Ponoslu – Poezii

Poeme (I - X)

Poems (I - VII)

FinishRomania

Postibsenieni

Care mai faci Davidoglu din Flaubert

Nici o respiraţie ba da Gine zice halima

Ăi din 50 se recos şi mai rupători răpitori

Cu mormântul pe sub autograf călcasem

Complimente copitelor muribunzi pe trataţii

Cântă-ne calul cu mamă pustnică

Nu comerţul cu sânge putrefacţiei

Neprimindu-mă pui câinii pe mine anume

Am întrebat vreţi să intraţi în puşcărie grupaţi

Amintire proletcultismul din anii 50 sau 90

Peştera lui Pituţ citită de Valentina Sandu că

Ştiu mulţi ne strecurăm pe sub pietroaie

Paznicul din parcul Stalin Vladimir Streinu

Most modern and safe way no to cover with shame

Cine te omoară pentru a-l slăvi călăreţul morarul

Transcrieri de fantome fum tăcerea corupţi latini

Muriră toţi înapoind ce-aţi furat maestrul Gaetano

Unul e Leonard atunci din catolici nezişi

Nici o speranţă grupurlor sub anticorpi

Părinţii au citit prea mult vieţi câte cărţi

Copilul lor Tror ucise pe Lorikm

Puse mâna pe Tracia de-i zicem Trudheim

Din fiu în fiu Voden Odin soţia-i Frigida Frigg

Valhall Ginnungagap gol căscând

Troia din carnea lui Ymir pământul din sudoarea-i marea

Stânci din oase copaci din păr din ţeastă cer

Din sprâncene zei călare pe lup venin pe faţă

Lupul înghite soarele luna pe Odin

Navă din unghii de oameni they sung and slung

Deşteaptă-te Frodi fericire gâtuitorului

Şarpe-n corn de ren bucuria somnului ţesătura

Visului neamul Volsungilor anatomia runelor natya

Să ne închinăm ca magii să plângem şi să strigăm

Frumuseţe străină am văzut şi cu ea mi-am rănit inima

Femeie nu am cunoscut dar fecior nu sunt

Arhiepiscopul catolic Milingo s-a căsătorit prin Moon

Tatăl nostru de Felicia Aleluia de Wolfgang

Acum şi-n ceasul morţii noastre să nu ne întristăm

Pectoribus pe toţi ne emoţionează in hora mortis

Cred că multe suflete au fost salvate de această invocare

Indulgenţele nu se obţin pentru sine însuşi ci pentru

Sufletele celor din purgatoriu nu că păcătuiţi şi

Cumpăraţi-vă indulgenţe diversiune să ne suspectăm

Tatăl nostru de Ciprian ne izbăveşte şi ne mântuieşte

Cra crai Crăciun credincios ding dong nu ştiu ce

Lerui-ler leagăn legănel cerurile s-au deschis

Până după Bobotează peste cadouri şi reni

Raza blândă-a soarelui scaldă faţa domnului

Din vremuri de bujori împroşcaţi cu prim-planuri

Şi kitsch la nesănătoasa toţi cu evantai în muşiţă

Necum artişti şi gânditori repicaţi sub şenile

Nici evreii nu ungurii nu ţiganii nu românii

Va veni revanşa lovitură koreană comunicare odinică

Greaţă în loc de graţie frumuseţe de băşică pupată piersiciu

Septicemie de partea asta dulcegării subcomuniste

Nu ne spânzurătoare din nimic tot ceilalţi în gând

Se vaită toată noaptea c-o dor toate alea nu suportă tv

Cam nervoasă şi Lenuţa e aici câte-o zi tăcută şi supărată

Nici nu mai mănâncă cine să-i dea şanse măcar de nu

S-ar mai chinui aşa burta spatele în fund câte-un pic

Vezi stupa te vindeci arbore vieţii moaşte din darmakaya

Ciuf pe creştet tulpină rigvedică turn islandez în elevare

Citeam felicitările când mi-a pleznit dintele în măr

O deum Odin Wodan id est furor Edda tasmaniană

E aşa alb pe jos că ţi-e milă să calci pomeneşti de un vis

Al fericirii veşnice care-ţi va face zilele frumoase şi păcat

Că nu ai mai avut timp pentru el aş fi vrut foarte mult să-l ştiu

N-am putut să mă abţin şi am cumpărat Maupassant

Staza nu metastaza geloziei de atunci de ce-oi fi tristă

Unde m-o fi visat fie-mea c-am ucis cu sânge rece

Adevărul rândunicii al câmpiei şi al cerului

În armată traduceam din Rousseau pentru taică-meu

Viaţa ne-a fost mamă bună nu sunt jidanca lui Anca

Sunt îngerul păzitor Grivin anagramă din Irving nu Diaconu

Alibi de-a lungul vieţii pocăinţă simetrică passer by la chute

IT offers you the freedom of choosing the right moment

Din tineri povestindu-ne scrisorilor praf tot nevindecându-ne jaf

Încă o iarnă rându-ne lăstunului perdaf n-ajungem să fi fost

Numărul de aur dumnezeul dragostei la prima vedere Syzigia

Cum să cred că vom ajunge vreodată la Amsterdam consonantic

mulţumindu-vă coropişniţe

de-o frunză fără de urmă

luminându-vă cetăţuie

pe cetăţuie din zăpada soarelui

dăruindu-vă diploma de sinucidere

pe fantezie sincron vision

visul lui Ion al Ioanei când

ne înfloreşte Viorica în Eminescu

scriindu-vă tăietura regizorului

din Brăila că la Râmnic

opera se distilează

până-n ambasada din India

visându-vă ca amici sus pe

afrodisiacul propriei naşteri

numai durere şi creştere şi moarte

de-a cancerul mamei noastre

euforizându-vă resturi empatice

răşluitei ritualităţi

prin epilepsia lui Hadrian

în istorie partizană pe Scurtu

prăfuindu-vă cânepa duselor

brădulene prin pornografie

mămăligară încă din trupuri

nedigitalizate la refuz farfuze

îmbătrânindu-vă osteoporoză

fără indemnizaţie de merit

cine şi copii neavând

o grea nemuritoare bătrâneţe

poetizându-vă ce foste improvizaţii

romanţa a mai fi intersectat

cum s-ar reteza comarnicul

şi s-ar întări catadixirea

închinându-vă carcerei lui Stăniloae

drepţilor din ţepi de barbă liberă

s-o comândeze Răzvan Ionescu

pe esplanada patriarhală

Dalai Lama nu pune cap de iac pe corp de oaie

O moarte bună încununează o viaţă bună apud Mathieu

Călugărului cel mai mult i-a fost frică să nu-şi piardă

Dragostea şi mila faţă de cei care-l torturaseră

De n-aş fi paralizat în vise harababura zilelor fără moarte

Ne şi regretăm tigrii albi doar zăpadă neschiaţi cu tramvaiul

Clopote skald întortochindu-ne castitatea intranscriptilă

Dinastie violentă cădelniţa vandana maithuna din Eliade

Joc de orgasm stup de albine stupa de oase caravana crepusculului

Cumsecădenie regretabilă atoateîncetinirea nu şi depresia cumătră

Pictează în vis vederea surpându-se cu mine la uşi duminica asta

Aici îmi aşterneam inconştientul neglijat pe o poftă din Calafat

cum ne prefăcusem civilizaţi o negritudine

tot ne americanizează vânătaia rusească

pe stâncă pact întreit contorţionari de sfinţi

nescrisă calotă recunoştinţei neluată

în seamă ghilotină ce pască sacaua

picură creştet creştin creastă cristelniţa

cu o memorie binară prelocomotivă

lumea se indianizează în înconjur de spirală

tardivă divă deva în Deva kama karma

dubletele crengilor nefrunza

mint clopot clopotesc minciuna

altei căruţe inima explodată

în şalele tatălui de văr

nu-ţi crească pieptănarea pieptul

de nu-mi retezi teza capului

în spatele penei atotlucii

lipsirea de sanscrită cantă

pelasg svântându-se vântului

de neînchipuit odihnă

adormita din crâng ie

pe planta congratulatei baldâre

vouă n-o să vi se mai pară cantabilă

gelozia pe împuşcate

nouă ne-a prins bine cruzimea

de peste dragostea tinereţii

să ne pară rău toată bătrâneţea

păcat de concentrarea într-un vis

fakirul indian jucat de Mozart

vulturi vulguri nezoroastriene

India e leagănul civilizaţiei

dar civilizaţia n-a rămas în leagăn

n-am cum te ajunge în Valhalla

pe frigul corectitudinii

colonizăm colinele colind

sub a biciului bicisnicie

adevărul legionar comunist

în memoriile lui Caraza

megafoane deşertice

cămilele în dreptate

pe Sena în Sinaia

terţinele chinezeşti

ne haikueşti ne haiduceşti

Reconnaissance

fiordul Orşova şi tu Dunăre

cu ora frâncă la coroană

cu o viperă la Herculane

îndulcind împrimăvărare

din somn în vapori aporie

porii apriori încai hai cai

cântă ultim vers prim Ahile

cantică atlantică Aviodun

n’arm jandarm Noviodunum

naşterea recunoaşterea morţii

de pe când son mason muson

loja lui Kipling din Chandigarh

plin pelin d’al clubur’lor

baltă suptă în oglindă

francofonia prin Teremia

parletre

în 90 pe rău-iubit

îl traduceam la comă

staul perenei cratime

nerupt ascezei socru

nisipuri ecumenice

plouă la lumânarea

soarelui de ieri

părere de inimă rea

canonul tunului

zidurilor pietate

recunoştinţa unui spovedit

pe tangoul tigrului

spasm pe spadă o Damasc

am conversat în viteză

să-l bată vântul ăsta pe Ricoeur

în Iabalcea

înverzeşte salcea

banaticus

fanaticus

şterse călăuze

pe Calea Girocului

petale de

moarte artificială

îmi vedeam pantofii

te uiţi să mă cunoşti

scriam scrima

sub aura sudurii

pe regiuni într-o

sporovăială revolută

ameninţări pe păsăreşte

oul de pensamiento

bagaj de asemănare

plictis pe săturate

condens presăra parafa

pe necunoscuţi nerecruţi

tot timpul este un

astăzi la Timişoara

fantezie organizaţională

centrul de competitivitate

întârziere faţă de China

complex de superioritate

lumea se schimbă

dispăru Baudelaire de la stand

şi Medeea i-o dădui lui Bolot

dodofonie ochi

pentru semeni români

în litere mai mari o să vă

citesc a vă asurzi

România creativă

cultura numerică

şcoala dovedită

standul vizitat

trebuie ştiut ce

se află în maşină

papagal mai junglă

să ne-ajungă

nu transportaţi păsări

vii în marmoră

facem parte din echipă

de nimeni nu ne e frică

tumultuită subţirime

concertul clopotelor

cetăţean numeric

persoană digitală

la f(r)acture numerique

avizi de conectivitate

tinereii Polianei

evitând scleroza

toate curg de la sine

globalul nu lasă rece localul

şi nici viceversa

defizicalizarea pedagogiei

pod decalajului digital

dreptul la apa cunoaşterii

scris francofon

oralitate americană

cartea pe moarte

patroni gârlă

Ricoeur amic lui Eliade

internauţi vizigoţi

români mai hoţi

strada palmierilor

cimitirul mătăsarilor

splaiul Sofocle

zona soarelui

Pandora ca Eva

Medeea Medusa

occidentalizarea planetei

Moise egipteanul fondă

primul monoteism cel iudaic

din care luară naştere

creştinismul şi islamul

Dunăre tulbure

sub ondulaţii negre

fiord dezgheţat Gange

cuţite abia sânge albia

Babel confirmă devorarea

Dunărea noastră care eşti în Doina

printre vagoane de marfă

mişcare contra valului retezat

trezire pe altă cinste

orb căuta din măslini

dezrădăcinaţi de îngheţ fiord

mesteceni horă albă

cu trunchiuri de întuneric

pe liber numai răpunerea

de sine cu aplauze

pe înalt pe rotund necredinţa

n-are cine ne mai nega

jusqu’au-boutisme Canada

mimoză de gheaţă sub romanţe

crucificare jungiană Paul Neagu

la valse-hesitation Herve Fischer

scăpai cu viaţă şi din Timişoara

largheţe nepovestită arhitect

temele patriotic francofone

ne plictisim de fanatism

patima antipatimii

Niculceva avea leucemie

mare închisă Mihalcea şi Cochn

terminând sfinţii

te mai pui Nifoane

năvăditelor canoane

peste tablă eu la maică

dinainte îmi rod covrigii

cum ne ţine ea în braţe

Cristoase Dumnezeule

religiozitate pe religie

Emma de la Mancha

Anton cu Iov de Ladea

printează melonul

odi et amo Catullus

Blanche zăpada de-altădată

vrăjmaşii mercenari nebiruind

nici o cronică ne pe de rost

hanatomia şi strănutai

mă strămutai în rai

fost la Paris cu Epistemon

ba în Troia cu Paris

unde-s vremurile lui Tobie

crimă comunistă de traducere

moare da Leopold Africa imperiilor

jucaţi-vă cu mărgelele de sticlă

ceri un bănuţ şi-l dai pe Dumnezeu

aia e de Brăteşti dă-o boalii

nimic nu e mai frumos ca dansul

i-am spus când am putut deschide gura

dreapta o ţii într-a gagicii

cu stânga ne conduci

grâule din boabe ploaie

când erai cârtiţă

neînverzind pădure

martor iluziei martire

o zi înainte o zi după

tăinui dăinui secundă scundă

pe talia catalană coupa santa

regii ceilalţi nu deconstrui diferenţa

pe respect din popor nu mai da

AmericanCorner

trenul gol ca Oslo-Bergen

poate prin Moldova pân’ la Botoşani

mi se rupse şi nasturele la plecare

piesa n-are scene pentru operă

la distanţă aventurile sub amintire

mai de treabă uitarea scrisorile

woman behold your son

doctrina singurei rase

ritualizarea reprezentativităţii

fumă poligonul cută pe destin

fereastra trenului melodramă

neaniversându-mă de felul meu

cine se mai întoarce pe-o parte

de tineri căzând la cuvânt

nici inutilitatea întuneric

cauţiunea americanilor

neînţelegerea tinereţii

haine verzi ochi tot albaştri

personajul cornelian Păcală

pe strada Buzinschi din Bacău

Indii fertile în scăzământul

dinspre ţâţele noastre Tirezias

nu mai apărăm părăsitura

nici n-o mai face sfârşitul României

nu lăsa nimeni claustrul aripă

ne crestarăm est-vest călători

ăla e urât eu sunt frumos voi ha ha

cavernă din cancerul ultimelor zile

ne îmbătrânesc şi studenţii

n-ajunge abstinenţa vieţuirii

pic pictor locului culoare

împrivămărându-ne jilăveala

din degete neveste povestind haos

de nu prevestind hospodar

locuri orelor nevăzute

licurirea temporalităţii

auzirăm de ani neîmbătrânire

ploaia încartiruieşte somnolenţa

urci uzurparea florii

schizofrenia aburului

oştiri dezrădăcinând

ţi se face dor de mine

părăsit o aniversare

nu mai am timp de noutate

pândă de nimeni sinea-mi de veci

alungarea tragediei

răchiţi de culoarea vinului

avatar avortonului ipse

fiind eu Ibsen nenăscut

12 aprilie 2006 nu

vrei să te mai întâlneşti

zborul obscurităţii

plin de păsări

pieirea de o fiinţă

invitaţii la poale de dispariţie

verde şi-o codirişte

sentinţa etern amânată

nici de pedepsire născut

patrii pe ducă nici

dependenţa de propria naştere

vraişte ne ducem

unde nu ne-am născut

abia făcurăm armata

steluţe fluturate

răcesc la loc

rozându-şi cipsii

apocalipsii

violul zilei

de pe urmă

când m-am născut

delirul ne urcă în pod căzuţi

pe foi de ceapă pe coji de nuci

exces de glie

accidente infertile

neclar bărbat neclară femeie

rozătoarea din faţă

prin creştini cresc spini de fini

al lui Stavru ars cadavru

vouă ce vă trebuie viaţă

moşilor şi nu verdeaţă

american corner

virusat francez

de ziua mea în Bacău

liberarea de inexistenţă

a ceea ce există

în ochi de evidenţă

mai plouă-n sus

americanilor garnizoana

de amorul puilor

lustrele i-ar înfoca

încă un tren de singurătate

piere de cum vin păsările

ziua mea în străini dispăruţi

reamericanizaţi zinc aţă

mâine soră-mea se naşte

tot în altă parte să te naşti

azi în Bacău sub arme

nemaistrânse-n palme

pe gol pe somn all the same

de unde atâţia francezi

români pe cale de dispariţie

marmoră măruntă picuri

geneza nasadya voluspo

pe ce scrii pe ce citeşti

stânca ancestralităţii

nici nu vă înţeleseseţi

cum aţi fi ăle de pe urmă

cum mi-ai vorbi dicţie

piept rampa adaos

Sculpturograma

citindu-ne scrisorile

nici Pavel nici piatră

o să ne arătăm prana

fără opera Parvati

dă-mi mata în scris

urmarea din concert

patru feţe pe un cap

jur-împrejur gât-barză

abdomen în patru ţâţe

inima afar’ încornorat

în umbră ferăstrău

pe ce căpăcire

că nu eram însumi

pe ce transpiraţie

la gât cravată energie

labe roşii portrete

la şpiţ iar c-aripă

coaste de fâlfâire

sfârşitul călătoriei

cupluri apostolice

un an cu luni

s-o fi terminat eclipsa

umbrelor la bec

spre Basile cu Sorana

ludicus incubator

mâini încrucişate peste ouă

natură statică olandeză

de-o spânzurătoare

pasăre grasă de bronz

atârnată culorii unsuroase

pe masă mulaj roşu

scara cu picioare nesirenă

patru cuie unul rupt

Cristos cinându-se

această compoziţie cu şarpe

potcoavă călcată-n călcâie

de femeia cu burta mare

un copil afară în mână cu suliţă

înfiptă în capul şarpelui

carpe diem memento mori

o copită cum să tropăie

nu ştie să vorbească

da’ ştie să scrie

Ken era Adam din polimeri

Barbi că din bărbat

plutească-ne materia

tăietura plecarea

funambulul de schimb

încântându-ţi ordinul

astă-seară la salon

tema kalokagathon

dumnezeiască minte dulce glas

luminătorul a toată lumea

Rembrandt second hand

Sorana neînţelegând jertfa

ochelar de negritudine

cenuşa numelui de premiu

vii în Scoţia sculpturogramă

înainte şi după pustnic

Nearsă prescura

nearsă prescura curăturii

din visul cailor pe moarte

nesocotită coasta Predii

în accidentul plutonic

armata mai omoare basul

din balamaua nedreptăţii

sperietură mormântală

excludere din sine

am trăit degeaba

a muri aşijderi

trecurăm de mască

ne mursecă fiara

scandal pe parfumuri

tocana de aripi

împuşcarea fătului

gazde plecate

vă fiu grădinar

părinţi de arsenic

copilăria fericită

povestind-o tragic

plutonul se scuză

sergentul un vis

femeia detestă pe Isus

doi saci de morcovi

eliberaţi burghezii

Eliade bhavan

în Shantiniketan

împăcate parfumuri

somnolenţa nedormire

fierbere de ceai

vere Tudorică

notiţe la film

culorile pastel

vise împuşcate

secundar retează

ochi de iarbă mare

glonţ bunuelian

tânăr şi subţire

judecător de voie

alege timpul

din ochii bărboşi

ultima clipă

încarcerează-mi

nu lăsaţi cadavre pe stradă

nesfârşirea picajului

prin cenuşa jazzului

a formelor plânsoare

nemaiînotată cine vrea

să mă trimită la moarte

îmbujoraţi-mă caravane

înecaţi suiţi în sund

frăţie în spargere

mirare nefripţilor ţapi

măştile pe faţa cancerului

ceartă şi remember

ieşiţii la iveală

nici din Dante nici din Ibsen

calm clan magnet atavic

lanţuri de strigăte

pantomimă inconştientul

n-aş îndrăzni să-mi

diger lăcomia

preschimbată în

teferi combatanţi

mlaştină de parfum

mirarea dihorilor

trăitul din scrisori

cine a ieşit din pluton

scrisorile după moarte

mi le va arde

citeam cărţi tu în lotus

arhitecta scrie în cupole

rămânem la partizani

incineraţi de vii

sub fotă coaptă călătoare

vedenie păroasă

pe degete pubere

se încarnară skalzii în fiord

derâdere Derrida

florile se întorc în grădină

ne-om fi schimbat în celălalt

poezia a murit în America

tu se numeşte cartea

m-am derecunoscut neprerecunoaştere

decât de el înţeleasă gaură în cap

protestant catolic iar protestant

pe soare strângem verbina

puţin ne lipseşte să murim fericiţi

cu opera în mijlocul nostru

cu spânzuratul adăpai epitropia

chindii nemaipovestind pridvor

var nestins în somn

mă înduioşez naufragiu

catcher in the rye bande mataram

tarhon în perişoare pe coasta Predii

că moare omul cu zile

dacă nu trăieşte bine

ţine-mă tăcere

netranscriind paternitatea

pe la trei c-o să mor

îmi adusei aminte

macule copacule

conversaţii getice pieritei Românii

unde ne duce schizofrenia

nimic mai dulce ca dispariţia

nu-ţi pasă că România se ia

adio la români morminte

nici să murim nu ne-o mai fi

ereditatea datinei

pierdere de ţară

cum mai ieşim din jug

treacă de la voi corbii

cadavrele de negăsit

poporul foştilor români bacău

voaleta dărâmătură pe Lipscani

sfârşitul României

luat în rîs de sfârşitori

the greatest risk is not to risk

teologabilă globaligă

Ibsen interzis şi la Iaşi

pe cadavrul armatei sinelui

plan nedreptăţilor cifru

pe istorie de ucişi

depresie de represie

Ibsen baciul moldovean

din peşteră Cleopa on-line

şi-n somn revelaţiile logos

latini prin imperiul germanic

sine respiră în avatar

altarul flutură cununi

coruri din văi curg însorire

cultul sunete în schimbare

şi totuşi prea ne recunoaştem

te-o pârâ şi pe tine

scrierea poeziei

pe mine viziteze-mă

doina învierii

ne-am întâlnit

în cosmogonii

ăi bătrâni cu ăi tineri

nu ne-o mai veni vremea

nu ne-om mai duce pe copcă

nu ka sa ugula pa idim ka rai

nobilul care ştie tainele

va merge în rai

apud Bucurescu

în Tărtăria liberă

te-am văzut şi anul

trecut alb înflorit

te mai văd la anu’ mărule

Chopin Sibelius

alfi din elfi

vikingii noştri

endBeckett

gata de Turku

FinishRomania

George Anca

PAPARUDA

Rupa, Dupa

înot

De ce trebuia să spună că numele ei e Rupa Dupa

Zice că aşa i-a venit

Aşa mi-a venit mergi la Rupa Dupa o caută viaregii nu pe ea pe fată

După clasa a doua nu mai apar în registre

PARAPANTA

Rapa, Nuit

alto

Distrug porţelanurile şi ce am scris ca Pandu

Pandavii omorau la Kauravi nu pe sine

Parapandavi ce viaregi eu am botezat-o

Adresa

N-o ştiu

Pe toate scările întreabă toţi

Spune-i

Nu

Ba da altfel îi spun ei

O s-o găsească îi apare în uşă sunt mama ta

Vorbesc cu numerologul cajun să nu vină şocul de la mamă ci de la mumă telefonează-i o caută

trebuia să se întâmple odată copil cu copil părinţi cu tine nu te-am conceput restul numai împreună

RAPA NUI T

Pana, Rati

Polinezieni

Profil în Insula Paştelui pe lat cu Peer îşi anină muma pe piramidă leagănul fiordul cântăreţul nordul

skald bard

Scriu din Rapa Nui nu-i nuit inuit înzăpezit din Pacific din bătrâni

Nu chiar de-am da în primire statuile să ne apere

De unde ştiu viaregii cum o chema şi tu

Mi-ai spus tu acum trei săptămâni

Tu i-ai inventat pe toţi

Te omor

Demult

De ce vă iubiţi

Şi pe tine

În comă

Noi

Vă arăt eu

Chin

Adrenalină

Nu poţi iubi

Nepoata

Rană regina nopţii

RUPA DUPA

Papa, Ruda

Forme

O lumină care se cheamă rece

Pădure vană nirvană

A murit

S-a sinucis

Mă gândesc

Nu el

Nici eu

Rupa

Păcat

Nu al tău

Cine ştie

Să ne apărăm

S-o ajutăm

Pe răpunerea noastră

Nu-n auroră

S-o încălzi

GIRA SOLE

Mama, Muma

Piano

Pe ritm de street lit

Muma în a doua depresie

Îmi iei vorba

N-aduc vorba oricum nu mă lasă să deschid gura

Gata revelaţiile nu se srtigă

Nu e malefică

Se termină şi floarea soarelui

Nu din sufletele noastre

Nemaiibseniene

Nesuferire

Multă lume

Gropi

RAMA MARE

Mara, Mare

Rama(yanic)

Tontoroiul căutătorilor din capul dumneaei în timp ce cântam în templu

Când cânt

Mai cine

RAMA SITA

Para, Foca

Foc în păr

Erai îmbrăcată în Rama

Para de foc parafoca

Din cald rece necredinţa

Paparuda bozi despăducheaţi

Cu mine să nu vorbeşti aşa

C-aduci Botoşanii-n Giurgiu

După ce că ai ce mă scrie c-am ieşit din pluton în onoare iubirii Dunăre unică

Restul dărâmare

Rama Sita zidirea în brazdă

Iar renunţ la piesă ca toată viaţa să nu mă amestec în viaţa vreunui personaj oricum dăm nas în nas

cuţit în cuţit

KAMA SUTA

Kata, Musa

Scăpare subconştientă

Pornisem în ţară mare alta se sfârşise iar nu mai erau ţări unde ne întorsesem Rupa Dupa vorbea la

telefon ventriloagă papa ruda rude din Giurgiu la fata nu fiica d-stră

Semafor uman unul cu paletă roşie-verde

Parcă mama ţării cine-o ştie a pădurii

Şi eu credeam că-n sat trei sferturi sunt cu alţii

Stătutele destructurează

Muma India

Of course

Maică-ta nu mai găseşte Kama Suta

LESA DURĂ

Du-le Sare

Pripon de parapon

Forma rupă garanţa m-am întors la scene din Holika în juma de oră eşti în apă uite puşcăria Midia ziduri şi politici

Uite vacile pătate Goldestein neindiene când mor nu sunt duse pe malul mării bine ziceai că nu e asta ţara ta

Afectată de aflarea de mamă prin bună-voia naşei halucinate când să-şi cumpere ţigări de contrabandă Emaus fuga la Adam Clisi ba acum Carol nici o stea davidiană mama ei crezută în acelaşi cerc rupt de Rupa o confuzie de sine un revelator cu vitriol muma cu groază îţi spune nu-ţi sunt mamă şi nu citează în Williamsburg pe o stâncă neagră într-un vechi castel evreica din Atlantic Beach te aştepta sută la sută ca mama ta a ei a pieţarilor de la Big asaltaţi de trimişii rudelor câinilor din Giurgiu

MULT BINE

Niet, Lumb

Mult mai bine

O faptă o întâplare un necaz

Ce ziceam şi eu constrâns de nenorocire te închipui

Mama de botez peste cea de carne

Tu mamă zburătăcită

E de bine

Misterul înfierii şi al învierii

MATA HARI

Maha, Rati,

Noapte ajun

Te lăsăm la umbră cara Mata

O mulţumire ţi-ar aduce moartea

Scrisesei moarta

Nu vedeai firul de remorcă rămâneai fără nas

Spătar în China

A venit ieri chinezul

Mă spăl de Pacific în Marea Neagră

Mata Hari la fund

Rati se traduce cu noapte pac Puck

CELE RELE

Lele, Rece

Jurasem impar

Tandem numai afară că nu toate în mintea ei şi defaima se moaie în rol ne bântuie dintotdeauna

pentru că ne iubim

Uşor de păsuit greu de scăpat şi mai isterici copii deja nu-mi mai place deja am înnebunit

De atunci am plecat la păscut berbeci

Ocean masculin mare feminină

Iele rele rochii de bezele

Marker & pen in one made in China

QUARTET

De pe Marker

Primo audionisip peşti ucigaşi pe lună plină

Restul în bătaia vântului puiul de pescăruş

În locul meu rabinul

Copii şi mumă partea a doua rondo

Se poate orchestra concomitenţa

Personae în roluri de instrumente

Capre clavecine

Compozitorii la zid

Vezi ce faci cu mâna aia prin mare să nu-mi vii să te vaiţi

INDEPENDENŢA

Sigur

Grade

Bate vântul

Roşu ca racul

Pe aceeaşi muzică

Diferenţa de talie a pescăruşilor

Uitasem cârcelul la genunchiul drept

Pescăruşii ţopăie pe plaja jilavă brăztdată de pneuri socializează rar pe sus pe ce planuri ce

independenţă ca noi toţi şi cu neamurile specie

NEAŞTEPTARE

Mâna cărată

Eu de ce nu fugeam valurile astea gelozesc pescăruşii mă insolam în neaşteptare după independenţă înainte de pierderea în remorca războinicilor neaşteptarea acestor trupe chirăite în alb pe simetria spumelor albe uite şi ciori voci mixte de supravieţuire cabală ori somnolenţă trei în zbor în soare atâta contre-jour în viaţa noastră palme lustruite de mare citite peste umăr de unkle Trikha

OAMENI SUNT

Adică oamenii sunt lăudam porcii după noi în pădure se face mistreţ vreau job în oraşul meu comunismul controlează Pacificul nu-i scriseşi penalistului crima asta n-o mai fi existat denunţ de adopţie legală după 33 de ani revelarea către persoana adoptată prin înscenări şi presiuni psihologice paraletale copilul adult cu familie este transportat în necunoscutul şi necunoştinţa naşterii două secole viaţa poetului melodramă apoi scos ca orice de pe scenă porcilor

RUTH BEND

Pers, Onae

Oarece spiritism

Proverbele nu sunt probe juridice proberve

Ne iubeşte fără să ştie cu ce ne mâncăm

Am iubit-o pe Ruth

Reduşi la garda de fier

VĂLU RIRE

Luri, Revă

De râs şi nu prea

Nu-i spun cât că se înţelesese cu fata

Mama ei nu există ca Mihai Eminescu

Joacă-te tu cu focu’

Nici ţie nu-ţi voi mai spune nimic război de-ai face

Bărbat război femeie naştere

Copilul ei ce bunici o să aibă

Narator fără naraţie nici o (sinu)cidere ne aflăm la mare bate vântul spulberă temerile trece mai încet dimineaţa mai repede amiaza noaptea pe sub manele răsăritul silenţios

HARA KIRI

Kira, Hari

Îndesirea cârceilor

Ce ai scris ermetic în dodii se taie

Era vorba de duhovnic pâra nu merge

Nu mă ştii nu te ştiu bat toba în zadar

Fizica ştiinţa neviului

Dukha apoi kama-vama

Jurisdicţia indiană ar putea fi de folos confiscând personajele sub pretext că s-au născut pe teritoriul ei toţi suntem ai mamei pământ o ceramică

MERE LERE

Rele, Reme

Carte cort

Am sta jos stos maya

Personae în construcţie

Probă de construcţie merge deconstrucţia

Mustaţă o consiliază pacient

Doctoriţa s-a mai făcut cu o mustaţă în dovedirea cortului ai mei încă la bere

Nu pariem dacă va face doctoriţa baia

Arhaic plus fizicaua punând şublerul pe literatura canonului

Ziua asta başca pescăruşii ne-a umplut-o vălurirea mării de cârcei

Şi-a şi luat un cort supradimensionat

GRĂTĂRIE

Grai, Tare

Grătăria doctoriţă

La 2 m de mine se află doctoriţa cu mama sa şi fiul nu e mama ei poate o aflaţi şi ne chemaţi împreună cu mama şi tatăl fetei noastre aflate la ½ m tot aşa s-a găsit careva naşă să vă anunţe pe noi da şi pe noi pe fată vă daţi seama prin câte am trecut Retrimite cu întrebarea de căutare a unei doctoriţe sosite sâmbătă 22 iulie 2006 la campingul S dupăHanul Piraţilor într-un home-car cu un cort demontat pe care n-a reuşit de la prânz până seara în pofida ajutoarelor să-l ridice

RICE PERE

Pier, Rece

Orez păros

Nişte foarte mulţi păianjeni mere pere şi repere subiectul se rablageşte precum cortul doctoriţei

Am avut sinucidere imediat înainte

Mai mult decât sinucidere

Îmi fac şi eu de un denunţ de mamă

Părinţii ăştia dacă sunt ei părinteşti

TATA-N VIS

Sant, Vita

Mare-n Olt

Îl visasem în Honolulu din profil era Mastroiani dar el şi m-am bucurat şi de la distanţă acum era în costum într-o casă modernă

Te văd mai adunat ai o cale aşa te vreau

Dar matale ai lăsat criticismul pesimismul fatalismul eşti în mare formă să pornim o antrepriză când spui un cuvânt în mai multe locuri să se treacă la fapte mă uit la dumneata la duneavoastră este realizabilă durata planul cu gândul uite că ne înţelegem ne iubim nu ştii subiectul ăsta dar s-ar putea să fii nu tatăl ci ginerele meu ce zici cât o iubeşti şi pe mama ei nora ta mamele că ai contabilitatea la bază ai uitat seminarul cele şapte octave ale sfintei monastiri Curtea de Argeş

HANU PAUL

Lupa, Huna

Fraze pe spuma mării

Chinezii au avut recoltă bună de orez când profesorul de română a fost în Japonia

De argint spre larg de aramă spre ţărm

Câinele izbeşte cu capul în valul de litere spărgându-le literatură

Clopoţei de spumă pentru glezne spânzurători şi ghirlande

Spătarul nu-şi servea propria ţară din gura turcului pe Bizanţ urcase Moscova şi prin Siberia la voi

DOUĂ SPIRE

Dore, Sipa

Să te văd

În zori spumele vin albe cu spatele la soare le vezi mătasea broaştei

În amurg invers sosesc din larg bozi înfloriţi (aici e cheia paparudei) şi spre soare burtă de pescăruş zăpadă hawaiiană

Ratează şi fraza claudeliană te dezbraci te prosteşti

BOZ’N FLOR’

Bonz, Rolf

Claudeliene pe evantaiul Mării Negre

Naşa întrebată de regizor dacă ar binevoi să-şi interpreteze rolul

Întoarce-te la ideogramele de spumă alburi cascadate şi boz înflorit paparude îmbrăcătoare dezbrăcătoare

Marea e una noi suntem unii

Dă în judecată valurile avocatul te chestionează pentru dosar bozii spumei boaba spumei lui Eminescu

Domnule nu că mi-a vrut răul ori binele vorbesc de spumă dar cititnd-o chinezeşte uraniu de Şteiu mi-a smuls pălăria

CAZU’ VALU’

Vaca, Zulu

Continuarea cheii

Mai bine dai în judecată pe dătătorul în vileag al dării tale de gol de pământ nu la nudişti nu-n Singapore

Onorată instanţă era vorba de Hawaii

Paparuda s-o joace în satul lui

Am ţinut-o cu mâinile mele pe val

Vărul le-a poreclit-o jucărie

În publicarea ibseniană i se adresa întâi ei

Când valul vine din faţă montan însuţi vei fi fiind spuma

MORT COPT

Cort, Mopt

Varianta plecării

De ce ar vrea să se sinucidă mama scoasă de pe fix dacă nu şi de spaima plecării mele în China în nirvana singură n-ar fi decât o riksha pentru naşă

Cum ar vrea să-i strice planurile cu definitivarea paparudeniei bizantine om fi îmbătrânit

Asta acutizează dorul de adrenalină criminală

Medeea n-a mai îmbătrânit

Nu cred că e sindromul ăsta nu copiii mamele sunt desfiinţate

Un kopt are cheia oului copt

Nimeni nu e flatat să afle ce se poate înţelege

Un ermetism epurat în zadar paparudă

PÂNĂ MÂNE

Mână, Pâne

Ne vede mâine

Bici drag binefacere cu moarte simbolică complice prin pasivitate coautor prin plecare

Pe aia n-o voia dusă oriunde nu în China şi amândoi chiar metafora spumei o fi mătase viermii în

frunzişul de dud al valurilor peste trupuri mătăsoase

Răzbunare pe mame pe fini pe nevăduve

Fiul ei să ne regizeze piesa

Ne ducem toţi la premieră

MIEZ DIEZ

Edem, Zizi

Ea e

Nu mi-a lipsit Zizi o viaţă ochii ei reci răzbunători din nimic

Se înnoptează sub spuma bozului

Eşti alb

Albul e frumos

CERC ROMB

Corb, Crem

De-azi noapte

Vrăjile pe noi ban găurit spume în negativ pe ochi pe nervi în întuneric fundul de ochi fundul mării tuş scăpătat mă voi mai arăta pescăruşilor numai în beznă lucrezi Paparudo bozul era întunericul floarea neagră glaucom o şoaptă de încercuire Petruţa nici la şcoală nici la minister cercuri pe iris în non spaţiu ca-n adolescenţă ejaculând

IERT CERT

Trec, Trei

Nici epilog

În spectacolele dinainte s-au oferit din sală personaje-replică fie în numele absenţilor fie cu păţanii asemănătoare

Că rupa în sanscrită înseamnă formă

Ăla cu dosarele nevestelor poeţilor

Unde s-au dus valurile înspumate halucinaţiile vizuale nocturne

La târgul de pescăruşe despuiaţii cu fâlfâit erotic

Paşteţi voi nisipul de ochii îndrăgostirii

Dau drumul câinilor negri

A CUI ESTE

Iete, Sacu

Paparuda de pe la noi

Paparude pescăruşi în zbor dezbrăcaţi apoi ţigăncile înflorite după ghiocuri ghicind în spume

Povestea s-o îngropăm în zborul soborului de judecători strigoi de le aprindem lumânări să se mire cum ne luăm mamele de la copii

CORURILE

Urle Roci

Roci coş ori plasă

Ea zvâcneşte cotul în somn

El îi răspunde

Vezi că trimit alt frisbee

Nu că eu joc yamb

Iubindu-se cel ce câştigă pierde şi cel ce pierde câştigă

Pescăruşi echidistanţi

Şeful se distanţează

JAZZ PRAZ

Razz, Pajz

Vocale pe sponci

Imn inimă mama pe coperiş pe moarte Peer neadeverit femeia verde o poate juca Ruth Paparuda producător în Dovra Frode Rasmunsen replici pe lacrimi suprarealiste

RAMOLIRE

Miar, Lore

Pe dorinţă

Magie dansantă

Sinucidere orbire

Paparudă peergyrudă

Oedip în auzul

Orbului de spumă

DRAC ONIX

Donc, Raxi

Consultă Astalos

Suprapsihoză sub doză coruri oracole vrăji paparudice

Stele negre cerul gurii

Intră bozul bondar pe spumă

Rupt piciorul să-l auzim bâzâind în zbor în ac

SPUN IARĂ

Pian, asur

Asura e demon

Ţi-a spus în finlandeză fiica mea e fiica ta nu fiica ta e fiica mea

Nu înţeleg limba

Toate lucrurile sunt mama noastră

În China de-am ajunge la mama fetei noastre

Când o fi plecat de ştia Paparuda

Ne-a vrut răul minciuna ne păstrase fericiţi

George Anca

RECHINURI

cui vom cânta din fierul frigului

design-ul afin-dafin om de fier

fiara ierbilor iarba fiarelor

şi nu ne mai omorâm deloc

douăsprezece triburi pe lume

consacră croncănirii coroană

viraj ne despărţim din zid ne primim din

zbor sămânţa împământenind templul

secretul ce se mai ţine

a te culege de pe şine

până de-o mai trece roata

cum ne-ar învârti-o nepoata

oceanele se sanscritizează

bătăile în uşă se porniră

nimereşti superstiţia

pe vocalele elfilor zefir

pace la nimereală

râsul femeilor Kuanin

proverbele tulsidasiene

zece minute şi la zdup

samadhi pe conversaţie

azi-mâine încă ai lui Rama

trecuţi de Midland Fire Station

you are a perfect thinker

desfid frumuseţea dispreţului

mulţimile accesându-şi dumnezeul

din leagăn la rug

creatorul total neant

neantul totalităţii

totalitatea neantului

gheare de doritori

eu după China

misterul metastază

nenorocire naşterea

plăcerea călătoriei

rutina Shakespeare

în zarcă

în Ramayana

alb în nealb

fire puţine

mai puţini trăgători

cap român

de Ravana

noroasă zi

năvădirea nevederii

copilul Irod

pe creier românesc

în trecere prin America

vremea iubirii

îmbracă blană de urs Zamolxe

cuvântul se întoarce

în citatul preferat

cuptorul vânăt focul vedic

buşteni de plută dovleci

porumbi la capăt somn sfârâind

mătasea pe cânepă zile

discreţia topirii păstoase

de subacvatic dialect

pahari nemailimbă ca avhadi

mittili bojpuri folcloric

aţi prins o neovedă să trăiţi

în Guardian text aşezat

în versuri ce greu se merge

cu autobuzul englez pierzi bani

cunoaştem viciile ţărilor super

se vaită cu talentul imitabil

de talente incomparabile pe mizerie

apa gâldanului în cascadă imaginară

a lacului-şarpe gealăul

şi noi îl glisam pe banc

n-am mai povesti măsurarea

bărbăţiilor fără a observa

sfieli de mai târziu

casele dărâmate morţi înaintaşi

a nu-i plânge a nu-i încredinţa

de-o urâţenie pregetată

cultul morţilor respectuos

se întreţine cu desecratorii

învierea nu e o soluţie

cum am aflat numai din cărţi

întrebaţi-ne şi nu de unde

ape de uitare pe prundiş de haos

kojeviană pasmanterie

liberată şerpuire

caravana se Isaia

dănţuieşte general între patru ochi

castă culoare sociabilism

când mai treceţi prin Evatfer

apelativele ne trădau cum

s-o fi exprimat decidentul

pe îndelete sau brusc

vreo furie confuciană marţial

lingvism de dor pe

sărirea discriminării

şopârlele măcelărite ridicate căpiţă

n-ar fi încleftat nici mortarul din zidurile

tatei John Shakespeare n-am loc

tinerimea s-ar fi ramanestat

auzii şi uite-i pe creştinii

vizitând siriacii ucigând

se descrie grupul se caută voluntari

să trăiască printre ei pe faţă şi pe dos

lumina vieţii bătrânilor preamericani

stă coasa ba gresia pe cine

mai chemi învaţă de toate nu

ştii ce mai ştie nevoia

serializarea exagerării tematice

limitative în derâderea curentelor

dominante oricât de caduce

susţinerea partizană a

predicatorilor individualişti

spre totalitarism religios

datul în cap în bară în bobi

shehenai în asemănarea

sborurilor avionului corsar

şi ce mai comunicare fără

măsurarea retroversa(ti)lităţii

vă voi fi părând americobezat

atâta şi designul prescură obscură

te uiţi la covorul în drumul uşurării

expresia nu-ţi aparţine tot silă

s-au aşezat unii lângă alţii în

costume cu cravată ar fi

acultat şi până la moarte

mai trebuia sanstan

copii de crescut încotro

raci în toate părţile

neexistent înapoi înainte

vârfuri printate birocratic

scriere conscripţiei

nu mai adorm călcare

pe atragerea atenţiei

cu victime ăsta le e rostul

în vizită pe abţinere

cine vă aduse la apogeu

nu vă mai rămâne mâine

văzuşi şi româneasca

troscot pe neîmpăcate

păcate pe coate raclate

îmbrăcăminte frigului din oase

nerimată cristic pluralitatea

descriptivismului electronic

avem înţelegerea înapoiei

pe căutate oriunde a o

păstra şi treaba ei depeşa

aglomerate doze de gloată calabreză

flamenco pauză părinţii

din plictisită virginitate

mai inteligenţa crap-crăbească rac-drac

sărac de n-ai mai pledat spre juri

versificaţi vrânceneşte Soveja

Kojeve recunoaşte Coşvana

o jefuită sarajevă

safai inelar pe bancnote

hărţile chino-descoperitoare

pe ce tenacitate predatori silitori

cătarea suspinată glonţeşte

cronometrarea supunerii la masă

rotunde şi catolice Secundar

sundaram ceramică de Corund

agrafa o tandreţe cercelului puit

până-ntre-ale sufletului de cheltuială

paporniţe arătătoare de milenar

încarcă-le vegetarian până

o servi dumnezeu la masă

în contextul reneformei „sale”

nu ne-am fi permis recrudescenţa

asasinatului de fondator tăbăceam

piesele din tragismul pieselor copile

cine mai moare cine mai

trăieşte cu ocazia acestei

întrebări ce pricopseală Rick

avem scoarţe pentru câini jupuiţi

pe sub prunii ageni unul

cuptoarelor roşii în balanţă

pedepsiţi cu popă iarba de şanţ

păcatul să nu cadă adânc

o tăia să crească iertarea

paznic de-un verde viol

apei din cracii fântânii

şi ochitorii tasaţi tunel

căderea-n cer oprită de sufletele morţilor

contraste în conversaţia horă

spargem din vioară cotul domnului

pe drept neenervarea

crâmpoţirii parapanta voioşind

frigul când s-ar prea nălţa

prohod din pridvor cruci

scrise concomitenţă neaşteptată

comenzi postraţie

scapăre scăpare capsare

nu sare paisare chalisare

o regie şi prindem scena

se poate juca tracul dracul

ne convertim subconştientul

de câte ori pe secundă

separaţia părţilor în părţi

inegale pe omor uitat

retrăirii de vizigoţi

abstracţii cresteze memorialism

în onoarea lui Ogoranu

pozându-ne în bibliotecă

n-o s-o vedem din prima pe Mariza

poate niciodată şi din întâmplare

pe-o apăsată predestinare fado

într-un târziu nefătata vacă

avea să fie sacrificată c-o

împunsese pe fătătoare şi ea

mai plângi mai fugi în vârful părului

fantezie pe viaţă a picioarelor depărtate

şi aurul perelor reîntunecat

peste apă o noapte Palladi virtual

de gravură nudul pe greier

repetându-l potenţă lăuntrică

studioul districtual puţinul sânge

lumina săracă drumul mătăsii

de ne stătu zidul bătrâneţe

mai baltă ce-n Mahabharata

s-ar fi sărbătorit treacă

şi valurile lahari shakti

tu când ai zis de Urmila spune

drept Ramayana ori persoana

dintr-e noi ai spupus-o

lumina fereastra uşa

între şi nudul poetalei

în susul viziunii advaitine

pe-ale mele le luai mă mai

cafeleai sexualităţilor interval

numai icoane palladiene

pe frunzişul cepelor

în podul fluturilor

sub tremurul trupurilor

ţi-auzeam coapsele în Giurgiu

surâzătoare necoptului

far sub scara scorpiei Fux

ne-am sfiit şi deodată trăieşti

păturită desfăcută creastă

şi ce dacă doamne nu feri

iar altcui bombată codobatură

pe irepetabil onorariu

ba atunci canciul

rasă palisada roşu de Birmingham

răscrucea toridă sudoare

pe recunoaşterea inel

focul te profila pe

libidoul mării martore

unei uitări fiziologice

surcelele îmblânzite

în catifeaua worshipped

pe răspântia de-o viaţă

pustnica toropita nezisă

păduri din zilele zilelor

frunzele frunzelor pătrunzelor

rugul violat pe o înţelegere

de încercare aminte

şi capul cortizonului

elefantul fecundându-şi moarta pereche

tragi perdeaua maharajahului

înfigi cuţitul în caraulă

părinţi de iască amnar amar

să-i despotmolim răzoare

brazdă mama tată Rama

puşca laur spânzuraur parcă-n cearcăn

zânele izânele mândrele hâdele

ochi deschişi pe cel pântec

te uiţi nu te crede îmi rezum

puţinul multului tăvălit

într-o strânsură de trăsură

nisip arsura croncănind-o spargere

orbită la întrebare sora voastră

când şi deschise a fi fost cu un negru

de două ori din zece la 15 ani

dublu şi fantezii răpuse

cât mâţâirea postpuberelor

mortului meteor la vatră noaptea

beată mai perpetrată tartă

ligheanului deşertată corlată

fă-ţi de capul prostelei ne

bunia tratamentului cu

hormoni şi tot trece

mi te uiţi că nu fereastră

cum te ţii de îmbornată

şi napoi cu scaunul town-ul

baia pluta pe întuneric

o scufundare mormânt

conacul solar ibovniciei

cocaina pictatu-te-a pe

albăstrime shakespeariană

Guiness e bere nu vin

demenaja nu şi din fado

în întreirea ţipătului

cu îngheţată ureche

retractilă feştilă o filă

albirii lui Builă

Almorei Zambibilă

porumbul nalt crâng între

cuiburi poale-nfoiate

o mizerie de renunţare

chanson şiroite umbrare

de ascultare luminată

în târzia schizofrenie

urarea de zi foarte frumoasă

şi dumnezeu şi-o aduce

aminte păcatele oamenilor

rude nude apelor paparude

o înţelepţită despăturire

deasupra oceanelor zburate

la taina vorbei somnul bârfei

şi jaf de ochi cu mâna

revisatelor maternităţi

stazione ba Kogălniceanu te gândeai

te întinsesei cu tată şi fiu

în aceeaşi zi că de nebună

satul târgul capitalele praştie

de-o piatră cântărită penultim

pe nişte zaruri de nazuri

acum zigzagându-ne turbulenţa

dinspre aterizare o perdeluire

peste Fuji nesinuciderii încă

se prefăcea neauz cartof

crep franţuzesc de

China ne tăiarăm

verb în herb în ochi imberb

joaca pe insinuarea plasticităţii

aceluiaşi ovidianism sotto

lămurită lamură mălura

malurilor şi ce vorba

honolulueană auziţi-mi-o

zăpezile hawaiiene în floare

şi-n cleştele racului reculul

săracului fiertului pe dracului

păţaniei deposedate sedate

nu-mpărtăşesc îi desantez

creola creolină crin

n-am pran am îmi descojesc

parfumul bătrâneţii pe bete

scriituri încrustaţii taţii

patru scrise clasic

altădată nici o

de bozii amforă artă

ne şi bătătorim aerul rămas

caut candid mahakavi

Victoria Square pe nou

decapolit în peştera liliecilor

fete călugăre răchitei arnotene

cine crede nu e niciodată singur

shakespearieni slujbaşi în Stratford

make the world go away

Brahma Vishnu Shiva

Rig Veda Voluspo Luceafărul

Strigoii Memento mori

devenirea nihilistă bhava vibhava

invagination hymen pharmakon

archetypal resonance astrohaiku

încă o săptămână nechinezească

leului de aur china town

altor supravieţuiri gondolă

Perseide Perseu’s mantle

astronomical arts Magellanic cloud

tot vorbim numai de morţi

numai în braţele lor

ne-am dezmărmuri solaritatea

sidi Aissa egal Vasile Lovinescu

mare întunecată haos ou

trup tăiat în cer şi pământ

archaic Sanskrit musical Nirvana

îţi face chipul frumos

cuvinte fără sfârşit

născut în ziua judecăţii

a vieţii eterne

poporul cărţii

cred în Allah şi-n ziua de pe urmă

jinni îndoiţi noii faceri

rugăciune mijlocie

lumină pe lumină

un stăpân psalmi

în dar lui David

ţi-a trimis cartea

a cărţii mumă-i cu Allah

printre ginni şi lume

Alif Lam Mim Ta Sin Mim

fiecine.

Iaşule nelaşule

Ieşule neleşule

Profetule dodietule construieşte pentru viitor scuze

Qur’an de-n Iaşi nu-l dorm

căruţa câinilor miezul dionisian

capete din apă ieşenii

în aşternuturi sub otomani

sura neîmpărtăşibilă

moale musulman de Iaşi

cu Malca moşului alibi

cămaşa aport de câini

iar la bojdeucă Al Rahimi

Rama Crist Eminescu

triunghi violent pe regizor

galeria se glorifică măr

oaspeţi răi de somn

bătrânele s-or recopilărit acut

jinn societatea nimănui

Ursache Ştefanache Piţu

teamă de cunoştinţă stază ecstatică

uite-i pe Faruki şi Netty Bossert

citit Coranul în drum spre

Iaşi Biblia toată viaţa

Al Ofeliei de nu Hamlet

d-nei Ulman de la Eminescu

primordialişti modernişti etno-simbolişti

apud Hitchins peste Druţă

poet român şi moldovean nearomân

centripetarea ca supravieţuire

Ţiganiada Povestea vulpii Voshopolea

regionalism legionarism

studenţii celeilalte ţări după reformă

în Friuli rom şi român acelaşi lucru

limba română mai importantă ca în trecut

ientitatea nu e un destin

ci un patrimoniu subiectiv

bulgării lui Druţă

în microfonul lui Hitchins

what values keep Moldavians together

I ask myself and others endlessly

how much of the present is in present

atunci faci dintr-un neistoric

un argument indirect al trădării

Mozart în anul Rembrandt franco-ibsenian

blestemăţia moldovenismului american

te-ai moldovenizat post-Budai

Paisie a influenţat care Moldova

protestant pentru copii retardaţi

greu de păcălit ieşenii Windish efuziv

un antic se consideră nou

nu mai are ce vreme să ne

treacă moldovene Brâncuşi

la Continental Qur’an-ul

cu frunze ne din Hitchins

oarece vechi nepatriarh

o duioşie pe crestomaţie

les langues sont souvent malfaitees

promovaţi valori materne

în eternele taverne

ne parlait pas anglais

te cred turcă

atâţia nu cunosc engleză

broşuri pentru căpşunari

dodii de nouă viaţă aţă

voi să vă predaţi

noi să vă învăţăm

când contextul ne va sufoca

pris la peine d’apprendre roumain

declinul şi dispariţia

unor comunităţi româneşti

identitatea omului spulberată

o insomnie mai multe

unica patrie la sud la sud

mama piatra casa mama

temei întemeiere teamă

trilogia ţepenegiană

intertextualitate aducătoare de fractologie

Kalidasa e rasa Eminescu e dhvani

ardhanarishwara amar câtă lună

vecinicia cea amară a mării

fiecare ne modelasem după altă ţară

vreo judecată prin mai tinere femei

mare lucru vorbitul româneşte

mi-o dorisem prin somn părginit

ne-om mai auzi coroană focului

ne respirarăm tăcerea

toiagul mortului Silvestru

morbus transilvanicus

printre lor românii printre lume

nuntă nun nunaş naş

levir ceangău fum de valah

cumnata lui Ludovic Antal

flori roşii geam albastru

limba noastră e frumoasă

pe deal sau în vale

catren integralmente original

iceberg reticular inferenţial

semioza textuală ca logică

labirintică a sensului

epilog noetic neautotelic

acum vreo trei ani

mai proaspăt ca mine

ora tardiva spune Dante

poate ne vedem la Chişinău

globalizarea începe la Iaşi

midland ramayan ieşean

cât să nu ne ridice din dedesubturi

subiectele şi de pe la noi

14 decembrie 1989 orele 14

Be good peisaje midlandeze

flirtations ce fel de loc e ăsta

o pulpă de miel ai

suferit destul în trecut

în midland în Iaşi filmul ăsta soro

viaţa de noapte pe fumul din zid

toaca şi clopotul pe roata horei

aranjamentele dezgustului gâde

o fi Iaşul meu de pe urmă

mâncarea frumuseţii de urâţenie

pe slava ortodoxă muscală

de nu cumva muezinică

fără Tolkien samizdat românesc

în diferenţă de tata Gulag zisei

invers Frodo un Rama fără Hanuman

Frodo un Hanuman fără Rama

Andrei râzând Laughing Andrew

spune-o Keith în limbile de le ştii

cărţi în garnizoană

alţi copii urâţi

şi-ai altora părinţi

dezbrăcaţi cerşetori

vagi legende ale sângelui

nonlabirint nemelc spiral

topiţi în smoala eschimoşilor

ne mureşenim Keith

gâdele de adrenalină

Montale la Scala

m-aş mira să te

apuci de joacă

ruperea lumânării

fiinţa de pâine cristoasă

aducerea în acelaşi Iaşi o dezrădăcinare

până la Jung a românilor

fata se întoarce

pe banca din fluture

ea pe cine ştie nu

pe mine mă mănâncă

am mai versificat

a la Apollinaire Iaşul

în aula bibliotecii Eminescu

bate-mă soare

cerule omule

tată fiinţei

plictisul bătrâneţii

preambul revelaţiei

de-un timp un hârb

femei din vreme

ne-om conversa

fluturilor

marmoreeni

mi-am premeditat placiditatea în Iaşi

pe Zaporoje Romanian Broadway

opponent mates du-te val canibal

sarmalelele şi micii de campanie

tractorul pe o maşină de scris copywriter

morţi în aceeaşi zi Kenn Lew Hux

aut deus aut malus homo caspian

a doua noapte singur o tristeţe

baros în moalele capului

canasta de după înmormântare

iubindu-ţi torţionarul iubind

pe Hristos ca Julieta pe Romeo

cititul din Galaicu salvare de Mungiu

rinencefal de rinocer leu sfâşiere

un bel automne je ne regrette rien

Dionis Adam şi Eva other lives ştreang

sunt şi lucruri frumoase radiofobie

ultima iubită a frigiderului pe răstoacă

numai duşmanilor mulţumeşte-le

o dezlănţuită revanşă de sine şi de toţi

de-aia merită să pierim autocaricamera

cuibul clubul în corturile drepţilor decalcifiate

cultul rebreanian al lui Ibsen cu noi la Prislop

George Anca

Zăpezi hawaiiene

Uvertura

baladei baldachin chinez

thao scrisă la diez

punctele meridiane

pe aceleaşi cele’şi a-ne

Sandule te-ai sinucis

spre al Chinei paradis

a muri hieroglifă

runa eddică o bifă

în dodii altcând azi jad

nemaicanonic Galaad

începe domnule pe chinezeşte

o ploaie pe sinucidere cum

te trage aţa sub zid

ce şi terţinele orientopoetice

descărcându-te moalelui jad

dintre diamantele morţilor

împuşcă anii coane Horasin

ardoare albastră olimpic

pe scumpirea venitorului

nimeni vorbitor doar punct de amânare

cum Zhongguo ne cheamă pensulei arhitecte

tunetul pe întuneric ploaie pasăre cântând

am întrecut delirului malaric oroarea

ostatic spătarul nu şi nasul tăiat

de acasă hai la muscali la chitai

chimia blonzilor petrecută nopţii păsăreşti

încă de mai săpunariţa ne fie de bine

vă respectăm a ne face să râdem

11 zile în Hawaii prin bibliotecile americane

în căutarea lui Ştefan Baciu mitropolite

şi pe unde şezând şi nici timp parohie

satanist church of Hawaii escribitionists

he hale kou a home yours aloha hula

anonymous Zoe by Zoe on her way to Idaho

dive into my luna sea kimi ga ima saigo no megami ni mieru

at 7:55 on the sunny morning of Sunday December 7 1941

183 Japanese planes swooped out of a cloudless sky and demolished

the US Pacific fleet docked at Pearl Harbour

it was this single catastrophic event

not the invasion of Poland the battle of Britain

or the persecution of the Jews that

finally dragged the United States

into World War II

Oahu submarine Waikiki Banyan Condos Discovery Bay to snorkel

history of Polynesia and Central Pacific

whaling center headquarters for Christian missionaries

and the home of Royal Hawaiian Family in 1893 a group

of armed American businessmen wrested political

control from Queen Lilinokalani pronouncing monarchy defunct

menehunes cf elves leperchuns and fairies

waikiki spurting water Kamehameha Sandwich Isles

Hawaiians consume Spam Hornell’s spiced ham

în Pacific la o masă ne iscălirăm cu toţii pe un vârf de ac

Tigmandru până-n miez de Waikiki dorule de unde-mi vii

Flori de plumeria la pensie-au ieşit boemi şi piccoli şi regi

Tegucicalpa Turnu Măgurele cinci caterinci

lilieci chiţăie în violine guri fără dinţi îndrugă poezii

căzut cu paraşuta în Piaţa Lahovary aşteptând un dric

balada omului care n-a ajuns nimic din ce-a vrut să fie

noi suntem propria-ne stafie ieşim din eri şi nu intrăm în azi

din Honolulu-n piaţa Lahovary ochelarii Paix Palhefa

dintre tongani şi hawaieni vă-nchin o ’naltă salutare

ţârcovnicii încearcă din strană straniu glas poetul L. Dimov

vocea paşei taie ca un vârf de şiş din Fanar iavaş iavaş

pacific baci recontemplându-se oraşe de dorul sorcovei cu menehuni plouă azi-noapte zidul de valuri

bogătaşe La Marian zarzărul că tuni

te prind căinţei vipere te cred ajunge-te ruga mitropolitului Bolivia cu naiba noi ba noi în bungete a ne citi chinezii şi Olivia

fie-ne cum că nu te cunoscusem cocarda taurilor în Provenţa balenele retrase-n Leverkusen sub coviltirele avenza

les neiges

baci pacific balenelor în floare latin

primeşte rămăşiţa vieţii mele morţii tale

de te rânduisei aşteptare vitrină Freud după Haret

nesomn cum ne găsise Romeo în India

de ni s-o fi urât cu binele care pe unde

treci ore dar câte zile ţi-au mai rămas refuz

mâine seară la Filarmonică Lobos-Enescu Daisuke-Palmov

scrisei Nadiei ce se preferă Marina Debattista

ar fi Usha Mehra şi Hsieh să le anunţ

voi obosi dinainte bun de adormit în Pacific

mai nici o idee poate respiraţie Hanuman

mi-oi şi agăţa microfonul în buzunar

mitropolitului binecuvântări pe Hawaii pe China

nu-l pecetlui nici pe el ziarismul

cum ne-am descoperi Ibsen

Formosa is a beautiful country exact frumuseţea

stau în Houston la Om Gupta m-aşteaptă

în Honolulu la Hsieh apoi al americanilor românilor Chinei

piesă de soartă eterna primăvară a paradisului Hawaii

ce-or zice regii zburaţi de americani

pe-aşa mituri până-n Pearl Harbour

cortex mamifer reptilin a patra sinonimie

derezonantă care mai vobirăţi rariţa

condu-l tu ce-o fi învârtind şi Cedric

moştenire sacră Eduard S. Curtis şi indienii americani

7 iunie ora 18 Muzeul Naţional de Artă Rotonda Auditorium

there must be a spiritual connection welcome and welcome

Caroline Kennedy will not be appearing at the ALA Annual

Conference closing session due to a family conflict

for the opening General Session best selling author of Madame Secretary

parasomnie văzusem ne-am înălţat forţa

Mira Simian La Depossession by Jacques Borel

Ştefan Baciu pachete cu Mele Kalikimaka

Sub Tâmpa în Honolulu un braşovean în

Arhipelagul Sandvich-Hawaii

noul Ovidiu a ajuns în Paradis

s-a muncit să-şi ţină în viaţă amintirile

n-am literalmente cui să citesc ce scriu

exilaţii şi-au făcut datoria

îngerul malagambist din insula Oahu

palmierii de pe dealul melcilor

îl vizitară Anania Lungu Ursachi

se vor scrie despre mine teze de literatură comparată

Stamatu văzuse transilvanul

mai toţi tânărul poştaşul de unde evreul

cum mergând la o femeie te ţine clientul dinainte

la cimitir n-ai loc de mortul din poză

mai şi trebuie detipărite urmele lui David

toate ar fi de bine cum şi de rău sunt

cât să te pice inspiraţia paracataclismului

lumea are în ureche cantaridă

i-a iubit pe cei ce nu l-om mai iubi

din Rohia în Oahu din mormânt în cenuşă

copie de pelerinaj maramureşan-hawaiian

aşa ne-om vindeca de floarea mirosită

când nervii ne podidiseră la joc

lăuntric plictis al lui Dumnezeu

anahoret îl făcuse Eretescu în Pacific

închinatul guguştiucilor pojghiţă spartă

şi oceanul glumei necăutat citeţ

hawaiienii români de după vizitabilitatea cenuşii

dinainte ne clasicizasem mormântul ahoe

cine a ne mai fi salutând dintre noi

să te văd paşi doliu soare tot înnorat

nu la anii ăştia a mai păcăni

a se căni pe lagăr cu băieţii bravilor

o molimă în oştile ahee sacul de bani sfâşie orice

diegetica Eugenie Ion ţel zalnic ante mortem

porecla Cârlova a lui Vernescu gnosis hybris cronotop

profet osândit să-şi răscumpere tragicul orgoliu

de a media între umanitate şi absolut prin nefericire şi solitudine

se dizolvă intelectual în lumea imaculată a gândului bun

nici dorinţa de a schimba faţa lumii nici gândul salvării prin fapta memorabilă

nu schimbă destinul omului trecător Faust vrea să facă binele general

dar când deţine puterea ajunge să creeze o lume numai pentru sine

târgul se risipea într-o privelişte rurală

liniştea de orăşel subcarpatic în drumul pastoral al oilor

la Mănăstirea Dealului unde se află ţeasta lui Mihai Viteazu

mitului femeii de 30 de ani i se alătură mitul mamei vinovate

aminteşte de destinul mamei lui Balzac

fericirea ei fragilă umbrită de culpabilitatea faţă de copii

Tolstoi orfan de timpuriu s-a bucurat de o copilărie fericită

Cârlova după moartea timpurie a părinţilor e crescut de o sora a mamei

în exil Alexandru Ciorănescu şi-a uimit adesea compatrioţii

îngerii coboară din cer arătând că diavolul a pierdut prinsoarea

gigant şi uriaş tot de-o însemnătate fiul în lăcaşuri nelocuite

heruvimul lângă tronul divin serafimul mai aproape de uman

între Steinhard şi Baciu între Rohia şi Honolulu

între mormânt şi cenuşă dus-întors

chinezoaica retrasă din zid

ce-mi din indieni karma din Cămârzana

oceanului canon de împărţeală

cum o problemă că la nimeni păsări te treziră

Shu mă lăsă în buza nopţii că 50 dolari

taxiul şi condominionul lor în suburbie

pe ieftin în campusul universităţii

cine scriind un poem cu titlul Constantin Noica

n-ar fi cercetat cenuşă empatică

era şi-n agenda lui Romulus Vulcănescu

prea mulţi vâlceni în Hawaii unul să nu-l fi

contras din suprarealismul neafin

când nouă genele şi înnaşterea dodiază

abia negaţi în absorbţie cu Edgar Papu

record în cord o regăsire de resort

în reidentitate milenar tăvălugită

les neiges d’antan poate copilăria noastră

când evocam cu nostalgie zăpezile pe care

le aşteptam şi de care ne bucuram la maxim

peisaj în care ninge cabană înconjurată de troiene de zăpadă

pârtie de la hambarul cu lemne la uşa intrării în casă

din hornul casei fumul iese drept semn că urmează o noapte sau o zi geroasă

în casă oamenii pe lângă sobă ori la o

masă rotundă citind sau jucând cărţi sau table

o stare de hibernare totală

les neiges d’antan sfinţenia vieţii a aventurii a iubirii

evoluţia fulgilor din pufoşi în duri

gândindu-mă la conceptul zăpezile de altădată

ajung la anii copilăriei când nu sunt minciuni

nedreptăţi ură duşmănie invidie ci iubim numai dacă

ne menţinem pe calea iubirii ajungem la sfinţenia vieţii

odată cu trecerea timpului ca şi zăpezile

anii copilăriei cu sfinţenia lor devin de altădată

timpul oamenii greutăţile ne transformă într-un bulgăre de zăpadă sau de gheaţă

les neiges d’antan se referă la puterea sfinţirii vieţii

zăpada având culoarea albă înseamnă puritate dreptate

numai lucruri bune tot ceea ce este imaculat lipsit de pată

asta ar însemna ca oamenii să se iubească să nu păcătuiască

pentru că numai astfel vor ajunge să fie asemenea unor sfinţi

şi ar trebui să respecte poruncile din Decalog

les neiges d’antan ne poartă cu gândul

la ceva demult apus la dezamăgirea şi părerea de rău

pe care o simţim atunci când nu mai putem avea ceea ce am avut odată

în situaţia de a socia iubirea sfinţenia cu zăpada

zăpezile acoperă toată urâţenia unui loc oferindu-i strălucire

aşa iubirea şi sfinţenia îmbracă omul cu mantia nestricăciunii

zăpada cade într-un anotimp în care totul se stinge

iubirea ne protejază de toate gândurile rele

în aceste timpuri nimic nu mai este ca înaine nici măcar zăpezile

*

Hanuman Chalisa

memorii din insulă dintelui înfiere

nu mai am răbdare până-n Honolulu

strig germen stres de cireş iacă-tă lacătă

prana Hanuman se şi luminează şoapta swerigă

se simte greul rămasului suflet fără timp ocean

târând Bucureştii în Honolulu Ştefan Baciu

ce joc mă poartă exod ne pe rod azi în Houston

cheia cititului la procesare în ce rânduire

alea monografii doctorate timbre neperomâneşte

alege-te lege cât vrei pe oprire neîncenuşată

eseul îl voi scrie pe arătarea mixtă a plantaţiei

voi duceţi limba pe coclauri pe noi fără ea ne taie barda

pe unde ajungem noi pe unde aţi rămas voi ortografie pulbere

nici un calcul nu silabă un joc la înghesuială batuta pe Pacific

când m-a trimis directorul la cooperativă cu 25 de lei

cea mai mare bancnotă până la zece ani acum şapte mii de parai

ce nemaiştiind nici duşii nici veniţii ne împăcăm nostalgia

doi autori exilium Mămăligă Joyce delir elixir

m-aş cruci crux de lux în cenuşi coborâtoare

un năduş negru de-a strălucirea alergiilor

ascunse traduceri de spovedanii ritm carismatic

compensăm sinuciderea fratelui Alecsandru cu autorul poeziei

Montale în minte nume de morminte cu planete-n dinte

România o împuşcătură de alice batându-ne între noi vânat

vezi că merg mai departe văd că nu te apropii nici tu

îmi cânt degenarea ce altfel aş uita-o numita călătorie

râme apele pescarii amărască marinarii fixuri varii

pân’ urc apoi cobor cu fâlfâit Hanuman perii asprimii

din coadă bine că scriu jai Hanuman ne la aman

nici o ţară fără baci beci bici boci buci povestiri în versuri

prea multă lume de (ne)admirat îmi simetrizez truisme de oboseală

nu-mi mai văd oceanu propriei sudori face indianul

poate văzându-mi cravata burta albul părului

America is Ravana Seeta is the abducted world

without Hanuman’s help one can’t be rama’s devotee

caste Seeta in Ravana garden castitatea ţine vii soldaţii în război

mă ploconesc temei Rama când lumea zice mama Sita

şi musulmanii îşi numesc fetele Sita Ramina

pe când nu era America nimic american Ramayana în Râmnic

închinare Raghuvar

fiul vântului mi-e har

Hanuman victorie

din Shiva glagorie

răsărit lui Ram vestnic

din tată nevestnic

înţeleptule brav foarte

bezna o condamni la moarte

porţi veşminte aur preţ

chipeş cercelat şi creţ

ghioagă steag sfânt’ sfoară

umăru-ţi măsoară

din Sankar ered

Kesarei aed

gândurile-ţi os i-s

întru Rama gnosis

inim-auzita

Ram Lashmana Sita

Sitei dinainte

paraduia linte

stricaşi demonii

cum Ram atoni

iarba-ţi Sanjivan

învie pe Lakshman

fratele lui Ram

ca Bharat iei hram

imnuri mii cum sama

i-o sfinţeşte Rama

Sanka Brahm Narad

Ahisha Sarad

Yam Kuber Digpal

poet ce mai graal

spui Ramei domn

Sugriv pe tron

şi Vibhisan

în Lanka ban

halişi soare

ca pe-o floare

inel sfânt în gât

ocean nici atât

greul e fulg

de ţi-l divulg

drumul dai

la Rama-n rai

ţi se pleacă

om şi cracă

tremură trei aere

să nu ţi se descaiere

strigoii pier în şir

de-aud Mahavir

boli se desufăr

l’al numelui tău nufăr

în minte cu Hanuman

viaţă ai nu şi duşman

feţelor speli arama

credincioşi lui Rama

la tine în faţă dau de viaţă

eoni patru lumile

îţi cântă minunile

lui Rama înger

demonii sânger’

de la mama Janki nouă

sidhi opt nidhi nouă

credinţa vieţi de vieţi

în Rama ne înveţi

cântându-ţi ne laşi

nenaşterilor părtaşi

la Rama-n rai intrat

te naşti încredinţat

altor zei nu zice

doar Hanuman te ferice

nu mai suferi nu spini

de lui Hanuman te-nchini

slăvit fii Hanuman

gurudev mie sărman

am tradus-o necitita

întru mama Sita

nehindus alumn

ruginii column

recită de-o sută

de ori ruga mută

ba mereu bine

auzi-o în sine

chalisa

grăi-s-a

Shiva

grăi-va

mărturisi-va

Tulsidas inimit-a

Ram Lakshman şi Sita

prin stăpân uman

Hanuman

se văzuse-n ciob

lotusului fob

azi că joi m’a

Rama noima

patru roade

pe noroade

var ne coastă

de pe castă

din culoare rămas

nici iconostas

lui Hanuman aţin’te

să-ţi întărească minte

agnostic poet

sultanului afet

în joacă treacă

timpul oleacă

gyan gun sagar

uscatul iar

om mai arde coviltire

pe sub stele mahavire

nenufar

lui Raghuvar

salamandra

Ramachandra

dragu’ tatii

Raghupati

Or bhu

Prabhu

cumsecădar

Pavan Kumar

descheie sutra

Anjani Putra

Sankar suvan

vidyavan

scriu cărţi în avioane

vântului pavane

a doua versiune

din chalisiune

timp

ghimp

guru picior polen de nufăr

oglinda minţii îmi descufăr

slăvit fie sri Raghuvar

rod împătrind pe altar

puţin la duh eu lui Pavan Kumar

mă-ncredinţez şi-l rog de har

de rănire-ndurerată

nu-mi rămână nici o pată

sus Hanuman ocean darshan

sus Kapis lumii izvoran

de la domn Rama vii sfânt tare

chiar al lui Anjani şi Pavan din născare

cu braţ de vajra eşti viteaz mintos

cuminte gândului dai bezna jos

trup în aur veşmânt găteală

cercei în urechi pe sub încreţeală

buzdugan ţii steag cezaric

număr sfoara arhondaric

fără muzică fără dans mântuit doar în gând

de prin China cu mama te vom reinventa

sărind la nepot prin volutele lui Buddha

celălalt Shiva conostemu-ne cortizon

lume reală maimuţă reală realitate reală

vorba România vorba Hawaii vorba Claudel

maimuţă mântuitoare ca la urs

o scriitură nehalucinată lumina hawaiiană

sundara kanda Lanka Hawaiii mă gândisem ne spus

ringul ningu-l ia-o zăpezi Kamakameha

pe linia asta e şi Bangalore acolo Mamata

cum să nu-şi fi amintit de jocuri schimbătoare

mă-nvăţaşi bine liber de instrumente sfaturi de hula

lăsămu-ne indieni lui Shri Hanuman ji

caraoacheş soare bronzat şi gălbeneala Orleans

n-am fost în Hawaii nu în Houston poate în New Orleans

plimbările în nimic ale mai marilor le întorc în tot

pe-aici sosirăţi din Maui şi restul tot călători

nu da nimeni un ban pe tine nici pe mine

de două ori mai lung baston orbule foştilor

şi vorbesc limba asta de-o viaţă vai de capul lor

şi-am început s-o lovim şi noi de voie nevoie

eu Hanuman în Hawaii biblioteca la muncă Lanka

precum în cer aşa şi pe Pacific aşa şi pământul

lui Petre Augustin călătoare aeroelasticitate

la plecarea din Houston în muzica odinioară de Mozart

de lângă Hanuman Savitri mă mai şi întreabă de Yama

şi dacă sunt evreu precum în Rio aşa în Oahu cărţi în cărţi

ochi de noapte scurtă la articulaţii osul ce-o cotrobăi

altă carne râncedă scăpat dacă nu de creoli de nemurirea lor

binevoitoare împrietenindă vorbe pe cataracta Corei

the kiss in mandir sărutul neindus titlu cu otrava altădată

demonstraţia s-a comis din replica mea premierea

şi a celorlalţi au avut grijă de mine mai ca de oul lui Columb

scuze intraductibile castru de albastru interastru

calculez extravaganţa mai negăsit venirii decât pierdut plecării

lume nantă elefantă nemaimuţă în căruţă amarantă

în New Orleans la ce m-oi gândi necoranic sfânt alterlingv

ne-ai uita uitarea oceanului marea cătarea

kenoză limpezindă aceleiaşi dăltuiri de-a sudul umbrei

nici crusta nici crucea roata soarelui Năvodari woodoo

Kojeve şi Luca Piţu pe scaun aviatic înot paraşutabil

tai ziua din desfigurare mulţumit refaci doamne omul

Agrawal ar produce antologia versiunilor chalisa

ceva divin în orice hărmălaie mai de doamne-ajută

clubul ramayanic se subţiază nemaistrăin oraşe tură

oraşe cal Takona mlaştina de armonii

short de spaimă şi ce depărtare pacifică

ce-nseamnă benvenuti şi dacă are legătură cu Ben Hur

ce-mi trebuia să mă uit pe hartă acrit de anticomparaţie

răsfăţ primordial pe ţăcăneală lungind cădelniţelor ghilotina

în o sută de ani preşedinte indian al Americii

vorbim promoroaca iar am ce uita da-li-da-ra-da

limita rimei draga-ne Kriti Kavita ne-o poate învăţa

tată sinucis ni se arată pe oală hindutva

prostii ştiute din mai bătrâni o să vă aduceţi aminte

glogovenească imputrefacţia vârful oceanului

copiii ăia sfinţi şi tot aşa chalisa distracţia Năvodarilor

bine vă şade sus nepotul mâine-aşteaptă

diaspora mit în cădere şi magnetism absorbant

dacă nu şi visezi Plato frazând diplomatic păsul

munţii devale durerea afabilă la dispariţia propriei ţări

nu auzii cuvânt românesc decât tot în Hanuman chalisa

vulcanul nu se va studia o libertate de a erupe subtil

călătorie lungă nu mai ai când să-ţi pese de întors

cinci ore după cinci în lanţuri fragii toaletarea zeilor

nişte zile de viaţă în Pacific nu strică Edgar închid ochii

tot templu nu degeaba oi fi tradus Gitagovinda

peripeţia peripatetică din ocean încolo Kali sati

muzica nu mă mai surpă negru-roşu bandulieră pe împuşcate

nevadă Şeherazadă o zi snob o viaţă snop cal de gal

se înseră îmi pun hainele chinezul lângă mine în verde

vedem luna plină pe oceanul si-no-ni-mi-e o mie

prea asemănarea de rasă pe aşteptarea prinderii de sine

cu dorul de măsele băiete ai artificializat sfinţeniile

de 25 de bani norocul lui Ron că ne fu acronim pe nou

să nu uit să-i spun ce-om descoperi în afară de cărţi

de-ar fi credincios şi nepervers mai şi are timp

nu-mi mai are literatura decât de o formă geam/para

nu m-aş lăsa pe-o noapte unul cu urechile cât muntele

tot ajungem noi undeva apa nebăută nu se pişă

da-mi şi scârţâie scheletul nervos nu aşteptaţi

nimic de la americani vă pârliţi ca la război nici

nu există altceva să trăiţi calcul în voi nu la rinichi

tradusei din Eminescu după Tulsidas versete sete

miramaya mii de mirări cecul e datat 11 iunie

necazul tău nu-l pune pe seama Americii are ea grijă

boceşti copile ca-n alte avioane uscatului aer

om şti ce ne mână o mână poartă o poartă

m-o fichemat pe mine ceva nu eu pe cineva

ne vedem de-ale noastre de nu ne mai vedem

răstoaca a fiord îţi înconjoară reuma stresului

nu ne spui orele ceasul soare sus mai avem carul mare

cine moare cu mine mi-e mamă Sandule Plata e

martoră tu ai sunat să faci lectură nu eu port

sâmbete să nu intru în Pacific în pace pe tine

ar trebui să te caut cum te-ai omorât şi-n pământ

te-ai scufundat până la antipod să spun

şi oceanului sufletele voastre ca popa lui Dumnezeu

se reflectă carele în albul de jos al norilor mi-au înflorti

bubele hrubele apropiindu-te de ţintă vezi că nu există

nici întoarcere nu mai ai dai buzna în Hawaii

glumă de deshidratare Pacificul dedesubt de sete crapă

petrecere pe săturate maratonul tonului atonit

ne trebuie poemul pe cancer ginere incinere

sterilitate cu scâncetele în casetă notele mai cu domolul

boală diasporomână mai prăpăd atât ne rămânem

tirada nu ne-o despleticim salpetru columbiană

nu numai Colombina cocainoman nici cât un jaina

scriindu-l înviere înot stins ipoteca Micescu

briza grămadă o spadasinăm şi la mâna a doua

mersul zarului pe cărare fără vreme capcana

caraulelor ce dacă schimbăm o vorbă cu oceanul

reflexele pătate înfrumuseţându-ţi limitele şi dându-ne

peste nas te mirosim cu admiraţie perversă

dinaintea asemănărilor dincolo de invazie crime compas

prejudecata mi-o cară zborul ceva se prea întâmplă

amurgul plăteşte oboseala Tasmania Haiti haină

pe dansate fetele cu focuri băieţii cu ape

aerul bate vapoarele cu miros de realitate

ghirlande artificiale printre copaci înfloriţi

culcaţi pe miresme cu petalele bangalorian

cânece din orice tinereţe mayaşi stridentişti

închei ca-n Oprah kavita şi mai şi scriu aloha

all pearls are not created equal tattoolicious

ai un ţânţar pe faţă mă place că eşti dulce pe mine nu

Ukulele by Samuel H. Elbert and Edgar C. Knowlton

Ukulele S cover and drawings by Jean Charlot Stefan Baciu

ukurere me de mite kakunin ukulele ichimura masakicho

ukulele o ghitară hawaiiană şi cum să cânţi la ea

Parinior a novel by George Anca UH Manoa Hamilton

Mira Baciu-Simian Scholarship annually up to & 4000

French literature and culture preferance will be given

to those candidates wishing to study or research

the Romanian influence on European literature and culture

Paul Claudel a Hawaii Main Author Mira Baciu

Mira Baciu Ionesco et le Paradis perdue

La naissance des obsessions fondamentales d’Eugene Ionesco

Charlot great muralist of French Russian Spanish Aztec descent

Mira Simian houla macomba hora a Zohmah et a Jean

Ce livre de larmes danses et saudades

Hiver infinie ce chemin de Tinka mon enfance oublie sur Olt

Et le violon du tzigan cria et la guitare hawaienne s’arreta

mi-am adus aminte c-ai orbit de iubire a noastră să fie

hungry polar bear turn to cannibalism space colonies

could save human race Hawking says Hawaii citizens deserve

to know whether or not the federal government

is monitoring their phone calls will Hawaiiţs ttrash be

shipped to the main land five is a lonely number catatonic

I like coffee he likes tea Hokulani Imaginarium

Memorial Cemetry of the Pacific uitasem de Alexis Carrel

Rumanian culture and behavior by Ruth Benedict

Rumania Seişanu’87 Davies ‚89 Brucan ‚93 Ratesh

10 Eminescu 73 titluri de Mircea Eliade unul în română

ciorapii murdari din buzunarul de rezervă al genţii

Paul Claudel in The Pacific uh no 1 1975 officers of the

Society Jean Charlot Honorary Life President

Mira Baciu-Simian Preisdent Mariake Watanabe Viice President

Jean Charlot Interviews with Mira Baciu on

the illustrations of Paul Claudel’s Apocalypse

chinezul cu peniţă roza capete zvârlind înfige

suliţa în inima cristoasă vitralii netopite

împărăteasă bălaie pruncilor moşi

irodice înnourări născuţii proaşcă

nu bei nerâvna bulbucării

efigii feţe-mâini sagesse crainte

ce vers dedans zburaţi de-a înflorirea

rondul penelatului conscriptor

rotunzimea atlasică

mai din butoi cu ursitoarele şi boul

dragoni vâlvoi pe frunze de viaţă

în carul călimării frescă adăpaţilor

goarna plonjând în flame aripi de gheare

tuş perechii dintre arderi

înotători pe trepte bucle

anatomie reconstelată sub zei

roţi maxime pereche sub al barei

osii de negru paralele împerechind

iar creion pieriţilor imponderabili

adult în braţe mumei înjunghieri şi columbi

copilul fuga spre cosor de mitră

areopag nitraic feţe bundă

şarpele plinului scara veninului

ch 10 p 26 pe baldachin un spân pasăre oaie

jar armăsarul sătura copii capete

discul lui Vishnu demoni pompieri

spirala-n dreapta în stânga tatăl puternicului

de vă rugaţi în cuplu nelaîntâmplare

ambarcaţia cilindru împins tentacular

cu cruce cât de Krishna lanţ măslin

variantă mai de păr îngeraşi

cartea cui chinez la masă talpă

rege coroană sceptru cocârjat veteranului

câte tri ori trei capete de front

iar sombrero pe gratii şi un bifrons

cutia fetişului că raţă pe trei creştete

carte dusă cu apostolul sus

americanoidul cu mielul în ceafă tunsă

schelet gimnastică împleticită

răstignitului veşmântul geometrie

în ferestre de palat demonstranţi şi bursieri

încă o răstignire martori rechin

de nu se-nalţă din trei inşi în albia crucii

pomană olandeză ghitară şi surlă

treime răstignire încuiată

din măruntaie lăutari debordează înger trompet

compas pe îngerime strop de inimă

compun deschis pe autocercuire

bătrân cu cheie faldului de rai

carte şi pana turc pe bou ibseniază

cruciat şezând cu faţă yucatan

în pătură forfota creată tălpi pom

imensa carte pictor s-o orneze

înscrisă-n cerc ferestruit lăuntric

scări călătorite vârteje

pene pe medalioane claudeliene

pe lung au fost înalte acum întinse lat

baloane după treflă altor capete

infinitate portretul până porcul

ci elefanţii suntem în apocalipsă

drumeagul profilurilor damnate

o relaxare tânăr bătrân cuţitar

etaje siluetele încăciulate păr

palat mai mult geometrie

stea de şase cu urechi substelare

câţi de porumbei ciuruiţi en passant

cu gura căscată la raze cu politică

şurub oprit pe plaja criptei cu viu

crucea suliţelor ce se însăgetează

lingăii de troacă sub farduri diavoli

hermafroditul rege pe spate

structura ciripită muşcă

regina una cu de raze capul fiului centauri

clepsidra retezând-o la mijloc ăi doi

falange mai curăţitoare de măşti

încoronat cu secera în mână îl strigi

hăţul în gură dii prin aer şi alt laţ

a pipă ori pahar rotund grafiat

ce mare lucru formatul cărbunele

şase balauri pe steaua-n şase colţuri

trâmbiţe trompetitoare vorbea Bron la telefon

coasa ta cap de ce decapitare

talpa pe lungul crucii linia ciocanul

încoronat între capete de coloratură

din hârdău cu mâini în sus în jos

mărul în palmă pereche se clatină coapsele

chiar adam ubie es ce caligrafie

de monumentalist pe pereţi

mă prăbuşesc iuţire sabia între voi

Aristote Plato st Thoma st Augustin

cu degetul spre şalul răstignit rotund

înghiţirile ireversibile pe tuşe groase

femeia cu pântec de leoaică ah şerpii

arşicele de foc scuipate Gyr să vezi

azteci în ce apocalipsă claudeliană

ce masă mire mireasă carafa

Cristoşi suprapuşi lanţuri miltoniene

zimţi de capete roţii cu înger aztec

sucala cu roata cioabă înţeleptule

hidalgo anglu cu câte un cap în mâini

doi pe corabie porumbel peşte

trei în şir la mijloc pălăriatului pe cal

să nu-mi spui T nici shirt

Jumenta Krishnamurti Blavatsky

tipic ceafă-n ceafă pe ziduri zidari

top of the first page pălărioşi ştanţaţi

din revărsări încă semene hârtia zidită

păsările mai încoace

nu intra tată în oglindă

că mă dedei la o parte

viaregii neauziţi din Hobart

The Ravanayana created and directed by M A Richard

Rinoceros By Eugene Ionesco Directed by Glean Cannon

Baciu la Arcadia mergea cu cadru

altfel welcoming cu plete fluturate

pe Mira John a ascult-o la clasă

o urmăreau cu drag studenţii

viaregii crestează vulcanul de dimineaţă

mai spune ce frumos e în casele troienilor

mă autocitez pentru deruta viaregilor

aici nu pare suferinţă nici consecinţă

o melopee sferică pe înflorire păsărire

peştire n-auzi nu vezi nu strigi nu te uiţi

vreme geamănă cu sine

oul climei mereu cald

azi faceţi parastas lui Sandu

se ia soarele cu vremea

nu vezi doi vorbind ba aleargă

ba dormitează paradis somnolent

viaregii se risipiră pe lângă

parcul lor sub turnuri

briză jilavă perfecţiunea se lipeşte

timpul se fărâmă pasîre subţiată în dans

aş duce-n mormânt aerul

ăsta cu parfum de înviere

înotând în Dumnezeu

Ştefan a arhaizat modernismul

Mira surfa cu Paul Claudel în Pacific

au revoir en Chine

Kumulipo is a genealogical creation

When space turned around the earth heated

When space turned over the sky reversed

When the sun appeared standing in shadows

To cause the light to make bright the moon

When the Pleiades are small eyes in the night

From the sourse in the shine was the source formed

From the source in the dark was darkness formed

From the source in the night was the night formed

Darkness of day darkness of night

Of night alone

Did night give birth

Born was Kamulipo in the night a male

Born was Po’ele in the night a female

Born the coral polyp

Born of him a coral colony emerged

adios ke aloha adios my love

hapa haole

the lonely croewd

Cathy Song

it was another long walk

through the sugarcane fields

of Hawaii

where he worked for eighteen years

cutting the sweet stalks

with a machete his right arm

grew disproportionately large

to the rest of his body he could hold three

grandchildren in that arm

in China even the peasants

named their first daughters

Jade

Pake Hawaiian pidgin for the Chinese people

Divan Haviz critical thinking Hypatia

The Prison Journal Victorian periodicals

Studi francesi vital speeches curing catastrophic amnesia

tripwire a journal in poetics los cybrids

The Botsotso Collective Poem Mythlore mythopoetry

Hawaii Review haiku for a sterilized island

Poetry we err in open air devil as swalow’s swerre

Kula Manu byn-hawaii literary journal

dacă nu vorbeşti amuţeşti citeşti Hawaii is still

the most prefered dream travel destination for Americans

răspunsul rotund al visului către acoperişe

chalisa chinezească maimuţa lui U Cheng

suntem mai mult chinezi hai la maimuţe

aer împărţit cu tehnica şi cerul

în aeroporturile internaţionale ale Domniţei

via Alda o comoară de nefericire răzbunată

Brâncuşi în Paris Yukatan Hawaii

crima discontinuării studiilor eminesciene

azteci decupolaţi romîni infertili

Hellen ştie bună ziua mulţumesc vă rog

cuminţi bibliotecari fantome în virtualitate

roata coralilor învârtindu-i peste

scriitura albă a valurilor pacifice

thank for Jean Charlot’s Brancusi

he comes with Joyce Apollinaire Pound

fredonez chalisa în ocean burtos de pâslă Hanuman

ne prosternăm vântului ecou oceanului valnic

stătătoare vreme arbori de crini

suferinţa la mii de mile

vaca sfântă n-ai de unde s-o tai

cosmogoniei sincroni coralul întâi

în afara mingii

fredonez Carmen Our Redeemer

înot în acelaşi ocean

râsete în eternă surdină

bucăţi de lavă din născutul coral

menehune small people who worked at night

mahalo nui big thanks ukulele

uku/flea lele/jumping jumping flea

aloha ohiahi good evening

aloha au ia oe I love you

aloha kakahiaka good morning

aloha miloa much love

hauoli lahanau happy birthday

hauoli mkahi ki hau happy new year

mele Kalikimaka Merry Christmas

okole maluna bottoms up cheers kampai

Letters from the Sandwich Islans by Mark Twain

Tom Galagher Modern Roomania NYUP Printed in India

Ruth Benedict on Romanian November 1943

Occasional Papers in Anthropology No 1 1971

Introduction bz Margaret Mead interviews with

informants in the US for the Office of War Information

studies on Thailand (1943) and Japan (1946)

interviews with Philip E. Moseley on Romanian culture and behavior

use of the work of the sociologist ethnographer Dimitrie Gusti

this supposition had been wrong the Old Kingdom

of pre-1913 Romania and had omitted material

relating to Transilvania the Banet (sic) Bukovina and Bessarabia

limited circulation (multiplicată) is permitted now

at the request of Professor Robert J. Thodoratus

with the understanding that no permission

will be given for quotation in any other publication

M Mead as executor of the estate of the late Dr. Ruth Benedict

First issued in mimographed form in 1943

by Institute for International Studies

I History as it Appears to Romanians

Ii The Land and the People

Iii Adults Life

IV Child Rearing

V Some Romanian Chracteristic

Romanians are a charming people

the Romanian ideal of life is frankly hedonistic

perhaps no flok poetry in Europe is so sensuous

and so acutely observant of nature as is Romania’s

the great Pinetree Gaster acacia blooms Romanians are extreme

the new toy the baby Romanians in any circumstance

hate to be reminded or to remind themselves

that they ever will be old and helpless

toward self Narcissus grandiose complex

their death fantesies are of marriage to a Queen at

which the stars and planets officiate

the incubus opportunism and aggression

kiss the hand you cannot bite

the tendency to create scapegoats strigoi vampire

Furer principle preventing masterbation (sic) Vacaresco

the consummation is never happines in this world

the same instability for a personal Paradise

luck and determinism (amândouă-ntr-una) atitudes toward

violence the close association of physical violence and love making

the Iron Guard regime of terror in 1940 was beyond comparison

with anything which happened in the establishment

of fascist regimes in Germany and yitaly and

Jugoslavia probably the most marderous in any country in Europe

purge mob killing loating blood-madness exces

any forecast of the Romanian situation

when fighting stops after this war is certain

to be misleading if it uncritically adopts

the urban Romanian cliche for the general

population that is submissive and peaceable

may god never put upon the Rumanian as much as he can stand

beating is torn from the Paradise Hawaii to blow of love

guilt and atonement feelings of guilt are

extremely unlocalized and diffuse in Romania

expiation alms giving for my soul

Stratilescu says the rich keep no fast

a clean mind Murgoci Waldeck disaster no in politics

disaster in sin and expiation need a king

social solidarity village solidarity is relatively week

Rumanian Weltanschaung is vividly expressed in their

concept of the end of the whole establishment

order of the world it is called the time of

afterwards and it has a Christian

flavouring of resurrection of the dead

but it is entirely different picture from

the Western last judgment it is

the release of chaos When the son will beat his

father And the daughter her mother And godson

his godfather And goddaughter her godmother

when times are bad and evil rampant the

pesants will say The time of

afterwards has come it is the

final consummation to be expected of this world

ce mi-o fi plăcut la tine Ruth sword fish

astfel mitomania pe a noastră zăurdeală

cărţi nelegate website-uri aruncate

în prefiinţă nu ne ajungem coada

cu Ruth şi Margaret mai câte

de ce nu venisem eu în Honolulu

sfătuitorii de aici în de ei olivi

bolovanilor paraclamansozi

nu mă aflu în restaurantul japonez

m-a pus ăla cu picioarele pe pământ bum-bum

lăsăm copyrightul la matale pentru original

bag seamă de nu şi traducerea Baciu

te dai cu hârtii de la el ori academie

în trenci în Hamilton toţi speriaţi

Kahalo Mall cuplul mixt că ride acolo

aia nu ştie e din România

adică din Albania aş fi ştiut

nu înţeleg nimic americanii

nici pe ei înşişi n-am cum îi ajuta

foamea dă depresie dom’ profesor ce te iederai după

recepţii ce povestiri despre ce ţi-a dat să mănânci

eu mă lămurii cu Charlo şi-mi iau la revedere

să vedem pe unde ajung cu Klimenko

o fi intrat şi frigul condiţionat în mine

mersul patru ore pe jos prin arşiţă

sărat şi înotul o gratuitate rară

încotro s-o mai apuc din lanţuri

duminică de pâclă intenţională cu Insula Paştelui

Polynezia mirajul Pacificului

frigul mi-e de la ce-am citit palmieri

puse pe distrugere absorbind copii

trei pricomigdale de la japonezi

aerul liber mi-e poezia

Bucureştiu’ cafenea literară în Honolulu

antropologia dispariţiei speciilor omeneşti

via Hawaii cu prăsila amestecată

bluza sub pat nici poltergeist nici Ruth

cum s-o mai crezi japonezilor thailor

cine a câştigat războiul însă postum errata

reef triggerfish rhinecantus rectangulu

humuhumunukunukuapua’a

to fit pieces together with a nose like a pig

box jelly fish after ful moon stung

Diamond Head Crater was formed about 300 000 years ago

se poate măsura o degradare de sine

în înşirările transcrise nemimaniacal

Ruth mamă via Moseley Gaster făcători de ţară

ştiinţa nu mă mai priponeşte

caut o sentinţă care să mă coste

chiar n-avem pe lume noroc Veto şi Mariţo

oceanul ne-ar primi şi ne-ar săra

de fapt mai aştept o rafală de vânt

pe transformatorul de sub pământ

n-auziţi şi voi noaptea din Honolulu

numiri hawaiiene ramayene aztece ecce

the world was made by Jesus

who is going to protect honest citizens

it was about not drinking evening

I thought if this poem will do

nothing knowing of it but you Bron

see Baudelaire’s clouds on Hawaii

no poet like us to thoughts reading

still only you in non drinking evening

lost hula in Jules Verne’s Tasmania

got some three couples of vocation

I happen to be less anti-American than Laura

antipodes from here to Romania not Africa

we missed a globe you figured it between us

Charlot played it again with the muralist

yet the sonnets went all to Laura

zet I did sent to you the birds aloha

Don Quijote alrededor del mundo el autocomplot

Hegel de bine America Latină de rău Rusia

slavii nu pot face cultură nu citise romanele

centenario de Beckett Esperando a Godot

un cavou alb în Makiki le-am spus de Kabir

Steinhardt Rohia Baciu Honolulu Ionesco Paris

hrănită ortodoxia ardhanariswara

nerăbdare metafizică în moalele oceanului

noaptea e mai greu oriunde la voi şi mai cald ca ici

parastasul miră marea în colibe de chirpici

credem Anzi anziani băcie fundul sacului popri-ar

de-o scufundă Himalaia pagina cu tata Friar

somn coral fugit cu visul iunie şi dinspre moarte

tatăl nostru Eminescu în Hawaii ne întarte

şcoala scrum din fumul zilei de-nceput mi-o arătai

petrecuţi balenei supte japonezi români şi thai

cum mi-aş scrie testamentul nondepresiei propice

tropicelor cancer rupe-şi ori aricii de arnice

sine uniform nici tu nu adormişi în Bronmajaya

din Hobart până-n Jakarta Bali bibliografioaia

sfânt hanger betel pe semen alasalasan de Java

val textil oceanu rece până îl încinge lava

în altă viaţă peşte de Pacific subţiat coralier

în şube de mumii siberiene taţii

munţilor Hawaiieni Tâmpa Capela

vorbim tăcerea Himalaia în Pacific

Bron este femeia Pacific canceroasă

pe tropicul Capricornului când

în Tasmania altfel copilărea

şi tot soră-mea de la antipod era

sută la sută Viorica mai şi Găeşti

oamenii ăia trăiau într-o transă de ei inventată

vorbeşte cu un accent rus de parcă

n-ar fi terminat războiul niciodată

numărând generali retraşi în Hawaii

John Pierre rus şi mexican fiu de mare şi ocean

pe evantaiul Pacificului Paul Jean Ştefan

Mira netrecută în registrul de înmormântări

popa era plecat la New York

perechea oaselor pe brazda naşterii

ori înfloreşti ori te faci kitsch

Ellen evitându-şi India China nu România

Klimenko mult şi-l aminteşte pe Anania

care pe Mira o preferase lui Ştefan

asta e calea să scrie el o scrisoare

după datele ce i le voi adresa ritos

ei între ei uite ştim că e crucea

aplecată să nu cadă poate o

îndreaptă cineva sub ochii

lui Mikhael ori ai Mariannei

le-ar plăcea lor să supravegheze

îndreptarea crucii că unul din ei

făcuse aluzie la datoria administraţiei

grecul îi va trimite vâlceanului din Feleac şi poză

ne mai deşirăm fatalitatea

fără judecăţi de talent etnic

ne luăm în nas nimicnicia

indusă de la psalmist la yankeu

aşa că şi Edgar pe recunoaştere

din Brazilia de-ar suprapune

finalurile depărtate în timp

tot în Hawaii cu el ne-am dadincapa

aşa şi Bron din cancer surâzând

aşa şi viaţa Mirei cenuşa lui Ştefan

neîmplinită a i se adăuga de oase

traforate muzei hawaiiene de Vâlcea

când eu nu-mi găsesc unghiera

şi gheare chiar simiene voi arăta

poate ascunse prin muşchii globului

aplecător de cruce şi Confucius

chocolate covered Macadamia Nuts

m-am aranjat nici de cadou nu sunt

diferenţa o face bananierul

coasta oriunde o femeie

depresie simiană se luminează de ziuă

Frangopol şi Miclea ultimii darwinişti

pe scoaterea românităţii din

ştiinţă că numai alţii sunt breji

sunt şi nu sunt apud Sandu Văduva

orie eşti ori nu eşti ce snobeală

că eşti că nu eşti la futu-i mă-sa

pe statistici cât neamurile minus altău

pax Mira de nu Mira în Pacific cruciţa

i-o fi pus-o la căpătâi chiar Ştefan

şi i s-a alăturat după 15 ani erau scunzi

altfel de-o vârstă cu părinţii mei înalţi

alunele lui Adam de a Susie geniale

ce şi-l mai caut pe Edgar tămâie

amicală să-i inhalez în gol

subiectul se apropie de fine

nu ştiu ce va fi de ziua asta spre ocean

la bancă pe jos în downtown

care de la temeiul Hawaiiului care student

senior de bună voie cătană

în Pacific deplângând rabinul

creştinat cu crucea pe-o ureche

şi confiscata familiei proprietate

pe o petă română franceză hawaiiană

cum să-i spun canceroasei că sunt

nefericit de pleoştirea crucii peste

canceroasa cu patru ani mai tânără

ca noi încep ca-n Trinidad

aflându-mi altă mamă tot moartă

tot din Vâlcea mai boieroaică

naţionalizată acum restituţionată

la neamuri fără amintire

cum îţi închipui poate e şi cum te bagi

unghiile cerşetorului fără picioare mă anunţaseră

că a primit el banii tu le aveai de 10-20

de ori mai lungi şi te crezuse alb

Hanuman m-a adus şi mă ţine

Inseminare simiană egloga Hawaii

Îmi voi rezerva dreptul la cenuşă

Împotriva mitropolitului nesinucigaş

Ea-l ţinea şi-n farmacie şi-n libertate şi-n Hawaii

Toate economiile da-le-aş la manechiurist

m-ar şi oja grecului de-mi zisese Hristos a-nviat

i-am spus Hristos s-a înălţat şi a repetat

nu orientu-l deprima pe Klimenko tropicul

mai ştim fraţi indieni săltaţi de Susie

cum sunt românii dacă ştii cum sunt alţii

poate nu şi viceversa Ruth-Gaster-Gusti

făcându-mi părinţi din Mira şi Ştefan sunt evreu după mama lui

voiam să aflu adevărul de la Edgar dacă

şi-l mai aduce aminte dacă l-a ştiut

să nu ne fi depărtat reciproc de preconcept

interetingly Ellen has been in India

China and Romania my countries

Brazil and Hawaii she shared with Bacius

and long live America-Tasmania

picioarele de ieri pe toate drumurile astea

de azi şi păsări în campusul Hawaii U

în mijlocul familiei tu tai iarba întorcându-ţi

maşinuţa din două manete eşti smeu

poate şi sfârşitul de aventură

mai mult necălătorită în floare

pe comoditatea depresiei

crucea-capul plecată sabia n-o mai taie

plecat rămâne capul netăiat cherie şi uite-mi

crucea bacilor de o fiinţă cu oile mele

cât îmi plăcuse iarna trecută fără motiv

probabil mi-am evitat moartea euforică

de nu luată de sinuciderea lui Sandu

hai să vorbim prostii Alda într-o zi

de părinţii tăi de tine atâtica

să dau de cărţile cu Văduvii

mai falnici palmieri în Casablanca nei Pacific

o plută pe incalculabil o sare

procurându-şi apa infinitului

ce ne caducizează ni se pare

a nu se supăra chinezii nu

suntem indieni nu din Taiwan

să observe că-i băgăm în seamă

ce mormânt de nu al nostru ne-o fi chemând

cruciţa chiar plecată văzând-o direcţia spre cer

via România de-oi fi desluşit-o nu mai

raţionam nu căutasem cu dinadinsul

un gard dreptunghiular în fus de cuplu

de văzut în literatura lui şi a ei

previziunile postumiste separat de

timbre şi străzi închipuindu-i

ori procesele de proprietate

viaţa ca viaţa dar moartea te practică

nici nu mai ştii dacă au nevoie păsările de oameni

sau invers se tolerează în apatia iubirii

pe o briză prea turistică pentru înţelepciune

adâncul suferinţei din blândeţe

călcată în copite tehnologice

de nu ne-ar semăna Pacific

şi celor din Carpaţi viaţă-n dar

cartea asta e a cui n-o citeşte de-i scrisă

aplecat cap netăiat îngropat

a chick of depression biten me as their

tiny cross is inclined being not the tower of Pisa

I realized lately that Simian House in

Râmnicu Vâlcea is just the art museum of their

but it is revendicated leagally

by the owners the Simians who know next

Mira a fost o Simian nu o simiană

să nu-i fie neamurile simieni peste ea

că e-n Pacific cu Paul Claudel

Oltul tot încheiase cartea ei de poezii

doar i-a ghicit ţiganca mări şi ţări

la ce bun conacul muzeul ruina

privim fiecare prin pământul de deasupra

ca prin cerul vieţii noastre trecute

s-o luăm altfel Susie nici n-ai auzit de Turku de Zagreb

atunci sfaturi China nu e comunism şi atât

uite că poţi cunoaşte dincolo de nenorocire

pe capul neamurilor ceva dinainte şi de apoi

să nu mă fi ataşat de repărinţi

în necunoştinţa vieţii noastre

trensferul e valabil două ore omul-cercel

maşina de dolari nu merge just go tot blat

scăpate picioare până-n downtown ceva

de-o complicată catalepsie

fricoasă de cârcei tropicali canceroşi

ne smulgem din pricopseală

planul era cum încă ne ţinem

lungul lumii să vezi pe cine-m’

ori chinezoaica ori tasmaniana

de nu peace corps Leana

sunt neamuri de pocit fără vorbă

cunoştinţa la loc nedormitul zbrr

cum mai şi satu în city express

văzând cum se desecrează ce

unghii zăribile infra downtown

Beretania Pali outcomunity Rada’s Piroscki

nails manicure &15 pedicure &25

out of its shell în casa spânzuratului

femei tatuate spargere muzicalităţii

no comic reading please Fort Street corso

dress for less Bethel CompuTant

Prince Jonah Kuhio Kalami naole Ruth’s Chris

be at least 18 years of age

aici a vrut s-ajungă indianul

antologiile americane fără români

românii nicăieri ce-n Pacific

globul era de apă neoprit la America stătător

Ted în Insulele Marshal şi noi o slujbă

ce-mi trebuia Hawaii pe cine să întreb

meduză sferică nedantelându-se

Maui caramax pe oile noastre albastre

oamenii parcă ar fi hărţi ale insulei

în tot atâtea caractere şi culturi

orchestre indiferente sau nu la păsări

să-mi pară rău că plec din paradis

depresia de ieri mormântului neproscris

preţ îndepărtării de gulagul cu părinţi

acum fiilor dacă le mai trecem prin minţi

la legende de prakriti par Claudel

au dr. Alexis Carrel en temoinage

d’affectueuse admiration

ieri ziua solstiţiului cea mai lungă

druizi hawaiieni fără nevoie de noapte

cancer şi Jean Charlot la delicate parts of the man

când a plouat trei săptămâni să fi văzut jena de paradis

în loc să văd apă şi piatră mai bine pe tine şi pe tine

o grabă a dispariţiei din tristeţea hawaiiană

hula e a oceanului şi a dispăruţilor speciei

ritmul entropiei americane de ce n-apăru Ron

ori vi se moaie la toţi picioarele în amurg

alte curiozităţi din oceanul cel neprovincial

cine să mai ia copyright pe Baciu de-o lume

obezitatea hawaiiană a femeii noastre

nici albul valurilor nu se mai hotăra

nici zăpadă să fi văzut pe munte

Tâmpa din Honolulu fără nea

căruntule negru al patrulea

pe toată lumea a n-o mai lua

bine că-mi văd de Orleans Orlea

bunicii queckeri tată agnostic să crezi în

valoarea individuală să ai grijă de alţii

mi-am amintit cu drag peregrinarea prin

Ţara Lăpuşului între munţii din Hawaii şi Pacific

şi acum unde mă duc nespălatule cuc

O Aia Hawaii Autopsihogramă

toward a new Metterichian (sic) Era

lăsai pe Hanuman dedei de aloha

energy weapons radar absorbing metals

boli mi-oi fi lecuit să mă invidieze doctorii

am zis ieri a lucrat pentru viitor speriat Jim

pe fază Bron şi ne-am luat umbletul

nici măcar anunţat amicul foame glodită

copii răsfăţaţi-vă părinţii neînengleză

străbătută subletal lumea năpastă

ruperea de matcă vijoi vineri joi

pe Transilvania când eu te întreb de Tasmania ta

unde plantaţia cântă focul trestiei

second hand smoke şi pe arrigatoneză

cum voi şi aranja stanţele astea

nu numai indian dar din trestia înaltă

chemându-vă din toată Asia americană

distraţi-vă generaţie nu suntem morminte

crezuţi în academie de pe corali

copacul numai flori galbene scuturat coral decedat

acestui zbor

sunt obligat de soarta acestui zbor să zac

în vers încetinitul Pacific la un pac

soldaţii marinarii de liberi invitaţi-i

strop marinari la apă la aer cu soldaţii

pentacostală riga de mătăcină zimţ

auzi-ne aloha Hawaii cu părinţi

deritm claustru laur coclaur de Pacific

nu-mi strig lichid poi mâine jumate de specific

treflez încetinirea speed aş juca nu ştiu

ne află ore hore pe cobre coboriu

de hula te învaţă aniversarea bulă

ci ne distrăm canastă Popescului din hulă

aşa ne paşte clima cu polinezienii

mala şi micronezii danseze caloienii

că de pe urmă dreptul adio hawaiienii

doar că renasc în copii trăiască râmnicenii

pot să le spun istorii de doamna doctor Morris

am scris lui Bron şi versul Baudelaire că ai lui norii-s

ne suntem siguranţă centură îmbucată

de ne luasem şatra şi şi pe mama fată

picăm înot şi-o vestă vestească-ne rechini

de ladră idolatră cu mile şi prăjini

înghesui ghes chelie pe oul neghimpos

şi filmul scoate ochii târziu Los Alamos

plecând cochilii perle din mers am prinde plod

mai grasul hărtănirii războiului din pod

de neestetic vadul mă descotorosi-va

ajungerea la poştă în Minnesota viva

acum şi butoirea Parisului strâmbangă

o piesă n-ar cânta-o nici neamul lui Barangă

o anonimă coardă cântându-se aland

cu saudadul sudic vânat şi goeland

ce dat nezar o zare în dar primind primat

cu simiană missă altarul a pamat

n-aş fiorosi chirnoaga pe şalele cămaşă

rar benevol la dungă în Indonezii paşă

ne strângă bumbăceala bumbacului mănuşă

pe înţeleg a stanţă gunoiul de la uşă

prea pe zburate urcă la smuls abia-abia

cu lumea din oceanul mai limpede cişmea

ce zici tu nea mulţime c-aş scrie ireper

de nu şi canonada c-am luneca pe cer

privească-ne toţi peştii ne râdă îngeri lucii

înfloare Viorica la vocea Santei Lucii

abia acum se-nfoaie direct peste ocean

spre ceva nou cu moarte bătrâne căpitan

lumina prelungită bastonului bălan

cu ochi de chinezoaică ne e aeroplan

astfel se despărţiră şi Magellan şi Vasco

de lumea cunoscută ci nouă doar fiasco

întreabă caraula de ce numai o stea

mă-mprejmuia din ceruri în ultim’ noapte-a mea

îţi va răspunde ţanţoş social security

lăsaţi-vă broscoii pe plaja purity

n-aş mai rima nici puşca s-o slobozi by chance

spontan şi Paradisul plictisitor la dans

de ore dinainte mă fleorţăi pe ce preţ

mi-oi fi vândut alura infantă nemaicreţ

cine de cine scapă te ţin într-o crăcană

străveche măgăoaia telefonează hrană

de foame câţi pe astăzi s-or alfabetiza

în silă moşul scuipă cu preţul pagina

pe plată cânt aloha nu mi-a părut zăgaz

neascultat pe arta cu artefact afaz

mi-aş subţia gonia cu agonia ocnă

de frig neauziţii de sare nici o ocnă

analizaţi colindul kabala cu afoni

şi tare ne mai iartă doimea de tritoni

citească îngerimea şi sus de-o pomenii

cum ne plăcuse viaţa chiar şi între cei vii

pe-o parte a epavă împins de mal din cuplu

din nepăcătuire mă număr tot quadruplu

aşa că la pretenţii scuipaţi căcănării

nu ne mai vândă Scorus ce scârnă cântări(i)

se lasă ăst’ mă-mpinge de glandă peluzatul

n-aş asculta galera ce mi se face satul

întrevăzusem caldul prea luminos şi-americ’

să-mi fi trecut prin linişti un sunet de-ntuneric

sării peste depresii îmi cauţionară

bătrâne leat cu mine şi ignorata-mi ţară

la tine vin Grigore Alexandrescu zi de

Ştefan şi Mira Baciu de peste Atlantide

Pacificului clasici nu îi mai presărară

arhaic modernismul său de odinioară

la Paul Claudel cultivă al lui Charlot amic

mexicanist cu zidul nu Chaplin tiriplic

rechinul şi plevuşca o fabulă pe invers

engleză japoneză trăgacele pe triggers

ne-om ferici nebunii de neam de neam din noi

cu dragostea picturii lui Teodor Bogoi

cine s-ar sinucide să aibă altă baltă

decât Pacific sine în umbră că-l asaltă

ce-mi spune cum că nu mă încape babaracu

pe Atkinson marţ’ caşul Ala Moana lacu’

am răsărit pe triste cormane înflorite

mireasmă taoismul gândire fără rite

în viaţă-mi număr scala de cuie ne în inimi

şi de urât şi moartea cât de curând puţini-mi

dospită covrigeala orăcăie baboiul

de-o empatie altul elicea lui Alboiu

ne facem că ne strigă pentateuc din raft

ăi graşi se scob chiloţii cu val răcoricaft

se înţelege gluma masivităţii slană

musulmănime suplă grăsime-americană

rămân în spaima pielii la saramură culă

neconstruită verii pe lanţ de funiculă

prostimii o fântână de-un deşti şi unghios

nu te stropeşte plaga de când şi aghios

mă tem că pier prentâmpin pe Tâmpa timp prieten

cu plaga împuşcată din cete-n cete-n cete-n

rar sânge pe Waikiki din peşti devoratori

încetineala strigii şi ce mai nenişori

o ploaie ţârâită în scurta mea şedere

odată inundaţii şi nici o mângâiere

cordon recif o parcă înoată prin destine

o obosi ridică şi vulpea ca de mine

ne-om călări carâmbii om înjura poporul

cum din Hawai poetul conjură viitorul

cu dumnealui maestru prea naltă subţioară

mai aminteşte-ţi altfel Mărie Mărioară

greu orele să fure din spaţiu cer becher

călugăriţe limpezi de întuneric ler

balaurul se-ntoarce nemailuat în lance

tot Bistriţa izbeşte vlahuţian în Toance

prinserăţi fenomenul ca-n puşcărie rime

memorizare vie nici moartea s-o suprime

exilul tot o pală de învârtit memorii

şi-n Hilton Village roata Hawaiilor e-a morii

mă în răspăr răspărui cu unghii fâlfâinde

chineze nemongole thai lande nemai inde

Pacificul o vale muncei la antipod

o guşă nucleară puhoiului de iod

când facla în multiplu reflex de hula frige

unduitoare afte de zgaibe catalige

de-i veche sprinteneala tresaltă şi maceta

măcelul pălăria colegul tău Gambetta

eram complecşi atuncea de complexare râsă

mai jos înăierarea nici pâs de a sa pâsă

oranj noptatic bakhtul cu Hanuman în joacă

a rugăciune starea de pace te atacă

nu din fiinţă flama abia toarnă taverna

o coadă caravană în satul tău Izverna

Pacificului peştii zeificaţi corali

ni s-ar părea şi Darwin şi păruiţi bacali

vei persifla ori tifla ori din prescuri secure

ce ne tălăzuieşte credinţa în custure

sub obiect o sobă la tropic nici o sobă

cu naşterea nici iele nici ursitori cu dobă

a nu-mi cădea aidiul cu poză de registru

a nu-mi afla periplul Danae ori ministru

de-mi şi abat sfiitul parad patris prădar

şi ies cu Muşatescu din strada Sărindar

parodiază Baciu pârnaia din exil

Hawaii vaii taftă caftanului tractil

i-am vizitat mormântul ce rar năvod năvadă

Pacificului cură perechea să şi-o vadă

pe gheaţă câinii filmul în pargere vădeşte

aş vrea să scriu o odă şi tot alexăndreşte

nu comparăm uitarea necumpărată sarea

pe unde curge apă nu ne lipsească marea

am alungat de veacuri recunoscut conflict

nici dracul să cunoască recunoscut adict

ce de secrete zboruri discreţie fidelă

pe margini să nu tulburi ermetica nacelă

nopţi caste valea pleavă o vântură vânată

se scutură din carne şi sufletul de fată

paşi iuţi a înşelare dans hula unduire

lahari predispusă sundarya citire

mă poticnesc ticnire aducerii aminte

în mort cu vin tandemul stafiile incinte

de separate quante din entităţi bacante

perfecţiune monştrii visatelor infante

a înghiţit mejdina portocalie tânga

tu mai închide mina bănată din Nălânga

imersia Marsilii cu Honolulu sore

şi iar claudeliene pedante choefore

la capăt mai nici Susie prefaţatoarea sină

cu psiholog zăpadă ce orbul i se-nchină

nu Bron nu Ted din Marshal tot insule yankee

nu recunosc aloha nici delăsata Cheie

de-a jumătăţii noimă genom şi paranimfă

spălarea de oceane prelingă-ni-se-n limfă

faţade sub masaje coralii iar corala

o operă sacrală-n acord cu nicovala

bine că nu-mi atinge crăpelniţa dimensii

să car pe câini o gheaţă de sete şi hortensii

în tinereţe arta ploua în fapt de vreme

şi parcă semănarea târziului neseme

mai noapte la întorsul fus cantonat cutumei

ce-o fi văzut vast cuplul hrăniţii câini anume-i

sustraşi din aparenţă îşi văd de treburi dharma

tot indian când mama îşi păcăle jandarma

a povesti nu-mi cere n-ascund de interog

fie şi în cărţuşcă de corb cu inorog

se răsturnară sacii înscrisurilor lojă

nici unghii nu-mi tăiară pe corso şi cu ojă

în seamă câinii bagă salvarea semenară

rar oamenii la mandă înot de roşioară

ce şi catharsis hybris târgoviştenii vând

Gitagovinda ritul dansat paracomând

cum oboseala bască ne basculează prova

ori provensal ori nordic nesinucisă n-o va

pâlc petrecanii rase s-o deznoda şi dura

din rotunzimi de ceară din charminar Tripura

aşa pendulul hindul plecându-mă vocal

îmi ţin neintonată şi mantra de coral

voi dezvolta în studiu cu avocat chinina

cum că bătrân profesor nu-n India în China

păcatul confesării iertarea iar în braţe

să-l dea de nopţi la dublu împărcuitei Vaţe

condac don icos dinte căsătoritei carii

stabilimentul Platon arcadian acvarii

bătrâni esteţi jucatul de tineri în picioare

urlă o băbătie de râs înstrechiare

a liniştire frica şi de umor infarct

zăpada fără haturi ori câinele e arct

sau ţi se pare filmul atât de şanţ pe focă

oceanu-mbujorează albirea univocă

v-aţi mai lupta olaltă la patru ani cu fata

în avion din Houston să meargă în Bharata

adaos caterincă împăroşe ţesala

copilul urlătoare aminte în Valhala

mă duc eu iar că vouă vă pare cu deranj

negrul orelor pe craca de ne linia oranj

câinii tatei cautate în apt fapt Mahabharatei

văd c-atunci rimam altare cu arătarea karatei

nici o salbă de albalbă nici un crin de hawaiin

dacă unda mă desfundă înapoi în Shaolin

nici de psihogramă rostul dodie nimic moloh

cu aloha în fereastră Goe-n Marcea e paroh

ce şi tata să mă rupă cu fiordul mai acum

şcoala arse-nvăţătura ce ne facem doar de scrum

într-o insulă-n Pacific din destule şi mai şi

şcoala s-a aprins vacanţei pe ziarele făclii

de-am cobit şi alt dezastru de cu ani e paradis

rar să se trezească altfel cine din acelaşi vis

nereligios cu banul aruncat pe cancer rac

scumpă viaţa pe ce plajă se prăjeşte ăl sărac

mă fersc nu hoţii rula îmi lua şi fâş şi taşcă

nu e voie lege single nici tu să fii de-al lui Ceaşcă

pe subconştient poetic nici un sfanţ că nu se fa

nici amorul nu transpiră tropicului mucava

nu văzurăm noi de sexul ăl sexagenar genar

un ianuarie simetric pe solstiţiu druidar

cum concluzii hawaiiene de-o decadă mi-aş smuci

Campanella în cetate nu ne mai solarisi

sa re ga ma do re mi fa pa da ni sa sol la si do

Iliada Odiseea Ramayana Mahabha ho

mai o hoaşcă de paletă ne-o picta adiacent

din zăpadă scrii ajunsul până şi pe continent

timp mai mult decât hârtia ăsta este subiectul

pe săpun scrii puşcăria aviatic dialectul

ne forţăm calandrul rampă ne pictăm din compoziţii

cu ideea pe poiană de a nu pica în viţii

ce şi-n Polovragi cutremur sfinxul dacă d’ukulele

a ciupit struna băcită tăbăcită ne e piele

zarca sacra pe Pacific din iubirea Stăniloae

ce predanie întoarsă pe moşie mămuloaie

nu scriu versuri în arenă întreţin pentateuc

mi-e de capătul Katrinei c-apoi ştiu unde mă duc

Picu Angelus ori Tulsi împănează audiţii

iar în plasa placentară înflorindu-ne strliţii

până la uscat mai este una zi a dispărut

din repaos haos doamne Eminescu a părut

ce de stanţe în instanţe grasul dreapta apoi grasa

într-o viaţă ailaltă doar odată-nvârte roata

singularii într-o trupă de pereţi umpluţi cu ei

care s-o certa mai geniu din bărbaţi şi din femei

mă voi descălţa devale c-aici e înghesuială

poza-şi face mănuşiţe în verzală neduhneală

n-o s-aleg de psihorată călăreala pe horhon

de hornar nici har nici han nu nărui norului pripon

din a liricii petală sângerată pe pedală

nici bacil nici lipsă guardul gardul ghimpii îşi răscoală

nici a scrie în picioare pe cardiogramă gram

îţi cunosc cuvântătorii de o litră în program

de cu cale alţii saltă ţara lor eu o brobon

cu un abstinent semestru şi la loc îi cerşesc tron

de ce din ziuă noapte se face pe mosor

îmi pare copiere din ce citeşti sior

vedea că stau în picioare postcăcare o şuetă

mai ţinea să mulţumească la centură pe lunetă

pe luate plită hota ce anglism neluminat

de când tata şi cu mama nu s-au mai destrăbălat

judecă-mă tu din vârfor de lăţimi pe doage orgi

muzica porunci de şuncă avocatului de morgi

care scrii te preîntâmpini datului de morţii toţi

cum adormi din somn răsare amic nu fanarioţi

nu vă sting lumina urâţi pinguini

limitată noapte nedormind lumini

fiecine fila ca la naş compilă

de pe aripi smulge-mi şi ultima milă

da’ măcar distracţii dintre carabine

crabul neouatul diferit de sine

după câinii prin zăpadă pingii în incubator

de-notaseră şi valsul din picior pe alt picior

sărăcia sub teroare şi a bogăţiei dumă

pân’ la ziuă noaptea nu fu timpul nu mai e de glumă

hawaiienii în Pacific avioanele în zbor

o climatizare sumbră naturii pe polizor

de numai cinci ore puiul şi mai tânăr paraping

ne începe cantilena neplătită nici în ring

scris negenial anume de trecut peste trecut

şi aştept căzut rutinei să ne mai fi petrecut

măcar zodia prozodii muzica urzică zică

tocmai când mă lasă clona s-aţipesc nu-mi mai e frică

mediocritate somnul o aramă inelectră

ca şi cum a doua oară le refuz trei sute vectră

impresii ai acasă de-aici prin proxeneţi

americană curva la fete şi băieţi

ai mai urâ fanfară pinguinari zăluzi

ornitorincii stele ca printre papruzi

li se cuvine totul şi nu se au pe ei

corona altădată acum şi scarabei

maqi şi murirăţi tineri vă vai nenorociţi

în viaţa de oceane la antipozi păşiţi

pe cine vizitasem mormânt în altă lume

la antipod se cheamă că este de renume

atunci în cer m-aduse dantesca pogoreală

cu înălţare veche pe firul de beteală

suntem din vii azi mâine din morţi se mai ocură

să pici la drum cu moartea că ai de-ntors procură

depinde cine însă te mai cunoaşte moaşte

cât că delaşi cravata şi insula cu paşte

Pacificul ne vede c-o insulă cu alta

ne-aude noi pe dânsul ochi şi urechi penalta

cantata nu se cântă de frumuseţe vană

călare se încarcă pe neagra caravană

tu ce tragi înţelese catrene le transform

pe când afla-voi bancul pătruns de cloroform

Maldivele alt’dată a faimă de apar

femeia ca şi asta zadar prietenar

furate paradisuri de banul nespălat

salut librare nu eşti nici zâmbetul zâmbat

întoarcă-se păroasa ca roata lighioană

de mă-nsoţesc Sorbonei pantagruelic hrană

hram dării de pomană viaţa la umblat

cin’ s-o contra-ncotro să zărească epifanii

nu mai gresa bătrânii de-şi agresară anii

de zdrenţăroase boşo aviamericane

şi grase patrupede în cupluri de arcane

cu tot dichisul foarte departe-i insula’i sus

lui Eminescu şi-a lui Euthanasius

aproape două ore însă şi mia mila

putori abia cu banii şi tot parcă de-a sila

odâr America rămâi cui eşti

şi nu întoarce capul spre Găeşti

c-ai bombarda suflerul

pe Eminescu şi bananierul

c’est grave maman răzbpoiul ne coace propagandă

pe scut întoarsă încă ridică-se pe glandă

ce ham pe iapa brună amestec de damblale

să nu-ţi mai pese doamne de îngerii matale

înghesuit în hălci de sovhoz mă vezi în tindă

jumate şapte ore pe grindă în oglindă

ce tragi color Orlando pe Arlechin de noadă

spuneam nici o valoare abia mâţa de coadă

cuplezi catapeteasma religiei gregare

prilejului onoare icoanelor rugare

o mulţumită sieşi a preot ortodox

grecimea mafiotă fereşte-te de box

îmi trebuie de-atâta amar de timp duşman

s-ar bucura în urmă pân’ pe Teleorman

gen maraton caietul cad să învie el

să povestească foaia catrenului duel

nu te-ar trezi c-o apă ocean tras de sub talpă

te voi compune Marlei nici chiar madamei Marple

zgârciţi de dinainte să nu se cace insul

a-nfometare vinde-i cativă ca învinsul

contorul unghierii bara ca patrafir

ca-n Carnivale chronos diferă Andrafir

Mirela nerăspunsă a drog sau neamor

Cu banii mai alalteri neduşi la cremator

Ca plata unu unşpe zării pe ecranistru

Şi nici că stau pe ace că nu ajung ministru

Şi-am loc la giol nu dreapta de malul femein

Că se schimbară budă acum şi razachin

Mai nesimţită oama c’americana getă

n-am unde pune dreapta picioarele în chetă

răsplata m-aşteptase dar iar m-ar fi furat

ruşinea arătându-mi legându-mă de pat

oceanul munţii over din creaţionism

într-un coral iar creaţa ne crăune câinism

nu-mi bubelor strigoiul desfac în gheară lungă

ostatic Valentinul saregamapa nu-n gă

cu dusul şi întorsul te saturi de Hawaii

acolo tot transportul îţi fluştură toţi caii

că e armată poate americani pe japi

epavele cântate în şcolile de napi

frumoase de copile se ştiu cu doamne-ajută

doamne fereşte cine mai ştii ce parăsută

voi sparge şi măsura a asana arson

cum şi istriii cară ori pumni ca lui Parhon

moşi îngălaţi netulburi e drept că magraoni

pe zile bir zburară cu foame de ioni

mi-am înfrânat ranchiuna versificând-o copt

nici orele scăzute în dublu ritul kopt

decât în graşi şi golul pe stânga bani luam

dormindu-mi armia în hawaiam

reproş de grasă nu tu să-mi iau bagajul unde

jivine la cravată ca mine şi cu funde

frustraţi pe pacea mării iraqieni măcel

mă şi scrobişi în gâmfă netorpilat căţel

noroc de prepeliţă pe coropişniţă

cu mărunţişuri Chapman mai face bişniţă

scârbe americane te taie de pe listă

nici tu nici România de parcă nu există

da’ anonoim cravată de unul singur canci

n-am loc de-ntins pantofii dacă aveam bocanci

vezi tută că sunt graşii nici ac să fiu nu trec

din Honolulu-aproape opt ore de refec

voi şi uita pe scrisul pe sus ateriza

da’ Dumnezeu ne vede din înălţimea sa

şi tu caldă şi amară

spiritele te vărsară

verşuri mi te-nmormântară

mai neagră călugăriţa

vaci bălţate-avea Mariţa

Minneapolis le paşte

New Orleans le recunoaşte

jazzul cu Gitagovinda

ne aşteaptă cu oglinda

mama-ne Elisveta

soră-mii să-i zică beta

plec la iarba de plecare

peste ore cu versare

ce-mi plăcuse astă-vară

chiar acum fostă amară

cară-mi dispariţia

florii de streliţia

că mi s-o mai întâmpla

melos în America

popular şi ţărănesc

după ea mă prăpădesc

spectacolul pleznise o zi nici un rotund

aşa ne nimereşte furtuna de pe fund

m’opresc de rând şi laur pe morţii blues-ului

ai chipului cioplit şi a toate mătăuzului

că vă scrisei iubirea cu mame într-o piesă

cenuşăreasă tot tu şi iarăşi tu prinţesă

trezită în ambiţii uitarea n-o frimalgă

precum şi eu din freedom abia bobii o algă

plancton de le iubit-am balenelor materne

ne-o obseda a mamei nevroză între perne

şi dublul ginere cum să se mai supere pe

a noastră părintească foială de pe stepe

din patru-n patru ore şi două de saftea

ne-am întâlni bătaia de-o a scuti pe ea

c-o luă într-o silabă de ne eram ce cată

venită-n capitală însărcinata fată

ca nunta-n Himalaia cântată Kalidasa

de Parvati cu Shiva nerup-ni-se casa

ce petrecurăm maya numească-se şi tot

ne vom iubi cu viaţa oceanului înot

te prind în piept a sorţii cu inima ci iris

pe rime d’Eminescu Brigbelu şi Tomiris

din Botoşani de nu chiar pădurea Gorovei

sosiră oseminte şi zornăiră chei

prea repede la tropic şi creştere şi martor

băiatul juca fotbal îndrăgostirii tartor

nici zece ani ca mine când kids love books citind

de dragoste copiii în cărţi că se întind

minori noi apărarăm persoana să o ştie

de am iubit-o tandru cum e-n copilărie

cruzimea părintească în studiu cu Medeea

literaturizasem şi-aşa prosopopeea

cum carnea născătoare subînţeleasă firii

de-a doua nu mardeşte fătucei trandafirii

de tema punitară aleasă-i la hazard

în contra noastră-ntoarsă a ne lega de gard

avem să ţinem şale de gazdă loviturii

ce şi ne-ai hărăzi-o şi fostă de-ale gurii

ne ţinem compensaţii din zile jucăuşe

din Australia şi Ionică la căuşe

voind a adormire prietena mi-e soartă

mai este ea ori nimeni şi eu din Marea Moartă

apare alta-şi soarbe paharul plastic alt

intră pe uşă-ntreabă de oarecare psalt

şi nerăbdarea expo în semn de doamne dă-ne

iubirea de copila bananelor mănăne

pe-acum aici desire no Indians enlighten

emerge enrich schimbate triadele în haită

jazz up învăţătura de tată tehnolog

poeţii poezia prede-i-o decalog

outreach nu ni se-ntâmple ci yes tehnologie

chino-americane lecturi pe păpădie

who’s there Louisiana în mintea de pe urmă

în gemeni şi de zodii desprinşi ca dintr-o turmă

ridiche viitorul să o frecăm familii

pe mile de Pacific ori în cutia milei

comunicare lib how my pearents learn to eat

beyond the same old thing alt sujet ne-a parvenit

publish don’t perish retor spre autor exclami

ce mai reimagineering colecţii speciale-a-mi

Scannin the Future darling is smartest card update

cum eşti de blândă mame inventă-le deşert

şi noi cu simple ideas that make the differerence

citeşte-mi cu mormântul aprinsului incens

că not so sexy treetul but oh so satisfying

de intranet uitate şi rude şi de Cain

din graphic novels manga and Anime trăim

fără ca-n Honolulu hu hu prin ţintirim

I’m dancing as fast as I can şi noi să ne zicem

excluded group la uşă nu se întreabă price

povestea-ţi meet us at the Campfire nu Katrina

citeşte tare-n noul New Orleans sorellina

audio preservation program implementation

dai ochii peste cap ori la creştetul ce tei’s în

se vârfuiră brio intenţii Dumnezeu

duminica din jazzul pe sufletul ateu

se strâng în paşi în hohot audienţi în lauri

că din Iraq retragă-se via minotauri

se cam consumă goma şi piaza ne-o feri

o clipă ori clipească în viitoarea zi

de nu ştiusei şoaptei ce-ai pus-o pe e-mail

de ţi se revelase al cărnii putinei

unt sfârâit afară la tropic pe alt pod

şi ne cântară patrii amicii de voievod

din cine ne muriră sufletul nemuriră

urechea pe o liră privirea pe o miră

exil în alţi părinţi cum ne-ai naşte adoptiv

şi te frământă pâinea neplânsă portativ

că-nfulecai o notă de ciocolată grund

ci sieşi ca şi ţie Orlando mă ascund

jazz in the morning Hilton pe mâine dimineaţă

Gabi Gheorghiu seara marina călăreaţă

at risk life style nici mândra de muncă Platagea

să nu roşească sumbră în apa de cişmea

o alfabetizare în Kaleidoscop

ne-o scoate tata-mare cu moldoveni la stop

follow the money sigur că doar nu noii granguri

aici din ban în bancă nici hula cea de canguri

French Quarter hearts and hands for New Orleans pe când

sfinţii şi păcătoşii se plimbă la un rând

diversiuni abuzul în ochii virtuali

şueta calităţii pe viaţa dumitale

aplauze peluză cât new environmental

movement restaurează vreun echilibru-n stal

cu strangers ephemera sustenabilitate

colecţii şi servicii că numai voi pe toate

etnicităţi orlane ceai tot pe Riverside

la noi în han cu paşii ca în engleză raid

destin computer cale guvernul dumitale

mai alfabetizându-ţi mame conceptuale

a doua zi a doua şi viaţa ieri cu mama

închidem ochii alta de tine ţine seama

iubind şi avatarii aunty Trikha citire

nici gelozii ori morbul vechimii părăsire

or monitor or mentor în era digitală

m-aş duce mai la uşă să pot ieşi din sală

m-aş părăsi l’adică iubindu-te patern

de dragul veseliei din numai rai infern

la internet e coadăcultura megastarul

cu mama ta vezi Taj-ul cu tata Amritsar-ul

la uşă federalii pe bibliotecărime

pe Patriot act ei ţipă ce reautorime

Nepal prin Nicaragua tot sustenabil pact

secrete internete din index biblioact

ultim portal cu frică mai opyright la doc

service respect pe şapte de-a acronim în stoc

şi eu în cifră vântul ventuzei lipitori

celula Radu Gyr în cei Morial condori

a lui şi Luminiţa a noastră şi Gioconda

în draga ta persoană pe motoreta Honda

vorbiţi a plictiseală sării de pagini rare

ne-om doplosi aleanul fără bacoviare

nu bande funerare prin galbene frunzare

cum v-ar răpi Katrina din naşterea pe mare

technology of gaming noi cum ne-am priceput

literatură multă şi tot necunoscut

noi vederi climat şi acţii google glia ţi-o dedic

şi intellectual freedom prin lentile borangic

alfabetiza(n)te lirici pe intelligent design

nu-i free speech în asonanţă heideggerian Dasein

v-am vorbit de Jung Makiki îşi arată cimitirul

cavou alb cruce plecată poezie patrafirul

fad and west bibliotecarii alfabetizând computer

ce mai face Luri soro frăţiorul Sandu Suter

chestie de toleranţă să ne legumim depresii

pe o pantă cu amicii veresiei şi miresii

ţi-am scris programul mumă cu mama dedesubt

ea două mame două şi eu neîntrerupt

a nu rămâne goală împărăţia gol

de-o fi şi împăratul prin Mississippi ghiol

de ore două ş’patru în Morial şi Chapton

cu telefonul bombă că mamă mi se piaptăn

aşa şi eu de unghii Katrina mă lăsai

şi-om mai bârfi dilectul delict pe sub susai

de viciu incapabili românii lui Baudelaire

beţia amintită ucisului pe fler

Alda Zaira morţii şi-i numără părinţi

de i ne oferirăm intrându-ne în minţi

de ibsenieni antractul în blouse din New Orleans

ne salutăm copilul de vaca sfântă lins

cum nemişcat şi sare din stana soaţă Lot

sunt un evreu cu Borges şi ochiul hotentot

mă rătăcesc în firul întins de Ariadna

până la fata noastră privindu-l pe mahatma

ne învăţăm prinosul de ne-ai ameninţa

puţin rămasul poncho la gât pe-o iminea

cititul e poporul bătăi de palme calme

aici n-ar fi păţit-o cititul Olof Palme

albit auditoriu şi goale scăunaşe

nu mai suna la unu din noapte plata naşe

ne-n cerc deschisă cartea că doar on-line te limiţi

mai pleacă o rusalcă politică de pimniţi

din personal librarians ce mai e şi cu tine

strângi ganguri să-ţi privească notariale mine

cu Texas de-auzisei de Hanuman şi-ai lui

alt literat de Gorman măsura calului

vecinului drumeţul în rîsete de preş

s-a sinucis cu sine şi floarea de cireş

de Churchill beat ba nu tu are very attractive

se scoală-n zori ca altul Moisil nedemotiv

cu Chaucer şi cu Shakespeare pierzi la femei de bar

secretele materne baroului barbar

tu lui Mizil îi semeni fiţi sănătoşi pe groşi

al vostru comunismul în mii de Steve Ambroise

că zece mii de pagini Ambrose şi tra(n)să poanta

în viaţă Dickens ce să pameraparapanta

automat se scrie cu laughter şi cu bâlbe

pe un ecran ba naşa ieşi la patru sârbe

pres Michael Gorman şi pe nefranţuzeşte sect

de m-o lăsa copilul ce fac ne zici corect

ce voi mânca te spun de geniu la miliard

văzuşi pe Călinescu iar Vera după gard

Mizil e moderator tu ca Băsescu peste

vreo cinşpe ani la voce marinăriei creste

fiicele îţi lauzi pe less otoritate

blândeţe şi savantă pe jazz calamitate

din Kevin Starr şi alţii reciţi întâi trebarea

nu holy biblia ci literatură starea

ba-s doi vă puneţi voce de unul filiali

paternilor şi lotuşi aceiaşi liliali

întreabă Kevin Gorman răspunde ca Mizil

ce divulgaşi femeie al înfierii kil(l)

bilet altă-ntrebare hai fetelor pe şanţ

de-oi mai pleca în lume iar fără nici un sfanţ

că we are our mother’s dughters o ştim pe şleau

fetele ca băieţii după tătâni se iau

cu alaltă best-seller perini pe suferinţi

iubirea-ţi lăsăm vistre şi alt rând de părinţi

ţi-oi scrie dimineaţă o viaţă cu mătreaţă

îmi fac program New Orleans Katrina şugubeaţă

cu miile omoară cu întâmplaţi aleşi

de nu se mai desecă în floarea de cireş

poze nu din mit în mită că-mi scăpaşi cu mâna-n sac

pixule ce-mi scrii chixia literelor de prusac

nu schimbarăm cărţi poeţii s-aibă fata de la tată

a afla şi adevărul cu iubirea totodată

de-a contrat-o şi regretul of şi c-o fi un cartof

s-o saluţi la-nmormântare de m-o plânge iar din off

mi-aş destăinui carata de am zis copiii mei

tocmai fetei înfrăţire Ibsenieni volumul trei

tu şi mama şi fiica de nu Ibsen în persoană

când am pune la icoană caravană walhallană

din tango măcar rugină pentru blues în New Orleans

tu.mi vei povesti în perle să nu zici că n-am pretins

auzi muzică pe strună briza s-o fi aciuând

de-mi păruse din greşeală un tărâm neţărânând

cu Plata vorbii română aseară şi cu Mirela

după scris fiori e-mailuri fetei noastre menestrela

nici nu se mai lasă ploaia pe pârâul Mississippi

cu amica lui Katrina luna ta şi a aripii

cum pozaţi filmaţi de Blendea Stavropoleos Triumf

cartea din pancinci traduc-o nemţii mâine şi fiumf

facem sentiment la micro literele nu ne sar

la gât nu nu pori triorul grânele de pe cântar

cu sandalele pe piept

îmi doarme jazzul

nu suntem fără copii

tot vă făceaţi că nu ştiţi

să nu ne schimbăm la faţă

swamp aligatorul să ne ştim

cheia literaturii mele

ibsenieni hamsunieni vikingi

de acum cajuni răzbunând aztecii

părinţii necunoscutului viitor

steel band mama Yasodara

de-am recitat-o şi-n Tokyo

ne vedem toţi răpiţi

dăruiţi unui cuplu

funcţionarele că a mea

mortul de la groapă

născutul de la creştere

aminte din pântece

renunţarea la rece

duşmanii împărtăşiţi

din aceeaşi dragoste

în oraşul ăsta e muzica ta

de-am ascultat-o pe strada Bourbon

o mi-e sufletul plin de tine

tata scrie nimeni nu-l

citeşte eu cine sunt

ind alt rand gard dict

fructu ovato carne albida

nu ne mai jucăm de-a nimic

Plata o fi plesnind să se mărturisească

n-am compus noi nici Vedele nici Edda

nici naşterile nici spovedaniile

abia de ne-au sunat în ureche

nation of finders and explorers

this is a congress and this

gentleman is recognized for a minute

I didn’t enter this world with

the permission of justice

se taie moţul votului

neproducând decât distrugere

confirmed treasury secretary

pe muzică masonică

prosecution not persecution

te-am luat de la mama ta

piept neavând te-am dus în India

casino Horrah’s fire

roata se-nvârteşte

laissez les bons temps roulez

roata nu se opreşte tată

fata la Kenny Rogers

negrul la White Water

scaun în cazinou

cărucior de baci simian

singurătatea jucătorului

singurătatea portativului

am venit pe lună plină

plec pe lună nouă

unul şi unul cajunul

francezul jazzul

uite că mă întorc în patrie

fără nici o speranţă

iubindu-ne copilul

altei concepţii

eye opener pe negru în

adâncul nemărturisirii

ceasul leneş ceasul duş

clepsidră pe mal de pluş

să ne speriem distractiv

să ne distrăm cu spaimă

atâtea păsări uitarea oului

Pierre din Haiti are cinci băieţi

părinţii nu-i vin să ne se îngraşe

asa i-a fugit cu Katrina

conferinţa suferinţa

ne însetează fiinţa

singurătate Pacific

Honolulu China

Ilinca Veta tu

însăţi Anhelica

numele italian

la neozeelandezi

chinezoaice-n Arcadia

cajuni accadieni

fereastra îmi dădea în

grădina japoneză

laptele inteligenţei în

mămăliga reanimării

porumb înghiţit

a o naşte

subţiat de naştere

dansul despărţirii

sunt în aeroportul

Louis Amstrong

din New Orleans

Anabel Lee

Mortua est

prin lume pentru uitare

şi ţinere de minte

comandă-mi doamne

un cântec pe gustul tău

l-am văzut pe dumnezeu

doamne cu tine vorbesc

ai tăcut şi dumnezeu

auzi-mă domnul meu

naşul Ionuţ

privirea lehuzei

nu-s american

n-am editor

public nici atât

n-am avea motiv de supărare

te-a lăsat pentru el ne-ai lăsat pentru el

prea am crezut în tine Dumnezeu

mii de variante frazei

fraţilor Văduva jazz

viaregi dovediţi cajuni

Nova Scotia New Orleans

alergând mă temeam să nu mă prind

petala spealbă zbor de flutur

urcând spre nord cât de cât

trece spaţialitatea rămâne timpul

se schimbă între ele cu Augustin

canguri matematici ţin

secret izvoarele pustiei

Pacificul înpământenindu-se

nu mai spun că e ultimul zbor

repede se schimbă vorba

copilul nu mai înseamnă părinţii

început libertăţii empatice

unul că al tău sunt vezi

în Kalidasa şi Eminescu

c-a auzit de la mumă-sa

lui Ladea îi plăcuseră dodiile

mele între ăi şase copii

noaptea dintre nopţi

ziua dintre zile

unde-o să ajungem

vaucher de 750 de rămâi

simt Memphisul gol

viaţa numai adrenalină

femei agăţând petala

sandalele deasupra

Galaction Empedocle

botoşei şi petrecere

pe sângele sufletului nostru

acelaşi subiect aceeaşi mamă

ale noastre ale voastre

tema ne ajută să nu ne temem

o mamă ne naşte s-o iubim

să-i purtăm recunoştinţă

ceva ţi s-a părut în viaţă umbră placentară

aşa aflăm şi noi cu tine

temperamente ne împleticim

pasul doi înspre mijlocul vieţii

nu puteam să-ţi spunem hodoronc-tronc

ştii te-a făcut altă mamă nu-i ştim urma

venise în Bucureşti anume

să nu se afle de copil acolo

de unde venea erai copil

din iubire ca Blanca lui Eminescu

s-a întors de unde venise nu ştiu

şi a revenit după 33 de ani

se ofiliră rădăcinile metaforei

recunoscători fetei care nu

te putea ţine ea însăşi copilă

sunete dhvani Urmilei

i-ai înţeles tragedia

i-am spus tu eşti mame ei

nu i te luasem ni te

dăruise să fie liberă

intră în scenă mamaia

vecinii copiii neamurile

indienii Sergiu

iubindu-te ca pe copilul lui

bătaie de cap de cal de bătaie

tu tot venisei pe lume

ce ne mai poate face viaţa din nou

un cerc de fier pe zile şi nopţi

viaregii cajuni

viaţa noastră în proţap

pe cine în confidenţă

gărgăuni ouând obsesia

fata Faraonului

dând pe Moise pe Nil

ne faci religia

suntem ce suntem eşti ce eşti

Viorica tatăl meu frumos

şi tu frumoasă

te-am ferit de propria naştere

nu noi te-am condamnat la viaţă

spre fericire posibilă

taicu mi-a spus mă Gică

noi facem ce putem

ar fi mai bine la taică-tău

la mamă vitregă

noi nu-ţi suntem părinţi vitregi

ci Sergiu nu văzu bananier înflorit

de i-ai fost fiică

te-am pastişat poţi să

mă dai în judecată

după S0,f. Paul soţul

trece înaintea părinţilor

mi-a părut rău de părinţi

lume pierdută de nepierdut

zile frumoase ne surâd din urmă

ne-am jucat vieţile nu la ruletă

Katrina pictată de Rembrandt

nu mă tem de plictisul

duşmanilor taciturni

George Anca

Cine l-a ucis pe George W. Bush

printre întrupări mătăsoase

familie şi telefon în Sicilia

de la cajunii din Acadiana

capra să nu mi-o omoare

pământul nu mi-l doboare

m-ai chema din pom

fântână bastarda lui Cernă

maică-mea în lucernă

numai sânge carcinom

lată divorţată internată

îngropată de ţi-e tată

sculptând murirapa-nui-enii

din nimic şi ceva

magnetizarea călăului

îmi deşir din şiră

somnului trofeu

muzică de liră

fără de Orfeu

kala kairos

cenuşă hindusă

râs pirandellian

mind your steps

scrisul îmi va dormita

spre toată America

mai ales spre ashington

noaptea în poştalion

port-avion

postchampolion

poiesion

cine să mai

citească scrisul

doar gloanţele

rezidenţe

cu ochii la poartă

spre America

prea nepedepsit

totalitarism

o cerere populară

către vampir

la ora din Birmingham

am şi mai

scris versuri

pe cuptoarele

de cărămidă

mirosul de la budă

în nasul meu

să-l duc americanilor

să-mi dea green card

nu mă gândesc

decât la

năpârlirea

propriului timp

creier vărsat

ronţăit de

flămânzenia

pisicilor

mă lăsaşi

psihologule

în inexistenţa

schizofreniei

nici ce gândeşti

ce-ţi trece prin minte

nici ce gândeşti

să nu gândeşti

şi-aş fi eu

la ce te-ai gândi

mă gândesc

să nu mă gândesc

ne pustiim

închipuire

în fizica mulţime

politică simbolică

între secreţii maximi

cu pământul la inel

securistul de pe

taxiul de noapte

democraţia nazism sionist

n-am taică preocupări

vorbeşti singur bubui

grepţănând lipiciuri

ce mai dezlipeşti

te uiţi la ceas ţi-ai dat

competenţa la taur

oameni nervoşi

calculatoare suple

catehizare pe fugă

compune tu

eu scriu

că ne mai trebuim

nimic în cap

superinteligenţa cioraniană

laptopul dumitale

discurs de pix

n-am nimic cu nimeni

îndrug bătături

nu mă amestec

gradule îmi citeşti

peste umăr chinezeşte

plecaşi rucsacule

bluza din armată

tunsoarea

criminal împotriva

nimănui

şi totuşi

toată viaţa nonsens

în materie neagră

sfinţenie demodată

îmi arunc mingea

timpului să-mi culeg

aşteptare

să bea o gură

dacă nu cade nu se

convulsionează ceva

căruntă coadă

romane pe tavă

flutură

îmi înghit

fără de număr

umilirile

mai ales eu

pe mine

mă umilesc

cum de-i rabdă

taxiurile

pe scopiţi

ne merităm

titanicul

în Washington

tu ridi

pe aripă

la loc 22

de nu ne-or descălţa

mi s-au rupt

wolfowiţii

bizeţii îmi lipseau

Sao Paolo cel mai

mare oraş italian

copilotule

geologule

Washingtonule

Tulgheş apă

la Durău

pe Ceahlău

în vis

l-am apărat

pe Eliade

pe lemnul uscat al băncii în stânga Palatul de Justiţie

mă aşezasem cu spatele la galeriile de artă modernă

din zece-n zece coloane Atena triunghi zodiac virgo

nemâncând acasă eating but in kabab house Gajendra

profanarea îl avatarizează pe Eliade pe Mântuleasa la sânziene

pe unde am mai stat în Washington

pe bănci de lemn din Eminescu

galeriile Zenith ca la Dreteanu

în Barieră foto Otilia

încercări pe ce zi şi azi

cu scrisuri puţine o pasăre

roşu sub aur bisericos

ora n-om mai socoti-o

băutul ceştii de an

pe ocean dintre ochean

vine ploaia mă aseamăn

cum şi drumul numai geamăn

câţi închişi în lumea de dincolo

cât refuz al iadului în centru

sudul verdelui cupolat alb

ferestruită spirală necălătoare

în faţa imaginaţiei Baudelaire

îl face om pe Edgar Poe

invizibilitatea imaginativă a puterii

casa Russel lumina nontemplu

aura Capitoliului tu Plato în singurătăţi

lumile eminesciene ale lui Mircea Eliade

pierderea de după ultima pierdere

se văd cărţi semnate se mănâncă

în librărie se atinge ţărâna se

contemplă poliţia se petrec muzee

se stă pe bancă se conduce lumea

dispreţuită se refasonează crima

m-ai citit sau m-ai arestat spune Baldacci

n-a fost asasinată încă imaginaţia

inextricabilitatea şterge

petele neadevărului imuabil

o să-l mai caut de nu m-ar căuta

dumnezeu în inextricabilitate

o iau la picior după el prin templu

grandoarea plictisului

masonic în Washington

trebuie să fii cineva ca să nu spui nimic

şi numai tu să vorbeşti aplauze

n-au nevoie de nimeni sau nu vin

witchcraft la pavilionul religiilor

Kennedy zice God Mozes Jesus Francisc

palate de întuneric duminica noaptea

în faţa viţelului de aur cu Tintoretto

nu ni se întrezăreşte valea

hai să plecăm din Washington

şi să ne ducem la Paris

încă un imperiu clătinându-se

George Anca

NEW YORK RAMAYANA

IMACULATA GRĂDINĂ

acupunctorul cojocului forza

în grădina lui Ravana castă Seeta

imaculata maică tot în alt rai

insulei lungi paravirginitatea

şi fiiciunea hinducristică

fără mai mamă imaculându-i-ne

de nu ne-ar fi răpit mai ales

copiilor Medeei distracţie

răsfăţ a treia floare (as)asină

DYLAN THE BAIT

the bait Dylan părul poalele maicii

prin ierburi la umbra lui Hanuman

humus human bătrâneţe fostă moscovită

apoi şi reversul ultimei puşcării

Dushyanta şi pescarul palium

formă de logodnică pe ţărm celt

arhaic rug iar aprins în Paris

la o durată fără durere

de ne luase periodul rod

SEETA MÂNTUINDU-SE

brazdă flacăra nici o libertate

pietatea în capiştea eminenţei

numai duşmanul cântecul duşumea

bici prin bâlci eunuc nuc nu eu

imaculată destructurare a Seetei

ţară infimei infamii geamănă

sub iubii storşi faţa d’antan

peste ce cadavru mă laşi

să-ţi ţin de urât să te tem totem

MILA MARIA

ce nu-mi mai spui ce nu-mi arăţi

de-un fir şi pe stânga părul

nemuritoarei grădinărese

în buza şuierului codobatura

pantomimează acupunctura rugului

acul era amicul putredul dat cu piciorul

cine arătându-se chiar se află

al mamei asasinate la icoana

prea rugată mila-i marină Maria

TOŢI CANIBALII

para paralizată geampara

ortododocşii buluc din Stambul

ia-mă şi pe mine Ramayana

petardă un ocean ceaun ardă

discurs disc urs răspopit

în spânzurătoare gâtul a tuse

avatar vatra arsă lingură lingoare

în săptămâna mare dusă la gură

pe nepusă masă toţi canibalii

F 09

învăluie deasupra despreunare

anima panicii Kama spre Rama

Shiva bocete nonvăduvei Rathi

ştie ce cântă nu-l plânge oranto

dumnezeu ne-a făcut tu ne-ai născut

m-aş mai întoarce pe ce parte

înrădăcinat în patria mumă

mă veţi pune să recit chalisa

maica Sita răpită grădinii

BOJPURI

înzăpeziţi tătarii lui Buzzati spre Vatican

închinăciune de primăvară scăpăratei Americi

operă gospel ramayanic enescian

ar fi şi rămurişul lalelelor lăsate

paletele o roată pictura înlănciată

lumina pe canale până-n prânz

de cap căpăstru brişcă ascuţită pe răbdare

ţie accentul nu-ţi strepezeşte globula

pandit din Guyana cântăreaţă din Surinam

PREASFÂNTA

revelaţie amintirea păcatului

când nu te mai recunoşti

nici cu păcătoasa cactus

nici chiaroscuro nici floarea soarelui

nu mai văd ţărâna lui dumnezeu

papa ca Atlas şi ce-ar mai călca preasfânta

praf autopsiat când n-oi mai fi trădare

primordiu om cal te-oi revedea

la speculaţia ramayanei proprii

DE STIJL

fie Marie pasărea dodo

în lenea dispariţiei

indianitate lavei insulare

a ta răcoarea sub nivelul mării

frigul tău cu literă mică

pe la voi tot Ramayana lui Tulsi

răpire frumuseţea virtuţii

imaculata concepţie

scrisoare citită în Vermeer

SEETA

răpire (i)maculată

pe sub mit răpitor

vouă vreme impasse

răpire ratată tată

maica în cult unit

Madhura Magdala

mi-am venit în fire

Ramayana în New York

Elisaveta Yasodara

METODA RĂPIRII

răpită Seeta Rama

Lakshmana lipsă

necum Hanuman

predatorii virtuţii

opuşi sandalelor

ai răpunerii martorei

răpeşte-mă strigă sufletul către dumnezeu

răpeşte-te se traduce ispita pita

trage-te pe roata vremii răpitoare

ACEEAŞI

cum orice aş fi meditat pe cale

nu mă abătea din ascultarea

călugărului buddhist de pe lac

vid împătimit vedere

de pe schelă a căzut

grădină răpitoare Savitri

Rama nu Paris

Bali nu Achile

nici Hagen

STENTOR

pietăţi înnădesc ultranonagenarii confirmă

pe stentor răpirea interspirituală a vieţii

cel mort nu răpeşte cel viu după zeitate

să te omoare dumnezeu că i-ai răpit perechea

să i-o fi răpit pentru a i te răpi

să mori în flăcări înalte sub cerul Indiei

înălţimea dumnezeirii măsurată răpire

din tot atât de înalt demon

doar nesfânt răpitorul murind rug rugând

RĂPITĂ

America e Ravana Seeta e lumea

răpită Rama nu s-a schimbat

mama noastră e a dumnezeirii

mai îndrăgită îndrăgitoarea Seeta

nu e nici Radha în Vraja

nici Savitri de mortul înviat-a

îngăduire krişnaiţi savitrini

mă rog Maicii Domnului pentru Seeta

mă rog Seetei pentru Maica Domnului

RĂPIT

în studiu propria mântuire dans bunătatea

răpit însuşi Rama în persoana iubitei Seeta

Seeta mântuindu-se munte şi arme

Dumnezeu iubeşte şi pe cine ucide

pe Bali ucisul pe Ravana pe Vidu

compoziţie folclorică frunzişul picându-l

Dumnezeu ucide şi pe cine iubeşte

se ucide pe sine se face înviere

cerşetorul ne cere să trecem prin el

MAMEI MAMELOR

aş pirde neauzita plecare spre Lanka

de dragul unei inspiraţii cum pierdui

pe mama răpită în bătăi de tata apoi pe amândoi

aş pierde avionul de New York

din maturul Amsterdam prins în

justiţia improvizată de somnie

aş pierde recunoştinţa morţilor

pe o viaţă de altădată şi rasă la ordin

interior ca acum în neorânduială

KALI

Kali mai Seeta mai Maria mai Radha

înşirându-ne capetele pe aţă dintr-o

naştere pe întunecime străbună

pierdut în naşterea morţii mele

mă rog de tine născătoare ucigătoare

spre a ne ţine inimile la izvor

mă plec preacredincioasei inconceptibile

în graţiile lui dumnezeu şi ale răpitorului

pierzându-se în creşterea noastră

SLAVĂ CANCERULUI

Radha ne înveţe calea pădurii

Savitri smulgându-ne şi pe noi

din copacul tăiat însculpturată măiastră

slavă cancerului mamei paraliziei tatei

spre a vă ruga pentru naşterea lor

ne lipim de voi anonimi imigranţi

ruga rugilor mamei mamelor

lui Rama lui Hanuman

în grădina Maicii lui Hristos

GANESH

voia primitorilor de răpite

grădinile lui Ravana tăinuindu-le

deodată incompletitudinea ganeshană

Ganesh în America ar fi tema

timpul retezat ca fildeşul lui Ganesh

filul în povestiri de-ale noastre

în ocean indian pe Africa în Atlantic

în thai tot golf în tsunami

Hanuman m-a întărit în curaj

MAGNET

magnetului ne ducem pilitură neoplasmatică

lăudăm împleticita resuscitare colac

din partea noastră apă câineşte nu ne călcaţi

papirus parastasul în stingere cu ei

prefăcând nervozitatea de obşte oişte

pe după noaptea încă a paştelui

caut complimente hindusonii în papisme

năpârlesc de mai toată fiinţa până-n măr

lemnul lalelei mănăstire de Vermeer

PĂRĂSIND PRUNDUL

lebede încolăcite dansează înot părăsind

Europa peste ape dublu albastre

fără transcrierea paştelui o insulă

nepermisă congregarea în grupuri largi

nu mă face doamne papă nu m-a ascultat

madame Rosenthal îl şi liberaliza

plinim castrul jugastrul epigastrul

picioare de aere caere încaiere

punem şi de titlu rândul prundul

COBEA

c-abia cobea ţiment intenţia

fără purgatoriu nu ostia

am clipi clipa preposterousness

stadionalitate vs sinodalitate

moalea maleolă a lu’ Platagea

iau ferestrei soarele cu umărul stâng

oiţă la foiţă pe troiţă

cireşi înfloriţi în cozi de lavă cavă

caiele de lovire love

LA LOC

nu ne mai ţine creaturaţia

fericirea dodiilor apusă la loc

ornicului căzută ora din şapte

atâtea zile fără înviere

în trup împrăştiat adresei

frică mi-e şi n-am cuvinte

nici o lectură pe locul mortului

pământul îmi trimitea în creieri mai dihai

oareceuri decât rarefierea oxigenului

AJUNGERE

abia-mi ţin creierii la adăpost

despălătura filmului (un)faithful

tot îl omori pe răpitor nu al virtuţii

vă dau pe mâna guvernului american

că vă congregarăţi toţi trei contra mea

la canastă m-am şi încălzit

s-o scădea ajungerea din disjungere

ne-om surprinde panortodoxia

pe sub greci pe sub ruşi pe sub sârbi

SATYA

să dea dracu’ să nu vă pară bine de mine

ori mie de voi din cauza voastră

într-o devoţiune ramayanică

traducere la ducere vudci pârnăioase

rărite clipoceli de clipe lui Satya

ne-om mânca da’ nu pe ştiinţă

nu m-aş mai trăda soare ca-n soare nor ponor

reducţia la alienare te înlocuieşte o coropişniţă

frumos mai cânta pe vremea noastră

CLONA

denunţ apropierea clona

baza militară a tinereţii

ce scris la tropic stins

nu mi-ai nu ţi-am trebuit

mic malaco te-am plătit

ce să ne mai bazăm pe alcali Kali

cuvântul Sir la cincizeci de secunde

la scos sconcşi ajungi să nu-ţi pară rău

că nu mai fusesem toţi în America

TĂIETURI

orbitoare spuma orelor

de nerecunoscut Constantinopolul

Bihor de tinereţe Rio la Plata

elementary women necessary ills

a skeptic suicide chicken flying

Brancusian cuts of Holmesian suppositions

ce mai femei fără femei puişori

sinucişi la nezboarbă cu dalta ulm

în dodii crestat vânt bun

JAMAICA

pe când nu era America nimic american

un opt tăul tău o migdală pe apă

scris şi scriitor coborâtori din frig

aranjând scurtimea aventurii

spumă creaţă din naştere

alb cărunt în Jamaica Centre

cum dracu’ să nu mă recunoască indianul

prin eleganta opacitate din voce

altă mişcare rusizantă la negru

MINGE

ninge negru minge pe meninge

n-am eu curaj să fotografiez

să fug din America în Iraq

stâlp alb la mall-ul Gertz Plaza

bine c-am uitat cravata albă

bine că am cămaşă neagră

m-a lăsat şi soarele incest

unde mă propti psihoza

dinspre înfloriturile pomilor

ARNAM

arnam Brahma hrana e dumnezeu

Sri Chinmoy a cântat la cinşpe instrumente

apoi a tăcut meditaţie şi a împărţit dvd-uri

cină cu trandafiri pe chestionar am scris

close to god through songs and

still more through resulting silence

panditul că e un scriitor la telefon

prima oară nu atunci deja yankee

în New York numai pentru Ramayana dom’le

TRANS(CRIS)

cello veena flaut armoniu sitar

devoţiune până la Yamaha

Bach bengal a Ţuţea Shivananda

iarba din satul tot verde

poezia se iubise cu întunericul

Ramayana cu Mircea Cojocaru

între Seeta şi Sakontala regii

ziduri de ciclon trestii locuite

îngheţată de cocos în coajă

PAX RAMAYANICA

terorism global ravanic

ăl bătrân face pranayam la ceai

dios del fuego piramidă neagră

with never a cloud in the skies

may every moment of sadness

prove only a joy in disguise

nici un religios sum spiritual

spiritualitatea uneşte religii

persoane de revelaţie divină

DHARMA

spiritual dumnezeu e unul

toată creaţia lui o familie

şi fiinţele non umane

în spiritualitate nu–s diferenţe

subteran Ramayana e spirituală

o cale a vieţii în bună companie satsang

religia parte din dharma nu invers

oriunde templu imagine Rama Seeta

aminte ca mama ca tata

NONDIFERENŢA

imagini purificate de mantras

dumnezeu nu e imagine sanatana

spiritual Seeta este parte a lui Rama

nonsingur shakti Radha Parvati Durga Kali

fără început fără sfârşit Geeta Gayatry

fiece lucru întemeiat pe dumnezeu

cum s-ar sfârşi datoria lui Rama în acţiune

uită-te la Seeta dharma Bharata Hanuman

aş face un templu lui Rama altul lui Shiva

HAMSA

păcat cui diferenţiază sfinţii

vrei apă nu inundaţii secta sahaja

în India e permis orice

fără perspectivă n-ajungi la destinaţie

în tărâmul spiritual suprem e guru

curge Gangele adăpându-ne pe toţi

vedele vii în arya samaj

nu crezi în idoli drept la cult

după câtă minte are persoana

PAP

pap e păcat pe faţă Bali l-ar fi învins

pe Rama luându-i jumătatea din putere

precum îl ursise Indra cu dar de mala

cum să nedreptăţească pe cineva

fraţii aceiaşi Sugriva şi Bali

răul mai rău e Ravana

înainte de a muri şi în Valmiki

Bali îi dă mala de la Indra fratelui

Sugriva serious question

CHIP

sunt animale mai bune ca oamenii

Ravana putea fi ucis doar de maimuţe ori oameni

Hanuman încarnare a lui Shiva guru universului

nici eu nu cred în dumnezeu

asta e o greşeală a lui dumnezeu nu a mea

graţia lui n-a vrut să vină în viaţa mea

fără ajutorul lui Hanuman nu poţi fi devot lui Rama

dreaptă călăuză chip de maimuţă putea fi şi Brahma

la încoronare în Ayodhya toate maimuţele iau chip uman

DIMORA

încarnat în maimuţă Shiva serv lui Rama

acelaşi Ganesh faci diferenţa păcătuieşti spiritual

vin indieni şi ne fac mintea mai rea

dator să vin în ţara voastră Dimora nu

mai traduse că nu e subiectul lui

din hindi în engleză în mexicană

am vorbit o oră încă una numai ce

puteau înţelege Gandhi is due to Ramayana

de la mama lui recita mereu Ram Ram

MERRICK

no standing anyway ba-s leoarcă

după toţi cireşii de pe Hook Creek

rămase eldoradianul de mine Lal cu Lalan

sub podul ăsta femeia naşte războiul

cu păcatul spre pace Merrick trecut

croaziera ploii do not lean on door

mă scriu Ramayana Paşte ortodox

în evanghelie Seeta Maria magnoliu

scuturat fata coboară înainte de bibliotecă

WASTE ELIOT

fundaţie de zgârie-nor în Time Square

comportament simulat în context dinamic

black studies ai grijă Lincoln Center

imigrant fără engleză digital images

leul este simbolul acestei biblioteci

vapoare ţigări Milton orb dictând Paradise Lost

arta decoraţiei pe vremea lui Napoleon

două declaraţii de independenţă ale lui Jefferson

femei extraordinare before Victoria

LATINĂ

mese electrificate pentru computer

fata mică privind la dictatorul paradisului

biblia latină a lui Gutenberg adnotată

Quintus Smirnaeus The Fall of Troy

John Quinn The Man from New York

Iliada război Ramayana dharma

du-te în câtă America vrei întoarce-te

din cetăţenie secundă somn nedormit

sala de lectură cât un stadion NYPL

DRAGO

Drago shoe repair extrogenius Dracula

by grace of god who is Rama shanti

seriocomic extreme the god of hell

ploaie prin fereastra teatralităţii

potopul peste newyorkezul Ganesh

fildeşii gemeni i se duseră pe copcă

mai greu ca New Yorkul nici porcul întorcu-l

fetele se lăsară pe-a lui Arhimede

turnându-şi aurăria din tunet

SCLAV

în Strabon penultim Zalmoxe sclav lui Pitagora

iar o să mă apuce ploaia mouth burritos six great

sărăcia ajungerii în neajungere librărie de dramă

mă târâi vederilor 12 la un dolar geamăn amprentat

din război pe răboj minister of religion pandit

mort de sida Odiseu mama Kali tata Dali

the world peace may turn true one act play

fără război Ayodhya vreo contumacie vâsleam

accentuare turma în trauma incomunicabilităţii

ACTOR

glob de pace nu de război Rama face legea

nu Ravana pe Lincoln l-a împuşcat un actor

uitasem caietul ăsta în tren Sir nici nu clipisem

război înveţi la şcoală în râs molâu de pace

oi face şi eu umbră deasă prin Jamaica

Antinous Denzel în Iulius toţi Brutus

dharma trezvie ne fie mă zbici ploaia

de-oi mai îndrăzni mâine întors la Van Vick

do not hold doors cărţi lăsate acasă

GOYA

iar Van Vick nu dormi îl trezesc da nu Manhatan

jumate de cruce spânzurătoarea magnoliului

diagonala merrickană coafeze prin geam

soarele fostei ploi pace de marmoră

în vârful rezervorului cravata strâmbă

din laundry în Londra pe pernă perenă

răzbel big spre pax mic sub moarte sans souffrir

multiple listening bate-te tobă no standing

o boy Goya pe trenul tău cireşi bătuţi

PARTLY SUNNY

altădată se tăiaseră în cuţite pe somnul meu

un telefon de la femeia din Thailanda azi-noapte

sângele Asie nu se face trecusem iarba veveriţa

world warpeace păci războiului dedublare

cavalerii cavalului albul ochilor

zero alb ce plăti în plus infinirii la zar

Chauncey nu Ceauşescu yet chanson shanti

afişul şcolii de filosofie practică

distanţele lungi ale New Yorkului cal verde

TRINITY

pretext înconjur New York Vatican

unde vă duceţi unde mă duceţi necunoscuţilor

am depăşit îngrozitor pacea străină

creuzet om mai fi având rând Fulton

ce-ar zice Malavika în scrierea de-a Ganesh desh

equinox Wall Street văd pe-a libertăţii

Trinity Church the fifth Sunday of Easter

in transition from nationalism to both tribalism and globalism

from hierarchy to networks from me to me Maynard

PAŞTE

cinci înapoi reţea ierarhii trib eu cu eu broşură

jihad mic cu orice duşman al islamului

jihad mare pentru viaţa spirituală

dumnezeu apropiat ca vena jugulară Qur’an 50-16

rugăciune partizană serviciu reconciliere fă-ne altele

vreme să admit cine sunt inamicul e alcoolul

azi oi trăi cuminte şi treaz din mila ta te rănisem

la beţie şi pe mine şi pe alţii pace cu tine cu mine

văd toate schimbându-se neschhimbatule dumnezeu

PE THALES

mulţi de pe aici nu te cunosc dă-ne seninătate

între lucruri curajul de a le schimba

înţelepciunea de a vedea diferenţa

în Lower Manhatan clopot tsunami mă rog

să nu mă las de Ramayana zilele astea

vitralii orga flacără apa legănându-ne ca pe Thales

atrium Battery acvariu balenelor de sare

far amsterdamez castel Clinton verdanta şi versanta

chinezul le citeşte alor lui din Francis Bacon liber

JOIA MARE

vinzi şi luna de pe cerul gurii douăsprezece evanghelii

n-am curaj să mă uit în sufletul meu magnetometre raze x

cireşii mă îngurgitară croazieră pe creier creaţiune

Bartoldi Eiffel Brâncuşi libertate eroilor în lojă

dependenţa de independenţă misticism partizan

pe bani pe cai pe bai luatul în cap luatul în pântece

perpetuat în supunere rituală libertatea îţi ia cheful de ea

aş vrea ce salut granma Nifty eşti grec mă întrebi Cleopatra

plouat în medina în Bryant aşa şi vieţile cârpeala o îngână

SCLAVI

sclavii călcându-se în picioare în de noi

loiali cu biblii cărţi de rugăciune ie Neuschatz

pe identificare naţională I love immigration

they have 2 much already isn’t that what Hitler

did those he killed care yes of cause because shows

honesty most of the time no honesty = no freedom

scrisul mămuchii sau copiat copiii de poză

get a good education and vote poză cupila

pe liber(tate) dând mai orice posesiuni şi familie

SCAT

the dragon kidnaps the pincess like Ravana Seeta

castitatea ţine vii soldaţii în război care mori

şi neatinsă de bombă cartea pelerinului Kamanita

scat Ella fusion tot din alt cuib tot trist

inside song musicians know to take a guess

around midnight blues iamb pentametru

pianistul orb Georgia o femeie o noapte cireşi

you kept my love so young Lindsay Storms

nici copilul să mai ţipe de la noi din Queens

SCUMP

love have come back to me life is lonely again

awfal again caldarari viţa in New York City

I am last but certainly I am not lazy

inspiration of motivation americana cu pace

mai multă ca britanica pe bulk şi nedormita

clasa de jazz ritual erotic improvizat

din Broadway în Soho necăzut pe fifth ţinut

lămpile vecinei în Washington Square

scump New York Silicon Valley San Francisco

ZZ

nu mai aude de-atâta jazz basma verde

ochi cu albastru jurnal pierdut nici ikebana

şatenă artificial piesa s-a jucat nescrisă

body found in B’klyn a black man not yet me

naşte în tunelul Lincoln Fatma el Zahraa

Ibrahim ajutată de trei poliţişti şi trei tunelari

retro aş câna cucuvea în babilonie tren Z

civilizaţie neagră la sfat indian vag în Durban

sar fetele de-o Ramayana încă două nopţi

HUMANUM

tata-mare imigrat din Dealul Negru la noi în Ruda

pe mata te-ar fi putut scoate pe canale surinamezii

de vinerea mare cireşii mă mănâncă paşte ortodox

ne-am visa modestiile intelectual în vraful tău pajiştea

karma ne trăiesc neamurile după mamă să mergi

atâta prin întuneric aruncând Humanum Aurobindo

la moartea mamei de cancer şi a mea femeia aia

n-avea cum să nu-şi nască băiatul s-o ia şi ziarul

noiştii neştiutori de franţuzească tăindu-l ca ai lui pe Le Pen

SUBIECT

pe lângă jurământ dalits cu Seeta şi Ravana

stă scris în dicţionar indo-american tu mă citeşti

pe limba ta ochită cum nu mă las opririi întunecate

apari să constaţi la faţa locului jucăria impalpabilităţii

browniană apokalipsă în săptămâna patimilor

ortodoxe new-yorkeze uitând tuia undei

foarte bun subiectul Ramayana genele vederii peste

geană Chinmoy pandit Satya acharya Roop

Ramanand Sagar a pus în film şi din Radhesyam

PANDIT RAMLALL

Pandit Ram Lall nu sfătuie indienii să vină

în America nu ce să faci aici orice talent

se cumpără acasă e mai recunoscut

Chand coleg cu ei bogat şi ce rece

fiecare cum îi e fire fair he is claming

seniority to me I am older uncle John nea Ion

toţi artiştii în rândul doi jai sri Ram Tulsidas Valmiki

oameni mari visul panditului să aducă Ramayana în

New York Hanuman Chalisa sanathana dharma

MANDIR

New York has been transformed in Prayag

copii la tabla Sri Devi Mandir Sita-Ram

glories of prabhu Sri Ram Tulsi în togă

gata islam creştinism iudaism la rând hindu ba egipteni

o mie noi o mie ei acum Ram (România)

jai Sri Iisus în vinerea mare Ram direct în înviere

pe toate le-o fi aplatizând America pantomimă

kuchipudi rock îi tăie nasul very good jai Hanuman

şi fetele baletară chalisa se trânti pe coroană aplauze

GHIOC

arta etniei în scufundare de dor nu condiment nu dramă

cum să violenteze şi America chiolhane a pupa Ramayana

noroc de părinţi şi de noi Shakuntalam Sidharta Krishna Ramlila

ce duci unde ai lăsat tot în afară de tine temple cât yoga

văz românesc al lui dumnezeu Rama salutat

cu inima cât timp va exista istoria şi-a zis Valmiki

şi musulmanii îşi numesc fetele Sita Ramina

buddhiştii şi jainii îşi au propria lor Ramayana

please not talking in the hall shanti şi ghioc de trei or

RAMARAJA

estetică divină la sarod distinsul yogin Chinmoy

tăcere urlete par micile conversaţii te mai scriu

bici de linişte împărăţie cunună calypso

îndemn căraţi-i sitarul pleacă nu se aplaudă

grai mare sacredness of the conference păcatul diferenţei

zone religioase şi comuniste ţările materialiste nu au viitor

Ramaraja ideală iubire de popor mai mult ca de sine

Ravanaraja Marx pus de papă să distrugă noncreştinismul

Rama în Shiva Rameshvara Shiva param guru

DHARMA

Vyasică încinsiţel pe Ayodhya Ayutaya în thai

retorica pandit-ilor americani Ram mamă tată guru

bărbatul îi e dumnezeu femeia Lakshmi anubhava

conototativ nu denotativ mitul cu adevăr după Eliade

cum îl mai citează trinidadiana din Brooklin

de-o s-o felicite uite acuşi honorable Basdeo Pandey

dharma adharma perspectiva Sitei faceţi loc frazei

v-am spus ce mi s-a întâmplat în trei cărţi

fata când se mărită în iunie numai cuvântul

RAMA BETTER THAN RAMA

Indrani îmi rase timpul să se răvănească

Rama mai bun decât Rama a zis Sita scandal

că Sita se mărită cu Valmiky şi făcu fiul Kusha

quiet irelevant parte pe spinarea lui zero

dumnezeu a coborât să urce omul de mici îi vâră

în piele de Hanuman ce zici de scleroza mea tradusă

vezi cu moksha or final liberation

ce colonie în scobitură mă răsei

the man of god am zis şi eu jai nimic

SĂGEATA

poreclit Hanuman nu-mi împuşcară ochii

nici deschizându-i Alice copii din mame diferite

creierii a li se ramayaniza împreună satsang

nu se găsesc la bibliotecă vede ba la mandir

bolywood great destruction of India

hindi is a foreign language for children here

săgeata de precizie ştiinţa karma yoga Pluto 9

mulţi citesc Ramayana în loc de Ramayan

şi sare la scandal cu Tulsi inducând omenirii ştiinţă

ARYA SAMAJ

eşti american sunt idian mamă guyaneză

engleza din George Town din suburbă

la tine în templu nu se aprinse lumina

mă întrebasei dacă vreau să-l văd

Hristos a înviat în Arya Samaj

ferchezuindu-ne învierea de tinereţe

ce şi-n bătrân s-o drege a întoarce troace

tu-ţi cronţăni beregata comunicăm de ne şi despărţim

plstifiere chinul se decontează chinez

DIN KALIDASA

de-oi fi mâncând carne vivat Guyana în noapte

pascală interioară ca în tine Ramayana i-am semnat

şi eu pe program dacă mi-e cartea în engleză

pe Dunăre indieni americani cercetează

muţi cu muţi vorbe cu vorbe smeul

răpeşte prinţesa Thailandei tocmai Sita

mamă de loc tată din UP ashram staţia West Port

paşte nespunându-mi aramă ramayană

acolo în căscioara coşbuciană din Kalidasa

VINO SĂ VEZI

vă daţi invitatori de invitabili Ramerica Ramses

cucută cireşii silaba lungită cerc peste cerc

în bălţile ploii hipnotizându-te dându-te de pământ

veghe de zeghe ruga potmolului distincţia dichisului

Arya Samaj n-are temple vino să vezi templul

pe întuneric swami Dayanand fresce în Shakti Nagar

răpitor ideal îmi ironizez plăcerea inutilităţii

văzui Ellis nu libertatea la transcriere

n-o să ţin nici măsura nisipului albastru

TACHINARE

nu suferă nimeni toţi se distrează ca înainte

să nu-l trezim pe pandit ni s-a născut Paştele

trăiesc fără el în America tot cam ca-n India

s-ar vărsa lacrima în Gange sfinţenia s-ar plimba

cu oltenii vreo tachinare China tare copiii o memorie

de unde răbdarea tot altui tricolor adio ţări

obstacole paxale pascale Goe a cântat toată noaptea

fără mine epitropul de tac-so a rămas cu Tibi

îi mâncam pe Popeşti pacea m-a dat jos de pe cal

PERSOANA DIVINĂ

lucruri bune pentru oameni buni Ramayana

nu e pentru toţi perspectiva asupra Ramayanei

e mai importantă decât Ramayana Vyas dixit

grijă de societate nu pentru sufletul lăuntric

mă vreau persoană bună nu toată societatea

fiecare lucru la timp-dumnezeu şi ceva direct

pretutindeni e ci-n templu mai uşoară meditaţie

a comuniunii locul în istoria omenirii depinde

de cantitatea de sacrificiu persoana divină

GEMENI OPUŞI

lumea s-a schimbat naştere trecută gemeni opuşi

idei plimbate canon Trianon bunătate pastorală albine

mă ploconesc temei Rama când lumea zice mama Sita

secţia mea cu sacrificiul meu paşte înviat în Queens

a noastră ştergere de pe linia de tramvai ne

conferenţiem tată ai face bine să înviezi

conduci maşina comunitatea hindu ladino Dante

ante portas frumuseţile satului nostru te audiau

mama şi ea de nu la vite neramayanică nedreptate

JURĂMÂNTUL SPIRALEI

zilele-mi plouară surioară nu mi-ai spune Tulsidas

ce să te mai caut ce să ne spunem ne auzisem

rădăcini de prisos copilărie ştiinţa vygyan

pelin din Lexington Scarlet negresă a war in Europe

de râs Caderousse cade rus karma Carmen in Cavaillon

anacronismul postmodern al vacilor melancoliilor

jurământul spiralei ceas ceaşca de neant newyorkez

jos din ermetism luminează-te totala obişnuinţă

cu oraşul total prin lentilele de contact jadis

CE MI-A SCRIS ELIADE

vestită carbonizare de fulger veveriţa neagră

ţi-am tradus ce mi-a scris Eliade eşti mai mult

decât America neprăjiţi cartofi lost libido

intrasem în film decolorându-mă frescă postcatolică

unghiile în ochi ciocurile în scoarţa copacului

care mai transpiri luptătoarea s-o filmeze Giordana

capsomani money capse întărâtată Tărtăria imitaţia

pădurii în locul tartorilor dansându-şi răstignirea

cine omorâ copiii Medeei din America în Colhida

TATA ÎN AMERICA

platină clatină a nu vorbi de America în casa

americanului geamăn cu dezgemănarea suspicionai

albul dar nici plicurile roşii albastre nu te îmbujorau

plânsul copiilor îndrăgeşte dreptatea opiomanului Homer

giurgina în Giurgiu Ramayana în Râmnic sân de Sâmnic

apă de pandit peste surinamezi olandezi liţă viţă strugure

trezvia caravanei călcând de laudă pustă mansarda

de ce şi-ar lăsa India zvastica în macazul lui Hitler

prosperitatea şi-o doreşte şi tovarăşul pe tovarăşa

CIUPIT ŞI ÎN NEW YORK DE BĂTRÂNEŢE

Rama lunar Făt-Frumos împuşcă în lună ramayanică

pax la pas tetraedric sub cedru încununat de spânzurătoare

aură maură mă deromantizasem încă din viaţă

meloa moale serpentină prin broderia degenerării

nil Nil Ramses Rama iarbă nisipoasă desenându-se cămila

la noi în Berceni doi albesc barba în bangra

admiraţi asiaticii până nu orbiţi în cleştii norilor

electrocutaţi ciupit şi în New York de bătrâneţe

mai neatent ca în tinereţe la blana furtului pe furtună

AUDITORULE VEDIC

înot prompt sângiuirea ne adună învierea din

New York ştiam că n-o să fiu inspirat în America

în strania strană capetele limbilor detaşabile

pe urechea lui Vincent pe ochiul lui Shiva lebăda

frăţâne frasin aflat Calafat nici o mamă necuprindere

coclaur caloriei galbene auditorule vedic invizibil

prin cer povăţuire răzor contrastele până în zori

m-aş ruga înaltului de aproape până în Guyana

aş cânta veselia Italiei cu America pe trăgaci

REMBRANDT

nu eşti uitabilă fotogramă edenică din nici o tristeţe

dunga oranj orizontul cu Bloomberg apă cu peşte

cum mi se întâmplă contaminarea cu ontos

pică păcură pe papură mireasmă răşina bradului brav

mamă nu mai e mult de murit şi cu guşterii

de gât aveţi grijă ăi tineri de fraţii mai mici

năpârlii de America flutură Olanda pe câmpii

cine o să dărâme statuia libertăţii franceză

la men veghea de noapte de Rembrandt pe uşi

SCRIS CRIŞ

ochiuri de plasă lăsate pe baltă ca Nightwatch

la chose de la communication îngândurare diminutivă

nu ne supărăm nepomeniţii pe scenă umbră premială

scris Criş maimuţa pe elefant Alexandru Ravana

la pensie destui nu se mai ajung în New York

se întorc la Cairo în Pensylvanya plictisul bate cancerul

canat şi Kant a căutat în decanat l-am auzit

pe bicicletă în Uppsala spre bastion Vasa Kalidasa

fiecare muşuroi cu furnicile lui prin avion

INIMĂ DE BUCUREŞTI

şobolanii în găuri ciocănitoarea în viermi

mai am şi eu puţin în aer naţie specie aud româneşte

abia scris dacă asta se poate numi limba română

menta minte muntele generaţii încântate de idee

anulat Frankfurtu’ nu spune am inimă

de Bucureşti compusă din percheziţia amprentelor

n-am nimic de scris decât gestul mă şi descălţară

ne înmulţim de drag ăi bătrâni cu purecii

separate culturile de la natură mohor mohorârea

PE CĂRĂRI DE NEÎNTOARCERE

grecii etimologizându-ne pe cărări de neîntoarcere

ţi se vede aripa necitirea lipsei răsfoitoare

ziare cu accent groapa noastră parcă fără noi

dialect călător pentru Târgoviştea americană

m-am spânzurat de timpan cu capul în jos

mitologie cu părinţi şi copii interschimbabili

Kamala pe cămilă în cocoaşă clopote

neîncercate etnic la ceasul curb în dreptul Tokyo

se comunică într-un singur sens pudra memoriei

PARTITURA ILINCA

nu te joci nu mă bântuie partitura Ilinca

ne sărbătorească muşchii o broască

albuşul gălbenească de pască evreiască

acelui şes entorsa ogoarelor de pai

maimuţa bate morsa rondoului pe cai

se zice geae viaţă dară se scrie jai

norul mov pe Atlantic guler zlotnic de carp antic

Isidor sfânt pe computer din enciclu contrapunter

pare-mi baremi ca la horă nehindusa diasporă

ARTILERIA LERUI

mâini de jazz în mânuşi de comedie

ne caută cuanta picoteala

în drumul spre Târgovişte Safto

valule grâule pasăre te râure

nu te-ngraure balaure

trior triore patrafirele

ai munţilor pitonii bal de bale

întunecând crab caraib caramba

binaua ciuruită de artileria lerui

OPUSCUL

sinele în casa Hanuman cunoaştere

reciprocă prin război prezent decapitat

neavând odihnă de oşti grele

depărtarea de centru popor de frontieră

peştele umbrei de sânge real

uite-ţi pelinului alpin versant

nucii din stejari flori dalbe

mai ia-mă doamne la cântat

minuscul opuscul New York Târgovişte

DIN ROST ÎN COADĂ

OALĂ FURATĂ

vă cântăm colindul românul cu hindul

rosa şi fiindul despărţire de poinsetia

la moară de ger nejucată de nisetri

apropierea aripii cântându-ne urări

duminica se posteşte pentru duşmani

diavolul cu soarele dumnezeu cu luna

se drăgosteşte lut cu lut oală furată

cei ce fac rău nu mai au la ce muri

ne luarăm pe tălpile copiilor tumuli

încă pneumatici creştini berberilor

soba plină de fumul nostru om logos

cine ne-o pierde noi ne-om găsi

ALTĂ SOARTĂ

moale fantomă erziarhi printre vecii

între Iaşi şi-ntre Craiova calendarul bate toba

păreri seismice ne agaţă de dumnezeu necredinţa

din Craiova până-n Iaşi trenul martie prin saşi

nici soarta nu merită altă soartă Şora shoah

întoarcere în patrie adaos renunţării maremoto

lebăda numai când moare cântă

paingănul să-l omori şi pânza să i-o rupi

nevastă-ta lua lecţii de canto hindus

de la nevastă-mea tu visai blonda de la Asia

umbră irosindu-şi voyerismul înapoi

la opacitatea mozartiană codobatură norvegă

COPII SOLDAŢI

scris de transcris transfuzie îngerească

ne-om lăsa cancerul ne apucăm de păianjeni

pe cine ucizi în somn pe dumnezeu îl

ronţăie şoarecii trecem pod de sabie

mi-a îmbătrânit tristeţea arde focu-n paie ude

patru-n tine trei în mine căpitane Pavele

unde-mi duci cătanele măi Petruţă din cotruţă

un’ s-a dus al tău tătuţă a bătaie a dus mămuţă

copii soldaţii părinţi de psihiatru

cornul inorogului zăpeziu în cădere

nici un animal mort antipozii

mame anihilate oceanului goblin

TIRASPOL

Cyberia Draculiei geografie luată la vale

ţări la morgă uitarea din dreptul ielelor

identitate refuzată în oglindă cu macii

prea multe omoruri jur împrejur înăuntru

sângele propriilor morţi împuşcaţi

spune-mi cine te omoară ca să-ţi spun cine eşti

cu cine te însoţeşti nu mai eşti la Piteşti

pe small is beautiful o bombă cu hidrogen

Sumatra România la poarta Brandemburg

Geoachimo dă mat anonimului la 1619

Boscolo pe Alfieri ariditatea încântării de nimeni

sare submarinul oceanul Fidelio în Tiraspol

DIMINEAŢĂ CU LUNĂ

pânzele rânzele oligo poligon orchis orchidee

curcubeu luceafăr fiul minerului cititor cerului

înmugurirea melcilor bărbuceni poleiţi submarine

sabia ne abisa lumină cruciformă cusute hotare

am ancora înecaţi sătui de avatar penumbră

semitonală bonjour cotidianitate de vârsta zero

sună-mi tsunami amintirea vrej pe un par păruit

răbdare recompensată divin lăsare în pace la vatră

gata cărţile ce-ţi zic şalele mănânc un măr Marina

valse de l’empereur pe flaute pârâte negatio

pe dimineaţă cu lună în avionul de Milano

grevă din partea bărbătească poreclitoare

BINE DUPĂ RĂU

piesa cu un personaj vorbind tare singur(ă)

foc schiind doi Trento trei Andalo

oranjul răsăritului străfulgeră ultramarinul

vizavi copacii plăvanii simbolurilor

stanţe bronzate sub castan scuturat

comanda evoluţiei nemai cai de dârlogi

o diluare a clondirului ceresc o

părăsire a vorbelor de clacă mântuitoare

încăpăţânare sanscrită cum izvorăşte

apa aşa să izvorască pânea te uiţi prin sâtă

la ţintirim prin sâtă nu te uiţi că orbeşti

că nu doarme dumnezeu ţi-a da bine după rău

STATUI PELASGE

amprentele cărunte pe ceaiul morţilor

spânzurătoare jumătatea crucii strună de mătrăgună

pietre însetate simpatie lui Simbad

din păduri străbuni coborâtorilor din absenţă

statui pelasge în petrecere de carbid

alarmele ne îmbogăţesc repertoriul

postromânească tiradă tăcerii păsăreşti

broaştele întrecându-ne libidoul inundat

cine neajutându-te slăvit mutilându-te

ţie răpindu-ţi răbdarea delăsându-te

trezindu-te în silă stai aşa cu cine

ziceam să mai vorbesc ce limbă

MÂNTUIT NEW YORK

ne traducem între noi identitatea respiraţiei

ne ilustrăm claustrul în reverie neobsesivă

avem loc mai toţi în propria Americă

şi-om exploda într-o însemnare sarmată

transa codobaturei trubadure aripi de calcan

ne-o mai creşte frunza a ne recunoaşte

cap de elefant dintr-un dinte energia rezonanţei

extraordinar să mă faci pe mine martalog

exil ubicuu localnici în spânzurătoare

iţe în cruce primul lucru te castrez

harismă risipită lectică dialectică

în vise cinmantonice mântuit New York

HIBISCUS

mirare mirror o moară omoară grâna

pe rupte versionabilă New York Ramayana

relibido terţinele din Queens în Manhatan

rasa clemetă m-a lovit cu leagănul în cap

zeama de lămâie eugenie spermicid

s-o întîmpla Penelopa în Pamplona

New York Ramayana Trivium Tatiana

Hide and Seek Hyde and Jeckyll

nu poţi muri până nu-ţi spui păcatul

părinţii lacrimi portocalii al buio

terţinele schimbate pe catrene se răzbună

te transformi în hibiscus pâlnie autodevorării

NUNTA CIVILĂ

dacă nu mă ţineam de vacă mă lua pe sus

firman fireman l’uomo non vive soltanto con pane

mâncarea de Hristos nici uitare de sine secretă

less France l’ouvrier polonais un drac mare

treaba hoţilor să fure treaba statului să-i prindă

ţiţeiul din Moldova e cel mai prost a mai

bună rafinărie prea multe rafinării în România

Petromidia n-are ce căuta e pentru ţări arabe

uvertura la opera Raghuvamsa în Pârvu Roşu

zgomotul fumului scrum diaspora pe apa sabatului

briceag de Marseille cu buton pe bancheta din spate

confidenţial am terminat romanul nunta civilă

TEMELE TĂCUTE

arşii de pământ oxitocină flori cu orez foto Vasile

prim Poe scenariu final sate fără bărbaţi

moartea este dumnezeu Fidelio în palat indian

prima toscă Darclee puci nepuccinian

hora bangra pe Valea Kangra Focşani

suburbie New Yorkului pagina Ellora

sare de mare Transilvania Ravania

România lui Rama via Roma

freamăt înmiresmat salcâmii pranayam

confuzie confuciană înverzită copilă

tremură Vrancea temele tăcute mă tu ai

un păcat poate am omorât oi multe

LAIS

fata a orbit în căutarea muntelui albastru

măgura ne supraveghează drumul ieşim din boieresc

sate stup sate roi târle odăi tulnicul buciumă

peşti păsări şerpi presimţitori de cutremur

omul se gândea la copiii lui da Israel nu shoah

onorată da’ am recunoscut da stai să scriu

dansul cu măşti la priveghi în Milcovia

vornic de Vrancea Miron Costin mioritic

from Dryden to Derrida lais of Marie de France

study of literary texts in an interdisciplinary

and transcultural conntext at Davis Socrate e pe câmp

maieotica-i cu el ea are un copil el Noica-i botezat

INTERVIU

stadion dio Dion nemţi Paris New York pe non

dragă ne eşti în Drăgăneşti frică întâlnindu-l

în Vităneşti în Moroieni Casandrescu Radklife

moroiul rinocer gramatica mărgelelor Texas

Taiwan and allies can be model for world

Chen’s visit to Marshal Kiribati Tuvalu

femeia zeiţă şi noi la rândul nostru buluc

pe masă anumiţi oameni nu sunt civilizaţi

la Sahara city invazie de nemţoaice bete

Brucan are poză cu papa de pe vremea comuniştilor

lui Bogdan i l-am suflat pe Dej la un interviu

moare după nişte sarmale postume Ion Gheorghiu

PE DIN TREI

se umpluse Montrealul de români care

administrau blocuri emigranţi federalişti

nu se mănâncă mai tare ca alţii în Gura Honţ

mai toată lumea citeşte o carte în mână

the origins of the shrine of Chingis Khan

Saint Vincent sur la Loire de la Paix de la Patrie

liturgii koshiki Miroku în sanscrită Maitreya

nadie es profeta en su Tierra go Romania

nemaigăsind strelitia cumpăraşi anturium

yonilinga priveşte calendarul martiro

urmează Kali apoKalipsa opera Raghu

trupul pe din trei florilor de tei

DINASTIA SOLARĂ

la Ayodhya domniră Dilipa Raghu Aja Dasaratha

Rama avatar lui Vishnu şi încă 24 solari în 19 cânturi

din Raghuvamsa de Kalidasa a le pastişa cu Manu

fiu-i spre fiu slujind-o pe Nandini viţea din Surabhi

pe Sindhu cotropi soţii femeilor huna îmbujorate

mii de cămile şi iepe cară comoara primită de Kautsa

vietăţi aprinse din soare lampă din lampă fiu din fiu

pământ la picioarele datoriei regale cer muls

Indumati naşte pe Dasaratha mai trec mii de ani

Ravana persecutând zeii Rama din Kausalya

Bharata din Kaikeyi gemenii Lakshmana şi

Satrughna din Sumitra reîncarnează pe Vishnu

VALMIKI

în nava Pushpaka din Lanka în Ayodhya el îi arată Seetei

Malyavat Pampa Chitrakuta Ganga Yamuna Sarayu

clevetire politică a fi stat în casa străinului ordin

lui Lakshmana s-o părăsească pe Gange borţoasă

fiii Kusa şi Lava învăţaţi de Valmiki Ramayana

a le-o cânta tatălui la jertfa calului d’ucis Sambuka

o va primi înapoi pe Seeta de se va vădi pură

supuşilor ea se zălogeşte şi mama glie o îmbrăţişează

se ruinase Ayodhya după moartea lui Rama

Adhidevata îl cheamă în vis pe Kusa la domnie

lui îi lunecă brăţara în apa Sarayu i-o returnează

Kumudvati o naga împreună cu a ei mână

CUSCRĂ MICĂ

dedicaţia sună pentru Alexandra-Maria Victor

şi pandit Ram Lall în ton cu a noastră New

York Ramayana prima copertă voi pe ecran

ultima pandit-ul din fişier pereţii lui numai diplome

peste slujbă în Stavropoleos cui la nunţi mai domn

ca Brâncoveanu să fi jubilat anturium vădit

nu şi-a transcris Plata discursul post Valmiki

nici Kadamban nici Tulsidas gayatry în Rig Veda

pronie kalidasiană mâine te-ai născut mireasă

zilele astea aş versiona în engleză libret de altă

operă regia aşteptării până la nuntă cuscrii

mari ce ne-or mai dansa cuscră mică

RĂPIREA

drumul nu drumurile nunta lumina vieţilor voastre

scuze zuchero Mao m-a omorât oralităţi postume

la nuntă să glumim mai ieftin dacă pe degeaba

să-nflorească şi macul să se iubească tot satul

uite-o mară uite-o pară uite capul lui Tândală

mozambicanii of of oftau la nunta de piatră

mă uit să-mi formez ochiul să scap de dioptrii

roman da’ nu în dodii mi-a dat păduchi din limbă

facem cancer de râs mi-au luat ouăle de la ţestoasă

kavya se aude natya se vede Vishnu în patru Shiva

lui Rushdie regele pe vapor femeia să se teamă

cum voieşte cel mai mare răpirea miresei Seeta

LA REINE

baloane rămase nesparte lupi neîmpuşcaţi

scrii în pagini nu în propoziţii fără punct devi

kobita cobită fraudă gluma fosilă voi bărbi voi chelii

episcopul fugit cu doctorul cumnată-ta pe ălălalt mal

la reine de Maillane Ruy Blas Rob Roy Manon canon

mă vâr în aceeaşi Ramayana vrajba dreptăţii Moll Iov

oile de-a dreapta caprele de-a stânga desfrâul inocenţei

cei noi destresaţi-vă cei vechi vechi să ne stresăm

rămâi Rama ram ramuri topoarele se aud tăind vişinii

capitol încă ramayanic newyorkez gonflarea brosculăriilor

Ofelia crinul din mâna îngerului Gabriel la blanche

la Titiana putere de lume sălcii de bambus mal de v

ADRESE

scheletul caracatiţei în cocoaşa comparaţiilor

sun primele audiţii din Ramayana alungării de sine

se făceau că sunt nebuni pentru a trăi cum vor

simbolul feminităţii dincolo de libertate păcătoasă

uşurarea de chin e ceva în firea lucrului cucută

când iei opiu îţi lucesc obrajii englezeşte cea

mai tuberculoasă ţară tratată cu laudanum

în filme o moarte e mai frumoasă decât alta

pământul grecesc este făcut din aromâni

de la dumnezeu venim la dumnezeu ne întoarcem

şi uit câte puţin latina orice oraş e plin de adrese

pierit fractal vocală geneza consoană stingerea

George Anca

Tangoul Tigrului

nu mai sunt

nu mai sunt aşa trist

să scriu un tango

nu sunt argentinian

abia ghitara Gita

pe post de cumparcita

Montevideo vide

cu viza se divide

mi-o trece săptămâna

zicându-ţi săru-mâna

genţiană

genţiană scoţiană

cu argentinianul hai

că te distrează grecul

nu mă mai număra

cât să te ciupeşti

al timidităţii de-o frică

aflată sufocare cu

emigrarea păpuşilor

Durban ocean Glanum

apoi maurii umbra

femeii în alb de Renoir

reciteşte cormoranule faţada

n-am formă şi

mor dintr-atât

mort umor

Biolan

sudalmă calmă

tremendous corturar

aceeaşi despicarecu ochii

fur că pe Flămânda

la orgă şiveu

în Şimleu

cord static

psalm fatic

arctic Hassan

paşli pe fişe

popa aici

adio scalp

Rita minunii

Jorge desluşitor

adu-mă gaucho

socru pe horn

dispariţia umbrei

în părerea orbirii

câtă ereditate

genele ochii

petunii culcatei

gips osmotic

puica Arachne

progenitura ploii

moara dracilor

recitarea zidului

dărâmă dharma

conversaţie raster

ai norilor maică

ai morilor taică

Borges news moreni

swedenborgeseni

peripeţie tramontana

peripatetică prana

doina canzona sinus

într-o coajă sibilinus

fobioase carcere

răcorească-se norule

doda spirale insufle-ne

vere bere reverbere

neprinşi bătrâni

pârleaz priinţei

pe orbi vîzând

muţi mormânt

al 5-lea pentru

camera 5

râdeam în sine

respectaţi-o pe Veta

scara de piatră

scara de lemn

până sus

ne prăbuşim

nemaitango

uite ceai

nu-mi iei tigrul

la purtare

mai o iarnă

mai o iarnă spre primăvară din

vară spre toamnă mai argint

mort din viu avatar tango

educaţia vikingilor gaucho

într-o norvegă borgesiană

sud-african argentinian austral

ce nu se înţelege migrând

prin partenogeneza comparaţiei

zburam acum stăteam şi mai mult

pe stâlpul din Vendome spre obelisc

jaina ori neprevederea ahimsa

în mantre laice pro nobis

nobila gramatică terapie

graţia candida iucunda

a ne fi bucurat încuscrirea

iar adrenalină peste gheenă

refrene părăsite crizei de timp

prea lungi aşteptări de-o singură

viaţă spre a-ţi ritma patosul

renunţări de împrumut societal

încurajare pe închidere pachiderm

adio anima vis cu vis pleaşcă

înţepătura insectei vânzarea de neam

cât să ni se vânture sămânţa

la anul şi la mulţi ani bade

acum trei neînchinăciuni

Recoleta mă aşteaptă să-mi

motorizeze întoarcerea

tigru

tigru safari ne în pampa orb

mira plesni-se-va sevă bujori

de o frunte ca de ţuică pe

afumarea destunului amnezic

puţin şi ne-am exprima în slang

imaginarei exhibiţii gata

nu te vedeam a şi conversa

din ale muncilor delicii

mi s-a mai întâmplat un

schimb lingvistic o divulgare

a ceea ce nu se întâmplă ori

cred să mi se şi pomenească

summer

summer reversedas winter bărăgan pampa

hot expectance for too cold sail

endelirios translating dodii

within some silence as night

dig Seamus with Paz les Jorge

if I did from Irish got you

also with the king in a photograph

left to first hand temptation

now I am for living solitary

mountain flower far near

themes lost vague normality

with no contemplation since old

three left in Eraklion and changed

cataclism with communication

what can I write who and to whom

details memorioso seen battlefield

my amor fully amnesiac stay out

amorioso in no time no eye

spread my ash on my tango

daTaH(iş) hashish tango Gitanjali

eravamo Ravana en la nave

on chess board feeling stone

on air feeling water

how far enough and this poster

let find together some place

as everything separability

toward a sonnet of hours flight

then with note book on work

we the butterflights the mosquitos

in a hot night in the east

now in southern most or

also a step from Antarctica

slow voice as visions diminish

points of tangibility off

what disapoints the sight

what pleasure through camera

no mean as Nissim clame

making of sense rare bird

think rare so is life

back and only gone by

too fort a light of penetration

over ending motherland

sky no dreamy no past night

and a poetry to waite for

woman dirthied blood of man

and son killed not only Oedipus

we discussed only interested

assertions in a lecture for snobish

24 hrs a way back less a little

clouds transcribed in maternal

no one or even three a plane to Argo

play throwned over unknown hero yes

old with old and us away in search

take from there a character muchacho

no make them speak a multiple

meridian of slangs punishable

no medal only for American

pretention on recognition terror

good planet of Mars and further

rotate from flame the blank of blind

did she asked also you if ice

no but I wouldn’t thanks

I buy it for the play fear of

quickner over equator

replies on equator crossing some

no feeling who knows

some fantasy directly swim

te-a-ntrebat şi pe tine dacă vrei gheaţă

nu da’ nu voiam large vision

conternight of self countertranslation

you listen a music in original

and in vain you don’t in translation

both author and translator are the same

toujours

toujours ries toujours pleurs

the fool of Răstoacă don’t sing don’t dance

countertraduction as inversion

infra răstoaca din nebunul

de la Răstoacă let rivulet

he also sings he also plays nu

cântă nu joacă tot el

nebunul nu plînge nu

râde ba frumuseţea râde

plânsul plânge râsul ce mai

traducem cedăm transa

de la Răstoacă de la Rouchefoucauld

raţa de la baltă Boston’s ducks

frogducks swan bhavan

come my dear in Răstoacă

I prefer on equator

just translate me same

bite me acupuncture on stock

rest stock of Răstoaca oaca

frog sings cry overthrows

răstoaca toaca oaca ra

nebunul sus pe macara

măcar cânta tot el juca

răstoaca

răstoaca pe ecuator de nebunie

păciuitor cocor condor

cântarea jocului tot un nebun

ţi s-o fi părut neamule

ţipată luminozitate orbire

amiaza spre porteno

de-om petrece Parisul

chantant dansant riant pleurant

frumuseţe beauty beaute

ca-n tangoul gaucho de

nu m-ar apuca iar tango

în zbor peste Borzeşti

creştetul lui Ştefan le Grand

chiar Notre Dame de Suceava

oceanul adormirii levitat

a se vedea paralela Buenos Durban

spuneam de letra a la tango

m-ar sălta în palpitaţii

închipuite anteretro antitero

poate pe pagina cealaltă

în contratraducere cu subiect

mişcări pierdute personae

nici o invitaţie meteoriţilor

crispată nostalgia a neant

şi-om şi ajunge ecorăstoaca

răstoacă la chimie cu a de geografie

aşa şi-n Buenos Aires tingiri

percepţia cep ţipurească

iepurească şi pe bască

mai cântaţi jucaţi bătaia

a nebuniei cu potaia

de-a moroi din Dămăroaia

pe răstoacă hărăbaia

pumnăciune rugăciune

dalele putreziciune

babele buburizime

bubele pe labenzime

harbuze crapă har buze

geishei dintre farfuze

în loc de joc în când de frânt

răstoacă toacă tangoând

moravi morari mortar mort

întoarce foaia de cort

zidită damă adamă atma

îl sufixează pe mahatma

cântaşi cât aş jucaşi jug aşi

nebunul numai îngeraş

pe înger coapaşi naşi

tot eu tot ei mă laşi

ce mai cânta ce mai juca

tot el nebunul de la Răstoacă

în Notre Dame de Paris vezi

peste douăzeci de minute

minus mijlociu ecuator

în cruce nelămuririi nelamurii

(NdR Nebunul de Răastoacă E Eu)

NdR - şi-am zis verde cânt şi joc

tot eu ţoi şi poloboc

mă dezbată nebunia

mai taci tot suta cu mia

E - doritor ecuador cuişor acupunctor

tot pe viu ori mort condor

ca-n engleza gleznelor

mai torenţialelor tango

NdR - şi iar mură mahmură

neagră viaţă saramură

marmură armură

murmură-mă soră sură

E - eu pe ecuator tu pe răstoacă

fiecare pe o linie joacă

pe aceeaşi cântă deşteptul

de la apă cu dreptul

NdR - son ison ţin aţin chin închin

răstoacă scorbură de ancoră

de un milion de eternităţi

m-aş da cu capul de pereţi

E - blând nebune ursule calcă-mă

smolit de marinari a turbulenţă

taci-mă saltă-mă alma

ţi se citeşte şi-n Braille

pe Borges and I la vedere

NdR – aminte a mântui manta amanta

lutului umplutului sudului

roza vitraliului concediat

într-un cer ecuatorial

nici drept nici rond cad cort

până la adaus din ţuhaus

să nu plângă din plecare

nu aude ce mă doare

răsunetul din prima indus intrus

tot netot subruminând rugă

a fi dansat pereche pe-o ureche

după altă ureche străveche

cuplăraie streche plusează

umbră de curgere calabrează

Calabria mai brează

cocoaşa cuib de barză

clopotele turlele cântă-le joacă-le

răstoaca toaca nebunul sunu-l

din ora morară moira vira

ancora cancerului mola hegira

a mai crăunţit Gheorgheoi

dodo dodii nici un doi

doi cu unu stâng tango

pe un country Adamo

cum

cum se roagă argonautul

cum nu se roagă rumegătorul

cum înjură burgundul

cum petrece caţaveica

necum recipisa din Pisa

cum necunoscând hamul

nu ne sărbătorim hramul

moaşte fiind căpitanul

în catedrala metropolitană

în transcrierea eroului de San Martin

ars continuus levantaos vamos

arhanghelul din Casa Rosada

sodomelor momâilor

ce trai de tras mas rămas

poţi da cu capul de aranjamente

întoarce-te întoarce-mă Sisife

cenzorii ştiu ce ne trebuie

plutim pe instinctul respingerii

trag o săgeată rugă lui Rama

mă gândesc la Micescu în Hilton

steag diferit pe fiece copil

cu planeta clientului

incorporeal intangible soul

of all books with white pages

Cecilia Kugler di Australia

cu părinţii emigraţi în Argentina

harpă în degetele atentei Euridice

prinzându-se de războiul zimbru

jumătatea plinului crăparăm

numărai zaraf viori şi bandoneon

acum personal sunt ubicuat dublu

se fumează se face literatură se dansează

la trei

la trei cu Dante timpul

dilatat vântului

în goană după minge

ne-om mai vedea

de dincolo de noi

în coarne cocardă

cei din Ushuaia

vor muri ultimii

iubiţi ucigaşi

Sarmiento a adus

profesori din Boston

Borges l-a iubit pe Poe

citeşte egumene

tămâie pe nările

aerului de lemn

Matilda cu

băiatul în Huşi

însurat în Ushuaia

crucea de pedeapsă

nici un templier

n-am ţară pe mară

de-ar exista români

m-aş sinucdie

cu doxa pe Moxa

talie înaltă

sânge muzical

tango sub măslin

de talie

de talie înaltă

cu sânge muzical

femeia o dansează

gaucho şi pe cal

când şi creastă casnică

la praznic năprasnică

la a noastră paşnică

la a voastră straşnică

n-am convivialitatea

gaucho

necum urbanitatea

tango

calc balc

pe gheizer

piritele

fărăpământului

magia maja

orga orgie

bucla de timp

paralelă pampei

taci calomnii

paradă prada

întorci din pampa

caravela

pune-ţi tu acele cancerului

pe lucerna tăiată să-nvie

fluturelui alb soarele

lătrându-ni-l căţel de pământ

meniul canibalilor

ne-o fi diferenţiind

mai stăm noi

de vorbă hapleo

mi-e frig în bucătăria

cu mâncare rece

încarcerat în

tunsoarea câinelui

calmatu-m-am

calmatu-m-am regină din Maillane

puiule pe ce copac tăiat Temaiken

m-aş împrieteni pustio

fulgi albi ţi s-au risipit pe iarbă

stăm şi ne vedem de răbdare

te mai întorci spre perfuzii

mai auzim de Patagonia

ochi în ochi o previziune

pe ce scris neanimal

îmi aflu gheaţa lavă

de scorbură mă întorc

şi-om vorbi gheaţa

noroc şi tu cu motor

ciripeşte-mă disolut

nu mai ritmăm prevestirea

nici nu ne-am finit meditaţia

te mai cântă pregunta

melodiile alternează

şi din partea obârşiei

opuse pe exotic distrus

am năzărit sub pecete

aurie argintul ginţii

cu istorii zigzagate pe

spiralări zăgăzuite

m-oi cantona cantată

neînghesuită ce apus

în atâta sud şi

mai sud şi antarctic

pe unde am respira

vida viaţa vidului

cântătoarelor tristului

vultur audiţie îngrădită

la albe înfloriri albastre

sub verdele iernii pampa

cum mi se potrivise gama

elegantei patagoneze

renunţări sincrone amurgului

lasă-mă împrimăvărării

repetă-mă toamnei casnice

cu visele domolirii

restrictată patima atma

crestată în cerul pe sârmă

exactitatea robiei protective

proiective elective Ninive

ce încercasem nu de înţeles

ducea lipsă impunere impala

de-om compătimi-o friptură

împotriva rosului din peligro

orice fiinţă mă răstoarnă

arrivamo zici muzicii urzici

gustului sânge de condor

taurul încornorează cocarda

ce-mi par cioară-n par cărpănos

de-o doză dogită îmi fericesc

antipozii cu o prietenie simpatică

niciodată lizibil incunabul

la voi seară aici prânz

vă uitaţi că mă uitaţi

de nu mai şi aşteptaţi

noaptea voi amiaza eu

voiam lista tricoloră

cu pericol de gomoră

şi protecţie de soră

veterinară rinoră

am euforia formă

de-o împărtăşită normă

Argentina nu de dor mă

cheamă fără filodormă

în fapt avem întâmplarea

bifată biftec de sine

brâncuşiană supleţe

la etajul 24 spre larg

când şi retragerea în colţul

fără iernii caterpilar

vreo protuberanţă

tuberoza cancan

atunci miranda într-o doară

neconscris mâncărimii amor

ori lupta pentru domeniul

femelei înturnurate

o să-mi pară rău de câte ceva

pe muzica asta oricând o fi

şi ţipăt şi tăcere numai

să-mi pară rău de altceva

am o fire potcă nici

nu certarăm ci

toată lumea piere de

deşteaptă cu nervi

ba nu şi bibliotecarele

latino-americane senor

cine să le desprăfuiască

de nu digitalizarea

mai scrieţi uitarea pe

ciripitul galanteriei

patagoneze pe temaiken

lângă aerul de pe La Plata

de viaţă aţă şir colir

prin lacrimi cobzare

pe gustul lui Borges

via Elena Văcărescu

de s-a şi întreţinut cu

Alina de negăsit ori nici tu

Homer părelnic opere

complete un bandoneon

îmi voi mai deduce Leuke

nedespărţindu-mă puiului

prea trist de singurătatea

captivităţii singure cu el

n-am contrazicere vederea

o prejudecată judecata

avem a ne sfida nevoirea

până ieşim la liman călugăre

cum am lua-o din fir a păr

un post o pustie ţara

din cine în cine fără sine

şi de ne-am reînfăţişa

în caz de radere şi merităm

să ne tăiem gâturile estetic

de-o laudă tot dintr-acolo

de nu mai dinainte de Deva

am harnică hăruirea

duşmanilor în splină

ci de-o bucurie soarele

îmi înzdrăvene drevele

adică scurtătura căderii

tot în sine tot de ţară cât

cu nea Gheorghe Rogojinaru

râdeam de muşiţa nemăritată

cauză oaza dintr-o viaţă

de-o fi moartea ori

altă viaţă călăreaţă

praftoriţă profitori

plătită sentimentalitate

ţipăt piţigăiat şpagat

între cîrlige la focul

în cruce cu norocul

ne liberarăm aşteptarea

într-o simţire fără nume

o admiraţie matetică

şi încă am mai întineri

de-ai primi ce nefurându-se

fecundează inimile vide-nevide

n-aş mai pleca n-aş mai sta

într-o dansare domnişoare

până şi insuflarea suflă

armonie din susul tău

de când îţi erai garant

oarecarei desţărmuriri

temaiken un turism predestinat

în provincie nu infinitului

în ziua de sâmbătă

Orfeu necunoscutei vipere

lemur de cola anillada lemur catta

salcie de palmier de-ai îndrăgit

mamama în Dodona dodie

origami plegado de papel

los esperamos los Murcielagos

arcada de la vida melanopis

ne aflăm şi pinguinii alb negru

grande paese cum se întâmplă

muzica ba apa ne ia

într-o căutare de ouă

fotografiate ce ne-am

părut ne şi ieşim din păreri

copii frumoşi şi pinguini

să vă fie viaţa penumbrei muzică

îmbăiată de-a soarelui vamă

şi mai şi claritatea

vedem mai rar ce durându-ne

părere de rău mai încolo

pe-o sănătate muzicală

în scufundări reticente

ţine-ţi pecenegele sclave

cumanele liberează-le

pe un balet pinguinic

obsesionate a la Puig

scufundare mai blândă

ca a lui Dumnezeu în oameni

pinguinii din temaiken

pe aceeaşi muzică diavole

rară răutate inimii liniei

patagoneze într-o strînsură

nu de gât nu de pierduţi

ori şi de noi deodată ai cui

pe scris pe paşi ne îndulceşte

o respirabilitate de graţie

rară încotoşmănare inutilă

răutatea de mai sus dezisă

îmi spui din sunete îngândurarea

cu piatră arcuind setea vargă

de apă numai băută emblemă

o plângere amânată amanet

dulceaţa copilărească părinţi

traşi înapoi paradisului

poate patagonez pinguin

şi noi într-o adorare la hazard

te prăpădeai de formă în arca

orientală vidatule de vedere

învieţuitule de viziune lansată

a suberbia de ajutoarea vieţii

mă strâng în adânc desfolierii

şi a pinguinului

de după calul de mâine

grafiat de o săptămână

ne-om descoperi vitalitatea

într-o iarnă cu soare

la toaleta pinguinului

lasă-i ouăle vânătorule

cât sentiment şi pace în joacă

istoria o citească localnicii

specialiştii dictatorii chiar

înapoi la mamama şi restul

ne-om încălzi cum spuneam

oasele la focul gheenei

cu gândul la suprafaţa

înnodată afund de pinguini

pruncie nemaiinterzisă cavalului

se încruntă nonlectura ne

ţinem locului cu Eminescu

în codrul nostru la umăr cu pampa

nici voi nu zburaţi precum văd

de muzică pinguinilor măgari

cu de la dumnezeu doză

de nimcnicie fericitoare

eu sunt apa voi aripa voi apa eu iarba

verante te cred ăi mici pe cai

am fi învăţat fericirea neabătută

apocalipsei prea-prea

o conştiinţă compensată pampa

într-un pinguin copilărit

ţopăiţi în comentariu gimnastic

nu vă uitaţi acum şi la mine

Patagonia viva tigri amoroşi

cinci provincii moradores

de un pasato remoto

bosques milenarios tierra

los volcanos furiosos cambio

soledad foresta imensidade

unico nel la tierra protejer

todo misterio para todo umanidad

balena franca puede aparearse con

distintos machos en un mismo dia

condor andino Patagonia

subterranea întunericul viu

nu eşti animal sunt eu înconjur

ce nu mă înconjoară

păsările flautului sub apă

şi-o brambureală de bambus

m-aş întoarce în timpul

de mâine dimpotrivă

într-o laudă Argentinei

de-o săptămână a învierii

pară-mi-se şi vouă fetelor oarece

libido împrimăvărându-se

Gitagovinda în Patagonia

Luceafărul de acum cu luna

nici poza mimoza filmismo

entuziasmul spre oboseală

prea demult cocoloşinizarea

nu ne mai doare inexistenţa

stai un pic abia sosind roca

adapă întunericul mângâie

am schimbat literatura pe sunetul

paşilor pe podul de lemn de deasupra

înflorituri recunoscute înapoi

unde mi s-a dus tristeţea

noii veniţi sfâşiaseră

tot numai bucuria via

vorba islandezei că la ei natură

şi în Buenos Aires poluare parcă

vulcanii din Patagonia zici

de-o pasăre zic de pinguin

pierdut copilul depresiei mele

eu unde şi vezi casa aia de noi

casa de copii din Găeşti şi ea

să nu te zici pe litere Stane

diminutivă memorie mai o dată

bambuşi din Calcutta spre bunyan

clima neplăcută lui Orwell da’ Darwin

băieţi cumsecade prin librărie

o cunoştinţă benignă revelaţia

puterii de sine pe atenţie

şi în cer şi pe pământ

o dragoste de Patagonia Europa

într-o zi nici amintirea zilei ăsteia

n-o să mai fie imposibilă o uit

pe măsură ce trece spre repetare

de-a-ndaratele sărac rac român

tristeţea nu se mai crede muscă pe perete

spaniola se vorbeşte pe merit felicitat

când ţi-am zis că şi eu sunt scriitor

de mă observi întoarcere sub rucsac iflandez

şi ţie drumul îţi fumegă o erupţie

întoarcerea nu ţi se numeşte

împreună iar în aproape două ore

ne-o fi părând necunoaştere

n-am ieşi nu ne-am da seama neînchişi

de bună voie animalelor admiratori

şi ele într-o sclavie răbdătoare

împrumutându-ne cunoştinţa

intru în rutina scrisului pe gol

de morâncesc o psihologizare

a sinelui încolţit de desfăşurare

cum şi mişcarea biciuie imaginea

am de gând şi mâine să trăiesc

păsărilor trilul prin gauchos

de ce să mai zic treci stai

nici nu mă mai interesează hârca

fluieră-mă pe rând păsăret

din stop de condor fluierar

într-o împăiere împărtăşită

Andes în pieptul Patagoniei bucuros

nu s-o alege argintul

de admiraţia nisipului

pe când ne lăsasem struţ

între capre înflăcărate

frumuseţe de familie argentiniană

un triste tigre şi toate cele

proprietatea lumii tot alt loc

tot alte vremurile când şi când

nimic în dar pozele

obiecte neimitate

poate pentru copii o

naturaleţe nici kitsch

poemul meu argentinian

contrapunct tango dinainte

pescar islandez cu nevasta

în dreapta mea printre pume

adevărata mea libertate de

apokalipsa indiană până

la anu’ înapoi ca din nou

de pe o stradă pariziană

vine el şi rândul Bucureştilor

la noi la Târgovişte ortodoxie

şi nodul în gât al literaturii

prin teatrul spre gară

de nu şi-n teologie litere

cu pasaje patagoneze imaginare

thai saharian contabile

ce geografie inutilă momentul

petrar patagon paragon

catalonilor coupa corazon

mă fântânesc pălăvatic

prăvălatic eminescian

mişcări de cosmos cataractă ataraxie

vorba de limbile de peste rase

de înţeles c-a venit vorba

ăluia şi o vatră jarului

antilope oryx (oryx gazella) marabu (leptoptilos crumeniferus)

cred că am reforografiat bongo

vă povestesc de pe acum mă vizualizasem

cu tigrul lui Borges dormea

copiii de viaţă şi ei pe grupe

talie înaltă sânge muzical

pegasul hipopotamul bipedul

îmi voi lipsi din ierbar

podul la trap nimic de primit

o copilăradă fără radă camaradă

copii cu părul roşu şi negru în Reikjavik

Laxsness a fost comunist cum îl chema

de ziua asta mă alesei cu timp

într-o singurătate animală

frangiscan patagonică

tot agonică patagonică

ne-om contra în glumă ce părere

pe repede svântându-se viaţa rămasă

nici nu mă omorâsem să mor

tocmai că-mi plăcuse în Buenos Aires

mi se tociră crescând unghiile

de-o amintire imposibilă

ce nu mi-o spuseră părinţii

ce n-om spune copilului

am debarcat în detristare traista patristică

de mă ironizaseră într-o ritualitate

onirică traductibilă previziv în isihie

însorită iernatic o joacă de famarg

pe păsări nu pe Bachus vă cunosc

zburătoare crestomaţii a crickett

ce ne-om mai spune s-o trece în cont

la judecată n-om fi minţit

mi se întâmplară împăcări

de un cavalerism tardiv

directorial în lipsă de sugestie

cum totuşi nu-mi fuseseţi indiferente

a scuză necăutare altfel peligradă

busola rabinică întoarsă

pe role iuliene Sylva zăpezile

ce să mai mirosim busuiocul

mă mai gândii la Sarmiento nu

numai la numele străzii

străzile lui Borges bastonul

posterului meu Nefertiti

m-aş premia în temaiken cu iarba

frânghiile pe buştenii armonici

zburându-mă gardurilor îngândurate

între coarne uitate de cuţit

departe crima închipuire de pace

melodramă telenovelistică lasă

natura Islandei Patagoniei

nu încă şi a ultimului pe listă

într-o oră înapoi aţi mai adus

dacă mi-ai ţinut minte numele

o blândeţe a spaţialităţii

o neînghesuială de-a străzile

frumuseţea lemnului uscat pasăre

os fluierător peste Andes

dacă m-am mai liniştit în

vreo zi ca asta nici în Pacific

şi cerul tău şi cerul Argentinei

când fusese vorba de altceva

apoi globalizarea distrugerii

uite ce perpetuitate volitivă

cum ar fi şi voia lui dumnezeu

aş alege câte o frazare de pe aici

dauna euforiei altfel neforţate

o respiraţie nemaibărbătească

la câte gândindu-ne degeaba vă spun

că în Argentina după Maroc

după tată mamma Trinidad

îmi rămaseră fraţii condorazoni

masonii şi ei cu ale lor la ei

tot nu mi-am legat prietenia

a rămâne ca tot românul imparţial

nesocializat cu mama islandezei

ce-o mai fi urmărit-o securitatea

pe capitalista comunistului Laxness

de luă şi premiul Nobel în familie

tradus de aceeaşi pe la noi

nicidecum animalele nici pericolul

graţia copilărească a vederii

scenografia biotică

de insinuare interioară

nu m-am lăsat de sentimente

tocmai în plinul aparenţei

o viaţă cu mulţumire oceanică

de ni se păruseră şi balenele

având înclinaţii polare meridianul

îşi potriveşte tactul mă privişi

viitoare dansatoare n-oi uita

muzicalitatea ochilor tăi

înmugurirea ne a asteniei tocmai ce

şi povesteam o stare de picurare

solară în interiorităţi la maestros

în temporalitatea lui Sarmiento

a nu te raporta la vechi sîngiuiri

ba la replica de două secole

a fi mai mult nou într-o

vechime fără rădăcină

ci până mâine mai e o groază

până când nu v-a mai exista tinereţe

ceea ce nu e pampa nu e rampa

raportării la replica palcoscenico

mă mai prostesc presat de

ajungerea la oră pe nesimţite

nici în Provence spre van Gogh

nu-mi pictasem nervii mai lin

nici nu-mi dau seama caro

Caron dacă mă voise

fără mituri nici rituri

de Eliade n-aud în sud

tot ale mele endelirios dodii

îi pomeniră numele la fete

de-or citi în căutarea vreunei

potriviri de preferinţă corazon

cum va mai fi şi mâine

că poimîine plecăm o vedere

într-o cădere fericită pe

respiraţia Argentinei

centaurii îmi vin iar în minte

ca-n India nu ca în Provence

tropice altfel masonizate

ce de frumuseţe la sus

estetică nordul fiord la anul

de nerenunţare tundere

nici bătrâneţea nu se numără

nici până acum cine ştie ce tânăr

pe uitate pe hrănite iar la ai noştri

poate chiar om scăpa de comunism

în ce ne priveşte la revedere

prin comunism înţeleg scopire

ca avionul timpul cerule

te grăbeşti o şoaptă aptă

cu un gen alogen eu

într-o grădină în frânghii

un patio con el belu

ai încântare de unde

crima se melodramatizează

probabil în puţinătate

nu mi-a mai rămas mas caz casa

pietricica poate intrată în parlament

unii mi-aţi spus un cuvânt

mă gândesc la voi recunoscător

rămas dator furnicii albe

o carte de recunoaştere

pe aici insectele hibernează

deocamdată necunoştinţo

de laudă cine se plictisi or

nci nu se obosi a o chivernisi

însumi nu mi-o mai trebui

dacă tot mă ferici aici

măturător cu făraş şi celular

în uniformă ca de marinar

să placă animalelor

copiilor şi haimanalelor

frumuseţea naturală se taxează

de-a viciile contrazicerii pasărea

pe împrumut şi excelenţă

de răspuns cu mai bun decât princeps

să zicem când ne pervertim

răbdarea neperformanţei

de-o bunătate mămoasă

religios mediocră

pasa nejignirii amendabilă

elogiu strangulat fatic

apofatic discuţia argentiniană

tot la ambasada Indiei din Bucureşti

sfârşitul sau începutul lumii

nu mai am umilinţa scriitorului

rămân la exil unde oi fi scos

din literatură de gardienii globali

pato amato alergaţi-mă nonuniformelor

văzusem că tristeţea se ruina

ghinionul neliterarităţii fericirii

nu prea se vede diavolul indeed

la prima vedere jignitoare

o fi lauda ca de linguşire

nici n-ar fi fost cazul dimpotrivă

nici Borges nu s-ar fi deranjat

n-am adus nimic nu iau nimic

o bibliotecă fără nici o literă

o lectură într-un vulcan

electronic la lux tango

dacă am avut onoarea să respir

în Argentina mi s-a părut demn

să salut salud uitarea rugăciunii

pe vulnerable explicat sub peligro

şi aşa mă îndrept spre intrare

ieşirea ne e locul de întâlnire

pentru întoarcerea în Lancaster Anca

pe Cordoba în Buenos Aires

nepunctuală grabă ca de obicei

ce se va alege de poezia mea

din Argentina dar din România

din India s-a cam cules

cine pe cine recunoscând

tu nu poţi fi pasăre polifonie

o înscenare pe răspunsuri

ce Bach să mai fi fost aici

pe venire neplecare tango

locul neţinere temaiken

vara la patruzeci de grade

chitanţă la hotel pe aşteptare

de islandeze despărţirea

nici toţi pe bibliotecă

reproşază-mi necavalerismul

se duse soarele într-un nour

mate

mate adică prieten gen ceai verde

dinspre cascade aqua callente

limba friptă ceinte cânepie

tango oraş mecanică ţărană

acest mate dă idei verde iarnă

albă faţa la gaucho viaţa

Ayres de Pilar la plantacion

sânge mate lancea lui Cervantes

în catacomba cu acoperişul taifun

ne tragem în aer avertizare

mutra o carte scrisă deşertul

amintire şi când n-oi mai fi

gauchada

gauchada e o favoare

gaucho pierdu libertatea

nu mă mai închipui linişte

nu mai urăsc ambasadorii

oricine ştie încotro batem

se terminară caii şi curătura

mereu sunt primul pentru

altă viaţă calul viitor

compunând aşteptarea cailor

vă închipuiţi copii Martin Fiero

verde în pampa răgălia

pentru ozenişti

nu mai reciţi literatură

măicuţelor din Târgovişte

lumea nu se sfârşeşte mereu începe

din loc în loc din cal în cal

tango simetrie conquistei

de sânge reînscenare Traian

plictisit de aur şi Dacia

strămoşi aruncaţi peste ocean

premiatorii

premiatorii vitejilor manipulanţi

cu mâna cui în gâtul cui în buzunar

ne dăm de ceasul tangoului femeile

mor după bărbaţii macho

mamele rămân pe viaţă cu puii lor

balenoii se duc prin ocean încolo

fetelor dansarăţi obeliscul

mai frumoşi bărbaţii ca femeile

n-aş mai îngheţa nici o apă

n-aş mai minţi nici un munte

n-aţi da cu piciorul iubirii mele

dar a voastră v-ar ajunge

tango natyam pe muzica sângelui

poza pe cal insinuantă Rosinantă

de Arriba te paga por navegar

ciucure haită ne ucideam

ajută-mă Doamne

ajută-mă doamne şi toţi din vitralii

culori pe arhitecturi decorate

şi oameni închinăciuni estetice

nu-mi domoli credinţa

nu-mi întări păcătoşenia

iarna frigului mi-e cald de tine

te compun în ce am de făcut

mai ca o descoperire Doamne

credeam că vreau să văd

într-o doară departe domul

poate pe via Dante biblioteca

văd că te ţin de vorbă

iartă-mă îmi eşti aură

o mântuire fără prurit

mă împăroşase bătrâneţea

o chiuvetă o porneşte crâsnicul

şi bate ca ăl de az-noapte

de vreme încă da’ eu picasem

aste nepotriviri ambiţioşilor le căşună

am drum lăudat a arătare

ce străbătui o viaţă până aici

în faţa ta nici apăsătoare ceaţă

lumina electrică de scris

închinata compoziţie râvnită

fără şansa auscultaţiei întru

slava ta singuratică lumea

se va înfiinţa peste două ore

în odihna orgilor din tot catolsoborul

Catilina şi n-ar mai fi fost ceruit

piatra alpină nu se mai tăia palat

de-mi caut umilinţa de dinţi

edentarea împăcarea rugarea

în Trento Doamne să trăieşti

şi viaţa păcătosului de mine

cât nu te-o abate de la

globalismul altora mai inhibant

unde-l voi suporta săptămâna asta

iar chiuveta crâsnicului

răcoarea de neviscolit pe când muzica

nu ţi-ar veni să mă devii

vorbesc cu îngrijitorul

deviatorul rămăşiţelor

tsunami la rece în Alpi

scrisoare cui şi maicii şi fiicei

o feminizare trentin-catedrală

bisericoasă ocazională catolicizare

promise inspiraţii din stradă

cum devremele duminical

puse pe mine valea construită

s-o slăvesc dumnezeiesc

păi fie-i episcopii prinţii părinţii

fiii fiicele şi-aşa fericire

defilau paşi de gheenă

la pridvorul pietruirii

înaltul înaltului coroana

cerească în turle ascuţite

mă îndemn o pagină absconsă

finirea lunii de sărbători

şi plecarea în munţi la modă

o căutare dinspre orgă

tăcută încă o oră şi ceva

aş fi zvăpăiat arhitecturi

cu brăcinarul îngheţat

aşa ştim unul Dumnezeu

omenindu-ne prin fiul său

ce evanghelie ce chetă

pe tren de-o şi opri încet

mergând şezând pregând

preghiamo pregându-ne

pederostul convenţiei

care-mi tuşeşte aşteptarea

ne-om celebra neadresă

mamelor din biserică

nici să ni se întâmple minciuna

neîncercării de vers o pală

pe spală ca-n albie cu om

Adige limpede peşte

Cristos ne binevoieşte

Krishna pe capră ne războieşte

sabia cui adusă cui

neagăţată în nici cui

pe pace adormirea la ziua

transcrisă ezitare fericirii

ce faci nu-mi place milităria

ani de părinţi la austrieci

tocmai şi kaiseri de Sibiu

ce de romani până-n nord

auto Dacia paradisul reclamei

cât ne-om auzi împărăteşte

satele basmelor redivivant

ce batic din Bathinda şal din Trento

unde ne ţesem urare tardivă

oricum de bine-primit la o adică

de n-aş mai pleca şi mai am de colindat

speriaşi absida speriaşi omida

vitraliile altarului liber cu noi

oprire blitzului a zăpezi cu voi

penumbra să trăiască tot cu mine

viaţa să vă fie aer de zăpezi

oceanul ucigaş vă ocolească

de unde sufletele dârdâie pe palton

planton morţii de instantaneitate

pedepsitoare din ce părtinire

nu se făcea alb

nu se făcea alb scris cu spatele troiţă

în soarele ăsta fie-mi mormântul

neprăvălit din umbră în umbră

Pugwash cel antiamerican geamăn rusnac

păsările m-or fi sfătuit munteanul că bon giorno

gallo-celţii fără daci apoi veneto-iliri

copiii sar la răspundere se încing

de sănii membranee su cullo

natura şi-a luat comanda asemănător

după comanda solarităţii

pe noi nici dumnezeu nu

ne-ar mai aduna dintre cop(a)ci

şi totuşi sufletele astea ale cui pe ce

rar proverb andalic judecător

andalez cu felibri colibri

mâine pe vremea asta dom oricular

poate-n ultima zi poate după moarte

alandala în Andalo însumi

ce plecare tot până la fizică

şi restul zilelor monseniore

poate vorba punerea pidicii

şchioapă nota muzicală

citeşte apa de cu peşte

când nu mai prinseseră şi prea

naţii la vedere antinaţii nazi naz

blândeţe până la un punct

de fierbere văzurăm teritoriul

Germania şi cât la danezi francezi suezi

hai Carolingia Quintul hunul

aluzie poloneză nu-ş’ ce Ucraină

ai tot nota pe aciişa noneleg

tonalitatea căzută fleaşcă floarea

poştă cu scheda turism cu munţii

patru rânduri cardinale nourii

claudii borangic parcelor

muşatino pe nume zăpadă

fabulă iernii din veac

icoana scobită

icoana scobită în ochi

de lacrima ioanită

ba o zăpadă ba dolomiţi

în calea mântuirii cui

ne prindem linişte munte

doamnă veştedei stele

din sunetul clopotar

de câte ori arama rama

scriu pe oranj terorişti

15 ani şi ăsta i(c)onic

a ne descumpăni scumpa

naţie pe cărăuşie uş

din teama acelor ace

neînţepându-ne pace

mă închin rugăciunii

a nu te găsi ba da Selene

răspunsul kairos în Cairo

Cornell vino la Cornăţel

hărţilor ţărăneşti clăi

călăi nici unor fire

vă trage Adige doage dig

tragice trunchiatele hore

nici o petală Pataliputra

cu India de o bombă

la vale pirueto garanţă

colorează-mi răbdata Franţă

de o mai italiană eleganţă

la Cazimir în partid Hanţă

plănuiam clănuiam tlănuiam

faraonul Tla d’Eminescu

de ziua unirii nici Cuza

n-ar fi corupt teroriştii

a vorbi câmpii între

nunţi de o poză Banal

în infinitatea schiului

până la Cortina d’Ampezzo

în cină cecenă

în cina cecenă

Marie împăcare

cu traducerea fiului

pietre de moară grăunţe

copilul iar ţi s-o ucide

s-au învierea s-a răpus

mi-e aulă nepresimţirea

un adăpost cu înălţare

a aripi de liliac mascant

pace mie rotondă mariană

glasul fiului ţi-l desluşeam

muma

muma democratizării dracului

cu o europie dinspre americănie

ne ia prin Rusia ciuma

cu americamuma

pranzo merenda

Banal fotografiază şi publică

bun munte

bun munte Doamne

acustica până la tine

îţi stăm la poale

neamţul cu mine

Paganella ochioasă

tot ceaiul numele

s-ar fi dat de gol

incestului lingvistic

încearcă de-a curmezişul

elita

elita litota

sun afon vânt

înnegrită globulă

portocale siciliene

după ştiinţă

după ştiinţă ceaţa

nu-mi fluieri adiata

un pas şi câinii

cine te-a învăţat cruce

să faci cruce

plodită ceaţă

câinii vor să te iubească

jumătatea cobei

jumătatea cobei

vânt pe transpiraţie

de dragul Alpilor

aştept aşteaptă

intranscriptibilitatea

acoperitoarei tăceri

toată lumea mă-ntreba de tine

neînmormântată surpare

hazardul zaruri zăririi

uită-te şi astă-seară

sânge avatarul vatră

catargul vocalize

norii rar picură promisiunea

timpul trece la etajul 9

de-a risipirea cobei bobi

a cui a fost ideea ne-a picat bine

neţinut minte în Andalo

asta e baleniera

asta e baleniera lui Banal

chiuind elefanţilor dual

mai nici un animal gal

diro di masi mas ca al

provensalilor catalanilor da’l

pomenească mistralul ia-l

cu Sisif muntele la deal

colindul nemaisupranatural

nescuturatul de pe bal

pal atonal monumental

şi monorimareşal

într-o căpiţă de mangal

spune-mi de ce vorbeam

spune-mi de ce vorbeam cu zăpada de tine

şi calul înflorit petrecând sania

adultă doamnă signore împingând cărucioare

dam cu piciorul la panorama propriului ghiul

orice formalitate mi-ar fi folosit

lipitura aerului de răşină

mi-e neîncălcată calzzatura

pe o bravură italienistă

mai încăpută iarna munţi mai castele

coaste cu Eva animalitate lament

diagonal pe încălzite dolii pe azi

din cinci şi mai speriaţi triarzi

ne-om fi mahmurit de 15 ani

de şi nu accidente invitante

uite-ne cu predecesorii

călcându-ne cum zisei

alb interior brazi cu Nobel

nobilitate militară romană

nu material sacrificiul

şi dobînda cerului pancha Anca

îmi uitasem năbădăul bă tăul

epopee nume calabalâc sec sâc

Ahile n-are cu cine săgeata getă

s-o plimbe pe bicicletă pregetă

o normă milaneză cunoştinţa salată

îmi ies din păreri îmi intru în ultimatum

când nici nu jelesc comparaţia

privind concurenţa nici pe mine

adică mai e până la ei

nu pe pretenţii abia te-oi rătăci

din otrăvuri în plătite teorii

terorii pentru temă seco

neplănuind mai domn o domolire de pe măsea

nebăutului elefantiazis critic

am doruit hărănirea prieteni postaţi

ci despărţirea la vale uşuie şuriu

am pacea mâinii matinale mâine

grijania îndrăznită cu maul

vreo timidate tardivitatea

retardează-mă ne-a Mitică

bina un lemn lichen topit noroi

iradiant nici cancer nu mă paşti

paşnic prăsită estetica a mă năpădi

să nu mai scot cămaşa de zăpadă

năpădul nezăpezi în Crasna

ba în Boian naţionalelor

biserica şi auscultarea

de cântece şi de româneşte

zăpezile viorii violine zaruri

pe coasta Predii ba pe Nanda Devi

nici valurile plata înotului

până printre giganţii negemeni

spitalizată crampă în închipuirea bărbierită

islam cu apărare hindus la vedere

ţiganii neţinând Italia în zoaie

românii legănându-i nonagenarele

barmaniţa negresă din Brenta

pe ce comunitate zâmbet

mulţi dolomiţi hai carpaţi

bocanci de schi toată familia

mă rugam şi ieşeam tot pe plătite

ne-om fi lipsind a nedespărţire

ce nici nu ne afişasem înşine

poate o tăcere amorului lumină

mai e de un simţ nerotunzimii cont durul

îmi dozez nehăituirea târzie hăt

cine să se mai eforteze undiţându-mă

o pierdere în ajunul lui Eminescu

ţara cui nici o publicitate

gărgăriţă de colţ marital

înfulecatei fericiri ciao

în două-trei zile atracţie

şi mie-mi păru rău de Statera

de tânăr subţire nu ştiam nu ziceam

aşa cu omenirea distractivă

din tragedii ne-om mai înţelege

la conuri bisericoase tămâie

scurgându-mi-se pe creştet

lăţită mintea minţirii

fără audienţă teroare

ce treci de duşumele

ori gater de răşini

cunune-ne Semele

cu soarele amin

apucă-te Hecate de sângele

Medeei necondamnate ba

moartea înfuriindu-ne-o

a mamă remăritată

salt halt mai strigă nestrigarea talanga

împreunându-se chemării la tuns

ce împuşcătură mai nebârfită

ca mălura mal de ură cărămidă

cuvânt nerupt alb-negru hibernal

în Andalo sub un avion oniric

creieri vibrează ţambal balanţa

se dă peste cap balansor

omul meu

omul meu de pace tămâiere rotundă

clopotele-ncoace ine la facundă

îşi bolboroseşte din păcate boasca

racule din cleşte iepureşte broasca

am printre contrarii nonparalizie

Brescia nu Bari tot la sârbi tătie

nu în evanghelii una de acum

Andalo smintelii electronic fum

Doamne până mâine fraţii marieni

mai dă-le o pâine să-i lăsăm pomeni

război de sfială cică l-aţi pierdut

violenţa cheală imperiul trecut

toate călătoare filigran montan

florile oroare graţioasă ban

cetina cu prada ţările pe loc

dacă nu Narada tsunami la foc

veselă robie de două o mie

nici o nici zglobie evanghelodie

de-oi cânta-o sie nenimicnicie

mai într-o vecie la înălţimie

verdele pe negru al papei integru

ba crâsnic de mesă fără de metresă

ori o liturghie şi pretimpurie

la noi în rotondă copiii pe sondă

la statuie cruce de femeie duce

ducă-se ducese clopotul ne lese

alb şi ne ridică gioalele de chică

mâna dreaptă tu gloria adu

a mai mare vină minte să ne ţină

la vita celesta islamă precesta

filipenii cioe potopul lui Noe

numai de cenuşă cântă-mă soruşă

după Matei

după Matei am lăsat tot şi-am venit

ereditate viaţa eternă

vremuri petrecute la vale

agresiunea a început cu Cristos

osana Osama

il pane nostro cotidiano

dolomiti di Brenta

mă uit la ei se uită la mine

păcătoşenia şoptită bătrâneşte

a vă mai enerva cu scrisul simpatic

adepta lui Cobain mi-a scris respect

copiii ăştia mă întreabă când plec

fuserăm sub greu embargo bad memories

mai dezagreabile sentimentalităţi

tocmai o tăcere dintr-o gură fumată

mi-o aburesc viitorului gheţar

o mai duc şi acum dor dispărut

de te miri unde când şi noicaum

notiţele de mahări neîmpătribile

un şir gomos nici Paul Goma

să nu vorbească el aici eu da

în numele lui Ioan Ladea

mahmură perenitate ban pe ban

ce să mai împuşti francul însuţi

mă interpretez în râs de mine

nu mai intru în vorbă şi gata

nu le mai zic de vise măcelărite

de liniştea dolomitică mit mint

până în Argentina mai trec pe acasă

caz fiecare de impresionabilitate

de nu mi-ar veni în minte

de nu mi-ar veni în minte ceva serios

de nu m-ar demoraliza apatia

spre contemplaţie invers creaţionistă

preferinţa umbrei în joaca voastră

planuri de alianţă citinţii copii bătrâni

centre de sugestie monografică

gen proiect antiterorist

nemai rusesc nu încă american

mă voi fi odihnit în somnuri vito-vitale

de agresiunea cântată Iancule şi hoţii

ca teroriştii lui Iliescu tu şi eu

pentru oarece adrenalină scriiturală

cultura nu se ajută există

în traducere să nu te termine

Pearl Twins sinucidere americană

Nero foc Romei lupul copiilor

diferenţa de-o săptămână Eminescu

într-o memorie dolomitică ad hoc

nici o teroare sfinte Dumnezeule

foc ne dai soare Ţepeş în Cavedago

ce nu ne-a ştiut nimeni sub imperii

în măruntaiele lor remistuiţi

ne-om potopi a uitare

nesimulată samulatră

respectele copiilor din inteligenţă filare

cât că ne schimbăm drăgălăşenii

să-ţi nanofaci copilul mai inteligent i.e. mai securist

şi voi din ce îndoitură vă smulgeţi

gumilastic pe înţeles nevertheless

a vă vorbi limba amuzându-vă

neştiindu-ne a ne aneantiza

de cu atâtea limbi ucise sunteţi mai proşti

de-aş avea un plan n-aş mai lumina

inutilitatea pe şleau cadaveric

tot una în pădurea din Himalaia

dumnezeu nu se chiar maschează

nici n-ar asculta esenţialul

povestirile de reinventat în gară

policrosalus scavalcamento

ce culoare mă cunoşti dată peste cap

întorşi cuvântului nedat căpcăunilor

ne-or înghiţi ca în toată ghina

pierderea timpului cu blestematul uite

ce pacenie de Cecenie pecie denie

tot aia scârboşind ruso-americani

credeam că de la armată securişti rabinici

ai noştri ne-ar apăra de nu i-aţi

fi educat ca americanii pe ruşi

când vor afla tot atunci revanşa

ţineţi-vă tratatele fără filme

te-aud nu te văd şi cârsteiul

cu boboli în mintea verii

ori şi tu mă respecţi mă filezi

naturii nu-i căzusem cu tronc

pe una o cheamă toată ziua Moira

încă o noapte şi ne despărţim

ce uşor le e povestitorilor furându-şi

respiraţia pentru glonţul nimerit

în numele tăvăliturii agonice

şi sfârâitul poftei spelunce

n-aş prinde în brinde o paura

nedeclinabil carandaş

Şora îl franţuzea furii la

periferia partidei cridei

reîncepându-mi amintirile din scorbură

puiule şi tu nonblestem nucul conacului

când mă şi apucai să dansez pe zăpadă

cu umbra brazilor ba a soarelui soarto

ce te mai dansai oricum buricule

de-a acoperirea aventurii

într-o eflorescenţă cu ţigănci

departajate de Florenţa

m-aş scrie cavaler teuton în Andalo

umbră minei castelane

o învârtită şi tarantella Telă

tirul te târăşte mai pecie

al doilea cuvânt a dialect

brazilor razelor izelor

am California la degetul mare

voi Wine ori cu y Providence

numele placă turnantă kaghebiştilor

noştri supţi de la preşedinţie

până iar cu providenţa băbească

pe-o vânzare condamnabil necondamnată

eu oi fi ispăşit întrebarea

complicităţii necărăuşite

milonga de zăpadă bradule

gaucho la vânătoare de sine

brădiţo care mi-oi şi fi că moarte

îţi stă prea verde tunsul dând în muzici

să ne simfonizăm ţiuiturile

de când ne pierdu fanfara

nedreptatea oamenilor din

nedreptatea ţărilor din

criminalitatea cutăruia

de nici nu-l recunoşti

dansul singur

dansul singur de-a pădurea cu zăpadă-mea de-amurea

poza valsului în valţuri vă sară şi vouă smalţuri

de la schiţă la pojghiţă Aşchiuţă Aghiuţă

cum te cheamă bradule camaradule nu mă Radule

dragoste cu avatarul verde nu ca varul

caviarul jarul face trotuarul

brad cu barda în peţit ţipurit

am iubit încetinit în cetini nit

balul donează sînge zăpezi înge

rul în ger rumege-ne în g

am broboada bob olar a da

nada pe cărare promenada

andalini

andalini nepovestiţi povestiţi-ne

cum urcai eu zăpezile mici

până la cetini mari

şi dansai ca într-un film polonez războiul

tango pe muzică de paşi vals stress

o sârbă încercuită milonga înzăpezită

alergări de sămânţări nu ne mai place în carapace

şi-am dansat până m-am terminat

aşa că dolomiţii cântă Geoacă dansează

dacă are geacă nu se mai debarasează

în timp ce dansa pune tu ce se întâmpla

bradul cine era chiar el se întreba

colindă mata cu politica ba nu ba da

bani a da cu zăpada un con dragon

cetina liliacul o sfâşia soarele îl topea

că de ce pe mine şi nu pe ea zăpada

titanicu se plutea geanta mea-l înghiţea

păi portocala n-o mai uita purta

pe cine mai punem

pe cine mai punem puma din Pinguinia

Patagonia din iulie tu Silva

Silvia dansată verde Giuseppina

Facem societate de han o cetină

ciuma nu butulimina cervera manga

dacă mă laşi pe mine tai cetini la ruşi

şi dansatorul nostru se mai uită la ceas

o hârcă fără dinţi Haloween

glob de scăfârlie foarte americană

ce mai vreţi că piei că bercenei

a căzut era să cadă a plecat era să şadă

pe zăpadă scut zăpadă cusut con canal

s-a întâmplat ziceai bătătoritura

de-un design nepremeditat Pygmalion

o judecată a trasat ce-ai furat

păi nu v-am spus tinerii m-au respectat

oricine îşi dansează păcatele mormânt i-e fratele

nu rafistola materializarea milonga

a paşilor mii zăpezii melodii calule di

palimpsest tăbliţă Uruk Irak origami la sol

la rece nor cristal tălăngi aud

ale săniei cu cal dansant

şi auzind clopotele dansul

s-a năruit milonga în cer

până la Andalo ce le povesteai

înapoi dansatorul se pozează

se scrie când pe munte când la vale

nu mai asonanţăm ne părem dansaţi

sănierul nu-şi dă pe-ai lui în sanie

nu se dă pe sine nu se dansează

sinele saniei sania sinelui dansul bătut

patinele schiurile neintegrare

n-ajunge fă să fii rusoaică să te cheme Cadya

de-ai cancanat până la brad şi am

trapat să scap să mă dansez

în cetini fără prieteni de ziua

lui Eminescu scriind Muşatin

când viforul tăcu să se audă tsunami

doamne nu mă lăsaşi pe brazdă

jumătate din brazi şi aşa uscaţi

eu cu a mai verde euritmie

fractal nu s-o mai ţine întâlnirea

or şi-or da iar arama pe gheaţă

a luat-o înapoi pe drumul

ştiut în căutarea troiţei ca semn

că merge drept altă troiţă alta

de-aia credinţa se înşurubează

în scufundările dansului titanic înzăpezit

totuşi locul se numeşte milonga

omul scriindu-se Argentina

în pofida compoziţiilor comanditare

percorsa vita exact gunoiul înapoi

în furătură nemâncătură portocala

intrai în biserică de la revedere soarelui

prin vitralii nici o ceartă cristică

nici oameni nici ţări raze

Continuare in postarea urmatoare