luni, 31 octombrie 2016

PANTANASSA coincidentia sanscritorum de George Anca



George  Anca

PANTANASSA

COINCIDENTIA  SANSCRITORUM



*
vaci iarbă uscată
silabisești ci-re-șu
oi mistreți beți
ceru-ți place mai sus

mă cântă la antipod
se citește greu Stendhal
își spun mai multe
pe frecvență creștină

călăul frânt de oboseală
Filip al doilea  regele
Spaniei și Indiilor
geamăna de preoteasă

prosopul ud pe roi de muște
de care se lăsase ucis jainul

*
sfinți rupeți zapisele
dezlegați blestemele
iertați greșealele
și pe mine Ghelasie

grădină-n gând Olt Gange
catart de țepi înfloriți
florăria galbenului
izmo geba te presari

m-a sârmit ieri ploaia
ziua de azi la mulți ani
monarh atât adânc jignit
căprița mirosi stendhalul

o să ți-l mănânce când
te întâlnești cu a bătrână

*

destul sucul broaștelor
fără nevoie de ștreang
să i se deschidă pântecele
și să boteze pruncul

pedepsitorul cu moartea
a fost spânzurat
pedepsitul poruncise
călăului fă-ți treaba

Petre duse caprele în țarc
corola zarzărului împinsă
de porumb spre izlaz
narativului stendhalian

nu pot avea încredere
în tine că ești francez

*

Clementina ba Carbonara să nu
se înjosească vorbind de dragoste
te făcuseră iezuiții murisei nebună
din iarba înaltă abia văd capra

care femeie a avut un singur iubit
Petrarca Liberar l'Italia da' barbari
să li se facă pumnale de Corfu
lista preoților spioni stăpânirii

se pomeni blestemând libertatea
bătrână mă privește rumegare
cum de văzusem o pisică

nu bănuise că ar putea fi carbonar
locuitorii n-au voie să treacă strada
avea cei mai frumoși cai din Roma

*
ce ți-e cu Mina von Vangel
Vanina Vanini între Pietro și Livia
câtă cotcodoceală Franța
saloanelor adulterine

zarzăre nu mai furarăți
n-avea cine le scutura
cum aș intra în casă din adiere
nici pătură nici cafea

sf. Valentina pe 14 februarie
gata cronicile italiene
mohor purgator căprior

rugi înconjurate de podval
neavând ce face fumezi într-una
veniți de luați jugul meu

*

ideea trăiește prin exagerare
în românește cu orientare străină
mijlocul de frăție omenească
rima un mijloc de rechemare

diminutivele de gust levantin
ritmul creează cuvintele nu invers
somn ritmat printr-o suflare adâncă
își închipuie cineva un cioban mut

cântec de curte epic ciobănesc
poezie neînțeleasă descântec
biserica a mâncat cântul popular

nu poate fi decât vremea husită
popor de continuă circulație interioară
popor neindividualizat un om e popor

*
ne merităm mormânt peste Olt
și mai înnăscut rudenilor
ziua norocoasă netopitorie
abia ne facem praf penetrarea

nici nu-mi mai înaintai tălpile
papuci sub tufe sfâșiind catapulte
fait voir me consoler Hus
alo para Ghebaura este Silvana

sunt Gheorghe la sora Noana
Cratika face engleză cu Daniel
se duce la programe indiene

Pituța nemăritării filiale
că ei așteaptă ce vrea Dumnezeu
plimbai sintetica lui Iorga prin rugi

*
bucuria lucrurilor oprite husite
blestemul bisericii până la prigoană
vechiul tâlc al lui Teofilact
îndemn la cronograf de episcopul Teofil

bucuros poporul  înțelegând cuvântul
lui Dumnezeu în limba românească
boierimea luptătoare de țară și-n acte
publice în afară de inscripții de morminte

curent ereditar franciscan Fra Angelico
dulcele cântec de fiece clipă al silabelor
Dosoftei învățăcel în ce privește româneasca

a ajuns a fi un rostitor al geniului românesc
psalmul evreilor plângând ruinele Ierusalimului
de te-am mai putea uitate Ierusalime cetate

*
tipisme de individualitate Iorga
sub zarzăr șase curci vecini popi
renașterea cealaltă imitând pe cineva
simțindu-se dator să se înduioșeze

înnodare desfacere împleticire
nu-i place Rusia că nu sunt cărturari
forme opuse erudiție apuseană
dreptul de proprietate ancestrală

stărpiciunea secolului nou 18
săraca raia a împăratului
să nu-și aducă mulți greci cu dânsul

s-a făcut slujba în limba română
nu tirani nu aspri și răi
învățături în greacă latină italiană

*
Suntem un popor mehenghi Iorga
fondul dominant în literatura noastră
Grigore Alexandrescu nu poate fi
despărțit de Voltaire student lui Nae

bine c-am prins pe Călinescu
am auzit italieni și indieni
Plata citește Noanei și lui Petre
din poeziile ei între surzi

aici codreni albăstroi militari pârciogi la noi
cernătești gibești voinești udrești morești
spectacol de-atât mai rar prin străini

mai și tușești contra din sentiment
cum că i-a luat premiul de milioane fetei
eu știu poeziile și le prind chiar litanie

*
ce-ți mai citești ție ce te mai ascultă și ei
și eu în traforare n-au mai avut recital
ba radio la liturghie râzi bulgări pe tron
anii bă 53 merge pe propria persoană

râs condescendent sub oarece mândrie
petrecere cu galaxii n-ai discerne absolutul
sintetica Iorga francofilă universalist pe idei
ar mai fi un minut crescută bărbuța lui Marius

Petru plecă la partea armată ne-am luat în iunie
am plecat în iulie citeam poezii despre tine
hai că sunt frumoase de ce nu vii să stai acolo

pe cine iubești pe mama că ne bate mai bine
eu eram dichiu de ei acum îi bați degeaba
fii tare păi sunt mereu aia mi-a picat în creștet

*
nu ram pădurii biserici încuiate foi înjosite
în considero și iar tu Lolobrigido nici azi nu se
știe de mine cine-ar via scumpete osteoporotică
vezi ce alergi pe aruncate liman trdiv de nu însăți

de ploaie-ntors tăiată merărie  piton flămând
cine mai ajunge în zona asta și exact acolo
hai răcoarea și la voi într-o picurare mai toți
ne-ar fi ținut de vorbă ne-ar fi cerut ceva din ochi

lămurirăm podului lemurii golul tălpilor în noroi
prielnicii ori sfânta duminică după 13 te cântă trist
ne-om împacheta sinonimia cât mă lăsa frigul rest

neînpământ sloledadsaudad nu e de glumă spre India
n-am ce vă face închipuiților răbdători numai de sine
pas rotit de-o dezdoire cucerit faci ce vrei din pielea ta

*
stropiți-mi ghimpi din deștele-mi
cu unul din sandale-mpins
în vârful tălpii rourate
de mă suii în șa furată

să impresionezi ne prin tine
ața vitală letală arială
ieri merelor perelor scadență
penel cantata surdo-orbi

mai o pianistă trovantă
pe din afară crez catalan
respect de nu se mai poate

lumânări la jumătate neamuri
pâine cu semințe decorativism
n-ajunge coranul la Iași

*
fără inspirație mărar
și a mai câta frustrare
să mă fi uitat la ceas
cât să se spargă și-așa

răririi strecurare astre
anine capetele sactante
ești pe un drum religios
și politic eu mă feresc

cât să mă tund și scald
s-ajung târziu acasă
capul foamei numai mere

împărtășania ar fi fost ieri
bine de voi greucald închis
caprele mariane pripon

*
kalavati trandafiri tulceni
dobânditoare în Mandi
cum chiar se dă Gandhi
vorbită libertate cu mii

sahaja de Sfânta Maria
să prindem retorică ta din da
vin de departe spre independență
bormașinile după mine

fugii sub lună plină
la margine de raag
din visul minții raag

pe bani de relegii
sectă gură rea Obor
Popești-Leordeni

*
desființez variantivul
cui de cap rămășița
bine că-mi luai vesta
miros cafeaua femeii

pe limba ta moarte
presigură ce ne spui
critică niște piese
andiamo cine râde

devin suspect
căutându-te balada
oi da-o la piață

nu te vezi în
oglindă de ne
pierduto mimansa

*
paznici mă iau la ochi
compunând spre azil
pisicile negre uitat
număr Eufrosina

te jefuise vitregul de note
însingurare înveninării
casa pandurilor arsă
ce să mă mai și citească

altul în cărucior
unde ești încuiat
arestat că scrii

evitai tirade
instanță de stanță
nici șantanță

*
grea pată ruptura magna
magnet sfâșierii de robă
rob cofleșit nici nevasta
de compliment tinereții

se-ntunecă mai repede c-o oră și
cunoașterea mortală n-o scrii
de unde rarefierea dinainte
bonus un cancer să te înțeleg

am vrut să spun se luminează
tot o oră și după nori
mai vezi ciori a nu-ți lipsi

ți-am spus că nu tu viața te
din gest că ba om mai vedea
transfer din tranșee război

*
electric cerul pământând
vreun circuit întristător
al cerului mai cine blue
cantabilul nonsens acu

ne-n cult pe cunoștință
de lucru disperării
mai frigă salamandra
de unde vine Aminta

studiu nimeni pe nimeni
vocile pipăibile scuturării
m-ai interzice ferice

aia pletoră ba
uitătură sus de
genunchi bătătură

*
mâine nu mai este Sfântă Mărie
că doar nu pe tine te-oi descrie
crac peste crac ochelaristă
cănită slăbănoagă buzere

te las încă de-o piață
mă dumicai duminici
îl smulsesei mă duduii
duduie fără cositoare

tinerețea îmi scria pentru
acum s-a și întâmplat
s-o achit

mă întreci cu
însurătoarea pe
tactul foilor sărite

*
din Pridvor în Stamate toamnă
martor soarele că nu e nor
tu molfăi dar ești femeie
și te așezi lângă mine

mi-ai lăsat cot cald caniculo
subterana dislocării de noi
cu scrisul vreo primire
cum nu m-aș scărpina

tot mai mesteci luna
binaua s-o umpli caprelor
de-a frunza-n coborâre

tu-ntre amazoane keniene
că nu-ncapi în colibe de Dunăre
răriții bisericilor lunea

*
băltit a glob plexată aripă
o și revăd pe Maria Tănase
se-mbujorează nalbe mov
din ram privește cioara cer

pierdutul pix de ieri nescriere
răcoarea pașnică paradă
tiradă m-o da jos din bambus
măcar de drag de rimă

mă reculegi gunoire târâș
cuvinte ciocnite de înviere
vrusei să zic înălțare pe verso

balaur porumbiței fripte
la 9 dau cheia țigăncii
de albă floarea-i confundai

*
câte una la vii și la morți
un pachet de ceai din două
copiii la mare noaptea
cu teatrul ca totdeauna

mișcarea frunzelor mă
înmormântă în aripile ciorilor
tot mai am să-ți aduc pepene
ba tac printre cu câini

atâta descriptivitate
din când în când ne-om repetrece
încă împleticiți de tropic

primii nu epuizară dumnezeirea
ce ne rămase ne omorâm
trăind în viața de mai apoi

*
mâine la 12  în capelă
Iliescu ar fi refuzat
farmacia se deschide la 7.30
mai o roată și această strofă

balaur înghită-mi tricoul verde
pantaloni negri merg în India
voi pune nume cu mască să
dorloteze un tip destul de comun

secuica Rozalia duhovnicească
soprana poate să apară
greu cu spectacolul

pac la opera gregoriană
cine-ar juca discursul
din senat al lui Alecsandri

*
lelea Marița se mai strâmta
din petală bre ereditară
cât să înceapă zi nelună
cruce obârșiei băute

d-ici videm toți călătorii
verzișul ba gâsca pe gene
în foc mantrată bengaleza
nu năpârlise când eram Kabir

umbre-ntomnând  până-n ninsoare
floarea ciulinilor încenușată
las' că ajung și acasă

dezrădăcinare tumori
butucul pe care stau
iarba din ce tăiere eu

*
a treia prima insulă tulpinile
nu prea rezistă vânătorule
toamna-nsorită de virtu a
călugăriței de pulpana sanctei

mi-ai fi profă mi-ai fi asistentă
în ultima insulă rare florile
rar și numai eu sălciilor sfâșiate
care mai tai și iarba soarelui

de ce mi-ar fi frică de ziua asta
de picturile lui Goya crăițelor
n-au voie fetușii pe cale

telefonic prin trandafiri așteptare
ba încă și iaca ne oprirăm
cât să mai cauți un număr

*
vocea octavelor preghiamo
nicio bătaie de vânt ca-n Labiș
vernisaj peste film fransin
după comuniști necititori

nu te-am schițat alta la rând
snobismul provincial benignitate
ah scenometrii tragedii poezii
romane pe gol când spontane

Ivanov fumătorul de opiu
pasăre fără cer
plecat din sinagogă

Kabir Pound Kamala
Jarry Melville Gibran
compromițând cavalerism

*
că-n Germania se vorbește
mai puțină engleză și aici
e mai ieftină forța de muncă
și Ro e mai aproape de India

cu nemți româno-indieni
pe sub ce vii peste ducere
intrările abia așteaptă
penumbra neclintirii

copiii la nuntă săltând
la fuga orei
de socio-religie

nici Tata poate Modi
memoriei nu turbei
revista Liber

*
strofele nespovedaniei
prinseră puținilor
galbeni mai la operă
reapariție pe ziua de azi

poate apa ta citrakavya
în casa lui Satya tatism
și la prima mă dau jos
să ne cunoaștem mai trăind

negrelor rațelor lăcărețelor
trestia avestia zoroastria
avem de vorbit regizore

minute de nu aviz ore
de ajuns la fisc arvună
cobe de bine mai bună

*
brebenei la miei cu mei
scoarțe ridate rădăcini
sprijinindu-ne mortăciuni
betoane chip de rațe rațiuni

a nu ne uita neștiind tagma
creponată fața iazului
fragi rândunelele izlazului
băteam în dunele jazzului

ceapraze apokatastaze
nemaivorbitul porumbar
pe atârnate foi de dar

ser scor ci-intrați finor
în coadă pe compuse fisce
berbecul călărit ne pisce


*
haideți la groapă frunze de stejar
a vedea trandafirii nu pe mine
căratul nefericirilor invers
vreo strelice de altceva

unde pe cine duce septembrie
spre octombrie cu discuția
cercul meu de povești
redivivat mapamond

leac de sânge ghimpilor
sporul grămezii din gropi
bipolarul alcoolic

am trecere cu flori în mână
mă și scoseși prea la vedere
răcitul apa nemișcarea

*
la scenă închisă unui vedant
castanul galben înflori de cald
rupsei o floare albă pistruiată
cât să mă întorc depresiei

între vindecare și mântuire
scrisorile către Hermes Dinule
geaba mă trimiți la culcare
să-ți iei ce ai uitat sunt V

afirm atavism talmudic
la persoana trebuitoare
cine ești traducând poeți

femeie neajutorată
ba de mine hai și eu
la câinele negru

*
călcâiule lasă-te mă
gogoșarii nu s-or grăbi
nanierism proletcult la loc
sanscrita ce ne-o mai mântui

viitor rebrenian de la Breaza
la Valea Mare nu la Maieru
fete ale academicienilor
interbelici la prima jos

Pottier lăudat de Lenin
Wells negri galbeni evrei
viitorul roșu al lui Nichita

mirosul morii lui Victor
acum al Bucureștilor
inserție nemișcării

*
se retrage între mai tineri
cu spatele spre viitor
loc de-ntors iar în picioare
cu cine a mai sta de vorbă

ori îmi înconjoară scriblingul
câinii după ciori și-o albă
pun Bacovia și Internaționala
mai ce masonerie beată

de unde veniți goliților
biserica duminicii încuiată
de-a viitorul leaților

dispăruta cățelului
bani de aprins lumânări
de-a duminica abdomenelor

*
boroaica artei blanduzită
de n-o fi semănând  Elisavetei
parolă mama domnișoară
să nu mă fi născut

fasonul mai cui pe când sempre
parcul livrează semnal cenușa
răgaz regăsirea în tina gălbenuș
ce-a mai zburat și zgaiba

ne aranjăm întâmplării
până la nimeni
entuziasm în viroagă

cântând Kasturbei
în ton d'Alecsandri
ființă Sein

*
poza de-ar mai scrie
la Doha în moschee rând
transcrie re tradusă pând
da tu cine ești mă n-am chef

ăle mici cu gura mare Tili
psihopatria sclavei Getta
ajung mai încolo în câți
dorm în avansul zborului

n-am când tocilăria fină
spre prea aproape amanet
între războaie de țesut

Olt Gib less eterie
strangulări în masă
pe roate călcâiate

*
prindea urechea niciun vânt
a nemișcării revedere pact
războaiele pe sus bușeala-n șa
dar razele pe ce tăpșan concordă

și cât să mai concrească vecii
olimpii sol solar măslinilor
stăpâna mică mă-sa o fanează
de după acalmia frunzelor

eu nu v-am luat la goană
pe strangulate cât a fi
timp câștigat de aer

mica s-a dus la Leordeni
călcâiul stâng
șoldul drept

*
timp a mă poza cu Lae
cine-o veni din Australia
că din Germania hai India
oi fi și văzând altceva

n-am temă o mai caut
nezâmbitorilor spre nord
crizanteme temniței șterse
uscați câtă frunză și iarbă

prea subțire obrazul lunii
de noapte încotrova reflex
mai ce ocol și înapoi petal

cui să mai scriu de-aseară
poate lui Zeana
să mă duc la anu

*
alergi să vin după tine
Leuwen cu Cioculescu
Cristeasca Roca Sărbătoare
ce-oi scrie-n Doha is the question

centenarul furtului independenței
că doar nu-ți cade gâtul sanscrit
din neam de ploieșteni și chirurgi
dram nimbusul plouă nemișcarea

ființa dasein Drăghicescu Noica
moațo ceațo cloațo vânte-nhaț-o
galbene salbe ne flutură ciutură

grand abur lux lax prin Virginia
furară-mi banii de lumânări
și mă închiseră în cumulus

*
burgunzii vezi-i teutonii
back eleviile comnene
butade cârdul de eschive
loviți-mă că nu mai dau

de-ai divulgării nebătuți
ranchiune ranguri cerșetoare
în delta Gangelui pragmatic
pe-așa metafora de a vedea

prin 88 nu 78 acum 16 după 15
mă percolez pe două zile zdup
Chandra Lokesh și Raghu Vir

Majesky de cu Georgian tocmim
abia mă mai aduceți
pe-aceeași cheltuială

*
ore devale vai zăpezii cunoștință
prin necunoștința de-afară
rugăciunimeni epifanie continuare
stagnării motor rumegând

Olt old bineînțeles înapoi bizantini
melancolii coborând la timoceni
neamuri cărăușite sub ăi reversați
rămase-mi tinerețea în Old Delhi

de nu sanscrit recitativ
de n-aș exagera necitativ
de n-aș sări tirade strofe

că v-aș iubi nu altceva
țări mari nici să promită
târâirea premială

*
după destulă așteptare-ți
a ta că nu prea mă întorc
vedem și ziua prin ce soare
de aer și cu Drăghicescu

la Novi-Sad lumină calcuttană
mirări pe întremare timp
ajutorului de la început acum
rărire carcerei de dus

să nu mă prindă ora cozii
în Haridvar nu mi-oi lipsi
plecat în banii dați pe viză

fereală crampa lampa
lampantă pantă antă
dimineața întoarcerii

*
Șiv de trăia Pitampura chema
și Leela pe așa cu Shama sa
poate disperatele prag de India
înfloriților de toamnă trandafiri

Gabi digitalo Bărăției sculpt
picto-Lance în Pipera
spun Gayatri  apoi Asat
de la Patria cu Ioana Calotă

frumoasă poți să fii vai ce
frumoasă viață ați avut
am stat în camera Brahmaputra

nu mai ajung să transcriu
zeița Nanda Devi zăpadă
din Nenital barieră

*
umbra sanscrită yoga astrologi
ayurvedici arivederci
scrisul așteptării strangulate
cum aranjezi roșii cu verzi

India în personă uituci liturghiei
doar nu improvizând Mahabharata
când am trecut codrii Cosminului
ba ai Himalaiei vuiet bătut

traduceri pe note proletculte
și la Stendhal per Ciocu
cât mai de spaimă discursura

plecai eu în picioare
n-oi coborâ iar la prima
să mă trezesc tot aici

*
la ora asta Pillar 15 Ana
aduse șervete sunt îmbrăcat
care mai dai peste mine
polițar pe post de cameră

ce-am mai recenzat plecarea
și ce-oi povesti cu mâini
pedepsirea lui Pollock mai va
avionul aerisește urechile

pe frumusețea zilei cearta
nu mintea ba puterea ălor
neclară surpărie călătoare

de frig și perele tot tari
tu gheme tricotezi lui Val
mâine în Delhi la 8 a.m.

*
și iar ajung fără de veste chenozei
de-ai vedea învinețirea cerului
Indira din ochi Lanka Dussehera
cine (nu) tachinează India

confuzia civilizației puterii
coloniale contra națiunii
noi încă sub francezi
cât să nu conteze nimic

Hitopadesh Kumara Sambhavam
Shakuntala și Manava-dharma
Shastra apoi Bhagavad Gita

shikha fonetică vyakarana gramatică
nirukta filologie nighantu vocabular
chhanda prozodie jyotish astronomie

*
colegi de mitralieră vă împăcarăți
reformatori parandărătului regal
vyakarana bate kavya reflex înnădire
ardhanariswara abhijnana ahimsa

not Sanskrit not Romanian
Ramayana smrti memorie
nasad asin no sad asit tadanim„la-nceput
pe când ființă nu era nici neființă”

sahitya aur satyagrah Jampath Lodhi
Indranath Usha Kapila ghirlanda
azi în costum mâine-n cămașă lingvist
predând limba maternă ca limbă străină

singur neindian cu atât mai indianizat
această Indie cu flori lăsate femeilor
mi-a venit să fac din sanscrită mankind

iar că Mahabharata făcu ideologia
germană clasică a arianismului ebreofob
pe când tot așa vorbi în senat Alecsandri

*
mai mult tac mi s-a dezlipit numele
de pe speteaza primului scaun triști
sanscritișiti trăiau bine actorii antici
mai mult femei în scenă la dansuri

nori kalidasieni Satya ieși la Bagshi
afară toți brahmanii că-s corupți
kshatria domne chiar unde-i soarele
întomnindu-te în Rithusamkara

de recita el din Kalidasa
eu veneam din tomb de pe aici
cu aripi mari plută pe verde

aripi desfăcute în alb
nuferi roșii mă numără
fonetică română catalană

*
nu mai convorbirăm știi ora
lucrurile merg de ce n-aș vorbi
diplomatul mai retoric pe mine
mă salutară lăudații ălorlalți

pe diseară ne-om vedea d'India
toți știindu-și semenii di mi di
Dumitri din Hind foc foind
vocile se tânguind noapte-o-ntind

ca din Pune tremol contra
dracul se duce la Londra
între mumii cioburi vii

între noi s-a lăsat scena
de-o începusem singur
întâmplare indologizând

*
Lodhi Janpath BVB aeroport
Pradhan mă ținuse minte
Satya iar m-aduse la vedere
Radhakrishnan inaugură IIC

pe zi călătoria dar până
se fărâmă noapte desfrână
toate ceaiurile băute
palmele înroșite sute

spre Tata Pullman Marriot
hai cu poluarea Pujol
de-o credeai anul trecut

compun de-o reculegere
ce fac din rupiile rămase
jubilează Ganesh păi

*
toată ziua eu compun
crema chinezoaicei 900
poza de pe pass frumoasă
6000 parfum revitalift

sigur timp spinări și dobe
mu olandez pe post de-aum
pretenții fără vreo aderență
cum să nu mă prefere indienii

Catare verzi dune tot noi
mai mult așteptând decât
India pe lângă o grădină

veneam cu Margaret la concerte
în zile India n-o mai prind
până una alta preîmbarcare

*
nu-l prind cămilă întârziem
categorii ajungeri deznodate
îmi pică-n ochi capul coadă
asta să-ți fi spus explozie

ce să mai lăudăm dar în aer
venirea se mai și închipuia
întoarcerea și-așa boccie
pe multe închinări întârziere

urâte cătând orient o postață
gashi di duhan și-l îngheață
congeniality Sandra Bullok

acum atunci tot o pățesc
poate încerc o fugă if
sunt în față nu fac coadă

*
să nu te vaiți că trag toate unu
Ravana de Dusshera nici pomeni
compozitor rătăcit în nonsens
descrierea pierderii avionului

abia mâine-i miercuri Allah Akbar
platagire auzim românește
cât să ajungem toți acasă
scrisului meu ce să vă povestesc

cât că ne-am scăzut noutatea
sărăcania nu ne-o destabiliza
în acest târziu Platageao

ne trece în minut reproșul
o oră arabii la poarta noastră
par românizați pe cinste

*
geamia musafirim șarita șukran
să scoatem cupletul sanscrit
și eu mă gândisem la latini
franceza nu Voltaire pe greacă

merg până la Maria pădurii
nici nu-mi vine să-mi închipui
al nostru bătu copiii că ei îl
omorâră după cum se exprimă

like prim neurând cancerul
Greiano Ginevra Fieromosca
decor politic plimbării mortuare

mă și gândii la Andru karmic
de unde te-ntorci lumeo pe la 10
pe zi ce și literatură tură

*
ce stropi încotrova-ne
foame-mi te văd copane
la fereastră spre plouă
n-am decât păcătoșenie

toți au arme la ei tot timpul
am pe Sfântul Gheorghe hind
aromânii Vâlcii cu Drăghicescu
abătuți literaturii de Ind

Dumnezeu te vrea mort
ca să te învie în el
și pe cine să mă mai ierte

ude asfalturi șlagăre
marmură travertin granit
așteptându-ne Brâncuși

*
de și-ar fi plisat diacritice
vedeam cine m-o chema ori nu
că nu m-oi duce necercetat
din grija ălor securiști

rinichii tăietorului Yama
like Silvia strofă restul
cunoștințe întru nimeni
destul de mai apoi acum

Tassullo mă lasă spre voi
cu vreun vers din Tasso
nu se vede cine știe ce

bordeluri boderless
v-a ținut ceața jerpelită
copăcime în întunecime

*
haideți păduri ne povestim
degetare miezului râmniceni
rost de mai catadicsește
casta apărătorilor roată

de m-aș prinde primei opriri
pașii mi i-ați compacta
sunați-mă neamuri zilinți
ăl bătrân puștiului tot voi

viermănoșenie pioșenie
valea lui negru lăuntriș
vechi timp-drum hamalâc

pecie pecetea coloniei
taverna din catedrală
or mănăstirea Antim

*

Drăghicescu Râmnic Măciuca
Veta eu crinii noru-sa
soră-mea lângă mine o visă vie
în bucătăria restaurantului

pe urmă a ieșit pe ușă mai
stai n-a stat era tânără
ca moartă vezi cum îi visăm
când vine sâmbăta morților

mă spovedesc de diminaeață plec
la Râmnic să vorbesc în
voce barocă drăghiceschiană

Cosmin pe tir își ia și tatăl
măcar sunt cu fi-mio zice
trei fetele cu muma

*
Noana puse coceni în teracotă
niscai oxid de carbon nu strică
scapă Drăghicescu de mine
precum și călugărul Gavril

îl sperii cu mantre sanscrite
oi spune de India măciucanilor
la masă vorbim cât un film
toți suntem leproși de păcate

căința zdrobirea inimii
spre întărâtarea Ta am lucrat
nu cumva ai amânat pocăința

cumva zici zău lui Dumnezeu
ai zis că e bună și religia lor
ai furat de la vreo biserică

*
partea iudaică adâncită
sau risipită în toate
plus ierarhii în ființă
sau iubirea de moaște

un ritualism și un index
a ce nu e zaheică tearhie
destui popi fumează
călugărului ce i-ai spune

o minte unită adânc în
credința bătrânească rezistând
postmodernității rurale
eu cu baptiștii români în
biserică la Melbourne
masă la Sofia Loren

*
mâine va fi și mai simplu
după seara principală
eh doamne eheu devine din
Cozia Frăsinei Pătrunsa Troianu

ne-o sta cocoșul unde serveai
atracție nemaibisericoasă
Rodica o chema pe deputată
Georgiana ei are trei copii

adormiții și femei în altar
la sfințire și a doua zi
toată lumea la masă

sutanul ne citi molifta
mai aveți puțină răbdare
ne-am mutat părinte

*
de-am postit în India păi vege
Tatăl Nostru și Gayatri împreună
pace cu hindușii mai greu cu
evreii dușmănitori să ne apărăm

coincidentia oppositorum India -
Drăghicescu nume unui centru
ah ce m-oi mai împărtăși
bust Duca cere bust Drăghicescu

poeți traducători de cărturari
bine de Edy a-i urma
se-ncălzește de Sânt Dumitru

auzindu-ne interstiții fluturi
pe chemate pe văzute yes
cât e ceasul 5 acum 6

*
Pantanassa atotîmpărăteasa
miluiește pe cei ce sunt în ispite
îndrăzneală de Maică procrimen
pomeni-Te-voi în tot neamul

lumina feței tale izbăvească-mă
de întunericul păcatelor mărimurile
mai presus de cele pământești
în pântec primit-ai focul dumnezeiesc

împărat împărtășindu-se
zi bacoviană pe Dealul Negru
ereditate grafologică

retrogradând dinspre zero
euharistia treiporumbeilor
interiorizare pe linii

*
Oltule când mai erai
plecam de la mănăstire
de nu Violeta tot o ofertă
neînțeleasă încotro teatru

roșuri pitice încă naturale
cum am fi în străinătăți
nemții indienilor creanțiști
Giurgiule și-o pădurice

vânători mici măciucei
frig neud în Ieud nereic
argați neantului mai cui

coincidentia sanscritorum
de ce Floarea lui Moară
proniei crucea din fire

*
perenitate treptele Antim
ori șase sute Lumânarea
frunze-nsorite revers zilelor
virtute nici dogma petrecerii

ce n-auziți ba uite-o degeaba
mari rugăminți per never nici
care la ce ne-om mai vedea
12 ore pena nescurtată încă

buluc și-o cravașă Ibsen
de la biserică seniorii
da' n-am vrut nene nu-nțelegi

ne sucălim ocheade
alămuri hamuri ac barbar
capul tot mi s-o tăia

*