Ponoslu – Poezii – continuare

timpul ce

timpul ce cauţi caut ştiu nu spune a

reconstitui inversul Golgotei

învierea în dans pe zăpadă

află locul pierdut sperie-mă

doamne eu am fost acela

şi mi-a ajuns bucuria

romanul meu Andalo tango

eventual bilinv şi în cer

ne-om da seama mâine

de norocul întunericului verzal

globular mădular prostească-ne

ai tăi ai noştri dar nu ăia

îndemnăciunea poematicoasă a

sfeterisi if I am correct

numai de rău bâzâindu-ne

că nici baliga nu ne primeşte

să luăm nimicurile din ochi

vezi de cărţile mai cu coadă

vitraliat de ţări solar zăpezite

cât pe aci să dansez în biserică la o sută

dansează bătrânul padre şi

cititori şi cu voi cu toţi

pe încetul asimetric topirii

în eşarfa milonga tango

aghezmuieşte-mi tangoul Andalo

voi trimite un exemplar la bibliotecă

fetele îşi moaie dreptele

tinereţele înţeleptele la lumânări

pe soarele ăsta imitaţia lui Crist

două surori consacrare

de sofianic dacă Blaga îmi

permite să-l chem în Noua Europă

ăştia mi-au mutat scaunul într-o

parte să nu-mi mai vadă ceafa

parcă nu pot să mi-o văd însumi

tot trăind în oglinda pictată

ştiu şi emaitite o am fost

la olimpiadă de mate cu Dan Burghele

am apărut în gazeta matematică rezolvitor

fără să-mi fi dat seama cum

istoria matematicii vedice iar ruşi

pe toată împuţenia strangulantă

vezi cu locaţiile pe teroristele

impactul imediat 9/11 or fi fost deşte

prostia rusească pe tâmpenia americană

peste pulimea globalizată

sinagoga bot în bot suc de roşii

sângele smeuritorilor

americanii gargarisind rusism

pupincurist la muşcăturile ălora de cur

şi cu fetele astea de la Harvard

lasă că nu mai vorbim noi

scrofii de Jarlo şi Cudith

o ţin pe teroriştii mai de aproape

o pâclă peste nerezidenţi mascaţi

că nu abstract la geam

dă-i cu bombe cecene în Moscova

lasă invers extremly pozitive Putin

condoleanţele lui Bush propagandă

nici o deosebire de supunerea-ne la Ceau

numai înfundare de urechi

zonare de mămăligă

prin surprindere coteroristă

ruso-americană condoleanţa

asta mai şi vru să se audă şi zula şapcalie

închipuiţi-vă că nu înjur fetelor

fiecare se plictiseşte în legea lui

dar una singură şi aia la mau

cum să-şi mai piardă copiii

timpul şi timpul copii

nu bag pe simpleţe

mas aici mas în Provenţa

or fi avut americanii plan de

dominare şi a subiectului Rusiei

acuma belito fă-l superficial

ăsta a mai dat pe goarnă aghioase

pădurea bradului zăpadă

mi se înghite în politeţe

un final de brânză rockfordski

s-ar fi şi lăsat seara în vitralii

ba în cetini ba în galeria Gutusă

limba emigrării recunoaşterea

Rusiei ca actor în securitatea globală

treacă de la voi de frică

recunoaşterea ursului

de balenă nici un elefant

să nu mai dea din tigri

tot e iarnă şi mâncătorie

ăilalţi or fi având plăcere fetele

din Harvard Simona mi-a

adus şerveţel Casandra mă întreţinea

austriacul Jan în Philipine

bine că nu zici de Moldova

că ălălalt hai în Tiraspol

mă abţinui să plec şi unde

mi-ar fi stat bine pe înţeles

chiar câtpacisănuvinul inconştient cu ruşi

din subconştientul lui în al meu

bradul sau altă entitate

vorba teroristă pe dansul nostru

vă giniţi şi vă bunghiţi că ăsta

mă enervează până la inspiraţie

ameninţări ruseşti la Nato

şi forţă de pace în Balcani

vedem că am scăpat cu tezaurul

Bâstroe Tiajelnikov-Iliescu 15 ani

well before 9/11 dracul pe gol

umplutură comunistă sadea

o frică frecţionată la vedere

vede fără de tsunami

narrow relations în general

priveai alături de şcoală

o să ne lipsească eu am început

nu fără întoarcere un dans în Argentina

îl fac Andalo tango beyond Afganistan

capul tău e mai bun de sport decât al lui

islam urban terrorism oil

trage firele destramă lirele

ştiuşi că din România fato

nici ceaiul de la babă nu mai torn

altă viaţă cu Cinzia copiii o jucau

doi cu tac-so trei ea una

how valuable how much to lose

information available proliferation

şi David îşi ocupă locul conservator

pe diagonală cu mine în primele

două rânduri oricum ruşii ştiu că

notez mai katiuşat ce-o fi

n-o fi pelteaua americană

o înghiţi de întinsă cu

nonreplica neplata

nederusizare nedekgbciorb

adevărat că nici o mulţumire

de recunoaştere alta decât a călăului

animale în ţarcuri diferite

sărăcia atomică a ţivilizaţiei

poleită de generam vorbărie

s-o iei la refec să stropeşti

Cagliari cu agheazmă din Fălticeni

nici o audiţie luna crudă

altei calde căldarea parcată

în spate în vidanja în OV

insinuation că globul partenrship

amândoi două pocitanii

ce trebuie să suporţi cu plată

administraţia cu bombe

mai adunaţi-vă ţările arşice

nu mai am ce iubi pe pământ

să nu fi îndrăznit nici înainte

că nu rămâneam în nonprocreaţie

mi-aduserăţi aminte notaţia militară

muzicală nici fanfară indiană

se dovedeşte nu benignitatea

nu numai malignitatea

şi letalitatea emisiei

de-a mai mitraliată limbă de nano

n-au loc de tine nici cât să te desfiinţeze

ce isterie le-aş fi fleşcăit

mulţi dar deştepţi între ei

pe prostimea partenogenezei

aşa că nu ţara aia lumea asta

violată la meserie din părţi

te lasă unul te ia celălalt

pe rând no much time

o fi apărut întârziatul nu ca-n cold war

alta-mi putea da ulcer cancer

români am murit sub tirul

rusologic american nedesluşibil

şi trag abia cu urechea la colţi

împinşi şi-n bucăţica ba nuca

de pe la noi parcă nu îmi

strică asta gustul cetini

ăla n-a vrut în Harvard să

vorbească cu mine de securist

Dan a luat doctorat honoris de la Todoran

eu supărat pe conferinţă stăteam în rectorat

are Rusia loc în toate astea

parcă nu esenţial altele

cadyere din craci iar

ce vă mai şi sfătuiaţi

ca poeta din Citrakoot

se învaţă fătăloşenia

să zică măcar un wa-wa vai

în semn de consum apreciativ

insule bătute clopot de vânt

am auzit neică astea şi-n ziar

o pedeapsă să ne stea în gât

vrea cotoroanţa mai somn

cum mi-aş ţine genele în litere

vârful pixului de integrame

bocancii pe umbră iar immigration

singura artă să nu spui nimic

zero trăire şi nu obiectivare

tralalaua impendulantă că

authoritarian întrebare nu morala

keep it brief am I clear

excepţie pentru ruşi hâ hă

chiar vaca Kadya cu băşina la mine

că Rusia ca un 9/11 dar nu

diminuaează US dar adevărul

cu Central Asia B tranzituri

arme prin ţări dă-i tadjici uzbeci

vezi că Afganistanul ar fi fost mai pud

nu e clară strategia nu-ţi par relaţii

pentru o proastă gargara nu

contează numai relaţiile între cei doi preş

ai distrus school de experţi rusişti

US a distrus-o bot(h) puţini experţi

majoritatea politicienilor voştri

aprobă bipolaritatea nesovietologi

cu petrol iar că eşti rusoaicî

unde şi trăieşti nici voi ideal to look to

aţi ajutat forţe detrimentale

asta cu fustele vâlvoi

ale pantalonilor şi pleoşteşte

dividing line nu mai aplaudarăţi

frica de US iar relaţii

marginalizarea Rusiei backlash

aia ţipă normal în ureche la

cumpănă bătut cu cnutul

dă-i cu Cadya talibana

a profanare deliberată la dublu

nu fu ea favoare reacţie la 9/11 între ei

prăjitura propitious le-a venit

nu mai au ei nas de altceva

decât tot de căcatul americanilor

scatologia relaţiei Brobdignang

nesuferinţă răspunzătoare

camerele nechinezeşti alea

m-or scoate lenjerie lingoare

lângă şi cameramanul ouă

lipsa de idee a analizei

frazeologia tufei futute

în doi pe prietenie

mai şi omorâţi la

mica înţelegere iar mi-e de finiş

mai şi intru în vrie mai şi merg

nevorbind de atâta coporâie

cu mine chiar mai mulţi şi plăcintarii

a doua oară numai pe listă

şi pentru shelike similarly to preş

învaţ-o nu numai engleza

şi cum să se şteargă la gură

unde eşti aristocraţie mâncată

copiilor le lăudai americanii aici

sunt şi closetele miroasele

ruso-americane pe adrenalină

puştească spălătorie de căcreier

supărându-ne de proşti

pe neverosimilii gargaragii

judecători pe după măr

mă deduseşi capră apră

se pun în priză mă opresc salvaţi de Noua Europă

bine că fu balon ce ştiţi şi voi ce

semne pe războiul de coade emmigration

ţine-le după mouse-ul minţii matale

a mai mare problemă cu vecinii Rusiei

enorm potenţial Ucraina va căuta

amândouă părţile talanga

mai venirăţi acasă cu pisica

ea să arunce la urmă gheara greşelii după greş

arbitri de post îi dai notă pe vineri

nasul şi-aşa era miopizant

pe Pinocchio îl fredonează toţi copiii

o concurenţă perpetrată bandei

am suportat tortura cu scrisul

de bunăvoie dioxinându-te

cu mâna ta de şi dansaşi

crezând a te fi scuturat îl laşi pe ăla

să-şi mai ţină when I arrived in Moscow

unde pun ăştia piciorul gata lecţia

adusă de la inteligenţa globală

cum ai fi vrut să afle tineretul ce-a ajuns

mica Rusie maştera sateliţilor

că ce se întâmplă înăuntru

o metateză ceva un dicţionar

alege-voi şi nu din mult nimicul numelui

iar norul norveg de ce vă fute grija

că Rusia însăşi să apere viitorul

avocatul pe schiuri aia-l şi făcuse inteligent

ăştia chiar o iau în serios pe Kadya

cum se vor ei luaţi în serios

sinistră imprecauţie de nu cârdăşie

asta-l poate recruta în grâu

nici nu mai vorbesc cu el cu nimeni

toţi păpară vreo dioxină din putină

dă-i tu cu cooperarea pentru o Rusie mai puternică

minţi infectate de-o viaţă pe dedesubt

mai vedeţi voi autoritatea mai ei puşti

să fi fost şi ăsta în România şi

să-mi spună că a lucrat tot cu Adidi

cum i-a plăcut şi a şi înţeles asta

din energie spaimă investitorilor de-o mamă dependenţa

de petrol rusesc de dragul antiamericanismului

nu ştii care e mai nociv amândoi contra altora

bătaia e pe plevuşcă mâncare de balenă

metafora ţărilor harană de balenă

numai mici şi totuşi cât să trăiască

înghiţitorii un fel de poliloghie

patologică sottovoce hipnotică

aşa că limba esopică aspida caspică insipidă uz

de Rusia for granted yes and no ţi se poate face rău

pericol de nu eşti vorbitor măcar destui

aceeaşi dar excludere la teorie cotor

las supărarea pe drum adică să nu-i dau drum

s-o ţin cu dinţii ei sunt cu pâinea şi subiectul

sadisme magnifiante nu mai strofez mai mă scrie

la noapte să nu rămân fără foi foto milanez

se pupară fu Thomas pupi-n Nas

pe citite nefutute alte dobânzi

sau cât să se întindă plata oboseală

dansante lasă în pădure stau la vis

ca asasinatul de astă-seară

de câte ori nu l-am îngurgitat

ăi tineri şi cu a beliturii

mi-a plăcut o rană aryană

zero împăcarea din judecători uleioşi

chiar amicul şi nu prinsesem mişcarea

din statul Albania-Providence american

nu Alabama cea bună-n political sciences

mi-e dat colac nu de salvare de pomană

câtă economie ortografică noroc cu

femeile de nepocăit yes I know

o formalitate de bongiorno

dacă n-ar fi rece convenţionalitate

satul ni s-ar interioriza meseriaş

neaerisită Americă doar condiţional

sălbăticia hămesirii ruseşti te excită

ăi mici la fum oriunde caţă

de clanţă ăi mici tot astea

îi întrebi de ăi nepronunţându-i

n-avem ce discuta grăunţă porceşte

nevoia de a te mai auzi din

tăcerea prelungită de nevoie

nu convorbeşte nimeni monologhează

amabilităţi între silogistiinţă

vă va traduce careva ce pot face

nu toată lumea pălăveşte

are şi alt gând nea Georgică

de a nu avea nici un gând jain

cumva-l pupă că-i făcu plăcinta de căcat trădătoare

pe numene dar muieri din susul sclaviei

nici un haz până la urmă a reciti farfuza

nonpersonaje acum şi tinerime

de prin ţări de vest şi Rusia

o prohibiţie înverşunată a interstiţiilor

o să-şi dea ăia cu părerea cu parul

cu bâta în baltă a le sta frumos

cazul meu de gelozie pe matematician

pe securist nu şi pe copiii ăia

buni acolo la ştiinţe poate că

fie-mea la bancă uite că se mărită

ziua lui Eminescu am început-o

la foaia 30 sept mai lungă pădure

ce face lumea cum s-o dregi la fel Isodarco

Wunderle hopes leşinături 9/11 Madrid

pişata fără întârziere Eur-US fără rusoaică

şi aia mică merita nu vru combra

să-şi flendure numai ea iasca bucilor

ai şi tu grijă cu polivitaminele

multilateral international system alţi actori

chinezi Ind Pak la disc africani să te forf

nu very big but gentleman

illuminating toţi lectorii pula

etnicitate parada pişătorilor din lume

preferinţa pentru tineri cum să nu chiar

la mijloc pe tinerime Bogdan lipsea

exact ce ne trebuie de-o băga aia fatale

o să mă las pe not enough food

high fi dinner socialisation

round table tsunami singura şi panel

directions nu prea

brain-storming şi asta plescăie lumea f rău

toţi o să murim şi teroriştii abia o plac

integration că tolerant understanding

sănătate virală general issues lecţii brusc

iar tsunami nu şi România Ştefania

obsedată de orice toate lecţiile pe ele

interesată în lumea de aici

îţi trebuie mai fără soţ acolo

bagă excursii nedeschişi mai greu conversanţi

asta-şi pupă-n cur Kadya să vezi palme

ejaculanţi protonici nanosculament

salvează danezule toate problemele lumii

more survivable lipuri sofism terr China of

Marx relgn opiu pt popr terr opium pt Isodarco

home page trimit pe e-mail

bombe amrcne în Eur ce ziceţi

umbrela nucleară aproape 1-200 km de Andalo

afară din altă parte de ce aici honey moon

nu mai e ac lme după răzb forbidden to us

come back to this planet nici un răspuns

ca şi-n prima Jarlo n-o să mă

vadă care război care pace

rusoaica beleşte ochi pe popoare

palestinul no more scurt

Steve venit tânăr plecat bătrân

food hospit fantastic wine

hotel California face poezie ok

scroafele o ţin pe răcitură

craci pe subţiori oţeţite

aia cum s-o fi ţigănind

de grasă cu securistul ei

o ţinui pe a mea imemorial

how to deconstruct bulshit from politicians

plagiarism PhD theses future activities

e şi udă de da ea până la barba ăluia

vara excursiile care schiezi

pe bărbos îl plac şi pleosc a fost vorba

teză PhD vreunui politician

după 60 gerarzi să se arate

şi el să-i azvârle ghimpi vina mea

nu v-am reproşat nici vouă care şi-au adus schiuri

half think work daţi costurile cine conscrie

bătrânii we don’t do so badly

decolonizarea estului South Africa vorbăreţii recidivişti

pe cald eu n-aveam cum să nu fac pe supăratul

keep going diferite vederi nici rău în sec vis

amarcord tu înainte de război Roma eliberată

pâinea s-a albit lume mai sigură

în pădure

în pădure lupi îngheaţă

oilor verdeaţă ceaţă

fum de lemn de pom cu gnom

ne închipui domn dom

leagănă copilul veda

văduvei fratelui Preda

ce fondată arcuire

peste îndoite şire

chiar mi-e frig muşate paltin

fără aur fără platin’

numai nici copil de ger

inspiraţie jungher

ba închisă librăria

porumbeii vitejia

sus în domul din Milano

instruieşte-te cătano

şi ne zboară avioano

rusoaico americano

teroristo petrarcano

americăneşte-amaze

miez amiezii kamikaze

să nu cază rază crasă

din balaurul de casă

coasă arhitecturoasă

de-am venit se vede

mistero di fede

iarnă condeieră

pătratul în sferă

cubul dinamită

nobilului pită

m-au luat clopotele

tsunami bobotele

din adâncul oblâncului

gigantului ţâncului

hula se învolbură

volbura înscorbură

o tăcere o chenoză

de pe doză cu batoză

aici să fie

aici să fie poemul de plecare din Milano

să citez din Milarepa frigul tantra

o traducere a sudului în nordul răpunător

ce vâjâială pe mâini îngheţate

de m-aşteaptă destui în program

nici o nevoie de nimeni îmi vei spune

cum fiecare nu mai are nevoie de sine

măresc greva pe recuperare paria

reprezentativitate româno-indiană

îi scriu şi lui Ajai o ţidulă

mă dau cancelar de porumb(ei)

cartea aceea se va citi la documente

rezistente pe necăutarea bombastică

se lărgesc brăţările se scutură ţările

se sluţesc serbările molimă cărările

ce-au fost şi ce-au ajuns italienii de americani

noi de ruşi şi acum de aceiaşi

hai cu omenia românească tovărăşico

s-a şi supărat Ladea până la cancer

chiar statuile tatălui în ştafetă

măcar Florica la Stavropoleos la Bellu

şi noi la Târgovişte avem examen

gata cu muntele Paganella

păgâneala înapoi la biserica lină

te pomeni că nici n-oi povesti

începem împătrirea

începem împătrirea de pe urmă

nici o cobe ne pe dobe

jucăm în lobodă slobodă

ni se nemureşte usturoiul

numai voi beţiei sticluiţi ferment

circulaţia vă bate firmament

povestesc şi costul mistic mi-l amin

domul karmă orga cina fără cin

şi s-or devibra în copcier cepoase

aş lăcrima lacrime de raia

până m-ar întoarce stomac

scatoalca proteicei corcituri

aş mai şti şi cine-şi ţine-n braţe somnul

progeniturii blonde măricele

cu vise mai de drag şi două

făcându-se femeia şi fecioara ei

pozele aterizate pe ţipla învârtită

pe bagaje maşinal planeta

liniştii dacă nu există nu suntem

şi tocmai eroizam tulburătorii

marca mobilului casa de modă

de vacanţă un snobism cu bombe

ne ţigănim volens nolens de ce n-or fura

şi tata mare bâzâloncul din drac

taică te-a trăznit Dumnezeu de bun

ce erai să crezi în el nebun

să credem şi noi în tine ca tine sus

de trăznet carbonizat

n-am suflu din tinereţe de când nu mă

mai opresc şi cotcodăceala ouălor

are lumea rând la codobaturi

ne împuşcă dacă avem noroc

văzând şi făcând ci păcat

de preamultele rele intenţii

o duşmănie toată România

pe cumpenele samsarilor

tocmai că norocul ne-ar petrece

ca-n fine de luceafăr ucis

şi să ne începem devorarea

cu devoratorii din veac

pe o dreptate harnică porunci

neascultate răzbunând

ne-am şi trezi cu cântec

înainte marş Parkinson

anistorismul cui te întreabă Barbule

uite bade în oglinda castelul casta

mai veche dimie bisericoasă

tâmplele şi ale Gherghinei

aşa dacă le iei la rând

mori şi nu-ţi trăieşti nimicnicia

din fir a păr cât îţi bagă pe gât

deştepţii din pentada grada

conferinţa mea despre Eminescu auzit

la Ioan Alexandru Harbhajan Singh Vinod

n-ai vorbit de Eminescu să mă omoare

un cod de prioritate româno-indiană

ăla Cain ăla el şi Eminescu

zisesem în gând obraznicul

mai şi cita pe Sartre ca mine

cu experienţa cu adevărul Gandhi

umflam nu potul pedanţa impedanţa o indianitate

pe gustul analitic nu stocul tot un film

mai un somn mai o proiecţiune de ispăşire

escapismul cununiei de toamnă

luxaţia Luxiţei pe gheaţa uliţei

ne socializă pe picioare de lut

cu pesimism până la invitaţia

în lux şi furculiţă fiartă

dacă aş aduna m-aş aduna şi nici Adonai

nu m-ar mai întărâta luceferiza

ne datorăm o palmă de întruchipare

arată şi nerăsărită frigului

puterile neglumeţe iar tremur

cina din cer beţie de tată

că mama mai şi plângea

nouă iapa bătrână în şa

neştiinţa făcutului pe diferenţialele

de prisos ale aşteptării tonalităţi

de alergasem tot aeroportul Marsiliei

să nu pierd şi omisesei Constanţa nu pe mine

vedem condamnarea pe cer ceaţă

luna nouă pe albi călare

noapte şi zi pe deşălate

iarna de la noi du-o

destulă sănătate pe viaţă

de n-am lăsa-o cu moarte

instantanee pretext şi

viaţa noastră omorârii continue

cafea v-aş bea din respect vara

Florenţa iarna Milano şi

la Roma tocmai când Lia

sunase că mă vor pe acolo

încă o dublă şi ajung în 2006 mă iau de dârlogi

mi-oi fi dorind un timp de netrăit

extensii de somnolenţă suza nomo

nu-mi întorc sângii perenitatea

când am dansat singur pe zăpadă

cu bradul în pădurea Cavedago am fost eu

nu ieri alaltăieri alte asemănări

cu personajul personal îmi uit

ponton poltron să şezi pe tron aton

apele nemaicurgătoare stelelor stătute

o rarefiere a sfârşitului de lume

parcă nu ne-ar veni la socoteală glia

plimb limba pelinului pe limb

nestrâmbătatea înfieze-mă

din centru pe raza rătăcirii

cu fatalitatea limanului

colecţia de bancuri ale criminalilor

pârâţi îl căutau animalele

nu-şi dădeau seama îl credeau

bun tocmai pe teroristul Humayun

nici o ofertă la parafurie

farfuria nici plină nici goală

capul mi s-a aplatizat

un disc de brânză topită

înceată referinţă tranşarea în tranşeu

a luptei mai mult morţi de plictiseală

pe saturaţia de caracatiţă

ne plăcuse cucuta de Cucuteni

ce alţii dacă nouă ne miroase

nu ţiganiada plumbul dacului

supăraţi de calicia prostului

cu spinarea scuipată colant

mai curioasă libelulă peste lăcustă urs pe rus

păstrăvăria în criză câinii la grătar

ia animalelor maul pe cunoscute

într-o rărire hibernală în draci

n-am sinea nu ruşinea împăcării

în pungăşita încercare martir

avându-l pe Iancu lasă că

la furat nu te duci de psihologie

vă vin femei în prag din Andalo

a vă spune două cuvinte paganelle

şi a ne interesa de ale noastre

din Andalo în alandala dalmată

lucruri mari diferite fraţilor

meritarea trăitei finale

în persoană spre avatarul

de graţie al patriei mamale

săracul arestat pe prima

pagină în zorul ultimei ce relative dreve

întoarce-te pe partea verde

până la primăvară hoarde

du-ţi şi brăduţi şi drăguţi în copca

seninătăţii parabolice cu interpret

nu epicizez vreo insinuare

şi cât să ne rezervăm

adică tango sânge de cap ce cântec

a mai compune tânărul mărului

văd eu şi la examen crampa teoretizată

o bunăvoie de trecut timpul

nici o clipă de planuri tam-tam

implantat săptămânalităţii transcrie

ghettoizarea serândurilor pe teşire

creştete imposibile scrisului lui Anca

pe când cu degetele pana pielii stilul literei

şi întârziere convalescenţa nemaisosită

dinţii scoşi strângându-se în moară

ne simpatizăm dezveninarea

deşteptele-alea de nu le-aş pune

să dea şi ele din gura scrisului

măcar a vascrisului bârfelnic

să le văd atunci înclinul

mulţi negri de-o rasă cu toţi ceilalţi

celulari în pantofi şi blugi

concentrări mondiale risipă de margini

un coclaur păcănitoare păcălindu-l

apatic Malpensa comparabil

ştiutului casnic în trezire

că nu ne-o fi picnit ceaţa la sol

ne-ai anunţa fără parasol

plecam ieri nu mă mai suiam pe dom

iar căzut ce legendă adeverind

cât să vă povestesc şi poze cu

sfinţi de pază câte unul câte mulţi

aerul umanizat câte-un leu

culcat cilindric rare care

ne stilizăm zilnicia stingândă

de-o pedanterie netematică

pretenţia mi-o hrănesc închipuit

greşesc în intimitate şi mă susţin

de cu o scriere încă şi publicată

în acelaşi global Cişmigiu

om fi noi pe mal cu Africa

ni s-o fi întunecând raiul

o benignitate potentantă

cu fata coadei linse

poate nu vrei să (mă) anunţi nea Gheorghe

doreşte în nori vorbeşte Moscova bis

tocmai că am tăcut de-al dracului

nici n-am mai ţipat din gură de Arbatov

su sociodemocrazie ed egualitarismo

Berlusco sinistra e miseria e morte

Albero paradiso per i martiri cristiani e per i guerrieri islamici

eros e discordi eros e thanatos

Pado-Schio Pio proselitismo la liberta di persuadere

hoopla danza con la guera Condi în 2008 zice Dick

Maradona si esibisce in 100 Rimbalzi sulla Pancu

noi donne amiamo il tango noi uomini il tanga

foaia cu mămică Medeei oedipice

şi mai că-mi plec ajungerea pre

mă şi contrez nonsensului

ce m-a născut adâncă tinereţe

mi-a mai rămas avionul pe foile aste

leşinată confesionalitate poate construcţie

după deconstruirea de capul Saharei

când în fine voi fi înţeles la moacă

mai simplă spălăceala ampicilină mânjit ilicit

mă primirăţi sub 15 băsc băşit nu mă

mirosirăţi capul cât îmi mai rămâne

umerii nu-l mai cărăbănesc

îmi prelungisem euforia sângelui

acum pe a terorii bucuroase

când va mai fi ea România mare iar frig

şi pumni la loc de o întoarcere belă

treabă de ger pe uşa autobuzului

la fenestrină mai stăm de vorbă

Enescu la venire născătoarea Iliescu

la întoarcere din două una Condi

nu adică te-am găsit (decât) poezie pe oranj

giulgiu îngheţatului de fugă în lene

precum ne grămădiră părinţii în lume

şi eu mă scriu pe peretele Israel

aluzii rare ore duble ori

întreruperi de aluzia lusiadă

caravana retro colaps

lapsus calami calamar

om auzi cochetărie tensionată

în harabaua aproape rece

cum am vâjâi urechile schiului

de bine ce ne globalizăm sportiv

ţine-mă costo la preţ de cost

comunicare raportoare

de-o atenţie când merge

pe neînchise intangibilitate

tocmai când mă cred ce necaz

de ne râs mai lasă business

la venire pe finestrină la cerere

de-o pleoşti pe a coridorului

ai noştri sub ai lor de plecare

ce invitaţii vor mai fi rămas

în sufrageria sufragiului

calambururi pe viaţă habsburge

găsisem patima compătimită mită

indiscutabilă sapienţă fizică scrii

come no vorba ăstuia mi raccomando

păi stai de vorbă mână pupată

stanţa instanţa de drum aripat

stinsă ziua dintâi a ultimei săptămâni

cu o zi în Italia pe întâmplate

şi-mi rămâne evanghelismul la ochi

am căzut formal m-am ridicat viral

tango band Tanzi Nestor Kirkhner

pe frazare cu Jorge Luis Borges

pe prima în il Giornale Sara

vesta de salvare vagente înot în pământ

aripa ceţii pe aripa nevederii aripii avia

din Pavia şi câte povestite nepovestitele

de-a profetizabile gesturi nouăzeci de grade

papagali acelaşi rol din replici de var

varieteu conclasabil balamuci

pământul jos un orb în maţe

cu bastonul ceaţă de laţe

sus ăl mai soare cruce pe alb

nunţi de natură vaporoasă grunjind

ajung să mă respect dacă nu fac întrebarea

per partire usa la testa keep your head up

am tot renunţat să dau din coate

până la sfârşit de cursă mă calcă

o iapă moartă pe bătături şi ex voto

fără ani înainte sar pe pârtie

piaţa nu mă ţine n-o ţin pentru noua

Europă vechea Românie prepostcomunistă

joaca ne îngroapă în necunoştinţă

mai schiţez eu ceva de-a caietul

simţirea imortală incomensurabilitate

zăpada din pădure plagiată de nori

brazi razele soarelui cetini

dansul din aripi washingtoniene

nespusă susţinerea câte un pumn lui Gică

pe nevăzute bă mă făcurăţi

să nu mă mai jeneze anii

pe la mijloc bine plutonul vostru

ghergher chercher clercler

pas fals nimeni în Europa

o latinitate la offside

stăm într-o caracatiţă de cratiţă

conace gonace ruini împrospătabile

şi-n Chindia îmi conăscusem mormânt

pe undeva sondată de-al turlelor

de vreme până mai târziu şi dicteu

cap la cap aşteptările până la una

saturaţia adaptării de-o bobeam

atâta soare deasupra norilor

cum şi a norocului diaspora

simplific lucrurile de sentiment

te întreb care e făcătura aia

după ce mi-aţi murit nici melancolie

o indiferenţă condamnare la moarte

în luni cât în ani azi e luni

şi nu fac decât să mă întorc

în triumfătoare neputinţă

patriot ca Leopardi şi Eminescu

psihogramă cu garnitură la şansă

p-ăsta-l bătu soarele-n cap Veneţia

Adriatica Pula Zagreb Bucureşti

cerul adriatic marea cumulată calzo

caldo smara araldo pe duse

aduse concomitenţa supuneri

împleticirilor verbale nime

nu-n ţiuitul liniştii opliniştii

insule arhipelag de-a fior încălzit

nelocuire colorată pescăreşte

şi tu vapor ca luna pe Andalo

chiar seamănă şi restul inseminării

Odiseu fantezia caravanelor insulare

din ce zăpadă ne tragem turbulenţa

plictis de munţi şi valuri ah insulele

orezării vâslite costală ceară

domul zdrenţelor contractate cărunt

am scris ce mi-am auzit şi cu ochii

voci cu nemiluita aliluiesc

vale dilatărilor incognito dolomite

adio la zăpadă pe ziua de mâine

saţ candid sfera sfertului permis

murim cu noi în necorespundere

şi ce de nepremieri pe râcă

le zic carte şi-o fi poezie de voci

mai mult munţi Balcanii de jos

cerul pe ei rărime albastră

până mai numărăm soarelui pete

n-are cine te întrece dragoste din ce berbece

cine n-a auzit de mine nici n-.a vrut

nici eu n-am auzit munţilor

cetnicii distraşi navigaţiei

celnici ălor cetnici şi o noapte

pe acasă după nouă trentine

treimi împietrite religios fojgăială

plăcile tectonice sub tsunami

şi mitsubishi ţuşti muşti fruşti

pe-a norilor cordanţă iar

cotoroanţa împrăştiată cântec

nici calmul nu se mai merită

scrisori lui Momajandadi

presei abstract nota mea

telefon de intervievare

sfătuiri pe rezonabilitate

în ’90 m-am dus cu fata în tv

basarabiologul mort de tânăr

punea întrebările şi în bibliotecă

a la Micescu la adunare

prea multe lucruri frumoase sub mare urâciune

o mare frumuseţe de n-ar urâţi lucrurile

adevărat internaţional mă făcuse mme Dando

de mă desfăcuse brentanul italian

i-am dat un namaste şi i-a plăcut

eu cu India studenţii mei cu Valahia

şi mai recităm tot religie

de ornamentaţie exotică

să mă pronunţ dar nu-mi sunt cititor

oi fi prins la minte ceva mai de greb

degrab’ convers restituitorilor

li s-a urcat la cap împărăţia

vulturi bufniţe gorilem pumn cherem

decapitale vestale Bethleem

teanc de capete ţuculesciene ochimi

un Andman tot Hanuman hău uman

cerbar curb crab barcaz carbonizat

lectura spargerii de nori în Braille

din Brăila nu mi-ai răspuns Lupaşcule

şi o maşină călcă lupul spre Roma

a cincia oară în Italia cât în India o viaţă

referenţialitate încă românească

să-mi dau singur la cap

în onoarea desfrunzirii norilor

la venire mai multă mâncare ca la prima

ce interes ar avea italienii să mă returneze gras

cu greva mâncării bune pe a trenurilor

Florenţa nu s-a prins că i-am dedicat La Gioia

ţigani cerşesc în Italia italieni muncesc în România

revers vizitabil şi altădată

ne-om mări nu numai pretenţiile

China nu numai economic şi editorial

la româno-italieni mai va ba da pe engleză

vreme bună zici a la pe sus trei grade

până la urmă cresc necomunicaţii

cât că lumea a aflat că am ceva de zis

chiar de spus plotoniere Dobrică

ne nemuri Liviu amândorura

din rămaşi poate nu numai răi

şi câtă potcoavă necailor

o viziune cu plecaţi cardinali şi dincolo

o cavalcadă un târâş o transfuzie

nu te uita transpoziţie populaţională

regenerări de-a dragostea de viaţă

mai mare pământul de sus ca de jos

încet la pas decât în zbor benefic

închinătorii bombastici ne sară

şi s-o mai ducem pân’ la toamnă

năruiţi în transparenţa glacialităţii

inşi curanţi curenţi în săpăligă

pune tu verbul de coloratură

de nu m-ar rescrie şi hotentoţii

plictisiţi de confortul casaling

mai trageţi o tură băsească

şi mâine-poimâine de bine

fiindu-ne om mormăi da

care-n Elias asociaţia provensalitatea

Eminescu în sanscrită de ziua lui

şi a Indiei cum ne-am alinia

dacă nu se şi înfiinţează miniştri

clopot

clopot scutura duminica

pe-o parte călăria

în frunte asasinii

limba de pe bronz

nu mai aştepţi muniţia

dreptul la înţelegere îl

are numai călăul

fosforeşcenţe

pe sârma arsă

din secetă pic

irigat canibal

noiţa Noe

cărunteţi canoe

criminal carmin

crimă în abis

în somn ditiramb

trezindu-mă ritm

cremene crema

zvonul uciderii

ne-am întâlni destinul

până într-o asasinare

nu erai aşa alb

mă spălasem

pas plumb

foc muzică

fârtate plăcerea

de a fi fost cosit

clasicii bancuri

morţilor de treflă

petrece piatra

atracţia patriei

serendipity gold is

where you find it

electorat nici

cât mâncaţi mici

caloiene kalos

călare pe zar

trovant trovattore

din minnesang

desfrunzite

clopotele polare

în suflet nostratic

în suflet nostratic în ce ţară

ceruri geruri leruri

collective madness

white saris sweet mangoes

vorbea în limbi

necunoscute nu

nimeri tigrul

bine să vă şadă

bine să vă şadă

unde mă ascund

dacă nu de voi

iubindu-vă fum

neaua cîntătoare

plutitoare cupluri

cu dumneavoastră

cu dumneavoastră vorbesc

englezi ’nalţi români pinguini

înapoi în Europa şi argentinienii

la antipod autorecunoaştere

în limba unbrei numele cocardă

ne-om picta clopote distanţe inaudibile

balene la braţ cu pinguinii

amuţind profeţia aceleiaşi sinucideri

ce-o fi şi-n sufletul nostru caii la păscut

noaptea ai mai bate cu maiul glia

la cules de galbene drăgăici

ţărănoi împuţit cu tuberculoasă jepată

tot alt rod prin grădina ta

deschise ancore vântului

scriere de icoană sărutată

la poalele pădurii mariane

conquista regretată religiei

guguştiuc de zi greier de noapte

pânzele plutelor verzi vijelii

nici de copii nu mai e timp

ne scuturarăm teilor

ne îmbujorarăm stejarilor

sfânto pecetluieşte-mă

îmi vei pălmui cruce

jos frunzele pământului

câini la câine oameni la om

Medeea de acelaşi Delacroix

epilepsia lui Alfred

mai jură pe capul calului

cunoştinţă aproape destin

să fi răsărit şi atât ca tine

să fi apus tăietură

tristeţe buddhistă pe bucurie creştină

şi la revedere lui Christos

mortua est vecină strigoilor

ferice de cine apucă să moară

profesoara ţi-a spus să te scrii

frunză scuturându-se banj în Himalaia

ceaţa duşilor aduşilor îngălbenită pajură

nu lătra din vale haită agale

moliciune putredă nescorojire

în marginea gălbinării negritudinea crucii

ori maica ta berberă Amina

zburătăcindu-mă ceaţo creolo

voi pune de o parte o mie

de poezii inedite frunzarele

să mă depene la rasul

ierburilor măturoaie

sfârşit de toamnă canibal

nici o mână în afara formolului

nici o mină deminată sărut

epitom de scuturare drepţii

îi aprinsei lumânare să vină

să mă apere de ai lui panta răii

diazepamul sodiu soda pe natră

apa grea mai ieftină deuteriu

plătind tinda ens mens

prin lume cu trai pe vătrai

fiecare cu victoria lui

(ne)recunoaşterea Sakontalei

ne convorbească soarba oarbă

în oblânc văduvia

mă duci unde vii vidmo

rarului înnegritorului

domn colindomn

domn colindomn Mihai mai hai

noi ieşim dumnezeu intră

noaptea vin familianţii morţi

faptele nu oala cu laptele

lucruri care trebiue furate

cei ce fac rău nu mai au la ce muri

încărcându-şi armele

blestemându-şi mamele

mai taie-mă râmă cu tine

în plug trup de exil

colibri laur coclaur

monument pisicii lunatice

clopote lupe matinale

suferinţele sinaxarului

cuscrii odoleanului

pe tălpile copiilor

în pragul simetriei

dorul de nepoţi

moara moroilor

crapă grâul dracului

sobă plină fumul nostru

te văd eu azi cuscre

om din om logos

sfoară sforăie

malanca malaxată

nimic întregitor

loialităţi mariane

erditate sclavi de prunci

sărbători ne-om fi

ne-om zice zilele frumoase

cine ne-o pierde

noi ne-om găsi

singuri ne lovim

love ne iubim

la ce ne-am înfiora

la ce ne liberarăţi

cravată şi orhidee

nemaivedemuri

şah pers farsa

se îmbată de tineri

ghicitorii apocalipsei

cum ocoleam ziua

vibraţia aţei

harta modificată

moale fantomă

cum se făcu recolta

crestomaţii bălţate

printre ereziarhi

ce ţi-aş spune eu

pe cine nu omorâşi

pe maica pe taica

făceai cu ochiul

baletul pe

nedezbrăcate

unde-or fi ajuns

trompetiştii

de veghe Hereveghe

ţi se pare trece

printre vecii

a i te încuscri

păreri seismice

copaci spălaţi

întârziate sălcii

în absenţa timpului

de-am prins drag

big bang big brother

naţii stângi

regi în aval

Traian în imn

Mureşan în pedagogie

ce te faci cu profesorii

glumei în Heidelberg

jignind sângiuitorii

haită prin turme

armonii holercă

ruşinea o represiune

Iaşi pe saşi

pui degetul

măduva adeveririi

în bărdăhane

capre în regres

ucigaşi îngrăşaţi

recunoaştere

mitologiei

peste încă o zi

ne-om pricopsi

ne-om spovedi

la rând la moară

rămăşiţă rămăşiţa

cum şi eu şi noi

pe împărtăşanie

poză în moschee

întoarcere în patrie

odrasle în suspans

şi-om fugi adaos

renunţării

te voi privi fierbinte

cum nu mă vei iubi

nici ochii să-mi închidă

prihana fără zi

will the world walk

away şi tu câine

opriţi muzica să vi

se confeseze părinţii

tu la mine latri

are you with us

bici de ploaie

ocna o pocni-o

paingăn din rouă

ceas neglijat

de anticii altor

ciume

baros în moale

până la unul

opera sub tir

răsăritean

jupoaie-mă cireş

devreme retezării

ou cutremurat

concerte iar pe cărare

ce ţ-am stricat

chica mi-ai rătezat

arde focu-n paie ude

patru-n tine trei în mine

părul meu cel gălbior

la maiorul sub picior

a maiorit a cătănit

a văduvit a-mbătrânit

aibă casa racului

şi hrana gândacului

căpitane Pavele

unde duci cătanele

pe viţa bostanului

în ţara muscalului

pe viţa harbuzului

în ţara franţuzului

aş mânca pâne cu neghină

să nu trăiesc în ţară streină

fără lumină de ceară

făr’ de om din a mea ţară

bună seara moş cu barbă

mulţămesc voinic de treabă

să-ţi pice ciolanele

pe toate hotarele

mioară inimioară

smârcului audienţi

iarna asta ne

închinăm cu dreapta

ne temem de noi

nu ne temem de voi

nu ne temem de nimeni

ca o dispariţie

victima poartă

crucea vinovăţiei

prin noroiul torid

al cadavrelor multiple

n-a plecat dintre noi

abia a venit

nu se cunoaşte

ceaţa din ceaţă

părinţi de psihiatru

cătănia în Catania

localism de treabă

cu bustul frumosului

plecaţii nu-s exod

rămaşii o perpetuitate

noi oricum în trecere

amintiţii din vechi

prea mari omoruri an în eon

spune-mi cine te omoară

ca să-ţi spun cine eşti

bandoneon

aş plânge aluniţa

zânei pe apă

trupuri atol

compasiunii

pe deltă iadeş

la vale biblos

sângele propriilor

morţi împuşcaţi

pe small is beautiful

bomba cu hidrogen

yet another paradise

here in the same world

ne aşezăm la casa noastră

în cămaşa săracului

Gioachimo Greco

bate pe anonimul roman

răzbunarea nimicului

încântarea de nimeni

în satul meu

electroni simetrici

orchis orhidee

brav bavarez

cusute hotare

mâl pe scafandru

peluzele somatice

pe vorba comatoasă

dormitare canină

luminare cruciformă

pifan epifaniei

bob Bobotezei

colinda trentină

pe trei călători

sătui de avatar înecaţi

pe ochi mâneca sângelui

lăsare în pace la vatră

pe flaut valse de l’empreur

abia desenul pânzei

lichefiată cratimă

vizavi plăvanii

simbolurilor

porfir veronez

palazzo del diavolo

la Madonna

degli annegati

portrete strigate

prin apa hipotermiei

trei regi pe cămile

full of distress

George Anca

Femeia din Orissa

aşteptându-mă India

cât o aneantizare de nu

vă pică avionul pe post

de fisă-turbulenţă

empatizând cobele

din trepidaţiile voastre

cum dracu' să nu scrii versuri

râsul Europei concentrice

pe muzica de odinioară

stafia unchiului destructurată

cu ţara încă o dată ţestoasă

băută cucută în Cucuteni

prisosinţă de cormorani

prin sângele nenaţiei

ahimsa shalom cod '89

fugiţi mai repede în cârje

indianizat în surplus

tocată atemporalitate

austriecii a se indianiza

mozartian cu Mehta

fugit din viesparul nativ

în strâmbătatea fagurilor

de nelăsare de sfărâmare

de nevacă pe răstoacă

p-ăsta parcă-l visasem

akash ne-am apropiat

ce-am trăit ca străinii

primiţi de sărbători în templu

frumoaselor staţi-mi în durere

scris complet neromantic pe loc

probabilităţi infinite timp capete inerschimbabile

cămilele prin bolboroseala odihnei poate mi-arăţi

ţigani indieni motorul murmură shoe shine

indigo frigul pe unde non-genunchi

vedeţi-mă din partea cealaltă

flautul petala pedalează martor

fata se va corolar colora albă

cum ne chemai la spectacole Leela

unul să nu fie fără noi bibliotecaro

zbor de aşteptare de plecare pe soare

american cu bacterii şi şale galoane

de închipuire pe umerii închipuiţilor

legătură cu cămilele eu cu thirtankaras

tu Shama îi găseşti pe ţărani mai ca lumea

*

acest ninivean strivi-va

din nevedere prin câţi bivi

decapitaţi cooperativa

şi noi nonviolenţi harapnic

în şarpe şirei paragon

din teatrul cu sfânt nud retrapnic

trăgându-ne deşert eon

bine de timp pierdui o zi

inexistentă uitucelii

sat cit anand a ne mai fi

din dhvani vibratili micellii

crăpată lancea deget di

cămilă ne din Boticelli

că şi jainii sunt puţini

din ortodocşi nerăzboini

budiştii şi se întristează

durerilor să nu se vază

asceţii ceţii înfloresc

în pieptul mahapranamesc

de solzi pândit un animal

te dai pe el şi nu e cal

cult ceai băut diamantin

în pura conştiinţă chin

fără aba nerâs la nud

împleticeai zborul garud

slalom de mituri pilde lid

cântat de maici jaineid

vă spun ascunşilor dorim

de nefiinţă ţintirim

iar poză cărăuşele

pe cap cu căldăruşele

eu colindului pârnău

Gandhi templu de bulău

pe aşa nici văicăreli

orienturi ori mandeli

dirijeze-ne Mandeal

filarmonica pe deal

nu-i de băut în dhani van

o toacă mie răstocan

şi scrie dacă vers jain

de nu şi şters nonversuin

ce seceră dorită luceafăr doar pereche

mai doarme Rajsamundul nu lacul că ici bec e

rotonde bobocite nejaponez patrat

şi anul îmi începe jainul cu arhat

în tren amicii lunii yogin şi maşinist

cu mine trei dormirăm revelion pe şist

în unsprezece spre doar această dimineaţă

de-o ancorez terasei depozitată straţă

la răsărit m-oi duce şi-l voi privi în apă

din lac regal ce seacă de nu-mi era agapă

vedeţi-mă la lună sub stele şi luceafăr

necum de preferinţă în box dictat de Buffer

yoginu-n somn figură de Figaro intonă

toyotul îşi târşeşte papucii de o tonă.

muream eu mai întrebaţi

dacă am soră şi fraţi

dacă nu iar mă ardeaţi

de femeie orissaţi

de-a dansat odissi văz

mănânci calule ovăz

tu mai vegetarian

decât al iepei cârlan

cum şi noaptea de an nou

becuri moartei cer cavou

de dormiseră-n recepţii

acum plâng ferit cu drepţii

harul şi pe deal în jos

profeţiei adaos

închisă biblioteca

suntem hindu pân' la Mecca

lacul sombru dealuri ţâţe

de femeie ne aţâţe

cum invidiem o mumă

focului şi nu în humă

oase lângă oase medii

matematicei acedii

tu spre mine îţi îndrepţi

veveriţo înţelepţi

nici solemn leşul pe lemn

îmbrăcat în untdelemn

vara ar fi fost problem

direct focului edem

femeia din Orissa moartă

în Rajsamand de anul nou

ca luna fie altcând poartă

nu de pământ nu la cavou

când voi fi renunţat la anii

din dramul harului ascuns

ea îmi va reproşa faci nani

când eu pe targă te vream uns

nici nu ştiam că eşti femeie

ca mine de bătrână luna

luceafăru-şi pierdu scânteie

şi ea în soare cu Arjuna

mai suntem fraţii sor' Orissa

cenuşa nu ne risipi-s-a

cum a venit ea să ne moară

şi mie ultim de pe scară

mulţi pelerini în accident

deunăzi puseră de-advent

că ea abia pe-aici ferpar

îşi află dumnezeu-ar

mai tânără se duse mama

de am răspuns cu Sita-Rama

de apăsat de stat în cot

părintele mi-e Savaot

şi taică-meu paralizat

nici nu s-a mai incinerat

mă uit în lac la Rajsamand

de anul nou cu moarta brand

de trupuri duse fără gând

până ce capul explodând

cu sufletul şi iar curând

mi-erai din fraţi mijloacă

surorile nu-mi tacă

şamanele la toacă

franţuza pe răstoacă

dă doamne frumuseţii

din moarte arta vieţii

în suflet mi-o aşază

să-mi ţie veşnic rază

eram pe deal de după an

la ras în floare indian

nu potopisem nici din ahimsa moira

mioara stropşită otravă Dejaneira

straiul lui Hercule manta de odă

marmura-n Rajsamand pe o modă

când murişi femeie din Orissa de spusei

lui Alecu Ghica ai tăi ale noastre ai ei

te întrebai ce mai cauţi pe coastă în jos

cum crucea încă i-ar fi grea domnului nostru Hristos

şi-n puşcărie l-ar scrie şi Sergiu pe Morse

parcă şi Mircea de Mahatma of course

Vinod îmi scrise ca la al Gitei traducător

trecere din picioare tot de inimă făr' dolor

îmi leg hăţurile de e marmoră neagră

şi în costum cu cravată mă îmbolnăvesc de pelagră

văzui din tragic pe nepopeşte

nu muzică ne în lac peşte

înfăşată de moarte nu născut

aşteptatul şi-n părţile noastre sub scut

mă lănceşte soarele-n creierul drept

prin părul albit de neînţelept

nenumărul rugătorilor pretutindeni

ne-o bucla amintirea pân' de armindeni

cum se şi rima în proletcult neadult

peste tinereţile cui nu mă mai ascult

nimiceală himacelă orissană osană

de când furarea lui dumnezeu rentase

mai aveaţi popoare mame oase

moartă acoperită de suflări caravană

mi-a luat soarta cum pleci

şi nu te mai întorci pe veci

numai că a ei fu credinţa

înfăşurat golul sariul catrinţa

asceţii în meditaţie asceta

nu se recunoascuse în Veta

maică-mea de nerimă aminte

cu noi gata aceloraşi morminte

cum moartea ei atunci nu-mi pese

c-ajung ori nu în casă de mirese

că nu mai văd jaine scrisuri

în iadul fără paradisuri

ori paradisul fără iaduri

de ne abţinem rele vaduri

de tragedie vorba nu fu

al soarelui floral burdufu'

iernatic înflorit în Rajsamand

al cântului jain smarand

de gât cu piatra karma a muri

înveseleşti palatul de copii

un plâns din cultul neştiut

nici bucure-se shinto zeu dac lut

Zalmoxe ne cunoaşte mai rar şi noi pe el

mă ierte de nu japca trezitul de Costel

femeia asta nor să ne fi spus

cuvântul de drag morţii şi Isus

se duse rază arză cenuşă de butucă

mă-ntrebi părinţilor de tineri ducă

nu flutură aerul nu răneşte vegetaţia

lasă semninţele nu mănâncă hrană vie

nu ucidere de fiinţe mişcătoare sau nemişcătoare

sorbit mereu în lumile celui iluminat

fără posesii departe de aur şi argint

credincios în înţelepciune austeritate şi restrângere

nu-i e dor de trup sfântul rămâne nemişcat cu pământul

absorbit în sine cunoscător al scripturilor

cerşind resturi de la familii străine

nu spune numele nimănui nu se laudă

nu râde necuviincios liber de metempshihoză

the Victor's penance Uvahanasuyam

şamana în toamna aceea călători

cu mantia asta nu m-am putut acoperi

George Anca

Poeme lungi

BISERICA DOMNEASCĂ

Washington înoată

Gheorghe în Dunăre

cârmă pictată

monoclul Vădastra

ne-ar omorâ govinda

macii înflorească

întoarcem spatele

numai aşa

Bali Siegfred

până la pod

nu intru

nu ies

aminte paie

damigenilor

măcime

răstoacă

potop

spre răsărit

taică-tău

soră-ta

Veronica

în şir

pe culme

bunyan

tânăr

ducându-ne

bătrâneţe

cai răriţi de arşiţă

pe mejdină tantrică

pân’ la munte carstică

nicio poveste în grâu mai albastră

mă voi lăsa pe tânjeală până la moarte

înnebuneşte lumea de renunţare

pictată rochia rândunicii

pe butucul dintru

biserica domnească

tei pe ruine

împărăţiţi împărţiţi

a pritoci hodine

un pahar

cine ştie

cu Măriuca

n-am muri

lumânări pe apă

în aprins hotar

misiune

a fi bătuţi

măr

cucuiaţi

decapitaţi

decopitaţi

de pe

butuc

Mopete

român

semiburete

excrete

ce n-aş da

domnie

umbră

încetinesc

tristeţea

dracu

cenuşa

pe raaga

pilu

nu mai

intru în

biserică

fluture

secetă

degete

am avut timp să scriu un haiku

mă pregătesc în somn

invizibil Washington

hai că e fierbinte

val de scufundare

cădere galbenă

cal cald

stampe

sperări

la fugă

neviolaţi

ne torturăm

om mai fi

mai auzi

calfa alfa

DUPĂ CINĂ

am răcorit Ricoeur pe Mircea

cu virtualitatea injurioasă

ne ţinem de politehnică

în Munchen cu Heidegger

ne vedem instantaneu orbi

tema a ne fi urmărit

de te dădeai indian Mirceo

viaţă din aşteptări şi mai rău

abia vorbisem nescrişi

pe servus ne mai key speaker

cu barbă că e nebun

sau numele lui Eliade

aşa mă îndemnaţi la revoltă

poate voiaţi să discutăm

o viaţă cu Maupassant

vorbiţi de Medeea că nu v-a omorât

cina euforiei dinaintea albeţei

nu te sifilizezi fraţilor intertext

fertilitate pe marea conversaţie

ne-om fi întâlnit bătrâneţe

singur dor Maldoror ape curg Brandemburg

ar fi versul sorţii de memorii morţii

cum pe Ştefan muma-l ţine-n faţa porţii

să fii Vasile chiar drumul cancer cu duiumul

teii neînfloriţi ale voastre birourile

lentilele fluide Gangele ori viaţa

teii aviatorilor pe aripa năvălitorilor

din etnia traducătorilor cartoforilor

la noi la Târgovişte cozieni dumivoni

rushdian negandhian plonjat în ocean

brusc Tibet după Csomo chong pe Jamuna

de geaba trăirăm ba naţiunea distrusă a vedea

cât o mai fi de mers unu doi stâng drept

ne trezim mai greu şi nu mai prindem

parastasul cu foamea nu ne cerem de

pomană nu mai existăm niscai străini

idealuri dealuri mă ţineţi deţineţi

fiordul ars o vale efect Vădastra

concertul teiului pentru izmă şi maci

scufundându-ne eliadismul în posteminescianism

literatură pe furate tot pe bani omenire

Avram Iancu 9 mai pân’ la Washington mai hai

mama şi tu neamuri prieteni sinucigaşi

tocmai lumânarea aprinsă lui Eliade se îneacă

Dante se ţinu Eminescu în faţă

fum pe apă tei pe ducă freamătul

plopilor cenuşa eliadină

în noaptea de sânziene

triburi prinse-n spuma căngii

pleacă Târgoviştea domnişoară

cât se americanizează se antiromânizează

eu mă duc într-o piesă de Shakespeare

mâncam pizza senza madonna când

de la mamma securitate ăl cu tataie

icoanele scara voievozii

masonii evreul del Chiaro

o fi fost lumânarea mea stingându-se

noroc de nefăcuta pasiune mor cu ea

asta era după cina Târgovişte

ne-om fi fost podul să înghiţim nodul

ÎNTUNERICUL NESPOVEDANIEI

tu-m’ tumul

tutunul

(s)îngerezi

taman

tamarind

permeneutic

învăţător shudari

fecior kumar

jai sharanam

crima

galbenului

venin

nu poate fi oprit nici cu un pumn de orez

two shades of blue the dark side of Judith

ne-am dus de ţară de râpă medium duium

static dicton fratello sole rastel ultimei pastişe

dureri de adopţie boli traduse cu sufletul

sculpturalităţi respirate în somn

raza soarelui şi a raiului

cât sub ruşi mai înjosiţi

abia ne disperăm de (e)ura buzzatiană

în vechea gelozie întinerind

pe cine să mai înveţi

în catacombă

uciderea sărbătorilor sinecdoca

autodistrugerii difuzare de asasinat

ţi-l aruncau la uşă

pe bani pentru gloanţe

dacă ai şti să te însănătoşeşti

dacă ai vrea să te regenerezi

îţi pierzi copila de bună-voia ei

dacă ştiai n-o mai duceai la spital

sună eşti mama în rochie ce-a

făcut aia mică s-a fobiat e zgâriată

nu că i-a trecut bine că a luat

cu nouă poate voia zece

nimeni n-a luat bani semn rău

ai un cârcel

noaptea cometelor

polca lui Iosif Helmerberger

visul imnului golgota bucuriei

dacă nu murim toţi arhitecţii

băieţii ăia erau la Ierusalim

ce nebunie că a scris după acelaşi tipic

s-a terminat ce Măriuca eram cu arhitecta

o vedeam întorcându-se la bibliotecă

parcă de-aia nu m-am ras între ani

a murit în prima zi a anului euro

mănânc măr scriu Europa fără Măriuca

atâta onor îi pot da contra educaţiei

le ştiu la morgă se vor întoarce

că să-i împartă ţigări

ai fost frumoasă şi inteligentă

ai scris şi ai tradus versuri

din Trakl şi Remy Venture

mi-a strâns ultima oară mâna

fata mea nu mai este crinul lăcrimează

şi n-a mai fost aici în această lume

n-a mai fost în fiinţă

m-a lăsat singură

beţivă şi curvă zăpada

al câtelea gât endoscopic

până când să murim

fără ultima ţigară

nu mă pune în pământ

suflet prefăcut în înger

nu mai plânge că se supără

n-a fost lumea asta pentru ea

ce soare îi pare bine că e moartă

ne vedeam de plimbări în grup

fără explicaţii ca televizaţi

orice ni s-ar fi întâmplat zâmbet

eram îmbrăcaţi de serviciu

nu ne spuneam nimic

parcă nu ne dam seama

oricum nu ne ştiam culpa

se făcuse ziuă o duceam aşa

într-o mare sală chiar Marcello

anunţa că ne sosise ceasul

i-am spus să ne termine aşa delicat

că nu el nu insinuând că el execută

la fel de afabil şi care e pedeapsa

spânzurătoarea a şoptit după efect

legea ne lasă să ne vedem soţiile

poeme contra proză viermi înfierbântaţi

duhuri răscolitoare unde mă împingeţi

interdicţie genetică n-am timp nici

unde să o mai iau de la capăt

morţii nu ne-ar recunoaşte

nu te mărita buburuzo

tandreţe în Mauritius

coroana covrigului

kill România pe cal negru

only a king may slay a king

la Suza grecii şi persanele uniţi

cardiologie supraaglomerată

te-a auzit şi la două zile-i muri

uitasei cămaşa de forţă deschisă

vei muri arsă ea tristă ca tine

mortul nu doreşte decât să se întoarcă

intrasem în camera mică îmi

place că eşti deschis plecasem înapoi

după bagaj şi palton s-au găsit

unde-o fi gara din Chicago

te-ai mai trezi în somn durere

thriller ucidere Maiorescu

manuscrisele la securitate

Carp potoliţi-l spionii pe el

şi azi e sâmbătă şi morţii nu sunt

curmale birjă chirie restul dric

se cădea s-o iei în braţe

ştiam bine cine sunt

oboseala răutăţii gemenii Argesus

când şi genele-şi şoptiră funia

treaba cui ne-om mai întâlni

trăim pe lumea cadavrului fiecăruia

întunecatele unghii se mai luminară

bunătate de puroi telepolitic

glicemia morţii propriului copil

fata cu două vertebre mişcate

când colo plutisem pe unghii roşite

îmbolnăvirea peisajului ochiul nenorocirii

Înainte Mergătoarea pictată de o mână nevăzută

înţelepciunea apei toate trec se duc la vale

dacă vom face un pas spre Dumnezeu

el va face zece spre noi Ioane Alexandre

pendulul porni de la sine

sub mângâierea spânzurării

„Doamne, Doamne, cresc nămeţii şi pierim

Fără mamă, fără tată, velerim”

culoare lucrată dată-n pete

ea face mămăliga el meditează

soma neuronului valea Aheronului

substanţă neagră substanţă albă

neuronul renunţă la diviziune

decapitare din neglijenţă

din obârşite scrumuri pe unde ne aflăm

tulbură-mu-ne sub aceeaşi tăvălugeală

you are your synapses they are who you are

Cristina s-a dus la o bere cu Măriuca

păduri uscate văd după scris cu morţii la

fereastră pe coate sita călătorilor de cenuşă

trecut subiect de răscrucea secetei

serendipitate podeaua numai opri temeneaua

tămâie tămâioară Hristos de vânt dezbrăcământ

proverb de carne vie dezosată expresivitate

mă ucizi şi tu noapte plecată ovidian moldoveneşte

ninşi copii din Tulcea în curte la Micescu

nu mai e bibliotecă înecată arsă

oamenii de carte împărtăşesc soarta cărţii

mai stai în al faimei soare de vânătoare

biblia o deschide fă postu Estherei trei zile

citharizare et cantare turpia verba obscena

pudenda verenda fascinum membrum infamus digitus

impudicus medium volucres et feras diversis

şi cu scrisul începi neterminat n-ai isihie apud Noica

fătuca mă ia la ochi cu pistolul fug fugim toţi

tot ţineam mental discursul tot nu doarme nimeni

peruca în alexandrini lui Alexandru Porus neananghiei

synodikon mâna să postescă să nu iscălească

după Cleopa poporul se mântuieşte prin mănăstiri

şi să aveţi mare grijă de rugăciunea minţii

Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu

miluieşte-mă pe mine păcătosul

se ocupă de trei mucuri de ţigară de la Măriuca

un cuţit în rărunchi cristal sub inchiziţie

nu spun ce cred nu cred nimic

tot o plutire pe neantul făpturii

patriotismul antipozilor refuză relativismul

a îneca în sine un sine extrem

shrink îl calmează pe Jung

subconştient neaerisit la timp

ce înrudiri sub dealurile noastre

globalcord potăi hingher cu hanger

mică semnătură de partid

Nero se spală cu dero

o frază o nebună chiar lasă

şi nu mai afla pe cădere la chute

abia ne ducem şi mai şi

pe nişte alei dosnice

să mai ridice o casă

până a se retrage

17 din 71 pe aprilie

sub cenuşa Pacificului

din 17 18 acu 19 acuze

join the army travel the world

citind-o pe Tyler ai adormit

de voisei să vezi cum e prin Baltimore

petalele fatalele talere

galere Trafalgar

mă chemi

sosesc

perihoretic pomanager frăţia cărţii

pe Popa Nicolae la unchiu’ Gică

în groapă manuscrise şi mă iată

la temelia blocurilor Alain a scris

devreme amorul părinţilor în noi

ce a scris Tolstoi pace şi război

the hymn is heil Transylvania

Americans are the Anglo-Saxon Latins

Titulescu sub tricolorul vulvelor

în casa cu proprietar mefistofelic

unde-s cerneala tuşul caligrafii

unde miliţienii de maşini de scris

depresia represia plictisul reamintirii

păcatul nu se şterge este iertat

parcă suntem toţi în Tibet

dreptul numai la coşmar

vorbeam în oglindă cu Petre

câţi morţi pe tarabă

păscută pască

îl îngropară

ne dezgropăm Petre

din ape cu vetre

stridie viridiana

dezalbăstrind-o pe Sfânta Ana

râm tărâm inima surlă

prin a Lisavetei turlă

copiii v-ar recunoaşte

părintelui Paşte

CRUCIAL ADICĂ DE RÂSUL CURCILOR

- din forumuri –

se otrăvesc izvoarele

în beciurile securităţii

ticălos în nenea Ion

umilit batjocorit minţit

banchize dezgheţate

mâncător de foci

întinde mâna

pumnului muma

mişcătorul

deşert

al

mormântului

gustul scrumbiei

rege Poloniei

Mării Negre Noe

protestanţi comunismului

prinţesă gepidă

închişi neînchişi

să-i majească una

domnului Şora

măcelăriţi-i

nu-şi creşte porcii

să facă o carne

ca porlogul

ce-a făcut

trădătorul

se cheamă

lovitură de stat

mi-e frică

să trăiesc

în România

nu să mor

mafia iliesciano

tăriceano-patriciano

securistă

comunistă

pe forumuri

să fim prezenţi

şi să pozăm

în dizidenţi

vă tolerez

în sensul de

a nu vă dori

dispariţia

caţără-ne

plevei

născătoareo

de munţi

dreptatea nu e

sabie e teacă

distins accent

de bază moldovenească

pa-pa ţu-ţu

pe urechea asta

deasupra gropii

pipi pe creştet

să mă scuze

fotbalistul

cu acest

nume

gândac negru

împuţit rău

mirositor chior

nebun urâtule

gunoaiele din

fruntea masoneriei

primrepetentul

alte scuipături

moarte tuturor

celor ce

neagă

holocaustul

în sbă

arde mama

iar eu mă tai

cu lama

trecem

cancerul

şi alţi

gangsteruşi

to Allah

we belong

and to Him

is our return

astă-vară

a mai distrus

o ţară că

s-a plictisit

în fosta ţară

nici Americă nimic

o Moscovă israelită

până-n Putin

caut în zadar cuvinte

mai grele nu găsesc

şi chiar de-aş găsi bunul

simţ m-ar opri să-le scriu

supremii

pe taler

cu marsupii

de monopol

vezi Românie

că mai ai şi eroi

dar sunt plecaţi

pe meleaguri străine

un erou

ca oricare erou

din altă ţară

nu se simţea român

frica de cine

de ce mai trăiţi

din fantezii

şi vorbiţi scris

simbolic

nu susţinem

niciodată

pe nimeni

cancer

la creier

Jimbolie

politică

lege

la

o

persoană

omoară-te scârboşenie te-a scăpat mă-ta în cap

încălcaţi legea circulaţiei în Piaţa Unioversităţii

românii au un obicei ţin numai cu cei de la putere

porcule citeşte şi crapă e vina voastră că-l citiţi

nu că terminară-m berea da’ nu ne atingem de vodcă

zeama de ploşnă pe votcă îi gata masa gata guvernul

împăiaţi-l puci mafiot sconcsul acestui forum

pe nici o ulicioară cioară nu ne mai filosofară

ne împuşcară

nu trebuie să mimezi orgasmul la fiecare client

de ce nu ne lasă comuniştii să ne alegem

preşedintele României să le fie ruşine porcilor care

ne-au făcut de râs ne-au făcut de râs în Europa

o răpăială de mitralieră eu sunt Yalta

pe şenile cleptomane pe zâmbet canibal

cei ce ne ascundem în străinătate de corupţi

îl vom susţine să vă belească pe toţi

acest lucru a fost premeditat şi bine pus la punct

ţară ruptă la hotare coruptă în interior

cu cât are dreptate îl sfâşie haita

ăla a văzut Rusia ăsta oceanele dalee komunizm

viperele să ragă măgarii să scuipe venin

jeguri de ziare scrise de jeguri de oameni

a venit şarpele pe pământul României

ţara noastră e în două crăpată

suntem în plină dictatură suntem daţi ruşilor

lipsa de caracter nu poate explica chiar totul

aţi greşit ţara interimara invazie rusească

complex de minoritar ba de geniu intimato

cucurigu tău de ziarist ziua nu va mai fi la fel

die Kraptokraten hoţii fac un puci valoarea

e dată de mine şi v-o iau că-mi aparţine

shivo hum

una lenta ma inesorabile retromarcia

icos eikosi in Ikosandria icoshaedron

nu pot ei fura cât puteţi voi vota

să ucidem toţi foştii comunişti

comanda comândului diabolus in musica

la dorinţa lor fierbinte urcă în al nostru sânge

mă uit pe forum şi văd mulţi comunişti

nu poate trăi toată viaţa urându-şi tatăl

tancuri structuri operaţiune informaţională

scris fără durere pe troiţa militarilor indorieni

că nu voi spune vrăjmaşilor tăi taina ta

şi nici sărutare nu-ţi voi da precum Iuda

ăsta habar n-are cât e ceasul în Gara de Nord

nu cunosc pe nimeni nimeni nu mă cunoaşte

tribalismul românesc a făcut înconjurul lumii

Prudential

alţi asasini

îşi îmbracă

amanta

Fâstâci

din pat

în Panipat

ardei

multele

cărţi

puţinilor

cititori

JEAN RACINE LA SIBIU

o poală de flamingo pe gust de nuc micesc

la tragerea pe gard cajunii

murind în a cui plasă

din peşte neam te lasă

oui puisque je retrouve un ami si fidele

oui je viens dans son temple adorer l’Eternel

quoi tandis que Neron s’abandone

în soare racinian pe necitite

Sibiu cu paznic Tolstoi copilul întrebând

dar Jean Racine la rege de Alexandru când

albul zarzărilor

galbenul cornilor

pantomima avatarului

să vând rachiu unui paznic

semănând cu Nicu Steinhard

el nu părea a-l fi băut

poate familia poate Sibiul

n-am să cer alte daune

decât tot pe mama şi paznicul

să refacem târgul

să ne întrebăm şi altceva

mama era Elisabeta

surori de ocazie ieşire din singurătate

Tavi Ghibu îşi pierduse vocea m-a luat

să-l vorbesc de nu kairos ne-am dus

şi la Plămădeală paznicul maicilor

i-am dat imperiul lui Horia Stamatu

mai doriţi ziarul Tolstoi gratuit

ce de ruşi în Sinaia Benedetto

Societatea Tolstoi nu s-a mai prezentat

nici în casa Micescu nici la subsol

dând spre Podul Mincinoşilor

a vedea oraşul ca pe război

voiaţi aici dar vă coceaţi

paznicul scormoneşte cu ochii

un kairos de când nu voi mai fi

ori încă nu-mi permiteam să fiu

toţi ne ocupăm cu acelaşi lucru

fetele n-or fi de la patrimoniu

românce în Japonia s-au certat

cu ruşii să nu prăpădim tot ce avem

în sus mai limpezi ape Gange

mama în ospiciu Tolstoi în Roma

paznicul cur în cur cu Tolstoi

care cu care Gheorghieni

un bună ziua de la paznicul controlor

un pic exhibiţionist de n-oi fi ratat-o

pe mama nevorbind cu ea pe-aşa tot

povestită o viaţă chiar fără China

minus 29 cald în hale pături de război

femeile mai sensibile dar aveau grijă

veneau cu marmide de ceai şi ele

puneau mîinile să se încălzească

al singurătăţii de voie în

nerecunoaşterea armonicei

de unde să te lămureşti lamură

pe neverde cine nu ne pierde

al treilea tunel şi-aş mai căuta

peniţele muririi dintr-un scris

urcasei o iei iar la vale

nu eşti drumul spre Bergen

lacuri nu sunt lacrimae rerum

de când nu mai invidiasem copacii

neconstruită coadă de Transilvanie

urâtul călător în persoana mea

voi scrie pe dosul patrimoniilor

departe fiindu-mi tu din partea cealaltă

de unde venisem amândoi acum singur

paznicul în centrul ţăranilor

cunoscându-i îi manipulează cu oraşul

Făgăraş pe Olt şi Radu Negru

în cinematograf cu Muntean

vară era ori aşteptătoarea

laudă vajnicei corporalităţi transilvane

download ronii coloratură du-te

până nu te-ai întors bidinea

Rică să te cânte descânte

somnul paznicului Tolstoi

în Sibiu o noapte de apoi

pe pojghiţa haitei de copoi

zgaibă de bust

pe protopop Cioran

sistem de alarmă

la casa Goga

s-o dus în sus

trebe să vină

ui măi călca-te-ai

una am prins

pe Valea Caselor Senelor

dumbrava mamei somnului

malaria din altă viaţă

nu mai tot face atâta praf

Măiastra lui Brâncuşi îl speriase

şi India mea de şapte ani

aş fi zis ce-aş fi zis

paznicului strategic

scrisul muzeu vizibilitate orbeniei

paznicul Niţelostoi muzeolog

un milion de oameni un milion de copaci

sunt mândru de paznicul personaj

asta ne-o fi soarta unora să ne

enervăm preopinentul când nici

nevoie unul de altul n-am avea

alta decât să ne coalizăm contra noastră

nici în dodii

nici în India

în Sibiu cu

pază călare

impulsul

morţilor

opozitivi

paznicul

plictisul

cetitorului

externist

culturist

textul

neamţului

fără

Cioran

frig luminos

numai pânze

bastioanele

de pe Cibin

povestea paznicului Tolstoi

mort şi înviat mama

iehovistă după asemănare

din tren în ambigen

Georges din Rennes rinichi

piteşteanca aer închis

trofee masca mea a înverzit sus

cu ea ceas albit în floare

pe câte ne-or nimeri şi cine

azi să scăpăm ghiorţ m-a

înghiţit m-a braconat din

spate suntem ubicue vrem

să murim vânate spre

lauda noastră a ochiului

şi penei amestec de crimă

şi eliberare la alegere

n-om fi vânat din naştere

ne-om vâna om uzurpa

fiarele căprioarele sub

mască poligon ne drămuim

sub Fuji prin Sibiu

după ce plecară vânătorii

am delegat şi dintre noi

să ne termine ne-am

mai decimat şi înşine că

nu zice naţii alea pe

căutate cu jurii gale

cum nu ne dorim decât să

fim vânaţi peste rând

să scăpăm de nedreptatea

singura e vânătoare

ne împuşcă trebuitorii

ne lasă şi în viaţă vai

cât să-i ronţăim

simplul instinct de a te lăsa fârşit

fârşind câte un pic dacă te şi

redistribui în alt animal avatar

îngurgitate clanţe ce-oţi zice

muzică ştiută plictisul îl văd

în dreapta mea mă duc la

catedrală înaintez spre sfinţi

voi şi intra catapeteasma

să mă împuşte în post pregătit

cu dulcele în măruntaie

cerul să ne vâneze în el

stingându-ne un balet

vânătoresc animale

vânând măşti pe oameni

nemascaţi îmblânzitori

voi ce suflet

crăuniţi

spre Tiresias

între coloane

paznicii

în linie

la temelia

vânătorii

mătură

cadavrele

măştilor

garoiule

când şi

ibsenienii

ni se mascară

să piară

doar paznicul

acum la Astra

c-a fost şi domnu’

preşedinte

în miezul

zilei

să rămânem

restaurare

dharma

lentoarea

contemplării

de paznic

recunoaştere

din tinereţe

din India

şi retro

cobori

avatar

munţii

mai repede

mama şi

paznicul

ne mai putem

pierde

omul

se ridică

pe vârfuri

degeaba

paznicul

i-a fost

client

la ţuică

musca

pe perete

băieţi

şi fete

duşi

întorşi

brâncuşieni

în Gorj

paznic

Tolstoi

rachiu

în buduroi

lemurian

alexandrin

Jean

Racine

pe tale pe hududoi

să vă faceţi trei din doi

meargă moara pe mălai

l’al botezului alai

din Pârcioagă doi şi gemeni

cu noi să ni te asemeni

uite soră mielele

în copaci nuielele

nu le mânce Paştele

ci le cânte broaştele

vom trage-n jos pe mal frumos

a te distra până la os

din moş străos a-ţi vorovi

de morţii ce au fost şi vii

nu te mănânc nu sorb adânc

mi-e mută şaua de oblânc

să nu întârzii pe Izlaz

când va seca spre tău şi iaz

ne vom încrucişa cuvinte

cum face-o naţie pe dinte

pendinte nu s-o mai uza

de Cuza nu te-oi meduza

n-am temă torpilată bine-ar poc

pe drumul lui Ulise-n iad pe foc

azi mă uitai nemuritoare

în porci nemaitransformatoare

cum aş traduce ca spălări

pe râu maşinile călări

am rânduit părinţoşie

în postul şi cu voioşie

ba tocmai trist a o lua

mai razna ca la mama mea

a renunţa a reveriei

două imaculări Mariei

harfa d’Orfeu

apăsată de smeu

cumsecade

ne dăm bade

pe voi înverziţi

printre veveriţi

păgâna cu ochi mari

măiastră indorari

am şi vorbit aseară

cum ajungeam în gară

pe senzaţionale

brăţări bumerangale

cum hoţul dintre gratii

arată spre Istrati

scris pe mormânt Brâncuşi

cosonii în arcuş

n-aş divulga în proză

războiul de o roză

quoi tandis que Neron s’abandonne au sommeil

faut-il que vous veniez attendre son reveil?

RECELE MĂRII

în mitnelume

temându-se pentru

viaţa lui

seceta

din paparuda

de anul trecut

suie moşule

nici maci gălbenuş

fără albuş

el citeşte

pe Eminescu

nu invers

nici unul

nu avu

copii

uşorul

verdelui

pe secetă

lumea la cheremul copilului nenăscut al geniului

sub ameninţarea morţii nemaidumnezeu

patru cai pe brazdele grâului retezat întru noi

în salturi dulăul negru aduce din marea rece cutia

căţeaua albă nu-l prinde se întorc împreună

fără a băga în seamă pescăruşul plonjând

nu m-aş cunoaşte materialiate euforic ovidiană

un cult nelimitat pentru zei fără nume

izvor plângând în vecinicia cea amară a mării

tema recele apei peste picioarele goale cenzură

sub supraîncălzire la opere din lumi de mister

fiori de cantaridă valuri ne-ar fi băut pârjolire

recele mării ne cheamă

la glasul balenelor pe gheţari

recele mării interoghează lumi

de-o voinţă cu fiinţa şi catrinţa

recele mării ne prevesteşte

fuga din caldul cenuşii

recele mării ne-a pus pe focul

sobei de teracotă călărirea

recele mării sub moarte de soare

să-mi spui şi mie cum a foat mireasa

fericitoare alcionilor chirăind balene plecăciune că nu ne primeşti în recele tău să ne fii supremă pescăruşă nu aşa s-o fi îndumnezeind natura sau naturaliza dumnezeu soro zgomotul turistic peste sârma de crimă vă auziţi ca în Eliade îi scenarizăm personajele în corturi vreau să uit noaptea asta face Victor altor duminici acelaşi clopot rece nu-mi tremură scrisul cârâitorule o povestire din lumi nu numai citite văzute revizate escapist altfel fericiţi vorbitorii de sine neacompaniaţi furnici şi melci trăiră(m)

personae aici se termină piesa

cu înotul neînceput a cause de

am putea filma Fellini

nu ne mai lăsăm nici fotografiaţi

tema neobligativităţii de a ucide

prin sunet subconştient

dreptul la ascultare contra

dreptului de a nu te lăsa asurzit

al cui e recele regele

capitoliu moschee pe noi

nu era clară vina rit îngheţat

în recele mării frigido

poză de grup baterea sunetului

pe concentrarea la altceva

îi întindeam câinelui

primul al doilea şobolan

când să-l îmbii cu al treilea

mă uit era cu burta sură în sus

în apa ligheanului înecat

se vizualizează biserica nouă

de pe Bucureşti din Târgovişte

o privesc spre câmpul cu maci

intru şi aprind lumânare câinelui

când se-mpăciuiau erotic pescăruşii

eu le fluiram plezir d’amur

cîinii înotau în ouă ruşii

11 grade marea sub arzur

lavazza la Vaţa

tăiatu-ne-a laţa

perciunii mustaţa

albeaţa roşaţa

citesc versurile

cu Ovidiu pe ţărm

prin roua prăbuşită

te întristează lucrul

frumos amintire

din altă viaţă

VÂSC

vâsc între franjuri

conglomerat de spasm

perversiuni glandă

sfetnici simetrici

ne conglomerează

ţineţi mecanici

ţine-te pantă

vitriol pe troll

eugenie fiord

stuf ars

în urmă turmă

Prudentius

aripa roţii

tineri de vineri

acul metroului

unde e turnul

venim la toamnă

în căptuşeală

cocleşte dracu’

şi secretele

oralitate pandit

alţii să se îngrijoreze

de perpetuarea

constantelor

vorbeai frumos

te calmasei

pe netemei

sânge nou

ce faci

sunt ameţit

încet şi bine

note din stres

nepomenit

pe râs veneam

în dimineaţa asta

să vă văd

atâtea neamuri

şi degeaba

fără Pulitzer

să nu vă incomodeze

vorba empatie ne înfăşoară

ploaia mamelor

personae cu cine

ne-om plăti

împuşcăturile

d’apăi speri(i)

periscop salamandrei

mobilă canibală

vrei apă

nu vreau domnule

nici apă

am ascultat vântul

am deschis un geam

gata pe mine mă taie

mai rău te îmbolnăveşti

de la alţii

dacă eşti sănătos

da’ sănătos

n-ai cum să te

duci la spital

a te plânge

lucrurile

în Cartagina

tânăr cu diavol

hemoglobina bună

chimioterapie

drumul

se scurtează

depărtare

cabane garajiste

umbra umbrelei

roşii pe baltă

s-ar fi lipit

de vergele

volţii

mă închinaţi

pe nelăsarea

de sânge galben

e ceaţă p-aicea

să ne mai duci

pe Atlantic Beach

ne albeşte

omul

înaripat

acoperire de zaţ

avanti minestra

che fai luna

circumcizie

pe calea

ferată

alb de furat

răpus

în grup

mas rămas

provensal

pal nepal

sunete

din altă

limuzină

din tinereţe

în tăgârţa

rănii

ce-l tranşează

Ornea

pe Eliade

hulă

pe irigată

plombagină

pădure nescoarţă

iarba

carapacei

alt psalt

înflorit

neînverzire

râs-am cavalere

grâu

fiind

Rosignanta creştină

convertiţi

împreună

ferea faima

cui te

naiba

răcoarea mentei din eter

tăcerilor coleopter

mantysa perlei satyam

plural kural nu te ştiam

în coardă arşi

în ghionţi prelata

tiradnizăm cămara

aralzilor parfum

presăraţi caraulă

căldură presăraţi mă

şi nu mai presăraţi

prasara jayadeviană

ficţionar moţionar

poponar bulendrar

jepcar chiştocar

lebădar rimar

şaormar videotecar

fesenar falsar

şoşonar fursecar

jupânar yogar

„afară de Eminescu

totul este aproximativ

în cultura românească”

Emil Cioran

cont de lepşe ţepoase

tipăriturile supravieţuirii

nerecunoaşterea ne-o lumina-o

sufixarea fetelor

presărătură evil and falsehood

palindrom 20 02 2002

cocardă taurilor sudici

orfan Orfeu riduri trăindu-ne

urări de bătrâneţe

perfuzii în avans

Kahlil Gibran the prophet

pe pantă contradans

diferenţa bătrâneţii de-o veneram

atât de separată de moarte

repede cu parastasu-n Detroit

ne-om educa animalele în tăcere

apa deniei secată nouă pe din trei

pătimirea sfrintei muceniţe Anisia

popor ucis în linişte de sărbătoare

testamentul mi-l citesc lunetiştii

George Anca

lexis-nexis

nexis

piatra altei ape

glossolalic îngroapă

arca argo sparg-o

persoane în fereastră

liber la cai

galopată Golgota

palide cămile

plecare în scris

jina desfiră şiră

transpiră-mă ceaţo

jina pe cămilele

Rajasthanului

bolte schizofrenia

sculptează blonde

la nervi din smârc

pe uitătură plus

trompeta cu anii

dosarului Larousse

Crăciunul maharani

căţeaua ceauşeii

cenuşa în Armani

mai treacă opus dei

cămara fantomară

cu beduini Iudeii

ţiganii indiară

lui Roboam romanţ

cu zalele pe sfoară

făcându-se în lanţ

terţină pe făină

mahatma dorobanţ

de unde Sarafină

nuntind cu sfinte clan

însângerat afină

salută-mă liman

ale lui Apostu

ţânţari la iernat

în popa prostu'

pietre-n rut rotocol

ochii numai jale

surâs pătrat în atol

vestala tumul la vale

sărutaţi-vă nicovale pe gol

icoana obrajilor brânci

copil spre cer mama eol

ne statuează stânci

de prunci din la geante

flămând să te mănânci

la nud jain razant

aşteaptă nerăbdării ceaţa

pe fărâmele de giganţi

în verde coifată dimineaţa

calcarul găurilor ceilanţi

ne despietrim oval versant

mâini vaste trupului de lanţ

sau pasăre sau cruce sant

nespus nespovedit pe lat

o smulsă glosă galaxant

ci voi pe drept crucificat

pe înclinat garat la scară

din faţă ne-am sacrificat

din parte v-aţi pătruns miară

ce le pierdusem nu le dor

trei-patru şapt' statuilor

ruptura şi anunţurilor

tu-n faţă şfară câinilor

mi-ai mai fi gheonoaie

gheoroi cobra dent

doi câini negri

miercuri semicercuri

palton Solomon

mi-l găsea îl arunca

îmi plăceau bătrânii de copil

şi copiii dragi în Estoril

am călători fără fitil

vocea cu bătaie soare de claie

nororaie ceţăraie sâmbătaie

peştele nebun tun oaie

lapţi în lapte nu-ţi curg ochii

de dormisei babei Dochii

de i m-aşezai ne-n rochii

gluma jocului cu hoţi

cristal taur spart mă scoţi

scoţienilor coioţi

dus-întors morsă precum

nu ne delicasem drum

un morun pe nici un drum

distrugere fără nimic

balaurii duhnind

sclavi albi în sânge

din părinţi nici înfiere

trezire nici în preerie

sutre aştepte cu ahimsa

biografia morţii martire

din minte în minte

din trup în trup

cămile orizontul

o noapte de ţârcovnici

tâlhari însomnoraţi

oi ajunge ci în ce mină

n-am decât ţăndări

de noi pentru foc

trec prin Târgovişte

rajahi colinari

cercel în ureche de aramă

cere gloanţe şi postum

cu pseudonim epitom

de cârcă împuşcabilă

calcinată fiinţă

după atâta ontologie

pe fidelitate condamnată

nu te-ai mai întors

ţi-am rătăcit scrisorile

eram aici nu acasă

terenul prea cunoscut

nu-mi las sângele

în sfinţenia adulterului

deşert cămilei

nu mă pierdeţi

împăcat cu Dumnezeu

înceată aşteptare

în ţară verde

neveştejindu-se

auzul scris

crăpă tuşul

patologie pe încredere

ne deplângem

personaje strivite

nisip sub cămile

covor nostalgia

răsfrântă recunoaştere

şi nici atâta vino-ncoace

scriitori nimicului

nasturi peste hinzi

a te nimici în slavă

pe ce geometrie

nevie cu înviere

a doua oară soldaţi

nu dorm nisipuri

asta-mi fu viaţa

dusul întorsului

autostop de sine

maimuţe aşteptătoare

scrisului palmier

plexis

poveştitor cu ş

untdelemn pe rană

apă peste zahăr

pieptănul din corn de bou

nu scapă nici o lindină

futem orice

oglindă cu fund dublu

case vechi în cerc

păi cu fieru'

mi-e dor de luat

cred că i l-a dat

pe uşa din dos

i-am dat lui Apostu

un motoraş curte

să ţină bolovănime

nu-mi amintesc eşecuri

am avut noroc în viaţă

David şi-a pus cenuşă-n cap

nu băga hazardul

un singur cuvânt

schimbă destinul

vă puneţi mintea

cu un om beat

a murit de prost

moartea este cea mai

răbdătoare când

îl cunoşti pe Dumnezeu

plecasem că m-ai fi

chemat la rampa voastră

lasă că te lăsăm

nume lipite pe

aerul sufletului

tăiere maeştrii

te comunicasei

recunoaştere pagini

albe canonicilor

încă două ore haiku

orizontal vă tradusesem

nefăcut cazul de moarte

vocativ lanţurilor

danţurilor daltă

boieroaică

pădurilor

galbenelor

grupurilor

când în viaţă

mă vor mai

recita actori

on om fără

frică e un om

fără speranţă

bineînţeles că mi-l amintesc

singur protagonist

silentium est aurum

mâine soarele

drumului mi-e

cheie îngropată

pe scenă

mă dezbrăcam

degete

iarba nu creşte

pe străzile importante

celulele degenerează

nu voi vâlvoi

oraş de gară

strigoi de stog

oile-nserate

toamnei

ne în stână

proscomidia

maslul

din protestanţi

şoapte peste

morţi de îndrăgit

învierea

nu ne-am pierdut

nu ne-am găsit

potrivire de caracter

răbdarea neajungerii

la ţintă ipohondria

cu analizele

pasionalitatea

amurgului

comun

ar trebui să

frazez clarităţi

încă iubire

vinurile

ferească-te de ape

Pricoape

cuptoare

ne înflăcărează

pe cărpător

frumuseţe pe bătrâneţe

uitare pe cărturare

călăuze lăuze

învierea

nu mi-ar fi

semn în vis

ne părăsim

permanenţa

pe diguri

vise culese

de toamnă

frunză

avortul

avortul niet scursură trepăduş

catolică şi gazda de satană

ascultă tu al tatălui arcuş

din flori tăind perena rană

aglutinat aleanul rajasthan

cămilele ne rumege drumeţi

parcă întorşi în visul caloian

morţii optzeci românii sorcoveţi

copii vacanţei vâslinii

Kerala barca anujană

cu vers deşertului de vii

să ne învăluie cormană

să nu mai sari în aer bleau

de-njurături cuţit întors

când îşi scriau martiri la mau

şi poeziile pe Morse

cu morţi de îmbrăţişat

mulţumirea de a muri

tu parastas eu parastas

soare cu vânt

cuvânt nisipului

frate sub cămile

picătura

nimicului

nonviolent

cenuşa cui pe respiraţii

din cărăbuş înţepuire

ăştia uită să se omoare

hai existenţo

pe fundături

să ne înmormântăm

frumuseţe de vreme

ultimă renunţare

jain în pielea goală

care nebună care cumătră

din bărbat în bărbat

fiecare face ce vrea

pe cine să mai dai afară

dacă se îmbolnăveşte iară

cine vorbeşte conjoară

violeta eliadiană tămâioară

abia discutăm mâine cu tineretul

pasa colosalităţii podmol neîntru

nen'tu caraula cremaţionaţilor

în deşert dacoiţii pe mine

în picoarele nescrise pe ghes

rărite frunzele de la şes

care mai vechi în viaţă tinerii conversatori

popă Dumitre ţuici elitre elite dilite

ai auzit tot ca să vezi procurori

la oculist Sergiule dhvani ori

pe taica altădată mai conversăm alai

cu soarele potroacă îngheţului dalai

ce China cu petrolul aprins în Bilderberg

lectura creionată pe calafat scoverg

plăcerii din alene cosită şi vegana

de mă prevezi cu dacii din forum baftalo

pe ritmuri pentru rimă pădure în nirvana

bătaie ghionoaie alb fol la Waterlo

morţi violenţi ai nonviolentei morţi

te-oi locui brâu d'orizont comanş

de-or rămâne zilele şi pielea

pe amintirea bisericilor Delea

când ne piana poiana ayana

oaspeţi salutaţi calibrismului

cât o să-ţi placă frunza nescuturată

pe ascultate îţi pierzi libertatea

cocoaşa oboiului pe dunele pianului

la nervi catharsis din vers înscenat

începusem să te văd la lună

în vastă intransmisibilitate scenică

pe cămilă dincolo de detractori

cu deconstrucţia la loc tradiţiei

se mai mâncară şi ai lui Seneca

n-aveţi decât să mă admiraţi

anii pe creangă în canistră

o rază şi le-o da foc

alt cal p'alt mal de deal

unde-aş scoborâ de apă

la ai mei la ale mele

râdeam

râdeam în telefonul actriţei

nu rămăsesem la recepţia

din Muzeul Naţional din New Delhi

veni recepţia după noi în sala Florentină

la Intercontinental cu acelaşi Shekawat

din Rajasthan vicepreşedinte al Indiei

îi şi dedicai New York Ramayana

învaţă-mă proză de Crainic

personaje pe post de comunicatori

pictorială noapte în poartă

pe roşcovănia securială

de nu simetrie fratelui

cam pe aceeaşi sororalitate

trăieşti aflarea nepăcatului

în floarea teiului pe smârc

cele două întâlniri de neinclus

nici nepervertirea conştientă

acum latenţa femeilor represate

răspunsă între staţii scurte Gasgon

când voi procesa şi epic

precum doi pictori expozantule

şi instalatorul de tablouri

patru pe ce orientalie

lasă-l pe David cu ăl Ionatan

ce să-i mai spun nevestei

cea tandră cu prietenele

unde ne-o fi corespondenţa compoziţională

mai şi îmbătrânirăm a ne răstălmăci

ce-oi vorbi mata cu mitropolitul

o feresc şi pe fie-mea de psihologi

că şi pe limba sociologiei se poate pieri

alegere pe contra plăcere romanul

din fascicule rădăcinoase

ori m-aţi suna asta strănută

goi albaştri faţa bâţâie sandaua

haideţi o studenţie opt la id

în spate nacelă sahară năduşită

peste tot mai mult femei soldaţi călugări

separe sepale credinţa pe tonomat

alb necănit nu mergem în Korea

ai termina foaia asta şi la revedere

când am apărut noi amândoi verzi în ziar

rău cu infarct pe diabet prin dulciuri

ce-mi stai şi unde pleci decane

pe profesor la toamnă ori ne înţelegem

chiar la voi în bifurcaţie

cărunt spre rector fie-ne cu nesupărare

tema nici incest necum deturnare

ca între fraţii de acelaşi sex

n-ai frate intri în vibraţie Ajax

ăla a venit iar căpătâiul fato

de câte ori întrebându-vă

Leif & Grete şi ceilalţi chemaţi

poimâine referendum

vorba maniacă tăcerea depresivă

ocean de secetă vâslind

uitat pădure zburătăcite ţepe

în York scoborând cu spatele la vikingi

de traversai de pe partea cu soarele

scărmănare de raze în radiaţii

kăgăbiste pe senectute

am o singură carte de vizită

oi conversa şi fără subiecte

exces de sălcii mesianice

era cu 12 ani mai bătrân tu

aveai 24 împreună 60 vă vedeaţi

faţă la faţă schimbarea

o vestită şcoală din Chitila

prem amor mâna la tâmplă sfat

picur elisabethan în Glasgow

ocol pe vârful fiordurilor

lemn scut uscatului

lemn câinesc până-n lei

mamă-ta a vorbit cu fratele

l-a recunoscut

nu ştii ziare

nu limbă nu hotar

cârtiţă involuntară

vorbim cu Ofelia

mai luaţi-l şi voi

broboane de ajungere

struguri storşi

se însera verde

iarba iederă

mă dusei la jerbă

tu cu Othello

palat colindat

chiria peşterii

la 33 de ani încotro

pe ficţiunea ficatului

podul a zburat

nenins la chef

nici o piatră

nici un diavol

Poems

I FinishRomania (232 - 246)

II Who Did Kill George W. Bush (248 - 253)

III Sonnets for the Alkyons (254 - 270)

IV Maiastra in dodii (271 – 293)

V Kerala Leopard (294 - 297)

VI New York Ramayana (298 -306)

VII Other Poems in Translation (307 - 334)

George Anca

FinishRomania

PostIbsenians

Who else would turn again Davidoglu into Flaubert

Not a breath but yes halima Gine utters

Those in 50’ resew selves still more tearing preying

With the grave I had walked under the autograph

Compliments to the hooves moribunds on regalements

You do sing of our horse with hermit mother

No blood commerce to the putrefaction

Receiving me not you put dogs on me precisely

I asked do you want to enter prison groupped

Souvenir of proletkult in 50’ or 90’

The cave by Pituţ read by Valentina and Sandu saying

Many know we strain under blocks

The watchman in the Stalin Park is Vladimir Streinu

Most modern and safe way no to cover with shame

Who does kill you to be glorified by rider miller

Transcriptions of ghosts smoke the silence Latin corrupts

All died returning what you’ve stollen master Gaetano

One is Leonard then out of unsaid Catholics

Not a hope to the groups under antibodies

Parents did read too much as many lives as books

Their child Tror killed Lorki

Put hand on Thracia what we call Trudheim

From son to son Voden Odin his wife Frigida Frig

Valhall Ginnungagap void yawning

Troy out of Ymir’s flesh the earth from its sweat the sea

Rocks from bones trees from hairs from skull sky

From eybrows gods riding the woolf poison on face

The woolf swollows sun moon Odin

Ship from nails of men they sung and slung

Wake up Frodi happiness to the throttler

Snake in horn of reindeer joy of sleep the web

To the dream the Volsung kin anatomy of runes natya

Let us worship like magi weep and cry

Strange beauty I saw and with it I wounded my heart

Woman I didn’t know but I am not virgin

Catholic archibishop Milingo married through Moon

Our Father by Felicia Halleluiah by Wolfgang

Now and in the hour of our death don’t we grieve

Pectoribus moves us all in hora mortis

I believe many souls have been saved by this invocation

The indulgences aren’t obtain for self but for

The souls of those in Purgatory no that you sin and

Buy indulgnces diversion let suspect ourselves

Our Father by Ciprian saves and redeems us

Cra-crai Crăciun-Christmas pious ding-dong I don’t know what

Lerui-ler cradle little cradle the heavens have open

Till after Epiphany over presents and reindeers

The soft ray of sun washes face of lord

Since ages of peonies splashed with shots

And kitsch at fling all with fan in the larvae

So much the less artsists and thinkers weeded under caterpillars

Neither Jews nor Hungarians Gypsies Romanians

Revenge wil come Korean blow Odinic

Grace but nausea beauty of bladder kissed peachly

Septicaemia on this side subcommunist mawkishnesses

We don’t hang out of nothing all the others in mind

She wails all night that all those pain her doesn’t support tv

Some nervous also Lenutsa is here some day silent and angry

Neither she eats any more who’d give her chances at least she

Woudn’t torture like that belly back a little bit on bottom

You see the stupa heal the tree of life relics in darmakaya

Tuft on the crown Rigvedic stem Islandic tower in elevation

I was reading congratulations when a tooth broke in the apple

O deum Odin Wodan id est furor Tasmanian Edda

It’s so white down one feels pity to walk you mention a dream

Of eternal happiness which will make beautiful your days pity

That haven’t time for it I would have liked very much to know it

I couldn’t abstain myself and I bought Maupassant

Stasis but metastasis old jealousy why should I be sad

Perhaps for my daughter dreamt that I was killing with cold blood

The truth of swallow of field and of sky

In the army I was translating from Rousseau for my father

The life was good mother to us I’m not Anca’s Jewess

I’m guardian angel Grivin anagram from Irving but Diaconu

Alibi all along life symmetrical penance passer by la chute

IT offers you the freedom of choosing the right moment

From youths telling us to letters dust yet not curing us as plunder

One more winter our turn to the martin shave we couldn’t arrive

Golden number god of love at first sight Syzigia

How could I believe we’ll ever arrive to Amsterdam consonantal

thanking to you mole crickets

by a traceless leaf

lightning you as citadel

on citadel of sun’s snow

presenting you with suicide diploma

on synchron vision fantasy

John’s Jane’s dream when

Our Viorica blossoms in Eminescu

writing to you the director’s cut

from Brăila but to Râmnic

opera gets distilled

up to the embassy in India

dreaming you as friends up on

own birth aphrodisiac

sorrow growth and death only

by our mother’s cancer

eleating you as empathic scraps

of razed rituality

through Hadrian’s epilepsy

in partisan history on Scurtu

dusting your hemp of gone

fir girls by pornography

still mush from nondigitised

bodies refused fairy whores

ageing you osteoporosis

without merit indemnity

who also children having not

a heavy immortal oldness

poeticising you what former improvisations

still intersected the ballad

as the hut would get severed

and the deigning would strenghten

dedicating you to Stăniloae’s lock-up

to the just from quills of free beard

to be mourn by Răzvan Ionescu

on the patriarchal esplanade

Dalai Lama doesn’t put head of yak on sheep’s body

A good death crowns a good life apud Mathieu

The monk was afraid mostly not to lose

The love and pity for those who had tortured him

If I shouldn’t paralise in dreams immortal days pell-mell

We just regret our snow white tigers unskied with tram

Bells skald twisting our intranscriptible castity

Dinasty violent censer vandana maithuna from Eliade

Orgasm game beehive bones stupa crepuscule caravan

Regrettable allslowing kind-heartedness not so gossip depression

Do paint in dream the view crumbling with me at doors this Sunday

Here I was spreading my unconscious neglected on an appetite in Calafat

how did we pretend civilised a negritude

Russian bruise still Americanize us

on the rock threefold pact contorturors of saints

unwritten calotte to reconaissance unreckoning

guillotine what matzoth the water butt

crest font drip Christian crown

with a binary prelocomotive memory

the world Indianize in spiral detour

tardy diva deva in Deva kama karma

doublets of twigs the unleaf

I lie the bell I bell the lie

to other cart the heart exploded

into the loins of cousin’s father

combing not grow your chest

if you don’t cut head’s thesis

in the back of all shining feather

lacking of Sanskrit canta(ta)

Pelasgi drying to the wind

unimaginable rest

sleeping shirt in grove

on congratualated plump plant

to you it will not seem still cantabile

the jealousy by shooting

to us it was good the cruelty

from over love of youth

to be sorry for all old age

pity for concentration in a dream

Indian fakir acted by Mozart

non Zoroastrian vultures rabble

India is the cradle of civilisation

but civilisation didn’t remain in cradle

I have no way to reach you in Valhalla

on the cold of correctness

we colonize the hills as carols

under the whip impotency

Legionary Communist truth

in the memories of Caraza

desert megaphones

camels in justice

on Seine in Sinaia

Chinese terza rima

you haiku us haiduk

Reconaissance

Orşova fiord and you Danube

with French hour at crown

with a viper in Herculane

sweetening spring

from sleep in vapours aporia

a priori pores horse of course

do sing last verse first Achiles

Atlanticum canticum Aviodun

n’arm gendarme Noviodunum

birth recognition of death

since sone mason monsoon

Kipling’s lodge in Chandigarh

warm wormwood of clubs

moor sucked in mirror

francophonia in Teremi

parletre

in 90’s the badly loved

in coma I’ve translated

stall to perennial hyphen

uncut from ascesis father-in-law

ecumenical sands

it rains at candle

to yesterday sun

fancy of bad heart

the canon of cannon

to walls piety

gratitude of confessed

on tiger’s tango

spasm on sword Damascus

quickly we’ve conversed

this wind beat Ricoeur

in Ibalcea

green the willow salcea

banaticus

fanaticus

dissolved guids

on Giroc Way

petals of

artificial death

I saw my shoes

you look to know me

I was writing fencing

under soldering aura

by regions in a

revolute chater

menaces in gibberish

the egg of pensamiento

baggage of likeness

one’s fill spleen

paraph condensation strew

on unknown unrecruits

all time there is a

today in Timişoara

organisational fantesy

center of competitivity

lateness faced with China

superiority comlex

world changes

from stand Baudelaire disappeared

and Medea I gave to Bolot

dodophonie eye full

for Romanian fellows

in bigger letters I will

read to deafen you

creative Romania

numerical culture

proved school

visited stand

it must be known what

it is in machine

parrot more jungle

to reach us

don’t transport living

birds in marble

part of the team we are

by nobody afraid

tumulted thinness

concert of bells

numerical citizen

digital person

la f(r)acture numerique

youths of Poliana

avid of connectivity

avoiding sclerosis

all flow from selves

the global doesn’t leave cold the local

and neither viceversa

dephysicalisation of pedagogy

bridge over digital difference

the right to knowledge water

Francophonic writing

American orality

dying book

flow of patrons

Ricoeur friend with Eliade

internauts Visigoths

more thieves Romanian

palms street

silk weavers cimitery

Sophocles embankment

sun zone

Pandora like Eve

Medea Meduse

occidentalisation of the planet

Mozes the Egyptian founded

the first monotheism the Judaic

from which took birth

the Christianism and the Islam

turbid Danube

under black undulations

thawed fiord Gange

knives hardly blood the bottom

Babel confirms the devouring

our Danube who are in Doina

among goods wagons

movement against cutted wave

awakening on other honesty

blind was searching in olive trees

unrooted by frost fiord

birch trees white hora

with trunks of darkness

free only the destroying

of self with applause

on high on round the faithlessness

no one is to deny

jusqu’au-boutisme Canada

ice mimosa under ballads

Jung crucification by Paul Neagu

la valse-hesitation Herve Fischer

I escaped alive also from Timişoara

untold open-handedness architect

the ptriotic Francophonic themes

we are bored by fanaticism

passion of antipassion

Niculceva had leukemia

closed sea Mihalcea and Cochn

terminating the saints

you put again yourself Nifon

to the drawn canons

over board me to mother

before I gnaw my cracknels

how she holds us in her arms

Christ God

religiosity over religion

Emma from Mancha

Antoine with Job by Ladea

print the bowler

odi et amo Catullus

Blanche the snow of yesteryear

mercenearies not defeating enemies

no chronicle no by heart

hanathomy and I sneezed

in paradise I lifted

gone at Paris with Epistemon

but in Troy with Paris

where are Tobie’s times

translation Communist crime

yes Leopold Africa of empires dies

play with glass pearls

you bag a penny and give god

that’s for Brăteşti let her ill

nothing is as beautiful as the dance

I told him when I could open the mouth

the right you keep in lover’s

with the left you drive us

you wheat from grains of rein

when you were mole

not leaf out forest

witness to martyr illusion

a day before a day after

I hide I last short sec

on Catalan waist coupa santa

pe talia catalană coupa santa

the other kings you don’t deconstruct the difference

on respect from people don’t hit any more

AmericanCorner

empty train like Olso-Bergen

mayby through Moldova up to Botoşani

also my button tore at departure

the play hasn’t scene for opera

at distance the adventures under memory

more honest forgetting letters

woman behold your son

doctrine of single race

ritualisation of representatrivity

smoke the polygon fold on destiny

train window melodrama

my noncelebrating kind

who else turnes on a side

of youths falling at word

neither the uselessness of dark

caution of Americans

nonunderstanding of youth

green cloths eyes still blue

Cornelian character Păcală

on Buzinschi street in Bacău

fertile Indies in the loss

from our teats Tyresias

we don’t defend any more the weed-grown

may be not worth the end of Romania

nobody left the cloister wing

we crested ouselves East-West travellers

he is ugly I’m handsome you ha ha

cavern from the last days cancer

even our students get old

the abstinence of living isn’t enough

pain painter colour to the place

bringing in spring our moistness

from fingers wives telling chaos

if not foretokening householder

places to unseen hours

the sparkling of temporalty

we hearded of years nonaeging

rain quarters somnolence

you mount flower’s usurpation

armies uprooting

you start longing me

abandoned an anniversary

I have not any more time for novelty

watch of nobody my eternal self

the chasing of tragedy

osiers of whine colour

avatar to abortion ipse

myself being unborn Ibsen

12 April 2006 you

won’t to meet yourself

the obscurity flight

full of birds

the death of same being

invitations to disappearence foot

green and a whip handle

eternally postponed sentence

neither born for punishment

motherlands going out nor

dependency of own birth

higgledy-piggledy we go

were we weren’t born

we just did the army

fluttered little stars

cold again

gnawing chips

of apocalypse

the rape of

last day

when I was born

delirium mounts us in the garret fallen

on leaves of onion on leaves of walnut

excess of land

infertile accidents

unclear man unclear woman

front rodent

through Christians thorns of godsons grow

Stavru’s burnt cadaver

what use of life to you

olds and not greeneness

American corner

French virus

on my birthday in Bacău

liberation from non-existence

of what exists

in the eyes of evidence

still rains high up

to Americans the garrison

for chicks love

lamps would heat them

one more solitude train

dies as birds arrive

my day in dissapeared strangers

reamericanized zinc thread

tomorrow my sister is born

ever in other placeto be born

today in Bacău under arms

no more pressed in palms

on void on sleep all the same

where from so many Franch

Romanians on the way of disappearence

small marble drops

genesis nasadya voluspo

on what you write on what read

ancestrality rock

neither you didn’t convey

as zou should be the last ones

as you speak diction

chest the footlights addition

Sculpturograma

reading our letters

neither Paul nor stone

we will show our prana

without opera Parvati

give me in writing

the following in concert

citindu-ne scrisorile

nici Pavel nici piatră

o să ne arătăm prana

fără opera Parvati

dă-mi mata în scris

urmarea din concert

four faces on a head

all around neck-stork

abdomen in four teats

heart out horned

in shadow saw

on what the lid

that I wasn’t myself

on what perspiration

at neck tie energy

red paws portraits

at tip again wing

ribs fluttering

end of journey

apostolic couples

an year with months

may eclipse have finished

shadows at bulb

toward Basile with Sorana

ludicus incubator

crossed hands over eggs

Dutch static nature

by a gallow

fat bronze bird

hanging messy colours

on the table red moulding

ladder with legs non-siren

four nails one broken

selfdining Christ

this composition with snake

horseshoe walked on heels

by the woman with big belly

a child outside in hand with a lance

thrusted in snake’s head

carpe diem memento mori

how to tramp a hoof

one doesn’t know speak

but knows to write

Ken was Adam out of poylmers

Barbi as out barbed man

let the matter float us

the cut the leaving

funambulist of change

delighting your order

this evening at the saloon

theme is kalokagathon

divine mind sweet voice

the luminary of all world

Rembrandt second hand

Sorana not understanding the sacrifice

spectacles of negritude

ash of award name

you come in Scotland as scolpturograme

before and after hermit

Unburnt wafer

unburnt the wafer of turf

from dying horses dream

uncounted Preda’s coast

in plutonium accident

let army still kill the bass

from hinge of unjustice

funeral fright

selfexclusion

we lived in vain

to die the same

we passed the mask

the beast tore us

scandal on perfumes

stew of wings

foetus shooting

gone hosts

be I your gardner

arsenic parents

happy childhood

telling it tragic

the platoon excuses

the sergent a dream

woman detests Jesus

two sacks of carrots

liberate the bourgeoises

Eliade bhavan

in Shantiniketan

propitiated perfumes

the somnolence unsleeping

the boiling

cousin Tudorică

film notes

pastel colours

shooted dreams

watch hand cuts off

eye of big grass

Bunuelian bullet

young and thin

judge by want

chose the time

from bearded eyes

my last second

incarcerate

don’t leave corpses on the street

the endlessness of dive

through jazz ash

the forms’s crying

no more to swim it

who wants to send me to death

blush me caravans

drowned mounted in sund

brotherhood in breaking

wonder to unroasted goats

masks on cancer’s face

quarrel and remember

thouse out to light

neither from Dante nor from Ibsen

calm clan atavistic magnet

chains of calls

pantomime the unconscious

I wouldn’t dare to

digest my greed

turned into

sound combatants

perfume swamp

polecat’s wonder

living in letters

who came out from platoon

will burn my

letters after death

I read in books you in lotus

the architect writes in cupolas

we remain to partisans

cremated alive

under skirt a ripe traveller

hairy vision

on pubescent fingers

the skalds reincarnated in fiord

derision Derrida

the flowers return in the garden

we may have turned into the other

the poetry has died in America

you is the book’s name

I derecognized myself nonprerecognition

only by him understood hole in head

Protestant Catholic again Protestant

on the sun we gather vervain

little we miss to die happy

with opera in the middle of us

with the hunged I wetered trusteeship

sunsets no more telling verandah

lime unextinguished in sleep

I am moved wreck

catcher in the rye bande mataram

tarragon in quenelles on Preda’s coast

that with days the fellow dies

if he doesn’t live quite nice

keep me silence

not transcribing the paternity

about three that I’ll die

I remembered

you poppy you arbor

genetic conversations to ended Romania

where brings us the schizophrenia

nothing as sweet as disappearence

don’t care that Romania is taken

adieu to Romanians graves

even to die we wouldn’t be

to our custom heredity

loss of country

how could we free again from yoke

pass it from you the ravens

corpses unfoundable

the people of former Romanians hangman

the veil wreckage on Lipscani

the end of Romania

mocked by the end-alls

the greatest risk is not to risk

theologaster globalabaster

Ibsen prohibited at Iaşi

on corpse of self’s army

plan to injustices cipher

on history of killed

depression of repression

Ibsen the Moldavian shepherd

from cave Cleopa on-line

and in sleep the revelations logos

Latins through Germanic empire

the self breaths in avatar

the altar flutters crowns

choirs in valleys flow sunrising

worship sounds in change

and yet we too much recognize ourselves

it will denounce you too

the writing of poem

let me be visited by

resurrection doina song

we met in

cosmogonies

olds with youths

our time will not come any more

yet we wouldn’t go to pot

nu ka sa ugula

pa idim ka rai

the noble knowing secrets

will go to paradise

apud Bucurescu

in the free Tărtăria

I saw you also last

year white flourished

see you next year apple

Chopin Sibelius

alfi from elves

our Vikings

endBeckett

ready for Turku

FinishRomania

Who did kill George W. Bush

among silky embodiments

family and phone in Sicily

from Cajuns in Acadiana

my got be not killed

my land not a shield

you'd call me from tree

bastard fountain Cerne

mother in lucerne

carcinoma blood be

mother divorced interned

buried your father

sculpturing Rapa-Nui were dying

from nothing and a little

assassin's magnetization

I unwind from wind

for the sleep trophies

lyre symphony

without Orpheus

kala kairos

Hindu ash

Pirandellian laughing

mind your steps

my writing will doze

toward America

more so to Washington

in night coach

aircraft carrier

Quadalquivir

poiesion

who to read

the writing

only bullets

residences

with eyes at gate

towards America

too unpunished

totalitarianism

a popular request

to vampire

at Birmingham's hour

I also

wrote verse

on furnaces

of brick

the smell of privy

in my nose

to bring it to Americans

against a green card

I think

only to

sloughing

of own time

poured brain

crunched by

the famishment

of cats

you left me

psychlogist

in the non-existence

of schizophrenia

neither what you think

what passes through your mind

nor what you think

you do not think it

and I'd be I

to what woud you think

I think

not to think

we ravage

imagining

in physical crowd

symbolic politics

between maxim secrets

with earth at ring

the securist from

night taxi

democray Sionist Nazism

father I haven't preoccupations

you speak alone scold

taking fetching

what more do you unpaste

you look at watch you've given

your competence at bull

people in need

supple computers

catechesis in haste

compose you

I write that

we need more of us

nothing in head

Cioranian superintelligence

your laptop

pen discourse

nothing with nobody

I bab forecourts

I don't mix

rank you read

over shoulder Chinese

gone you are knapsack

blouse from army

the crop

criminal against

nobody

however

all life nonsense

in black matter

obsolete saintness

I throw the ball

of time to collect

waiting

to drink a mouthful

if doesn't fall

it convulses something

you are

delaying

the flight

let’s talk

about your

future

grey tail

novels on tray

flutter

I swolow

numberless

humiliations

especialy I

humiliate

myself

how stand

cabs

the skopets

we merit our

titanic

in Washington

tu ridi

on wing

back 22

1944

ultima eruzione

di Vesuvio

if they wouldn't barefoot us

my wolfovits

are teared

Bizets I missed

Sao Paolo

biggest Italian city

you copilot

geologist

Washington

Tulgheş water

at Durău

on Ceahlău

in dream

I defended

Eliade

on the dry wood of bench at left of Justice Palace

I was sitted backing the modern art galleries

ten by ten columns Athene triangle zodiac virgo

food not home eating but in kabab house Gajendra

the profanation makes Eliade avatar on Mântuleasa at Sanzianas

by where did more I styed in Washington

on wooden benches in Eminescu

Zenith galleries as at Dreteanu

in Barrier at Otilia

tries on what day and today

with few writings a bird

red under churchy gold

the hour I counted no more

the cup drinking by year

on the ocean from between telescope

rain is coming I'm alike

with road always twin

how many closed in the world beyond

how much hell's refusal in the center

the South of green cupolad white

spiral window untraveling

in front of Baudelaire imagination

he makes a man out Edgar Poe

imaginative invisibility of the power

Russel house kindled nontemple

the Capitol's aura you Plata in singularities

the Eminescian worlds of Mircea Eliade

the loss after the last loss

sign books are seen it eats

in the bookshop dust is touched

police is contemplated museums are amused

it sits on bench it leads the world

despised the world is refashioned

you will never do anything better

than what you do now said Brancusi

did you read or arrested me Baldacci says

imagination hasn't yet been assassinated

the inextricability wipes the

spots of immutable untruth

I will search it more if it doesn't search me

god in inextricability

I walk after him through the temple

the grandeur of masonic

boredom in Washington

one must be someone to say nothing

and only you to speak applause

they don't need anybody or they don't come

witchcraft to the religions pavilion

Kennedy says God Mozes Jesus Francisc

palaces of darkness in the night

in front of golden calf with Tintoretto

our valley doesn't loom

let us leave Washington

and go to Paris

more one empire shaking

SONNETS FOR THE ALKYONS

To Alexandra and Victor

I

king Ceyx Alkyone

implores you don't go

to the oracle not on ship

take also her you agon

drowned she sees you hypnos

gods turn you both in alkyons

over weaves down

to birds on eons

kingfishers dancing wedding

in dive through fine zones

albatrosses in diaspora

with military embracings

the wings anemone

or to the oracle clones

II

what fate on pilgrim king

starting alone on oracle route

how he guarded his queen that he doesn't

take her in the journey now

she beseeches him to take the land

he in the ship longing endures

the storm falls the father evening star

doesn't know his graves

eol his father-in-law do read Ovid

in albatross feather iridium

their longed methamorphosis in flight

rewaves drop to bodies

we miss the sight of virgin canine

and dog burks us mortal

III

you that are flying over forest

leaving both shore and sea to others

I wouldn't tell from wings long and short

a black dog to enamel sheeps

other grazes me out from tours

shadowing the legs of psalm singer

remained to my theaf person

as wind's run at aim I raise

broken by cyclist bronze

precincts weave us

that neither in hunger bonze

nor Mila nor shinto statue

would not open for us

the belly of that gone to lie

IV

sonnets choirs counterpoint

Indian lizards

alkyonard jazz accent

if you don't ring if radio

be it wa-wa to you

Saint Mary

India-s day

devil grace

son to kingfisher

Chekhovian what fun

what pick on nation

winged stones

birds nested

in my head

V

drought's foliage rustled by wave

in cross the alkyons eyes

we would canton our exhaustion downstream

of pharaohs' crossing

metamorphosis nuptial tearing

from song rised to eons

even by us since yeasterday at bank

to see as if for sturgeons

secluded wing you return

to the couple dumbed by storm

only waves the spumes on horns

a music in burning of runes

VI

pushed in lodgings by windows

the tractor strews smoke to you

ships on chimneys you do live

and nor good-bye last evening

in whom way news to sands

hallucinations not even on string

in the doze of Dantesque tales

to Dumitru's royal eagle

on us if hello at quits

at turn on belly swiming

the brush of a victorious whiting

payed we'd be with a Corot's painting

like in Eminescu from Ovid and Brit

the arbour of detached tarot

VIII

after that we'd just narrate

and you mum one Eliadian

Dan Botta on plate you were here

I still get tanned unique manna

of chance a bird I saw

eol hardened is food to you

of father in Egeic empires

alkyone our daughter nana

I entered in water came out of skin

leaving drowning myself a bit

in guard of earthly sails

I can't forget the dog look

from me in wave and dales

in morose weed

IX

origami wings

beak for salute

claws in Miami

abdomen ship

poop pecking

shaped griffin

mother with Adams

father in horror

shave our flakes

in Coromandel

divulge its rays

small evening star

girl of mother Fulga

and of Jundandel

X

I'v pasted with sprite my leaflet

metamorphose in dry prose

tale's omen Joimăriţa

poet drowned in Euxinus

under plane afion

child priest not unkle

legs arched spoke

Roman unseen by Dacian

devil onto wrinkles verse and wave in waltz

to non-reader also peace

in wing's net which are sales

o Thracian my secret they'll know

to contemplate the painting of Franz Halls

or killing laid Orphus

XI

on verse's verso agape

birds suicide pas

bear's eye your water sounds

kin at requiem

to self seeming carawfish at pope

that from pews iconostatis

wings the montain and ditch

at Georgescu Delafras

long change on non-baker

alkyonar invented

Buzinschi Sântimbreanu

suffix to Teoctistt

flowers harness crosses of schist

rhyming however no gloomy

XII

king sailers drowned

nonyestearday old epitalamion

today flocks fly the wedding

on the sea with sands dialect

tribal paw claw the tiara ploughs

to unseen queen beehive respect

we flutter ourselves bird beast

as sect seven of leap year

trans in person asper interregnum

to these I look ignorant

the double children wing sign

wind's flowers to angels

dreaming to keep in mind dignus

of sunflower sower

XIII

now word of sorrow longing in the sea

forms the painters of motion

on them we hit as avatars

Ovidorm metamorphoses

cast zodiac reliable

it's void and evidence do die

medals Dali Daedalion salting

from baskets throwing out shaormas

shadow to dog fisher doors

down Sanskrit auroras usha

too many would enjoy clods

to rain the hands no wicked ones

the myth's greived for doesn't

remember his dead and mine

XIV

you wait solitude wave sand

witgs packed fest

one doesn't know where wind beats zip

you go to brothers and sisters to West

most former South pair at a face

look fixedly to a boat in arrest

verify Kuldip's ballad

what broken wedding up to Budapest

for time's bitterness moon only

circles on linen dishevelled alkyons

feathers' almond converged hazel

closed eyes red swarm in tomorrow

since a life I didn't pay to you earnest

as for the last judgment

XV

arrows in living wheel curved

don't flow war Daedalion

two twins from two gods a girl

coming from front would bear non

neither with Diana would come across widely

to throw yourself from promontorion

Ceyx bury you when Peleus search

shelter to him he killed his brother Dodon

you'll die on road toward oracle

Alkyone would weep you metamorph

from people you chose other miracle

Buzzatti's Eura without Orf

Tracula waves to mountain spectacle

and rhymes few living nor f'

XVI

what did you need leaving wife

to take the waves of destiny

what she also asked to take her

loving her you didn't take her anywhere

from you two be not born

the travelling Kunigunde

evening star to adopt her

up birds at eggs bow

while drowning you called her by name

and heard you've been by separators

and she to dream you home come on

and at wake dead only dawn

make me a bird to fly at least

through undulating shadows

XVII

let the brother's cuting build

to the mosaic or to mosque

lanscape again Medealike

as she didn't bear sons of godess

as to death given gelosy

return to ethereal murder

and you kiss her on mask

in prayer of Egean catching

we adjectivate the non-sun under cloud

if at a sudness the amphora is heavy

the syntax of antiqueting rhythm

would beat the pair of Alkyons

and even lost archaic meteor

I worship I'm cold that no

XVIII

Eol to Alkyone father airs

with waves groom breath

Ceyx saw from Lucyfer she earth

of father memory keeping

enamoured couple gets unmad

and who to cremate the sky

through clouds burying horizon

in shouts of young voice

from star and wind earth kings in vineyards

flyng we recognize ourselves alkyons

storying not among us childhoods

dreeming to sturges joints

wind blows again you don't entertain us

from wings raising eons

XIX

dead was the transforming king

today birds break on his throne

from part of Alkyone in a tongue

unspoken to self Kogaion

yes god make us aura to you

to same penumbras standard

in silance as harping us

the urchins from Cirene sauron

we stay sonnet's wings for

saved alkyons from teared lovers

we depart cutting us from center

amnesiac if we move again as corybants

these old out of young venter

in beaks fish in ocean infants

XX

I pray to god the letter

to fly it to sculptor it

I don't change Ovidian theme

king queen in birds

air embodied aura

with peace the bigger boy

of morning aster

in iamb the tragedy

I think also to aqcuintances

argo undrowingable

embracing on

cliff with Vigeland

feathers uniqueness

love on sea on land

XXI

you Alkyone I Ceyx

neither dead nor bird

we don't dance any more flamenco

we write sonnets each other

we wake with wings

I sign you on sand

not seeing you

when we converse

you will not separate

cause king goes to oracle

together metamorphosis

father after cloud morning star

open the mouth

speak in Getic

XXII

I searched in flock in swarm in paradise

bird to the dog on satelite

detour flow under clouds rarely I ploughed

if I wouldn't reach a voluble kin

hi gulls choir life on poker

to bankrupt's lengthened wisdom

in Barbu's lyras lyric lay

disliking what did tell I

only that cold from marine people

on draught slavery canaan

peaceful pascal's sleep returns

we have views wifes clan in field

mud house passed torture die

Aldebaran do not get young again

XXIII

we turn one into another

Shrovetide of blood

enamoured asters when we'll be not

we light of self rigor intrigue

rare maternal desfigurement

in patriarchal mourning

I suit metamorphosation

of dead lovers in gulls

I try beattings

of wings shadowing

we heat with

sea's drop

no foreign bird

in man come you too

XXIV

ark argo

ovid eggs

boredom oracle

from where founder

with no a poor

Dacia

oracle black aura

let us be healthy o Ceyx

until we drown

love waits for us

left in life

mount me

on ship to don't

sleep sibyl

XXV

I'd dream you

we'd chat

self forgetting of

alkyon kin

alive to fly to swim

joy of burial

in oracular predictings

from cause unrecognizing

alone they can

dream selves oracles

I speak not

only of gulls

fall first

you god

XXVI

oracle surounds us tents

on the sea shore unexpectant

we don't discuss four farthings

califs on polychrome horses

prodies two with two efforts

on three in one parodist

of flight in lands fluid resorts

could have retransformed resurrecting

we catch our collar in the pillar

under listening caravan

what our father aster is doing

when we died without food

no soldier abandoning castra

Ceyx vain Alkyone waits for you

XXVII

waves sea sailors

the king hanging on lath

sea salvors rare in ares

seeing the queen in shape that

Avars ford wait for him

charms with Arald on a burr

if would sell him what corsairs

script to be with her fiddle

the carrier of light

beyond cloud as beyond wind

Alexandra Vic alkyna

look there land

the corpse isn't guilty

with the oracle word

XXVIII

weekenders ers of sadness

sheltering me from best written book

at wave taboo on crumble-sea

from gulls the woman toward rest

bronzing the angle of corsair thigh

at once wheel their eyes from test

the canine couple last night standing

at escalade nor on Everest

you do translate in foreign languages the price

when to the alkyons I prostrate sternly

you'd ask if I'd fill your glass

at autograph schools of consternation

recitative to entire county

next autumn patriarch Holofern

XXIX

no any oracle if not eol

seen by the alkyons as father

eyes no more phoenixes mother alcohol

you didn't bath us that the groom's father

intoxicates evening star's superpart

remained unjolted star

hidden but after corolla cloud

at evening boy at day girl

messengers came to the dipped dead

and only his living looking

flutter him self devoured

blown selfresurrecting wing

abysses of true drowning

sculptured metal Miro mirror

XXX

you dreamt gyroscopic birds

with white chest to the East

of palace hawk music

what words did here any more

let the chalk sun see you

not entring blackened circle

foam spiral as egret

depth of the sea stopped you

the palace howls for not

queen hear what strom killed

she also dreaming self

from imperial kin one only

if sleeping neither rain paparuda

nor to noises belladonna

XXXI

let your attitudinizing accident be

of people's food rune

on flight of eyes to horizent

said avatars combine you

I woldn't let self in Dervent

to prayed stars' sisters carrying moon

up to Mekka Ayodhya advent

to musicalize the lagoon

sucked wave puffs contrary chest

surrounding it flight swim sand

throwing of hunch be your rune

wing enamoured of wing

harappa antananarive

in beaks of ancestral polyp

XXXII

the phrase waits you be precise

as crow's gull in dodii

you believed circumcised even moon's dream

under white half-moon of Cernavoda

you listened understanding Paris

one meditative one on pomegranate

we don't explain prohibited land

flinged by lady from the zodias

the oracle burnt lady

in seduction words

she snatches your husband as a rag

on sea she pommels him to the storm

and pour him in whale's bowels

so even cajuns to don't find him

XXXIII

in shortest you said the phrase

to hierarchs on beach according to the rite

what meditate what you do Zaraza

pardon Hamza naramza slaughtered

blackamoor in lackbeard noon

since yesterday in willows wind and

hired anacoluthon gulls stasis

until the oracle didn't utter

part to speak only eating I write for her

as a word she doesn't let with food

let's hear fastidious oracle

with no effect litlle unkles on wound

so do lose us got kidling cheep

returned from sea in bird Diana

XXXIV

shifted to people at us two silent

there are days you tear also words

in the sea you sharpen the clearnesses

you fattish only at mind

we speak you don't and too among gabbies

translation parents graves

enough the carriage yoke ostrichs to it

we recognize us as eloquent birds

do not make sense you're not American

do speak in dodii in order to understand you

you don't hear a sound beyond screen

with umbrellas oracle and Tvareg

don't call me the same stone

archaeologist writes Petcheneg

XXXV

go with don't go song tralala

don't go don't give yes no yes

turn return rent in tent orthodox

good wind bless god

code triodyon period nonHerod the great

of master hymn land root knout eminence demand

winded hunted wine father monk

opted resting

pity of sins napkins airs

the rent saint to us glory belief in tongues

patriarch sea gull sprite gone

at Jesus real parade

let sing seen at you master

you interrupt voices writings frights

XXXVI

drowing us as foam crowns

evening stars shadow us

you being the couple Ceyx Alkyone

I am the wind your father Lucifer

the theme of sorrow rejecting

sell after my death

the censers murmur

to paradise the new comer

gulls' diocese

burying us to sea

we renounce death

for burial

Trachinian to

Thracians daisy

XXXVII

I'm wheat peck me gull

more prayers than sinners

it starts from samsara to god

bird charm in song

imagine waves

in my place

the happiness of transformation

of sea in gull

black aurora

you look where agora

toward diaspora

you don't enamoure

island Azore

alkyon adore

XXXVIII

the prohibited gulls from these fluffs

reach me metamorphosis I ask them

do you want with new death other masks

they disappear far of from Erebus

runing from sea sun spot await

young plaits cut in Maghreb

I both lived and died at ear phones

that even last ephebe heard me

I did read say of metamorphic stop

the children after Ceyx come you too

what mother Alkyone Gothic sun

oracles fmother you don't go

storm yes to chaotic sonnet

in me an unhindu ash

XXXIX

no gull I'd care for parents

anyhow I mind nobody

as you kill me in Mehedinţi mountains

as I make feet to pampas over house

as grass on school wants endeavors

as flag on tent adopts scythe

as bodies are dead on carpets

as the sentiment isn't of terrace

I've as much air as to find out what I wrote

in insolation as for dream

to pass over virgin paradise

that isn't purgatory in action

with hell only no one step

of man winging waits for us

IL

oracle or wind hand

of king's compulsion to drowning

queen may not be odalisque

in bird no discord no hemstitch

love punished until

autumn if passing throughout

wounded Lucifer sideways

you gull to peck'im ram

remained in mas the trouver ananas

with Naso into competition banana(s)

he'd swim at arms and shot

ravished in alkyonian cry

by other punishment contrabass

in a maidan orchestra

ILI

I'd have stopped when you chased me

both from singing and chattering

the sonnet full demijohn

the basement had reflected gods in pitch

convention prayed afion

of those in graves branch

they to whirl medicine in wound

that living wouln't do for us a gala

you spend your allay

not reading I don't quote

from metamorphoses nor gore

enough to you the Maltese falcon

at movie same old archaic wine

from verse also alone I blush

ILII

unsaid at end the timing salto

you're back to life a step above

the flying you chase chisel

for to the pinguins it is plused

so in his memory and alto

you donated the statue and put you

under the gone Rialto's bird

I keep to the alkyon both ways

to heavy dipping answer

throw the shadow from zenith moira

the sea was to oracle shortcoming

how we had remained in Cairo

to pay us Ion Creangă

and if you would long Zaira

ILIII

on road to sonnets ashes

be strewen in vast cellar

unstrayed Tatar girl

at inn to them rekindle flame

Ovid to Gets on door

entring sadness sigh

we received them kings in wen

ovoid flight in pentagram

we were says among kins the phobic chips

walked by alcedas out of pity

Trachinia of Thracia a grain

another and humble Dacia

again you offend us anaerobic nose

in the Lucifer's night

ILIV

I can't end what I didn't start

Petrarca Voiculescu in abstract

and I didn't passed through eros

in death's descent without act

crass suitor in flowers rut

in air on land in water jact

I give the gull for Menumorut

and no tomorrow or after pertract

I compared them with sun flower

with no success memory army

of posthumous love the fowls

through courts domestic wish their sbirros

as secretly alkyons love

the valkiries' queen

MAIASTRA IN DODII

THE SCULPTOR

MAIASTRA

DODII

(THE OLD)

(THE MUTE)

(THE SUNDAY)

ADODIA

DODIE (SUNDAY)

To man

Longing

Iondinpom Mănâncăbrâncă

Moşpegroş Usucăţuică

Johnintree Eatshand

Oldongold Driesbrandy

Circle from circle

to try it vehicle

Dodie tragedy

from eyes of Dochias

The child the ancestor

the mute and the fool

Dodie now

Dido pothoumous

From venter you

grazeborn me

In elbows Ipate

in snub Sunday

What's not in wing doesn't wing

it's not in dodie what's not in zodiac

on land on sky

iron bird high

The Hamlet Cocor-crane

doesn't take its flight

DODIE

THE SON

Parents ate unripe grape

and my mouth is set on edge

Father cuts

mother baths

DODIE

Nearest forest

leafs out waters

From down forest

brook dearest

Bewtween you on valley

a forest flowers

THE SON

Sides outsides

beds with no cloths

and with no for bath

gooses fly in dust

DODIE

Wonderful wonder

you speak like a girl

Hill from under mountain

pass over foot bridge

THE SON

Mother and father would hear you

and we will see what's about

DODIE

You keep mouth shut

that aren't alone in path

THE SON

Better a rain come

to ask us garm

more a scoarching

to give us kissing

We are quits brothers sisters

frogs strawberries bee eaters

DODIE (THE OLD)

Ene on eyelashes drops

on Vasilica's eyes

Grangur to find them still

Florea after four horses

Empress

higher flyer

aster ox eying

under eagle's wing

In sun's palace

sword of skylark

at wing sad

at mouth proud

from weanling bones

village's columnes

golden eagles to the unlighted world edge

from one side to another be slaughtered

Bird on trunk

trunk on root

Maiastra sings

from the unseen

Parents get angry

at home in the kitchen

THE SON

From all clouds

bring me a bird

Give the lightning

to horses wings

villages of babes

bird of feathers

DODIE

Girl calling

willy-nilly

To cure me

at belly

THE SON

To reach me

the long wing

DODIE

To turn me

the large wing

DODIE

All of us to hide

under wings fathom

THE SON

Let it stay

also sister to come

DODIE

To mount higher

angel to hire

To let down

in old bones

THE SON

O but of darkness I'm afraid

since the bird was birdie

DODIE

You never have seen her

go only and kiss her

THE SON

Up to sky up to gate

with you bosom

DODIE

No dragon

is bad omen

perhaps the bigger

with needles mosquitoes

You speak like mother

and mum like father

THE SON

If I'd grow this night

I'd awake Maiastra

DODIE

So we will wait

until it awakes

Longer is bird's

second the wing

Moon lights

dumb kites

Don't go

to be soiled

THE SON

Maiastra bird

will get awaken

she sleeps beyond cloud

with wings in flight

DODIE

If you sleep on you

she'll give you to the bees

Bird to the ancestor

to give it just now

To frighten it one-two

and to put it on eggs

World's egg

mother's chick

Small world

little bird

Big world

flying bird

Yo go back

I see you all

At courage by hand

you fly a month

you mount in the tree

branches are opening

slip on light

up to root

you dig after treasure

bury you when it flies

then bird

fire flame

THE SON

Returned to haven

the tail of dragon

fallen paper

to take my hat

Mother sings at window

like a Maiastra bird

Father listens with longing

and with hunting thought

DODIE

Come to forests

don't steal wood

Wolf of wolves

and of children

Bear of bears

and of children

Walk only singing on road

otherwise wouldn't be road

So many people like children from far

and children as people almost

THE SON

Sucked from biestings

maiastra bird

DODIE

I heard also

a flutter

More unfluffed

at belly burnt

Milk from fish

don't beware

Mother is black

by where is dear

Father is long

by where is of value

Turning on a side

bird wandering

THE SON

I return to life

on neck of maiastra

I open the eyes in peace

dreamed of the Parcae

I cry mother

it unravels

I cry father

it make drunk

Light's cocks

awaken neighbors

I lie to you all night

to hear my whisper

Eternally poor

maiastra bird

MAIASTRA

Eternally yours

I slip maiastra

DODIE

The camel is little

the swan is hale

The mute the ugly

the old man cock

Light like

Sunday

Like bird

she brings you

THE SON

You stupid of ours

Maiastra more ours

DODIE

You awaken with mother father

also her most enlightened

now you weep

to reach her

up with swans

of quick streams

with childish

tales

Who to play

bird's peace

I was little egg

I grew people

MAIASTRA

I was walking road

border I remained

You dispersed

if I chased

For flying to you

I will go too far

One will follow me

also with the love

With curse other

where we aren't

DODIE

Bird bath them

rock them

until by chance

it fall or flies

They love since then

girls and boys

waters with rocks

rights with lefts

THE SON

Unpasted from eyelashes

I'd rotate also on waters

among tender bodies

of babes in cradles

Only weep without weeping

and your ungatherd singing

When to climb it is statue

bird which was an it is not

DODIE

it isn't bird

for is burnt

isn't burnt

for is branch

isn't branch

for is eagle

isn't eagle

for is virgin

isn't virgin

for it sweeps us

it doesn't sweep us

for it threshes us

doesn't threshes us

for it tremble us

doesn't tremble us

for it harvest us

doesn't harvest us

for it rocks us

doesn't rocks us

for it is stepmother

it isn't stepmother

for is cave

it isn't cave

for it lightens us

it doesn't lighten us

for it rounds us

it doesn't round us

for it strains us

it doesn't strain us

for she is young

she isn't young

for make us thinking

doesn't make us thinking

for she is alone

she isn't alone

for she cries hi

doesn't cry hi

for she is afraid

she isn't afraid

for her mothers come

her mothers don't come

for she is their's

she isn't their's

the Fates

the Fates

but Maiastras

DODIE

maiastra oldhood

for poor youthood

for hundred good

we announce nuts

for a mummy

a granny

for an plane

a butterfly bow

on this world

the Maisatra

MAIASTRA

I stop from flying

to don't kill you

I don' t charm you

unto saint spirit

I don't love you

in dragon's haven

I don't somersault

in Constantinople

like in Capadocias

with parents in dodii

I don't more hear you

in raw silences

I don't caress you

golden and silver

but I dip you with humus

in the mother's spit

little hollows and curls

I let be covered

I push you in the chasm

near to the devil

I turn your sight

until nature is blind

I turn you soon

from glades

I take you in the night

where swain is

BADODIE

DODIE (SUNDAY)

On the way of branch

at soul of the kin

in the land of immortals

in the cradle of clouds

before the traveler

the house of longing

DODIE (THE OLD)

house in desert

day in eternity

beginning of tale

waters with fishes

mysterious fate

in stone warped

columns and rocks

the wedding gates

place upward

hidden in clouds

DODIE (THE MUTE)

Bird gets down

to be evening

Life's pillar climbs

the morning star

When to rise again

the eyes from here

When to descend again

the soul at day break

Stars when fall

don't rise again

DODIE (THE MUTE)

But the sky doesn't fall

that irons keeps it

The iron will not fall

that frost freezes it

The world will not fall

that humus keeps it

The humus will not fall

that mother keeps it

The country will not fall

for ladder keeps it

The ladder will not fall

that horizon keeps it

The man will not fall

that tree keeps him

The tree will not fall

that wood keeps it

The self will not fall

that light keeps it

The light don't fall

that supper keeps it

The hero doesn't fall

that egg keeps him

The egg will not fall

that chasm keeps it

The head will not fall

that needle keeps it

The needle will not fall

that sack keeps it

The sight doesn't fall

that nature keeps it

The nature will not fall

that building keeps it

The stone will not fall

that chisel keeps it

The chisel will not fall

that another keeps it

DIDODIE

MAIASTRA

always bride until the wing

of wedding my groom would bewitch

DODIE (THE MUTE)

cock's crest

old's soul

THE SCULPTOR

She alone and voice

above heard waters

DODIE (SUNDAY)

Above clouds with split soles

underground with soft crowns

THE SCULPTOR

Full crop empty world

inside outside

The desert eye the grain

and low claw the mountain

A hill toward a valley

of flower whited over snows

MAIASTRA

Two times maiastra at wedding

and song without song

THE SCULPTOR

Back awakened

afraid of darkness

The soul after wedding

opposes the bird

clay like

now

till after

us

DODIE (THE OLD)

Happy birds

that I ate them

DODIE (SUNDAY)

To my sons

all breath

To Maiastra the forest

defoliated before

MAIASTRA

My bones

suck you in flight

THE SCULPTOR

I dreamed my mother

up to issue from wood

The steps made me arrow

I return to put them chisel

as house

so stone

rock

hand

egg

new

DODIE

I'm no more

on earth

THE SCULPTOR

I'll cut long

until reach you

DODIE

Cut root in trunk

and trunk in resin

THE SCULPTOR

Come in house

bride

DODIE

I'd see you

I'd liken

our

maiastra

THE SCULPTOR

I liken a

neighbor

neither white

nor fair

DODIE

squeeze it hardly

to don't fly

disappointed of land

detached of wind

THE SCULPTOR

Let cut

of halt

THE SON

in the air dents

will be parents

I will smile to them

even I don't hear

THE SCULPTOR

Eyes kissed

by mothers fathers

DODIE

leave on death bed

fate's cymbals

You remained home

the night of bride

MAIASTRA

presentiment day break

among match makers

unknown to the night

the morning of death

Weep it to my sadness

wedding of the morning

DODIE

The Dragobete

passes hurriedly

MAIASTRA

laurel on water

in depth bury me

nenuphar grows me

bride of fish

eagle since life

climbs with me

with right most loved

I marry my soul

it brought me in flight

it left me in cloud

old ghost

to kin mother

DODIE

daughter

of a day

MAIASTRA

I hear a chick

of nobody

His small wing fall

my air rises me

I'd fall I'd make me pit

full with wings of water

I long to catch it

and comprise it

From cursing

to place flying

Let birds know me

fluttering scythes

DODIE

The Dragobete

dances the girls

MAIASTRA

I stay sky stays

I fall from seven fruits

DODIE

One with ours

maiastra bird

sings with tongue

mums with leaf

MAIASTRA

Leave me to nobody

instead of the chick

stallion's grasses

rise through land

DODIE

it grazes outside

and carries us rarely

I feel it and touch

his wing's ankles

MAIASTRA

you fly it in me

whole seven days

DODIE

what you're if you'd be

endless from here

MAIASTRA

I find someone

beyond cloud of star

What it built

it ruined

DODIE

The song bathed

all the Saturday

It wasn't heard

water's love

It searches a wing with other

until it cuts it with chisel

MAIASTRA

Water if pouring above

would caress me with shadow

DODIE

You give yourself in night to devil

and in the day to man

You don't know

slave of woman

THE SCULPTOR

If I kindle forest

the ax cuts fire

MAIASTRA

They claim selves from dead

I keep them in fates

with a boiled feather

in juice of dead women

DODIE

soul of copper

red at mane

desert and alive

naked and rebellion

into eternity

a night at the mill

Young old

on one side

Flied

entire

MAIASTRA

clouds wash me

day awakes me

DODIE

as old pairless

as new dewless

climb the peak

to escape grave

MAIASTRA

I'll die a while

to call me more

to forgive me

among girls

to throw me

from babes

to fly me

from horizon

eyes up

I snatch

ZODODIE

DODIE

late childhood

early oldhood

MAIASTRA

From a hand on side

I remain only master

And I miss

match maker

DODIE

weddings on fates

bridges on dead

MAIASTRA

Birth better

from me

DODIE

No Maiastra plays

to mister in beard

MAIASTRA

From tale news

from news lives

DODIE

from old venter

of parent

MAIASTRA

My walk isn't

as my soul is

DODIE

My son isn't

as Jiu is

Jiu isn't

as my son

MAIASTRA

My death isn't

as my part

DODIE

My part isn't

as my death

MAIASTRA

my century isn't

as my flying

DODIE

I haven't flying

as my century

MAIASTRA

My longing isn't

as my flying

DODIE

My flying isn't

like my longing

MAIASTRA

my fate isn't

as my gate

DODIE

my gate isn't

as my fate

MAIASTRA

My dodii aren't mute

and not silent my zodiac

DODIE

No silent zodiac

that my dodii are silent

MAIASTRA

Dodiile zodiile

zodiile dodiile

DODIE

Zodiile dodiile

dodiile zodiile

KERALA LEOPARD (Purva, scherzo, uttara)

It rained last night of summer

at Christmas the banana tree

that I constrained the loves

both with dodii and with weeping

the long eye of bruise,

threefold Himalaya

like the trouver like a Persian

the pervert neoteric,

like an inn and bamboos grove,

like the trochee broke from iamb,

like a sylph with syphilis

of canzona and abyss,

like forgiveness and Madonna

butchering my corona,

like a dead on purpose

snowed by wedding's requiem,

like a bull too of gold

in a tramping of centaur,

like the South's Ganesh

with no oldman's tooth

I said all the little day

and you didn't hear my play

then lunch after tea

to friends still on.

Through the window how Kerala

my souvenir is mandala

that I was anaerobe slave

to its traces chips

the hill broken ants

gathers me in matrices

calendar in two dunes

greened in prayer.

You see dancing nothing

with friend sky on cloud

on the leper slow laurel

girl's smoke in ravines.

The fever of other prince

licked the copy of basalt

as tongue wouldn't snow in vices

unscrutinized on hedgehogs

the shadow of total breast

other cheek profile waves

milk bank eternally unsucked

stoned by underground.

I didn't see woman yesterday

of forgiven caresses,

I didn't get Keralian leopard

from an eye with weep downstream,

I didn't walk with Tibetan steps

at the girl with many boys

and so to catch you

with a revolver in bindi,

the music fishing

between your fingers.

Stones, shatras and godmothers,

only desert block rock,

the slab searches tankard

midget wound's absence -

up on branch a monkey

she unfetters his louses,

he thrusts her three times

cube of thrills she cries,

claws nape squeeze,

hairs sizzle through grove,

again thrust, back scratching

still more thoroughly,

that rubs loch

as looks to the two,

it trembles the fifth scene

drinking tea semen

delousing some like

with kids alike,

plush flint wets

the rock with white,

that coupling band jumped

in the tree that side,

again he in she is boons,

the candles of resurrection,

grains of lunch

under bamboos crests.

Kids lick, female suckles,

he brushes her on a side,

red sharpen breasts

with amazed gaps,

cleared woods and tails

of empires you knot again.

Dear reddish sister,

knit more with claw

licked copies from Sarnath,

the cry flea -

the monkeys allowed me

out of respect for my lyre,

while you heated

with ashes on Cris,

if you knew that I'll die

masturbatory on stone,

listen also to finances

genetic calm throwing die,

whore in verse of rhombic bamboos,

fist in chest on rustic button,

that you stretch with two sons

with father with ointments,

that you wing adultery

down to Cerberus,

at paroles with laymen

seizing their hallucinations

so that I dismounted

peacocks at least singing.

Through twilight of rose itch

the paranimph caress me,

my left knee is on hearse

and on her navel -

I have inner reasons

with keeping in mind,

I have from education

an aspect of grace

when my knee wrap up

in auroral navel:

give me Christian knee

gnawed tusk and shaved ass,

I will turn the beataxe

virgin with flower cunt.

Other furrow's ray in dance

in the knees keeping balance -

well, madam, that i died

and your land I loved.

She draws Sprie stone

and resurrects my vein

in that flower broke in long

with you to get striped.

Smoke to memory a sheepfold,

wolfed on a side,

in hidden deserts

my girl to appear,

with her my eye to tear out

and also to hit my mouth,

hosting also a bullet in lips

bored by lock.

I swear lost to shoot myself

to this night's draught -

the agony in pencil

and little has remained

as a baptismal in Gange

as ashes in a hook

grounds of pocket

that i drank with hand

if I'd have give it to beggar

I would have get mangalam.

Mind hiccoughs its slobber

with hope of pellicle

planet under bar

undulating python -

it isn't paint in painting,

ox in field and field in ox,

in to vault you strain on me

lantern with two bulbs,

extinguish a bulb, to geisha give

your check on what you saw

only dead to resurrect

with lungs like vineyard

of me to take hold

with tear and more

NEW YORK RAMAYANA

F 09

do cover over unjoining

panic’s anima kama to Rama

Shiva laments to nonwidow Rathi

he knows his song don’t weep him you orant

god made us you gave us birth

I still should turn on what side

rooted in mother land

you’ll put me to recite chalisa

mother Seeta abducted to garden

SEETA

(im)maculate abduction

under abducting myth

time to you impasse

failed abduction father

mother in united cult

Madhura Magdala

I came to senses

Ramayana in New York

Elisaveta Yasodara

ABDUCTION METHOD

abducted Seeata Rama

Lakshmana absent

not so Hanuman

predators of virtue

opposed to sandals

witnesses of killing

abduct me soul cries to god

abduct me bred temptation is translated

crush yourself on abducting time wheel

ABDUCTED

America is Ravana Seeta is the abducted

world Rama didn’t change himself

our mother is of godhead

dearer dearing Seeta

is neither Radha in Vraja

nor Savitri resurecting the dead

permission Krishnaits Savitrins

I pray to God’s Mother for Seeta

I pray to Seeta for God’s Mother

ABDUCTED

in study own salvation dance the goodness

abducted Rama himself in person of loved Seeta

Seeta salvating herself mountain and weapons

God loves also the one he kills

Bali the killed Ravana Vidu

dropped by foliage folklore composition

God kills also the one he loves

kills himself turns into resurrection

the beggar begs us to pass through him

TO MOTHERS’ MOTHER

I’ll miss the unheard departure to Lanka

for the sake of an inspiration as I missed

mother abducted in beatings by father then both

I’ll miss the plane for New York

for mature Amsterdam caught in

justice improvised by somnolence

I’ll miss the dead’s gratitude

for a former life razed at interior

order like now in disorder

KALI

Kali more Seeta more Mary more Radha

stringing our heads on thread from a

birth on forefathers’ darkness

lost in my death’s birth

I pray to you killing nascency

for keeping our hearts to spring

I bow to inconceivable overbelieving

in graces of god and of the abductor

loosing themselves in our growth

GLORY TO THE CANCER

let Radha teach us forest’s way

Savitri pulling also us out

of cutted tree sculptured Maiastra

glory to mother’s cancer to father’s paralysis

for you to pray for their birth

we stick to you anonymous immigrants

prayer of prayers to mothers’ mother

to Rama to Hanuman

in the garden of Christ’s Mother

GANESH

the will of receivers of abducted women

hidden by Ravana’s gardens

at once Ganeshan incompleteness

Ganesh in America should be the theme

the cutted time like tusk of Ganesh

the son in stories of ours

in Indian Ocean on Africa in Atlantic

in Thai also gulf in tsunami

Hanuman strnghtened me in courage

BALL

it snows blackly ball on meninx

no courage I have to photograph

to run from America to Iraq

white pillar to Gertz Plaza mall

well that I forgot the white tie

well that I have black shirt

even the sun left me incest

where the psychosis propped me

from trees’ ornaments

ARNAM

arnam Brahma food is god

Sri Chinmoy played fifteen instruments

then silent meditation and dvds shared

dinner with roses on questionnaire I wrote

close to god through songs and

still more through resulting silence

pandit that a writer at phone

first time no then already yankee

in New York only for Ramayana bhai

PAX RAMAYANICA

global Ravanic terrorism

the old one makes pranayam at tea

dios del fuego balck pyramid

with never a cloud in the skies

may every moment of sadness

prove only a joy in disguise

no one religious sum spiritual

spirituality unites religions

persons of divine revelation

SHAPE

there are animals better than humans

Ravana could have been killed only by monkeys or men

Hanuman embodiment of Shiva guru of the universe

neither I believe in god

this is god’s mistake not mine

his grace didn’t want to come into my life

without Hanuman’s help one can’t be Rama’s devotee

right guide monkey shape also Brahma could be

at coronation in Ayodhya all monkeys take human shape

MERRICK

no standing anyway but I’m wet

after all cherries on Hook Creek

back Eldorado’s Lal with Lalan

under this bridge the woman gives birth to war

with sin toward peace Merrick past

rain’s cruise do not lean on door

I write myself Ramayana orthodox Easter

in gospel Seeta Mary shed magnolia tree

the girl gets down before library

LATIN

electrified tables for computer

small girl looking to paradise’s dictator

Latin Gutmberg’s annoteted bible

Quintus Smirnaeus The Fall of Troy

John Quinn The Man from New York

Iliad war Ramayana dharma

go in as much America you want get back

from secundary citizenschip unslept sleep

reading room as as a stadium NYPL

DRAGO

Drago shoe repair extrogenius Dracula

by grace of god who is Rama shanti

seriocomic extreme the god of hell

rain by window of theatrality

flood over New Yorker Ganesh

his tween tusks went to the dogs

harder than New York neither pork I retort

girls left themselves on Archimedes’

pouring on them golden ware from thunder

PANDIT RAM LALL

Pandit Ram Lall doesn’t advise Indians to come

in America no what to do here any talent

is bought home is more recognized

Chand colleague with them rich and how cold

anybody how his nature is fair he is claming

seniority to me I am older uncle John Ion

all artists in the second line sri Ram Tulsidas Valmiki

great men pandit’s dream to bring Ramayana in

New York Hanuman Chalisa sanathana dharma

RAMARAJA

divine aesthetics at sarod distinguished yogi Chinmoy

silence small conversations seem cries I still write you

whip of silence empire garland calypso

urge carry his sitar he leaves no applause

big word sacredness of the conference sin of difference

religious and communist zones materialist countries have no future

Ramaraja ideal love for people more than for self

Ravanaraja Mary put by pope to distroy nonchristianity

Rama in Shiva Rameshvara Shiva param guru

WHAT ELIADE WROTE TO ME

famous carbonization of lightning the black squirrel

I translated to you what Eliade wrote to me you are more

than America unfried potatoes lost libido

entering the movie I decoloured myself postcatholic fresco

nails in eyes beaks in tree bark

who perspires let fighting woman be filmed by Giordana

mulish money caps irritated Tartaria the imitation

of forest instead of fiends dancing their crucification

who kills Medea’s children from America to Colchida

OPUSCULE

the self in Hanuman’s house reciprocal

knowledge through war beheaded present

having not rest from havy armies

the distance from centre frontier people

fish of real blood shadow

look at your alpine slope wormwood

nuts in oak trees white flowers

god take me again at singing

minuscule opuscule New York Targoviste

TIRASPOL

Draculia’s Cyberia gone down geography

countries at morgue the oblivion in front of fairies

refused identity in mirror with poppies

too many killings all around inside

the blood of own shut dead ones

tell me who kills you and I’ll tell who you are

with whom you accompany you aren’t in Pitesti any more

on small is beautiful a hydrogen bomb

Sumatra Romania at Brandemburg gate

Geoachimo checkmates the anonymous in 1619

Boscolo on Alfieri aridity to delight for nobody

submarine jumps the ocean Fidelio in Tiraspol

PELASGIC STATUES

grey fingerprins on dead’s tea

gallows the half cross string of belladonna

thirsty stones sympathy to Sindbad

from forests forefathers to the descendents of absence

pelagic statues in party of carbide

alarms enrich our repertory

postRomanian tirade to bird silence

the frogs outstripping our flooded libido

who helping you not but gloriously crippling you

stealing your patience leaving you down

awakening you reluctantly stay still with whom

said I to speak any more what language

REDEEMED NEW YORK

we translate between us breath’s identity

illustrate our reclusion in obsessionless reverie

have place almost all in own America

and will explode in a Sarmatian notice

the trance of troubadour wagtail plaice wings

our leaf will still grow to recognize us

elephant head from a tooth resonance energy

extraordinarily to call me martalog

ubiquitous exile local people in gallows

crosslike threads first thing I castrate you

spread charisma dialectic litter

in cinmantonic dreams redeemed New York

THE CIVIL MARRIAGE

if I wouldn’t kept with the cow I would flown away

firman fireman l’uomo non vive soltanto con pane

eating of Christ neither secret self forgetting

less France l’ouvrier polonais a big devil

theves job to steal state job to catch them

oil in Moldova is poorest but best

distillery too many refineries in Romania

Petromidia hasn’t to do it is for Arabian countries

overture to Raghuvamsa opera in Pârvu Rosu

smoke’s noise ash diaspora on sabbat’s water

penknife de Marseille with button on back bench

confidentially I’ve finished the novel civil marriage

SOLAR DYNASTY

at Ayodhya reigned Dilipa Raghu Aja Dasaratha

Rama avatar of Vishnu and more 24 solars in 19 cantos

from Raghuvamsa by Kalidasa to be pastisched with Manu

his son toward son serving Nandini heifer from Surabhi

on Sindhu he conquered husbands of blushing Huna women

thousands of camels and mares carry treasure received by Kautsa

beings lighted from sun lamp from lamp son from son

land to the feet of royal duty milked sky

Indumati gives birth to Dasaratha thousands years pass

Ravana persecuting the gods then Rama from Kausalya

Bharata from Kaikeyi twins Lakshmana and

Satrughna from Sumitra reincarnate Vishnu

VALMIKI

in the navy Pushpaka from Lanka to Ayodhya he shows to Seeta

Malyavat Pampa Chitrakuta Ganga Yamuna Sarayu

political slander on her stay in stranger’s house order

to Lakshmana to leave her on Ganges when pregnant

the sons Kusa and Lava taught by Valmiki Ramayana

to sing to their father at horse sacrifice killed Sambuka

he will receive Seeta back if she will prove pure

to her subjects she mortgages and her mother earth embraces her

ruined was Ayodhya after death of Rama

Adhidevata calls in dream Kusa at reign

his bracelet slips in water Sarayu and naga

Kumudvati returns it together with her hand

THE SMALL MOTHER OF SON-IN-LAW

dedication sounds for Alexandra-Maria Victor

and pandit Ram Lall in tune with our New

York Ramayana first cover you on screen

last the pandit from index his walls only diplomas

over ministery at Stavropoleos who at weddings more kingly

than Brancoveanu to jubilate obvious anturium

Plata didn’t transcribe her postValmiki discours

neither Kadamban nor Tulsidas gayatry in Rig Veda

Kalidasian providence tomorrow you bride were born

these days I would versionate in English libretto

of other opera direction of waiting until wedding big parents

of daughter- in-law much will dance you small mother of sun-in-law

ADDRESSES

the octopus’ skeleton in hump of comparisons

I call first auditions from Ramayana of self chase

they pretendedto be fools for living as wanted

feminity symbol beyond sinful freedom

relif of torture is something in nature of things hemlock

when taking opium chicks shine English the

most tubrcular country treated with laudanum

in movies a death is more beautiful than another

Greek land is made out of Aromanians

from god we come in god we return

and I forget slowly Latin any town is full of addresses

lost fractal vowel genesis consonant extinction

Other Poems in translation

on the next day

on next day I ran to the mill

listening its beating I hadn’t

even a fist of flour and the meal

you remember rats ate it

how we killed all in wedding night

twelve they were and had stolen dishes

in a hole near cold oven nay

eleven as the twelfth went

under piglings’ hogsty and finding

match oh how we killed them

with younglings how we caught also fox

in cellar I met a serpent

but I had pity to kill it

why so woman god left

if a madman digs cellar

you’re mad too if leave serpent

he wasn’t so mad poor fellow

he never mixed with any until

let him now madman died

and we remained who put you

I didn’t think when my clock rung

to become orphan I had got old

a grandson swung in cradle

a rain started to pour

covered court and house hall

entered garden cradle got cold

grandson followed lightning

to meet at once my father

and falling his ancestor he ran away

over pound courtlike but gardenless

let snake lie let thank god

woman come in mind now your house

increased and deserted feeds

flees of god’s lit summer

it was a night only light

wolves ate sheeps in forest

and good father on their trace passed night

bringing in village halves of sheeps and ewes

bow before foreign woman

beauty you understand the word

see is a whisper from heavens

for your ignorant hearing

perhaps I am cursed so

my love be ushered in all rooms

and resound up to mountains peak

but seeming not understandable to you

you know also translators opposed me

and lie by now under my white flags

dead man woman you have nobody alive

tortured by hate the buried kin

listen don’t guard so much

soon hunger will ugly you

as beauty hungers you today

why destiny would rest indebted

to you only from sons disappeared empire

your forgiven brother alone gave his death

before he’d order in your language

to live more in memory of all

Zalmoxe is named your son

if you’ll conceive I put custom

all you fellows to bear names

given before and so dearly dreamt

Zalmoxe call him tell Zalmoxe

and come to senses don’t forget

Zalmoxe mark in your mind

and break yourself as if this

is your gift from my love

Zalmoxe is your gift Zalmoxe

this is enough to know in winners’ language

nobody would talk to you

on behalf with name of Zalmoxe

don’t cry don’t Zalmoxe

be his birth giver be Zalmoxe

don’t perish Zalmoxe

resurrect yourself Zalmoxe

throw devil’s mask

throw devil’s mask

he crosses self

glues face of demonic face

shadows thicken he grins at them

tears up his face shadows thicken

then he play to them a pantomime

throwing mask

throwing his face

pillar breaks in his hand like bread

cuts sun’s mask in forest

bark furrowed by faces

mask glued by broken pillar

cutter cuts it in shapes

shadows manifests in Hades

cut him at paradise’s gate

cut up god

first around saint decibels

my face got covered in a dream

I have cut tree mask maker bark

pillar with mask on face

ghosts imagine

black mask on white body

devil Salomea laughs

he had cut Ion’s head

devil laughs cut head

on a skinned pillar

the cut on whited

devil weeps on rot of paradise

cuter throws him

mask maker don’t speak to him

mask maker is cuter

but pillar falling

face falls at earth

buried by saint ghost

no mask maker no cuter

only shadowing body

under shadows of décor

he shows all décor of some surrounding

and extinguishes extinguishes extinguishes to be stronger

god don’t light candle

in capillary masks’ skull

that a child in front of him rises

when didn’t cut neither woods nor in bark masks

you to await in mask in wood await

and world’s strongest falls again on mask

don’t let pillar fall for badly would hit him

he was dreaming manly on weeks

mountains traveled by a colombina

broken of love and she was of wood

born from passionate flesh

to be loved firstly with eyes

sweetheart sweetheart sweetheart

he was manly dreaming sweetheart

and in forests traveled with axe

and cut perfect trunks

up to blameless pillar

his axe became mute from before

and they started up on a side

above where forest weren’t

oh if axes would be heard singing

over heavenly silence mirrored in pitch

if they would be heard and they aren’t

and they run and at once fall asleep

beyond a tree axe takes shape of serpent

and whistles only for forest’s virgin

whistles beautifully that fruits fall

in flute’s bed by cuter followed

if axes would be heard singing

he dreamt to awake from dream

mask maker had parted from sorrow

he remained to whistle to that shape

perfumed saint mother

with saint child who from saint ghost whines

but he doesn’t heard him sights fly

and descend only for babe

is perhaps she babe and perhaps whines

of her longing when was saint

like now but another time

with god at face

mask maker sold his masks

forest shaved its cutting

perhaps is time you come

but how with shadows Christ

a child is in player’s being

and one near him less wept

us to weep or one from up to weep us

and perhaps man of secret laments by heart

good-for nothing connoisseur beautiful child

a cuter on this world still existed

and in heavens climbs rumble of forests cut down

and axes beat not to get roots

in world’s hearing the wept by lord

mask maker walks softly like in dream

to wear his last mask far away

between flutes deadly deafening

mask maker I play he played in last mask

black he surround himself by demon

red in wept eye trembles

feces submerge in forests

cut by wood cutter

before to discover the abyss

his life didn’t end

or he didn’t live his end

he scattered his mask namely

to follow it himself until meet it

and demon smiles to him at crossroad

cutter’s pillar rises

on way where angel had fallen

why wouldn’t be cheerful mask maker

when his mask flutters unblackening itself

with eyes in golden sight

rejoice even in you would rest

ghost what ghost you patched

in ox’ skin in lamb’s fur

in pork’s hair in coal

enjoy you mask maker

and he doesn’t he made it to me

prayer to gladden me

when I’ll play him also author was

at face but this had broken a hand

see how man broke his hand like bread

he said I intern my hand in hospital

it is worth to go to hospices

at once with your demiurgic hands

demons flow from fingers

and said go and see what people

gathers believing that I harlequin

doctor will come to heal them

from a movement of eyebrow

a tale with a mask maker I asked from him

and his last mask

he took our word

didn’t decide himself and let me free

for he was thinking to a child

carrying mask full of fear

he turned it in profile

it was an axe to cut

had teeth saws

beat it child

to put it on my face

and take it out and play

he says to me

I want to die under mask ravished

to bury him burying me

and mask immortal laughed wept

face profile my face

I am afraid to let it in palms

how afraid am I of a cut palm

venerable faces you still remember

masks of the old

mask maker and cutter parted

mask alone shined

it makes mask maker’s face

cudgel grows body

saints peels off ghosts

then poor starts poor it

From mill

from mill toward village a half

of kilometer unloaded rambles

a man returning from town

far off as Fagaras Mountains

he looks it’s night says nothing

speaks what speaks deals

with a woman unseen if she threats

him for in sleep is dripping wet of sweat

he doesn’t start to right as churches wait for him

on left unrotated earth stops him

he still to mill feels going

but wouldn’t grind his bones dear

will it indeed enter something his hand

or in vain we wait him to strain in basket

firstly he thinks himself barefoot loving dust

his cloths fall cranium remains

on it wind thoughts to thin him

until it will dispel living flour

he tries trees if not shot into ears

he wants in arms mother in arms wit small child

he wants with his ribs to root side

better than dead in world mill

light off he will preserve in window

for so much he asks a life from branch

only that branch sends him to not stay

alone grinding mill on bad weather

hey did you take your salt birds are

ready eggs to knead bread

come on dead village loves you in dead mill

flour in sack also I for what mouths to carry

from mill towards village looks Gica

through wave of wheel he feels is moving

and sometimes even walks among men

by bald miller dismissed

they all with eyes to a horse at once

from palms beat when its limb undo

miller turns his had

to know who didn’t applaud his horse

while there reckoning Gica

laughed as cartilage in horse doesn’t quite pull

oh what a pleasure life as it is

if he could live it in world mill

cigarettes formerly smoked on pool’s bank

sparkle nets with fishes on bottom

saline blows in them from under ground

beheaded moving loch’s taste

fried to roll it in stripe of meal

like in heated room what a life

MAROC PATERNELLEMENT

pourquoi allez-vous à Rome

bottines cirées Casablanca

le train ira à Marakesch

le temps est dessiné à l’envers sur la montre

non-inclinés parents au murmure du cornouiller

Dieu nous mène où bon Lui semble

des mobiles sur la musique musulmane

redevable à l’Italie comme tous les sujets de Trajane

pour rêver le repos cerisier je prends

la clé des champs le chagrin perdu pour l’indifférence

condamnable euphorie d’avant la tombe

un souvenir ou deux entre l’archipel

peut-être tu es un bateau m’emporter par là

car ici je m’emporte moi-même en blanchissant bonjour

longobardes lombardes vandales andalousites

bistritsa de bistrots s’agenouillant en orthodoxe

encore une plaie fleurissant dans une peinture

de Delacroix je dessine des équipes volantes

sur la terre de Casablanca

des nuages blancs je m’appelle Anca

………………………………………………

ceux ci lisent de moi

de droite à gauche

les lettres

non pas les mots non pas les pensées

je tourne le dos à la raison

des hommes la face vers

la prière opposée

crépuscule nuage blanc

j’ai photographié mon ombre

échappé à la patrie

je veux mourir enfant de ma mère

caille marocaine

ALILUION

Fernando in Lunfardo

coupa santa bardo

en la barba en el tango

Jorge dries for Elena

the gipsy girl’s tear

poppy pampa face

azul on all fours jazz

bandoneon

band of Ion

tango in sleep

bardo beard of Tagore

en catalan y provencal

left in hoary wall

milonga burt me all

melancholy extol

aliluion all o’ Ion

guitar in Pantelimon

on foxtrot & cancion

I call you on phone

from a chameleon

satyricon sanskiticon

Sergiu by pen

extracts my cerumen

sanatana grain

VEIL

moon ship

drowns sword

ah afraid am I of moon

crazy caravel

veil danced

bullet’s weave

bride from bride

ray armour

swims heart

minimum anima

fugue milonga

tango conga

pace grazes

horse relics

grass gun

gulps down

don’t dance again

veil sword

posse sympathy

vitriol revives

in needles berreta

quickly Margareta

don’t leave awa’

gaucho opera

young old

amour I murmure

glance race

on moon’s cross

veil sets free

grass on scythe

DRAGON

you swept stage

sea arena

pairs the sand

with no love

girl boys are

dragons’ sons

don’t enamour

to son anchor

dance yourself

verse yourself

combatant

on the toes

mother hears of

other nymphet

as swept

tyrant sole

keep your breath

sea breaths you

kill any

dragon many

in Spanish

in Creole

in cabaret

at concert

ANGEL

angel angeliono angelicatta of orange trees

pair to self dances sings recites tango

haiku without people but la cumparcita over dictator

it’s in vain doctor you listen Net King Khole

Maria Anghel ah Yamini Krishnamurti

tandava Raja Reddi wife daughter

at mill at Făgădău in Moulin Rouge

Mireio in Maillane Fausto in Colon

doctor in vain you listen Net King Khole

compose Rumi the music for the unwritten

embraced icon vergin

Vincent van Gogh d’Indy d’Onofrio

sapphire violet blossoms Parma

Vincent van Gogh d’Indy d’Onofrio

doctor you listen in vain Net King Khole

make paces Pasi vero on paper milonga

heart Sicily Tasmania Tierra del Fuego

pirouette the last spiral inferno

only now through angels China

in vain you listen doctor Net King Khole

IN MILONGA

in milonga in Cobia

puberty tango

with monastery girl

in Buenos Aires

in arena’s arms

in bramble pea

brambleberry harevest

over leg of ears

the sun rises

mother tango

Orzari Ferentari Berceni

wind me tender

with closed eyes dumbing

old whisper my little eye

now only tango

tango hamlet tango townlet

tango silver suburb

what Paris didn’t see

how we cured of cancer

how we join La Plata

in milonga in Palermo

in gallery with Sciascia

under Calcutta’s bunyan

in parolace in blood

in tango

DO

do bring horse bring me

mad Thule

clay heart

chess amour swell

he doesn’t bear

my paces forfeits

killing foetus

of old guard

su spina

or dictates

nervousness

broken jugs

dance on legs

you fall on back

horse

to bear

lasso colossus

pityless

mangle me

ruminate me

mujercita

mioriţa

compose me

dance me

dance pawn

on pole throne

re patron

port on Rhone

we will flower auras

you harvest us Moor

we will fade as bulls

corpses of Moors

NEFERTITI & BORGES

clouds’ pyramid

dribbles

rains’ face

your face

eyes almonds

unhappy

Nefertiti

may be not she

may be not you

tigerless Jorge

defoliated horse

exorbitated Pharaoh

pam-pam pampa

sweetheart

Nefertiti

you dance spiral

parainfernal

Beatricean

cin-cin ocean

she may you may

olvido

Ovid

retractile tact

pace the act

pyramid dribbles

figure on figure

cloud on cloud

tango on tango

when you’d wash

weep face Nefertiti

Jorge dragon

in milonga longa

Retold verse

Friday, September, 3, 2004. Back from Buenos Aires - see prohibition of Latin script in Voroninistan -, I have to go out of house, with this old laptop – gold and bronze but argentum for Argentina – lacking Romanian script, and so using another kind of language, playlike, translating excerpts. To start with the end, gaucho-tango notebooks are already out of touch, too, like myself as selfobjects. What way to feel what?

Transbudhvana transcribes from The Buddha and others. Here still less. Why? Pedantry? Survival?

Pass to Maiasra then, to dodii. Again? Just instead of reviewing Tharoor’s Nehru. Such escapism, final. Take from references injuries and translate - trans-/Dneister. Recognition may be clarified inentionally. No novels, just novelty of selfrecognition, at last. Nobody cares, Sakuntala-Argentina (changes again Europe!). One word

Morocco after father

Morocco has on back cover a photo of my father between his father and mother. Here is for the first time written this, to be known. In fact, I searched vainly Dietrich’s and mine staying at table in Maillane bistro Progress. I am not sure he escaped in troubadours land like others in Latin America.

Well, caballeros, I am looking forward to finding an exile in my own writings, some of them, unknown, unrecognizable, unfoundable.

Annie suffered not to have said something of Freud but for being repulsed why that, after feeding us and giving books to kids and retreated. Founding chronicles and portraits of presidents all offended even cocarde in hands of bored inventors, in horns of bulls at once. The mayor and Vercingetorix voted one way but collages flooded on to Fisher aesthetic further, surely so mythems in widowed homosexual, exposed valachianly.

Southern –sur – drinking of strong wine with corrida meat, but troubadour got blindness from juntas if we may compose endlessly odes to gnomes, words for hallucinations, suspended rotten palomitas.

Own south, spring in February Provence, September Patagonia. This machine is for cutting uneducative writings, Le Pen for children, may I, adult, have, no permitted, no large vision for blind, no all Romanian music at sight as some may be given to borrowers, God give them happiness and to their families and pleasant Camargue joc.

Vamos, Samos. From the characters of vast omission you gathered on high with a carabine. You hit yoga, hit Eliade, you hit ahimsa, hit Gandhi. More you escape with life, with medal from criminal.

Maldoror, Gardel. When one enters your head you make it that happens. I kept your wife hot. I

dreamt I were arrested on a text of posted terza rimae. I greet you, herr doctor, the train is coming if you are not even late. Afrca, salesman.

If I were girl I were married with the richest. If she had an elder sister. She is my cousin sister and is like my sister, I can’t refuse her. At 18 with two children, so I like it, bet she takes an Italian.

Americans have the right to disappear. On traces of Leon Panteleev. No one Romanian in own blood. Kill us to relax us if even us haven’t cares, expansion eastward. You didn’t start with you combustion of repression in abyssal cascade.

I even loved peoples I applauded the silence. It lived well until suicide, it remained little from grace of longing. You, killer, blocked Olt depresses me with drowned envied that something could happen to them, a life hardly to be recognized, hardly we great each other. Country not country neither government nor Americans back into village sword in scabbard grave. Unwillingly we renounce to identity with indigenous knowledge.

Urgent anthropological research Ranchi symposium to take you to a tribal village which I am sure you will enjoy. People loves you if you have enemies. We travel in alchemist inertia. Only weak faith seeks big things. All my existence an occasion of poor writings. In this war we have not permission to fight. Province of solitude, province of renunciation, Thracians exiled in Montana.

What you have done for me by actualization of Antonescu and bringing to Florence of my paper on Brancusi that means you did celebrated me.

Abhijnana anagnorisis. Vezuvius erupts in Petronius. Vague Wagner agni. God brings us where he wants. I walked barefoot in dream like this lunatic woman in medina. Sight of god in jama el fna. I came to see a criminal I thought you have no time – I have. What distinguishes me from this sea girl, perhaps what distinguishes him from the ocean. Such a white bird that didn’t shadow me anymore. The butterfly whited us undressed us of negritude.

You have no choice no things no tears of poet Morocco. Are you writing to journal mister – no miss I am writing books. Drawings by Miloudi Nouiga. I almost renounce to search the criminals. Even in mirror to don’t follow the poet of Marrakech. Father after Maroc three years later between Ladea and Buzinschi unto the meaning Trinidad after mother. We resembled we were near dear I imagine myself Muslim with no crucifying.

(Twice mistaken and spoiled,sunny mad nightmare, counter selected by destruction. No more Maiastra in dodii and Transbudhvana, and full day and wish out of existence. This be a sacrifice from side of the restricting fate, on theme prayers of parents are the best. Trying again what, perhaps chess).

Maiastra in dodii

Very animal is the war, and captain called Grigorescu, like our godfather (with cross painted by father, followed in the job by alcoholic painter), but fanfare started tears of not being him. Look at dead brother snake, and brother’s father died because he didn’t go to war but crushed by a tree he was carrying, what good should have been the endwar for him.

We the children of dead children

have also other rest

than life after death

our love for our mother

while she takes our life

for making the king suffer

Two tragedies, the child adds, one that Mister Sergiu Al-George died, and second, at Qutab Minar, the light extinguished and thirty children died; if he wouldn’t go to Bucharest, it could happen also here, to all of us it will happen, also to you and to me.

My being in this world is a bullet.

Transbudhvana

I am afraid of what I kill. Why does God kill Man? Death does it saying, God give me something to do.

Nine elephants are lined up in the East Our daughter struck by lightning. In the mountains, I will make for you a real mountain – I’ll take snow and I’ll make it.

Light of the day you are for ever

we are those who die

hold you master maiastra in the sky

washed by the storms your divine bridge

bent over the seas toward horizon with

wings made by me

I’ll balance my journey in the heavens

and in my arms I’ll carry the icon of

your apparition

We love you under the tree of life.

Put me down in the application as a reference, your friend on the falling trapeze. I am back in Buenos Aires. Venice was the nearest we approached to you. I was just wondering if you are interested to work in Buthan. Today there is strike in the bank. Comme vous, je vis pauvrement. No one can escape by realizing the tragedy of the poem.

in love let fall the ghosts

in the leaves of aloe

as to be recognized

by female sorrow

which have to give birth

to dying mask of Shiva

(Plan over?). Some failed readings. Retold what? Trivia.

You’re a stomach like me you’re a bullet. Fear of death in another place than writing. If you feel dying every day death bored like you. Be wise in any language clever synonymy. Why do you write in English no more Romanian. No matter of language no matter of meaning. Fishing solitudes enlarged by prohibitions. Everything you have to say is for yourself. In our lives we see the best of us in others. Indeed is a wonder to get born and die later. By suffering I understand mainly to be happy. This is the chapter of Buddha Eminescu.

In Recognition

It was canceled the trip to Burns’ house. Ye Highlands and ye Lowlands. It rained in Borders bookshop. As many syllables in Shantiniketa as in Salistea de Sus.

Hanuman is human

no like Gingis Khan

no Yankee American

neithar Janos nor Ivan

Dodii

throwing the mask

throwing his face

the pillar breaks in hand like bread

cut the sun’s mask in forest

bark furrowed by faces

the mask glued to broken pillar

the cutter cuts it in shapes

shadows manifestoes from Hades

he cuts it at paradise’s gate

up he cuts god

Mamma Trinidad

Columbus went to India

and reached Trinidad

I came to Trinidad

and arrived in India

lovely but on Indians’ hand

mata ji Jasodara Ramsdeo however

had come to see me like mamma

Mother Medea in Paris

Arhimedea. Astianax between Hastinapur and Hastings. The memory of mother Medea in Notre Dame. Mitterand. Gold, golden number in destiny of our mother travelling on Argo. You’ll follow from now Mother Medea at Pa(ri)s.

Fear of the Orient

O it’s long time

From May to December,

But time gets short

When you reach September.

White Ants

puthi-katha oi poka

manushke jane boka

boy kena se ye cibye khaena

ei laga tor dhoka

Buddha and the Colonel

Comrade Colonel, may I report you on a question?

before the dinner I added

well by zen one becomes Buddha

by revolution one becomes Judas

and Judas at dinner kissed Jesus

La Gioia

A duality theorem for linear congruences.

Poeston

Charlestown of Boston in Lincolnshire.

Christ scientist Edgar scientist Mrs. Eddy.

Charles Boston Nirvana of Edgar’s birth.

We like Boston

We were born there

And pehaps it is just

As well not to mention

That we are heartly

Ashamed of the fact

Pelasgos

La crisis de los paradigmas. Discurso del sentido comun en la frontera norte.

Many thanks for your kindness in giving me a chance to read Rethimno guide.

I don’t mind a man runs away with a woman, but I am ashamed when this is my father, at his age.

The Buddha

…ton ‘Parinior’ (from Parinirvana?)

…Try Parinior or Parinirvana during mother’s cancer in this or other chapter. Roc belonged to Rosincrucians, India, and Eileen, then you all belonged to him.

…It is always nice to inaugurate.

About George Anca

“I had gone together with poet Gheorghe Anca.” (Vasile Vaduva, 1971)

“an invitation to communion.” (Mihai Sora, 1973)

“A Giorgio Anca da Eugenio Montale 1973.”

“I thank you for 10 Indian Poems.” (Mircea Eliade, 1978)

“…correspondence, monad, regarded initially as in Baudelaire and rediscovered in Eminescu’s universe.” (Zoe Dumitrescu-Busulenga, 1973)

“…a remarkable young man, with a vigorous talent, and an impressive power of suggestion.” (Romulus Vulcanescu, 1973)

“I knew young Gheorghe Anca in hypostasis of poet and prose-writer, with pure sound and accent of originality in his generation… from today on…the third… namely the hypostasis of man of culture, of man of science, of literary critic and historian.”(Grigore Popa,1973)

“Gheorghe Anca writes beautifully, handles well information with romantic passion of an autodidactic, who discovers new worlds, has intuitions and observations of great finesse.” (Romul Munteanu, 1973)

“…the accomplishment of Mircea Eliade’s thought in youth to make Eminescu systematically

known within Sanskrit world.” (Ioan Alexandru,1983)

“…restituendo, attraverso la lingua, il grande Eminescu alla cultura cui - mediatamente o no – poeta tanto deve, sia della sua formazione spirituale, sia delle sue scelte esistenziali.” (Rosa del Conte, 1982)

“… a shanti workshop pleading for the awakening of the constructive spirit towards international peace” Ion Iuga, 1982)

“Prof. George Anca’s Gitagovinda is a remarkable transcreation of the haunting rhythm and melody of Jayadeva.” (Sisir Kumar Das, 1983)

“Anca is a poet of thoughts’ fantesy. ”(Constantin Mateescu, 1984).

“George Anca’s rhyme to destructuring (and restructuring?) world we live in.” (Ioan St.Lazar,1994)

“…king of Dodias.” (Ioan Ladea, 1999)

“Gerge Anca is a writing machine who writes at a writing machine.” (Victor Nita, 1999)

“…founder of a new style and, equally, of an original literary language.” (Ion Soare, 1999)

“This director Anca makes vary good things at Pedagogical Library.” (Sorana Coroama-Stanca, 2002)

“Gentlemen, George Anca is the creator of stylist snow.” (Veronica Anghelescu, 2000)

“In fact, either readers will not exist.” (Alex. Stefanescu, 2003)

“The volume of debut published by Gh.Anca proposes a poet with expressive lightenings, of sensorial source, in search of genuine state of communication with the universe: I invoke the love with a silk/until voids come to cover it/and to move it clearly, floating/shameful. The magic perception is often mimed through syncopation of communication, as if the poet would be an initiated in mysteries he can not translate them otherwise than through unusual combinations of words: Alienate yourself when know/how sleep came from down/being next day able to try/ the same breakable clay/for you didn’t lower living layers/ to the dust and it didn’t spin. From here to the throwing of word in any context according to prosodic reasons, it is but a step, which poet makes with no constraint: And they worked female cloth/and slept at evening like in alcohol/and theGirl’s body too far away naked/lost from their eyes, you elite. The verses aren’t however lackeing a candide freshness, which the author subordonate forcibly to an archaic mentality: Good at ugly with Serpent at neck/on bank unlocked by foot/the greening sweated. Sun on acorns pushed to catch you/reeds bent only in a part/a lotus in sky with underwater cloud, room owner. (Roxana Sorescu, 1980)

“1968 – Gheorghe Anca debuts with the placket of poetry of diverse inspiration, Invocations .It is retained the erotic lyric from the cycle Invocations to sweatheart and to waters, and especially poems of meditation, with naturist implications, from cycle Beyond the water of the dead.

1970 – It appears the novel Eres (Heresy), by Gheorghe Anca, prose in which oneiric-hermetic modalities, with fabulous-esoteric implications from contemporary literarure, reaches one of possible limit, beyond which it can not be continued.

1976 – It appears Poemele parintilor (Poems of the Parents), experimental lyrics, aspiring toward meditation, on theme of profound ties, difficult to size, between parents and followers or between man an matrix space of forerunners. It resorts frequently to folkloric structures and motives.”.

(Dictionar cronologic.Literatura romana, 1979)

“Sibylline, obscure is George Anca’s poetry.” (Florin Manolescu, 1968).

“Anca chooses as his departure point the magic spell.” (Tribuna, 1968)

“Gheorghe Anca seems a hermetic who ignores his own cipher.” (Nicolae Baltag, 1968)

“Gheorghe Anca has a maximum attraction toward the ambiguous.” (Laurentiu Ulici, 1968)

“Hallucinatory confession, ciphered up to the unintelligible, Eres Heresy) is a bizarre make of aphoristic sentences, oneiric evocations, fantastic and lyrical prose, an elliptical tale, an allegory complicated by total anarchy of notations. In an atmosphere of magic spell and charms, metaphorical cogitations are uttered, among oracular syntagmes and incantations with folkloric smack, there are insinuated cold existential precepts, contorsioned meditation on and condition of fulfilment of his desire to conquer the love." (Ion Butnaru, 1970).

”Gheorghe Anca proposes to combine the technique of hallucinatory retrospective of oneiric source,

with that of proper autobiographical remembering, plan always perturbed also by nightmares.” (Nicolae Ciobanu, 1970).

“The Eres of poet Gheorghe Anca (Bucharest, Eminescu Publishing House, 1970) belongs neither to present nor to past. It belongs to future. It is a book in which the past is thrown over present, directly in the future, on the hallucinatory trajectory of a Romanian tale from old, lived truly also by the author, and whose spiritual and cosmic dimensions are always projected forward, like a morganatic fairy after whom one runs, together with the poet, in a warm summer after-noon.”(George Alexe, 1971)

“Some poets adopted them (dodias) already – Marin Sorescu, Ana Blandiana and, very recently, Gheorghe Anca – and tried to surround those without borders, those which can not yet stay and, in the ultimate, those of coming times – synesthesies.” (V.G.Paleolog, 1976).

“George Anca is an investigator of unconventional poetical languages. He recuperates interstitial zones, without being necessarily a vanguardist for he lacks turbulence of terriblysm, being rather a scientist, a solitary, a modeler of labyrinths. One of the main directions of his poetics is the illogicality, the speech in dodii, which translates imperceptible both realities and words as much as to create the fringes of diffraction, that halo which constitutes the special attraction of children talk.In the verses of poet we meet all kind of anamorphoses (the world deformed after savant optic laws, perspectives from most unexpected points o view: of the inanimates, of natural forms, etc.) or permutations of words so unusual that they remember poetry created by computer.The zone of the ludic, of magic and folkloric repetitive is covered as well by poetry of Anca (Marian Popa speaks of “exceptional spontaneity of image by technique of fragment which is not less a galimatias”), twisted thaught and brut lyricism can not be dissociated, the verse engraves in memory as such, with its strange topic and all. Because Anca is also a perfect inventor of the form: his grammatical rocades,throbed but also vapory, produce the state of captatio, contribute substantially to the success of thewhole. Spirit tortured by an authentic obscurity, Anca invokes and charms away things of the world just to make them to secrete their own obscurity as the snail its foam and plum trees their glue atjoints: only so poet feels that he can communicate.”(Constantin Abaluta, 1998)

“In the Poems of the Parrents, recent volume by Gheorghe Anca, a simple thematic, of source strict sentimental, is submitted to some crisped formal experiments. Not my commodity as reader but thebelief that poet complicates himself without anticipated results urges me to reproach his obscurity, forcing of the verse. I think an effort of clarifying lyrical waters should be salutary in what regards him. The intention, which I believe is impeded to realize just by this overbid of blurred metaphors,is to express in technique of folkloric lyrical incantations (dirges, magic spells,etc.) the belief thatlife of the present individual is written, determined by existence of his antecessors, that at the level of profound sensitivity unalterable communications between parents and sons take place. ‘I write everyday my book.//The forests shake villages/on earth in the autumn.//But autumn isn’t passed in the book/those pages were written before. //From mouth to mouth/under the earth/the old man/sends/the voice/of my today book/as an echo remained between ribs’ (The book)./…/ It can be deciphered in the verse of Gheorghe Anca a sort of exaltation in front of esotericutterances, of unusual imagistic delirium, fascinatin of a play ‘in dodii’, out of which he tends to do, otherwise, a kind of personal aesthetics. His attempt of restructuration of the real in a flux of fragmentary, insinuating images end, not rarely, with a stammering simulating the reflection. (Dana Dumitriu, 1976)

“Writing a poetry of the intellect, always at the edge of popular poetic creation, Gheorghr Anca outlines a lyric territory for himself” (Petru Romosan, 1976)

“The broadcast Mioritsa of Saturday 8th January was good, better than ‘Ode to Romanian language’ which included however an emotional moment Iorgu Iordan, better even than ‘Voices of modern art’ (a long discourse full of fine observations, of critic Dan Haulica), better… I am lying: it wasn’t a‘better’ broadcast, but a good one – and I may explain why. It was so because it felt all the time that the author (Gheorghe Anca) is convinced that making of an emission of half hour at national posts of radio isn’t some pursuit but a work of great days. He chosen thus an important theme (Presnt time of ballad Mioritsa; but the title isn’t enough attractive), obtained the best collaborations (Dimitrie Cuclin, Zoe Dumitrescu-Busulenga, Grigore Moisil, Ovidiu Papadima, Mihai Sora, Grigore Popa, Adrian Fochi) and had care to be an emission, that is a construction, and not a depot of materials” (Florin Mugur, 1976)

“With his five years long exposure to India and its cultural heritage, he evidently feels spell-bound and fascinated by its philosophical mysticism which unlike religious mysticism is only theoretical or speculative. In Ardhanariswara, several aspects of love – experimental or real, transitory and eternal and mystic and worldly are delineated. The influence of Eminescu, Lautreamont,Baudelaire, Montale and Gunadin is also manifestd in his poems.

In his sharp new voice, Anca is pungent, discordant, airs disillusional passion and brevity of human life./…/ ‘Parinior’ coined by writer to denote a utopian place is paradoxical because there he creates real life. It has theme, character and symbol setting in India.” (V.K. Gaur, 1982)

“Prof. Anca’s writings are at best described as reactions to his study of the Indian concepts and not as a support for Indian thought.” (Harish Kumar)

“I think that G. Anca is not one from those beati possidentes, he doesn’t possess his books but letshimself possessed by them, like in a crisis never surpassed, like a travail of an endless birth. Groan and convulsion of whose cod is just the show: the jungle, Niagara, typhoon, volcano, BIRTH…”(Mircea Santimbreanu, 1996).

“Belonging, by debut, to Generation of ‘70s – the wing of resuscitated modernism, the writer George Anca seems to live acutely the ‘dialectic’ of the postmodernism, in which the autochthonized nostalgia meets the search of some alternative sources of spirituality, being added a‘residual’, interstitial trust in literature.”(Dan Mircea Cipariu, 2000)

“Like Ahab in search of the white whale, poet scans the memory of Boston (for him Poeston) in

order to find the grave of genius of American poetry, Edgar Allan Poe, but, due to computer error, he doesn’t find him: ‘Edgar Allan Poe born no more in Boston’ exclaim this disappointed.” (DanielaIordache, 2001)

“Why Under Bell? Author himself would answer the best. In my perception, the bell could objectualize somehow his working ‘laboratory’, ‘submerged’ somewhere in own depths, to put light on the climbing: the place where ideas are conceived, thoughts are clarified, jewels are built. At the

same time, it could be the bell of king Songdok (remembered in the pages of the book, with symbol value of Korean divinities, object decorated with masterly medallions figuring lotuses, flowers, flames and heavenly fairies. A true divine art. Under the sign of bell then…”

“George Anca is a writer unique in his kind (and unrepeatable). Originality in which he conceives his writings, mobility of spirit and legerity in changing register of different literary genres and subspecies confer to him a distinct authority. Luxuriant spontaneity of his verb, even this is often in derive, is counteracted by the other Anca – the subtle, the suave – who absolves him of his ‘wanderings’, sometime, however, sublime. A verse like this has mission to have saved him: bird so white that/didn’t shadow me anymore “ (Ioan Mihut, 1999/2003)

“If we’d interpret term apokalipse in its strict sense, we’d go with thought to the New Testament and to the end of world, an irreversible catastrophe. But the term Kali, included in title, sends us to mother Kali, known in Indian mythology under diverse names (Durga, etc), goddess-mother, protector, and, at the same time, also goddess of destruction, burst against the wrong. If we’d dissociate the title in other parts, Apo would send us to the shine of god Apollo, and Kalipso to the spell of nymph Kalipso from well-known Greek epic Odyssey. And perhaps as Kalipso retained Ulysses on her island time of seven years (according to others, ten) trying to convince him to marry her, so also India retained the author of ApoKalipse for a similar period, but with no effort to convince him to remain, rather out of author’s desire to know in profundity a world full of mystery which, when you believed you discovered it, it pulls, like the shy maiden, the veil of ‘maya’ “ (Carmen Leocadia-Cotovanu, 2001)

in cellar I met a serpent

but I had pity to kill it

why so woman god left

if a madman digs cellar

you’re mad too if leave serpent

he wasn’t so mad poor fellow

he never mixed with any until

let him now madman died

and we remained who put you

I didn’t think when my clock rung

to become orphan I had got old

a grandson swung in cradle

a rain started to pour

covered court and house hall

entered garden cradle got cold

grandson followed lightning

to meet at once my father

and falling his ancestor he ran away

over pound courtlike but gardenless

let snake lie let thank god

woman come in mind now your house

increased and deserted feeds

flees of god’s lit summer

it was a night only light

wolves ate sheeps in forest

and good father on their trace passed night

bringing in village halves of sheeps and ewes

bow before foreign woman

beauty you understand the word

see is a whisper from heavens

for your ignorant hearing

perhaps I am cursed so

my love be ushered in all rooms

and resound up to mountains peak

but seeming not understandable to you

you know also translators opposed me

and lie by now under my white flags

dead man woman you have nobody alive

tortured by hate the buried kin

listen don’t guard so much

soon hunger will ugly you

as beauty hungers you today

why destiny would rest indebted

to you only from sons of disappeared empire

your forgiven brother alone gave his death

before he’d order in your language

to live more in memory of all

Zalmoxe is named your son

if you’ll conceive I put custom

all you fellows to bear names

given before and so dearly dreamt

Zalmoxe call him tell Zalmoxe

and come to senses don’t forget

Zalmoxe mark in your mind

and break yourself as if this

is your gift from my love

Zalmoxe is your gift Zalmoxe

this is enough to know in winners’ language

nobody would talk to you

on behalf with name of Zalmoxe

don’t cry don’t Zalmoxe

be his birth giver be Zalmoxe

don’t perish Zalmoxe

resurrect yourself Zalmoxe

throw devil’s mask

throw devil’s mask

he crosses self

glues face of demonic face

shadows thicken he grins at them

tears up his face shadows thicken

then he play to them a pantomime

throwing mask

throwing his face

pillar breaks in his hand like bread

cuts sun’s mask in forest

bark furrowed by faces

mask glued by broken pillar

cutter cuts it in shapes

shadows manifests in Hades

cut him at paradise’s gate

cut up god

first around saint decibels

my face got covered in a dream

I have cut tree mask maker bark

pillar with mask on face

ghosts imagine

black mask on white body

devil Salomea laughs

he had cut Ion’s head

devil laughs cut head

on a skinned pillar

the cut on whited

devil weeps on rot of paradise

cuter throws him

mask maker don’t speak to him

mask maker is cuter

but pillar falling

face falls at earth

buried by saint ghost

no mask maker no cuter

only shadowing body

under shadows of décor

he shows all décor of some surrounding

and extinguishes extinguishes extinguishes to be stronger

god don’t light candle

in capillary masks’ skull

that a child in front of him rises

when didn’t cut neither woods nor in bark masks

you to await in mask in wood await

and world’s strongest falls again on mask

don’t let pillar fall for badly would hit him

he was dreaming manly on weeks

mountains traveled by a colombina

broken of love and she was of wood

born from passionate flesh

to be loved firstly with eyes

sweetheart sweetheart sweetheart

he was manly dreaming sweetheart

and in forests traveled with axe

and cut perfect trunks

up to blameless pillar

his axe became mute from before

and they started up on a side

above where forest weren’t

oh if axes would be heard singing

over heavenly silence mirrored in pitch

if they would be heard and they aren’t

and they run and at once fall asleep

beyond a tree axe takes shape of serpent

and whistles only for forest’s virgin

whistles beautifully that fruits fall

in flute’s bed by cuter followed

if axes would be heard singing

he dreamt to awake from dream

mask maker had parted from sorrow

he remained to whistle to that shape

perfumed saint mother

with saint child who from saint ghost whines

but he doesn’t heard him sights fly

and descend only for babe

is perhaps she babe and perhaps whines

of her longing when was saint

like now but another time

with god at face

mask maker sold his masks

forest shaved its cutting

perhaps is time you come

but how with shadows Christ

a child is in player’s being

and one near him less wept

us to weep or one from up to weep us

and perhaps man of secret laments by heart

good-for nothing connoisseur beautiful child

a cuter on this world still existed

and in heavens climbs rumble of forests cut down

and axes beat not to get roots

in world’s hearing the wept by lord

mask maker walks softly like in dream

to wear his last mask far away

between flutes deadly deafening

mask maker I play he played in last mask

black he surround himself by demon

red in wept eye trembles

feces submerge in forests

cut by wood cutter

before to discover the abyss

his life didn’t end

or he didn’t live his end

he scattered his mask namely

to follow it himself until meet it

and demon smiles to him at crossroad

cutter’s pillar rises

on way where angel had fallen

why wouldn’t be cheerful mask maker

when his mask flutters unblackening itself

with eyes in golden sight

rejoice even in you would rest

ghost what ghost you patched

in ox’ skin in lamb’s fur

in pork’s hair in coal

enjoy you mask maker

and he doesn’t he made it to me

prayer to gladden me

when I’ll play him also author was

at face but this had broken a hand

see how man broke his hand like bread

he said I intern my hand in hospital

it is worth to go to hospices

at once with your demiurgic hands

demons flow from fingers

and said go and see what people

gathers believing that I harlequin

doctor will come to heal them

from a movement of eyebrow

a tale with a mask maker I asked from him

and his last mask

he took our word

didn’t decide himself and let me free

for he was thinking to a child

carrying mask full of fear

he turned it in profile

it was an axe to cut

had teeth saws

beat it child

to put it on my face

and take it out and play

he says to me

I want to die under mask ravished

to bury him burying me

and mask immortal laughed wept

face profile my face

I am afraid to let it in palms

how afraid am I of a cut palm

venerable faces you still remember

masks of the old

mask maker and cutter parted

mask alone shined

it makes mask maker’s face

cudgel grows body

saints peels off ghosts

then poor starts poor it

From mill

from mill toward village a half

of kilometer unloaded rambles

a man returning from town

far off as Fagaras Mountains

he looks it’s night says nothing

speaks what speaks deals

with a woman unseen if she threats

him for in sleep is dripping wet of sweat

he doesn’t start to right as churches wait for him

on left unrotated earth stops him

he still to mill feels going

but wouldn’t grind his bones dear

will it indeed enter something his hand

or in vain we wait him to strain in basket

firstly he thinks himself barefoot loving dust

his cloths fall cranium remains

on it wind thoughts to thin him

until it will dispel living flour

he tries trees if not shot into ears

he wants in arms mother in arms wit small child

he wants with his ribs to root side

better than dead in world mill

light off he will preserve in window

for so much he asks a life from branch

only that branch sends him to not stay

alone grinding mill on bad weather

hey did you take your salt birds are

ready eggs to knead bread

come on dead village loves you in dead mill

flour in sack also I for what mouths to carry

from mill towards village looks Gica

through wave of wheel he feels is moving

and sometimes even walks among men

by bald miller dismissed

they all with eyes to a horse at once

from palms beat when its limb undo

miller turns his had

to know who didn’t applaud his horse

while there reckoning Gica

laughed as cartilage in horse doesn’t quite pull

oh what a pleasure life as it is

if he could live it in world mill

cigarettes formerly smoked on pool’s bank

sparkle nets with fishes on bottom

saline blows in them from under ground

beheaded moving loch’s taste

fried to roll it in stripe of meal

like in heated room what a life