luni, 30 septembrie 2013

Leviathan și Dispot



George Anca




George Anca


*



*

Simion Dascălu
De izvodirea moldovénilor, de unde au venit într-acéste locuri
Scrie létopisețul cel ungurescu că oarecându pre acéste locuri au fostu lăcuind tătarii. Mai plodindu-să și înmulțindu-să și lățindu-să, s-au tinsu de au trecut și preste munte, la Ardeal. Și împingăndu pe unguri din ocinile sale, n-au mai putut suferi, ce singur Laslău craiul ungurescu, cari-i zic filosof, s-au sculat de s-au dus la Împăratul Râmului, de ș-au cerșut oaste întru ajutoriu împrotiva vrăjmașilor săi. Ce împăratul Râmului alt ajutoriu nu i-au făgăduit, ce i-au dat răspunsu într-acesta chip, de i-au zis: "Eu suntu jurat, cândŭ am stătut la împărăție, om de sabiia mea și de județul mieu să nu moară. Pentru acéia oameni răi s-au făcut în țara mea și câte temnițe am, toate suntu pline de dânșii și nu mai am ce le face, ci ți-i voi da ție, să faci izbândă cu dânșii și eu să-mi curățescu țara de dânșii. Iară în țara mea să nu-i mai aduci, că ți-iu dăruiescu ție." Și de sârgu învăță de-i strânseră pre toți la un loc de pretitinderile și i-au însemnatu pre toți, de i-au arsu împrejurul capului de leau pârjolit părul ca unor tălhari, cu un hier arsu, care semnu trăiește și pănă astăzi în Țara Moldovei și la Maramoroș, de să cevluiescu oamenii prejur cap. Décii Laslău craiu, daca au luat acel ajutoriu tălhărescu de la Împăratul Râmului, au silit la Țara Ungurească și décii pre câșlegile Născutului, cu toată putérea sa s-au apucat de tătari a-i bate și a-i goni, de i-au trecut munte în ceasta parte pre la Rodna, pre care cale și sémne prin stânci de piatră în doao locuri să află făcute de Laslău craiul. Și așa gonindu-i prin munți, scos-au și pre acești tătari, carii au fostu lăcuitori la Moldova, de i-au trecut apa Sirétiului. Acolea Laslău craiu ce să chiamă leșaște Stanislav, stându în țărmurile apei, au strigatu unguréște: "Sirétem, sirétem", ce să zice rumânéște, place-mi, place-mi, sau cum ai zice pre limba noastră: "Așa-mi place, așa". Mai apoi, daca s-au discălicat țară, după cuvântul craiului, ce au zis, sirétem, au pus nume apei Sirétiul. Și după multă goană ce au gonit pre tătari i-au gonit și i-au trecut preste Nistru, la Crâmu, unde și pănă astăzi trăiescu, de acolo s-au întorsu Laslău crai îndărătu cu mare laudă șl biruință. Și sosindu la scaunul său în zioa de lăsatul secului, cerșutu-ș-au blagoslovenie de la vlădicii săi, să-l lase trei zile să se veselească cu doamnă-sa și cu boierii săi. Și așa l-au blagoslovit, de au lăsat sec marți, cu toată curtea sa, care obiceai să ține la légea lor și pănă astăzi, de lasă sec marți.
*
Thomas Hobbes:
… The savages of America are not without some good moral sentences; also they have a little arithmetic, to add and divide in numbers not too great; but they are not therefore philosophers.
… Leisure is the mother of philosophy; and Commonwealth, the mother of peace and leisure.
… The Gymnosophists of India, the Magi of Persia, and the Priests of Chaldaea and Egypt are counted the most ancient philosophers; and those countries were the most ancient of kingdoms.
… And if any man by the ingenuity of his own nature had attained to any degree of perfection therein, he was commonly thought a magician, and his art diabolical.
There is a certain philosophia prima on which all other philosophy ought to depend; and consisteth principally in right limiting of the significations of such appellations, or names, as are of all others the most universal; which limitations serve to avoid ambiguity and equivocation in reasoning, and are commonly called definitions; such as are the definitions of body, time, place, matter, form, essence, subject, substance, accident, power, act, finite, infinite, quantity, quality, motion, action, passion, and diverse others, necessary to the explaining of a man's conceptions concerning the nature and generation of bodies.
… There is a certain philosophia prima on which all other philosophy ought to depend; and consisteth principally in right limiting of the significations of such appellations, or names, as are of all others the most universal; which limitations serve to avoid ambiguity and equivocation in reasoning, and are commonly called definitions; such as are the definitions of body, time, place, matter, form, essence, subject, substance, accident, power, act, finite, infinite, quantity, quality, motion, action, passion, and diverse others, necessary to the explaining of a man's conceptions concerning the nature and generation of bodies.
… so the Latins use their verb est, and the Greeks their esti through all its declinations.
… also corporeity, walking, speaking, life, sight, and the like, that signify just the same, are the names of nothing;
… creatur infundendo and creando infunditur: that is, "It is created by pouring it in," and "poured in by creation."
… sympathy, antipathy, antiperistasis
… a continual abstinence from women, under the name of continual chastity, continence, and purity.
… and so make marriage a sin, or at least a thing so impure and unclean as to render a man unfit for the altar
… not men should govern, but the laws
… If I find myself amongst the idolaters of America, shall I that am a Christian, though not in orders, think it a sin to preach Jesus Christ, till I have received orders from Rome?
… More examples of vain philosophy, brought into religion by the doctors of School divinity, might be produced; but other men may if they please observe them of themselves. I shall only add this, that the writings of School divines are nothing else, for the most part, but insignificant trains of strange and barbarous words, or words otherwise used than in the common use of the Latin tongue; such as would pose Cicero, and Varro, and all the grammarians of ancient Rome. Which, if any man would see proved, let him (as I have said once before) see whether he can translate any School divine into any of the modern tongues, as French, English, or any other copious language: for that which cannot in most of these be made intelligible is not intelligible in the Latin. Which insignificancy of language, though I cannot note it for false philosophy, yet it hath a quality, not only to hide the truth, but also to make men think they have it, and desist from further search.

*

Simion Dascălu
Cându au pierit némții lui Dispot
Aicea nu să potrivesc la povéste cronicarii leșești. Cronicariul leșescu Marțin Pașcovschii scrie că s-au rădicat Ianoșu craiul ungurescu întracéia vréme cu câtăva oaste și apropiindu-să la hranița Ardealului suptu munți, înțelegându de aceasta boierii moldovenești, fiindu vicléni domnusău, avură prileju ca să împuțineze oastea lui Dispot vodă, ca să trimiță oastea dispre hranița ungurească, să fie de strajă. Și așa au trimis Dispot némții săi, carii era slujitori la dânsul și pre o samă de moldovéni. Și cu dânșii au trimis pre Tomșa hatmanul și pre Moțoc vornicul și alții cu dânșii, carii avându viclenie ascunsă la inima sa asupra domnului său, au învățatu cu taină pre moldoveni, carii noaptea, daca au adormit némții, i-au împresuratu moldovénii și pre toți i-au tăiatu, ne avându ei nici o grijă dispre soțiile sale.
Într-acéia vréme fiindu Dispot vodă închis în cetatea Sucévii de frica lui Vișnovețschii, că nici Vișnovețschii nu era departe, de sârgu s-au vârtejit Tomșa cu Moțoc și cu moldovénii și au încunjurat cetatea, că ungurii lui Dispot încă-i plecase Tomșa spre sine. Iară Dispot vodă numai ce rămăsése cu pedestrași. Și puindu Tomșa strajă pregiur cetate, au ieșit înaintea lui Vișnovețschii la Sirétiu, cum să va pomeni mai jos. ==Simion Dascălul: Bielschii cronicariul leșescu această povéste ce scrie mai sus pentru moartea acestor némți nu o scrie așa precum o scrie Marțin Pașcovschii, ce scrie ==într-alt chip, de să tocméște cu létopisețul cestu moldovenescu, cum vei vedea, cetin du înainte

 

 

Răul râurilor de George Anca



răul râurilor

răul râurilor auzi streșini
ducând paletele la biserică
facă-se voia copilului

inermediar trădat ca
pentru original oi pierde
și pisica neagră la ce joc

all in one Inoan Usha
auroral convent conclav
în negură autonomantă


cum ar fi cald

cum ar fi cald c-astă-vară
pâine cer din cer pivnicer
la ce cuvânt oi amuți
ne așteaptă cristalul
alterități dijmuitoare
pe conversații că sub fuste

văzându-ne ora mai va
confirmarea Varvarei
și nicio farfara fără


ce mai pornim

ce mai pornim și noi în ființă
mișcări operative anamneză
a ne lua la revedere

acele ploi ce lepre de puroi
pe și decizie pe șină
lanț de frunză aere fraiere

paște calule drossera
în munți nemaibătându-vă
sâni cerești vagin pământul

ce nepicând pe-aceleași unghii
în timp de tatăl nostru
ce să-ți fac dac-ai lăsat-o

nu ne duce pe spiță
pedala dalai lama
trandafirii lui Rilke

mai o strpontină climă
îngânare testamentară
ce să mai auzim subiect

ce ți-e cu puterile
încă o deprimare
cum nu mai pornesc

mai cu mine rotativa
ligamentelor aligatori
pe Louisiana Swamp


ni i-am iubit

ni i-am iubit ce să-ți spun
depreciere seria sierra
aerul respirației rației

românul până mâine
evreu țigan sau câine
tăiați-le din mâini

și dați-le la câini
Elvire Elsewire zefire
mai aveți până începeți


ne ținem pe lung

ne ținem pe lung a ne trece
vedem și ce se mai petrece
ca și cum mă recunoscusei

știm despre ce e vorba
de ne aducem aminte multe
volubilități verbale

va rămâne secret cadrajul
numărătoarea victimelor
văd măcar ce zice Gabriel

                            George ANCA

miercuri, 25 septembrie 2013

Dumitru Draghicescu și Ruth Benedict

George ANCA


Dumitru Draghicesc

și

Ruth Benedict





George Anca



DUMITRU DRĂGHICESCU ȘI RUTH BENEDICT

Fiind invitat, ca vâlcean, să iau parte la un simpozion dedicat lui Dumitru Drăghicescu (1875 - 1945), întru respectul căruia împărtășisem, deseori, cultul lui Virgil Constantinescu-Galiceni, mi-a venit în minte o altă întâmplare, ba două, legate de Ruth Benedict (1887 - 1948). Petrecând mai mult timp în biblioteca universității din Honolulu, am dat peste cartea ei despre români, Romanian Culture and Behavior, Colorado State University, 1972, am citit-o, vorba aia, thrilled. Mai târziu, sau, poate, înainte, la un congres de antropologie din Tokyo, am stat la masă cu două foste studente ale lui Margaret Mead și am vorbit, toată seara (eram la banchetul de închidere, într-un palat, la marginea capitalei japoneze) despre Benedict-Mead, cu destule subînțelesuri. La recepția de deschidere, Chie Nakane, celebră pentru a sa Societatea verticală, îmbătrânise și ea, plângându-mi-se (!) că Japonia n-ar fi recunoscută în lume. Am citat public, din Ruth Benedict, când am inaugurat, cu ambasadorul Taubman, un American Corner în casa din București a lui Istrate Micescu, fost coleg al lui Drăghicescu, la Paris.
Mi-am luat seama, trecând la gravitatea „eternității” lui Drăghicescu, propusă de organizatori, și ușurința (românească, ar zice Mircea Vulcănescu) a alăturării celor două nume. Am mai citit și din unul și din altul, găsindu-mi pentru prima oară în viață tensiunea arterială mărită (mă apropii de vârsta aruncării de pe Fuji a doctorandului lui Durkheim - autorul cărții Le suicide, 1897, începându-și prefața cu „Depuis quelque temps, la sociologie est à la mode”).
Două personaje tragice? Amândouă, nepermițându-și a nu avea o carieră, au lăsat impresia de mister, dacă nu de profetism, în pronunțări perene. Au scris studii în timp de război. Ruth, făcută profesor plin cu două luni înainte de moartea necunoscută, a intrat în National Women's Hall of Fame (posthumous) 8-Oct-2005, iar Dumitru, în uitare (până când?) Parcă autori ai câte unei singure cărți Din psihologia poporului român (1907)Drăghicescu, Paterns of Culture (1934) – Benedict. Se pot inventa corespondențe și între celelalte titluri.
Sunt faimoase, cu prisosință, cărțile semnate de Ruth Benedict:
Patterns of Culture (1934, anthropology)
Zuni Mythology (1935, anthropology)
Race: Science and Politics (1940, anthropology)
The Chrysanthemum and the Sword (1946, anthropology)
Cărțile publicate de Dumitru Drăghicescu își așteaptă, aparent, încă dreapta apreciere:
Le Problème du déterminisme social. Déterminisme biologique et déterminisme social, Editions de la ″Grande France″, Paris, 1903;
Du Rôle de l'individu dans le déterminisme social. Thèse prsentee a la Faculte des lettres de Paris, F.-R. de Rudeval, Paris, 1904;
Raporturile dintre drept şi sociologie, Tipografia Gutenberg, Bucureşti, 1904;
Le Problème de la conscience. Etude psycho-sociologique, Editions Felix Alcan, Paris, 1907;
Din psihologia poporului român, Librăria Leon Alcalay, Bucureşti, 1907; Reeditări: Editura Albatros, Bucureşti, 1996, 2003; Historia, Bucureşti, 2006;
L’Idéal créateur. Essai psycho-sociologique sur l'évolution sociale, Editions Felix Alcan, Paris, 1914; Traducere: Idealul creator. Eseu psiho-sociologic asupra evoluţiei sociale, trad. Virgiliu Constantinescu Galiceni, Editura Albatros, Bucureşti, 2006;
Le renouveau religieux et la guerre mondiale, Les Imprimeries „L'Independance”, Bucureşti, 1916;
La Bessarabie et le droit des peuples, esquisse historique, géographique, ethnographique et statistique, Editions Felix Alcan, Paris, 1918;
Les Problèmes nationaux de l'Autriche-Hongrie. Les Roumains (Transylvanie, Bucovine, Banat), Editions Bossard, Paris, 1918;
La Transylvanie: esquisse historique, géographique, ethnographique et statistique, Editions Felix Alcan, Paris, 1918; Reeditare: Editura Albatros, Bucureşti, 1997;
Partide politice şi clase sociale, Bucureşti, 1922;
La Réalité de l'esprit. Essais de sociologie subjective, Librairie Felix Alcan, Paris, 1928; Traducere: Realitatea spiritului: eseuri de sociologie subiectivă, trad. Luiza Dascălu, Editor Mihai Dascăl, Bucureşti, 2003;
La nouvelle Cité de Dieu, Marcelle Lesage, Paris, 1929;
Vérité et Révélation, 2 vol., Librairie Felix Alcan, Paris, 1934;
America y la Liga de las Naciones, Botas, Mexico, 1937;
Marea Unire a românilor cu românii: 1918. Banatul şi Transilvania; Bucovina şi Basarabia, Editura Albatros, Bucureşti, 2001.
Scriind despre români, Ruth Benedict este în ton cu Psihologia lui Drăghicescu, inclusiv juvenilitatea, mai ales că documentarea ei se oprise, din eroare, la începutul secolului al 20-lea (acesta fiind și unul din motivele pentru care Margaret Mead, legatara sa, a restrictat publicarea textului, ediția din 1972 fiind adresată exclusiv studenților profesorului editor, Robert J. Theodoratus). S-au adăugat informațiile primite de la 25 de români americani, spune Mead, printre care și evrei români, de unde, probabil, eticheta de cel mai antisemit popor, preluată și de Hanna Arendt sau Elie Viesel.
De n-ar fi o carte ca și pierdută, lumea întreagă s-ar apropia, prin empatia pentru dușman a cercetătoarei, de identitatea istorică națională a românilor, crearea imaginii de sine, proverbe caracterizante, dezvoltarea personală, oportunismul și agresivitatea, îmbogățirea cu orice preț, credințe populare în exces, îndeplinirea obligațiilor familiale, sărutarea mâinii superiorului, umili și supuși, mii de păsări făcute să cânte la nunți și înmormântări (păsărele mii?), mândria – valoare națională, bătaia – preludiu sexual, iredentism politic, idealul de viață românesc este hedonismul... Tag-uri pe internet:

 
George ANCA





 

COLOCVIILE DE MARȚI / The Tuesday Colloquiums 24 septembrie 2013



COLOCVIILE DE MARȚI / The Tuesday Colloquiums 24 septembrie 2013, 5 pm, Calderon 39



 



Invitați:
Ion Andreiță, Vasile Andru, Erika Băieșu, Adrian Botez, Anca Brezean, Florin Costinescu, Petru Costinescu, Puși Dinulescu, Isabella Drăghici, Nicolae Drăgulănescu, Adina Dumitrescu, Doina Ghițescu, Monica Grigorescu, Omprakash Gupta, Neculai Hilohi, Sorana Georgescu-Gorjan, Mariana Gurza, Elisabeta Isanos, George Lupașcu, Dan Mateescu, Vasile Menzel, Bianca Beatrice Michi, Doru Moțoc, Mircea Muntenescu, Gheorghe Neagu, Tudor Nedelcea, Lucia Negoiță, Claudia Negroiu, Radu Cristian Nema, Constantin Poenaru, Mitică Popescu, Andrei Radu, Arghira Ravanis, Arun Sharma, Cornelia Rotaru, Ștefan Sileanu, Felix Sima, Florentin Smarandache, Ion Soare, Viorel Speteanu, Mihai Stan, Sorin Stratilat, Marian Stroia, Constantin-Dumitru Surdu, Mihai Teodorescu, Ben Todică, Nicolae Tomoniu, Victor Țăpeanu, Neagu Udroiu, Vladimir Ungureanu, Ion Iancu Vale, Viorica Vatamanu, Corneliu Zeana






















Intervenții:
Elisabeta Isanos: La Rochefoucauld 400
Sorana Georgescu Gorjan: T. S. Eliot 125
Viorica Vatamanu: Maria Tănase 100
S. L. Gandhi: Amrit Mahotsava/jubileu de aur al Acharya Mahashraman
Viorel Speteanu: Papazoglu
Linfen Mao: Smarandache Multispaces
George Anca: Nostratic
Puși Dinulescu: Arcanele piesei de teatru
Cornelia Rotaru: Expert în Croația
Bianca Beatrice Michi: Memorii aristoteliene
Isabela Drăghici: Dialoguri culturale în spațiul balcanic
Radu Cristian Nema: Din tainele producției de film în România











Teatru de poezie:
Recital Claudia Negroiu
Recital Erika Băieșu
Poeme din nostratic – interpretează Andrei Radu, Mihai Țăpeanu



Lansări de carte:
Tudor Nedelcea: Eminescu, Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2013
George Lupașcu: Vocația osândei, Tipo Moldova, Iași, 2013
Florentin Smarandache: ReSemnare, Duran's Oradea, 2013
Ion Iancu Vale: Revelații, Bibliotheca, Târgoviște, 2013
    
       La eveniment au participat scriitori, actori, ziarişti şi membrii Centrului.