marți, 30 iulie 2013

COLOCVIILE DE MARȚI - Ștefan cel Mare și Sfânt. Punte între Orient și Occident


Marţi 30 iulie  2013, orele 17.00,  a avut loc evenimentul cultural
COLOCVIILE DE MARȚI - Ștefan cel Mare și Sfânt.
Punte între Orient și Occident

       Evenimentul a avut loc la Centrul socio-cultural „Jean Louis Calderon”, Str. J.L. Calderon nr.39

COLOCVIILE DE MARȚI / The Tuesday Colloquiums 30 iulie 2013, 5 pm, Calderon 39
Anul IV, nr. 7 (45). Addresses, Intervenții, Teatru de poezie, (Re)lansări de cărți, Proiecte, Portrete, Întâlniri


George Anca 
Tema: Ștefan cel Mare și Sfânt. Punte între Orient și Occident
La ceasul al patrulea din zi (ora 10 dimineața) moare, în Cetatea de Scaun a Sucevei, Ștefan cel Mare și Sfânt. Este înmormântat, câteva zile mai târziu, în naosul Mănăstirii Putna. „Până astăzi îi zicu Sveti Ștefan vodă” (cronicar). „Ce zgomot de bucium și arme, ce val! / Când Ștefan se suie călare pe cal, / Răspunde Suceava din urmă, / Și nimeni nu știe cum tu ai ajuns / Să știi de ce munții săgeată-ai pătruns / Și-a codrului cale se curmă.” - Mihai Eminescu.








Invitați:
Ion Andreiță, Vasile Andru, Adrian Botez, Florin Costinescu, Petru Costinescu, Puși Dinulescu, Isabella Drăghici, Nicolae Drăgulănescu, Adina Dumitrescu, Doina Ghițescu, Aureliu Goci, Monica Grigorescu, Omprakash Gupta, Neculai Hilohi, Daniela Georgescu, Sorana Georgescu-Gorjan, Mariana Gurza, Elisabeta Isanos, John Izvernariu, George Lupașcu, Dan Mateescu, Vasile Menzel, Bianca Beatrice Michi, Doru Moțoc, Mircea Muntenescu, Gheorghe Neagu, Tudor Nedelcea, Lucia Negoiță, Radu Cristian Nema, Vavila Popovici, Andrei Radu, Arghira Ravanis, Ștefan Sileanu, Felix Sima, Florentin Smarandache, Ion Soare, Viorel Speteanu, Mihai Stan, Adrian-Ștefan Stoian, Marian Stroia, Constantin-Dumitru Surdu, Mihai Teodorescu, Ben Todică, Elena Toma, Nicolae Tomoniu, Victor Țăpeanu, Neagu Udroiu, Viorica Vatamanu, George Toma Veseliu, Corneliu Zeana
Amfitrion: Dr. George Anca






















































Intervenții:
Petru Costinescu: Stephanus Magnus, „christianae fidei athletam”
Viorel Speteanu: Ștefan, istorie-cult-deconstruire
Mariana Gurza: Rugăciune la Sfântul Mormânt
Corneliu Zeana: Ștefan și aromânii
Bianca Beatrice Michi: Ștefan și Muntele Athos
Doina Boriceanu: Ștefan în Polonia
Vasile Menzel: O voce, un pictor – Ștefan Sileanu
Marian Stroia: Cuza și Carol
George Anca: Versiuni din poeți naționali față cu geniul lui Puși
Mircea Coloșenco: Pan Halipa
Puși Dinulescu: Chinuiala dramaturgului
Isabella Drăghici: Teatrul sacru
John Corin Izvernariu: Creștinism românesc în Australia

Întâlnire cu artiști aromâni









Teatru de poezie
Ștefan cel Mare de Vasile Alecsandri – interpretează Puși Dinulescu
Vasile Menzel: Ce joc vrei să jucăm azi
Isabella Drăghici: Natyasastra
Poeți naționali – interpretează Andrei Radu, Victor Țăpeanu
Vavila Popovici: La Putna – interpretează Doina Ghițescu


















Lansare de cărți:
Omprakash K. Gupta: Tulsi Ramayana in 1008 Lines, Shri Rama Charit, Houston, 2013
Puși Dinulescu: Călătoriile lui nea Puși, Lider, 2013
Theodor Codreanu: Basarabia eminesciană, Junimea, 2013
Gheorghe Duncea: Tudor Vladimirescu, așa cum l-am cunoscut, Bârda-Cuget Românesc
Florentin Smarandache: Fie pâinea cât de rea, tot ți-o fură cineva, vol 3, Duran's, 2013
Vavila Popovici: Popasurile vieții, SUA
Elena Toma: Cartea ființei iertate, Semănătorul, Tismana, 2013
Adrian-Ștefan Stoian: Frații diavolului, Semănătorul, Tismana, 2013

Portrete: Radu Cristian Nema


       La eveniment participă scriitori, actori, ziarişti şi membrii Centrului.

luni, 29 iulie 2013

UN PICARO DUIOS-AMAR

UN PICARO DUIOS-AMAR


Puși Dinulescu, Călătoriile lui Nea Puși, Editura  Lider, București, 2013



24 de retrocălătorii pușiene – de sertar, recompuse, cumva testamentare, incluzând o revoluție și informații amoroase – tentează imposibilul unei armonii cu sine și cu viața lumii călătorite sub vechiul regim, în zorii neocapitalismului, și la început de mileniu. Poate umorul, de la argou la subsol eufonic, va încânta pe mulți, pe alții, mai puțin. Însuși autorul-personaj, picaro bucureștean, se împieptează ori se ia peste picior, întru descătușarea propriei literaturi, printre sirene-dulcinei, parcă anume pentru a se dezlega în sfătoase cumpăniri moral-politice, îndeobște anticomuniste, anticapitaliste, totdeauna scriitoricești, cinematografice, teatrem.
            Romanul picaresc, de aproape 450 de pagini, este scris cu bucuria molipsitoare a autorului nedoborât nici de propriul geniu, arborat glumeț ori ba, nici de opușii pe care-i rade comic și nu prea. Călătoriile, deja trecute – turism jalnic, parodic și astfel cu atât mai poetic-plastic - sunt surse de meditații confesive, mereu retezate de reveniri la locul faptei, ca pentru o demonstrație flaubertiană a stilului de transcendență descriptivă. Tot ce spune cititorului își spune sieși, în oglindă, sparge oglinda, călătorul a dispărut, s-a transfigurat, complice, călătoria-viața,-odiseea.
            Călătorie (auto)polemică, de nu răzbunător melancolică. „Felul în care am scris și am rescris această carte e ca o răzbunare pe timpurile acelea, când nicio pagină din astea ale mele n-ar fi putut apărea, cu stilul ăsta al meu sifilitic” (Prefața autorului, p.5). Dickens „prefera autenticul, ca și mine”. (p.38). Pe aceeași pagină (46), Hamlet și poporul român: „Deși conspirația sigur există. Dar nici transcendența care se organizează prin călătoria înapoi în viață a acestui spirit neîmpăcat cu minciuna, cu uzurparea, nu poate fi neglijată”; „O! Doamne! Ce faci tu, popor român, ești doar o gelatină fără gânduri, cum te cred Cioran sau Patapievici sau Mircea Badea sau țeparii tăi politici, economici și care mai de care mai... / Huo! / Nu, nu cred că merit să vorbesc despre Veneția, prea sunt plin de teatru și de politică și de futu-i mama ei de treabă!”. De final, „Ce să mai adaug? E totul atât de trist, ca un șoșon rupt, abandonat pe o câmpie nesfârșită, pe care plouă, tot plouă, fără sfârșit” (p. 446)
            Greu de povestit acest text(ualism) arhitecturat în scriitură de poate cel mai bun povestitor al epocii noastre oraliste, cu obstinația conștiinței unic literare (vinovată? fie)  - atât îndrăznelile mele lingvistice, cat mai ales viața unor gânduri, ieșite din pana mea, alergătoare numai după o întristată chibzuință, care să nu fie totuși numai matură, dar poate și inteligență și tânără. Încă...” (p.6).           Detensionarea prin călătorie, în comunism (mai ales de la distanța căderii acestuia) – Praga și Budapesta, Orient-Expres, Paris, Mannheim, Bulgaria, Atena - face loc, în postcomunism, unui fel de libertinaj voiajor, subjugat sporit păstrării cumpătului evocator, construcției stilistice, fotografiei cinematografice, comediei scenometrice – O revoluție în București; A ajunge sau a nu ajunge la Lisabona; O vâjâială-n Brescia; Papagalul din Malta; Pe plaja turcă; În spania lui Federico; Soarele de Amsterdam; Parisul, după 18 ani; Idilă în Seychelles – și tot așa la începerea mileniului – De la New York la Miami; Opatija, de lângă Cehov; Chetroaiele Cartaginei; Fiordurile Norvegiei; La degetul cel mic al lui Fidel; Con Italia da tasca!; Mirajul Germaniei.
            Luasem alea două burse de la Annette, mai tapasem, mai mă-mprumutasem, ca să înapoiez în țară banii românești, mai profitasem de ospitalitatea românilor, chiar și a unor francezi, necunoscuți înainte, de fapt a unui francez: Alain, dar, gata! Începeam să mă plictisesc de mine însumi. Ăsta era lucrul cel mai grav. Și apoi mai era Camus!” (p. 69).
            „Știți? Viața mea e scrisul! Credeți că dacă mi-aș turna prietenii, aș intra în casa lor și p-ormă v-aș raporta dumneavoastră, m-aș mai putea vedea în oglindă? Aș mai putea scrie? Pe dumneavoastră care sunteți niște profesioniști și serviți patria, desigur, cu competență și devotament și pe față, toată lumea vă prețuiește! Dar pe turnători nu-i priviți și dumneavoastră cu dezgust?” (p.94).
            „Vroiam s-ajung la Statuia Libertății și mă tot duceam spre sud. Și nu mergeam decât pe jos. / Până la urmă n-am ajuns. N-am reușit să depășesc  Chinatown. Acolo am dat de niște scene cam sinistre. Am observat că-n fața unei case se tot opreau niște mașini extraordinare, ieșeau apoi (din casă) tipii dintr-o fanfară, trăgeau niște sunete țipate, apoi scoteau ceva, din casa aia, am observat că erau sicrie, d-alea mișto, de lemn scump și bogat ornamentate” (p.336).
            Din Norvegia în Seychelles,
            Eu, românul cel mai bel...” (p. 388)
            Poeme subțiri-groase / grație-injurioase sunt și din  Turcia sau Italia, traduceri din Lorca via Spania.  Zeci de artiști își vor surprinde crochiurile duioase ori amare. Turiștii se vor vedea năpădiți de contra-ghidul mai pe șleau decât orice ghid, în plin experiment ultracoerent. Hiperbola eului, călătorie de călătorie, se deversează narativ din pâlnia încă-Stamate a lui Nea Puși.
            Picaro P ”Personaje central del subgénero literario de la picaresca, que representa al antihéroe desgraciado y de mal vivir, desengañado de la sociedad y que pone por encima de todo el mantenimiento de su libertad y el instinto de supervivencia.”

  George Anca  

vineri, 26 iulie 2013

ÎNTRE NEPOT ȘI FEMUR



George Anca


George Anca

ÎNTRE NEPOT ȘI FEMUR

Visăm frumos, în compensație. Mai rar părinții, mai des oculții. Separăm cariere. Termen de decodare, 90 de zile. Nu l-a lăsat diavolul acasă – să tacă năibii din gură.
Coposu, gheișa și eu în cameră, ba în pavilion, venise la el, se așezase pe pătură lângă mine, i-am atins coapsa prin ciorap, ca spre a-i verifica pezența, bătrânul se japonizase de-a binelea, hai și eu, să nu mă vadă. Fata, că de ce visase pe Guy, gay, de-o chema și n-ajungea, că hrănea copilul, dar de ce, doar nu s-o fi temut pentru băiat. Greu, nepoate cu fetele și visele astea de primăvară, plute pe timiditatea copilăriei la bătrânețe.
Inamori Ethics prize award: Mr. Yvonchouinard, founder of Patagonia Inc., Tamasaburo Bando, Leroy Edward Hood. Beva ook tekst van George Anca – India, memorii la mijlocul vieții. Ilie Cioară cf Nisargadatta Maharaj – Awakening Clarity vs I Am That? - ho – hum, now – deceased Romanian mystic – nonduality book.
Medalii. Io Șerban Cantacuzino-Voivod Domn Terei Românești 1678 – 1688. Academia Română, lui George Barițiu (1812 – 1892). Societatea Științifică-Literară Tinerimea română, elevilor distinși la desenul după natură, 1898. Ca Răsplată muncei tale, recunoștința, stima și devotamentul foștilor tei elevi, lui Theodor Ștefănescu – absolvenții școlelor de comerciu, 24 oct. 1870. Centenarul Părintelui literaturei Române Ion Heliade Rădulescu (1802 - 1872), din partea Națiunei recunoscătoare, 1902. În amintirea celor 25 de ani (1880 - 1905) de la înființarea Liceului Român din Bitolia. Omagiu lui Dr. C. I. Istrati din partea juriilor, expozanților și admiratorilor săi, medalie oferită cu prilejul expoziției jubiliare din 1906.
The myth of intelligibility (in music). I must fing God. Habemus papam. 266th. Miserando atque eligendo – with mercy and choosing. Palach sounds like Polack.

*

„România Mare e ca un fruct splendid de o frumusețe uimitoare. Dar ea poartă în sânul ei un parazit de curând pripășit care-i suge toată vlaga. Acest vierme neadormit e Jidanul, care îi otrăvește fiii în cârciumi nenumărate, care îi răpește fecioarele și le face să devină sterpe, care prin tot felul de speculații fură pâinea de la gura bieților Români și care, în sfârșit, prin Francmasonerie, prin Socialism, prin Bolșevism, încearcă să aducă pe acești jefuiți în starea urgisită de robi ai lui Iuda.” — N.C. Paulescu, Apărarea Națională, 22 noiembrie 1925.
In 2005, the Executive Board of the International Diabetes Federation decided that „The International Diabetes Federation would not be associated with Nicolae Paulescu and there would be no Paulescu Lecture at World Diabetes Congresses should such a request be received".
Deci Transilvania și-a pierdut independența in 1699 și a aparținut până în 1918 Imperiului Habsburgic, nicidecum Ungariei (care din 1526 până în 1867 nu a existat). În 1940, în urma Dictatului de la Viena, o parte a Transilvaniei este cedată (pentru prima data în istorie) Ungariei. Până în 1944, când revine României, ce fac ungurii in Transilvania? Ce stiu mai bine:
ucid valahi si evrei, considerați rase inferioare. Gena lor asiatică i-a ajutat pe unguri sa devină cei mai zeloși executanți ai teoriilor rasiale naziste, golind practic Transilvania de evrei. (Miodrag Stanojevic).
Îți ordon să te apuci de un text porcos. Nu mă omorî, îți dau o țigară. Visai că mergeai și spuneai merg. Nu a folosit corect limba română. De aceea vă rog să respingeți recursul. Regretă că a fost condamnat cu executare.
Kyenge, an eye doctor and Italian citizen originally from Democratic Republic of Congo (DRC), has been subjected to a barrage of racist attacks since being appointed minister in February. "Won't someone rape her, just to make her understand what victims of this terrible crime feel? For shame!" Dolores Valandro, a councillor in Padua in Northern Italy, wrote on Facebook alongside a photograph of African-Italian Immigration Minister Cecile Kyenge.Valandro was apparently reacting to an article on a website called "all immigrant crimes" which detailed an alleged attempt by a Somali in Genoa to rape two Romanian girls, Italian media reports said.
During the course of the negotiations mentioned above, Chaim Weizman, the first "Jewish statesman" stated: "The most valuable part of the Jewish nation is already in Palestine, and those Jews living outside Palestine are not too important". Weizman's cohort, Greenbaum, amplified this statement with the observation "One cow in Palestine is worth more than all the Jews in Europe".
(Gajendra Singh:) Aryan tribes from India migrated from north of the Black Sea and the Caspian and Kazakh steppes during the second and first millennium BC. Later, Turkish tribes marched from the eastern Asian steppes to the Indian sub-continent, Iran and Turkey, then known as Asia Minor, where earlier Greek, Roman and Hellenic thought, culture and polity, which forms the basis of Western civilization, had already evolved. This was the result of the interaction of incoming Greeks with the existing higher Asian civilizations of Asia Minor, Mesopotamia, Persia, Egypt and India. Home to over 40 civilizations, Turkey has more Greek sites than Greece and more Roman monuments than Italy.
„Corectitudinea politică” reprezintă marxismul, cu tot ce comportă acesta: pierderea libertăţii de expresie, controlul gândirii, răsturnarea ordinii sociale tradiţionale şi, în ultimă instanţă, un stat totalitar. În fond, marxismul cultural instaurat de Şcoala de la Frankfurt este mai terifiant decât marxismul vechi, economic, care a ruinat Rusia. Cel puţin, marxismul economic nu promova perversiunea sexuală şi nu a încercat să impună modelul matriarhal, aşa cum s-au străduit să facă membrii Şcolii de la Frankfurt şi descendenţii lor. De Raymond V. Raehn, traducere de Irina Bazon - Rost
În 23 de ani s-a epuizat rîsul hîrbului de oala spartă. Acum se joacă piese tari, de rămîi tablou. Mîine-poimîine vom auzi în campania electorală sloganul „alege-mă, sînt fierbinte!” (Maria Diana Popescu, Agero.)

*

La îndemâna totală a instanței, de joi până azi. Mafiot intelectual penal comunist postmodernist. A omorî cinci miliarde de oameni. Copiii vor să te salveze, n-ai voie să refuzi. Providența sunt ei. Că, dacă mă lași, m-apuc de băut (ca tine de țigări). Să nu te țicnești pe chestia asta. Cam. Ai vrut amor să-ți rupi picior să nu mai dai parai. Pizdarița se măritase în Mirandola. De ce suferea Flaubert, neînsurat, las' Chatterley și noi următori. Mă duc la traumatologie să învăț drumul și pe ploaie. Shoulder to shoulder cu zeița Kali.
Atât de idiot, că nu înțelegi că ai murit odată cu echipa ta securistă – cioclii nu merg cu avionu, ci futt pisici în cimitir, asta ești, vierme avorton – ce draku să cauți tu în avion, când tu nu ai făcut un pas în afara grădinii zoologice de la bălăceanca – ai fost pe trei continente dar nu știi să vorbești românește – un iddiot, un neterminat, un necalificat, un cerșetor, asta ești – minte nu ai, să vorbești corect nu știi, să scrii, nici atât – faliment scrie pe tine (Valencia).
Ninge peste zăpada de mai devreme a nopții spre operație. Zăpadă pe Carolingia. Au dat 11 milioane vechi. Să fie bine. N-au condiționat cu lăsarea de fumat. Că ne-au salvat, că știe asta. Transă ninsă. Nu-și amintea cum ne-am văzut alaltăieri, după operație. Ieri, după ce ne-am despărțit, n-a mai sunat, o fi dormit, o fi durut-o, n-am mai sunat-o nici eu, troscot. I-am văzut pizda la terapie intensivă. Mama noastră protectoare Moscova-Inculeț. L'ssoluta Traviata. El nu putea trăi fără pipă, ea fuma Caporal. Să te înmormântezi într-un pământ străin e mai rău decât să te arzi, i-a spus lui Pleșoiu. Futu-ți ăia trei floci ai pizdii mă-tii care ține cârma direcției pișatului ca mintea ta, mai pun cinci bani și-mi iau informația.
Copiii rănilor o țin grapă cu lucruri mărețe. Îl duce legat la Socola. Punem de-o tâlhăroaică (basiliscă). Ce frumoasă era, un simț al dreptății. Nu vreau să mor, vreau să fumez. Posturile să se debloce, chiț. Grădină transparentă. Respingi în suspine viață și sinucidere din dureri pe țigară aprinsă. Iau un bilet la loto, să nu creadă că n-am vrut să plătim datoria (mi-ați vândut pământul de la Ruda și suntem chit, nu dați șahurile, casa). Lungit piciorul pe oprire, fără sprijin podal. Poemul Titanium Tree în femurul Platei.
Val, în blugi, de la o lună, cu tălpile reci, ochii (ne)ficși, fălcuțe, roșu-alb, angelic, o-două karate, la costum de Thirtankara. Ne remorchează unde n-om ajunge și nu ne-o memora cunoscându-ne timpi în ubicuitate. Pe Dorobanți, în noaptea de 21 decembrie nu erau revoluționari români, erau diversioniști Spetnaz – lovitură militaro-nomenclaturistă – ordine contradictorii din dublă comandă – omorurile se datorau haosului.
Mă uit la Cazangiu și parcă-l văd pe Troacă (Dr. Stănescu).
Gabi, îngropată lângă Măriuca, după liturghia cu șapte preoți. A făcut biserici. Din 1990, convertită, zi de naștere. Precum la început, acum și pururea și în vecii vecilor. De 3 ori Tatăl Nostru, 2 Bucură-te, Maria, cântă ri ca baptiste, cor cu orgă. Cora, Mariana, Alis și eu dintre ai noștri, rămași ortodocși. Murise și dentistul, fost ultim soț, nu mai rămâne nimeni. Papa, Wili, Pișta. Sumă de nenorociri trecute catolic, mizantropic, poate în canon. Bucurie-Glasgow la moartea Margaretei Thatcher (am cunoscut-o); că Elena nu deosebea un polimer de un poligon (malvin?)

*

Într-un port nemțesc, plimbat de-acasă, p'idei, cu Marian, d'ascultase după ce expusese, prea puțin, zicea cum nu s-ar fi ales mai mult din mediul nativ revizitat, de se și simpatizase, iar eu continuam să-i debitez mental plinul golului, luând străzi coborâtoare pe ochirea unui vapor. 4 ore constanță nemțească. Azi fac 69. Mă caută liceul Găeștiului via Pitești, judecătoarea Cornelia. Spații cu personaje pe rânde la fotograf-spovedanie-morgă-în-picioare. Mă privea și nepotul cu ochii mari deschiși. Noica pleca, gen Câmpu-Lung, îl conduceam, valiză pe roți, imensă, mai și Șora, destui, existențialismul cu noi, cu Nae, cu Mircea, cu Emil, cu Dinu. Sergiu, Urmila, Franco, Măriuca, Fricka (soția lui Wotan).
De sinucidere – poate în tinerețe, în vreun poem pe seară. Neras, a-mi zice rade-te. Paralizie voluntară, de protecție a femurului în fiare.
Pe ce tristețe nopții brii, bre,
cu turcii iar pre nemți la fibre
și ce-om vorbi miercuri pe sigma
cum fratele vecinului tău big m-a.
Simți calciu-n unghii, poate și-n femur,
nepot fumând cu dam de Pompadour -
adică noi antiastmaticii
cântând la corn în Cornul Africii
aminte pe traducere pripor
depresiei alegător aligator
intrăm în rol prin alte Trebizonde
citind în comunism le monde

Trecu ziua trădării și a nedreptelor învinuiri, femeie. Focuri aprinse pe morminte pentru a încălzi sufletele morților. Lumea la denii, nu la colocvii. N-a venit Tanior cu agheazma mică a tămăduirii, ne omorâm. Execuția, celebrată pe Țuțea-Alunișului – se înconjura biserica încă pe soare. Vyas a plecat din forma trupească de vreo lună, cine să mai poarte conferințale Ramayana?
Bujorii frez îi puseseră la gura cristeniței nașii Anei, ai mei ar fi pus albaștri, pentru băiat. Părinții fetei erau și ei copii. Valeriu, scufundat în cristelniță înaintea Anei, numai el vârât în altar, să-i pară bine deodată mumei că e băiat și nu fată, cum regretase, was regreting.
Șurubul distal, depărtat, azi iar la raze, os închegat, zburdă liberatoare deloc de depresiile tale. Nevasta îmi arată o mărgea agățată de gât, cadou primit, sferă albă, negălbenuș. Destule adunări mai departe, tot kierkegaardiene, pe deseară. Nu-ți dădusem țigările. Nu-ți aduci aminte a nu fi fumat cinci luni.
Cum o fi scăpat Florentin din mașina fărâmată, din senin, spre aeroport, spre țară, să i-o fi făcut-o ai lui Albert? Oile au depășit câinii. Visele astea reproductive, pe după transcrieri nefecundabile. Legat la cap și cu inspirarea morții. Plus panatalonii nespălați, cu mâncare pe ei, în vizorul valmei Valma, mama lui Val, a valurilor, v-a schimbat viața, ce întrebare e asta, ce întrebare, nu se vede?
Păstrez moartea în iunie? Eminescu? Cercuri inegale intangibile. Interveniența dominanților siamezi. Oettinger, his Swabian accent. Se stricase caruselul. Lecția om/aum se consumase în Ford. Am luat vocalele, lecția ma-ma, să înceapă cu ea (am rărit-o cu taica). El își face cariera mâinilor, mudre. S-o uita la învârtecușul caruselului, ca de obicei, ba nu, suntem noi, după ani fluieram (fals) ce auzeam și vedea băiatul ce se întâmplă la flaut, că la pian băteam toaca în parapetul patului său și cântam distracții, nu numai onomatopeic, val-valsuri, de nu se mai oprea, încă lent, din mâini și din picioare, adio carusel, până s-a oprit natural, eu mai ținând-o.

*

Grozav în galerie, ce-oi transcrie – puține de spus, mai puține (auto) permise – dați-mi pielea înapoi, repede, dacă se poate iepurește, că avem treabă – mânca-mi-ar pizda pentru delicte contra României – ultimul logos – mirarea reîncarnării – război, golem, holocaustein – una se mișca, alta se uita, domnule-mi zicea – cauze și rest – băieți, puneți mâna pe lunete – a bunch of old farty people, with the illusion of power, drinking coffee once a year... and feeling sorry for themselves, knowing that they are going to die soon – boșorogi infecți, smintiți drogați, indivizi fără căpătâi – copiii matricei ne joacă pe toți la zaruri – noriso anagnoriso te cunosc te recunosc – museo delle sincopie – râdem de ne prăpădim, nu ne mai prăpădim, râdem – Diotima Borkenstein pe un talisman – sacrificare de Chișinău, crezusem că invers – copiii fură la Olănești unde și hrăniră pe Val – noi suntem călători, ia nu mai fiți, cine-i arată copilului meu capre, porci – de noi să-ți pară rău, de tine, bine – ce naționali, nici țigărari – mai ușor se crește o fată – beriane pe muțuțoiu ăla de deal – pentoxifilina continuă – ne ia banii, ne omoară – mulțumit de viață și de ceea ce sunt.
Hugo mi-a spus de Bianca. Tatăl ei a adus picturile. Vlad le-a risipit în toate spațiile, și pe scări, dislocând pedagogii. În luna lui mai, picturile s-au privit. Tablourile au plecat azi, 31 mai 2001, la Movila Miresei, înapoi. Geniul ei ni s-a interiorizat într-un imaginar numai al ei, extins, cu dumnezeire, peste de-o ființa-ne.
Ionică nu adoarme fără canabis. N-ar fi mai bună viața acum în Ruda. Plata ia maratonul, tunete. Translingual imagination. Oceane-ceruri pe aripă de pescăruș. Poezia Dumnezeu se numise Ion în volumul din 1943, cum Vișnu se încarnează Govinda/văcar. Azi ce săptămână pornim? Să nu se fi supărat Sânzienele. Imnul Finlandei după Jana Gana Mana, între nepot și femur. Zdruncin pe uneltite, zgorneală cu fleoarțe gătite.
Retext striat. Pastor baptist în drum spre nuntă la antipod. Truecrypt. Tot voind a fi omorât, mor mereu, mamă, cum ți-aș fi mormânt, același, inscriptionat, care nu te vom uita. Mai și cumpărai Parabolele lui Iisus de Andrei Pleșu pentru Corin Izvernariu. Tre să-l aștept, să-l iau din aeroport pe 7 august, să-l duc la gară pe 8.
Îmi spune (mă regizează) să mă așez pe divan, după ce aproape mă dezbracă. Vine cineva, deschide. A Dell Anno, se prezintă, sau este prezentat, înalt, de vodevil. Sar, îl întâmpin. E nebună, uite cum m-a regizat, a dat din cap, cu o remarcă neauzită, lasă, asta e. Oi fi fost eu în ochii ei, de nu ceilalți, iar eu, ea? Ori piesele de șah ceramic, ea ceramista? Restrânsă realitate, sudat femur, exudat negativ, ura, nepoate, până crești, uităm textul, da' ce le potrivești, ecolalie mantrică, buh.
Medalie emisă de Camera Electivă a Moldovei d-lor B. Sturz și A. Panu caimacami de la 20 oct. 1858 la 5 ian. 1859 – pentru apărarea autonomiei și dignitatei naționale. Medalie iubitului lor director spre amintire la jubileul seu 29 martie 1872-1902 – profesorului Institutului Scgewitz-Thierin – Florentin Thierrin. Pentru jubileul de 25 de ani – 1874-1899 al Institutului Bolintineanu. Marelui stremoș Ștefan-Vodă la împlinirea de patru sute de ani de la săvârșirea lui din viață – ca semn al recunoștinței neamului seu – 1504-1904. Stephanus Magnus christianae fidei athletam.

 

miercuri, 24 iulie 2013

COLOCVIILE DE MARȚI - Ștefan cel Mare și Sfânt. Punte între Orient și Occident




Primarul Sectorului 2 are deosebita plăcere să vă invite
         Marţi 30 iulie  2013, orele 17.00, la evenimentul cultural
COLOCVIILE DE MARȚI - Ștefan cel Mare și Sfânt.
Punte între Orient și Occident
       Evenimentul va avea loc la Centrul socio-cultural „Jean Louis Calderon”,
  Str. J.L. Calderon nr.39, tel. 0213156670



COLOCVIILE DE MARȚI / The Tuesday Colloquiums 30 iulie 2013, 5 pm, Calderon 39
Anul IV, nr. 7 (45). Addresses, Intervenții, Teatru de poezie, (Re)lansări de cărți, Proiecte, Portrete, Întâlniri


Tema: Ștefan cel Mare și Sfânt. Punte între Orient și Occident
La ceasul al patrulea din zi (ora 10 dimineața) moare, în Cetatea de Scaun a Sucevei, Ștefan cel Mare și Sfânt. Este înmormântat, câteva zile mai târziu, în naosul Mănăstirii Putna. „Până astăzi îi zicu Sveti Ștefan vodă” (cronicar). „Ce zgomot de bucium și arme, ce val! / Când Ștefan se suie călare pe cal, / Răspunde Suceava din urmă, / Și nimeni nu știe cum tu ai ajuns / Să știi de ce munții săgeată-ai pătruns / Și-a codrului cale se curmă.” - Mihai Eminescu.

Invitați:
Ion Andreiță, Vasile Andru, Adrian Botez, Florin Costinescu, Petru Costinescu, Puși Dinulescu, Isabella Drăghici, Nicolae Drăgulănescu, Adina Dumitrescu, Doina Ghițescu, Aureliu Goci, Monica Grigorescu, Omprakash Gupta, Neculai Hilohi, Daniela Georgescu, Sorana Georgescu-Gorjan, Mariana Gurza, Elisabeta Isanos, John Izvernariu, George Lupașcu, Dan Mateescu, Vasile Menzel, Bianca Beatrice Michi, Doru Moțoc, Mircea Muntenescu, Gheorghe Neagu, Tudor Nedelcea, Lucia Negoiță, Radu Cristian Nema, Vavila Popovici, Andrei Radu, Arghira Ravanis, Ștefan Sileanu, Felix Sima, Florentin Smarandache, Ion Soare, Viorel Speteanu, Mihai Stan, Adrian-Ștefan Stoian, Marian Stroia, Constantin-Dumitru Surdu, Mihai Teodorescu, Ben Todică, Elena Toma, Nicolae Tomoniu, Victor Țăpeanu, Neagu Udroiu, Viorica Vatamanu, George Toma Veseliu, Corneliu Zeana
Amfitrion: Dr. George Anca

Intervenții:
Petru Costinescu: Stephanus Magnus, „christianae fidei athletam”
Viorel Speteanu: Ștefan, istorie-cult-deconstruire
Mariana Gurza: Rugăciune la Sfântul Mormânt
Corneliu Zeana: Ștefan și aromânii
Bianca Beatrice Michi: Ștefan și Muntele Athos
Doina Boriceanu: Ștefan în Polonia
Vasile Menzel: O voce, un pictor – Ștefan Sileanu
Marian Stroia: Cuza și Carol
George Anca: Versiuni din poeți naționali față cu geniul lui Puși
Mircea Coloșenco: Pan Halipa
Puși Dinulescu: Chinuiala dramaturgului
Isabella Drăghici: Teatrul sacru
John Corin Izvernariu: Creștinism românesc în Australia

Întâlnire cu artiști aromâni

Teatru de poezie
Ștefan cel Mare de Vasile Alecsandri – interpretează Puși Dinulescu
Vasile Menzel: Ce joc vrei să jucăm azi
Isabella Drăghici: Natyasastra
Poeți naționali – interpretează Andrei Radu, Victor Țăpeanu
Vavila Popovici: La Putna – interpretează Doina Ghițescu

Lansare de cărți:
Omprakash K. Gupta: Tulsi Ramayana in 1008 Lines, Shri Rama Charit, Houston, 2013
Puși Dinulescu: Călătoriile lui nea Puși, Lider, 2013
Theodor Codreanu: Basarabia eminesciană, Junimea, 2013
Gheorghe Duncea: Tudor Vladimirescu, așa cum l-am cunoscut, Bârda-Cuget Românesc
Florentin Smarandache: Fie pâinea cât de rea, tot ți-o fură cineva, vol 3, Duran's, 2013
Vavila Popovici: Popasurile vieții, SUA
Elena Toma: Cartea ființei iertate, Semănătorul, Tismana, 2013
Adrian-Ștefan Stoian: Frații diavolului, Semănătorul, Tismana, 2013

Portrete: Radu Cristian Nema


       La eveniment participă scriitori, actori, ziarişti şi membrii Centrului.

În speranţa că veţi da curs invitaţiei noastre, vă aşteptăm cu drag.
Cu deosebită consideraţie,
Primarul Sectorului 2,
Neculai Onţanu


duminică, 21 iulie 2013

SINE SIN SI

George Anca    




SINE SIN SI

                    de George Anca 


trezește-te lemnule

trezește-te lemnule wake up
i-ai cânta cum ne-ai cântat
mai nor ca ieri boieri corăbieri

degradarea montajului mecanic
continuarea osteosintezei
compania fumului sub singură

mai scump decât călătoria
titanium între genunchi și șold
vă uitați la mine ca la un scriitor

nu știi cum mă cheamă
n-am decât să mă recomand
poți fuma întru acestea

mi-ai transmis conflictualitatea
de m-am întors a scuze
cât să ne fi împrietenit


descurcându-te cu viața

descurcându-te cu viața fum
cât nu-ți fie osul fum
n-o fi curs n-oi fi globit
de venisem învârtit

a răsplată borta buze
Nehru Garden buburuze
la urmă află de cumpăr
nervii cumplitului ienupăr

podoabele altor capete
dimia să ne scapete
de când tăcerea cer ea
perpetuase fierea

pritocitoare mierea
nașterea învierea
soarele cruce era
Jung abera Abdera



asta-mi fu meseria

asta-mi fu meseria venale
scumpetea din harabale
repovestite coxartrozale
năpârlitoare de zale

mi-o fi părut nerepauză
fosta efectuată clauză
pe sfert halali jos englezii
deasupra continentezii


neștiind actorii

neștiind actorii
nici cât pe Shakespeare
nici pe Shakespeare
nici cât pe Dante

la pas confuz dicteu
de-ai vrea s-asculți
ai cenzura oase
m-ai taxa profitor

vedeți că vine garda vă ia
poliția treaba voastră
curățat covoare
Dante Car Wash


când i-a fost frig

când i-a fost frig lui Boccaccio
făcuși băiat fă să-ți crească mare
tocmai fac frigul lui Boccaccio
Normandie sire debarcare

m-ai dus la arme te duc la De Gaulle
că numai oase în trei luni
cu oseor le sintetizezi
refuzași prăjiturile

om preumbla sandalele

om preumbla sandalele
la o scolie țeapănă
văzându-ți fața sus
apoi cerul privindu-mă

cu norii ochilor tăi
lumânări a aprinde
cinci neamuri de cozi lungi
pe prinsă întorsură


străinătate totală

străinătate totală
am desființat totalurile
răii totali formulează ruga
dispariție în fereastra plecării

închinăciunea postului
genele tropicului
peste vița noastră
din necunoscută mamă


secera secetei

secera secetei
cancer hamster
păianjen trage-n
rac arc

bându-i bântui
mântui cântu-i
deslușrii
șirii virii


fracturi ne încunună

fracturi ne încunună interdicția
poemelor lungi begrebet
din fereastra femurului

aridicare să tragi un fum
respirație de după înviere
pe unde mai repede fuga

a venit toată lumea
mai o croitorie selectă
la mare pe unde-i soare


Stalin francez

Stalin francez antisemit
cu execuția obișnuit
cât că din aer s-a oprit

sunt prins asupra inspirării
când nu transcriu vorbiri
de unde împăcarea în păcat

nu se mai uită nimeni
stradală molitva
rusului Bonaparte


back home

back home bazaar
nu Sadoveanu nu Manuc
ne mărturisim căldurile

de ce am vrut băieți
de ce să-și bage altul pula
în munca mea


niciodată suma

niciodată suma corală
de o voită neorânduială
nemormântală mandală

transport nord sud less
medievality hard uselessness
jertfe opuse compens


martor o oră

martor o oră
depresiune de sine
nestătătoare

stopând
ori numai
sărbătorile


unsul merelor

unsul merelor putrede
vechi existențialiști
puștime detașată

mai o convivialitate
pe coarda alunecoaselor
ultima stație

opritul lumii pe stradă
la gura metroului fierbere
cât de-o reînfricoșare

mă talonasem vedere
cum vă și notam pe voi
să zici coborâm da

scrisul în gol de aer
tot o turbulență nu
mai fuma dacă bei mori

vă chemam în teatru
caii cu trompă îi credeați
pui de elefanți

dreptul ți-l dungase orteza
cât a afla diferențe
în deferențe distale

mai scap o lună
cârje liberări
ortopedie


spinarea recelui

spinarea recelui
de scară
pe vorbite afară

o melancolie
nedreptățind copii
plecăm ne întoarcem

stați liniștiți
fețe de spital
apropiere fotografică

fericim operatul
încă o oră
în climax

programul uitărilor
coreeni
în arhivă

dependență
de sunete
zid luat la bătaie

cureaua de moară
învârte piatra
irosirii

fetele zidului
ar bate
încă o dezidire



pe gândite strânsura

pe gândite strânsura
cine să-i fi aruncat în aer
a ne vedea după accident

glamour superslims
te-ai săturat de copii
cât le-ai jucat teatru

nimeni Tla nici Antonioni
galben vagon femeie
ucisă ulei înghețat

piogeva ca-n Montale ca ieri
nu da nu ierta du-ne-n ispită
nu te mărita cu mine 47 anni fa

serializare bătrâiori
alte flori după botez
mărăcini și trandafiri

nemâncat neiertat ispitit
dacă văzui opt nu șapte
proza-mi trase petricapte

și tu ești un petricapt
cine-n dreapta fată-n negru
Zululand încorona-o-ar

de ce-l ținusem ofițer
ca de cavalerie mon cher
sanscrit orădean nemaiscit

masivă o copilă canonică
semnează pentru Basarabia
pe mulțumite pe sprânceană

ne-am cunoaște răcoritor
împăcându-ne la umbră
cu beiul știrului Marie

peste cincisprezece ani în baston
nu răspunzi până nu cobori
Aurel Munteanu a murit pe scenă

sărirăți și la mine
în compoziție
hai rochiță de mireasă

ai putea face o colonie
din fiu cum din tine
îți înconjurasei gașcă de har

să nu fi pierdut personaje
precum socrul și șefa
care fusesei regizoare

Ipsilanti tăind pe Vladimirescu
Traian pe Decebal Basta pe Mihai
Gorbaciov pe Ceaușescu

voi pune nume mai puține
la comandă cu oasele
rața mandarin stă în Anglia


Gange în Holderlin

Gange în Holderlin
Gandhi în Montessori
aseară te-ai rostogolit

leu după pradă nu cereale
pica pica după cuci ouați
corolă pică din adorație

pe prașila prăsilei țarca
greșiții sfinți certându-i
Bălăuca Borkenstein Dulcineea

sânge amestecat cu sfială
sub invadatori stătuți
mă uit în ochii tăi te trezesc

i-am spus lui Val Gayatri
umbra bisericii Savitur
iubirea noastră taina noastră

urmaș în scaunul Larisei
răscumpăra pe cei robiți
făcea poduri peste ape

la un fel de zile dodii
mașinalizându-mă inspirație
maximă companie dantescă

haide cioară trage din vioară
că am mare foc la inimioară
Dinu Filipescu 1810 bal surghiun

case of Romanian little lamb
călătoresc o orgă somnolentă
adică ritmul se deșală iamb

la revedere rituri nici amoc
plutește vinul ceaiului de mentă
pe Olt și pe mustața lui Moțoc

aleargă-te în oglindă
lasă-ți caprele prin crăci
urlă tu liniște

haidamaci haiduci
primi secretari din duci
altcând monorimuci

ceea ce registru Nistru
fazani ca la Stolniceni
gâtițe de târtițeni

cum nu m-aș fiziotiza
fizicalist cine nu list
în Marea Neagră parclist


oi luneca-o

oi luneca-o în bazin
să calce cu femurul apa
dar cum o scot sign in
că sign out buru-buru trapa

atunci visez noiciști la un
seminar cu silogism
ca scos din securist ceaun
din comunism în comunism

slab înalt camel tomit
îl salut nerecognat
îi zic de-ai lui nepescuit
nici pescăruș Ignat

cum ar preda nici uș la ruș
să fi tradus balanța fără
alternativă Năpăruș
te năpădi căpușa pără

respinge-s-ar caverna
cu Țuțea-n avion
Ion
avatar Izverna

dumnezeu Tarabac
văcarul din Vișnu
Moscovei abac
peștele nici fish nu
bine că lăsai nopții
romanticii în fiord
doctorul cu hoții
sfânta Oda d'ord

spunem ce-am auzit
acestui nepot râzând la toți
cum alții plâng ițit
și supără roboți d'oți

întorci geometric iris
pe creier pansament
trompetele oștirii-s
la ceruri cu dement

trezește morții lupa
capitolina provă
1907 jupa
și a răscoalei novă

că n-am mai fi din nim
copac albastru hind
omonimii hrim-crim
în mantre dodii picotind


scăpăram pisicine

scăpăram piscine
nanoxia deep silence
fortress fractal define

de-atâta bucurie
a doua zi cădeam
învăț nepoate

arhitectura rămânerii
frânghiile de bordeie
bifrontalitate dedusă

piedică interiorizată
proprie personă sine
nebăgare în seamă

nu se mai lasă șahurile
nedemolându-ne armonii
de la sinele ceramice

2013