joi, 29 noiembrie 2012

Revista VATRA VECHE: Adina Dumitrescu - Privire de jos în sus

Înscris de-o viaţă la şcoala benevolă a literelor şi literaţilor, dau de tratatul – curs al distinsului om de litere Marian Popa despre poetul şi scriitorul George Anca. Mărturisesc că am „citit” subiectul, fără să am pretenţia că în totalitate, dar ici-colo, în câte-o revistă de cultură sau atunci când mi-a căzut în mână vreo carte din multele scrise de domnia-sa. Parcurgându-i demult poetului primele versuri, am rămas şocată. Erau versuri dintre acelea cu tâlc, cu sensuri multiple, când ascunse, când la vedere, la bună vedere, aşa cum le stă bine acelora scrise de poeţi care trebuie să spargă bariere de timp, de percepţii critice, dar mai ales de percepţia ta de simplu cititor. Şi mi-am spus atunci că asta e literatura viitorului, asta e cea cu expertiză în simţăminte, în exprimări literare, în extinderi exhaustive spre lumea din noi, cea de ieri şi de mâine, dar mai ales în cea care ne obligă să ţinem pasul cu modernul, cel care se grăbeşte, nu se joacă! Şi am numit-o atunci Literatură Academică şi am mai scris despre ea. Nu m-a mirat deloc faptul că un nume precum Marian Popa îşi opreşte privirea, dintre sutele de autori, asupra lui George Anca. Şi nu m-a mirat nici structurarea operei acestuia într-un veritabil curs de predat săptămanal, pe semestre de viaţă. Fiindu-ne subiectul ambilor cunoscut din scrieri, mi-am putut lua permisiunea să aştern doar câteva vorbe, amatoristice, despre „cursul Anca”.
   În Premise, autorul defineşte termenul de Dodii şi faptul că acestea, conţinând date despre realitate, persoane şi timpuri, sunt premeditate. Premeditate, deci programate, elaborate îndelung, încadrându-se într-un ritm şi o rimă care să le facă lesne de parcurs. Unele au un sens inexistent, fantastic prin asocierea de părţi ale altor cuvinte, inovativ, ce vor penetra rapid limita lingvistică a viitorului. Acestea sunt asemănătoare efectului Debussy în muzică, scrierile depărtandu-se sau mergând paralel dar concentrat, de scrierile academismului tradiţional, intrând într-un academism modern, cel al secolului XXI. Vorbind despre Dodii în general si apoi particularizând la Dodiile lui Anca, autorul plasează exprimarea în dodii „într-un anume spaţiu socioprofesional, etnic sau general. Ele sunt datorate celui ce le emite, avand caracter voluntar, involuntar sau, altfel, indiferent faţă de recepţia discursului său.” Marian Popa plasează de asemenea existenţa Dodiilor „local si global; definesc folclorul şi literatura cultă, în genere, microcontextual.” Rezultă că aria lor poate fi exhaustivă, dar identificarea ei depinde şi de nivelul neurovegetativ al individului. Cititorul limitat, iritabil şi năzuros ar socoti-o gratuită sau nocivă, cel deschis şi îndreptat spre descoperire – distractivă şi „demenţială”, iar filosoful ar considera-o ca „totalitate sau ansamblu de dodii”. Cât de ilustrativă este deducţia pentru neomogenitatea cititorului nostru!
   Interesantă şi ideea că „europeanul e definit de dualitate, antiteze, contradicţii simple, absurdităţi. Anca este unul care depăşeşte dualul prin trăire de tip hindus”. Adevărat, scrierea poetului este îndelung cântărită, iar exprimarea îi este mantrică. Mantric şi melodios îi e şi cuvântul, el ne duce cu gândul la Magical Healing Mantra: Om Mani Padme Hum, ea începe ca susurul Gangelui auzit de departe, ca apoi să intre brusc în curgerea-i continuă spre aval, aşa cum poetul se angajează în recitalul poezie-proză-teatru-legendă şi viaţă.
   Parcurgând Cărţi, Poezia, Romane, Relaţii de călătorie, Politice, Interetnice, Religii, Erotice, Traduttore, realizezi profunzimea, acurateţea şi profesionalismul omului de litere Marian Popa. Îi mulţumeşti acestuia în gând pentru ceea ce tu nu ai putea reda. Ai revelaţia la revelaţie, doi oameni ce-şi scurg lin viaţa în scris pentru scris şi pentru încă nescris!
   „Nu statuie după om/ carte nu după monom/ nici binom nici astronom/ că ne potopi sodom/ tu pe cine eu pe gnom/ fără de niciun incom” (OM) G.A.

ADINA DUMITRESCU

(REVISTA VATRA VECHE – Lunar de cultură * Serie veche nouă* Anul IV, nr. 12(48), decembrie 2012, pag.31)

marți, 27 noiembrie 2012

Colocviile de Marţi – Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte



Marţi, 27 noiembrie 2012,  a avut loc evenimentul cultural
Colocviile de MarţiTinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte




***
Evenimentul a avut loc la Centrul pentru Activităţi Recreative şi Inovare Ocupaţională
Str. J.L. Calderon nr.39


Eveniment: Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte
„O palmă îi trase Moartea lui, care se uscase de se făcuse cârlig în chichiță[3], și căzu mort, și îndată se și făcu țărână.” (Petre Ispirescu). „Ne întemeiem aci pe-o autoritate pe care „Românul” desigur nu va cuteza a o combate, pe a lui Nicolae Bălcescu” (Mihai Eminescu”). “así desde las Indias a Valachia / corra tu nombre y fama, / que ya por nuestra patria se derrama” (Tome de Burguillos, en el año de 1634 – dedicaţie lui Lope cf. Herodot despre traci). Pe când Lope însuşi, în piesa lui El prodigioso principe de Transilvania, maschează pe Mihai cu Bathory (Călugăreni, 13/23 august 1595). În timp ce, după Nicolae Bălcescu, „soarele veni să lumineze această mare zi de miercuri 13/23 august, menită a fi briliantul cel mai strălucit al cununei gloriei române”. Calendar cultural, noiembrie 2012: Lope de Vega (25 noiembrie 1562 – 27 august 1635), 450 ani de la naştere; Nicolae Bălcescu (29 ianuarie 1819 – 29 noiembrie 1852), 160 ani de la moarte; Petre Ispirescu (1 ianuarie 1830 – 21 ianuarie 1887), 125 ani de la moarte; centenar George Emil Palade (19 noiembrie 1912 – 8 octombrie 2008).


Dr. George Anca




 Dr. George Anca












 
Invitaţi: Viorica Vatamanu, Lucia Negoiţă, Elisabeta Isanos, Sorana Gorjan, Ana Munteanu, Rodica Pandele, Monica Grigorescu, Claudia Golea, Emilia Ţuţuianu, Victoria Milescu, Bianca Floarea, Wanda Decca, Bianca Beatrice Michi, Alexandra-Maria Citirigă, Mariana Gurza, Adina Dumitrescu, Doina Boriceanu, Doina Ghiţescu, Puşi Dinulescu, Marian Popa, Nicolae Nicolae, Nicolae Gheran, Mihai Teodorescu, Florentin Smarandache, Ben Todică, Om Gupta Prakash, Neculai Hilohi, Mircea Gheorghe, Vasile Andru, Nicolae Băciuţ, Ion Coja, George Lupaşcu, Cornel Berbente, Gabriel Gheorghiu, Nicolae Drăgulănescu, Ion Andreiţă, Neagu Udroiu, Florin Costinescu, Gheorghe Dănilă, Dorin Dospinescu,Vasile Boji, Mihai Stan, Gheorghe Neagu, Ioan Soare, Nicolae Tomoniu, Corneliu Zena, Petru Costinescu, Mircea Muntenescu, Tiberiu-Sebastian Văduva
Amfitrion: Dr. George Anca

Amfitrion: Dr. George Anca











Puşi Dinulescu



Puşi Dinulescu


Bianca Beatrice Michi şi Puşi Dinulescu







 



 



Intervenţii:
Sorana Georgescu-Gorjan: „Aşa e arta, tinereţe fără bătrâneţe...” (Brâncuşi)
Ion Coja (70): „Unde sunt cei ce nu mai sunt
Dumitru Dinulescu: Poveşti Caragiale
George Anca; Advaita
Vasile Andru (70): Yatra Mexic
Neagu Udroiu: Timpul Kalevalei
Adina Dumitrescu: Culegătorul de poveşti
Bianca Beatrice Michi: Principiul plenitudine-utopie-heterotopie
Mihai Teodorescu: Psihosociologia totalitarismului
Ion Ionescu Bucovu: Ben todică între două lumi
Nicolae Bulz: Romulus Vulcănescu bătrân
Ion Andreiţă: Vasile Văduva tânăr

Tiberiu-Sebastian Văduva: Alecsandru Văduva în nemurire

 Nicolae Bulz

Nicolae Bulz: Romulus Vulcănescu bătrân





Sorana Georgescu-Gorjan


Mihai Teodorescu




Sorana Georgescu-Gorjan














Teatrul de poezie: Recital Viorica Vatamanu

Recital Viorica Vatamanu



 Viorica Vatamanu



Viorica Vatamanu



 



Lansări:
Andru povestit de 29 de confraţi şi de el însuşi, 2012
Ben Todică (60): Între două lumi; Între lumi; al treilea volum, aniversar: decembrie, 2012
Florentin Smarandache, Vasntha Kandasamy: DSm Super Vector Space of Refined Labels, Zip Publishers, Columbus, Ohio, 2011. Premiul Statelor New Mexico şi Arizona, 2012.
Cornel Berbente: Fiinţă şi lucrare, Bibliotheca, 2012
Claudia Golea: În numele câinelui, Minerva, 2012




Ben Todică: Între două lumi; Între lumi- Editura Muşatinia





Ben Todică: Între două lumi; Între lumi- Editura Muşatinia



 LA MULŢI ANI, BEN TODICĂ!










Bianca Beatrice Michi 





Sorana Georgescu-Gorjan




Portrete foto: Radu Cristian Nema 














 Bianca Beatrice Michi 

*

NB Teatrul de poezie: Poezia vieţii, recital de Viorica Vatamanu. Folclor, Theodor Mazilu, D.R. Popescu, Lorca, Sf. Pavel, Biblie. „Avem o revelaţie astă-seară, o mare actriţă, care ar trebui socotită vedetă, nu profesoară la o şcoală, fie şi Universitatea Naţională de Teatru şi Film” (Puşi Dinulescu).

 Viorica Vatamanu


Viorica Vatamanu
 

*

Sorana Georgescu-Gorjan: „Aşa e arta, tinereţe fără bătrâneţe...” (Brâncuşi)

TINEREȚE FĂRĂ BĂTRÂNEȚE…

Dintr-o frumoasă mărturie a lui C. S. Nicolăescu Plopșor aflăm că Brâncuși i-ar fi spus:
“Săpând necontenit fântâni interioare, am dat de izvorul vieții fără de moarte și al tinereții fără bătrânețe. Așa e arta: tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte.”
La 27 noiembrie comemorăm 125 de ani de la trecerea la cele veșnice a lui Petre Ispirescu, cel care ne-a dăruit minunatul basm la al cărui titlu făcea referire sculptorul. Viziunea lui Brâncuși, prin referirea la artă, este însă mai optimistă decât cea a povestitorului.
O întâmplare recentă confirmă rolul artei de exponent al tinereții fără bătrânețe. La licitația de Artă Modernă și Impresionism care a avut loc la Christie’s, la 7 noiembrie 2012, un mulaj în ghips intitulat Une muse a obținut 12,4 milioane de dolari. Lucrarea semnată de Brâncuși are o poveste fascinantă.
Modelul sculpturii O muză (1912) ca și cel al Muzei adormite (1909-1910) a fost baroana Renée Irana Frachon, bună prietenă a sculptorului. Lucrările cioplite în marmură au stârnit interesul organizatorilor expoziției de Artă Modernă Internațională ce urma să fie găzduită în 1913 în localul Armurăriei regimentului 69 infanterie din New York. Pictorii Arthur Davies, Walter Pach și Walt Kuhn au fost încântați de aceste sculpturi, ca și de marmurele din 1912 Tors de femeie și Dra Pogany, precum și de Sărutul (1907-1908) din piatră. Le-au ales pe toate cinci, pentru a fi expuse la loc de cinste în cadrul expoziției. Davies chiar a cumpărat Torsul din marmură. Celelalte lucrări au trebuit trecute în ghips, întrucât asigurarea era mult prea scumpă pentru alte materiale. Așa se face că în 1913, publicul american a avut prilejul să vadă doar mulajele din ipsos după O Muză, Muza adormită, Sărutul și Dra Pogany, dar a putut admira Torsul original. Celebra Armory Show a făcut cunoscută pentru prima dată arta brâncușiană dincolo de ocean și a stârnit un enorm interes. De atunci, colecționarii americani îl vor sprijini în permanență pe sculptor.
Brâncuși a purtat o interesantă corespondență cu Walter Pach, intrată recent în domeniul public prin La Dation Brancusi. De aici aflăm că mulajele au fost evaluate de Brâncuși la 1000 franci, dar că i-a lăsat pe organizatori să decidă ce să facă cu ele. Walter Pach a primit gipsul Sărutului cu prilejul căsătoriei și lucrarea a reprezentat pentru familia pictorului o divinitate tutelară, care i-a purtat noroc. Fotografia stelei de pe mormântul Rașevski din Montparnasse, primită de la sculptor, era plasată sub mulaj, între două ferestre din locuința lui Pach.
Dl Davies a păstrat un timp la el mulajele după Muza adormită, O Muză și Dra Pogany. A vândut tinerei doamne Rumsey gipsul Muzei adormite și i-a returnat lui Brâncuși mulajul Drei Pogany, care se află și în prezent în Atelier. Cu ocazia expoziției Brâncuși de la Galeria Brummer din 1933, dna Rumsey a schimbat gipsul cu opera în marmură, pentru $1000. Gipsul a fost achiziționat de o doamna Guggenheimer cu $250. Cu ocazia primei expoziții personale Brâncuși organizată în 1914 la Photo Secession Gallery, Davies a cumpărat O Muză din marmură, care se află în prezent la Muzeul Guggenheim.
Walt Kuhn a achiziționat mulajul după O Muză și a inclus lucrarea în colecția sa. După decesul lui în 1949, mulajul a intrat în stăpânirea soției sale, Vera Spier Kuhn, care a donat-o în 1955 Muzeului Guggenheim. În 1986 gipsul s-a licitat la Christie’s cu $ 880.000. Organizatorul actualei licitații de miercuri 7 noiembrie 2012, Andreas Rumbler aprecia opera realizată acum exact un secol drept superbă, elegantă, modernă, atemporală.
John Quinn, care a văzut O Muză la Armory Show, i-a comandat lui Brâncuși un bronz după „femeia cu gușă” și a primit spre confirmare o schiță a lucrării. Bronzul a fost expus pentru prima oară în 1922 la New York, în The Sculptors Gallery. Există în prezent trei bronzuri, care se află în muzee americane și într-o colecție particulară.
Reapariția pe piața de artă a unei lucrări de Brâncuși din 1912, care a atins o valoare apreciabilă deși e făcută din gips, confirmă faptul că arta are “tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”… 

Sorana Georgescu-Gorjan

 ***

Mihai Teodorescu: Psihosociologia totalitarismului




Mihai Teodorescu



FORMELE FUNDAMENTALE ALE TOTALITARISMULUI

1.      MARXIST-LENINIST DE TIP:
1.STALINIST
2.CEAUSIST(PROLETCULTISM ROMANESC)
3.VIETNAMEZ LEGAL
4.COREEA DE NORD LEGAL
5.CHINA LUI MAO(PROLETCULTISM CHINEZ)
6.CUBA IN PERIOADA INITIALA POLITICIAN :
7.DE GUERILA: COLUMBIA(FARC) SI PERU(TUPA-MAROS)
8.TARILE EUROPEI DE EST(INAINTE DE GORBACIOV)
2. ABSOLUTIST MONARHIC DE TIP :
1.EV. MEDIU RELIGIOS CRESTIN
2.IRANUL SAHULUI PANA LA 1979 PANA LA REVOLUTIA ISLAMICA
3.T. TEHNOCRATIC
1.CUBA ACTUALA
2. CHINA ACTUALA
3.T. MILITAR, CHILE(AUGUSTO PINOCETO)
4.T. FASCIST SI NEOFASCIST
5.T. ISLAMIC RELIGIOS DE GUERILA: LEGAL-ACTUAL
1.IRAN(CORAN-CONSTITUTIE),
DE GUERILA : JIHAD ISLAMIC-OSAMA BEN LADEN, TALIBANIC-AFGANISTAN, HEZBOLAH-LIBAN, GIA-ALGERIA, KURD IN TURCIA, IN TARILE MUSULMAN-DEMOCRATICE

 ***

TRASATURILE PSIHOSOCIALE COMUNE TUTUROR
TOTALITARISMELOR

1.CREDINTA INTR-UN IDEAL MORAL SUPREM
2.SPERANTA(OPTIMISMUL)
3.CENZURA IMPOTRIVA STIRILOR CARE MICSOREAZA SPERANTA(OPTIMISMUL)
4. TREBUINTA INSTINCTIVA DE A SE INCADRA INTR-O STRUCTURA SOCIALA(TREBUINTA DE INCLUZIUNE)
5. TREBUINTA DE IUBIRE INTRE MEMBRII GRUPULUI CU ACEEASI IDEOLOGIE
6. TREBUINTA DE URA IMPOTRIVA DUSMANILOR IDEALULUI MORAL(SACRIFICIUL MINORITATII PENTRU BINELE MAJORITATII)
7. SACRALIZAREA VALORILOR SOCIALE SUPREME CARE IN EVUL MEDIU ERA VALOAREA RELIGIOASA IAR ACUM E VALOAREA STIINTEI(PRIVESTE NUMAI COMPONENTA POZITIONALA A RETELEI STATUT-ROL)
8. FESTIVISMUL
9. COLECTIVISMUL EXTREMIST
10. EGALITARISMUL IRATIONAL(MASIFICAREA)
11. SACRIFICIUL INDIVIDULUI PENTRU IDEAL MORAL
12. SIMPLITATEA COGNITIVA
13. CAUTAREA TAPULUI ISPASITOR
14. CONSENSULS(CONFORMITATEA)
15. MENTALITATEA TOTALITARISTA(EUGENIA SI EUTANASIA)