vineri, 28 aprilie 2017

SALON COLOCVII de George Anca



George Anca

RĂSPUNSURI  (II)

*
 ARHIPELAGURI ŞI INSULE POETICE. Dodii-neosesacionismo-paradoxism vs Coeur de l'Europe. Demarăm un proiect european (2012 – 2014), ARCHIS, Arhipelaguri şi Insule Poetice - Dodii-neosensacionismo-paradoxism vs coeur de l'Europe, care se referă la creaţii poetice curajoase, libere, cumva, de curentul oficial, aşa cum ar fi „le coeur de l'Europe”. A vorbi „în dodii” (în nonsensuri dar şi în oracole) ar fi o opoziţie in spe  la o anume cenzură represivă, neo-sensacionismo este o aducere la zi a sensacionismo (Fernando Pessoa) de poeţi din Spania şi China, în timp ce paradoxismul, cu nuanţa lui matematică, poate codifica abil lucrul creator.  Aşteptăm experienţe poetice îndrăzneţe pe concepte şi savoare specifice  fiecărei ţări şi poet spre a fi împărtăşite.  Vor fi organizate sesiuni de lecturi poetice, concerte poetice, expoziţii, ateliere, seminare, recitaluri, gale de filme poet-poezie, dialoguri în Bucureşti, Râmnicu Vâlcea, Târgovişte, Braila, Baia Mare, Focşani, precum şi în Altea (Spania), Porto (Portugalia),   Chişinău etc.

Proiectul urmăreşte:
-       încurajarea schimburilor între poeţi (poeme) europeni, prin circulaţie transnaţională;
-    sugerarea unor căi de recunoaştere a curentelor mai vechi şi noi condamnate pe nedrept la marginalitate sau sufocare; 
-      renaşterea respectului clasic pentru poezie în condiţiile nu chiar atât de poetice ale globalizării;
-      descoperirea prin poezie a armoniei între generaţii şi ţări;
-  apărarea poeţilor şi a poeziei de orice fel de discriminare (dreptul la poezie făcând loc „celuilalt”).

Echipa de început include: Elisabeta Isanos, George Anca, Germain Droogenbroodt, Florentin Smarandache, Federico Barroso, Jose Luiz Fernandez, Mihai Cimpoi, Pushi Dinulescu, Dan Mircea Cipariu, Lucian Chişu, Florin Epure, Lucia Negoitsa,  Florica Bud, Vasile Andru, Sorana Gorjan, Marcel Petrisor, George Astalos (Paris), Corneliu Popa (Lisabona), Elena Liliana Popescu, Mihaela Maria Popescu, Victoria Milescu, Maria Diana Popescu (Stuttgart), Mariana Braescu, Vanda Decca (Los Angeles), Veronica Anghelescu, Vasile Menzel, Baki Ymeri (Tirana), Sorin Paliga,Vinod Seth (New Delhi), Gheorghe Lupaşcu, Vasile Pupeza (Pittsburg), Nicolae Baciut, Doru Motoc, Silvian Floarea, Mihai Stan, Florin Costinescu, Ion Andreita, Dan Tsop, Aurelian Silvestru (Chisinau), Ben Todica (Melbourne), Anca Negulescu, Augustina Constantinescu, Doina Boriceanu, Mihaela Gligor, Olivia Balanescu, Hanna Bota, Florina Dobre, Alexandra-Maria Citiriga, Victor Citirigă, Sanda Ghioaldă, Adrian Sahlean (Boston), Felix Sima, Constantin Mendea,  Corneliu Moţiu, Noni Cristea, Gheorghe Neagu, Nicolae Tomoniu, Mircea Gheorghe (Toronto), Claudiu Popescu, Petru Costinescu, Nicolae Vasile, Chitranjan Kumar (New Delhi), Dan Mateescu, Mihai Teodorescu, Matei Ladea, Sebastian Vaduva. 25 octombrie 2011

*
APARIGRAHA  Sub egida RICA, indianişti români au fost conectaţi la proiectul indian al Enciclopediei aparigraha (urmând unei enciclopedii despre ahimsa, subiect anterior şi al Colocviilor noastre). Aparigraha – non-posesie -, adoptată de Gandhi (enough for need not for greed) este un concept economic şi etic, potrivit căruia cineva nu trebuie să strângă mai multe bunuri materiale şi bani decât are nevoie. Face parte din practica jaină a detaşării sufletului (jiva) de particulele karmice (karma pudgala) care se agaţă de suflet şi-i limitează potenţialul. 28 iunie 2011.

*

IERONIM  Ziua Internationala a Traducatorilor este serbata, din 1991, in intreaga lume la data de 30 septembrie, ziua Sfantului Ieronim, traducatorul Bibliei in latina (Vulgata). Este promovată astfel o profesie în era globalismului progresiv, cu 6-7 mii de limbi în uz.  Traducătorii, interpreţii, terminologii din România sunt reprezentaţi, îndeosebi, prin Asociaţia Traducătorilor din România. Homer, Moise, Hristos ne vorbesc în româneşte prin George Murnu, Gala Galaction sau Valeriu Anania. Eminescu a tradus din Kant şi din Machiavelli. Mircea Ivănescu a echivalat dinamic Ulise de Joyce. Cum sună în auzul tânăr astfel de monumente, sub calota aculturaţiei de fiecare zi? 27 septembrie 2011

*


*

MOTTOURI Criticul Marian Popa are în lucru o monografie dedicată operei lui Puși Dinulescu. În cartea sa Anca, a pus îndeschidere motto-uri printre care din Schlegel și Gârbea. Cum parcă i-aș lua-o înainte cu mai dreapta busculare a lui Puși, mă întreb, totuși, dacă ar reține, de această dată, astfel de motto-uri:
            ...Care este mai exact obiectul idealului? Ceea ce diferențiază omul de animal este că, în timp ce la animal percepția este totdeauna actuală și practică sau utilitară, formând corp atât cu dorința cât și cu obiectul – la om percepția se poate disocia – el poate să observe propria sa dorință, s-o prindă, s-o separe de percepția obiectului, s-o izoleze și s-o mențină în fața lui ca pe un obiect actual și real. Animalul animat de o dorință, merge imediat spre satisfacția sa imediată; de altfel, omul practic, utilitar, merge și el tot așa. Animalul, ca și omul practic,  rămâne în planul realului, omul artist „reușește să se smulgă din el și să așeze acest real în care figurează propria sa dorință ca pe un tablou” (D. Draghicesco).  
          ... Sunt vise ce parcă le-am trăit cândva și undeva, precum sunt lucruri viețuite despre care ne întrebăm dacă n-au fost vis. La asta mă gândeam deunăzi seara când răvășind printre hârtiile mele ca să văd ce se mai poate găsi de ars — hârtiile încurcă — am dat peste o scrisoare care mi-a deșteptat amintirea unei întâmplări ciudate, așa de ciudată că, de n-ar fi decât șapte ani de când s-a petrecut, m-aș simți cuprins de îndoială, aș crede că într-adevăr am visat numai, sau că am citit-o ori auzit-o demult. (Mateiu Caragiale)
            … Ovazihian: Nu prea eşti nebunatică. Răposata mea soţie se căţăra pe pereţi...
Elena Suditu: Am să fiu...
Ovazihian: Nici subtext n-ai, fetiţo...
Elena Suditu: Am să am şi subtext... (Teodor Mazilu)
            ...ea râdea – se bucura mult – eu eram serios –
dar fugeam ţinând-o de braţ. şi doar mai târziu,
când a fulgerat şi s-a făcut o scurtă zi albă, am văzut
că trecusem cu mult de curtea noastră. (Mircea Ivănescu).

*

LE  VIEUX . Eminescu sau exilul au făcut de data aceasta loc, în rostirile convorbitorilor, bucuriei unei traduceri bune: Le vieux garcon par Pouschy Dinulesco, Roman, traduit du roumain par Michel Wattremez, Editions Meronia, Bucarest, 2009. Şi-au exprimat aprecierile: Helene Astalos, George Astalos, Paula Romanescu, Adina Romanescu, George Anca – amfitrionul Colocviilor împreună cu Mihaela Popescu, directoarea aşezământului gazdă -, Horia C. Matei, Mihai Elin, Sorana Georgescu-Gorjan, Noni Cristea, Gabriela Tarabega, Ionel Săvitescu ş.a.. Autorul, marele scriitor Puşi Dinulescu, a citit, împreună cu actriţa Doina Ghiţescu, pagini în română şi în traducere franceză din romanul lansat pentru prima oară într-o limbă străină, precum şi din volume de poezie a sa eruptă prin surpriză în ultimii ani.
            Această versiune, considerată reuşită, inclusiv de vorbitorii francezi de faţă, autorul şi-a ascuns-o, aflat la Paris, în casa lui Georges Astalos, prezent acum şi el la Calderon. Edituri franceze i-au refuzat (traducătorului) publicarea din lipsă de “disidenţă”, în timp ce autorul alesese să ignore, printr-o veritabilă poetică inversă, teroarea comunistă, să scrie o poveste de dragoste în Bucureştii studenţiei anilor ’60, anume la asasinarea lui Kennedy. Numai că, romanul publicat în româneşte în 1980, Galaxia burlacilor, are, în traducere, o continuare a iubirii, ca în Dragoste în timpul holerei de Gabriel Garcia Marquez, până la senectute, burlacul narator şi Monica neconsumându-şi-o însă. Voir comunism şi holeră.


*


*

RABINDRANATH  Ziarele româneşti din 1926 au circulat în bengaleză, engleză şi română o dedicaţie a lui Rabindranath Tagore: „Thou hast made me known to friends whom I knew not. Thou hast given me seats in homes not my own. Thou hast brought the distant near and made a brother of the stranger.”/ „Tu m-ai făcut cunoscut prietenilor ce nu-i ştiam. Tu mi-ai dat scaune în case ne ale mele. Tu ai adus depărtarea aproape şi ai făcut frate din străin.” Destui am crezut că acel „Tu” este România, că dedicaţia a fost scrisă ad hoc. În fapt, „Tu” este Dumnezeu, iar citatul este din poemul Gitanjali/Cântare jertfei, premiat princeps pentru Asia cu Nobel în 1913. Trupa de dans indian Natyanova l-a aniversat pe Rabindra, la 150 de ani, chiar la bustul său din Teatrul Naţional „I.L. Caragiale”, unde conferenţiase. Reverberaţia poeziei va continua. - 29 martie 2011.

*

ION BARBU DUPĂ 50 DE ANI Poetul şi matematicianul Ion Barbu (n. Dan Barbilian, 18 martie 1895, Câmpulung-Muscel, d. 11 august 1961, Bucureşti) va mai fi stăruind atât „clădiri de lumi lactee” şi  „grupurile apei”, precum şi printre noi, fie şi întru jocul secund al unui înecat Narcis. Literaţii i-au dedicat cărţi: Tudor Vianu (1935), Basarab Nicolescu (1968), Dinu Pillat (1969), Şerban Foarţă (1980), Alexandru Ciorănescu  (1981, 1996) Mircea Scarlat (1981), Marin Mincu (1981, 1990, 1995), Ioana Em. Petrescu (1993), Alexandru Ciorănescu (1996), Mihaela Brut (2003). Matematicienii au „oficializat” „spaţiile Barbilian”. Poate nu avem de a face cu o ignorare într-o societate pretinsă a cunoaşterii, dar nici cu o interiorizare magică meritată a mesajului-nadir al lui Ion Barbu. Nu ne putem lipsi de melci, Isarlâk (inima mea), nunţile necesare.  „Ca islande caste norii”, a nu mai vorbi de vulcanii antiaerieni de mai ieri. Încercăm un colocviu în geometria inelelor.   30 august 2011.
*
LA CURŢILE DORULUI  50 de ani fără Lucian Blaga (9 mai 1895 – 6 mai 1961), 75 fără Rainer Maria Rilke (4 decembrie 1875 – 29 decembrie 1920) vor fi pus în rezonanţă post-expresionistă dorul şi elegia. Laboratorul nostru de arhetipuri, cu Blaga, se retrage în matrice, pentru că atunci când “factorii stilistici nu mai sînt în stare să domine arhetipurile, este dată posibilitatea eşuării individului în psihopatie”. Oricum, „pentru un creator nu există sărăcie, nici vreun loc sărac şi indiferent”, chiar dacă „sunt singur pe lume şi totuşi nu singur destul” (Rilke). Toposurile naşterilor lor – Lancrăm, Praga – vor fi rezonând în Răşinarii lui Octavian Goga şi Emil Cioran. Dacă esteticienii vor diseca discret şi poate tardiv „produsul artistic expresionist”, cei mai mulţi ne vom bucura de rostiri la zi din reflexele eului, absolutului, interiorităţii explozive ori arhaic-mistice, „corola de minuni” cuprinse în operele celor doi poeţi. 31 mai 2011.
*
SUPRAVIEŢUIREA NARATORULUI Creanaga de aur, regăsită de Vasile Lovinescu în labirinturile operei lui Ion Creangă, ne mijloceşte calea spre povestiri terapeutice, odată cu supravieţuirea naratorului, iniţiera cititorului şi rostitorului. Simbolistica alchimică ori guenonismul coranic vor fi clătinat sensibilitatea de sub colbul perpetuat de şcolaritate. O privire, o auscultare proaspătă a universalului humuleştean ne pot recatapulta în arhetipuri, interiorizate specific generaţiilor de azi. Cum Eugen Lovinescu numise pe Ion Marin Iovescu un Creangă al Munteniei, ne putem întreba de paragonul său în literatura zilei. De te fabula naratur – vide Amintirile lui Harap Alb de Iulian Neacşu. Ce mai fişează Ion Filipciuc? Mai tânărul Karl May împlineşte suta. Nevasta necredincioasă de Federico Garcia Lorca va fi audiată în original, traducere şi replică. 27 mai 2012.
*
*

*

*

*
*
*

*
*
SALON – COLOCVIU  Salonul literar “Sorana” - inaugurat în 24 noiembrie 2009 la clubul Calderon - evocă şi se doreşte în continuitate cu Salonul Cultural al neuitatei Sorana Coroamă Stanca. Sunt aşteptaţi creatori şi iubitori de literatură şi artă, academicieni, diplomaţi. Printre invitaţi, se numără Elisabeta Isanos, Mircea Maliţa, Alexandru Surdu. “Le vieux garcon”, versiunea franceză a romanului “Galaxia burlacilor” de Puşi Dinulescu, va prilejui curând o întâlnire româno-francofonă. Pe 8 decembrie 2009, la Clubul Calderon din Bucureşti, s-au inaugurat Colocviile de Marţi, noua titulatură a salonului literar. “Colocviile de Marţi” reunesc reprezentanţi ai generaţiilor noi şi vechi de profesionişti şi iubitori ai literaturii şi artei româneşti şi universale într-o ambianţă comunitară. Amfitrion: George Anca.
*

REGIONAL-CENTRAL  Discret, aproape sponatan, creatori din Târgovişte, Brăila şi Râmnicu Vâlcea au fost, în ultimele luni, oaspeţii Colocviilor de Marţi, găzduite de Centrul Pentru Activităţi Recreative şi Inovare Ocupaţională. Ne-am bucurat împreună de mesaje perene, vechi şi noi, relativizând cumva graniţele geografiei literare – şcoala de proză, maica Ţării Româneşti, cel mai frumos oraş. S-au redeschis cu noi prezenţe Academia Internaţională Mihai Eminescu, Societatea de Etnologie din România şi Diaspora, Asociaţia Culturală Româno-Indiană. De oriunde vor continua să sporească spiritul iscat de aceste fericite precedente, efectul armonizator „regional”/”local” - ”central” va fi cu siguranţă reciproc stimulator. Vom sărbători acum revista Oglinda literară de la Focşani.  28 septembrie 2012.

*

*

*
ALTERNATIVE  MODERNISMS  Cardiff University, UK - 16-18 May 2013
 • Modernisms as alternatives to realism, representation, religion, tradition, linearity, mass culture, ‘grand narratives’ etc.
• Modernism/modern(ist) thought as an alternative way of seeing/theorising the world
• ‘Alternative’ modernisms -- modernisms outside the modernist canon or mainstream, whether for reasons of race, ethnicity, nationality, language, gender, sexuality, class, geography, aesthetics, ideology, chronology etc.
• Middlebrow or popular forms as an alternative to High Modernism
• Alternative ideologies and aesthetics within the (retrospectively applied) field of modernism and the historical avant-garde -- differences and contradictions in beliefs and approaches
• Alternative ways of living/lifestyles by modernist figures
• Alternative chronologies, definitions, canons or readings of modernism
• Movement of modernism from an alternative to its contemporary position in the academic, artistic and literary mainstream canon.





Portrete de Cristian Radu Nema