Transcarnete I

 George ANCA

                   

cuprins

veteran cald

dodo

reciteşte

hindu

transpiraţii sărutându-se

pe strada Părintele Stăniloae

pe Yenisei

octombrie 1967

nisipul râului

am plecat

deodată

mâine am 21 de ani

şarpe plin

steiuri

la amiază

veneam pe la voi

a doua zi

părul ud

transformare

mahasamadhi

oameni din umbră

chilimul

limanul

vremii eşti

homeopatie

algele

susur statistic jur şi azi

ce-o să ne zică

umbli cu o femeie

caii dintr-o lectură

fulger

tu gândul

eternul imediat

de mântuire

eternul imediat

de mântuire

veteran cald

veteran cald comanda frig

celuilalt întru moarte

rugăciune aceluiaşi Dumnezeu

timbre leaturi întrebate

de la un la altul rândurile

 noastre se micşorează

prezenţa decedat nedeplasabil

a anunţat că nu mai poate

spunea că vine telefon nealocat

mulţi din Fierbinţi absenţi

Zavera neanunţat cimitir nevorbit

aura mi-a fost însă soţia

visaţi frumos peste un an

în tranşeu ai şi învăţat noaptea

dreptul la invaliditate şi moarte

vă duceţi parcă nu eraţi

nu numai americanii patrioţi

se cedează războiul pe timpul răzbpoiului

atâta căldură mai încolo

casele le ştiu  Ţepeş să trăiască

mă retrăsesem în Australia

generaţii de absolvenţi ai

şcolii normale să-i întreb care

au fost membri ai Societăţii

bătrânii între noi medie 75

cum să te mai simţi tânăr

nu oricine ar face orice

să mergem vizavi la restaurant

mai trăim numai cu

nostalgia trecutului

să nu trădaţi să fie Sfânta Ecaterina

ce-a fost şcoală normală

şi eu sunt un om al şcolii

am scris întâi volumul întâi

prima şcoală din Şchei

44-89 cel mai greu de scris

să susţinem morala acest

for al învăţământului de atunci

s-a întors Petre Dulfu

ne cheamă să nu cedăm

mare profesor de limba română

o aură fără care adio zoreală

am vorbit aşa pentru că am fost

concentrat în Sudul Basarabiei

dodo

pe Pier opresc tigrul în spume

dau drumul oceanului peste peşte

încărunţind al mărilor zburător penaj

pe al câtelea suflet călcând în nemărginirea sinelui

fiinţa de carbon vălurită pe mască revers

orizontul rotunjeşte potcoava ro(i)bului

Rob Roy în Durban pe Zulzland Natal

îmi dorisem oceanul înainte de a mă naşte

prin oase prinoase respiră cu şerpii din Krugger

alb n-are atma îmi sare tigrul pârleazul priviţi-mi

tigrul şi ochii anunţuri de întunecare

cine de cine mă scapă la o parte

care te mai pierzi în navă prin biserici

de lăsata povestitului de sec

o libertate fără poveste şi bani

pierduţi pe nejucate fasole

gândind la drum de cerc închis

sucala lui Gandhi ţuşti în minte

Valmiki contemplă pereche de cocori

când dodo scapără interdicţii

trăiască-ne pana de ordine

oceanele mirându-ţi-se cu pescăruşi

dodo pianisto pe muntele lemurienilor

spre tine podidesc dodii

n-am ochii ambarcaţiilor

pe ocean să te plimb

lemurianul uitându-se la

creta zborului înotător

penele s-ar mai îmbaraca

soră dodă pinguinilor

alt avatar lemurian

maramă himalăilor

                               (2002)

reciteşte

reciteşte cormoranule faţada

adio oricărui scalp uman

în doctoratul laptelui

infidel originalului

recitalia pe seara asta

de ouăle grindinii

puică Arachne atârnă-ne

progenitură ploii

nicio recitare zidului

dinspre dărâmarea dharma

lacul morii dracilor

într-o engleză de Năsăud

norilor maică

morilor taică

news nori moreni

swedenborgeseni

peripeţie tramontana

peripatetică prana

doina canzona sinus

într-o coajă sibilinus

fobioase carcere cantonale

vântul bătu radiaţii

spirale rătăcindu-ne

fiara de ne răceşte

mie-mi place să merg pe jos

atunci în alt labirint

tu erai bătrânica pe scări

nimic decât spre ţintă

refrene părăsite

lungi aşteptări

de-o singură viaţă

a-ţi ritma patosul

what can I write

my amor stay out

spread my ash

on my tango

slow voice

tangible points

meridian

of slangs

îşi dansa cheta

ăsta în bască asta în broască

dădea să plouă

răstoaca toaca oaca

prin viaţă

prin Buenos

împătrit

cu patrie

aş înota în La Plata

chinezul miroase

a băutură eu

pomană lui Ladea

                            (2004)

hindu

hindu spre jain

miră viclaim

pricepând ispaşă

sabie cu paşă

lacrimă descântă

spre al iernii nour

cretă te decretă

arhanghel pe drac de om

el culto a la vida

în mormântul mamei hram

înţelepţi nu fii de prinţi

nearşi nedezgropaţi

insomnie picturală

roman în 13 capitole

criminală amintirea societăţii

în ochii vizitatorilor mormântului

se planificase româneşte

într-o lene alambicată

dovedit domn cu martori

cadavre trădate

maneaua mamei

dansul frunzelor pe rug

mâine la norvegieni

poimâine la râmniceni

de Crăciun la indieni

Ayodhya Mecca Ierusalim

Sakuntala Măiastra Bizanţul

Kalidasa Kali Călin

scăpaţi din mamă

scăzută muzicalitatea sângelui

idei învăţate pe scena goală

fântânile de la teatru

rugăciune mărgelată

întâmplarea veveriţelor

în confuzia meditaţiilor

ne-om reîntregi sanscrit

la Râmnicu Vâlcea

deschis la imnologie

brumat pe pulpa dreptăţii

şi ce-mi făcusem pantofii

                                     (noiembrie 2007)

transpiraţii sărutându-se

transpiraţii sărutându-se

m-am închinat te-ai închinat

iubeşti pe cadavre neucis de doctor

oase de orgi lire călire

miel aramaic vorbit la

bătaie ciuleandră

salcâmul reînflorit

simulacru patriarh

în ţară arsă

rădăcini unui glas

pe haiku salutăm

circumstanţa

copiii născuţi ritual

în ochii noştri

şi acum fac nuntă

zboară două zboare

pe albatros neîntors

pe nepricepute ortodoxii

rochia de bandaj a miresei

la ţară ultima oară

tată de Lawrence

petrecerea nunţii aum

vizitând shamyana

tocească mirii veena

rămânere la prima impresie

dedicaţie arestată

ce puţin se mai râde

suspendată cărturărie

îţi faci neamul de nebuni

crezându-te Xenia

schimbându-i locul

printre cimerieni

mai pierzi pe Ovidiu

răzgândiţi-vă culmi

elite din ulmi

Hamlet adulmi

al toamnei vechi desant

din păsări galbene

în staţia Bacovia

de s-ar găsi un hoţ

şi pentru versurile mele

până în Palestina

se închină cu ţigara

aprinsă nestingere

pe latul altarului

din vesel întristat ori

gândurilor proniatori

târându-mă aurori

metamorfoze inverse

Priam în nord

imposibilitatea războiului

surcea la răscruce

români de astă-dată

cu fata măritată

sângele ierbii abur

vorbitul româneşte

cu animalele credinţă

voi de frunză desfrunziţi

bombă pe cap de teatru

vreme să vezi lume

audiem mormânt

cenuşa din audit

într-o corectitudine

introvertit în ce nebunie

sigur că nu mai e stat naţional

ora şi staţia pro nobis naţia

zdrunceală de închipuire

halucinând slujbe

lan de iarbă

1984 I love you mustaţa

lui Hitler freza lui Stalin

muia lui Churchill

crezusem blândă toamna

Maria cancer în Melbourne

Ionică în Darwin

nici umbra nu ţi-e trează

fiecare ne ducem trafic

de învăţare de minte

femei nebune nu naşteţi

nu îngurgitaţi cadavre

se surpă de unele singure

ceaţa se îndeseşte

ne suntem sunete

a ne trezi strună

în basmul fără împărat

domniţă de te-ai fi urat

amendă canadiană de zăpadă

mă reazem de carbid

plouă fiebinţeală

pe cadavru de zar

rarei oişti rupere

în auzul maicilor

a ne plăti cu un respect

Whitman Drakula

lui Stocker în locul

lui Ţepeş homo în ţeapă

în neant casa

de pe deal zidită

până la ruină

                        (2007)

pe strada Părintele Stăniloae

pe strada Părintele Stăniloae

între Moşilor şi Negustori

soarele după ploaie Mântuleasa

baltă mare Baltimore

vorbeşti cu Natanael

Urmuz revolver Dumnezeu

vorbitor pe ape

în vara înotată

ne apropiem de Gange

penultimei candori

diurnitatea amurgului

cerbi inundabili

om fi penitenţă

gata gita agită

clonţul cu glonţul

cârcei după orhidee

în menghina chiromanţiei

pe tentacul maxim

coborâm paratrăznetul

ne mai spuneţi genelor

din preajma joienelor

într-o verticală miră

martora vieţii noastre

fiindu-ne pelerinaj

nume muni

cântece oameni

pentaton pentarh

aşteptarea carităţii

ca o recunoaştere

cald herald

harul înainte

fără harul după

bastoane dans duel

                   (iunie 2009)

pe Yenisei

pe Yenisei în jos

în mlaştina adâncă

ochii în lacrimi

triste sfârşituri

pe toată linia

invidie pe Rafail

concurs în eter

şi la indianistică

necompletate acte

pe lespede cui te

spovedeşti îmi plâng

timpul de scris

pe Plantelor

lituus kadish

timp înlăcrimat

nici nume nici ţară

în ce te îneci

contra numerar

crimă orwelliană

infinită represiune

volkului nostru

alfa hipnotic

fluorură de sodiu

parodii de falsuri

hai thai sfoară

creatinină în limbi

căluş peste iele

mai interzis

ca românul

ca mama

ultima nuntă

cu India

pe cont propriu

                  (iunie 2009)

octombrie 1967

în război până la cer

a căzut prizonier

ce fugind la aliat

dă de alt prizonierat

cumnaţii o roagă

nu zburători dragă

pat de frate fie mort

cu amanţi cu tot

se logodeşte cu flăcău

în casa omului său

logodna apoi strică

aflând că-i viu din scrisorică

mărturiseşte lumea toate

păcatele de zi şi noapte

ai lui o iartă şi îl mint

că tânără fiind

acasă tânără bărbaţii

femeii lui n-au pretins graţii

la el în cergă are cine

se înveli cu coaie pline

curând femeia a murit

snopită de nefericit

la şase săptămâni de moartă

el s-a remariat cu fată

*

în picioare mirii

pe ram de oştiri

copii pmeniri

atârnau neştirii

floare din afară

tinerii-ntre ei

sămânţă-mpresoară

îngropând femei

din călcâi în vârf

tărâm soare ori

ne încredem stârv

lance făcători

*

doborâţi obrazului paloarea

cadavrelor bunăstarea

care a doua oară

de bună voie nu se înecară

să fugim să ne risipim

fără să pătimim

făcut proză capul tot

de versuri s-a lins pe bot

merge Noana prin nămol

să sfărâme capul gol

soru-meo nu da că oi

mai rele am eu pietroi

nu-mi trebuie de-amândoi

*

profil de frescă

să-l calce la înviere

paşii de pleoapă

muntele să doarmă

să ne lase

câmpie a fi

nu se cântă

în această casă

câteodată sfântă

sileşte-o să nu

sufere mâine să

care apă în foc

anul nu este vinovat

pentru această zi

şi lui i s-a dat

nici ziua nu va fi

bucuria vacilor

a paşte

chinul mamei

tablă scrisă-n poartă

cere de pomană

curtea suverană

această seară de-ar putea-o

primi fiul nostru la naştere

nu ne-ar mai cere nimic

luminară surlele

se clădiră turlele

doar n-o să fie răscruce

coapsa ta ce nu străluce

poeţi se laudă a avea

de părinţi spirituali copii

copiii dacă au îşi părăsesc părinţii

bătându-se cu pumnul în piept

auzi ce frumos miros castraveţii

capul dormea odată pe fân

el singur dă naştere trupului

rotundul craniu deşirându-l

rugină mustăcioasă

nu milă nu rasă

porunca nervilor pe munţi

a fost să ne însufleţim

scoate mireasa

dărâmă casa

sufletului mor

furcă-ntr-un picior

aşa cunoşti

pe fiu cum

te paşte

mamă a ierbii

arme-nfricoşare

pentru fiecare

nu există bine

mi-e teamă de mine

*

ne gândeam ne pregăteam

sparţii boiernaşi în geam

te coboară hainele în mormânt

porumbiţă înecată în ac de apă

ceapa degeră în foi

după ce-a încovoiat

ochiul fetei moştenite

şi de sat murit de voi

acel fără de voi sat

când sub talpă vă înghite

groapa încă pe noroi

caii să trăiască

boieri dumneavoastră

bogăţii în pământ

zile spre alţii

pletele lumina

ochii palma

pe umărul fetei

bocitoare

pe drum din plute rob ca aleşii

sufletului lui dumnezeu

nu a trecut lună pe cer de când

domnul butoaie înjunghiase

neamul nu se va dezlăcrima

multă lume uiţi că a plâns

alege din figuri de viţă

pe cine trăieşte domniţă

la lumină cu voi

să nu vă mai vedeţi

mişcă-te la soare

să nu se mişte soarele la tine

pe comoară flacăra

întreba de mama mea

de ce m-a născut

într-un sat ori satul

nu i-a întrerupt

naşterii bărbatul

să nu umble prin tine

copii în patru labe

neajungând cu creştetul

la inimă

luncă suflet

crucea feţei înverzind

să lumineze

tot ce nu e

*

se usucă rufa-ncet

umbra viei coapte-n vin

o mai moaie în oţet

până ce-n sânge ţâşnim

eu părinţii să-i repet

ei cu mine la treimi

să usuce rufa-ncet

apele când reanimi

pentru însetaţi mai drept

nu este şi porţi în spini

presăraţi prin vii un piept

dezbrăcaţi cei paşi intimi

*

cum vii dimineaţa de acasă

în carul gol

te-ai trezit îmbrăţişând

foile uscate seara

muscă dumnezeu oului

fiu vierme

părăsind nimfeul

duhului sfânt

mintea toamnei

în craniu neînfiată

orbitorul va fi

strâns de gât

de mine te miri şi se miră

de tomana de afară cum ai căzut

dintre aluni în ape fierte cu ochii

la umplerea inimii casa goală

ne desparte o cortină

pe noi doi de o creştină

soţ soţie tu adormi

eu adorm toţi trei enormi

noaptea asta capăt treaz

o paloare pe obraz

pâlpâie prin pânză

fereastră neplânsă

noapte din toamna părinţilor

ei au intrat în scorburi

scorburile aure

la capetele sfinţilor

din inundaţii au pătruns la fecioare

fiul al doilea s-a făcut mare

la surori cu calul călărit

şi eu călcat în picioare am murit

frunte de copil

titlu de poem

versuri n'avait il

nici n-o să avem

de ce să fiu

cu mulţi întâi

nici toţi târziu

nici nu rămâi

cum nu puteau fi

oamenii-ntr-un loc

libertatea şi

moartea luau foc

*

lună afară

soare în ţară

glob ne înconjoară

inimă din pasăre de ceară

rară înserare

stele după

se aruncă

înapoi în lupă

fratele cu sora

soarele

sora cu fratele

luna

de mine s-a atins luna

de tine s-a atins soarele

în foc ne-am mutat

gheaţă raze picurând

buze iertate

gât ars

ochi simetrici

febrei musculare

mult mă gândesc

şi la inimă

capul mă doare

lume gânditoare

izvorul oasele

mamei înnegri

de mine nici nu

pomeneşte pământul

mater

ca-n cer

fiul

neagă

în loc de

întoarcere

moarte

la naştere

pierdute legume

noi nu le-am văzut

ni s-a arătat un gol

legumele golul

noi fraţii

nu avem

nici moarte

nici nefericire

tatăl sparge acoperişul

osul mamei se îngroapă

copiii de carne

pângându-i despărţiţi

luptă de berbeci

în mijlocul drumului

înţelepciunea

n-a aplecat inima

poarta neplătită

se deschide

protestul

nu este luat în seamă

păcat

de gândul

întârziat

un mileniu

mi se închid ochii

înspăimântaţi de mamă

pictorul morţii

la coptul dovleacului

liniile palmei

dar bătut pe falcă

gâturi răsucite

osu-ncalcă

de la sfârşitul săptămânii

aştept sânii

fată cu geam

nu-i mai am

iubită de suav

umbrită de moarte

sanie de praf

te-o duce departe

nisipul râului

nisipul râului

rugul tălpilor

capul pe umeri

între plute

aceste trupuri rustice

piepturi păroase

se gurguţă între

picioare fericite

umbre de sutane

vreascuri verzi

între maluri negre

mulţime împerecheată

la miazăzi berze

stropite rădăcini

mâini în cruce

sâni în mâini

să nu scape

să se aşeze

în locul pozei

sub burtă şi sub coaste

avem apa-n oaste

capul aplecat

peste ciotul descărnat

din mâna lui Moise moşu

a omului roşu

sprijinim papirus şi-l

scriem că-l vedem copil

zămislit de o fiică

la curte în grad mai mică

decât scribul fără frică

în gât ni se opri

codrul cine

scuipă lupul

câinele împuşcă

beleşte animalul

stins de turbare

prun cu prun

zile de aur

rândunică vii degeaba

omul şi apa nu se mai iubesc

zburând cât îţi este fericirea

nu ai pe aripă atâta rană

cât să-i trezească

bătaia ochiului

glasul răpus

în cuvânt

murmure

dumnezeu

faţa întoarsă

                        (1968)

Am plecat

am plecat nu trebuia

să ne întoarcem

pe drum ne-am tot

gândit cum va fi

nici n-am ajuns

şi ne întoarcem

sau ni se pare

soare lângă lumină

ape lângă bărci

ancore lângă colaci

bărbat lângă femeie

fugi cum ai fugit

te scufunzi în câmpuri

zidul te boceşte

trupul ţi-l cojeşte

sângele în vis

îmi curge

gura mea e

mortul neştiut

arderile nopţii

răcorile de

pelicani

mirositori

mi-e viaţa

sora

morţii

tale

braţele lunii

în jurul gâtului

ca o fiică

îmi cauţi urmele

pe locuri veştede

târăşte-te

apa Prahovei

avea-o-vei

mama pădurii

în rochie verde

niciun copac

fiindu-mi tată

frumoasă era

lumina dealului

pată de munte

ne întorceam

împrăştie sarea

pe negrul pământului

munţi înghiţindu-se

nori nenăscuţi

nordul părului sub frunte

gura să nu-ţi cânte

gâtul să nu-ţi cânte

curul să nu-ţi cânte

ochii pământului

pleoapele soarelui

mergem drepţi

privim în sus

sete pe cioburi

cette heure

galbenul tălpilor

vieux heures

cară piatră

se întoarce

spre o piatră

fuge-n ea

nehotărâtă în somn

frumoasă pe trezie

mi-e toamnă numai mie

în tine mă întomn

umbra se opreşte

urâtul iubirii

se apropie

pentru sărutare

lac roşu soare

curgând

vaci

apunând

la Ischimzi ascultă

sufletul actorului

Ion beat

pe scena patriei

                        (1965)

deodată

deodată vorbesc precum

poeţii în rime

în gesturi surzii

în sfinţenii duşmanii

mirosul busuiocului

din sân defunct

adevărata viaţă

onomatopee a vântului

jumătate să-i

alegi blestemul

alunecos ca

untdelemnul

la ce să vă cunosc

să-ngrop genunchii

anume pentru

a vă recunoaşte

somn rănile

nevralgii pe câmp

iluzii de tragic

scăpăm de sufocare

pletele în coaste

semenele vocii

fata mută

sângele vorbească

iubim în temple

vina templelor

hai în temple

numai cum iubim

pe polei cu tipuri

antropologice

niciun crac de femei gol

în şanţuri ascunse

întâmplare întâmplare

creierul era să-mi zboare

chiar zăpada pe cărare

creierii putea să-mi zboare

cunoscând femeii pliscuri

a jurat să le răzbune

răsturnându-se din piscuri

triste de îngropăciune

acest ritm îl va-nţelege

cum din cântec s-o întoarce

tot astfel curata-n lege

va îngenunchea la parce

abătută şi spre coapsa

bărbătească s-o însume

întind mâna cu pedeapsa

s-o răzbuni târziu sub lume

luat la goană

de regnuri

ultimul diavol

înghite văile

eram nerăbdător

să se golească

de oameni

coloniile

pe zăpadă vergi

prin aburi foc

de păsări cer

întreg la soare

nevoie de talia

corbilor

nu le e umbra

întunecată ca ei

umbra

corbului

e faţa

plânsă

om lângă om

urlă

totul oftează

oasele şuiră

cap de os

toartă înroşită

sugestia amurgului

pe lanul de răchită

stăpâna marginilor

hohot nepotrivit

astfel e viaţa

astfel e gândul

uşi reci în

satul de gheaţă

viii ascultă

ce-au cântat ieri

zbiară-n păşunea

aerului iezi

scârţâie soarele

pe lunecuş

vocile turnurilor

privirea duhului

cutremurările

îmbrăţişate

pagodă în flăcări

leagăn ars

sunet

cenuşă

mama în locuri

necunoscute

palidă de înstrăinare

faţa fiului

singura şansă

echivocul

somnolenţa

în sfârşitul

de somn ochii îi asudă

nu poate să râdă

Priam Prinam

nu râde neam

multi

negri

corbi

cor biologic

nopţi cer nopţi

presimţi

somnul

numelui

terorism şi predestinare

nocturne corelative

frumosul spontan

mângâierea pomilor

le-am trecut

pomilor pe dedesubt

doi mă cheamă

dar nu-mi sunt tată şi mamă

renunţi

a doaua oară

cuvânt pronunţi

cuvântul se însoară

ce se înţelege

prin linişte

aerul gurii

cenuşa palmelor

pe casă merge fiecare

din cei cu agerele membre

sau corpuri bine târâtoare

ca promoroaca de decembre

armă de război

sub şaua de măgar

din casa risipită

am ieşit afar'

se îneacă buza

autocreată

focul sobei

printre nenorociri

nimic nu se lăsa atins

îmbrăcat zi şi noapte

hainele nu se mai sfârşeau

şi nu m-am mai dezbrăcat

ningi turbezi

în ciudă tac

ningi turbezi

în ciudă urlu

ochi

oftat

nu mai am

monogram

poruncă flămândă

începe alt soare

aşteaptă la pândă

cum celălalt moare

pe tot instinctul

aruncat

degeră

ce ne-a născut

armuri de senin

ochii vindecă

rănile cerului

moarte de zăpadă

mâine am 21 de ani

mâine am 21 de ani

ar trebui să las poezia mâine

între vâsle cu gleznele

smulse din nămol

tresar când şlepuri

îmi alunecă pe umbră

cleştele racului la tălpi

aud trăieşte până a doua zi

în apele galbene

m-am scăldat cu şarpele

blestemându-mi fratele

la ani solari douăzeci şi unu

îmi deschide gura cu un cuţit

cum poţi fi aşa de frumoasă

n-am fumat opiu n-am murit

singur îmi curg în vine

Delila n'aurait pu le vendre

mais elle aurait trouve Samson

plus indiscret et tout aussi tendre

s'il avait ete Franc-Macon

de imnul meu nu ai trebuinţă

lumină a zilei

nisipurile filtrează

apusul legănător

din dragoste se aleargă

melcii în palmă

vulpea lui Horatiu

se satură

ape-ape marea

n-o ai dedesubt

tablouri fără

alb le-am veghea

les lianes en fleurs

the slain think he is slain

je suis ce que tu veux

were I with thee

c'est le Diable

qui tient

le fils qui

nous remuent

Sindbad le Marin

Tinbad le Tarin

Jinbad le Jarin

Rindbad le Rabin

eu Tudor Arghezi

Ion Barbu şi

Camil Petrescu

E. Ionescu Nu

                        1965

şarpe plin

şarpe plin

toarnă venin

suliţă

balauliţă

secure de păsări

împlânţi în coame

cenuşa focul o suflă

spre căpriori

s-a dus pricina

vieţii în luncă

păstorii muriseră

în venetici

duse la cer

clopotniţe

moarte în turn

împăienjenit

Norvegie-n tine

voi muri

soare cu austru

la căpătâi

visul

norvegianului

în pragul

satului

ochi de nor

mă petrec umbră

până la noapte

până la moarte

întinsă frânghie

între pomi

unul singur eşti

către cer

împrejurul soarelui

spre dimineaţă

visăm o venă

şi curgem

fiinţă vidă

în ulcele

trup sub omidă

picături de piele

din aripi nescăpată

barză peste

nisipul dintre

filele albe

aprinde-ţi

pe plajă

altă ţigară

întruchipato

m-ai scos

la iveală

din paradis

cu o palmă

învie iar fără cuvânt

fără privire un cuţit

care se-nfige în pământ

în piept rotund la asfinţit

singur în substrat

vineri mari

să te pleznească

în splină

împunsă cheie

ramura femeie

aer împăcat

ramul bărbat

                        1968

steiuri

steiuri

umbre

femei

artă

mit

libertate

corp

suflet

sperare

fericire

numită

umanitate

cer

mineral

om

Melanchton

mai cult decât

Luther

logica

retorica

poetica

la amiază

la amiază nu plângeai

seara tot copii pierduţi îţi dai

noaptea vii dimineaţa stai

altui piept cale de ştiut nu ai

când se rupe între fântânele

inima pătrunsă de coclele

şi femeia îndrăgeşte

iar năframa care creşte

la amiază ai îndrăznit şi tu

somnului să-i spui că nu te cunoscu

noaptea viile înlăcrimate cu

mâinile sau rupt pe trup sau nu

dimineaţa te aştepţi

croieşti piepţi

veneam pe la voi

veneam pe la voi sub via înflorită

aprinsă părăsirea altei raze

Tintoretto taie săbii noi croim la pronii

să ne înrudim

vinul fără cercuri

gol pe din afară

către cântec a vorbit

către mine a vorbit

cum ne-am iubit

nu cunoşteam venirea pe lume

şi zadarnic strigam spuneţi-mi voi

cum umblaţi fără fiinţă încoace

asemănam ţările mările întrebările

pe urmă au venit la noi

mama din păduri tatăl din război

sunet de leamnă

ne înseamnă

populaţii de legăminte

                                    1967

a doua zi

a doua zi imaginea spontană

camera cimpanzeilor

cimpanzeul aşteptat de întreg oraşul

murind fusese înlocuit cu un om mascat

aleargă după femelă îi face semn

să se dezbrace ea îl refuză cu pudoare

temându-se de scandal de puşcărie

de ce zice lumea şi-l îndeamnă

să se dezbrace el dar îl opreşte circumspectă

mâinile lui ating cu unghiile fresca

şi se cojeşte providenţial o parte

cu faldul hainei deodată

pe plafon o femeie goală pictată

bărbatul îi aminteşte femeii că sunt legaţi

femeia vrea să intre în camera cimpanzeilor

şi cojeşte încă o parte haina apostolului

sub ultimele zgârieturi ale bărbatului

femeia rămâne goală

părul ud

părul ud de ploi de aur

aur de fulgerătură

foc de lemne să-l usuce

lemne din păduri aprinse

ploi de foc se duc în cer

ploi de foc vin pe pământ

o şuviţă de păr galben

voi salva-o s-o aştern

ci în iarba despletită

părul nu mai are loc

părul ud de ploi de aur

foc de lemne să-l usuce

transformare de Ion Anca

iarbă verde rouată plouată încălzită de soare

şi bătută de vânt de ce te prefaci în pământ

plantă roditoare neroditoare

otrăvitoare sau vindecătoare

rouată plouată încălzită

de soare şi bătută de vânt de ce

te prefaci în pământ

arbori semeţi şi frumoşi viguroşi sau

scorburoşi izbiţi de vânturi şi

de ploi culcaţi la pământ de

anii grei sau tăvăliţi de noi

de ce după ce vă ridicaţi în

sus şi vă făliţi mlădiindu-vă

coroanele în vânt vă coborâţi

şi vă prefaceţi în pământ

animale mari şi mici protozoare

moluşte şi gâşte tigri şi lei

voi târâtoare şi zburătoare

simţiţi aerul căldura şi apa

vă manifestaţi puterea şi durerea însă

când moartea apare ca din vânt

vă prefaceţi în pământ

şi tu om aşa zis făptură aleasă

încrezut în puterea ta mincinoasă

te crezi stăpân al lumii şi căldurii

al aerului şi al apei al soare

lui şi lunii al ierburilor şi

florilor al arborilor şi al tuturor

animalelor

te lauzi cu inteligenţa şi

graiul cu priceperea şi

curajul cu bunătatea

şi răutatea cu dreptatea

sau nedreptatea

eşti tăcut sau sfătos

muncitor sau puturos

cinstit sau hoţ curajos sau

fricos

te lupţi cu toate şi cu toţi

ţi le supui pe toate şi pe toţi

însă să scapi de această

transformare în pământ

nu poţi

                        21 IX 967

mahasamadhi by Vasile Văduva

o my face of a vidusha

come on to the hole with ants

now is here now isn't here

o my my face of a vidusha

half you're laughing and you're whipping

the nonmovement of the left one

about nobody you can still know

if it is died if it is living

o my face of a vidusha

come on to the hole with ants

and there at twilight

you'll be not I think it's possible

so divided half and half

as you are like Shiva here

o my face of a vidusha

come on to the hole with ants

oameni din umbră

oameni din umbră îmi vor capul

mi-ar trebui un bandaj

bani pentru sângele meu

Bhartrihari schimbat cu Panini

nu 3394 sutre ci 3395 suturi

cea mai scurtă gramatică

materia corpului fizic

percepţia unităţii divine

corp cauzal mental divin

când nu era nevoie a vorbi

transcendere de tot ce nu eşti tu

răspunsuri pe bucăţele de hârtie

calculele rezistenţei aerului

pe bulevardul Stalingrad

Coandă cu fraţii Lumiere

vino mâine că se zboară

ea aduce un coş de mâncare

bucăţi din zidul Parisului

nu ştie să piloteze

plină gura de boabe de fasole

m-am apucat de scris

după moartea soţiei

în accident sau ucisă

nu l-au mai interesat modernizări

cazarma Găeşti

azilul Pasărea

restaurantul Berlin

te atinge aripa lui Dumnezeu

arzătorul lui Teclu

intelectualii lui Clemanceau

că inventarăţi sanscrita

şaisprezece nume pentru apă

inventarăţi divinul zero

miliardari război comunism

tranziţie anticreaţie

Enescu înainte de concert

ce zicea

Rebreanu

de Nae

mâine la doctorat

poimâine la înmormântarea

poetului ucis în Găeşti

cine să mai

jefuiască

memorie

s-o dezgropa

nebăută

pelinariţa

tunsă

îngălbenirea

glandei

fuga

în alergia

hârtiei

plecată din Turnu

nerămasă în Amherst

pe ce muzică

o carte

un singur

poem

cuvânt

mort

înviat

cratima între

împărat

şi soldat

netrezindu-mă

adormindu-i

pe ceilalţi

camaraderia

camăta

camarila

un pic

mai

binişor

în

leagănul

Parkinson

ce ai cu

tânăra

mamă

se apucară zilele

să treacă fără

a mai clipi

om găsi

umbră

în cimitir

vorbeam cu el

nu cu numele lui

de-mi aminteam că-l uitasem

n-aveam de ce

schimba

adrese

lumina

verii

adumbrită

moartea ei

inima lui

acum nici tu

răstoaca

de

ucis

istoria

criminală

a Găeştilor

fără doctorie

carbid

în caravană

                        18 iunie 2009

Chilimul

Chilimul Chiriachiţei

bărbatul evreicei

holocaust în Găeşti

lipsa

copiilor

sub Grandt

medina

din

Casablanca

singurătate

călătoare

dus-întors

dispariţie

secrete

retrase

teama

de moarte

securistă

Betty dansează

din ex

în ex

nascente

premormântale

simultaneităţi

necenzurate

înrăfturate

globalitate

accesul continuu

al agresorului

la victimă

prioritatea

victimologică

a femeii

femeia

dă viaţă

nu ia viaţă

ruptura

cu

agresorul

victima

devine

agresor

teamă

ruşine

furie

legea

nu schimbă

fenomenul

victimele

se lasă

maltratate

limanul

Nistrului

la Cetatea Albă

                        19 iunie 2009

Limanul

limanul Argeşului la Ghergheşti

sirene pasăre cu ou unduire

nimic nu poate înlocui sângele

sângele revărsat al comei

cărţi să nu spun că a fost ucis

la slujba pentru asasinat

ce cald ce apă sâmbătă

balsamul comei ce pedeapsă

de mai conduceai la Bolintin

together we can do more

bine că nu God may not exist

şi Bogdan iar m-a luat la mişto

sala mai mult goală

cine nu vrei să dea doctorat

iertare asasinatule doctor

rune cardiace mai nebun ca mine

troncul de iubire sfărâmată ţeastă

bine conversase cu ambasadorul

aştepţi autobuzul Niculae

coma sfârşită de trei zile

căţeluşa Salomeea capul tău

cine rituri în verde om

vedea au cine-i zeulaski

jubilat-ai palimpsest reflex

pe rână simetrică

har de seducere

întors spre a fi ucis

crimă per indiferenţă

vreo ironie furioasă

de nu opoziţie pe ploscă

omorul bărbatului

prins cu alta

nu epuizează crimele

iuţeli de corcire

găi şi ulii

excelenţi

gladiolelor

pe ce aventuri

spre Doiceşti

în tren

în medina

ucigabil

poate pentru bani

plăcere de viaţă

ultimă paiaţă

torsuri

brâncuşiene

la raze

pe viaţă raze

neiradiat

şi toate ale comei

feminin

te văcea

bărbata

de Jung de voi

din munţi trifoi

extras noroi

thanatos eros la târg

blestem de călugăriţă

să te regrete multe

câte s-or fi rugat pentru tine

ca fata pentru Vasile

şi pentru maică-sa

unul

repudiind

Stângăceaua

canava

radiologie

lectorială

lucruri

la firul ierbii

resuscitări

să nu te scoli de la masă sătul

de-ai avut siluetă o viaţă

până te uciseră

nativi

ori de pe

Ghimpaţi

c-aşa

vezi

Cozia

dialectul

săgetătorilor

rudeni

vine piaţa

spre casa ta

spre primărie

de ce te râzi la domnu Eugen

linia a patra din trei

pe lângă gard

stupi

a moşteni

până la unu

şi tu şi frate-tu

el cu copii

scrişi de tine

îl respectai pe taică-meu

ţineai ţăranii pe răboj

un vânt în Gara Basarab

mirosul

mulţumească-te

câine 

simultaneităţi

non

viaţă

reanimarea mormintelor

jefuite pe potriva

luării vieţii tale

filme destule

un poet mai puţin

d'ale tale verşuri

nepăsător de aparenţa

morţii erosul

încântare din rădăcină

aş cuvânta c-ai fost

un om cunoscut

ucis de necunoscuţi

de nu cumva i-ai plătit tu

de nu ţi i-oi fi închipuit

de n-ai căzut decapitat

de neaflat

din securitate

parvenire

tu

ucis

noi în necunoştinţă

aproape

un trio

cu mine şi taică-meu

îţi rămăsesei idealizaţii

părinţi şi soră dialectul

Ghergheştilor ţi se dicta

bine că te auziră

te recitară şcolarii

dirijaţi de Olguţa

estetică

hormonală

leela

Ralu

împărăteasă

supunând

să fi dus-o

până la

propria moarte

răcoare

din Gyr

Bucescu

tabla

scrisă

cu morţi

neam ucis

depănare canţonei

copii nevăzuţi

mamă

arde

rău de tot

intimitate nativistă

femeile şi oarece

contexte eros

mă înfrigur

căldură

cadaverică

pe când ne

întâlneam

în viaţă

o să plece

fato

loc gol

florile

se

îndoliază

scriu

din sine

cu tine

catod

dimineţii-lumină

mormântul

de-a valma

pe malul

celuilalt hai-ku

dezvirginarea

băieţilor

Rafila

de povestit

de femei fericit

de te omorâră

taică-meu

paralizat

tu în comă

doctorism

diferenţe

cambodgiene

respecte

nonagenari

în auz

ni se dansa

verde

balsa

verdele

în literatura

frunzei tale

căpisterea

Tie

Ţie

lumea nu se

lasă de

vechile tendinţe

reviste ciocolată

caldă baloane

leucoplast cu rivanol

toţi deodată

în aceeaşi zi

la aceeaşi oră

gard roşu

plete negre

taică-tău

fără iubire

femeilor

sexul

vorbe

înşirate

lanţ

sângelui

girului

şirului

religios

asasinat

radiologic

mânza neagră

iubita moartă

moartea iubită

răstimp puchinos

ticălos păgubos

dar frumos

lehamite purgată

c-un rac tot sărac

Nichita

încremenit împietrit secătuit

la extremitatea dinspre

picioare a sicriului

ce dor îi este să mai vadă

străbătând agale aleile cu pietriş cenuşiu

mărginite de lespezi înguste

unde încep unde se termină

sfinţenia din oameni şi

năravul lor luciferic

juste un peu

curăţenie lună şi strună

să reintre în normalitatea trăirii

cum ar zice tanti Chiriachiţa

cu o concreteţe impudică

era suedeză studia teatrul

masează uşor

coloana vertebrală a ţigaretei

fire de tutun prisoselnice

toutes les heures blessent la derniere tue

Blaga Ralu nu nu sunt rudă

Doiceştii doicile lui Brâncoveanu

hai cititului mixandre

că şi voi la Mătăsaru

care de la Mogoşani

da vorbirăţi franţuzeşte

şi-n citate latineşte

şi tatăl ce mai zicea

că şi tu o lumânare

de cu florile

Găeşti

Dunăre

frica

drumului

recunosc

regia

sub asasini

doi martori

venise popa cu botezul

nepotul îl găsi în sânge

cagule nu

banii şi l-au lovit

nescos din perfuzie

manipulatorul

îl ştie pe

contabil

mai nicio recunoaştere

nici a morţii

nici a criminalilor

nu mai pozez răstoaca

abia stejarii

la întâlnire

în Eroilor

citii după popă

adio neprietenilor

nu jubilai

listener

frate

fraţi năruire

ajuns-am

martori popii

unul ţinea şase

unul l-a bătut

câţi doi ţigani nu

avea bani şi se şi lăudase

nu ştiau ei de poet de medic

nici poliţia nici legiştii

când un nou Carradine

scheme cu ţigănci

de aflaseră de bani

ori ăştia se răzbunaseră

pe gajo nimeni

nimic

făcea 78 pe 18 iulie

poetului a i se aniversa

batjocura asasină

l-or face postum cetăţean

spre antrenul ucigaşilor

în veci nedezvăluiţi

securistul mi-a spus

că nu filiera lor

ar fi fost dedesubtul uciderii

da şi de Lulu c-avea valută

între oxid şi carbon

vezi tizul  Labiş Marin Preda

de-a fost ucis pentru sex

zodia literaturii

se plineşte

apologia preludiului

pur şi simplu

să-i facem cu mâna

plecat

de la pomană

şi erizipelul

steiuri

mângâind-o

pe Salomeea

herpes

câinesc

în obor

Leela nevenită

nejumulită

de celelalte mironosiţe

înconjurat

oraşul

fugii

îngropat

lângă

unguroaică

terezie

la ţigănci

vet Veto

în curte

la mese

canibali

la trei zile

după uciderea

lui Eminescu

pariu pe

viitorul

poeziei

femei

cerşetori

netineri

citate

fără

Hamlet

mă

înregistra

pe mobil

geloşi pe

regăeşteanul

Cassanova

l-am tradus

am scris

un articol

desconsiderare

oripilare

compasiune

simbolistica

încoronării

nevăzute

gladiolele

veştede

pe alt mormânt

ţigăncile

ţiganii

achită

ostaş

împărat

psalmist

evreu

după prima

nevastă

neîntors

basta

bastion

la masa

doctoratului

îngropatului

cuvintele

din zonă

catacreză

arhiva crimei

doctorului asasinat

Nicolae Neagu

nedezvăluire

treabă

corespunsă

ură de viu

de mort frumos

cum numa-n

de genere

mai nimeni

ne aflarăm

nici de la mine

să se vadă

măcelărirea

cui a reproşa

omorul

a te resemna

de-a-n picioarele

scrofuloza nemanieristă

printre proctori

duminica

tuturor

asasinaţilor

faţa

nemairecunoscută

a altcuiva

înapoi

în

pământ

            20 iunie 2009

vremii eşti

vremii eşti transă

cine te reardă

destructurată karmă

tei în sânge de copii

cine să mă mai întorc

îmbătrânind pe timp frumos

suni mişuni

verbe tabu

terţine în hai ku

codobaturii

petarda

catastif

calandru

ticuri

retro

dans

tocilările

cililor

ghiotora

farsei

pe luate

boier

înecul

parascoveniei

lumită

potcă

profesori

Lereştilor

nu

eram

calfe

şifon

neînsângerat

înmormântată

mască

d'oră

alburi

scrise

pe dos

picioroange

pe

Gange

aui

aum

auz

martir

logos

vak

de

cap

căpătat

ne-om

ţine

minte

ciopliţi

ne

încolonăm

lagăr

sacrificial

colb

durere

dura

vura

cine

mai

ucide

c'est

un

temple

sub

cerul

liber

sufletul

în

dar

de-o

viaţă

anduranţa

coralii

Pacificului

Carradine

pensula

cu

Dumnezeu

pe

pianul

aerului

braţe

de

flori

ocult

iubiţi

ucigaşi

nici

nici

nici

imperiu

holocaust

suspin

ne-om

descenuşa

rusalii

în

neagra

antiromânitate

în

otrava

Dejaneirei

foc

de

viu

cortul

flutură

pustia

treci

în

(ne)fiinţă

sete

de

cunoaştere

ieşire

din

subdezvoltare

cum

şi

acum

tendinţa

sociologică

romantică

din

geniile

noastre

a închis

ochii

1

2

0

mâinile

pe

piept

naţiunea

îmbracă

doliu

vrăjmaşi

ai

românismului

salcâmii

plopii

astrele

neistovită

puterea

iubirii

lipsea

gloriei

noastre

e

pur

german

iarba

de

mărăcini

ziua

de

azi

înrobiţi

capitalului

vagabond

periferii

imperii

cosmocrate

stricători

de

ţară

necesară

Dacia

Mare

pentru

neamul

românesc

rugăciunea

unui

dac

cu

preţul

vieţii

Zalmoxe

Burebista

Eminescu

totul

trebuie

dacizat

mână

de

nebuni

pană

de

timp

suntem

ţară

ocupată

ceva

de

spus

români

din

Niş

ne

putem

mândri

fenomenul

în

studio

vă

păstrarăţi

accentual

slujba

în

Pacific

agon

în

ascultare

călătorite

segmentele

periferiei

carte

sinucidere

drac

îngeresc

respect

Cobain

roşii

nu

negre

hai

pupă

fata

cortul

de

înot

respectul

(d)

Eliberează

transcenderea

eului

pe 'nalt

care

salvezi

lumea

ritualul

pe

carte

respect

recunoştinţă

iubire

în

orizontul

plecăciunii

vezi

părul

definitive

Faust

nu

ornitorinc

acre

verzi

strepziţi

fâneaţă

la

Tismana

respectă-te

iubeşte

împăratul

blestemul

manuscrisului

hrib

forţa

inteligenţei

emoţionale

gândeşte

optimist

cenuşa

spune

adevărul

puterii

boala

ca

şansă

filocalia

sfintelor

nevoinţe

ale

desăvârşirii

11

stâlpi

linii

scări

în

deschisul

filosofiei

carte

de

citit

Alecsandri

Mioriţa

Eminescu

subestimezi

pe

diavol

Mariţa

Ranetti

Adi

Pan

Pandele

Tărăbac

Blaga

Macedonski

Botta

Ahoe

66

33

invidia

medicorum

pessima

victima

aceluiaşi

positivism

          2009

homeopatie

homeopatie

hipertiroidie

jurcancer

ceea

ce

suntem

omul

ca

system

substanţă

energie

informaţie

principiul

reacţiei

inverse

dă

din

cap

mi

minor

peregrine

rezonanţa

para

magnetică

vita

brevis

procaină

dimorfismul

s-a

accentuat

peşte

şi

pâine

propria

încheiere

autodeprimantă

doctorii

la

poezie

nu

era

zâmbet

gol

după

asasinat

împănez

timpul

interogatoriului

ne

ţinem

minte

ne

întâmplăm

leat

ne

strângem

dimineţii

ajungem

la

mare

ne-am

dovedit

aviaţia

ciclul

unu

Bologna

troglodit

de

salvare

tip

de

criză

numai

în

engleză

Thompson

s-a

împiedicat

furt

de

candidaţi

2009

algele

algele în Cordilieri

spre neoperabilă cataractă

pe nesufocate iarbă

numit portret de femeie

nu muma nu tatăl

ba chiar naşa Silvia

nici faţă-verso om-muiere

cât că şi androgin

peste capetele neînvăţate

nu copii nu panică

din clopot Kamanita

întârziind îngrijorarea

v-am văzut înapoi făclii

şi noi întuneric nu vă

grăbiţi stingere

bomboane din Geneva

bogdaproste de la

Ilie Cleopa

repede la loc sicomorul

pe covrig apoi cu foame

revărsându-ne în colţi

patruped coronarian

ne mărim conversa

de candori înfiate

mai mult te iubiră

decât îi iubişi

muriră eşti matur

dar şi tu ce i-ai mai

pictat singur al lor

în pofida reversului

ultima insulă demos

Elada dintâi

gradele prieteniei

de pe covrigi la mal

beau apa sării

la mila cutiilor

de la Curtea de Argeş

după patruzeci de ani

miliţian cerând caiete

comanda vine din context

vezi unul mai bolnav ca tine

parcă nu l-ai vindeca

noiţă noimei dodie

în zile fără părinţi

kenoza icos laur

plouă la prânz

ameninţă neapărarea

mintea perenizată limitei

versuri în Morse

când şi timp de întors

de nu-mi veţi răspunde

globii ochelarilor

barba mezelarilor

sacerdoţii paharului

la cinci ani o lume

la o sută alta

ne-am întâlnit în holocaust

lume născută din coral

testele Galaţilor

la urma listaţilor

pupitru cu Săhleanu

Jeremy Bentham George Orwell

Paul Goma George Anca

nu e aşa devreme

căzusem lectură

new age bizantin

prozodia transfigurării

hipnoza muzicalităţii

balanţa terminaţi(i)lor

trăsese aer vaer

florilor scleroză

se confesa în (m)orgă

matale eşti după mine

am stat să iau antibioticul

ziceam că nu mai ajung

o să orbesc nu ştiu

de ce trece cataracta

la ochiul celălalt

fluieră mierla

saşia cataractă

nunta ochelarilor

uite-l în autotraducere

într-o spovedanie de grup

patima tot o predestinare

salbe misterului

înverzit pe statuie

printre tei atei

xantus totus tuus

citea spy te uitai

la plecare întrebai

bade run Aldebaran

leave Eve live you

Liviu Rebreanu

aveam ce vedea

mai şi staţi de vorbă

te recunoaşte coasa

nu s-o fi întunecat

cât mai durează pământul

citeam concluzii tomiste

prin ce sihlă de concert

coral în biserică

schimbul ne comemorăm

iese norocul

pe nas cu ghiocul

dat de proorocul

cine să vă mai cioplească

răpuse chipuri sub măşti

adrenalină pe dia(ti)bet

mai am un drum fără

cărarea din codru

de îl pierdui

rolurile eu le refuz

nu cineva nu mi le dă

cu ficatu' ascuns să joc

maxim succes minim effort

că sunt un talent

ripa-ripa trapa tripa

auzi-mi glasul

ieşit din vers agonia

transfigurării martirilor

de n-a fost azi şi vinerea

de nu mai am medalia

de nu-mi mai tipăreşti litania

tur gratuit ostatic

în casa conspirativă

confort doi cu măceşe

ce să mai văd ziare

adică să nu văd Gandhi

are cine de pe ape

cât să treacă absenţa

pe după penitenţă

pe cine mai culegeţi agenţi

mă fac periscop

ce nu face bătrâneţea

nu stătuşi după al nostrum

pe cine neridicând florii ne

destui strigă şi nu pe tine

prin bazinul cu adrenaline

voi scrie totuşi articolul

ca şi cum nimeni n-a lipsit

şi fiecare are zi naţională

îmi răsunet cnut

piesa pretradusă

la noi în paranteză

aceleaşi zaruri după India

Surender vorbi

ca un pachistanez postmodern

ar fi să mă liniştesc

de nu pe o muzică

îl înjuraşi spre a-l iubi

brevet european comunitar

articolul 330 în Tratat

semne bune anul are anulare

poţi din morţi cutreiera

enerva şi ceva

ce nu se poate calma

oriîncotro picat meteor

în creştet magnetizat

de golul din creier

          2009

susur statistic

susur statistic

dorul meu şi-al mândrei mele

penumbra accentului străin

ziua Olt de ieri noaptea Olt de mâine

apele îneacă sinucigaşi

clopotul bate eu n-am murit

îl văd pe diavolul nuc neînflorit

poartă salcâm un ou de barză

nimic adevărat din bucuriile de altădat'

prin pietriş

se împătură

pietricele

găinuşa

vrea să-nghită

câte-o plită

să-şi împăture

albuşa

c-o să măture

pe uşa

căutată

de mătuşa

noastră Puşa

măritată

ce furnici

o să plouă

trec pe-aici

să se ouă

sau la miere

în voaiaj

fac plăcere-n

gol garaj

după mătură

se împătură

vezi pe sârmă

rufe vechi

cu o cârmă

îmbrăcată

într-o neagră

măritată

rochie

nu la poartă

ci în fund

pe cea moartă

n-o ascund

nici n-o plâng

se aude

saxofon

crâng

rufe ude

campion

se aude

saxofon

când din mătură

cocoşel

se despătură

şi el

nici n-ascunde

nici n-o plânge

pene-n funde

funde-n sânge

va fi seară

de pe scară

într-o rână-s

tras de mână

îmbrăcată

într-o neagră

măritată

rochie

o să treacă

pe sub rufe

şi ce dacă

moarte fufe

va fi seară

nu-s pe scară

aşa singură

aşa idioată

fără lingură

sub lopată

fără băieţi

fără bărbaţi

babă bureţi

tânără-n fraţi

fără ajutor

cu omor

cu moarte

fără parte

26

46

86

ani şi oase

cine vrea

să mai ia

să mă ia

să se ia

la 26

ca mine

la 46

ca Maria

la 86

64

în groapă

în cofetăria

de oase

de-o teapă

mamă

ia-mă

tată

iată

te-am visat

împărat

cântă corul

muritorul

cântă cor

pe muritor

muritoare

cor de floare

cântă jale

de pe poale

a fost zi

va mai fi

plâns adânc

în bot de ţânc

suflet

lume

viaţă

zi mînânc

nu mai mănânc

mor flămând

cu un gând

cu un gând

să mor flămând

că duc trai

pe vătrai

într-un foc

să mă coc

iar din foc

să nu mă coc

pe vătrai

mă distrai

bot de ţânc

mă mănânc

cel mai mare

peşte moare

a murit

şi un peşte

taie-i burta

şi citeşte

icre line

65

tamburine

dispărut

din lac în put

c-aşa-i peştele

şi găinile

veseleşte-le

mortăcinile

nu-i bătrân

mahalagioaică

să se-nfrupte

cu hălci rupte

la pomană

dintr-o gaică

de sărmană

idioată

netăiată

nu sunt bun

nici de surlă

limba urlă

la alun

la alună

la a lună

nu sunt bun

de e bună

trei bărbaţi

în gol lansaţi

eroi goi

picaţi pe noi

cum nu sunt

pe pământ

nu-s în gol

rostogol

nu-s să ştiu

cine-i viu

viaţa-i vie

la o mie

joc pe limbă

mi se plimbă

pentru una luna

pentru una Maria

pentru mia

pentru una luna

merg pe jos

un kilometru

Făt-Frumos

către Sân Pietru

trec înot

râul rău

înlăţit de Savaot

din pârău

mişc în munte

stau pe mare

ajung frunte

şi picioare

când în trei

morţi nu vrei

că în patru

dracu-l latru

iar e seară

lună cioară

în avans

de mort la dans

de bărbos

alunecos

de bărbat

de-acuş plecat

lună gumă

pentru scris

de pe humă

ca un vis

trei visează

trei se sting

pe o rază

cap de mort

cap de ring

în cerul şort

cu iubitele pe câmp

cu iubitele pe câmp

seara

despărţire

aspre fire

Marioara

avea-n barbă

câmp de iarbă

iubita de pe foc

într-un smoc

dintr-un pisc

pe un disc

dintr-o sută

la minută

şi se face

dimineaţă

dintre troace

datoria

nu Maria

mă înhaţă

plouă

să înoate-o raţă

şi pe faţă

şi pe spate

şi pe ouă

ce era

ah ce era

vreme rea

lună rea

nu e dimineaţă

nu e amiază

nu e seară

ei sunt

de viaţă

pământ

aşază

în scară

ce mai

anatema-i

de la ploi

învăţ

să număr

ghionoi

răsfăţ

pe umăr

ciocul ele

în orbite

cioc de lele

ochi de vite

ochiul scos

de cioc

atroc

plânge jos

dar nu plouă

nici de sus

nici de două

ore dus

ore-ntors

ore-n cântec

de cocoş

stors

din pântec

cocoloş

clopote

nu mai bat

în bobote

prin ficat

tac

opac

pentru paşti

sub cer treaz

cu nori caşti

cu dare

de lumânare

cu ouă

în două

natura

scoate

capul

din baltă

gura

cu păcate

dracul

laolaltă

o broască

scoate

capul

din baltă

o mască

în păcate

dracul

laolaltă

spune

ce am spus

când am fost

fericit

înainte

pe sus

şi în port

la sfârşit

învie

ai răspuns

şi-am râs

natura ţi-e ţie

unul uns

unu îs

unsă gura

nu este

am răspuns

şi-ai râs

natura

peste

unul uns

unu îs

unsă gura

am văzut

un fecior

dispărut

în gară

prima oară

doritor

de femeie

cu o cheie

din carne

până la coarne

am văzut

un ţigan

cu alb cusut

de cal bălan

cum şi-ar tăia

aoleu

ţiganca sa

şi-ar bea

de-un leu

fecior

grăbit târzior

bea ţiganul

trece anul

plângi că nu e

să-ţi descuie

o codoaşă

de la paşă

baliverne

printre perne

stropi la mese

cu mirese

cimpoaie

în ploaie

gară

linii

cară

finii

un ascet

din coconet

şi-am văzut

sub o fustă

un recrut

fără şustă

o fustă

de balabustă

pe sârmă

uscându-se

un recrut

de somn căzut

într-o rână

să rămână

sub o fustă

fără şustă

da'am văzut

un fecior

dispărut

doritor

ajungând

la un intrând

căzut jos

jos

ca recrut

ţigănos

în vopsea

femeie

căruntele

tuleie

pe frunte le

încremene

în teme ne

îmbie

de filosofie

titluri

limbi

insolituri

plimbi

vinde

filosofi

merinde

să-şi cumpere

cartofi

şi pulbere

flămânzire

biata

că-i murise

tata

învăţat

cu lopata

de stat

de sat

de dat

înţelept

adevărat

Teolept

toate

late

cu un mort

în al lor

port

plângător

căutător

de-nvingător

ce să nu fie

acas'

pe drum

plaivas

de scrum

să-l scrie

dau

de el

îl las

mai dau

niţel

la mau

şi cad

întâi

tot eu

la căpătâi

nomad

de

derbedeu

ce

în dimineaţa

sfântului

femeii

pământului

cerceii

laţele

braţele

picioarele

gleznişoarele

s-au dus

nu mai sunt

ale ei

din pământ

din femei

goală

sus

în poală

s-a dus

grea

pustie

stea

de

vie

răsărea

în acedie

greu

pustiu

leu

de

viu

în antreu

cu bidiviu

chenoză

de poză

în doză

de amiaz

cu haz

breaz

plâns

ascuns

strâns

de tuns

rug

chilug

paj

de aliaj

urlă

în turlă

şedere

de înviere

de

mâini

ţineri

câini

de

vineri

ne

Christoase

ce

muşcase

frăţân

mort

sub sân

de tort

din cuţit

n-am bocit

era

viu

ca

fiu

miel

gunoi

cu

trifoi

cu

tortel

cu

hu

nu

da

s-a

la

lăut

frăţân

sub

sân

de

lut

e iub

sub

iub

piei

de

miei

me

he

hee

pieie

eu

nu

ţineam

atât de mult

la viaţă

un neam

de tu

o faţă

de adult

ce dumnezeu

ţinea

la vremea rea

a ta

ei

da

ei

n-am

un neam

de ei

un rău

al tău

hai

ham

mi-e mai

uşor

un neam

de tu

nu

mor

bolnavă

modelează

lavă

femeia

trează

Geea

un neam

de ea

atât

ţineam

aşa

posomorât

ţineam

la neam

de ea

femeie-n

zar

de ce e

iar

picior

nici gol

nici călcător

la pol

bolnavă

modelează

lavă

Geea

trează

neam

de femeia

ce-mi ţineam

la fel

îl ţiu

se ţine

bine

cel

viu

sunt

chit

pământ

pustiu

înghit

de viu

psalt

bis

alt

zis

bat

lat

mă las

de tot

la ceas

din bot

şi sar

la har

uşi

de pământ

pustiu

acuşi

sunt viu

fug

din vale

rug

de cale

fiu

viu

octogenar

şi alţi

doi

ani

mai

noi

şi fraţi

tot doi

şi deci

optzeci

şi doi

de-apoi

de cord

de euthanasie

un lord

un chel

fără tichie

şi el

un brăcinar

octogenar

călcat

la traversat

permis

că-i scris

vădu-vă

la văduvă

plângu-vă

din măduvă

       1966

jur şi azi

jur şi azi pe ce am mai sfânt şi n-am aici

jur să ucid şi să nu ucid şi să fiu

pe nimeni să nu văd cu ochii juraţi

după ce jur altele zilele îşi fac felul

multe în după-amieze în după-după-amieze

multe în zorii născători de ele în rit dac

până să jur şi azi pe ce am mai sfânt

sfârşindu-se lumea la glasuri argotice

spre a se arăta ţin la adăpost o limbă

arătându-se iar se confundă limba în scame

sfârşindu-se lumea spre a se arăta

într-un picior de grâu în urma secerişului mă va prinde noaptea

dar noaptea aceea m-a prins şi furnici au dormit în somnul meu

poate având acelaşi drum apa Oltului iarăşi va fi

o noapte într-un picior de grâu în urma secerişului

ziduri fiind fost bune de coasă mai înainte de ton

numai cei nezidiţi s-au încleştat în imobile puşi pe trai

a bătut vântul clopotelor a bătut Dumnezeu

n-a bătut Dumnezeu a bătut vântul clpotelor n-a bătut

am jurat nu pentru a scăpa din încăierare

ci după umplerea spitalelor gropilor saloanelor

miliardelor cerurilor găurilor unghiilor

semnăturilor păturilor nodurilor punctelor

jur şi azi pe ce am mai sfânt şi n-am aici

jur să ucid şi să nu ucid şi să fiu

pe nimeni să nu văd cu ochii juraţi

să calc peste lâncede lespezi de săruri

           1966

ce-o să ne zică

ce-o să ne zică

pe scenă la Dalles

vraişte vreascuri amintiri

pe cât al Americii

Şora înapoi la Miriam

Sandu prin Geneva

mai nimeri tânăr

matter of fact orice nenorocire

deşi noi literatură

nu stai în piciorul ăla

Ciorogârla te vrea

în locul muniţiilor

dramaturgice chestii

la dumneata trestii

sburătoare bestii

pe cald mi-arăţi o haină

de piele fără jaină

furată ne în taină

care mai stai ne treci

în parcul lui Pazvante

pe corpul Kalinderu

lăsat bigudiuri sâni

în călăriile de spâni

cu frumuseţi pe la păgâni

icsuri de lemn în ferestrele

spitalului Colţea

cupola peste turle

Dalles malaria

măiastra în dodii

Zricha Maliţa

împleticită dumă cocleţii

iţelor vătala Vetei

Vetala în cimitir

ierarhii pistolare

gradele vise ofiliră

în proaste prostate

sub ulm coregrafiat

de Eva Duda

pe la Romeo şi Julieta

ne remorcăm snobp

tragic sânge pudic

diferenţiere ludic

Alexandria Moscopole

o arseră aşa şi Europa

supraviaţă maliţie

nici atât de devreme

nici atât de târziu

a recompune ghazalul

este vorba de Europa

am mai văzut asta

urme de paşi pe o stâncă

Lotharingia fiului Lothar

înăbuş focul pun nisip pe foc

creez simpatie solidaritate

nu din predică vin

dintr-o activitate

interacţiunea dă armonia

modele matematice

nu se măsoară prin asemănare

ci prin complementaritate

nu cine se aseamănă

se adună ci aceia

aducând un element în plus

fraţi diferiţi

scoateţi cărbune oţel

teoria interesului comun

partea de pace

noţiunea de regim

lumea laolaltă

cultura e prea sus

nu poţi s-o integrezi

ne cunoaştem de departe

cântecul clipa serbarea

avem pe noi pecetea vieţii

supravieţuire pradă prădător

nu poţi singur energie

înghiţire înmulţiţi-vă

unde eşti tu Roma

erodate virtuţi dispare instinctul

se ştiu popoare care nu vor mai

avea niciun reprezentant pe pământ

organizaţie bolnavă la 50 de ani

mediu demografie habitat

nu e aşa în America

aveţi de trecut marea

effort intelectual

greu de pus pe umeri

economie intangibilă Florida

nu este chiar atât de

complicat să fii freicit

supravieţuirea primitivului

interese spirituale intelectica

personalităţi cooperante

absolutul nu e în natură

posibilul tot uman

predicţie

6 iulie 2009

umbli cu o femeie

umbli cu o femeie

îţi înţelegi propriul asasinat

din confuzia cadavrelor

umpli locurile

pionierilor de lichidat

în credinţa transformării

tulburi retrageri

delte de-o viaţă

îngroşându-şi artere

ne-o lipsi umbra

caiete materie

polen în aşteptare

opere s-or întâmpla

vara cum om ancombra

că iar taică India

esprit e minte

cine nu minte

salve în carantină

dren adrenalina

guşa fâlfâie

pe cataligă

strepezirea lămâiei

stoarse peste

întunericul cerului

ca-n alte vremi

despuiate despuieri

n-aş avea ce desena

mestecate gherţoaie

de mânză neagă

tropăind orgasm

teme în minus tsunami

dârdora calibrată

resturilor sperate

nerecunoscută tristeţe

în toropeala verilor

fără avatar cathar

şederea întru ardere

de soare moştenită

păcatului lumină

cu pielea de şerpoaică

amnezică şi taică

năpârla veci drăgaică

şevalet picturalitate

cărat de furnici în şa

de ce eşti mă periculos

scopită cupă

creier împietrit

în săpătură de ochi

în apă la har

alcool amfetamină

înfloritura albină

îmi etalez degradarea

în terţine fără

subiect dominant

altceva decât conjunctivă

ne pecetluim alegere

sub crima târgului

Mihaele fiica lui Mircea

tot din America lui Adrian

băiatul lui Victor

mercenarul Marcu

Oradea în caleaşcă

Familia la Pesta

cine să ne priponească

oglindă-coperiş

Hegel Mill Jung

bastonul desfătării

glonţul galanton

printre uitaţi asasini

copacul blocul gheţarul

diferenţa de-a ţarul

ulmul arţarul

pretexte de trecere

a timpului spre neant

într-o recuperare de sine

contracte de plafon

părul aerului

pe cine mai împingem

cunoaştere dinainte

petrecerea norocului

şi ce ne-o fi aşteptând

câtor săvârşiri

aruncaţii politicii

la coada orientului

tu ţi-oi fi adus aminte

nu eu nu la altă bancă

ne aşteaptă India

ah acuţii asasini

cum ne lasă la găini

naşi cu fini naşi cu fini

agoniile din vine

îmi cresteze catiline

şucărele acviline

ba frântura de carate

ba nervura fără frate

fulgere cutremurate

am talantul mină pers

în persoană ca în vers

agatârs cu târş revers

puste landuri trubaduri

ah ce foc de-au ars arsuri

ba nisipuri uiguri

milinţe de umilinţe

nici penetul de catrinţe

mironosiţe fiinţe

mi-a fost rău de neamul

care sparse geamul

de gingie hamul

bestia fiască

să ne răvăşească

amnarul în iască

treişpe icose condace

dublă spiră carapace

veştedului vino-ncoace

Genoveva de Brabant

Sadoveanu şahamant

supăraţi-mă neant

tot tilinci tilinci Ilincii

Ioan pictată de da Vinci

niciun veni vidi vinci

în rămase vise ia-te

locuri vârste împăiate

nu m-ar mai chema Ipate

m-am întors acutelor

Socrate cucutelor

cetăţean cornutelor

Veta zace zece mize

prin vizete indivize

oxoniene Vede vize

nouă orizontu

capra până contu

ţapului e ciontu

iertare pe satură

crinul se înfrigură

neamul ni se flutură

ricominciamo una strada

de n-am spus nu

întrebuinţării umane

sempre la fel caruna

pe căpătate ci una

e neminciuna

terasă a ta rasă

visată rasa lasă

tătâne tătăneasă

ne completau pisoii

din Africa apoii

arhitectura ploii

vom pomeni-o sacră

alcoolului din lacră

înflăcărata ceakră

viaţa că nu ne o ştim

şi degeaba ne oştim

oştile în ţintirim

plutească anatolii

în şuturi cu linţolii

ba din Găeşti linţolii

agonic înşela-vom

prin Stratford-upon-Avon

falstaffianul slalom

frunzar din verde vară

ţinteşte-mă afară

de limba fluierară

rana raniţei ronin

filmul pe ecran anin

într-o sabie de pin

anii carantine

condamnări de sine

dijmuiesc terţine

                     2009

caii dintr-o lectură

caii dintr-o lectură

nimeni fără pretenţia libertăţii

muream să pictez cartoanele

linii Miro ondulaţii Brâncuşi

fiecare putere-şi

îndumnezeise fasonul

voi vi-l demonizaţi

într-o biblie ad literam

nu deschide poarta la cai

întoarce foaia de ziar

de-ai fi americancă

tot aşa ai ţipa la mine

plecarea catapultează rămânerea

fără noi veniţi în America

de-ţi scriam din armată scrisori

mai traumatizante ca Rusia

frumuseţea nu poţi (decât)

să o înjuri dacă (nu)

se masonizează la treapta de sus

slăbindu-l groaznic pe Dumnezeu

franţuzeală aurorală

în provincii cu da Vinci

în susul planetei alt

miraj lăcomiei de sine

dreptatea se călători

suntem noi în viaţă

aveţi suflet să fiţi

un cont o contesă

căutând subiectul ajungi

din puşcărie în lacăt

din lac în puţ

pe pâine neagră rasa albă

mă urăsc întâi pe mine

pentru că-i iubesc pe negri

care iubesc copiii

albi ca pe cei negri

culcuşul crimei

dogma antidogmatică

brutalitatea corectitudinii

ca nonviolenţa lui Gandhi

linişte înăuntru furie afară

represaţii de aici represează acolo

v-aş iubi mi-e frică de

iubirea nevestei pentru voi

oceanul de unde se frământă

ah cerule de ce te corupi

undeţ-ţi disloci omoplaţii

când m-oi înfrupta din Christos

de unde gândire în

frenezia distrugerii de

sine prin apucarea

unei frânturi de iluzie

te plictiseşte ce nu eşti

décor închipuirii superbe

vă sufocaţi în asemănare

cum în neasemănare vă înecaseţi

bate vântul prin vastitate

studiază pe Gengis Khan

râuri râuri fiţi fără grijă

în amintirea lui Dylan Thomas

sărim la gâtul păcii

n-am fericirea lor n-am

fericirea mea suntem şi

mai nefericiţi împreună

câţi mai suntem cum ne cheamă

câte kilograme la cataramă

să te scriu legat de picior

pe-aici ateriză Marcel Petrişor

purgatoriu aproape pantomimă

atacul sării cu piper de aur

unde sufletul unde diavolul

m-aş feri de sare m-aş strica de râs

                          2007

fulger

fulger în colţ de geam

pe tine te mai am

dulce ploaie

sânge unda marină

nimic fără

primejdia morţii

plecăm în frunze

ne întoarcem pe pământ

insana vates

insana vitis

sudoarea leşină

de multă hodină

pe unde se duce

umbră de cruce

toaca de tei

bufniţele ei

lungile pahare

vinuri călătoare

varsă pe cărare

largile hambare

lanuri stătătoare

coboară

cărare

înalţă călare

pasu-n tremurare

cine-n spasmuri moare

să ne întrebăm

soarta cui ne dăm

dăm nu întrebăm

întrebăm nu dăm

geamăt în alăm

obosind înnebunea

nebun nu se odihnea

să ne radem perii mei

voi pe mine eu pe voi

nu mai sunteţi nici tulei

nici poet fără nevoi

barba dacă s-o opune

spirtu-n sângele oglinzii

dacă arde cu tăciune

lama şi-a plătit arginţii

perii mei să ne plivim

eu pe voi şi voi pe mine

banii-au spus ne răzgândim

astfel toţi se-ntorc în sine

                          

                            1967

tu gândul

tu gândul sufletului meu

eu gândul sufletului tău

zaua moale şi-o lăsa

lanţul de grăunţă ca

o râvnită de para

când ai bea fără de ea

să nu creşti la mine-n jug

bob cu dragul tău belciug

că de foame de nevoie

nu te port mai mult de-o joie

multe cuvinte la streşini mai sus

broaştele albe în atelierul închis

zguduie găuri de cuie peste apus

şi de pătruns cu paşii papucilor în vis

această zgârietură a haosului de pe şaişpe

februarie o mie nouă sute şapteşunu

cască o ţară şi craii-şi pe

atâta cât în cer o fac pe nebunu

din funii să scoboare iar profetul

noi să ne căţărăm pe ploi

lăsând în urma-ne oţetul

într-un burete de gunoi

doar ceţurile pe încetul

să ne mai spânzure apoi

sunt ogorul

domnului

sub piciorul

omului

recele umbrei

câinele negru

lumânare de brad

spre împărăţie

fată lică

muzica

să tot zică

şi-om dansa

pe lespezi pe vârfuri

vuietul râului

susurul buzelor

scânteile oaselor

noapea aceasta nu va

mai fi nu mai este

încă pe jumătate viaţa

să mi se deştepte

mi-e dor de lună ea-i afar'

pe cerul Domnului de har

până acolo parcă pot

să mă târăsc cu plug cu tot

prin grădina curbelor se apropia

moartea firului de geană

ce în nori s-ar îngropa

de n-ar fi lună goală

umeri de hamal

dă-le tuturor

mie pe un cal

fata de tutor

să îţi spună vai

unde e hamalul

care mă cărai

să-ţi rămâie calul

hamal de poamă din Bosfor

o duc în Olt şi o omor

ce mi-e cu turci să te-mpleteşti

ici nu te pune în caleşti

se varsă-n Dunăre cadână

şi-n mare i-a ajuns o mână

ce-ncolăceşte un vapor

vândut de mine în Bosfor

mai bine de stâlpi vineţi

să atârn cu ochii legaţi

decât să mor înaintea iubirii

decât să trăiesc în urma ei

la glas de cavale

amuţit în sate

coborâţi în vale

printre punţi lăsate

se răstoarnă care

mari în ceruri dese

date din născare

pe unde alese

adânci tinereţe

în coajă de nucă

de pe unde creţe

duse de nălucă

mari ceruri slavă nici cuvânt

nici cuget turlele să spună

de cele ce nici nu mai sunt

nici n-ar mai fi din soare-n lună

ne-am oprit în ţintă

de-am înţepenit

muscă nu ne-alintă

fierul ruginit

duşmane prea blând

îndură s-atingi

obrazul supt gând

ucigaşe mingi

mergi în câmp de fân

pustii munţi la coasă

soare străromân

pajiştii ne lasă

pe o ţaţă beată turtă

a călcat-o ieri tramvaiul

lătăreaţă viaţă scurtă

prin cap spart se varsă raiul

ochi zăpuşeală

lumină mare

cazan cu smoală

cireşe-amare

umbra de tei

neînflorit frigurile

hainei negre

banii doamnei

taie toată pâinea înainte

de a se coace făina

deşertului aluatul fără apă

revărsat pe cuţit

cresc tot arbori

de ape fără izvor

unde uda armonii

pe la câmpi de pe câmpii

                             1971

eternul imediat

(poeme într-un vers/tumul)

eternul imediat diametral enervantissim

o coadă numelui mai de slugă Ion deţinut mut

gheorghe george ce ne-a examinat bunătate de bypas

atunci până mâine recunoaştere condimentată

ai distracţia costând orbirea cui ne văzuse ochioşi

chindie calmă după ce ne vom fi întors în-tre-gi-ment

aveam o inspiraţie acum uitare tu în crampă

monse a evita hiatul haita hoitaşilor hotar

ahtiaţi fotonici hopliţi ca-n prezenţa lui Seamus Beowulf

stare de aşteptare altfel fatală din pornire

fiertura băncii rând pe semnătură piele albă te fură

cine te-o mai păcăli de căldură mercenară deşert

zicea de ora cinci a ne auzi înainte de orice

măruntă nurcă navă pleavă pământului puzderie

Gandhi lasă Hitler singur tu poţi face pace cum făcui eu

e hindus da că e bine şi e creştin da că e de mai rău

noaptea asta cu Vinod Nadim Gauri la tele Aruna

noaptea nostră de pe urmă în India tinereţelor

n-ai pune pâinea la păsări maimuţelor infiltratelor

rând de studenţi ca acum douăzeci şi patru de ani de veci

neomorându-mă ţânţaru nu fu şi Alexandru

bine de trandafir rămânând sănătos voinic indian

ne-om ocoli zi când n-om fi răpus pe cine aş fi fost eu

de ne-am procopit procopsit cosit cojit copiltărit

90 1208642 1208642

nici urmă de război a ne urma lumina zilei focuri

comanda făcută a nu ne mai întreba mai odihnă

orele alea le-am convivializa soldăţeşte jos

de cinci rupii răguşeşti de cincizeci dai în primire fumat

da' de valoare mai eşti tu mă Marinele dai doi unu

flamuri sub aer condiţionat la treişpe dolari ţigări

vreo intenţionalitate de a ne împinge în păcat

şi irosind corone notele deşertului psihotron

ce-o zdreli apa ta a de după pătimire

ori crăunirea nerăbdării pe trecătoare cancere

vom implanta memorie în sângele voinicului

tendon tandreţei treanţă de Constanţa lac şi mare vox

întoarcere din aceeaşi Indie în a Românie

flirtez dansez chaplinez pe înstrăinate naţii nate

amurg aur către a noatră crescută crestomaţie

compune pe paşii de Gandhi acasă pe vise trezite

visând o tăcere de bâlci aduselor de spate ziare

cu câtă prietenie şchiopătând îmi arătai drumul

ne mai depresionaţi aceloraşi scrisori cu găeşteni

cum şi mandakranta aceleiaşi sanscrite fără a-şoc

pe aici încă pământ de lăsământ de un sud calabrez

cu drum lung proverb întors cădere pe spin de alt trandafir

pe văzute la tropic o respiraţie în familie

te uiţi la mine ca la o pradă a cuiva departe

să răspundă şi cine petrecând se pomeneşte treaz tun

analiza hai ku bi că în cufăr pe nufăr te sufăr

filiera filoxerei cine nici nu s-ar mai călători

erai tunsă scurt blond ziar lângă submersă ondină frântă

nu mai intrasem pe listă fiind în pro(ce-s) putrezire

nu gândi în mers de stai gând mersului pe roţi străine strai rai

întâlnind pământă năruită am ajuns unde visasem

magna cum laude bugetul în istorie la senat

îi învăţăm dacă nu pricep cu subiect şi predicat

spaţiul cyberculturii româneşti crearea vistuală

cotorologie bibliotecarul cultura coperţii

nu mai putem aviza nici experţi să dea vize sub lege

dacă-ar mai îmbătrâni şi la vară pe aci ne-ar muri

văzusei paleografic pe verticala premediu

chiar alarma şi pe veresie coclauri neant ţară

margine de picătură prăpastia comparativă

nici ton proton nici leu nucleu paisa cent ban procent de cent

ce-nseamnă plecând de aproape a ajunge prea departe

cum ar veni pe ce filieră ambasadorială

ţii şi la ştiinţa prohibirii mă aşezasem la tacla

nu suporţi căldura ţine-te-ncolo de bucătărie

ac mac sângelui de melc pe câmpul sângerat de armăsar

în ce ţară ni se duce nouă ţie zece la senatori

schimbată este urbea poetul împietrit traducător

ştiinţa de depozit propunere de tranzit coronat

în România victima e arestată nu călăul

pe fatalizarea norocului neîmpărtăşit serii

ce sâmbătă picându-ţi mâinile am şi eu un diabet

o sută şaptezeci şi doi patru haikuuri un rubayat

guarda il sangue versato guerra versace garda Saddam

cenzura biblică anticristică restul islam hindus

cum om şi mai suspina în măslinărie de amor crimă

veţi hinduiza primul paşte Doamne Doamne cu indienii

eu n-am linişte patriotică greutăţi în gândire

little boy drummer l-ai auzit de dimineaţă ca pe imn

americanul din ce în ce mai stăpân pe situaţii

aştept alt diagnostic la telefon în retroversiune zero

cu satele Dâmboviţei n-am mai lamentat raptul boală

prietenului Ionuţ după douăzeci de ani şi moarte

de Sfântul Gheorghe închis în sinele indiferenţelor

se caută salto cognoscibilitate bilabilă

oi rezista ocheadelor ucigaşului imprevizibil

sempre urmărire carioca numără silabisire

şi-o fi inventat pistolul diagnosticului pe doctor

mă scoateţi tot pe mine paranoic nici para Noica nevasta

saat chi kar ba la sânge din fotografie holografii

mort înviat lângă al lui Matei cu a voastră otravă

Cromagnon pe-a trompei ţi-ne-o cancer ţarca înţarcă zborul

morbiditate castru cast castagnete mexicancelor

pasivitate păianjen vitejii viteză nedreptăţii

sub Ianache semit nicio noutate plictis bicisnic

casa din Cătămărăşti pe simulaţii de-a trepidaţii

Eminescu un sat Caragiale fabrică de mobilă

Verzea Viaţa lui Rebreanu hidrocel zilele toride

zburam de o mie de copaci altă pădure mănăstiri

razele răsucite Râmnicului arbori Craiova vai

nu se uita nimeni cum m-aş fi exhibat apoi cu mila

şi nu mai aveam aripii trupului oprire trezire

învierea boala lui Calache sayonara ca-n Firenze

amestecând joi cu luni dimineaţa cu seara infinit

Washingtonia palmier uscat de amicii URSS

calcul mama pe afacere înnăscută fata alone

muţenie silabică nici euro nici dolar Chiraq

crama trezită ce ţi se pare mai oglindă bărboasă

ce se cutremură cu pământul cataractei artefact

vatra maratonată fără focul inimii halloween

mărunta cavernă măritată flotă cu nojiţa gât

prescura cura cucuruz concurenţial mămăligă

sunt hotărâţi băieţii cu nu cred nimic zice gardianul

ne-a şi zis ne-a şi scris de la Ţuculeşti nun et nunquam Barnum

ce arterită diabetică o hoardă hazardată

cum m-aş îndrepta spre o distracţie eternă amânată

am fost şi acolo de unde nu mai era mult pân' departe

canto a primordialitate neveninoasă venind

bucurie florentină libertate amândorura

sus desarollado con rostro humano Argan Moldova

avalanşa bâlbâită nu pe gheaţă pe sub disperări

candelabrele florilor de castan îţi trepanau bustul

coana Tititinica Algiu să nu ne speriem de vii

să nu ne speriem de viaţă Scorneo nici în Sperieţeni

bust alb la stâlp tot alb tot la stâlp între voi poartă negru cast

bust brun castaniu cast castan înflorit a-l trepana vezi sus

Alecsandri Eminescu la stâlpii porţii neunde nicăieri

ne-om abate atunci mai devreme tuba tumbelor sune

continuator al marii şcoli de artă interbelică

iubindu-ne dascălii un timp atât de îndelungat

acţiuni sociale coruri demiurg motor didactic om

în prima duminică din iulie ne întâlnim prieteni

în locul florilor o podoabă de opere de artă

copaci ca dumneavoastră flori cai licurici personaj nopţii

permanent zi şi noapte colivia cu păsări donată

veniră de pe drumuri mai şi tăcem cu acelaşi ifos

discurs pe tren dovadă această sală ce faceţi coruri

nişte neînsemnaţi nişte necunoscuţi noi cei din provincii

cărţi de vizită deget picior pierdut o aură la cap

şi din gură şi din clape profesoara de muzică da pe

vioara ta pe clapa netrasă din mângâiere rea

prin pădure pasărea stă pe creangă de mine nu-ntreabă

rupta floare de salcâm pe-a Ierusalimului zidire

ce memorie de patruzeci de zile necreştineşte

hand over generalul şi cu tine restul albinelor

cât dură pe spinare ce ne mai dorisem încălzirea

stăm pe rugul pufului la o zburătură africană

pe excludere contra mantra pu ru gu ru pufăitul

pe când concentrarea părăsitoare de cotrobăială

Cristos în holocaust ante secure Filofteia rani

pasăre fluierătură te dansează frunza plopului

nepăscută şi tu ca omenirea extrakhaldeică

patima îngrădirii de sine sub călcâi adeverit

romanele se crestaseră de-a criminali plătiţi criptic

admiră coada penultimei zile de la cutia milei

sfertul se va fânghie sfârâi râia condominionul

plinătatea cu a pruncilor la culoarea cartuşelor

două parcuri şi o lentă paraviolentă polentă

când nu vrei nimeni să te mai vadă viu sau mort în pace rod

pe jos alegătura aşezată pe roţi mergenare

fie blestemat cine nu ne-a bombardat că ne-a lăsat sat

calamitate de voie pe cine îngădui gadină

where can we get the boat treci podul şi te duce the path în pat

voi trece pe repede doar neînfloriţilor actuali

nu ne strivim convenienţa patologiei de carte

mitraliind onişti linişti coasa braţ la braţ gură ruptă

sub săgeată peste pod cu puştimea în năvod perevod

s-or fi plimbând pleznind covârşindu-se pe toriditate

ţigările de fumat în penitenciar la Severin

mă aflu după India înainte promontoriul

studenţi amorţii pe mişcare în mers paracerebral

petarda pleznindu-mi seninătatea lasă că nici la noi

dansul sicriului ori pas colonial fanfaric Garrick

am dat dovadă că sunt român soţia însărcinată

încă hindus pe-a sihăstriilor îndreptăţire retrasă

apărându-te nu şi de propriii generali de pumnii tăi

orice transformabil mai ales victoria pe furate

nu mă mai trezesc din ofensă împuţitoare de lume

oligofrenul Mark Benedick sărăcindu-şi vampiri româneşti

totul e pierdut ştiinţă putredă din vechi paradis co

rugăciune lui Hanuman roman transcris momentan baban

târg în nord pe-a lui Ionuţ moarte sâmbătă Stavropoleos

carusele pustii învârtindu-se rupe-le capul

copilul flăcăul psalmistul musceleanule vâlcene

piscupie întoarcere la credinţa horei din mama ta

cinci sute de ani Episcopia Râmnicului Gherasime

creierul divin dat la întors pe sărbătoare epsilon

Montale nu uitasei de-o mistică a fiecărui Sighet

mantovani nu-i tocmai vesel mantaua devreme udă

n-om tribula pe Tibru timbru zimbru sus în Florenţa ţa

fără metafizică în graba industriei de hai ku

pinten altfel piciorul tău e frumos faţă de al cuscrei

nici n-apucaşi pânza şi o deşiri conflictualitate

cum te-ai fi aplecat asupra comitatelor înarmate

vreo suferinţă spre bucuria amintirii laice

variantă cu popă o ţelină dacă fumasei tot

om încheia patalamaua renunţării în silabe

avem dinainte pe vale o apă originală

când limpezimea persistă predispoziţie ceteraş

mumifiere lângă traista oaselor copilei tale

mesteacăn murgule focul praştie dimineţii mister

culegătorilor slavă recluziunea jocurilor

om catadixi catagrafia morţilor dragi iertării

mai des mori decât te naşti niciodată în ziua de Paşte

amvon am vrea a dansa ciuleandra morţilor înstrunată

mi-aduc aminte şi de nerecunoaşterea când mai trăiai

scopul morţii recunoaşterea memoriei rituale

am stat în broscăria fântânii mânca-ţi-aş picioarele

te-am citit din Italia cum ne-am revedea florentinde-o

pe la ai mei pe când şi de-om compune englezeşte ori în scris

pneuma întoarsă din tona de bacterii şi vaporul

m-aş specializa cal la pas pe idei călătorite

tuni tusea râde sâmbătă şi mâine câinele a-l tunde

o viaţă ironizată pe cruce cu satul a râde

compania şi mai strigoică nemaibeţivindu-ne

astfel marianismul de-o lirică specifică aur

o grăbire clamoroasă pe neîncepătura de veac

îmi car în tâmpla rea pe formate destabilizatoare

Ieremia plânge oiştea Ierusalimului în coteţ

fenestrată carnaţie asceză în periegheză

noi în Parinior petardei crestomaţii tagoriene

marca lânii oaia omul mielul domnul forme de templu

contemplaţia dedublării viaţă moarte aşteptare

nerăbdător a muri întâi războiului eroul nou

înseninarea învierii până la înălţare domn

piscupia indiscutabilităţii credinţei mamei

ne-am liniştit contraponderii acţionarilor demoni

pe cine te paşte iarbă te-ai ferici catagrafiei

nu-ţi mai dispreţui păcăliţii tândăliţii străine

mă franjurez Juarez pe sponci din conci sunând în safari

şi rugăciunea către Hanuman o da creştinătăţii

şezusem vii dărâmându-ne din faţa amintirilor

cine rămâne nu mai înţelege plecările voastre

mortifice-ne Cenadul acedia dacă i te scoli

petarda nu sărise în nicio aprindere de revoltă

ce nu ne-o fi nici pe greceşte mai româneşte pierdere

cuvinte în cuvinte silabele de gol date de gol

singularitatea supergăurilor negre petarda

pentateuc pe sângerarea câinelui bătrân doctoral

voi lua şi ziare vechi şi liniştirea părăsirii

mâna memoriei cauzei să-i fi lăsat botniţa

pe foc şi evadatul în ochii donatorului versat

memorie genetică păzea urgenţa rescrierii

posomorăşte-te pe ieri da' azi căzuşi plăcintă din geam

om povesti cataracta câinelui pe apa timpului

în peştera cancerelor ce curs de apă neîntoarsă

uimită îmblânzire de cu morţi nicio răzbunare lor

pe artă campania pe aripă şampania artei

fluieri plăcerea peste rănile păcatelor parastas

mătură până dincolo să ne încapă sufletele

materia piraţiloe ispăşitori însufleţindu-se

egoistă specie şi rasă unificată de zor

ne-om târgui pe apocalipsă la uşa cortului alb

herb luminos canonul se cântă la trageri de noapte foc

nu te mai auzi aşa cum ciocârlanul imitat de broască

pitpalac adânc din lac în puţ din crâng englezoaică mâng

nimeni păsării argint s-o împuşte nemurind fluierat

canto păsăresc pe fereastră pe sănătate pe viaţă

pisania m-ar cunoaşte rasă de moaşte converse

pic aur vaporilor de neînflorire de-ţi părusem

reproş cantabil trecerea kairosului poezie

am şi smintit clopotul la reparaţia clopotniţei

mi-am plecat fruntea din turlă în noaptea învierii rudă

numeri Caroline verticalizează-te după baston

miere albă pădurea de salcâmi scuturându-se pe tren

preţ de o săptămână Maramureş uitare de frate

arieni întâziaţi în cătarea paleolitică

ce vaci ne hrăniră indianitatea boului Apis

revelaţia pe ce transă transatlantică zobită

risipită ameninţare peste doctrine popoare

învoiala de la naştere întâi botezat apoi mort

amână relele a adormit şi lepădarea de drac

chiar ne mângâie lolăiala ghionoaiei trepidante

Tyana pe foaie pomelnice droaie herm hărmălaie

a nu mai avea stare pe loc bunăstarea starostelui

păi pai pui pui în cui cui are nare cârnului neatârnare

kanta viraha tot început spre un picior mandakranta

ce urmează cu întrebarea la ce m-am întors să te văd

bătrâni neexcelând în răbdare şi mai ucişi de stat

persecuţia silabelor asupra cuvintelor cvinte

nu mai tai de două ori aducere aminte printre nori

migraţia americană la obârşia tuturor

fiecare din plecare cu o floare tresare sare

m-ai minţit fiinţă te adeversc mincinoasă coasă

nemurind ce rost şi a fi trăit printre morţi nerăbdători

aventurăm uscate mări din romane munţi ancore

de-a apelor potopire stropindu-ne cin ancestral graal

necunoscându-ne hramul de a fi fost năvăliţi de hram

caută-mă cât mai târziu a-mi suna cenuşa operei

mai nou rutina consumului de viaţă fără biblie

am vrut să spun pierderea în dicteuri eliberatoare

panseu pansea pasienţa pasiunii patima cratima

păstrăv închipuit mişcare apei nemaicurgătoare curg

sat ales de aer apăream în bătaia vânturilor

îmi măsor grafomania cu ajunsul destinaţiei

mă ramolesc dinadins deocamdată întinzându-mă goz

nevoia de nimeni a tuturor tutuindu-te tăind

astfel cangea se leneveşte mărilor imaginare

ador cu dor pe muritor genitor protostoriator

am impresia aranjamentului general umilind

ţări pe ţări inşi fum coloane de nerecunoştinţă

cărarea paradirii paradisului pârloagă roagă

chintă cânta cămătăriţa prefăcută în mireasă

ce-mi pasă ba încă la ce să mai filmăm dezintoxicări

pe când neaducerea aminte pe când şi fericirea

stâlpi de silabe câte romburi în coloana Brâncuşilor

ne-om fi scos şi altădată cu pasărea auspicie

şaptesprezece romburi silabele mandakranta hai ku

o estetică maniacă pe sacralitatea minţii

aşa ajungi junghi în unghi cu Jung Verzea şi cu Young Hanuman

înserare daltonizantă nu mă mai privi ca demult

am obosit şi de morţi şi de singurii vii vechi fără noi

scufund în lepădare uitarea botezului Bratia

am râs mai mult cu martori de la judecata de apoi noi

păcat râzând nu plângând pe Cristos îngropând incinerând

nuanţa stanţei gloaba Franţei în galop în plop prin Prislop

Transilvania umbrei până la plotitica sâmbrelor

am desluşit blândeţea conchistei de sine Maramureş

a better way to die de nu în Chicago atunci în Ferentari

pe caraule apasă preajma şi mâine parcurile

lungişi urechile criminalilor de la putere John

distracţia numai în calambururi insuportabile

îmi sufli dramaticitatea suplimentară pe înalt

pe la oră de auroră minodoră soră minoră

am mai nimicul nopţii la degetul gustului alergic

cu lumina mamei devreme cu întunericul târziu

a dulcelui piramidă în picior diabetic tăiat

şi ermetic şi cu munte pe frumuseţe muzicală

în oraşul Eugen ca la noi în pleistocen milen

şi neîmbrâncindu-ne devenirea întru renunţare

ambivalenţa Florenţei în periferia maului

când şi epitomul epic sacul sfâşie vrăjitoarelor

paharul gol mai străveziu cine de viu se mai toarnă sânge

bidimensionalitatea altarului încenuşat

abstrasă unicitate a singularităţii negre

mi-erai rai rai rac arac înapoi la război cu mac pitpalac

chem ghem de semne lemne a le da foc la iarnă lucarnă

melos a ei libertate ci missă femeii conotate imn

seninătate la spulberarea norilor fertilizanţi

orbul găinilor de le zici statistic ouate

în Italia voi privi spânzurătoarea vulcanului

ori clin ori mânecă abaterea traiectoriei glonţul

răstorn corn împung lung în direcţia la perfecţia Angliei

numele bolii botezul creierului în apocalips

până aici haikuuri verticale din supraveghere

alt scor pe ţinta controversei pe înfipţi înţeapă moale

mi se păruse ori rosturile nu mă mai întrebau Gheorghe

benchetuiască amintirea secentă luându-şi seama

mamă ce-ai avut cu tata de te-a lăsat grea cu mine tata lată

nuanţele înmiresmate ale aleii leilor

mai bine loc pentru orice scandal să ştiu ce se rupe

depinde de timp şi de spaţiu ochii pe ei nu eu m-am născut

v-aş fi învăţat colocvialităţi n-am avut timp curaj

ai o armată de nemţi pe compliment şi nu mai avansaţi

poate renunţând şi când ne mai vedem dacă ne-om fi văzut

cine pe când nu s-a zărit decizi acizi ucizi cari cărămizi

fără telefon milion mergem în camp Duchamp dodii

o formalitate să furi în timp de război la Crickett Fort

nu vătuiţi conglomerarea ilegalităţilor

d'aia n-am stat de vorbă a nu vă prinde pe româneşte nemţii

bine îmi staţi vă voi ţine minte cum silabiseam verbe

cum silabiseam vertical fără voi tot neavând diftongii

cum vă sfătuiţi neştiutori cum vă îmbrăţişaţi ciungi văd orb

toţi o să treceţi Prutul limbii necunoscute moldoveneşti

iar eu v-am verticalizat alegerea cu ochii-n Chişinău

de-ntoarcem psihologia cantitativistă la vatră deşert

ci astru a reproduce joc de inexistenţă nenăscută

pe la etajul ăsta în tinereţe româneam hinduşi

nu trebuie să-i las nici data viitoare în ţara lor

un joc subţire o normă sabatică sezon scriptorial

o juma de oră auroră amiaza miazăzi

silabele ne dau de gol călătoria jos de pe cal

nici măcar nu minţii de a fi fost fericit în scriere

mă deranjezi din haiku neînţelegând conjugările

oralitate rămăserăţi a vă împărtăşi karma

                                             2003

 de mântuire

de mântuire negat fericirii

binele de a ne ucide

aprinse ţigări antiasmatice

menisc many scandals

de securitate en titre

cu ataşamente găeştene

pe visele pisicii negre

îmi spiralez foniei regre

te văluresc prin pegre

diagonal catetă nod

dulăul negru Novgorod

Marie Curie Budimexod

ca din talent apusul rent

o toporişcă rusă lent

răpusă leului Dervent

nu mă mai spoi unu pe doi

când şi prin vrejuri roi coroi

într-o noiţă ne la noi

dispariţia umbrei

în magnetismul crimei

pe vagi aderenţe

nefericirii cetăţean

aş vrea să-ţi iubesc

asasinii ca pe ai mei

am crescut fără vicii

în joacă tabu

pe lume anomică

şansă neşansei

răstoaca traversând

spre fetele de la orfelinat

gerontofilia precoce

de partea imigraţilor

altora nubilitatea

pisica neagră diagonală

o fi fost avatarul

lui Nikola Tesla

devi devale de cale

în letargia orfanizării

cu Medeea după noi

o părăsire de sine

cu martori neîndrăgostiţi

având altă treabă

el trebuia să fie făcut

şi eu l-oi fi omorât

şi pe mine mă faceţi

Katha Mengelina

pe electrocutare

în lanţul amprentelor

de două ori albastru

din cine vitriolul

nisipa de otravă

bascula descărcată

balast băiat şi fată

nu mai înoată

cuţitul în frunte

toate cuţitele

în toate frunţile

studii la Caltanisetta

nici în Katyn nici în Găeşti

recruţi depenisaţi

dicteul bauxitei

anacolutul mitralierelor

gratuitatea sângiuirii

piară studenţii din ţară

din ţărână să răsară

chimia nisipului

capra iscariotă

la tăiat papiotă

de nicio notă

ura de tinereţe

nasbandi scopire

estudiantină

ciumă bipedă floare

de ciumăfaie

udată de naftalină

aveam un asasinat

să-l înmieşti

ia-ţi anularea şi umblă

ai venit

sub mii de tălpi

cu iadul spânzurătoare

studenţii omorâră

poetul te-ai gândi

la evenimente biblice

ne suim în pod să

asistăm la o

condamnare la moarte

jucăm poker pe răstoacă

până mai creştem

să dăm la facultate

şi te încălcăm

şi ne arunci la numărul 5

unde vin asasinii

nu ştiam să ucidem

ca la carte sistem

Nadejda

bine le-ai făcut

da' cu calu' ce-ai avut

aproape troian

de la Jdanov la Haret

cu Medeea pe tapet

holocaust catihet

pune-te-n biserică

sectă esoterică

Rusie Americă

dinţii căiţele

neniculiţele

război iţele

nu distruge fenomenu

ca să nu te calce trenu

să nu te ia-n coarne renu

dictatura s-a mutat

din palat în lopătat

aerul nerespirat

rafală aflăm

revers încoronat

abator cu nemţi

la toamnă

înghesuită renunţarea

pe laşitatea onoarei

a nu avea voie

să vorbeşti

despre tangibilitate

nu ai voie

nu ştii

pe ce lume

viaţă de cauze

aventura ţăranului

de după război

terţinele astea

le-aş licita

dând de înţeles că trăiesc

versuri de transport

auzitul porumbelului

aşteptând acelaşi arrest

criminal să uiţi înconjur

faptei că victima e

centrul păcălelii

nimic în Trapezunt

nici judecătoria

a ne da explicaţii

care mari

care fericiţi

invidie frăţească

dude roze soarta

tatălui m-a adus

pomelnic autoral

consultaţiile vieţii

prea sus pentru

mândria ucigaşilor

încotro inevitabilul

a nu mai avea nevoie

de propria decizie

ce universităţi am făcut

ce boieri

ce refugiaţi

neliric standing

devremele petrecut

pelasgic

plângea ce-l aşteaptă

acum o

sută de ani

instalaţi în audiere

partea a doua din Faust

să se oprească mândria

manuscrisele nu pot

fi nici privite

de vulnerabile

mama ei

de nemernicie

românească

nu îl înţelegi

pe Eminescu

dacă nu ştii nemţeşte

am învăţat

să fim trişti

pentru a ne sta bine

averi din vieţi

refuzate anilor

când să înveţe

continuăm educaţia

cu partida ei

de Sânt Ilie

înţelege-mă să te-nţeleg

de ce omori poetul

şi mă mai laşi

de ocult de flori de măr

pe la Vlaşca vlahii

gaşca başca hoaşca

nu ne mişcăm

de capul nostrum

viaţa moartea

amintire ne-om

lăsa aurei

de necredinţă

piază de pază

batalioanelor trecute

a nu se mai întoarce

şi totuşi uciderea

simbolică a oastei

oaselor tinere

partidul educaţiei

în transă

în tranşă

ajunşi la accidentul

cerebral al religiologului

îi plastografiem băuta

pe spinarea crimei

fenomenul distanţei

franzelele Franţei

oraşul educaţiei

că nu al crimei

cu doctor asasinat

mai trebuie

să şi murim

în târgul demonstraţiei

voivodal eminescian haretian

românesc lumesc găeştean

milenar trimestrial mitan

apăr scapăr lagăr

robele cu şlagăr

închiriate joagăr

pace cancer

femeie lozind

metastază

în miez de iulie

omoară toţi copii

şi scapi din Bethleem

bruscă decapitare

batalion disciplinar

lupoaică roşie

convulsie

în cifra

căpătaţilor

febra

coropişniţei

de nitroglicerină

disoluţie

din deget

polygon

coardă

de nesărit

cu gâtul

ins

lângă ins

prayag

am timp

ca Robert

Frost

virgin

în oraşul

educaţiei

cine

trage

gloanţele

paşii

mici

a congelare

diplomă

persoană

anulată

mai ca

idioata

maica

plecare

înaintare

încarcerare

avioane

naţiei

protocrone

risc

medeic

poliţiştii

rugul

religiozităţii

anticipate

sat

casat

stat

lumânare

la capul

mortului

mama

criminalilor

gravidă

1984

is

1776

fiu

risipitor

de părinţi

pe unde

am luat

bătaie

partidul

educaţiei

masacrate

bucuroşi de

uciderea

poetului

ne

cunoaştem

în comă

vid

arhivari

psihiatri

oi fi

împuşcat

omeniri

necome

după

înmormântare

gândul

morţilor

sub crimă

întors

din

medina

petrecere

de

gratii

călăuze

la

distanţă

învinşi

în

floare

rar

în

Catalonia

afară

cerul

albastru

până

unde

creştinătatea

mături

de-al

treilea

diabetici

la

moarte

rămân

de

Wallace

al

doilea

distracţia

nu

suntem

bolnavi

închipuindu-mă

foilor

neadresă

ne

aude

aerul

prunci

ucişi

pe canale

la

limita

orezului

depopulare

medeică

îm masă

sobolilor

cobele

bolilor

(2009)