Antiincest

George Anca

mâna cauzei

mâna cauzei antiincest fi-ve

trupuri de nimfe ondulând portative

view piscul pietrei talaz cormoranii

măiastra prin Lichtenstein maharani

meduză hai sirenă mai live

nuduri conversându-se homo hive

nu gândi iar spre Lainici din Peştişani

azi de nu mâine la mulţi meduzani

prăsila altădată adiată

adiată prăsila altădată

altădată adiată prăsila

la egalitate versta cu mila

minar minaret baha'i bizantir

tatălui fiului duhului mir

            Nu există gravitaţie, doar energie neagră. Fraţii Herman au ţinut două surori şi au divorţat. Fizică antiquantum. „Alcoolismul sterilizează legiuni întregi” (Mircea Eliade). Fraţii se cheamă altfel. Depresie postpartum. Sexul uraniului. Soma Pavamana. Anushtub de 8 silabe în Rikveda şi în Luceafărul. Nag mi-a publiat Ardhanariswara şi Parinior, dar, şi în devanagari, însăşi Samaveda. Fraţii or fi fost certaţi din cauza copiilor, pe ofrande. Asemeni lui Swedenborg, mormonii cred în mariajul etern. Psalmoi-tehillim. „De tine cântă şi lebăda” (Homer). Spânzurarea, metoda predilectă a sinucigaşilor români. Catena Librorum Tacendorum.Timbre Gogol în Rusia, România, Germania, Ucraina. Romanian anti-werewolf spells. Sybian orgasm. Ondilonist.

            N-am psihanaliza trducătorii contagiaţi de o amintire. Uită-te la ţâţele mafiei. Outdown. E ora de vă şi aşezaţi, întrebaţi, nu e nimeni, nici convenţii civile. Nu mai spune la nimeni. Opera neagră. Cum n-aş vrea să mă înţeleg şi totuşi m-ai transcrie. Dacă eşti vie, fă struguri. Aici nimeream şi singur. Ne împăcăm pe muzică animistă. Adu-ţi aminte, Doamne. Naştere de fii. Nu mergem nicăieri la pumni. Fac grup în necunoscut. Soarele nu bate cu idei. Veşti şi trăieşti ca-n Găeşti. Ştiu că ia timp încărcarea. Hai să luăm ce ne trebuie, şi dacă-mi rămân bani îţi iau o mingiuţă. Ne şi salutarăm în fraudulenţă. Scap marţi de Braille. Trei regi, smo-king, drin-king, fuc-king. Morajiuri. Nici gravitaţia nu există, da nici în sus nu o luăm.

            După Australia lui Holmes, trecem la dacul Gogol. Scap de Brăila, dau de Râmnic. Rămasul verii cu miez negravitat, căzut oricând în întuneric sufletul nepământului. Apa mai trebăluitoare ca tine, soare. Numai muzică străină. Să nu pierzi semnalul. Vorbesc să vorbească cineva, tac în tăcerea de o fiinţă şi mai ales din asta care are j'de mii de dulceţuri. Suntem pe lângă muzică. Pâclele Mari. Plecaşi să-ţi mai iei şlapi albaştri din bazarul Săratei. Vezi cum treci strada. Ne-om fi dând şi mai rupţi din soare. Nu mai mergem, Gheorghiţă, până-n Australia, da' azi până-n Herăstrău. Abia mai petrecem din iulie. Cântece libidou, rar vise. Cam pe la opt tiparul paşilor. Senzualitate în umbra recunoaşterii la faţă sau teatrul fără noon (crezusem că se traduce cu 2 pm, târziu la întâlnirea adulteră, chiar sfântă ignoranţă, şi mai am familie).

            El s-a enervat, eu râdeam, să mă omoare, să mai trăiesc, chirilic pe bust, din câinărie în câinărie, între fântâna lor şi raţe mandarin. Salut cetina uscată a brazilor, doi pescăruşi, tufe (australe?) în cuşcă, nucul american, Cristul cu nasul rupt din Sărata. Florile ni se dau, se primesc doar plămânii ochilor, decoruri de miresme foniatre, femeia prăvălită între zade. Ia-ţi o biclă. Bronzul nu-ţi transpiră. Când vine mişcarea şi şi starea, textul s-a dus. Trebuie să-l înveţi cu mişcare. Întotdeauna să vorbeşti tare, emoţia taie vocea, nu înţeleg ce vorbiţi.

            Sunt oameni care au nevoie şi de o nevastă tâmpită. Nu trebuie să ţin de netâmpenie, obsedat de căcatul lui Marx, Freud, Moravia – Io e Lui -, Updike. Încă un motiv de excludere, de-aia nu dai pe la Sărata, neridiculă pe caniculă. Toţi ştiau că duminică filmezi cu fata de cinci ani, nebună, altfel mori după ea, şi cu băiatul de zece, filosof. Acelaşi fâsâit, n-aveai aparatul, nu, să nu ţi se fi părut, neatenţia se plăteşte, zece minute în plus, tot acasă eşti stăpână, te-au făcut evreu şi că trăieşti cu frate-tău.

            Ce-ai zis când ai văzut că o ia pe partea aia, am zis că a intrat strada în reparaţie. Şi la Rebreanu, nu citeam toţi, izbucnea lava, ce frumos. Toiul fierberii deshidratante. Aer în loc de claustru. Mă şi scuzasem judecăţii. Prea joci, nu vei mai opera, nu te vei mai vedea văzut. Şi-mi cântai. Mai aflai din Paris că nu trăim bine, din doctori punând pamperşi la bătrâni. Chiar n-o să revăd calea scurtimilor. Crâng, vreme. Dar respirarea petuniilor, cum şi scrisei pe canaturi că n-aş avea de primit sfat de la metalurgişti.

            Şi dimineaţă ajunsesem drept credul, naiv, şi dumneata că lume din deştepţi şi proşti (se înserase, fata din Ialomiţa, dându-mi pepenele şi luând banii: mulţumesc, tată). Ieri la noroioşi. Buzele uscate de sete dinadins. Eşti sigur că fata nu vrea să publice cartea adultă, ea mi-a spus că da, nu cu cuvintele astea. Auzi, actor alungând pula-pizda din artă şi că nu ipocrizie, n-o scoate pe stradă. Când o femeie goală traversează scena de la început, toţi îi găsesc defecte, apărută în subiect, nici nu se mai observă că e goală.

            Ziceam de foile duminicii, de-atâta discuţie ai şi aflat secrete ce însuţi ţi le ţineai. Când căuta coşevoiul duşman spre a-şi ţine Taras băieţii în război. Te-oi fi uitând la ceas, aşteptare, fără războaie moleşire, liniile palmei de stejar, culegerea de prin notiţe, mai o căutătură şi vă veţi întocmi un personaj. Vă stau departe, să mă apropiaţi. Suez energy. Parcă l-aş întâlni pe Ion în singurătate încă desfrăţită.

            Voi, din teatrul de păpuşi, în ochii vizaviului, de veţi şlefui trovanţi, de n-aţi fi venit de dimineaţă. Primatul castităţii urdinate, la fel şi-n Râmnic imnul.Gratis drumul de-aţi venit atâţia. Intoxicante gene de uraniu dinamizând memoria. Umplurăm mansarda. Donald are trei copii c-o japoneză. V-am deschis uşile simultaneităţii ubicue.

            Tu cu pătrunjelul, eu cu merele, de cum le-am oua după noi. Puşi faţă cu postmodernismul, găseşte-l pe Lefter. Îţi găsesc cartea şi ţi-o aduc, via Seishelles, de-amestec langues, nu ştiai de vorbesc franceză ori engleză. Spasmele, basmele. Le beton eduques. Groapa mă-tii. Licenţă grafică. Paznicii privirii ivirii. 'Mnezeii mă-sii, să-i găsească alt loc. Aşa e construcţia, eu plătesc. Am dat o lovitură, nu că obsedându-ne vreo inspiraţie, alto de tragic, abia ne încurajăm, ca după sculpturogramă în Bucureşti ori Nalim în Melbourne.

            Linge-o, că-ţi cade. Mă mai şi uit la rafturi. Probabil n-aveţi voie în imaginaţia algo. Reţetă. Arăţi bine, tu mă placi oricum. Ăştia bătrâni avem ce uita, dacă mai uităm. Între buric şi pişătoare. O sun pe mai să-i zic societate de castitate. Să ia Unesco biserica Rudenilor lui Mihai din Ruda. Am fost jignit de poetizarea unor lucruri. Posteritatea să creadă că n-a trăit.

            Pomana la restaurant. De-o lăcomie rară. Popa c-un păcat, voi cu 20, mă dezgustaţi. Noi, fiind fraţi, vorbim multe. Să-i fie lui bine, lux pentru copiii tăi. Plângeam unii la alţii. Să treci pe la noi, n-am putut. Ai pe cineva cu care nu vorbeşti? Ţine dugoşie cu fratele, soacra, nici pe patul de moarte. Se văita c-o să iasă cu pensie mică. Şi-a implantat dinţi de două sute de milioane, intră cu ei în pământ. Întotdeauna încuia uşa, acum uşa descuiată, să intri în toate camerele. Ei îi prinsese dăracul mâna cu zerseu cu tot. I-a făcut transplant de pe burtă, are cicatrice ca lumea, numa cu mănuşă umblă. Mai terminaţi cu morţii.

            Fericiţi cei fără prihană în cale. Lăuda-te-voi întru înderptarea inimii. Străin sunt eu pe pământ. Lipsitu-s-a de pământ sufletul meu. Lipitu-m-am de mărturiile tale. Partea mea eşti, Doamne. Fiecare luminândă se cântă de trei ori.

            Ieri a fost înmormântat preotul Peleas. Care ajunseseţi cu o zi înainte la acoperământ şi vă mai aflaţi şi în nuntă, seara, de aur. Făceaţi comparaţia între împărăţia morţii şi a vieţii, cer şi pământ. Viorica a sunat parcă şi pentru Ivona. Furtuna s-a pus noaptea, răspuns ploii de acun cincizeci de ani. După Flaubert, cum se iscă sărbătoarea din totalizarea databilă a clanului, tragere de-o nuntă ca ardere de pădure vietnameză.

            Tu vei denota conştiinţa a ceea ce avea să se întâmple. Ţi-a spus Petrică, mai bine aş face nunta de aur, dacă tot vin toţi, fă-o, şi aţi pus pe fir vestea. Tot întrebase Alina, ce eveniment, ce cadou. Nana aranjase din Bucureşti întâlnirea tuturor, părinţi, copii, nepoţi, gineri, fraţi. S-au strâns peste 20. Grătar, salate, tortul miresei. Victor fotografia. El mi-a dat îngheţată, el să-mi pună pilă la Nana să mă ia la mare. Aurelia voise dintoteauna întâlnirea asta de niciodată până aseară. Te-ai încuiat şi tu ca o grădină să intersectezi miracol.

            Lumânările înflorite şi aprinse – pe a mea o mai stingea curentul dinspre stradă, tu erai spre rândunici, le vei contextualiza clasic, noi naşii soră-mii şi cumnatului, cununaţi de preotul Gheorghe, fiul lor, botezat de mine. Cartea de argint pe masă, în curte, pietriş peste noroiul 50, de-atunci, furtuna de la noapte.

            Binecuvântarea cununiei, evanghelia după Marcu. Mai cununasei, real, azi, făcusei şi parastas, asta era slujbă specială, citeai, ai zis, se cunună robul, roaba, tu, nu, că se binecuvântează, am auzit eu, se cunună. Oi fi rămas eu cu urechea în Icoanei la cununia lui Andrei şi Bety, dar şi tu, aici vei fi recitat automat. Poate ai spus se cunună, ai admis, gândindu-te la accepţii.

            Plecaserăţi nuntaşii mulţi. Tu şi cu mine, Nana, Petrică, Au, voi cum aţi auzit? Se cunună, aţi zis. Ca să vezi. Lipsise doar nepoata Yvona, plecată de dimineaţă la munte cu Marin al ei, dar a sunat, după ani, sora vitregă Viorica, să afle ce facem. Telepatie, decretase popa. Nu stăteam rău.

            Aurelia pozase la Frăsinei personaje invizibile. Te-am întrebat ce vrei de la viaţă, şoferie. Ba comic pe tir, distrezi lumea, ca bunicii tăi cu nunta de aur religioasă. Dase să plângă sor'mea, exact ca atunci, furată de peste Olt de olteni, uite-i, nu vezi decât sfinţenie, te-oi fi gândind la mama Veta şi tot neamul, spuneai rugăciuni în replică fiului preoţind. Reconsacrată juncţie.

            Mulge, mă Petrică, vaca înainte, că pe urmă nu mai ai când, şi ce-o mai mulsesei, asistat de Theodor, trecut într-a treia, face şi pian, engleză, atletism. V-am pozat. Câinele Fifi şi soră-sa-fie-sa Micuţa, de tine botezată, Plato, curcile şi păuniţele, găinile, juninca, mărgelatul din fluier, muştele însele, sharf.

            Voi aţi scos masa extensibilă de sub vechituri, din magazie, trei corpuri, alte patru mese, în linie, tot umbrarul udat, curăţit. Florile galbene la lumânări. Cafele. Oglindă. Nelu şi Iţă. Grătarul. Mâncare fără foame, ne între posturi, între nunţi, imediat în nuntă. Câte înţelegeri pe sosire şi nuntire, întorsuri, conversaţie împreună prima oară, sub har sponatan, ca sărbătoarea. Vrei o cană cu lapte, muls înainte de cununie, mă gândesc, aici sau vii acolo, dacă poţi să-l aduci – te întreţii cu Noana.

            (Tomaida se sinucide, după ce o violează socrul, să-l fi pus pe penticostal în temă. Acatist de Dragoş Pâslaru, de la Frăsinei).

            Poţi, comicule, uite-l şi pe taică-tău, face de-o slujbă prin femei, tu le ierţi, că nici ele nu te iartă, surzâmbiţi. Părinte, prietenul ăsta al meu din Doveton o să scrie un roman pentru adulţi, e păcat, depinde de scop, exact, o sfinţenie şi drumul aventurii. Tu, tată, adică fată, ultra-extra, exclusiv vii, una că te iubim, încă una să fim în spectacolul tău mistic, de când îţi transportai grupul până la mare.

            Tandră rostuire, pe rând şi împreună, vieţi respectate tonal. Nu ştiusem de ce ne întâlnim. Ne urmară şi lumânările din beci. Ai văzut toată lumea, ţările mari, Nelule, v-am povestit Australia, acolo nu fusesei, nu, Viorico, la antipozi nici criză, nici noi piesă. N-am răbdare de dialoguri, nu plan.

            Nor, de fu şi frig. Tu asculţi slujba, Pepe, cu gândul ce ginere fu-şi aseară, de cântai la masă părerea de rău că nu mai poţi iubi, las-o p-aia, acum urcasem toţi Dante în downtown. Ba uite şi un ţârc de soare, până ziua ne-o năpădi ceaslov, îl iau eu, cangure. Cine programezi grădina, nu fu, fulgere şi tunete, yes, n-ai dormit, eu am ignorat-o. Secetă şi-n Australia, de şapte ani.

            Ne căisem de ce zisesem că popa ar fi murit în act cu femeia venită (chipurile) să-l cheme să-i împărtăşească mama. Eh, era cu chiloţii pe el, dependenţă de scop în materie porno, uite har. Când am şi simţit întâlnirea simetrică a morţilor noştri, de i-ar sluji el, bară la bară, trafic greu, teatru tir, Cosmine. Aprinsul lumânărilor, vii, morţi amestecaţi la Sfântul Ioan din Iaşi, doamne câţi, cum uiţi şi femeile cu care ai păcătuit. Veta ne-o fi patronat, o fi şi cântat neauzirilor vibratile, lăsându-se încă plouată la nunta ta, peste fericirea-nefericirea dinainte. Rupturi din providenţă.

            Ne-am dat seama toţi ce poate să însemne transfigurarea. Nu se mai transformase nici apa în vin. Trecuseră 50 de ani, ne număram accordingly. M-oi fi plictisind acum cât şi citesc Ceaslov şi Flaubert, după coincidente desiderii. După venirea credinţei, suntem sub călăuză. Trupul tău să-mi fie viaţă de veci. De dragostea lui Hristos fiind rănit. Eu am să scriu comedii şi tu ai să-ţi scrii visele. Ne-am urcat din nou pe Masa de biliard. Mi-e inima plină de un mare plictis. Am să traduc din Homer şi am să fumez la fereastră. Melancolia anticilor mi se pare mai profundă decât a modernilor. Am aici pe masă o cărticică scrisă de un refugiat valah, intitulată Rosalie de Ange Pechmedja. Având eu trupul mamă, iar tina, tată şi ţărâna, strămoş. Mi se cutremură mădularele şi cu totul sunt vinovat privind cu ochii, auzind cu urechile şi cu totul dându-mă pe mine gheenei.

            Nunta de aur mai o tăcere, ascultare de evanghelie, mirare de copii, poze, regie, tată. Cum ne vom înmormânta la Ruda. Corin la victorie printre victorieni. Dezlegarea limbii până la umor. Ca mâine, la Tismana. Veta era frumoasă. Oare să-l fi întrecut pe Ion? Îţi vine să-l iei de turul pantalonilor şi să dai de pământ cu el ca un animal. Forma libre. Arhitecţii gaudieni pe dealul lui Şacote. Nuţa are Parkinson. Neţ a furat balastul popii. Aurul nu mai e pe pe pârâuri, nici focurile pe comori. Vedem de dafin. Nae, poză, primarul, poză. Nu haiduci. Simove nu face nimic.

            Mângâia Noana crucile, umerii morţilor. Am semnat per Gherghina. Mejdină-limită bântuindu-ne pre noi. Hunday, fără carnet. Pentru că aţi lipsit de la nunta de aur a bunicilor, veţi face nunta voastră de aramă cât de repede. Ştii ce aveai pe dinţi, în izlaz, ai luat şi tu (căcat). M-aş fi reînfiripat al Vetei fără frică de reprimare rituală. Aici ca-n Autralia? Pitula scrisorile sub cuibul găinilor. Îţi zicea fi-mio, n-avea copii. Gagicile lu' tata – Ioana, Marioara, Lica, Orela. Era văduvă, avea tot dreptul, la 26 de ani să rămâi cu trei copii. Nu semăn cu mama, semăn cu mama-mare. Fiecare avea nume, Mariţa-Mârliţa. Răuleşte pe nor'sa. Trăieşte pân' s-or scărpina porcii de el ca de butură. Un bou şi-o belea. Caţaoană. Şi el sucea gâtul la porumbei, ca să nu se mai chinuie. Pisica a mâncat toţi puii de curcă, a chemat vecinul şi a împuşcat-o.

            Romanţa natalistă amorului psalmic, misticei vitalităţi, pe repulsivă vecinătate avutului fresco. Stâng Olt, dus aur, anume întruchipare emanantă pământeşte, ori ce-ţi închipui. Tocmai vorbitul, surpare de rugăciuni, a ne conpăcătui. Faci planul şi rămâi cu planul. Ne-am întâlnit toate neamurile vii, s-or fi întâlnit şi cele moarte. Sărbătoare spontană, carisma clanurilor înaintea furtunii. Simţire împreună, nuntă, înmormântare. Rândunici peste vieţile noastre cămaşă neagră. Pasul şi păcatul. Lăpuşatul. Pe ortofotoplan. A cumpărat un desen. Proyecto Rumania. Str. Ion Referendaru.

            Complexe de autorecunoaştere-distugere. Ia-o iar, cocoşule. Reintelectualizare fizică. Nici comunismul nu ne-a învăţat minte că va fi urmat de comunism. Cocoşul a treia oară. Chisăliţă avatarică. A mă surprinde fericire probantă nativităţii comune. Înmormântare în naştere, dispariţie infracosmică, dereligie. Ne-om fi apropiind de oriunde spre a ne depărta infinit. Trec maşini de noapte spre Drăgăşani. Băiete hispanizat, te recunosc dintr-o copilărie, nu mai am timp de propria memorie.

            Eu mă duc să văd un om, tu, o mănăstire. Pantelimon, atotmilosul, învie copilul muşcat de viperă. Cel ce simţi bucurie în chinuri. Petre dă cu pietre. Cel ce văpaia plumbului ai răcorit. Vlahiile din Thesalia. Augmentativul Tomii. Buduhala o fi fost departe de dumnezeu. Tot să ducă saci de făină, măcar să iasă colacii buni. Orchestra moaştelor. Să mor şi să retrăiesc în lumina ta. Fii prieten al tăcerii. Câinele cu picior de căprioară în bot. Doamne, dă-mi răbdarea ta. Bă, ce ispite, bă. Ce mama norocului. Ai dat în mintea ferigii. Baraj de brazi căzuţi, cosiţi. DNA 7. De ce face aşa apa. Vidra. Clipocitul îi place. Bucuratu-s-a inima mea întru Domnul. Mila charity Cozia muma răposatului Mihai Voievod.

            A trăznit pe antena parabolică, arsă centrala, altfel îl trăznea pe el, zici că are împământare. Doar intră, a licărit fulgerul şi a făcut plisc. Mai bine la mănăstire. Au fost lucruri atât de frumoase. Sunteţi nebuni. I-am dat căpriori de casă. Tocmai intru la spovedanie. Poliţiştii amendară, călugării spovediră, că e cald şi nu ştii timpul, pahar, păcate cu femei, cu secte, mântuire. Genunchii evangheliei. Iar voi aţi văzut şi nu aţi crezut. Isoane, Iasone. Pe fiecare după numele vostru să vă pomenească Dumnezeu întru împărăţia sa. Privind pe cel nevăzut. Îmi spovedeşti păcatele să fac altele. Da' şi care staţi numai în genunchi pre noi înşine şi unii pre alţii. Cu învrednicire şi cu dreptate.

            L-a chemat pe Nifon ca să facă rânduială. Nu ştiu dacă a murit. Nu se poate şti. Curat, de sub munte, drag. Se tipărea atât de mult, Kesarie, Antime. An Nou Bisericesc, 1 septembrie. Bataillard. Heidelberg. Vechea romanţă. Allons. Ţipat, nu cântat. Nu ştii credinţa ce-o credeam.

            O să renunţaţi la vacă, n-o mai poţi mulge, degetele, dar parcă mulgeai cu inima, te-a apucat. Acum o mulge bărbatu-tău, dar nu mai poate nici el, luaţi capra roşie fără coarne de la unchea Mărin la Sfânta Maria. Nu şampanie, nu cină, cu soră-mea după mine. Până ajungi, până pleci. Tu eşti la buget, n-ai treabă. Răreşte cuvintele şi repetă avansat. Tinereţe peregrină dus-întors. Voci distruse de război. Scripta. Cum se poate râde, fetelor, atâta, cum aţi clipi, copilelor, până când, femeilor. Râso-regie. Personajele s-or slei în autostradă. Ăla şi-a recrutat pe neve cavalerii, s-a dus, lăsându-i anturaj pe mai departe. Văd o invidie, făcusei. E mai rău cum e. De unde ne iese ce ne iese-n cale să ne scoată ochii scrişi. Te faci panc-punk-fonetic. Da' cine-mi dă bani de mâncare?

            Dona-şi puse perna pe cap. La un prieten. Puricii pelerini. Tiţi, vezi părinţii. Aşa e ea. Şi noi pe tine te simpatizăm. Repornirăm. Stă careva şi pe locul meu. Ziceaţi de Cişmigiu. Româno-Americană, am trecut şi ieri pe lângă ea, nu e lume. A omorât trei oameni, patru, pentru furt l-a băgat. Zice că nu, a omorât sau nu, nu, el zice că n-a furat. Tot ce prindea, vindea, banii-i băga la barbut. Fetele la loc spre lynx. Export infra metro. Engleză din Africa. Rac, vrac, raci, vraci. Unde-s eucalipţii? N-am înţeles nimic, ha ha. Mă gândeam că se duc şi ele un pic mai departe.

            Trenul Câmpulung-Dandenong. Pe hartă, pe call. A reconstitui verva ori transa. În lista premiilor, taiat, de cine. Capăt un capăt de aţă, pe-o întâlnire pomenind clon. Detectorii de subiect până la inima mariană cu lanterna fiului.

voi deschide alt catastif

cu statul de vorbă as if

n-avem topoare Cardiff

            My friend, naşa mare, de noapte. O oră mai puţin la plajă. Ne prinde miezul zilei, radiaţii supernasoale. Timpul se anunţă frumos. Tăcurăţi, nu vă mai transcriu replicile, n-am subiectul. Tuşişi, iar muzica pare agale, că nu v-a sunat vouă ceasul, aproape să-mi reproşaţi. Cine lichide, rechinilor. Uită-te în oglindă, nu tu. Giurgiuca, să stilizez profesori. Şut, sinecdoca pantofului. So inviting. Fiinţe-viinţe. Fără subiect, fără Dumnezeu. N-o să mor acasă. Holeră colerică. Cui sunt recunoscător, în afara morţilor? Verdele negrului. Melo, femelo.

            Bine cui te-a cântat din contagiune, treaba voastră de mai când. Grasul cartografiat notist salign. Uliu (simulat) în avion. Ţipete de şoim, ciorilor. N-am mai luat metafizica. Maria Australiei. Pond, pont. Egopatrie. De-aş inventa concocţii snobe, tăioase cuţitoi. La fir, still. Altădată concerte. Înăuntrul ciocârlanului, cocoaşa altarului. Tir tiran. Top stop. Normal, Ursache preda germană. Caietele, şi indiene, le dau, totuşi, la Antim. Replici stinghere, lângă altele la fel, încă se pot combina dramatic, epic. Stariio.

            Nulitatea memoriei onirice ne-o fi salvând de iţa spânzurătoare. Fumul gâtuie calota calomniei. Nesperiaţii de radiaţii. Nu scoici, nu pene, nu trupuri, vagi ondulaţii. Feeria sinelui lor, care lor, dracu râgâi canibalic umplându-şi pofta cu popoarele. Ţânţari sub hărţile de umezeală ale norilor. Cine răspândeşte incestul ca pe un alt comunism? Haideţi, fulgere. O poliţie pe seară. Incest informaţional.

            Scarabeu, cuirasat de lux, vrei să-l vezi la tine sub cort? Voisei să-l prinzi. Nu scânci, căţelule. Şi voi Shiva oi. Ogar drogar. Biluzii. Mai blânzi cu apa decât cu aurul. Arde adrenalină lină. Pescăruşii, Puşi, nu incest peruşii. Când celălalt se apucă să semene cu tine. Square limpidity. Zaruri, valuri. Prima lui muzică a părăsit-o, şi pe mama. Nu în portative, în pendule. Codrule, frunză galbină. Sângele pământului, turle şi izvoare.

            Shankar, Khan, cremaţiune. Marş, rugăciune, manea. Nu tot ce-am făcut a fost împotriva muzicii. Câte dodii, atâtea mantre. Nu mă gust nici eu, vreo boală m-ar instrumenta. Tonalitatea biciului pe sclav. Emerg şarade în Constantinopol. Vocea ridicară, zamindară. Câtă veresie contra. Dă drumul rugului de ars pe el, adren(s)alină. Când le prindeam numai vocea, nu le-o mâncam. Nu dansa pe muzica incestului, netul amanetul. Retorica de sud. Push people, v-aţi dat seama. Tandru tangur.

            Ghiocul era rotund, global. Multe uitări, puţine reproşuri. Salsa. Labiile valurilor înspumându-se. De-om fi trecut apogeul. Subestimezi pescăruşii. Să nu ne aresteze bulgarii. Falstaff obscen de propagandă. Aud vocile sării. Drum lung şi tinereţe aventură de nu net-bordelul pe noi. Nonaventură nonscrisului. Inocenţă involuntară, cum te-ai împotrivi incestului. Bună găleata asta, lăutarii perpeliţi franţuzeşte, morarul cules din curea. Ne cantonăm disproporţionat de cravaşarea cosmică, traducători de legionari şi evrei reveniţi din America să-şi însorească patria.

            Nu se poate aşa perevodcic. Ia guvernare în barbă porno. O să dureze până s-o face la noi treaba. Ce căutam amândoi la mormântul Nataliei? Tiza ni se poate prezenta la master. O să mai şi nască un băiat curând. Am renunţat la semnele cărţilor iradiate a naţiune indezirabilă. Tresar tresa teraselor semiramide ca înspre dânsul. Distrugerea se referă la garant, o frumuseţe subliminală, rar glonţ, polarizând împuşcaţii, biografia nefirească a greşitului nostru printre poliţiile secrete.

            A nu mai creşte iarbă, ah, câte hore dispărute, soro, noroc cu bătrâneţea învinşilor, a criminalilor învingători, de nici nu ne băgară în seamă a ne face sânge rău nevărsat. În realitate, trăitorii se prefac, prefacerile comunismului included, vrusei să zic y compris între franţuzi. De n-or lua blânda muşcăturii insectei necunoscute. Asasinatul poate fi într-o clipă. Cine pe cine bagă în puşcărie? Alkyonii zboară post-scriptum. Ce încropesc n-are aripi. Interziceţi marea pornografă. Aici nu ţi-am auzit niciodată numele. Răpusă carisma sofisticării, eroismul neîntreruperii de sine. Îţi dă asul de treflă să scape de el.

            Azi-noapte fulgera, voi, că plecăm, apropiară-ţi bulgarii. Lumină în fereastra rulotei, neaprins becul stâlpului, de-aia erau bune fulgerele. Interpus chateau. Transmutarea lângă lanterna binoclului peste vreo oră. Era umbrarul interpusul. Nemaicurbate razele spre miere. Altor singurătăţi, companie de circumstanţă, cu foloasele. Gata roata în ochii închişi.

            Comedii din cercul negru, la 3 şi, băieţii francezi conversau, unii dorm între corturi. A mugit careva din Baskerville. Luna spartă. Pune-ţi Lorne pe piept. Stai aşa, ori mergem mai târziu, ori mâine. Liberi de bulgari, nu de francezi. Urme de pescăruşi, câini, oameni, Ahabi. Obraznic de-un teatru. Nu mai prefac, textez. Vorbire în oglindă ca scrisul şi ce-ai fi vrut să zici pe neocolite, nerăspunse, înţelege sau lasă-mă. A treia din aproape şase. Numărăm valuri. Cronicarii se metaforizau sălbăticiunilor pre războaiele altor corăbieri. Vărsaţi traductibilităţii în dialecte născânde.

            Sss vipera, şşş paparazzo, zzz djidjiridoo. Ce Oedip, ce nalim. Lăsăm psianaliza. Femei decât cu zece ani peste. Fără lectura incestului distrugător al tuturor indigenilor. Cocoşelul soarelui în mare. Serendipitate bulgărească. Incest trandafiriu. Intim Antim. N-aş sacrifica înotul pe antiincest. Nu pistol, nu bani. Integritatea nu e de vânzare, îţi dă amendă, o înghiţi. Ismail. Orbs nu eros, Lot şi Freud, ochi în ochi cu Oedip. Regia carismei. Iubeşti numai anti. V-a înfundat marea urechile. Mangaliţă. Nu ştiu cine vine şi bate la uşă. Epava nu pleacă nicăieri. Meduza. Nu am văzut om să se mişte mai încet. Cătune eoliene.

            Ai parcat la distanţă, alţii vin până la castel. Perla dosită a românilor cotropitori. Balchik classic days. La Jersey, nordici, aici, balcanici. Preferabili. Sunt bucureştean, nu român, nu mi-e ruşine că sunt român, ci bucureştean. Trecuse pisica prin faţa voastră, nu v-a păsat. La plecare, carnetul ăsta, nicăieri. Ce pierdea omenirea. L-am găsit în zidul de beton al plajei minuscule cu vedere spre golf şi munţi. Birding lodge.

            Nu rămase timp pentru baha'i (antiincest). Copilul nu vi-l învăţaţi română. Aţi strâns o sută, aţi dat-o omului şi v-a închiriat măgarul pe o zi, luând şi buletinul lui Baumgarten. V-aţi plimbat pe deal, aveai o Smena, Gherguţ, altul mai bun, Pleşa a pozat măgăruşul lângă Ceauşescu şi poporul, a apărut miliţia, al cui e aparatul, al meu, a zis Sorin, deşi era de gâtul lui Dan. L-au arestat cu aparat cu tot. Patru fete pe la lac, un tânăr de 25 de ani, bine făcut, nici slab, nici gras, a zis că le arată el zona, băieţii  la lac, două fete cu ei, tu cu Violeta prin porumb, tânărul i-a pus palmele pe gât, te-ai speriat, alergând, urlând după ajutor. Băieţii au suit, în chiloţi, nimeni prin porumb. Opriş era cu ăi mici la concertul Angelei Similea la Babadag. Miliţia te-a luat pe la toţi infractorii să-l recunoşti, nu, nu, au găsit în schimb un Doberman al miliţiei, pierdut, s-au bucurat şi poate uitaseră de violator sau criminal. Spre dimineaţă, un soldat a adus-o pe Violeta, cu degete bandajate – îi prinsese tăişul cuţitului şi ăla se speriase. Ea fugise şi intrase în garnizoana goală – era în aplicaţie -, adormise pe o bancă. Plantonul s-a miluit de ea, riscând tribunalul militar, a dus-o la tabără.

            Încă două zile la Sulina, şi apoi tu şi Baumgarten aţi plecat la mare, aţi dormit o noapte pe nisip, la Mamaia, v-aţi dus la Neptun, după Iugi, o poloneză, poker, niţică bere. Aţi căzut de somn în hol. Gălăgie că v-aţi îmbătat. La Olimp, după Radu Carp, că e pescar, prinde peşte şi aveţi ce mânca. Înapoi la Iugi, te-au hrănit, ţi-au dat bani de Bucureşti, unde te-am luat noi în primire, cu ho şi te-o. Nu ştii ce-o fi făcut Baumgarten. Violatorul că, până fuge grasa, te termin. Hipioţi. Aveai Smena ca premiu de dramaturgie pe Bucureşti, îţi pare rău că nu-l mai ai, c-ar fi monument.

            Mâna cauzei în vârful minaretului Baha'i-Balcik-(anti)incest. Statuie de scatiu. Devoţiune de grup hipiot la 15 ani. Că, după '90, disidenţii mei, daţi-mi pozele să le public. Te-ai păstrat, nu decazi, nici nu mai exuberezi. Ştii atât de bine, vai, ca o jaină, pe ce lume eşti. Pui preţ pe realitate, cu artă, faci lumea să ţi se încreadă, încercându-te şi tu, cu oarecare furioasă timidate, de nu simplă graţie ori compasiune.

            Piii-i, ciuful de pădure cere hrană. Cintezoiul vesteşte ploaia. Barza nu cântă, clămpăneşte nupţial, cea neagră, rar. Ţipătoarea mare face clanga, a mică, pi-pi-pi. Ciocârlia fluieră sincron cu bătăile de aripi, în zbor ondulatoriu, când cântă, zboară pe direcţii nrdefinite, la mare înălţime, imitând şi alte păsări. Mierla cântă şi variante individuale. La fel, piţigoiul mare. Sturzul cântă intens înainte de răsăritul soarelui. Drepnea neagră, apua apus, doarme sau se împerecheză în zbor.

            Pasărea în muzică, muzica în pasăre. Efectul muzicii păsărilor asupra altor fiinţe. Diversionai antiincestul în păsări. Striga are faţă în formă de inimă. Marea muzică o fac păsărelele – paseriforme - , privighetori, ciocârlii, fâse, piţigoi, cinteze, mierle. Privighetori de gheţuri siberiene.

            Pe mine nu mă aude lumea. Orice anti dă într-o cameră. La raţe penele aripilor năpârlesc pe vară şi nu mai zboară. Vocea-identitate-bufniţă. În ceaţă toate păsările apar mari. Descoperă mai mult cu ajutorul celorlalte păsări, cu o vedere mult mai bună decât a noastră. Alarme plurimuzicale sau ridicarea stolurilor dau de gol răpitoarele. Specii părăsind cuibul dacă ouăle le sunt depistate, embrionii se răcesc. Soarele poate şi el ucide puii mici.

            Barza albă, una din puţinele păsări mute, iernează în Africa, planând în mari stoluri pe deasupra Istanbulului. Privighetoarea este mai des auzită decât văzută. Personaje, în cuibarul scenei, cântă şi strigă shakespearian. Determinatorul Hamlyn, lipsit de sonogramă, pe litere, se traduce în limbi. Vezi avifauna copilului din Stanford înăuntrul muzeului, că în grădină a crescut şi un bust mut (al lui Tagore). Trecusei de istoria fiului său, Hemlet, mort la 11 ani. Homosexualitate sau nevastă, strict antiincest, regină. Şi textul ăsta, petec juvenţei colbuite.

            Soaţa-sora lui Chronos devorându-şi Oedipii, ieniceri violându-şi mame necunoscute. Ne ţinem clasa dacă fixăm modele, nu planuri gata incestuoase, comuniste. Dom'le, cartea atârnă cu faţa peste scene tabu, păcate ratate. Cu gândul şi-oi fi ars destul pe rug, în iad, sub Pacific, povestindu-vă Balcik, păsăruici brâncuşiene pe cântecul antiincestului. Barză, barzi. Pâine la scumpire.

            Mahapranam. Marea incestului, incestul mării. De-oi mai trăi până la anu'. Scăpai de păsări, dădui de watchers. Damnaţiune satisfacţiei. Chiar bine că plecăm mâine. Disperarea de a glumi. Cormorani în vârf de catarge. Negri, nu de supărarea ţepei, stâlpnici. Corbii, pereche pe viaţă, de nu şi elefanţii. Incest, antiincest, nimic. Virgini în eternitate. Armata s-a desfiinţat. Ocnata. Incest e amintirea primului amor de Înviere. Cum m-aţi filmat şi la resort.

            Rulotă albă, trasă de Combi negru. Tabără, fum, culmi de rufe, antren. Lumea mai doarme, e 6, găinile după cocoş. Incest la distanţă. Motherfucker. Înot în oglindă incestuoasă, moarte. V-aş dedica o metamorfoză, dacă aş fi Ovidiu, o odă de Pindar, un cor(b) de Poe. Furnica asta, hrană cărei păsări? Te gândeşti la chiftele marinate.  Repede în Australia. Simultaneism, curentul meu. Nu deprimism, nu fracturism. Magdalena şi alte frumoase melodii. Frigul neozeelandez.

            Uite că vine 381. Tocmai când îmi brevetai lipsa umorului pe viaţă. Mă făcuşi bolnav, bătrân. Ţi-a mâncat marea calciul. Aţi auzit de Ion Creangă? Vorbire scenică, limba s-a dus unde trebuie. Că toată viaţa dau cu capul în stâlp, nu greşesc niciodată, să fiu normal. Puşi, la Cantacuzino – am o sondă în penis, nu pot să urinez, sunt cu poetul George Anca. Să lăsăm empatia.  Aborigenul australian se însoară cu o femeie de 50 şi cu una de 12, simultan. Upskirt.

            Târgoviştea e Parisul dumneavoastră. Ceai la fbi. Fervide prăbuşiri. Clang păsăresc. Termin acest antiincest. Dodii-turn-Babel al numelor-faptelor. Aţi expurgat textul, ideea de orice fel de vulgaritate. Droguri Huxley colonii Kipling citit de Eliade citit de Huxley şi viceversa.

antiincest

antiincest capitol de vers

pe locul nehotărârii

totem incestului coralier

toată viaţa am râs

cine nu mă auzea nu mai trăia

şi nici nu mă mai împuşca

ierarhie albele liber

mă umflă râsul

de ce trist am fost

să râd singura

bucurie a morţii

în vârful lăncii

numai hohote de învăţ

chiar tovarăşe de ce

mi-oi fi cerând explicaţii

imposibilă comedia comunistă

ori tragedia hindu avatar

Cehov ba al lui Bach pescăruş

vezi ori te uiţi

nu ochiul creierul

silabă chirelor

tendreţe râs de lynx

ne prăpădim de inimă

pe o burtă de chirăieli

                                            iulie-august 2010