părinţi muriră
lăsându-ne durere
opri-voi a mai scrie
valul de strangulare

invenţii ale arheologilor
dacii liberi
rezistenţa la romanizare
naţiunea maghrebiană

long-life endeavor
to enlarge the circle
mă trag după o viaţă
din crângul cireşului amar

biserica neagră
loja Honigberger
simplu oriental
costumul auriu

din bătrâni dauna
cât o indianizare talia
înmulţirii în aşteptare
unde a mai încăpea

cunoscând un nucleu
către sine arhaic
ancora vis totemic
între vers şi pământ
2009




îngrop

îngrop

îngrop din grup un prapur
de purpură pe hapur'
coloanele de papur
eres întrebi per cuşcă

decapitării uş că
alb muntele ne puşcă
în vremea toamnei aste
se scutură năpaste

pe Eva dintre coaste
cu pagina pe luncă
ne lunecă speluncă
împunsă şi de juncă

lăsaţi-mă vă las la
cadrilul cu odrasla
cu maslul şi cu masla




lipseşte

lipseşte caraula din
euforia sărutului
de bust dionisiac

în cealaltă noapte
dimineaţa seara
la mijloc Sahara

Vicina Păcuiul lui Soare
Byzantyne fort and port
on the Law Danube

tu citeşti eu scriu
roi în muşuroi
bătrâneţe ceramică

pe sus dicteu hai ku
de-a munţii pe cai
în ape de crai

am canon pe zebră
nu mai despart rana
nu povestesc rostrum

datină la căpătâi
martiraje claviatură
de oase asurzirii

mă bucur de maha
pranam în marele
amfiteatru spre Faur

colţ de stea masacraţii
ce vă şi ora număra
de încet ce se stingea

sau trecusem pe la noi
vinului depunctare
afrodisiacă în scris

de m-ai încătărăma
când şi matale m-ai suna
pe unde viteză cine o lua

mai o paloare căruntei
vizuini strivite în
călătoria oglindă

sună-mă apropie re
lipicioasă tango tabu
textele nepodobii

altor nemulţumiri
auditor tertipul
carantinei de apoi

colinele mai line
azi e urât şi plouă
cred că stau numai în casă

juma de drum juma de timp
cine mă mai sună
pe unde om merge

fiecare cu ale lui
protecţii şi secrete
gen Carla Bruni

altfel salutări de la Tiuţa
hai agresiune patrie
inconceptibilei pante

ritualitatea vitalităţii
fuga rodeşte nostalgie
din rândurile plecatului

la ce ne-am mai costuma
în monumentale silozuri
boabelor lavelor

buzelor buzoaielor
ce poreclitu-ne-au
cărăbănitu-ne-am

nepremeditată cadenţă
a cădea spasm astm
în somnolenţa lanţului

parcă nu ne ştiam
ba bine că nu
ba bine că da

formulând mulând
aforism de Băncilă
încă un Vasile

o să beţi voi o să mă uit
în gura voastră
vag dialectală

de-aţi murit în
accident colectiv
venind de la mare

abia porumbul veşted
ori scrumului agheazmă
desculţă crângul secetă

săgeţile chininei
tragere de friguri
gurile pergamente

de afară brazde respir
prin geam şi vrei
trecută sită mamă

acum închipuie-ţi soarele
când nici gând nici vorbă
plictisul teoriilor

drumul pe pătrăţele
o oră şi deţinerea
bună-voiei ciuda iuda

Aiud Ayodhya Ayuttaia
Transilvania Bharat Thai
cât să ne fi aliniat

neţinând un fir mă prinde
toropeala a capella
pe ce carte nejucată

unde mai o colindă
zarul prohibirii
discrete mormânt

se crăpau căminele
săltau simultanele
tremurau cadavrele

blondo creaţă şi pe frunte
printre scaune vedere
ochi în ochi om fi de noi

n-am decât să mă povestesc
peste picior scăpătând
nemaitristeţii

văd zi lentilă zilelor
om mai înota la vară
cu sau fără ajutor

la ce ne-am mai bucura
meseriei neclari
corodării şarmanţi

ce palmă dar harului
ochiul pădurii tale
călătorule degeaba

nu mai plec decât spre
mine cum m-aş naşte
la fiece dispariţie

de la revedere la sosire
minutele în picioare
cum le amân

necunoaştere în întâlnire
focşăneni după târgovişteni
după vâlceni bucureşteni

vă voi spune că numai
ce să vă spun nu m-am
gândit oarecum liberi

nepremeditarea m-ar
costa audiţia mioriţei
cu hăp hăăp Mitică

mă rugasem funie
şarpe curpen pe
trecut upanişadă

şi voi în şuvoi a
nu se fi abătut copiii
în ironia de sine

viaţa sănătoasă de la ţară
să stea la calul lui Suvorov
dorul de Ionică Sava

cenaclul la sinagogă
prin aceasta celebră
în istoria limbii române




ochi negru

ochi negru mai
plouă natura
gangrenelor
bingo Pastia

colonel nu mănâncă
da' face teatru
vorbiţi mult mai
bine decât scrieţi

în acustica Vrancei
stomatologul te sculptă
poete dinte dicţiei
de mioriţă seismică

vedeţi-vă de scandal
pahar încântat
mormânt descântat
aure de întuneric în

formare de-o aripă
sfâşiindu-se pământ
două ore şi zece
minute înduplecarea

mersului lizibil
cum că n-ar trăi
mult diabeticii
rinichii orbirea

media sicrielor şi
din ce degenerare
savantei antropologii
făcură apele de ploaie

malurile de leşie
într-o ţipenie
cum că te-am lăsat
cu nebunii în camera

cealaltă a părăsirii
de-aia se duce omul
la Focşani să nu
rămână neîntors




mortuarişti

mortuarişti de atribuţii
îngheţată parfait
să aibă de-o poştă
din optimism în Bourdieu

mă regăsesc în chei pierdute
coloană larvei oarece gambă
în dreptunghiul holocaustului
roata evocă moştenirea

indiană a romilor cu 16 spiţe
numele scris cu
litere coreene pe
muzică de sinceritate

în cerc ajuns ahimsa
de la Gandhi la Obama
trecând prin Codreanu
nimeni ajuns în Bharat

să nu indianizeze
asasinii români
de pare invers pe toate
drumurile în retragere

sunete peninsulare
pentru bunăstarea umanităţii
miracolul de pe râul Han
sinuciderea la ordinea zilei

peşte la uscat la îngheţat
kimchi murat condimentat
dejun cu 13 feluri
toţi se vaită şi nu doresc

o viaţă mai bună
failure is not my option
vreau să fiu o salamandră
are capacitatea să degenereze

picior sau chiar organe
dentro consult
asiatic islam
kissingerând

măturaşi porumbeii cu frunzele
să mă fâlfâie pescăruşilor
nemaiînfierbântând plaja
pe semne Mitică Pricop

venea cu trăsură şi birjar
de la vie în Focşani
scăpai de indieni
dădui de Karnabatt

şi tu Alda
mă acoperi nedezbrăcare
imită-mă trenule şi tu
năduşeşte covrigul

puterea schizofreniei fără
biserici închinarea
prostului pe invers
iar noi punem la inimă

tot cancerul sângerat
de mamele paşterii
recunoscută fantă
mai an Maillane şi mas

maurilor privelişti
transcrierii ponosul
din întrerupere
de securitate

obiectivitate transcendentală
societate dumnezeu rabinic
Shiva din Midnight’s Children
dacă nu de Târgovişte

cetăţean de Focşani
de Grădina Icoanei
scriu în mers dus
pe roţile gratuite

ca şi versurile
pe muzica luptei de clasă
un buchet de fericire
vai de băiatul sunt un vagabond

ai mereu tendinţa să aduni
filologia duce la crima
dell’arte assurda

de ce ştiam lecţia d’aia
metafizica amazoniană
Ionesco la Rio
2009




iar spune-mi

iar spune-mi

iar spune-mi de Transilvania Ioane
şi crucea prin aer dintre obloane

eternitatea calul la căruţă
de Ilaşcu lupta nu de Druţă

pleznim altar într-o reţea sasă
ca mama copiilor de o rasă

cu Sorescu la Cumpătu muzelor
ne în cabană rece scuze lor

ni se întâmplase Dosoftei
mântuind smântei cârstei

în Boboli sus de Pitti
găeştenind pe Nefertiti

în muzeu bărbi vatră
aseară ţesute pe natră

în Orăştie ritualitate
cât la Stonhenge nepoate

că fata ni-l va da la răsfăţ
cu ţigara-n gură tu băţ

lui vocativul şi toate
verosimilitudinile nepoate

mă scriam muscă pe perete
ori şi tu din băieţi şi fete

da’ nu minciună subiect
fără de gândul abject

altcând cu piaza amiaza diaza
încercându-ne apocatastaza

grup de poeţi duşi întorşi
dintr-o memorie brâncuşiană în Gorj

sus n-am rimat paznic Tolstoi
primise de rachiu un buduroi

ochii-i sclipeau ca la indieni
ăsta din nemuzicali şi nefertileni

poate cumva din lemurieni nu alexandrin
cum regelui îi îngână Jean Racine

mama venise la Sibiu cu rachiu
ba am fost la patrimoniu patrichiu

kaironomia mia cui calicia
kairos ca i ros cher os moşia

ţi-o traduc în naştere recunoaştere
într-o lume fără mai maştere

mama iehovista tractorista
sovieticei cu socialista

oriunde ai filmat-o la vale
Plato o citeai că de jale

asta ţi-ar fi bunică străbunică
de la Andersen o tunică

pui golaş melc în paşi
nepăzit de sultani apaşi

prididească petale pe hududoi
să vă faceţi trei din doi

meargă moara pe mălai
l’al botezului alai

urma scapă turma curmă
numele tău împrejur mă

şi noi la Ilinca îţi cântaseră
la sintetizator şi laseră

vom trage-n jos pe mal frumos
a te distra până la os

din mos străos a-ţi vorovi
de morţii ce au fost şi vii

mai înaintăm afon
răsărirea pe pogon

păgâna cu ochii mari
măiastră prin indorari

am şi vorbit aseară
cum ajungeam la gară

pe senzaţionale
brăţări bumerangale

cum hoţii dintre gratii
arată spre Istrati

scris pe mormânt Brâncuş
cosonii în arcuş

n-aş divulga în proză
războiul de o roză

nu m-aş umfla în pene
cu zidul de balene




om aranja

om aranja din caiete edite
bisericile cât le-am contemplat
ne pare umanitate dumnezeirea
abia de ne-am despărţie vecie

de-am şi întortocheat claritatea
nimicniciei să ieşim la liman
de nu în evidenţă lemn ud
grămadă de prăbuşite monumente

minutul secolelor din jos
înscris pe piatra de folos
de temei de haos în Taos
am aflat ce nu vă interesează

revii pe paşi în muzică
de dans cu pneuri
geamul crapă castane
de porumbei prăfuiţi

multul se scrise novice
ai fi datat Sibiul nu paznicul
m-am gândit la mama fără nebunie
ce vedem de-o rămâne în noi
Eerie Evening by Rex WOODMORE

copaci în cer dezrădăcinaţi
viaţa amintirii de mai tineri
culoarea lăuntrică a fagului
replică forturilor bastionare

vie înflorită Transilvanie
cistercieni trecut degenerator
femeie din Făget strigi pe toate
peroanele bată-te pula

Tolstoi cu ochi de votcă
Napoleon paznic sibian
Karenina de Maintenon
sălcii răşinărene cimitir

păpuşile de cârpă tropăie
cum se mai schimbă oamenii
în mormânt ai mei părinţi
părinţii tăi încă fierbinţi

se văzuse îngera
a mă mai felicita
anul trecut acum ba
cine a se supăra

te rog să renunţi duduie
la ştiinţa en famille
diversionezi umorul
cum îmi curge haosul

aşa se alege praful de natură
decrepire nemaiştampilată
cu mine şi nu ne-am înţelege
otravă ne-am ajunge de drag

furat pe dare Mardare
de te-aş găsi până-n Sâghii
cu securişti d’academii
justice more beautiful than oppression

presărătură evil cocardă
ne recunoaştem taurilor voştri
în baston aşteptam ridurile
să ne trăiască Vicina

orfan Orfeu cu fantezia
amintirilor la moarte
de trecuta viaţă bani
Bizanţ după pecenegi

fetelor mi-am aşezat
boala de nervi peste lalele
frunzele la înverzit
scuturarea de-astă toamnă

karma simţul învierii
părăsită comuniune
golăneală alunelu’
vă mai ţineţi pân’ la prânz

Sibiu la purtare
şale constrictoare
urări bătrâneţe
perfuzii în beţe

dacică homeopatică
am găsit aceeaşi plantă
la Cetăţeni la Polovragi
Khalil Gibran The Prophet

podul mincinoşilor
pielea înţelepţilor
os de equideu
zgomote Franţa

chită achitarea
menehm catolic Milton
bătrâneţe atât de
separată de moarte

ar trebui să mă duc
să închid geamul
să aprind lumina
miezonoptica

nu-i putea trage în ţeapă
să împută oraşul
Valea Piciorenilor
Mlaştina desalinată

vacantul satului
s-a dat cu aromânii
verii natali
femeile din Pind

mirosea aşa frumos
focul de lemne
aceşti ostaşi au căzut
să avem o patrie




recunoştinţă răzbunării

recunoştinţă răzbunării
harpii macerat cerber
canibalism pe nepusă masă
cu antrenarea provinciei
se fleşcăie nu numai
pielea de pe penis
du-te la doctor nu fi
mai ţăran decât eşti
armamente reduse mintal
minţi de azur carie cariu
trecură carozze nozze
ne luăm tălpăşiţa din lume




rezervã de respect

rezervă de respect din epic
maya masacru du-mă în rai
ţi-am spus că n-ai voie să faci poze
n-am fost naţie am fost popol
citeam în Covurlui Emil
ci n-am mai murit duşmăneşte
voi aveaţi tată noi aveam mamă
sor’ta născu de fată mare
lacrima schizofreniei
negi năvălind aloha
suntem o îmbrăţişare
de laşităţi criminale




numerus

numerus valachicus
atât de bun orator
încât şi când dicata
avea artă
ucide creierele
promovează călcâiele
omul cinstit e victima
bunei sale credinţe
gâtul pe marginea tunelului
liftul ajuns la parter
reteză profesorului
căpăţâna ca o ghilotină




sentinţa

sentinţa nu conţine
cuvântul chirie
afectaţiunea
încă trei ani
stilizarea mişcării
de ajungere
nins în Bucovina
Beowulf creştin
aţi luat curajul tatei
îmi spuse fiul
leii cu briliante
avocaţiale în gură




tentacule

tentacule plevei
livide vânând
negru Augustin
nealb Dumas
blestem nu vrajă
om diavolului
diavol omului
incomparabilitate
acelaşi păcat
altă judecată
cinci minute
mult şi iute






judecând veşti
faste feştile
într-o împurpurare
părul încoronării
plinuri de deliruri
amour de soi propre
eurogeometrie
algebră islamică
2007










toţi sub topoare

toţi sub topoare

toţi sub topoare
ce vine nu se ştie
nu se scrie nimic
în ce război om fi

pe muzică retro
noi tot învinşi
pe afară vântuie
liberarea de existenţă

voi aveţi oglinzile
abia îmbii scenei
viaţă de respecte
retranscrise spectre




neştirea crimei

neştirea crimei tocmai
poet ucis poveste
şi pubertate creste

uciderea stăpânului
grăsimea caşalotului
pe unghiul Timişoara

nu ne mai citim
versurile tu ai şi
fost ucis dom’doctor

învăţul neiubirii
de părăsitor întors
a fi comândat

iată-ţi dupămoartea
la trei cuvinte
refuzabile ghilotină

pucioasă copilăroasă
fratele se delasă
surorii grimasă

aprinde-ţi ţigara
cu spatele la ceaţă
dă-i mă un glonţ

erai mort eşti texan
a intrat ceva mare în siloz
la vârsta mea nu mă mai sacrific




amintirile mele nu

amintirile mele nu
v-ar interesa de nu
ar fi ale voastre cândva

să vă spun ce să nu
uitaţi dacă vi s-o
mai fi întâmplând

la noi în oraş
pe vremea aceea
nu se învăţa engleză

totuşi limbile străine
desenul muzica
de ce le neglijăm

ne ţinem împreună
cum ne întâmplăm
poate ne şi destinăm

întoarcere în criminal
nu vă voi distra
nici îndurera

deţinutul cu numele
meu ba al copilului
copii alinierea

încotro creşteţi
pe loc busuioc
rime de dans

pelin înnegrit
fiare în sfâşiere
păreri de educaţie

a nu mai învăţa
mai toţi tuşiţi
la gură neacoperiţi

cum ne extindem
sensibilitatea
cuvintelor lungi

dacă nu pădurea
vă salut cum aş
compune o poezie din voi

eşti verde eşti uscată
pe atunci se purta bătaia
başca lupta de clasă

şi cine-o să dea de belea
e mântuit zilele astea
de dureroasă adolescenţă

cine a se împrieteni
atenţie la propria persoană
şi mai şi la necunoscut

nu vă încredeţi în proverbe
boacănele ne învaţă
mediul atât de înconjurător




pătiacul

pătiacul îmi hrăneşte
a câta vacă nemaipăscută
nici de Mariţa albastră

credeam că geniul
pustiu se petrece
în gheaţa Sabarului

aplaudat fiece aforism
toţi poeţii sunt nebuni
nu toţi nebunii sunt poeţi

Gura Teghii
bâjbâială tematică
pe câmpia română

eram într-o catacombă
cu o candelă
chiar mii de gânduri

sonet dedicat lui Eminescu
popoarele nu pot dispărea
tot îl vâră în debara

garnizoana nemţească
pluton la cofetărie
proză de Vasile

rusul smulge ceasul de
aur cu imn american
la oră fixă al lui Coandă

nemţii hăituiţi dovleac
necopt găeştenii
le dădeau pâine cu unt

ruşii trăgeau în
spaţiul dintre trupele
prizoniere şi garduri




zi cianuratã

zi cianurată pe-a
tâlharilor tandreţe
pozei gonflabile
rărime de oraş

la ţară socializare
ca la colectivizare
vom merge la aer
pe malul lacului

ce-ar fi-n Australia
conversăm terapia
la îndemână prieteneşte
să ne petreacă timpul

aflarea centrului rărită
periferia antipod
şi bine că ne vedem
timpul se va îndura

de uitarea noastră
lansăm parastasul
diavoli interiorizaţi
ne scarmănă veninul

candoarea prăbuşirii
2009




apucaţi de pradă

apucaţi de pradă

apucaţi de pradă
în corespondenţă
ne sălăşluirăm
scriu în mers dus

pe roţile gratuite
ca şi versurile
de când nu mai predau
religie ar fi să mă

întorc la crez nu la moaşte
la furatul învăţului
într-o veselie penală
râs în prostie păzea

strălucirea vindecării
în parfumul uciderii
razia băgării de seamă
erai mai prieten cu şefu’

eu cu basarabeanul
primilor ani sfoară
bradul cu pian
şerpuitoare scripturistică

emfaza înregistrărilor
gâfâiai cărând pungile
te şi dureau mâinile
bine că n-am mai jucat şah

cum ţi-aş lua aerul
pe scrisul alurii
cu neînţelegerea
ce să-mi mai spună tinereţea

întârzierilor de curente
pe limba pieirii
tocmai conced nu te-aş
mai îndepărta sinelui

oglindă asparagus
lipit de sens n-ai văluri
caracatiţei cracii
de-o ruşinare răşină




dimineţi rugate

dimineţi rugate
sub imperiul Filoteei
iubindu-te Doamne
geologul îşi spăla faţa

cu zgomot şi te invita
la premiera fiicei
atunci cu Ionică şi soră-sa
editoarea filosofului

printre puşcării de frate
fără flori în
ceasornicăria închisă
mantra dramatis

lectura din Vasile
ne purtase în interdicţie
şi apoi în italiană
irlandez ghirlandez

în minte cu Montague
n-avem cum în India
când n-aş mai fi plecat
şi m-aş fi dat

şi seara o să cad




insula altei ape

insula altei ape
aerul altui ger
generozitate rosy
când şi subiectele

pe seara umbrei
înfrigurate rug
adică să-şi găsească
limbajul artiştii

altfel unde ne aflăm
îndrăgostiţi din ură
d’aia o să te arunc
să nu-mi mai dai emoţii

pe vremea copilăriei
noastre pulpele
femeilor în libertate
dacă pian există

voinţa ascunderii
cel puţin trecute terori
ne făceam atunci cale
scăpătate inspiraţii

printre polenuri familiale
cum pierduţi ne-am căuta
mai departe amuţirii
sub sintetizator

şleampătă glorie
har tehnologizat surâs
pe umor religios
pe veste bună mă omori

nu provincie nu laur
îţi voi spune e pian
rambleu pe sub pansele
sparte în vorbuliţe

de mândruliţe asasine
2009




conflictualitate reflexă

conflictualitate reflexã

conflictualitate reflexă
lozinca fantomelor
fluturate otravă

tot rămân mi te lasă
consolările melasă
de mireasă nealeasă

scos timpului triunghiul
a ne fi aruncat
aşezării scriinde

contagiunea inter imperii
peste peticele de noi
croite pe spinare

alt ploi din por vapor
pe oceane deşerte
în mira carată

rărire psihologilor
pe rana distanţelor
goalelor societăţi

vedeţi pleoştirea ochilor
în interesul literal
pătrăţele între negru

ce ţară m-ar fi
recuperat postum
sub cuvânt scris

aranjamente libere
în joaca jambieră
circulă răzmeriţa

aţâţarea frustrărilor
in hruba furărilor
încunoştinţărilor

în locul conştiinţelor
gamate cerinţelor
palmate fiinţelor

automate anunţuri
parcă nepotrivirii
lovirii cu civilii

teroare conducătoare
din sămânţă în floare
verdeaţă târâitoare

îmi plecară ochii
gemenii pe drum
mai avem de-ai genei
se nasc în catedră
prunci pitorescului
nemarginalului

sabie dezisă Balzac
Blaga nu Peguy
nu ofiţerii leşi

spunere ce eşti
acum să te ascult
grevă telurică

strănutai neşters decât
pe dos de palmă cu
manifestanţii bolnavi

fantezii provocatoare
mereu răsăritene
şi sadoveniene

refuzul ţâfnă taftă
perniciozitate a te
împăca în ştiinţă

înmulţiţi-vă voi
altă Indie tracică
în gura lui Herodot

ne lămurim poticnim
din chinină salamină
o bezmetică dianetică




rănimu-ne

rănimu-ne ruseşte
petrolului săltat
cisternelor ne umplem

cât mărgeaua teatrală
cumpărătorilor de trădară
a nu apăsa pe trăgaci

furnica anta fanta
fanoanelor amanta
în metru mandakranta

povarna de-o Europă
remorcată israelo-american
ţuici nemaifrunte

cu India destinul
mi l-oi arunca zar
retro şi pierdere

ce-n har repetitiv
vocabul la Kabul
cu împăraţi daudaţi

firul degetelor tăiate
picioarelor capetelor
din floare în floare

cum m-aş fi cremat
aşteptărilor coraliere
chinezărie insieme

aia era masa fumanţilor
nu grătar nu virşlerie
şi voi la lunca orfanilor

în loc să vă plictisesc
vă scandalizez
vă şi universalizai

politeţuri între vârste
pe neţinute seamă
nici de urmare

te uitasei în dharma
ne găsim elefantul
şi mai şi furnica

mister pe căutate
la antipod la mate
istorie karate

îmi spui adiacenţa
trezirii în Florenţa
vorbirea franţuzenţa

balena ducătoare
de sunete cădelniţei
înfumurându-ne soare

cu dodiile hai
întru fiinţă inorog
Rafail şi Noica




icos

icos imprimanta
răutăţii handy
a nu se cunoaşte
cum ai scrie salcia

salcie de sodiu
în aceeaşi obsesie
obsesiei te repetai
de pe scenă ca din

studioul dulapurilor
repede dărăpănând
castrul canceros
şi dezbrăcaţi şi aer

când tot se înnorează
nemirată pondere
sub dungate postere
stea roşie pe stelă porţi

încuiate nu desluşesc
scrisul holocaust
bătrâneţe azilantă
închipuindu-se demult

prospeţime gânditoare
mituri rărite chelii
sub şenile temeri
petrecute prohibii

în muzeul său de la
Fălticeni cu mine stătea
de vorbă Irimescu
romanul dacă nuvele

cumva de-ar reieşi
universalităţi thalesiene
cum se pierd temerile
de toţi ticăloşii în parte

spre cianura remizei
de unde ne-am fi
îmbânzit gangrena
dăruită de crivăţ

lucrurile mi s-ar şi
înfrumuseţa luminiş
cum ar veni prăbuşirea
dodia dodiilor mărşăluieşte

în incendiul rugilor
din întruparea pădurii
sunt şi înăuntru secreţii
secrete fatalităţii

de a te destructura
de-afară oda pe sunet
detaşat sensului
într-o fremătare

nenorocită un sinonim
netrebnică eufemism
ţara mântuitorul negrul
uite că se deschise geamul

ceţii primire batiste
încociorvirea verbului
cât să vi se pară
paşii fără scară

gheaţă tămâioară
şi ce săriră nu ca noi
sculptându-ne haită
şi unde om mai merge
2009




pe ducă

pe ducă şi ziua asta
prea frumoasă pentru
vremurile trădării

după fala târgului
ameţeala sârgului
atâtului smârgului
chinină nu frumuseţe

de-a însănătoşirea
de după friguri
neadrenalinei rostim
kairos pierdusem

un fir de uitare
cât să nu-mi mai pară
rău de sfârtecarea
viteazului viu fie

zilele frumoase
le-om sporovăi
calamităţilor pe ducă
persoana ciracului

caşalot comanş
în harponul racului
cu destinul la oblânc
înserării ucigaşe

de nu mă semnalizezi
citaţie arestul
elitei Everestul
Australiei restul

subliminale Niluri
sparg ţiparii parii
la mijloc de ucigaş
puteam veni o oră

şi-n tinereţe ziar
de tălpăşiţă soră
copilul iar ori iarbă
manipulabili spori

în miez de junglă
tic sălbatic reducţia
vitalităţii cerebrale
printre manutanţe

flori de morbiditate las
razelor soarelui frâu
convalescenţelor ferice
aerul se va închide

cât să se elibereze
peste zi Calabria
ce vom transcrie tovarăşi
din întrecerea sinelui

tuturor jafurilor
căutasem cearta
din hăul procleţilor
când colo imigraţia

nepotul generalului
piesele crainicului
cenaclul Honigberger
am scăpat de obligaţia

plantageneţilor
pe pământ românesc
ori ce am spune ne
fărâmă satanele

am de corectat traducerea
vouă vederea nonfrunză
pe-al vântului liber
şi nord coborât

doar ce se speriară
de ham se deshămară
din viaţă te doboară




radicalism

radicalism

radicalism şi spate cam apăruse tema
te laşi de academici încearcă-ţi anatema

timidităţi spre doamne nicicând autopsiei
doinindu-te de treabă cu drac din drac elfie-i

boscorodiţi de-a surda cu uşa prea trântită
păcat de dinţii viţei în scrabble fostă vită

neînşelat părerii cu ceartă mă trataţi
şi anul ăsta mâine la pensie de fraţi

că zărăndenii moţii pe când cu franciscanii
de se vor recunoaşte reînvia-ne-or anii

impresii din orfane impresii amintinde
mai bine înapoia delictului te prinde

că te-ai născut urmării de drum întârziat
şi-n lume niciun soare lumină nu ţi-a dat

de-ai încercat tu singur să te să-l dumireşti
cum nu se ostoiască ardenţele cereşti

de-au excelat Găinii cu pocăiţi în limbi
cei glosolali ahotnici conachiciţi astrimbi

ritmează-ţi nenorocul auzului de ceartă
cu descărcarea fum ne vestindu-ne o hartă

pierdute deuterii uraniu peste parte
doar spânzuraţi urarea din glumă-n glumă moarte

schimbată fiară-n râsul şi propriu şi contrar
cu timpul târzielnic rotundului de zar

de-ţi îndemnam invenţii cu generaţii altfel
descurcă-te mâncării femeii fără calfe-l

c-alt fel nu se n-auzi tu sunet ciudat bot dur
scriu epopei bătăii nu stoarcerii-mprejur

dictoane crengiene promise la dictare
nu mi le-oi spune mie ci zarului mai tare

să furi nu trebui straiţă la tăntălău doar urmă-l
c-o pierde singur doamne nu mă lăsa nu curmă-l

păcate mai la rimă de-o grabă-i dai să mânce
lui Creangă prea mulţi spună Smaranda din românce

de-o meditaţie la Creangă între Găina
şi Polovragi de-ai zis-o te-o sătura străina

antropologi prin virşle mai prima seară nimeni
şi fetele nubile cu iepe stoarse cine-mi

ne-om răzbuna silbă de domn aşa văzută
familia de doctor la video ordută

urdoarea armăsară privită pocăit
penticostal tradusă şi astă-seară rit

de nici miliţienii nu se băgară crucea
fărme înmicită ei rădăcini nici nuci a'

apostrofat acordul ex tempora mai rar
în potulpondul nost' no iubindu-vă pe zar

bolund rotund o roată cu Horia elin
Ilinei drag ori sorţii Crişan afeminin

sunt veri prin rara asta fecioarei adormire
m-oi mai culca pe norii trecuţi a mânăstire

abjecţi şi totuşi volnici se spânzurară doi
în Brad oraş cu aur obştescului gunoi

expusu-m-ai la treceri cu tutu şi fututu'
telefonatei semne stătuţilor tot rutu'




Vedea vede

Vedea vede vedre pe vetre
99,33 % îngerul din pată în
pată sânge virginal ha ha
sfârşitul itinerarului vina coruptă
lungirea vorbei ochi între paloare
începi să vezi cu şase plus
azi ascultăm mâine vedem




când vine primãvara

când vine primăvara am uitat Siberia până toamna până toamna
laud şvabii în sunetul Glocken de Heimat aus Kabale und Liebe
greierii Iancului în noaptea mare până la Bucureşti mâine Ţebea
some obviousness with our feelings cât ne apropiasem apropiaţilor
biserica bătută de patru clopote şi vânt plus orologiul Dunăre dragoste
ce nu v-am spus spunându-vă totul este însăşi viaţa cea adevărată
nimic spunându-mi ce nu mi-aţi spus este botniţa câinelui juma de bilet
cinci minute absenţa gospodăriei probabil o oră şi te scriu muncită
de-ai suferinţei păstrăvi nu mi-a venit transcrierea replicilor sărut
vara asta n-a plouat satele s-au întomnat cu păcat fără păcat
jurăminte câmpia foşnet clopotul te-am văzut pe sub umbră
vizitată mângâiere bună ca la înviere maniere grănicere
păcat de înjumătăţirea credinţei uraniu transpirând porii
s-o schimba trecutul de ne suntem dragi gura lumii nu ne-o asurzi




în cramã sub pãmânt

în cramă sub pământ singurătate
cu mulţumitul catedralic de abate
nu voi şti verb or bir în tir
monosilabicului vostru trandafir
zi de vedere în nonsens termină
de două ori cu nasul în prăjină
văr văd cuminţi pe suferinţi adii
adio-uri către împărăţii
copiii fum colosul sat
păcatele nu s-au răscumpărat




ceaţă ceaţă



ceaţă ceaţă neguraţă
ia-te mai de dimineaţă
mai de noapte zorilor
pe pagina florilor
transcrierea norilor
mama domnişorilor
noaptea franctirorior
pe-a neîmbătărilor
ce mai zile joci copile
pe-ale nopţii bogomile
paisprezece cântece
curăţenii pântece
clasa-a doua de bunic
nu îţi aminteşti nimic





descifreazã

descifrează cine nu mai rabdă
cărţile postume vak ori shabdă
un mod de dramă vastei subconştienţe
frazarea fericirii-n prohibiţii
citeşte cineva ori eu pe toate
Amrung Bestazzi dear Vig
looking forward to receiving
as much literature as possible




throughout

throughout emptiness and love
look to the mirrorless remembrance
I look at you empty from far far away
you look at me living a night and a day

an hour togetherness of all solitudes
I swear everywhere running havens
pater noster pattern color over yellow
in search of peace or another author

a step on the sand with father
Brancusi sculpturing king of kings
And Eminescu’s prayer of prayers




și pururea fecioarã Marie

reading Kierkegaard in translation
glossolalia toward king’s way camp




zi roatã

zi roată clipei grele armelor mâine alb
floare rară soarele mama tot una
pe cine-om stânjeni de-ai fostei sticle
în capul cui şi spart şi-ndrăgostit aortă
după zbor până-n cădere




bea o sticlă

bea o sticlă de palincă
acorează în muiere
nici balenă nici tilincă
zepelin de abur acru
lungul centru insular
ars oceanul de un acru

apei grele pe cântar
zilnic scris lui necitit
cu amorul a fi chit
nervii blonzi când antracit
nopţile ne-a încălzit
ochii arcul şi săgeţi
din cer nu te mai înceţi

sfâr şi sfârc o oră stârc
de nu ne-a mai zis nici cârc
peste golul cel golan
jumătatea de pe an
veac de drac în veci berbeci
sângerează douăzeci
ce mai zicem ochilor
vrăjilor deochilor

orbilor şi chiorilor
porumbeii ciorilor
doi porumbi într-un fasung
peste ouă o să plouă
lampa-n sus răsare-apus
la biserică nedus
ba am fost era închis
bileţelul paraclis

clopotul mutat vii bis
aşteptându-te mi-ai zis
cuvânt nerăbdării telefonează
stâlpil voroavii în mijlocul theatrului

inorog încorbându-se bântuie mântuie
numai ieroglifa în rugă
o altă existenţă scriitura
duşmanul se făcu prieten
îţi vine să transcrii până mori
şi nu vei mai vedea întuneric




cadavrele visate

cadavrele visate mutându-mă cu ele
pierdută tinereţea în noapte fără stele

în ramuri ciucuri roşii de capră ziua asta
dezinvoltura oii frângându-mi-o nevasta

lai epifenomene memoriei simbol fi
simbolul financiar mi-l ademeneşte Dolfi

scriindu-te aramă ieroglifei duse
zadarnic stai pe gânduri demult nemaihinduse

cum nivelat maidanul decapitatul dâmb
fereastra de prin Delhi holbată-i la hadâmb

pe când în miezul toamnei morala e morală
zburătăcită zării pe jos cadavre-n oală




te ştiu

te ştiu de la el
trei de-o ardeleană
vedele carmel
anului în cană

cana galilee
si move e pur
puranele deie
upapompadour

şterşi monadic robii-s
cu program în oră
dar ora pro nobis
ciacoră cocoră

purice pe burtă
somnul aer tot
Toto se îmburtă
linsului pe bot

mângâierea norilor
albilor albiilor
peste orbul ochilor
profilul meduzelor

copiii geamurilor
mai în susul munţilor
triorul comenzilor
iar văzutul vedelor

mai mulţii picturilor
monştrii aşteptărilor
obsesisme zărilor
vârfuri cordul corzilor

albastrul comorilor
văilor plutirilor




ţii minte dominoul

ţii minte dominoul după-amiezii
se însera sau numai norii se apropiară
întâlnindu-ne amintirile zilei
cearta se-ndura de lacrimi şi-am surâs

de-o viaţă mai nainte linii palma
la sol un pumn din ultimul senin
trăznetul mângâierilor din răstimp
şi desfăcut nu-l mai vedeai întoarsă




ruinã din ruinã

ruină din ruină-n Laiţa
victoria cărând geamuri
cadavru beat pe terasament
întors cu piciorul fiu-său

grecul şchiop schimbase
nemţoaica pe ţigancă
arta pierderii şi mai
ales pierderea artei

nevroze concludente
mecanicii pe drumuri




uşa cu duşman

uşa cu duşman ce intră
nucile comori de vintră
spargeţi-le-n litere
păsările bitere

hei de pot să stau să scriu
cum de nu cu alibiu
vocea mamei fiul vacii
pui de cuc
italici sacii
dumnezeu întreabă ce
alta cu păcatele
ştiinţa pe la deştepţi
o mulţime şade drepţi
se prăvale cu mesteacăn
codrule eu nu mă leagăn




leagã dupã legea

leagă după legea dimpotrivă trivii
pe a dans a doişpe una şpana Chivii
uite-o algoritmă treacă râpa frunţii
obcine pereche aură cu munţii

veveriţei vetre flacăra te cară
cu îmbrăţişate falduri muladhară
cât abstracte ştersuri stresuri rest resteie
sfintei nu şi sfântul boului scânteie

frica numai apoi iubirea prin laur
cum să te mai şi ucizi altfel tapas
zadarnic aproape nicio upanişadă eros
dacă n-o considerăm pe singura

când mă lamentam în dialect pe sânge
sunetul morţii ne îmbrâncea într-un dans
părere contemplată cu ochii pleznind în fum
după groapa îndepărtatelor bombe timpuri

ce de amănunte a nunţi anunţi
altfel din colţ în colţ din munţi în munţi
şi cartea o întârzii să ţi-o scrie
a necititului peţitorie

în abstinenţe cozi cu cozi
blonde mai rar şi de te-nnozi
colecţii speciale gemeni
şi fără tine ţie-ţi semeni
1989 / 2009




hating his enemies

hating his enemies

hating his enemies
loving those who are dear to him
albi cerşetori de zăpadă
lepră cu nume de om
nu se vede că eşti orb
albastru tupilat pe scara gării
lectura s-a îngălbenit
soarele nu mai e depresie
cerşetorul fără picioare
lecturează un roman




copilul priveşte

copilul priveşte prin
picăturile de ploaie şi vede
o laie o oaie un fir
de păr şi un fen

fenul usucă firul de păr
cu ajutorul unei prize
oaia dă lapte la puişori
cu ajutorul unei ţâţe

după ce vede toate astea
mai vede un fotbalist
pe nume Augustin şi un
portar Moraru în poartă

Augustin îi bagă zece
goluri şi se cară acasă
copilul mai vede ă
copii care mănâncă papuci

lu era un lu care avea un mu
mu era un mu care avea un lu
într-o zi lu l-a lăsat pe mu
şi s-a dus la lu

într-o zi mu l-a lăsat pe lu
şi s-a dus la mu
mu de ce ai un lu
lu de ce ai un mu




romani

romani recitiţi în
greceşte romane
străveche batistă
pagina serii

clasici hidraulici
literă în haos
într-o casă din Dodeşti
mi-am adus aminte veşti

dodie pe unde eşti
prin delirul indigo
zise Iona lui Godot
du copacul dincolo

pulbere marmora
de-atâta imitaţie
floarea morţii
împerechează porţelanul

paginaţii în
albul prăbuşirii
era frumoasă
şi-ţi semăna

rimate ginestre
gheaţă pe ferestre
naşteri de Eminescu
în arsul codrului

o voce te descoase din negru
ricerche întâlniri de mantre
portocala sfârşită renaşte
viaţa numai una şi a noastră

suflet la jumătate boreal
cum femeia iubeşte bărbatul
alţi ani în teatru adormit furbul
grăbindu-i-se de-aproape şi Clelia




visul

visul e un prezent
mereu la trecut
fiinţa de-altădată
pasul te gândeşte

unde ai ajuns
avalanşa
înzăpezeşte marmora
în ţigănie dacă ningeţi

vă băgăm în hârtii
cheia-n uşă nu mai pot
s-o răsucesc
păr alb nescris

alt os de cântec
pe limbă cu infarctul
nimicuri pline de reproşuri
cenuşa-n cap tankhaiya

ochi închişi în geneză
greier în ou kritos rărunchii
gura se deschide înăuntru
fuge ţestoasa

din carapacea impasului
pasărea râsul
ni-l smulge din dinţi
desasasinăm asini

Sri Ri grâu de greu
munţi reîmpietriţi în cădere
cerşetorul albastru
pe treptele gării

cu spatele la cei ce vin
cu faţa la cei
ce se duc
între tren şi gulmohar

roşu var pe flori de jar
d’arbor frigul ne
retrage din sintaxă
mă temeam de rânduri

ce nu s-or mai scrie
mă temeam hârtie
she knew my mother is dying
ambilităţi sartoriale

păzind găinile pe boltă
i-au pus cărţi hârtie
creion să vă scrie
de la veşnicie

darmă dharma
expresii în ştreang
înapoi în aer prin
Di Se Nya Non

dodii din piatră
prin praful pierdutelor
cărţi de sculptură
voiajul clarităţii

apa e dodie
bat stropi în geam
cântec de punte ridicată




vacile slabe

vacile slabe speranţe
de le păscusem pe Gange
how much is that dog in the window
despărţiţi pe pământ

în cer nu ne vedem
penumbră de otravă
inversa cinteză
înapoi nu mai privi

transparent de agonii
în viaţă mulţumeşte
numai morţii
timiditatea timpului pierdut

orgi de reîncarnări
în contemplaţie




zincul din insu

zincul din insu
fierul din hemo
prima mai lină
a doua globină
venirea de dimi
din minte neaţă
sărirea rimii
de dimineaţă
încă o viaţă
alta la rând
cum nu murisem
golul cărând
de vezi pe cine
n-ai nu vei mai
fumai vecine
pe când trăiai
vezi ne repetă
nerepetarea
albul de cretă
şi decretarea




la ce ne-am crede

la ce ne-am crede vii
la ce ne-am crede morţi
la ce ne-am crede
nepregătitei fraze
în rece dodie
înfloriseră teii
răcoarea sfâşie
suavitatea înserării
cuprindere de aprindere
pretimpurii părăsiri
perfecţiunea ignorării
ficatul printre malarie
destulă invitaţie
antisemnificare
încă pe viaţă
ne-am dus mască
ne-am întors faţă










cubul cosmic

cubul cosmic dispăruse
nu numai cheile dar şi uşa
întredeschsă cu cheile în ea
Usha zeiţa zorilor sanscriţi
sterilitate muzicalizată
intercalare sinergetică
vioara Emiliani albinele
cercelate pe flori mov
nu mai e de băut nici ipohondrie
lucrurile merg mai bine
săptămâna scurtată cu un cap
intră în cornul de yak




graţia harului

graţia harului golul înnăscut
petalele teilor în apa roşietică
lump pe umăr diagnozat cancer
cu nimeni nu vorbesc fără
tristeţea că va muri
pericol de reflectare mortul
amuţesc plantarea oglinzii
de când n-am mai disperat
tremurarea sufletului de sat
răriţi chiliaşti negarea
falangelor în labirint




contemplu tragedii

contemplu tragedii cu
mentalitatea protonului
până-n Zeelanda
ne-am dus pe jos pe jos

printre tei printre tei
râdeam la rădăcină
fără a mai spera
a usca-ne înecaţii

în gaura neagră
când vă văd plouă
de mii de ani cei mai
pregătiţi pentru moarte

aşa viaţă prin viu grai
ziua bună miezului de noapte
osul cenuşii înaripat
extaze arse valuri de copii




fum de lirã

fum de liră vers nu ştii care
tot filme chirugicale
nebătută nevastă la înmormântare
îţi pun capul pe tocător

porcul ăsta mai frumos ca la oraş
ai colonelului sub ai generalului
bărbierisei bustul de Brâncuşi
cu mâinile tale din Brăila

ca pe un alfabet Braille
te interesează scrisoarea
dinţii ori kama repetarea statuilor
spirit vizitatorii suferinţă vizitaţii




lucrurile ograda

lururile ograda călătoria
recunoşti cum nimic n-are preţ
pe zero îl va elogia mia
mea de încredere precupeţ

trecere sigură şi spre neant
soare duminică vei şti de spleen
de astă-iarnă încoace vacant
încă de două şi de trei pri peşin

nu te-am întrebat de plata placentei
mâncate în doi cu dinţii mileniu
başca verdelui venelor entei
prin sângele fără venin cu ingeniu

te-ai clamat serios a ţi se primire
oferte înaintea tăierii după
răspuns a dijmă plusată tocmire
insistenţă de nuntă anulând jupă

scuză-mă cod nemângâindu-l
de-am lăsat viaţa pe scară
povestindu-ne de copii jindul
cu dorul de neamul rămas la moară




moartea vedere

moartea vedere
mâine repetă
paşii prin teatru
dai măcar din gură
a pledoarie
înfulecându-te




graţia-n lege

graţia-n lege nouă apune
iubitori de coroziune

am postit n-am petrecut
atmosferă fără început

clar schimb canzona zero
mântuie atmosfero

bicicleta n-o fura balcan
prin ruina din grădina hindustan

întors din stinse imperii
preferă frumosul căderii

pe o ţuică mângâiere
pe uitarea mamei mere

mi-e de dublul tata-mare
beau ca pe dezinhibare

lumina se stinse acu
mumă-mea pământul o-ncăpu

întunecimea-mi consacră ţinta
rămasă în gitagovinda




dedesubturile paraliziei

dedesubturile paraliziei
domnul colonel rugat
în dodii să tragă
risipă de claritate

gangetică aură
umblet secret în
nefericirea urmaşului
ce rol are sculptura bunicului

în viitorul război
trei păsări furate
vor apărea pe un front
poveste de dragoste

în plin fundamentalism
cărţi bombardate
sinucidere aparentă
crima de a rămâne în viaţă

cimitirul vibrează
cenuşa pluteşte pe valuri
elefantul îşi fecundează
perechea moartă

nu văduvitul
trimisese scrisoare
discretă spiritualitate
a asasinatelor

a doua viaţă
trei trandafiri de
culoarea Jaipurului

păsări nesperiate
de greieri




râşniţei apologie

râşniţei apologie
neam durere cap etnie
nu mă ierta neamule
c-am băut paharele

lungul stuf proeminent
sârmă-n câini de testament
ultime culuare
descântând culoare

scrisoare cer s-o
transparenţei verso
nejignit în clipă
frigul ochii-ncarcă

apatii onoarea
ploilor mitarcă
demostra-va dintre
gări paralizii

mintea de la moarte
bocetele vii
plânsul în cădere
de izvor tonal

ţi-l aduci aminte
din prea tânăr stal
ia-o transatlantic
după neam de sfat

fără tinereţe
fotografiat




rimele mirele

rimele mirele v-am povestit
săptămâna trecută
de ce iubeşte cel
cu satura Milano

de ce iubise Genova
azi nu deschidem uşa
laudă Londrei
tren de Zagreb

podul la Belgrad
două numere de revistă
lăsate la gară
unul buşi uşa

bănuieşte pe cineva
cu hotărâre a ocupa
ţăndări camera
magister ovium

nescrise decapitează
clădirile nezugrăvite
simetria cealaltă
nu trece nimeni

spune bătrânei că
pentreci anul nou în Egipt
şi te anunţă temperatura
Nilului ochi lângă ochi

un pas şi-ai ajuns
golul timpului
de până la moarte
very old man singing

şi nici ţipenie
ai comentat
stinsul chibritului
paingii grinzii

rărite fobii
nu mai spune
biblia am lăsat-o
doamnei hinduse

n-avem decât Viena
alte discuţii în expoziţie
azurul concentric
cazul uşii în prăbuşire

ancoraţi în praful statuii
ai deschis uşa dă să plouă
la lumânare muzici
cuvintele topite

aş scrie obiecte
sărite să achite
şi ele dispărute
probabil sinucise

picior da capo cârja
asfaltul scârţâise
şerparul din ziarul
cu parul şi ferparul

s-o adumbri de soare
de mai răsare sare
în rana milioana
soprană la cormană

târască-n tamarască
o broască râioşească
viaţa te soarbe de
boabele sarbede

n-aştepta oaspete
genelor proaspete
rânduri nevrednice
luntri norveginice
1985 / 2010




preferinţa stilului

preferinţa stilului

preferinţa stilului copilo
calul şi spada noapte
bună aproape trecută
în căruţă spre tibetani

pe Jamuna te vei întoarce
dormind din alt somn
primei ape albind în cetini
îmi pare rău de înţelepciune

puţine surioare ochii
îmbrăţişaţi hieroglifei
infimul cald la sânul iernii
regret rărimea amintirii

cu dansul tot amnezic
şi frunze de popor zăpadă
negată haită
veşnic rim

ne dă o raită
ţintirim
foame de lupi
la lumânări

te întrerupi
suflări
ninsori se vor topi în aer
nu e aşa frig doar război

gâsca noastră a secat
fâlfâirea de ficat
foc hind în secret egipetic
sub munte Apollo getic




harta micã

harta mică a lumii sub
harta mare a patriei
acea preferinţă africană
pentru poezie

am bărbatul bolnav
şi mă duc zilnic la spital
acum o stelă peste brazde
doar sufocarea îmbrăţişând

cu vederea Luxorului
seamănă oceanului Nilul
diferă de puruşa Napoleon
îmghiţise cenuşă de mort

culoarea părului Ondinei
otrăvind nemurirea
iubind-o pe Salambo
din vârful piramidei

coincidenţele subconştientului
luna răsare şi ziua
palidă gelozie flori traduse
în râsul lotuşilor

podoabele femeilor din Andhra
antipaulinismul năist
pierdute gazde Tokyo Hajsberg
upanishadic intervalul

de dinainte de Samadhi
vanitatea filtrelor
anonimatul literei
cum la nenorocire

nu le-am mai deosebi
muzicalitatea minţii
pe claviatura ţărânii
boală-n suflet mă înclin

lui Dimitrie Cuclin
un minut din câte-o zi
la o mamă ce-mi muri
se depărtase de realitate
şi devenise simbol




ultimele

ultimele transcrieri autoentropice
prea răsări duminica asta soarele
abia aşteaptă imperiile
că n-ai avut parte de frig

se întâmplă oricui la tot pasul
cazul de cinste desăvârşită
n-a întârziat niciodată
s-au dus textele ochilor

volume cu multe hieroglife
nevasta în braţe matematice
viridia Aegyptus nigra fecundant harena
cercul salută-l în undele căderii

apa ni se refuzase în sufixare
pe diagonala neantului personal
fabuloşi bâtlani rococo
gâtul ţi se strâmbă continuu

încă un întuneric în urmă
nu osul cu prefixele bătuse la ochi
se împânziseră paşii plătiţi
tiare târâte de odraslele capetelor

peisaj într-o limbă tăcută
târzie ierusalimizare domnule
păzea împărtăşirii sorbind pară
mâine al mâinilor palme înroşite

din când în când se mai întâmplă bonjour
se despărţiră genitorii fără siluetă
stilizarea a doua citatul pahar de priveghi
vremelnicii schimbate la faţă

ego nostalgic pomet albit în curte
călătorii de dinăuntru pe aiurea
vândută renunţare fabulă catrinţa
gramaticalizând sufocarea ucide-mă să te ucid

parafrazează-te mai pe şest lumânare
zăpezi are-le soarele cu mioarele
duceri aduceri seri de traduceri

mângâi în cădere
floarea dulce mâine
pietrele din fiere
mestecate pâine
tacă-n cozi himere
mai bătrânul câine
uitături homere




antistrofa

antistrofa fumează Carpaţi
sonete albe farduri de cearcăne
sună telefonul cu poliţie
foaia amprentelor de scris

muzica lanţului în italiană
vai ce gospodină are mama
asta tandreţe pe bilete
ţi-l dau da’ miroase a tutun




până la sfârşitul

până la sfârşitul cernelii
în moalele zăpezilor paşii
toponimia ocoalelor a o citi
Gheorghe Lazăr trimiseră Iaşii

mărturiseşte-ţi transportul
nerâderii de stele negre
orbul înverzit pe ultima
pagină de manuscrise albii

toarce-te a te întoarce
la vreme pământului nouraşii
mormântul surorii tot Mioriţă
de-o plânge negresa blondă

naşul Ionel doar troiţă
aduse aminte zăpezilor sondă
mama Elisabeta acum zece
ani a pământului mamă

nenea Costică şi el scrisori
pentru taica şi cărţi
vară-mea Leana de mirosea fulgul
ca floarea copilă pudibondă

neam viu generaţie decimată
pe drum aleargă modernitatea asta
pe deal dacă nu în pădure
îmi invitasem devreme nevasta

pe după arbori în veci
nemişcându-se Naiba tăiere
prunii bătrâni cuptoare spulberate
rudarii nici daci nici ape

m-am rătăcit într-o fortăreaţă
ruinată din Indraprasta
surâdeţi brazde sub temelia
casei lui Vasile mijlociul înalt

cenuşă fulgerată iarăşi
prin sobe veşnice tresalt
la moartea mamei trecută
jumătatea vieţii nenăscuţilor

numai răul face bine
capului îndurerat de februarie
nervi sparţi şi dimineaţa
invitato mai renaşti albastru smalt

în abis ori de lectură ori diabetice
amenzi copilule sat peisaje
lângă templul maimuţelor
terenul de sport frânghie viraje

mormântul numai inscripţie
engleză casa colonială o grădină
răscrucea la cascadă în
Dharamshala de ţi le-ai picta

cum şi eu aş scrie bărbaţilor
şi femeilor din primele miraje
adineauri nu vă mai bateţi
copiii nevestele nici părinţii

suflete de alcool soacre
neantului tropical cu Fierbinţii
chimist fiind fierbeam mult
gândeam puţin scriitor ratat

mulţumesc vânzătorule de calypsă
poate nu mă alcoolizez
vitriol omenesc desfigurase
căminul din inima ginţii

plouă pe şire de zăpezi în suburbie
Marcus Aureliu respectă
întâi pe sine la fel Medeea
inversă înţelesese rejectă

am reversat-o din gheare
sinucigaşă simbolică pe puţin
se felicitase a ne fi călcat
şi-n vria acum ură

nu e liniştită sămânţa
de măr îmbrăţişată insectă
ziua versului fără timp
aseară părăsit scriptură

rostul poeziei în discursul
lui Boll la academia suedură
lăsămu-ne mirării de carte
de moarte fără naştere

zacă-ne capătul sinelui
în capul descoperit
apa nu mai scaldă
cerneala piatra azură





fum pânã la dumnezeu

fum până la dumnezeu confort
preistoric natură bârfită
vrei să înghit toţi oamenii
curentează aruncată mărită

nunţi de apartament în dublu
turism de carieră literară
speranţa sfârşitului sfântul
dracu’ aşteaptă tămâie

dacă n-am spus atenţie
dusele întru rămânere
poetul şi-o fi apărând versurile
întrucât i-au salvat viaţa

matematicianul pradă limitelor
unul sinus plus cosinus la pătrat
eseistul părăsit în favoarea
inspectorului general fără normă

meditatorul se îndreaptă către
meditatoare mulţumesc atmosferă
titularul de tremur al mâinilor
o conversaţie-audienţă

cântecul neîmblânzirea târâşul
colapsul a doua zi niciuna
doamne de ţi-aş dactilografia
povestirile de-acum un an

când voi cădea tot pe neînsemnate
rămânerea pe sub cer
nimic în serios anume
întru anonimă netulburare

mi-aduc aminte singurătatea
din păduri nopţile predoctorale
manualul îngrămădise plânsul
sentimentului seara

trecutul zilei ritm într-o
lumină şarpele cât mă secase
ţi-am dactilografiat trei poveşti
fantastice nedatate

numai nemurirea copilăria
nu ne-am mai putut întrista
plus primăvara strecurată
din zile pierdute în basme

icoane lunecând din deal
a trece drumul lunca apa
oprite între rare luminări
de lumânare doar atât

o curgere de vreme dinspre
mântuite rituri jocuri
pas în afară capul satului
umbra păsărilor călătoare

se mai trăieşte acasă
se mai moare pe căile domnului
ne-am pierdut de sat satul
nu ne pierde în veacul naşterii

număr mormintele darul
strigoilor îl presimt în frig
odată desprimăvărându-mi-se
şi manuscrisele rupte

gustul ţărânii însângerate
în goana copitelor zăpadă capitală
fotografii de familie bătrână
cântând la pian studiu

voi mai fi poet şi bătrân
până la moartea aproape
fără seamă schimbând
o upanishadă pe treabă

avem loc până şi-n noi
ne apucăm de iubire
ce atâta interioritate
devoţională în infinit

şi substituirea harului
permanenţei de mai sus




toastul sanscrit

toastul sanscrit mi-e în minte
unde rămâne silaba cu mine
în ea m-aş îngropa zică-se
departe de sat şi de depărtare

îmi va muri vai suferinţa
fără mai nicio muzicalitate
lecturi de ştiinţă pentru toţi
îmi înseninează nonsensul

am admirat distrugerea manuscriselor
personale mai greu arderea mantrelor
de nicăieri n-o fi timpul pierdut
şi-aşa iau lecţii pe subiecte

până la urmă de mult ispăşite




ne-am întâlni

ne-am întâlni când suntem
de val întorşi nisipului
apoi trepte treceri oprite siestă
vieţi la păianjen în jurul

primei şi ultimei vacanţe
noroc cu demodernizarea scrisului
m-a făcut să râd în larg
şi am băut la apă apoi

conversaţia în regional
nici gustul vorbei străine
lectură cu voce tare
pentru a nu ne mai vorbi






unde dorm pescăruşii
pe acoperişe erau şi în India
pe nala am trecut-o şi pe terasa
templului rupeam frunze de pipal







raţe raţii

raţe raţii ficat organe inimă
tăiată că nu-mi ajungeau banii
două femei în sânge
Tiron profanat în chipul barbugiului

nu ştiu de mi-aţi fost personaj în Parinior
sunt în pustnicie muntele şi iarba
creşterea durerii roua
păsări pe antene spaimă în spirală

bătrân din munte coborât marea s-o guste
octave de bine adaos timpului
mi-aş mai face un nechezol
poate curăţ şi cartofi

să poţi să nu poţi comunica
să opreşt insula vocabula skanty
nici în Bucureşti nici în Oxford
de bună voie în faţa absenţei




am cãzut

am căzut înaintea troleibuzului
mulţumescu-ţi doamne m-am ridicat
am ajuns am ascultat am vorbit
am citit sat-asat-karyavada

acasă ai avut o criză de neîncredere
unde să mai încapă statuia lui Memnon
iau amănuntele mâine după-amiază
dacă într-adevăr n-am murit

origini hinduse cât în toate mitologiile
fascino lumea următoare mai peste tot
morţi mai presus de ei înşişi în viaţă
aură înnodată speranţei cu floare

deci nu ne mai văzurăm puterea
din toate părţile înconjurându-ne mistic
am cunoscut nefericirea respectuoasă
înmărmurită cu drag în sacrificiu




frumos mi-ai fi

frumos mi-ai fi vorbit la reanimare
Golkunda o Elveţie băută
antichitate neîntâmplătoare
spinări vâslite renunţare

nemanifeste probe contrare
de-ai trântit uşile
relativităţii păcatului
a bea claviruri de voci din roci

verticalii ghişeelor
sedentarismul aparaturii
ultimă comunicare
limbă de lepădare

ţine-te bine laudei
neantului înscăunat
am cântat papagalului
dansa îşi aducea aminte de sine

substantive proprii din respiraţii
iertate neruşinările naşterii
obscuritatea triumfantă
ne sinucideam părăsindu-ne

cărţile pe mâini multiplu adultere
destine pe muzică
repovestite de sistem
sărutul că nu ştii timpul

ce zi mizerabilă putea fi
plinul dramei din vremuri de cântec
de ce-am fi regretat alte nopţi
vi se culca la picioare

fără somn spre piramidă
încincite zile goale
am dormit tot pe pământ
filialul fluviul ochiul

ne călători înecul
voi flăcări în deşert
v-aţi şi supăra
pustiu-mi destăinuiţi-l

scăpată lacrimă mumiei
ascultătorului lui Memnon
nescris acolo citit aici
ţărmul femeii cu şarpe

recunoscând întoarcerea în flacără
numită egipteneşte
mâine de nu m-oi trezi
în subsolul lui Gaspar

opritu-m-am gând meteorilor
vaporul tot pe apă ce-i pasă
Indiei de un român în Egipt
treceam la alt subiect

pe necălătorie şi fum
demult e vinul over
în anul abia început
m-aţi adus unde nimeni nu merge

câteva zile nu ne-am tot văzut
ce neverosimilă îmbătrânire
minim elogiu ambuscadelor
nici tu nu te mai gândeşti la mine

nici eu nu mă mai gândesc la tine
nu mă mai iubeşti nu te mai iubesc
acelaşi joc nu mă mai plec în cale-ţi
ce flori smulgeam mătasea

ce aventură evantaiul
pomană de înveştejire şi de vicii
prescrisă dogmă drumul
în lungul vieţii cuibul rupt

de Şiva liber povestesc păcate
din împrejmuitorul zero
ademenite bice
mi-ai dat cu piciorul

n-am mai fost la film
de-mi voi transcrie viaţa
versificată iar te voi iubi




rarul şesului

rarul şesului înconjur semănat a semăna
de răsare soare-n zare mama mea
apele sub râpa toropită beduin
prin pustia aplecată le închin

dens pietroiul gâtu-n zbor şi pulbere
ibişii mi-l poartă să mă spulbere
pletele pe spate de departe maică
flutură de ziuă rariştea strigoaică




auzite sănii

auzite sănii
piramidă uşa
zi nevastă vastă
strigăte în minte

abur sub veşminte
zăpdă pe coastă
papagalul golul
clinchetă cu guşa

piramidă uşa
asurzite corturi
săbii învelite-n
zâna Auruşa

întoarse ocheane
din pavilioane
pe dune străbune
zeiţa mai vie

în împărăţie
de soare apune
depărtată mamă
aur şi aramă

în pădure blondă
genele scrumite
lacrimile mi te
în rotondă




i se naşte

i se naşte şarpele
din pustiu cu oasele
pieile deandoasele
faţa mlădiindu-ţi-se
nisipul şarpe ţi-o scrise
cerul struţ luna cămilă
cămila crocodilă
nevederea mângâierea
country cântă învierea




mâine prins

mâine prins ceremoniei
trenul cu oglinzi de feţe
gâtul revărsat profetic
între maluri bătrâneţe

la mijloc împinşi genunchii
umbrei norului bujor
pasăre se-mbrăţişează
penele cu părul cor

întâlneşti tot om acolo
farul în risipă taci
pe asemănarea gării
mării mâine sub brotaci




platã euforia

plată euforia lacrimă
dusă rămas-am rerum
voluptăţii arătura plină
absenţă în umbra-i

imaginare falduri
îngenuncheate pe vatra albă
luna undă pe-o noapte
înţărmurită cărnii

scandalizatul port uitat
pe înecate sfârcuri
iertate clăi nepărăsirii
binecuvântate în credinţă

fie-ţi fericită depărtarea-mi
neîntâmplată
clătinându-ne vipralambha
nemişcaţi îmbătându-ne




tu Tutankamon

tu Tutankamon croconil
scribul Cleopa Cleopatra
masculin alb a murit
scos din expoziţie Pitagora

iubindu-ne şi nisip în
vedere caravană părinţii
razele de lună de ţi-aş fi scris cu marea
mirosul de seminţe prăjite

vă aibă nevăzute peisaje
în sufletul numai al vostru
stranii săptămâni transparente
de iad mecanic pe cord

vinovăţie-n transă
apropiată sufocare
prieteni ocaziile de prieteni
ocazii prieteniile de ocazie

la umbra eseurilor de nescris
iarna a nins mumii
miroase de inimă picajul
suflării mirosul numelui

a murit frumos cu lumânare
să-l cunoască Stanca în laibăr
copilele aduse copiilor
căpitanului Grant chiar acum

învoit încă un ceai probabilă
trataţia peste depresie
familii fără dantură
se aude uşa trântindu-se

ceai refuzat pe vremuri
ceainăria imnului ruine sune
o pereche de ciorapi nici
Eminescu nici Beckett stafii

eram pe tren de două
adevăruri depărtându-mă
cititul migrenos grosimea
de lentilă recăsătorire

de ziua asta la anu’ peste
o mie de ani stelă fertilă
oftata papirusul inhabitează
cu ochii după serial

vezi că mă duc până la
tanti Jeni ne rostogolim
lin într-o distinsă desfoliere
a lotusului preosiris

pedestre conace pe nouri
prin scorburi ţigane
datornice rătăciri între
palmierii de-o biblie

Durga blondă mama
Kali întunecata
păr logos auriu
amară nemurire

murmură marmora
sora Egiptului inele
încă o armată la vatră
nasurile respiră Nilul

orez rece os înghiţit
antropomorfism în somn
limba peste zece ore
nu ne-o înţelege nimeni

misitul de misir prefaţă
protolatina orelistului
ieri am aniversat pe Eminescu
maluri de fraze eterice

jumătate râpa trupurilor
înfierbântată umbra
curgerea cerului arderea ochilor
din dragoste coajă de

portocală topită-n miere
ne aşezasem la cină
fata a râcâit untul
pe el am muncit până

a ieşit untul din mama
tiradă m-am strecurat
spre odihnă ceramică




numai corona

numai corona mântuire vreo vreme
viaţa curgând fără operă antumă
pe şleau drac gol în somn de ani
nu există afară nu există înăuntru

afară după înăuntru înainte m-am plâns
de mine doamnă şi mi te-ai plâns de mine
numai rânduri fără rând neîntrerupe-mă
tras covorul ros de câine de sub suflet

aceeaşi temă nu ştiu moartea s-o scriu
cu viaţa a nu se comunica metastaza
ia-te de unde nu eşti a-ţi schiţa chinul
de unde altcineva din nimeni în nimeni

migrena întru cuplu fumat hemipareza
în haină prin vremea frumoasă
fuga nasturelui de palton
niciun pas acelaşi înainte înapoi

ruinată orizontală mâncarea mâine
teatru dublat mulţumire
vederea sfaturi din bucătărie
înminunări de ziar în ureche

până-n marmora de ghazal
dedublându-se
1985 / 2010

3 comentarii:

  1. Eerie Evening is one of my many paintings. See more Rex Woodmore paintings
    http://rex-woodmore.weebly.com and http://art-sale.weebly.com

    RăspundețiȘtergere
  2. Rex #Woodmore retains the International #Copyright to the #Painting 'Eerie Evening' used on this website. The original is Sold. Please visit http://art-sale.weebly.com for copyright Information & sales of other works.

    RăspundețiȘtergere
  3. COPYRIGHT INFRINGEMENT: Eerie Evening is one of my many paintings. See more Rex Woodmore paintings
    http://rex-woodmore.weebly.com and http://art-sale.weebly.com

    RăspundețiȘtergere