duminică, 30 iunie 2013

Gabriela Mistral: Dos ángeles



Gabriela Mistral
 (1889-1957)


Dos ángeles

No tengo sólo un ángel
Con ala estremecida:
Me mecen como al mar
Mecen las dos orillas
El ángel que da el gozo
Y el que da la agonía,
El de alas tremolantes
Y el de las alas fijas.
Yo sé, cuando amanece,
Cuál va a regirme el día,
Si el de color de llama
O el color de ceniza,
Y me les doy como alga
A la ola, contrita.
Sólo una vez volaron
Con las alas unidas:
El día del amor,
El de la Epifanía.
¡Se juntaron en una
Sus alas enemigas
Y anudaron el nudo
De la muerte y la vida!

                                   Gabriela Mistral





      Doi îngeri


Nu am un singur înger
Cu aripa strivită:
Mă leagănă cum spre mare
Se leagănă două râuri
Îngerul ce dă bucurie
Și cel ce dă agonie,
Unul cu aripi tremurând,
Celălalt cu aripi nemișcate.

Știu, când se luminează,
A cui îmi va fi ziua,
După culoarea flăcării
Ori culoarea cenușii,
Și mă dau ca alga
pe undă, mâhnită.

Doar o dată zburară
Cu aripile unite:
De ziua iubirii,
A Bobotezei.

Se îmbinară ca una
Aripile dușmane
Tăind nodul
Vieții și morții.


                      Versiune de George Anca

 


Dylan Thomas: Iar moartea să nu aibă dominion


Dylan Marlais Thomas
  (1914 –1953)

And Death Shall Have No Dominion



And death shall have no dominion.
Dead man naked they shall be one
With the man in the wind and the west moon;
When their bones are picked clean and the clean bones gone,
They shall have stars at elbow and foot;
Though they go mad they shall be sane,
Though they sink through the sea they shall rise again;
Though lovers be lost love shall not;
And death shall have no dominion.

And death shall have no dominion.
Under the windings of the sea
They lying long shall not die windily;
Twisting on racks when sinews give way,
Strapped to a wheel, yet they shall not break;
Faith in their hands shall snap in two,
And the unicorn evils run them through;
Split all ends up they shan't crack;
And death shall have no dominion.

And death shall have no dominion.
No more may gulls cry at their ears
Or waves break loud on the seashores;
Where blew a flower may a flower no more,
Lift its head to the blows of the rain;
Though they be mad and dead as nails,
Heads of the characters hammer through daisies;
Break in the sun till the sun breaks down,
And death shall have no dominion.

                               Dylan Thomas





Iar moartea să nu aibă dominion


Iar moartea să nu aibă dominion.
Mortul nud să fie unul
Cu viul prin vânt și west-lună;
Când oasele li se curăță și oasele curate plecară,
Ei să poarte stele la cot și la picior;
Și de înnebunnesc să fie sănătoși,
Și de se scufundă-n mare să reurce;
Iubiții de se pierd nu și iubirea;
Iar moartea să nu aibă dominion.

Iar moartea să nu aibă dominion.
Sub șerpuirile marine
Ei lung zăcând nu moară șerpuind;
Suciți în plase când îi lasă mușchii,
Pe roată trași, să nu se frângă,
Prin răul inorog străpungă;
Spărgând cărări n-au cum să piară;
Iar moartea să nu aibă dominion.

Iar moartea să nu aibă dominion.
Nu le mai strige pescărușii în auz
Ori valuri să izbească huind țărmii;
Unde țâșnea o floare nemaifloare,
Capul sus la răpăiala ploii;
Nebuni și morți be mad and dead ca melcii,
Capetele personajelor bat calea margaretelor;
Iar moartea să nu aibă dominion.

                                    Versiune de George Anca

sâmbătă, 29 iunie 2013

Homer: Iliada (Funeraliile lui Hector)

 Homer
Iliada
    (Funeraliile lui Hector)


Κι' όλος σαν έφτασε ο λαός και στάθηκαν τριγύρω,    790
πρώτα με κόκκινο κρασί σβύνουν τα ξύλα, ως πέρα
που πήγε η φλόγα, κ' ύστερα τ' αδέρφια κι' οι συντρόφοι
μαζέβουν τ' άσπρα κόκκαλα μοιρολογώντας όλοι,
κι' έτρεχαν δάκρια πύρινα στα μαγουλά τους κάτου.
Έπειτα σε χρυσό σταμνί τα παίρνουν και τα βάζουν               795
που μ' άλικα το σκέπασαν σκουτιά απαλοφασμένα·
τότες σε λάκκο βαθουλό τα χώνουν, κι' από πάνου
χοντρά λιθάρια 'να σωρό σωριάζουν χέρι χέρι.
Κι' αμέσως μνήμα τούσκαψαν, κι' είχαν στημένους γύρω
παντού σκοπούς μην τύχει πριν κι' οι Δαναοί πλακώσουν.         800
Κι' αφού το μνήμα τέλειωσαν, παν πίσω· και κατόπι
μαζέβουνται όλοι ταχτικά και κάθουνται να φάνε
στον πύργο του διόσπαρτου του βασιλιά Πριάμου.
 
Έτσι τότε έγινε ο θαμός τ' αλογομάχου Εχτόρου.

                                                                                  Homer



Iliada
        (Funeraliile lui Hector)


Și de cum s-adunară-mpreună-ntâlnindu-se toți troienii,
mai întâi rugul stropiră cu vinul de codru pâlpâitor,
astfel puterile focului învăluindu-l cu totul,
iar între-acestea frații lui Hector și ceilalți strânseră oasele-i
albe, tot comândându-l, cu ochii în lacrimi potopind obrajii -
le așezară-ntr-o urnă de aur sub purpurie pânză
și la iuțeală urna o puseră într-o groapă scobită,
și-o astupară cu lespezi una aproape de alta,
repede-apoi grămădiră movila și-n jur privegheau gărzi,
parte de parte, ca nu cumva mult înarmați aheienii
pretimpuriu năvălind. Iară tumulul sus gata durat,
cale întoarsă făcură strângându-se pentru mărețul praznic,
în rânduială, la casa lui Priam, cel ajutat de Zeus.
Astfel îl îngropară pe Hector îmblânzitorul de cai αλογομάχου Εχτόρου.

                              Versiune de George Anca




Rubén Darío: Caracol / Scoica

Rubén Darío (1867 – 1916)

Caracol


En la playa he encontrado un caracol de oro
macizo y recamado de las perlas más finas;
Europa le ha tocado con sus manos divinas
cuando cruzó las ondas sobre el celeste toro.

He llevado a mis labios el caracol sonoro
y he suscitado el eco de las dianas marinas;
le acerqué a mis oídos, y las azules minas
me han contado en voz baja su secreto tesoro.

Así la sal me llega de los vientos amargos
que en sus hinchadas velas sintió la nave Argos
cuando amaron los astros el sueño de Jasón;

y oigo un rumor de olas y un incógnito acento
y un profundo oleaje y un misterioso viento...
(El caracol la forma tiene de un corazón.)


                                            Ruben Dario




Scoică

Am găsit pe plajă o scoică - un caracol de aur
masiv împodobit cu perlele cele mai fine;
Europa le atinsese cu mâinile-i divine
Când traversase talazurile pe cerescul taur.

Am dus la buze caracolul fluieraur
Și am trezit ecoul dianelor marine;
Mi-am ațintit auzul când azuriile mine
Îmi spuseră în șoaptă secretul acelui tezaur.

Așa m-ajunge sarea pe vânturi amarcargo
Ce le primise în velele ei nava Argo
Când astre se iubiră în visul lui Jasón;

Am auzit valurile, un incognito accent,
Adâncă suspinare, misterios (der)vent...
(Caracolul are forma unui corazón.)


               Versiune de George Anca

vineri, 28 iunie 2013

Octavio Paz: Dos cuerpos / Două corpuri


Octavio Paz

Dos cuerpos

Dos cuerpos frente a frente
Son a veces dos olas
Y la noche es océano.
Dos cuerpos frente a frente
Son a veces dos piedras
Y la noche desierto.
Dos cuerpos frente a frente
Son a veces raíces
En la noche enlazadas.
Dos cuerpos frente a frente
Son a veces navajas
Y la noche relámpago.

                                                   Octavio Paz

Două corpuri

Două corpuri față în față
Sunt uneori două valuri
Iar noaptea este ocean.

Două corpuri față în față
Sunt uneori două pietre
Iar noaptea deșert.

Două corpuri față în față
Sunt uneori rădăcini
Legate peste noapte.

Două corpuri față în față
Sunt uneori cuțite
Iar noaptea fulgerare. 

               Versiune de George Anca




                
 


                                    

Khushal Khattak: Da Afghan


Khushal Khattak


Khushal Khattak

         Da Afghan

Da Afghan pa nang me otharhala thoora
Nangyaale da zamane Khushal Khattak yam

دَ افغان په ننګ مِ اُتړﻻ تورا
ننګيالې دَ زمانې خوشحال خټک يم

am ridicat sabia în numele onoarei afgane
sunt cel mai mândru din lume eu Khushal Khatak

*

da zra ghla, pa zrah khe ghum dah
la pa therah da sardar

har sardar che pa zrah ghal shee
zaan roswa kah, khalaq khwaar

o inimă falsă e distrugătoare
mai ales inima de sardar

atunci sardarul se defaimă
iar țara și-o distruge

*

khwra khorawa da akhpalo laicho
ghazanfar sha na royah

vânează și mănâncă din mâna ta
fii ca un leu nu ca o vulpe

*

zaa hagha shahbaaz sha, che ye zaaye pa ghar wee
na lakah da kalee da kargha garzah, ghum da nus krah


fii ca vulturul trăind pe vârful munților
nu cioara satului cutreierând de foame

*

ishq, aashiq lara paida day
kufar deen ye sa pakaar day

ishq nadaan watha aasaan day
wartha graan day che hokhyaar day
iubirea-ishk e-a celui ce iubește
n-are a face crede nu crede

nebunul cade de la sine
mai greu cumintele

                Versiune de George Anca

Hayyim Nahman Bialik: Regina Sabbathului

 Hayyim Nahman Bialik




              Regina Sabbathului


 
Soarele s-a petrecut de-acum după vârful copacilor,
Veniți să întâmpinăm Regina Shabbathului,
Ea tocmai pogoară printre noi, sfântă și binecuvântată,
Îngeri, în ceată, o însoțesc cu pace și liniște,
Vino, O, Regină,
Vino, O, Regină,
Pace vouă, O, Îngeri ai Păcii!
Am întâmpinat Shabbatul în cântare și rugăciune,
Ne întoarcem acasă cu inimile pline de bucurie.
Acolo e pusă masă, luminile-s aprinse,
În fiecare colț al casei strălucește o scânteie divină.
Shabbat bun și binecuvântat.
Shabbat bun și binecuvântat.
Veniți în Pace, O Îngeri ai Păcii!
Stai printre noi, curată Regină a Shabbatului, iluminează-ne cu spledoarea-ți.
La noapte și mâine – apoi te vei petrece.
La rândul nostru te vom cinsti purtând haine frumoase,
Cântând zemirot, rugându-ne și mâncând trei feluri.
Și cu odihnă deplină
Și cu odihnă plăcută.
Binecuvânați-mă cu pace, O, Îngeri ai Păcii.
Soarele s-a petrecut de-acum după vârful copacilor,
Veniți să petrecem Regina Sabbathului la plecare,
Mergi în pace, sfântă și binecuvântată.
Șase zile, știi, îți vom aștepta întoarcerea.
Da, până la noul Shabbat.
Da, până la noul Shabbat.
Mergeți în pace, O, Îngeri ai Păcii.
 
                       Versiune de George Anca
 
 

Usman Awang: Kekasih / Iubito

Usman Awang
 
Kekasih

            de  Usman Awang



Akan kupintal buih-buih
menjadi tali mengikatmu
Akan kuanyam gelombang-gelombang
menjadi hamparan ranjang tidurmu
Akan kutenun awan-gemawan
menjadi selendang menudungi rambutmu
Akan kujahit bayu gunung
menjadi baju pakaian malammu
Akan kupetik bintang timur
menjadi kerongsang menyinari dadamu
Akan kujolok bulan gerhana
menjadi lampu menyuluhi rindu
Akan kurebahkan matari
menjadi laut malammu
menghirup sakar madumu
Kekasih,
hitunglah mimpi
yang membunuh realiti
dengan syurga ilusi.


George Anca

           Iubito

                 Versiune de George Anca




Voi roti marea strop cu strop
să-ți învârt cingătoare

Voi împleti valuri rostogol
să-ți aștern saltea la culcare

Voi țese din pânza norilor
șal să-ți cuprindă părul

Voi coase vântul muntelui
să-ți fie rochie de seară

Voi smulge din stea răsărind
broșă să-ți împodobească pieptul

Voi decupa din luna în eclipsă
lampă să-mi lumineze dorul

Voi prăvăli soarele
în marea nopții pentru tine
respirându-ți mierea suflării

Iubito,
numără visele
ce realul uciseră
cu-a raiului ilusi.


miercuri, 26 iunie 2013

Friedrich Hölderlin: Cîntec de soartă al lui Hyperion

Friedrich Hölderlin


Friedrich Hölderlin

        Hyperions Schicksalslied

 

Ihr wandelt droben im Licht
  Auf weichem Boden, selige Genien!
    Glänzende Götterlüfte
      Rühren Euch leicht,
        Wie die Finger der Künstlerin
          Heilige Saiten.
 
Schicksallos, wie der schlafende
  Säugling, atmen die Himmlischen;
    Keusch bewahrt
      in bescheidener Knospe,
        Blühet ewig
          Ihnen der Geist,
            Und die seligen Augen
              Blicken in stiller
                Ewiger Klarheit.
 
Doch uns ist gegeben,
  Auf keiner Stätte zu ruhn;
    Es schwinden, es fallen
      Die leidenden Menschen
        Blindlings von einer
          Stunde [zur] andern,
            Wie Wasser von Klippe
              Zu Klippe geworfen,
                 Jahrlang ins Ungewisse hinab.

 

Friedrich Hölderlin

          Cîntec de soartă al lui Hyperion 

 

Sus în lumină călcați
Pe sol blând, genii binecuvântate!
Din cer Dumnezeu
Vă pogoară lin,
Cu degete de artist,
Pe sfinte strune.

Fără soartă, ca somnul
Cereștilor, respiră pruncul;
Păstrându-se curat
În fașa săracă,
Pe totdeauna cast
Spiritul său.
Și ochii binecuvântați
privesc în liniște
eterna claritate.

Ci ne-a fost dat
neunde a ne odihni
scăzând, căzând
lume în suferință
orbind de la
o oră la alta
ca apa din stâncă
în stâncă prăbușindu-se,
în lungul anului necunoscut.

              Versiune de George Anca

marți, 25 iunie 2013

COLOCVIILE DE MARȚI- Moarte în iunie. Eminescu



Marţi 25 iunie  2013, orele 17.00, a avut loc  evenimentul cultural
           COLOCVIILE DE MARȚI-  Moarte în iunie. Eminescu
       Evenimentul a avut loc la Centrul socio-cultural „Jean Louis Calderon”,
  Str. J.L. Calderon nr.39, tel. 0213156670

Death in June, grupul neofolk englez creat de Douglas Pierce în 1981, a fost conexat speculativ cu Noaptea cuţitelor lungi, Sturmabteilung, din 30 iunie 1934, sau cu asasinatul din Sarajevo la începutul Primului Război Mondial. Douglas P., acum în Australia, a mărturisit, însă, că, în fapt, a auzit greşit această sintagmă şi a făcut-o nume al trupei. Moarte în iunie se aude, la noi, Mihai Eminescu.
Invitaţi: Ion Andreiţă, Vasile Andru, Adrian Botez, Radu Cârneci, Radu Comănescu, Florin Costinescu, Petru Costinescu, Puşi Dinulescu, Nicolae Drăgulănescu, Adina Dumitrescu, Doina Ghiţescu, Aureliu Goci, Monica Grigorescu, Neculai Hilohi, Sorana Georgescu-Gorjan, Mariana Gurza, Elisabeta Isanos, George Lupaşcu, Toma George Maiorescu, Dan Mateescu, Vasile Menzel, Bianca Beatrice Michi, Ioan Mititelu, Mircea Monu, Doru Moţoc, Mircea Muntenescu, Gheorghe Neagu, Tudor Nedelcea, Lucia Negoiţă, Radu Cristian Nema, Matei Romeo Pitula, Florentin Popescu, Andrei Radu, Arghira Ravanis, Felix Sima, Florentin Smarandache, Ion Soare, Viorel Speteanu, Mihai Stan, Victor Stinghiţeanu, Marian Stroia, Constantin-Dumitru Surdu, Mihai Teodorescu, Ben Todică, Victor Ţăpeanu, Neagu Udroiu, Viorica Vatamanu, Tiberiu-Sebastian Văduva, George Toma Veseliu, Corneliu Zeana.
Amfitrion: Dr George Anca 




          Intervenţii:
·         Adrian Botez: Sfinţi militari, genii protectoare de neam, mucenici şi martiri: Mihai Eminescu
·         Gheorghe Neagu: Eminescu în Oglinda literară
·         Puşi Dinulescu: Luna – Eminescu, Lorca
·         George Anca: Doctorat coreean – Eminescu şi Kim Sowol
·         Nicolae Drăgulănescu: Comunism şi societate informaţională în Peninsula Coreeană
·         Mihai Teodorescu: Influenţa religiei asupra politicii
·         Viorel Speteanu: Traian şi Decebal pe Columnă
·         Marian Stroia: Cuza şi Carol
·         Tuor Nedelcea: Grup statuar alegoric Papă-Teoctist 
 

































-      Lansări: Oglinda literară nr. 138, Antologie de poezie contemporană, TipoMoldova, 2013
, Paris, 2013, , ed. Armonii culturale, 2013, Gheorghe Neagu: , TipoMoldova; ,Victor Stinghiţeanu: , Felix Sima: , Ruda-Măgura, 2013, George Toma Veseliu: , Bibliotheca, 2013, Mircea Monu: , Duran's, 2013.
Du Congo aux DanubeGolgota spiritualităţiiDe la stânga la dreaptaLacrima iubiriiPoemeAlbum cu versuri şi icoaneColoniaNemateria, Ipoteza Smarandache şi Fuziunea informaţiei



















-      Teatru de poezie: Memento mori de Mihai Eminescu, interpretează Andrei Radu şi Victor Ţămpeanu , Azalee de Kim Sowol 
-      Portrete: Radu Cristian Nema 
-      Medalion Radu Cârneci







 
   
   La eveniment au participat  scriitori, actori, ziarişti şi membrii Centrului.