vineri, 30 decembrie 2016

GRAȚIA HARULUI


de George Anca


George Anca

GRAȚIA  HARULUI

grația harului – mâna cauzei – toată viața – diclotor – stare de liniște – împușca tot - rarul șesului – timidități – ce nu v-am spus – zilnic scris – cadavrele visate – te știu – mângâierea norilor – ții minte – ruină din ruină – ușa cu dușman – leagă după lege – frica – ce de amănunte – copilul privește – lu – romani – pulbere – o voce – visul e un prezent – fuge țestoasa – între tren și gulmohar – i-au pus – dodii de piatră – vacile slabe – la ce ne-am crede – cubul cosmic – contemplu tragedii – fum de liră – lucrurile ograda – moartea vedere – grația-n lege – dedesubtul paraliziei – râșniței apologie – rimele mirele


*
graţia harului golul înnăscut
petalele teilor în apa roşietică
lump pe umăr diagnozat cancer
cu nimeni nu vorbesc fără
tristeţea că va muri
pericol de reflectare mortul
amuţesc plantarea oglinzii
de când n-am mai disperat
tremurarea sufletului de sat
răriţi chiliaşti negarea
falangelor în labirint

*
mâna cauzei antiincest fi-ve
trupuri de nimfe ondulând portative
view piscul pietrei talaz cormoranii
măiastra prin Lichtenstein maharani

meduză hai sirenă mai live
nuduri conversându-se homo hive
nu gândi iar spre Lainici din Peştişani
azi de nu mâine la mulţi meduzani

prăsila altădată adiată
adiată prăsila altădată
altădată adiată prăsila

la egalitate versta cu mila
minar minaret baha'i bizantir
tatălui fiului duhului mir

 *
toată viața am râs
cine nu mă auzea nu mai trăia
şi nici nu mă mai împuşca

să râd singura
bucurie a morţii
în vârful lăncii

tandreţe râs de lynx
ne prăpădim de inimă
pe o burtă de chirăieli
                                    2010

*
diclotor am înghiţit
galbenă mi-e ţigla
somnul ozalit
mărmurită sigla

toarcă-se fuiorul
pletelor pubere
prin tot Pariniorul
răcorit în bere

martie de trup
stângii de gheţar
miaua după lup
duh octogenar
                        1987

*
stare de linişte foşnetul plopilor umple-l agale
păsări înfoiate pe muchie tăişul zale
ce de sfârşire apele peritonitei prezise zică
haramul întors zadarnicei fugi fulgerând furnică
te-ai supărat pe crab mi s-a părut că luni
treisprezece iunie o mie nouă sute şaptezeci şi trei suni
o fi fost altă zi de aici a ieşit scandal copii
cum vă petreceţi clipele cu zodii prostind vecii

naratori durerii  generaţii ucise în singurătatea-le de unde să mai citeşti o carte românească  dracul în grevă  nu vă voi mai cunoaşte mormânt  rău îmi pare c-am fost om raselor nefast sindrom bine-mi pare să fi fost rostul fără rost de prost sub călcâi feţe de neam altuia gutui în geam

o capră imensă căprarul pierdu
în cântecul fetei din Xanadau
infirmiera şi jalonierul
se întâlniră a bate fierul
                                                                                                                                           1987

*

împuşca tot ce întâlnea pe câmp şi pisici că strică vânatul
nume de vânătoare străină analogându-se temperamental
douăzeci de nebotezaţi părăsiţi în maternitate şi tu naşul
eu tot ca profesorul anca şi nu-şi găsea  kaironomia
 
actorii fumau la semnalul meu şi pe ei căzuse mahalaua cortinei
cu maşinile până la Alutus crâng parâng şcoala din Stolniceni
birocraţia ospeţiei deritualizată mai pe dinăuntrul adâncurilor
ţi-aş citi din roman de nu l-aş fi lăsat în veranda de clor

din norul vestitor lunecase pe culoar un ţânţar din India de atunci
orizontala periculoasă vezi versuri pe steagul lui Tudor
mi-eşti la două-trei miopii te-aş citi aş mai scrie curaj
de a te dezintegra într-una cu actorii teatrului popular

repetiţiile voastre cu Brâncoveanu la Horezu-n pridvor
zece mii de oameni apoi serbare câmpenească trei sute
de ani dacă se face pe plan central ceva transferaţi
preşedintele academiei cu doamna îi vrei mai mult de o zi

pe la mănăstirile restaurate sala personalităţilor la Cozia
sunt subiecte voiai un telefon nu mai e nici soare
răbdarea inconştientă a berbecilor până la tăiere bătându-se
ăsta scrie bă auzii uşa voiai să mai vorbim cum zbârnâie şoseau

te uiţi la toată lumea asta ca să nu mori cu uitare
vânătorii de munte pe Grui erau polăţi cu schiurile peste una
în curtea speriaţilor s-ar fi închinat brazii fărâmarăţi
glezna mai apoi altuia îi vârâseră baioneta în coaste

muriseră soldaţi şi brazii să-i taie nimeni îi urăşti
numai lor nu le-ai spus numele altfel generalul colonei
mi-arăţi genunchiul pătat oricât te-ai spăla cât era ea
acolo spală pe cap p-alea din coafură o fi având şaizeci de bani

prea dintâi cu muze vite invocate potcovite te-am citit scrisoare azi
metri din Farasalia ne încânte falia gurdwara Wadalia
ţi-e credinţa întru Toma tatăl tău mai mult ca-n Roma povesti-ţi-aş puja homa
ciorba de burtă dans Mărie Dunăre jie aşteptăzie
te-ai dus să te speli pe picioare singură chirurgie-n judeţ
mâine la Târgu-Jiu hotărât după ale noastre  natalităţi
                                                                                                1988

 *

rarul şesului înconjur semănat a semăna
de răsare soare-n zare mama mea
apele sub râpa toropită beduin
prin pustia aplecată le închin
dens pietroiul gâtu-n zbor şi pulbere
ibişii mi-l poartă să mă spulbere
pletele pe spate de departe maică
flutură de ziuă rariştea strigoaică

*

timidităţi spre doamne nicicând autopsiei
doinindu-te de treabă cu drac din drac elfie-i
neînşelat părerii cu ceartă mă trataţi
şi anul ăsta mâine la pensie de fraţi

că te-ai născut urmării de drum întârziat
şi-n lume niciun soare lumină nu ţi-a dat
de-ai încercat tu singur să te să-l dumireşti
cum nu se ostoiască ardenţele cereşti

dictoane crengiene promise la dictare
nu mi le-oi spune mie ci zarului mai tare
păcate mai la rimă de-o grabă-i dai să mânce
Smântână prea mulţi spună-i Smaranda din românce

de-o meditaţie la Creangă-ntre Găina
şi Polovragi de-ai zis-o te-o sătura străina
antropologi prin virşle mai prima seară nimeni
şi fetele nubile cu iepe stoarse cine-mi

apostrofat acordul ex tempora mai rar
în potulpondul nost' no iubindu-vă pe zar
bolund rotund o roată cu Horia elin
Ilinei drag ori sorţii Crişan afeminin

sunt veri prin rara asta fecioarei adormire
m-oi mai culca pe norii trecuţi a mânăstire
abjecţi şi totuşi volnici se spânzurară doi
în Brad oraş cu aur obştescului gunoi

*
ce nu v-am spus spunându-vă totul este însăşi viaţa cea adevărată
nimic spunându-mi ce nu mi-aţi spus este botniţa câinelui juma de bilet
cinci minute absenţa gospodăriei probabil o oră şi te scriu muncită
de-ai suferinţei păstrăvi nu mi-a venit transcrierea replicilor sărut
vara asta n-a plouat satele s-au întomnat cu păcat fără păcat
jurăminte câmpia foşnet clopotul te-am văzut pe sub umbră
vizitată mângâiere bună ca la înviere maniere grănicere
păcat de înjumătăţirea credinţei uraniu transpirând porii
*
zilnic scris lui necitit
cu amorul a fi chit
nervii blonzi când antracit
nopţile ne-a încălzit
ochii arcul şi săgeţi
din cer nu te mai înceţi
sfâr şi sfârc o oră stârc
de nu ne-a mai zis nici cârc
peste golul cel golan
jumătatea de pe an
veac de drac în veci berbeci
sângerează douăzeci
ce mai zicem ochilor
vrăjilor deochilor
orbilor şi chiorilor
porumbeii ciorilor
*
cadavrele visate mutându-mă cu ele
pierdută tinereţea în noapte fără stele
în ramuri ciucuri roşii de capră ziua asta
dezinvoltura oii frângându-mi-o nevasta
lai epifenomene memoriei simbol fi
simbolul financiar mi-l ademeneşte Dolfi
scriindu-te aramă ieroglifei duse
zadarnic stai pe gânduri demult nemaihinduse
cum nivelat maidanul decapitatul dâmb
fereastra de prin Delhi holbată-i la hadâmb
pe când în miezul toamnei morala e morală
zburătăcită zării pe jos cadavre-n oală
*
te ştiu de la el
trei de-o ardeleană
vedele carmel
anului în cană
cana galilee
si move e pur
puranele deie
upapompadour
şterşi monadic robii-s
cu program în oră
dar ora pro nobis
ciacoră cocoră
purice pe burtă
somnul aer tot
Toto se îmburtă
linsului pe bot
*
mângâierea norilor
albilor albiilor
peste orbul ochilor
profilul meduzelor
copiii geamurilor
mai în susul munţilor
triorul comenzilor
iar văzutul vedelor
mai mulţii picturilor
monştrii aşteptărilor
obsesisme zărilor
vârfuri cordul corzilor
albastrul comorilor
văilor plutirilor
*
ţii minte dominoul după-amiezii
se însera sau numai norii se apropiară
întâlnindu-ne amintirile zilei
cearta se-ndura de lacrimi şi-am surâs
de-o viaţă mai nainte linii palma
la sol un pumn din ultimul senin
trăznetul mângâierilor din răstimp
şi desfăcut nu-l mai vedeai întoarsă

*
ruină din ruină-n Laiţa
victoria cărând geamuri
cadavru beat pe terasament
întors cu piciorul fiu-său
grecul şchiop schimbase
nemţoaica pe ţigancă
arta pierderii şi mai
ales pierderea artei
nevroze concludente
mecanicii pe drumuri

*
uşa cu duşman ce intră
nucile comori de vintră
spargeţi-le-n litere
păsările bitere
hei de pot să stau să scriu
cum de nu cu alibiu
vocea mamei fiul vacii
pui de cuc
italici sacii
dumnezeu întreabă ce
alta cu păcatele
ştiinţa pe la deştepţi
o mulţime şade drepţi
se prăvale cu mesteacăn
codrule eu nu mă leagăn
*
leagă după legea dimpotrivă trivii
pe a dans a doişpe una şpana Chivii
uite-o algoritmă treacă râpa frunţii
obcine pereche aură cu munţii
veveriţei vetre flacăra te cară
cu îmbrăţişate falduri muladhară
cât abstracte ştersuri stresuri rest resteie
sfintei nu şi sfântul boului scânteie
*
frica numai apoi iubirea prin laur
cum să te mai şi ucizi altfel tapas
zadarnic aproape nicio upanişadă eros
dacă n-o considerăm pe singura
când mă lamentam în dialect pe sânge
sunetul morţii ne îmbrâncea într-un dans
părere contemplată cu ochii pleznind în fum
după groapa îndepărtatelor bombe timpuri
*
ce de amănunte a nunţi anunţi
altfel din colţ în colţ din munţi în munţi
şi cartea o întârzii să ţi-o scrie
a necititului peţitorie
în abstinenţe cozi cu cozi
blonde mai rar şi de te-nnozi
colecţii speciale gemeni
şi fără tine ţie-ţi semeni
                                    1989 / 2009



copilul priveşte prin
picăturile de ploaie şi vede
o laie o oaie un fir
de păr şi un fen
fenul usucă firul de păr
cu ajutorul unei prize
oaia dă lapte la puişori
cu ajutorul unei ţâţe
după ce vede toate astea
mai vede un fotbalist
pe nume Augustin şi un
portar Moraru în poartă
Augustin îi bagă zece
goluri şi se cară acasă
copilul mai vede ă
copii care mănâncă papuci
*
lu era un lu care avea un mu
mu era un mu care avea un lu
într-o zi lu l-a lăsat pe mu
şi s-a dus la lu
într-o zi mu l-a lăsat pe lu
şi s-a dus la mu
mu de ce ai un lu
lu de ce ai un mu
*
romani recitiţi în
greceşte romane
străveche batistă
pagina serii
clasici hidraulici
literă în haos
într-o casă din Dodeşti
mi-am adus aminte veşti
dodie pe unde eşti
prin delirul indigo
zise Iona lui Godot
du copacul dincolo
*
pulbere marmora
de-atâta imitaţie
floarea morţii
împerechează porţelanul
paginaţii în
albul prăbuşirii
era frumoasă
şi-ţi semăna
rimate ginestre
gheaţă pe ferestre
naşteri de Eminescu
în arsul codrului
*
o voce te descoase din negru
ricerche întâlniri de mantre
portocala sfârşită renaşte
viaţa numai una şi a noastră
suflet la jumătate boreal
cum femeia iubeşte bărbatul
alţi ani în teatru adormit furbul
grăbindu-i-se de-aproape şi Clelia
*
visul e un prezent
mereu la trecut
fiinţa de-altădată
pasul te gândeşte
unde ai ajuns
avalanşa
înzăpezeşte marmora
în ţigănie dacă ningeţi
vă băgăm în hârtii
cheia-n uşă nu mai pot
s-o răsucesc
păr alb nescris
alt os de cântec
pe limbă cu infarctul
nimicuri pline de reproşuri
cenuşa-n cap tankhaiya
ochi închişi în geneză
greier în ou kritos rărunchii
gura se deschide înăuntru
*
fuge ţestoasa
din carapacea impasului
pasărea râsul
ni-l smulge din dinţi
desasasinăm asini
Sri Ri grâu de greu
munţi reîmpietriţi în cădere
cerşetorul albastru
pe treptele gării
cu spatele la cei ce vin
cu faţa la cei
ce se duc
*
între tren şi gulmohar
roşu var pe flori de jar
d’arbor frigul  ne
retrage din sintaxă
mă temeam de rânduri
ce nu s-or mai scrie
mă temeam hârtie
*
i-au pus cărţi hârtie
creion să vă scrie
de la veşnicie
darmă dharma
expresii în ştreang
înapoi în aer prin
Di Se Nya Non
*
dodii din piatră
prin praful pierdutelor
cărţi de sculptură
voiajul clarităţii
apa e dodie
bat stropi în geam
cântec de punte ridicată
*
vacile slabe speranţe
de le păscusem pe Gange
despărţiţi pe pământ
în cer nu ne vedem
înapoi nu mai privi
transparent de agonii
în viaţă mulţumeşte
numai morţii
timiditatea timpului pierdut
orgi de reîncarnări
în contemplaţie
*
la ce ne-am crede vii
la ce ne-am crede morţi
la ce ne-am crede
nepregătitei fraze
în rece dodie
înfloriseră teii
răcoarea sfâşie
suavitatea înserării
cuprindere de aprindere
pretimpurii părăsiri
perfecţiunea ignorării
ficatul printre malarie
destulă invitaţie
antisemnificare
încă pe viaţă
ne-am dus mască
ne-am întors faţă
*
cubul cosmic dispăruse
nu numai cheile dar şi uşa
întredeschisă cu cheile în ea
Usha zeiţa zorilor sanscriţi
sterilitate muzicalizată
intercalare sinergetică
vioara Emiliani albinele
cercelate pe flori mov
nu mai e de băut nici ipohondrie
lucrurile merg mai bine
săptămâna scurtată cu un cap
intră în cornul de yak
*
contemplu tragedii cu
mentalitatea protonului
până-n Zeelanda
ne-am dus pe jos pe jos
printre tei printre tei
râdeam la rădăcină
fără a mai spera
a usca-ne înecaţii
în gaura neagră
când vă văd plouă
de mii de ani cei mai
pregătiţi pentru moarte
aşa viaţă prin viu grai
ziua bună miezului de noapte
osul cenuşii înaripat
extaze arse valuri de copii
*
fum de liră vers nu ştii care
tot filme chirugicale
nebătută nevastă la înmormântare
îţi pun capul pe tocător
porcul ăsta mai frumos ca la oraş
ai colonelului sub ai generalului
bărbierisei bustul de Brâncuşi
cu mâinile tale din Brăila
ca pe un alfabet Braille
te interesează scrisoarea
dinţii ori kama repetarea statuilor
spirit vizitatorii suferinţă vizitaţii
*
lururile ograda călătoria
recunoşti cum nimic n-are preţ
pe zero îl va elogia mia
mea de încredere precupeţ
trecere sigură şi spre neant
soare duminică vei şti de spleen
de astă-iarnă încoace vacant
încă de două şi de trei pri peşin
nu te-am întrebat de plata placentei
mâncate în doi cu dinţii mileniu
başca verdelui venelor entei
prin sângele fără venin cu ingeniu
te-ai clamat serios a ţi se primire
oferte înaintea tăierii după
răspuns a dijmă plusată tocmire
insistenţă de nuntă anulând jupă
scuză-mă cod nemângâindu-l
de-am lăsat viaţa pe scară
povestindu-ne de copii jindul
cu dorul de neamul rămas la moară
*
moartea vedere
mâine repetă
paşii prin teatru
dai măcar din gură
a pledoarie
înfulecându-te
*
graţia-n lege nouă apune
iubitori de coroziune
am postit n-am petrecut
atmosferă fără început
clar schimb canzona zero
mântuie atmosfero
bicicleta n-o fura balcan
prin ruina din grădina hindustan
întors din stinse imperii
preferă frumosul căderii
pe o ţuică mângâiere
pe uitarea mamei mere
mi-e de dublul tata-mare
beau ca pe dezinhibare
lumina se stinse acu
mumă-mea pământul o-ncăpu
întunecimea-mi consacră ţinta
rămasă în gitagovinda
*
dedesubturile paraliziei
domnul colonel rugat
în dodii să tragă
risipă de claritate
gangetică aură
umblet secret în
nefericirea urmaşului
ce rol are sculptura bunicului
în viitorul război
trei păsări furate
vor apărea pe un front
poveste de dragoste
în plin fundamentalism
cărţi bombardate
sinucidere aparentă
crima de a rămâne în viaţă
cimitirul vibrează
cenuşa pluteşte pe valuri
elefantul îşi fecundează
perechea moartă
nu văduvitul
trimisese scrisoare
discretă spiritualitate
a asasinatelor
a doua viaţă
trei trandafiri de
culoarea Jaipurului
păsări nesperiate
de greieri
*
rîşniţei apologie
neam durere cap etnie
nu mă ierta neamule
c-am băut paharele
lungul stuf proeminent
sârmă-n câini de testament
ultime culuare
descântând culoare
scrisoare cer s-o
transparenţei  verso
nejignit în clipă
frigul ochii-ncarcă
apatii onoarea
ploilor mitarcă
demostra-va dintre
gări paralizii
mintea de la moarte
bocetele vii
plânsul în cădere
de izvor tonal
ţi-l aduci aminte
din prea tânăr stal
ia-o transatlantic
după neam de sfat
fără tinereţe
fotografiat
*
rimele mirele v-am povestit
săptămâna trecută
de ce iubeşte cel
cu satura Milano
de ce iubise Genova
azi nu deschidem uşa
laudă Londrei
tren de Zagreb
podul la Belgrad
două numere de revistă
lăsate la gară
unul buşi uşa
bănuieşte pe cineva
cu hotărâre a ocupa
ţăndări camera
magister ovium
nescrise decapitează
clădirile nezugrăvite
simetria cealaltă
nu trece nimeni
spune bătrânei că
petreci anul nou în Egipt
şi te anunţă temperatura
Nilului ochi lângă ochi
un pas şi-ai ajuns
golul timpului
de până la moarte
very old man singing
şi nici ţipenie
ai comentat
stinsul chibritului
paingii grinzii
rărite fobii
nu mai spune
biblia am lăsat-o
doamnei hinduse
n-avem decât Viena
alte discuţii în expoziţie
azurul concentric
cazul uşii în prăbuşire
ancoraţi în praful statuii
ai deschis uşa dă să plouă
la lumânare muzici
cuvintele topite
aş scrie obiecte
sărite să achite
şi ele dispărute
probabil sinucise
picior da capo cârja
asfaltul scârţâise
şerparul din ziarul
cu parul şi ferparul
s-o adumbri de soare
de mai răsare sare
în rana milioana
soprană la cormană
târască-n tamarască
o broască râioşească
viaţa te soarbe de
boabele sarbede
n-aştepta oaspete
genelor proaspete
rânduri nevrednice
luntri norveginice
                        1985 / 2010

luni, 26 decembrie 2016

MOSCHEE ÎN PERSOANĂ

de George Anca

George Anca

MOSCHEE  ÎN  PERSOANĂ



Moschee în persoană


*
Indio sanscrita ce ne-o mai mântui
Kapurii tot punjabi noi rudeni
din Mumbai ni s-o trage Ribeiro
neprins în meditație de Arhimede

de nu veni-vom la rând voi scrie
de mii de ori mai lung drumul
decât sticla întoarsă sanscrit
într-o cameră numai a noastră

nici nu putui trimite devenirea
mi se mișca urechea niciun vânt
olimpii sol solar măslinilor
de după acalmia frunzelor

*
nezâmbitorilor spre nord
uscați câtă frunză și iarbă
de noapte încotrova reflex
prea subțire obrazul lunii

de ce rupi flori nu-n India
alergi să vin după tine
pe jos și tot ajungeam
nu știu când am plecat

n-am zi cât am de lucru
pe nedormite zi tot se face
drămuirea nimbușilor ace
plouă doar nemișcarea

*
palmieri nescuturanți
lacul sub albuș d-amanți
păi săraci fără de sfanți
ciorilor dinspre atlanți

rugăciunile fără nimeni
involuntarisme politice
neamuri cărăușite
sub ăi revărsați

sanscrit longevității
iubind nu altceva
loja uzură tropic
a nu mă recunoaște

*
scrisuri pe ziduri privești cerul
dezidite versete climatice an
voi face de dimineață ceaiul
amân bucovinisme begane

de nu mă scot pe patru brânci
atunci în picioare să văd
Reșița să te duc după tancuri
de nu și trec și-mi păruse

la Novi Sad lumina calcuttană
mirării întremare timp
ajutorului neinteresat
răspuns de la-nceput și-acum

*
n-o să caut companie mi-e de Platagea
Șiv de trăia Pitampura chema
Gabi digitalo Bărăției sculpt
picto lance catedrală  în Pipera

*
mărire antecedenței născătoare
mami imam deandoaselea
pe retezate în admin
azi nu mai aprinsei lumânări

pridvor primind americani
calote tropotind prozodieri
19 doctorate despre Satya
dau mâna și o tulesc la teatru

*
picați plecații întru nimic
și acum și diminețile
nu mai știu să fac educație
de joacă tot n-o mai fi

prăbușite educații și arte
manuscrise abecedare la ăia
cu ce să mă îmbrac la teatru
bani într-un buzunar inventat

întrerupere să mă mănânce lupul
de ne-am apuca de rol ai adormi
ce mai pe cine fix pe lectură
adormiși la film cu porcii în brațe

*
până la urmă tot visage tot ăștia
în neînțelegere absconsă talmuzii
exact ca-n 89 nemaicomunicând
ne confirmăm silențios petrecerea

nici chiar așa artist cobire lego
ori yoga degetelor cerebrale
postlegomena numai infernul
Sârbiță vrut să-l vadă Trompone

întristat restul vocii unun treacătul
normand pierdut în lucruri literare
că retro să ne suportăm fațada
uzurpatori în cunoștință de Ignat

*
urc eu trezitul pe trei ore
chiar două ori deloc belan
a ne cocli prin Insule Azore
etajul unicatului taman

ții frigule de foame nu îngrași
până-n adevăratele sărbători
singur steag la Haralambie hai
pe cruci în sus vii morți pomenire

artiștii sus părinții ochi culise
ne-om vedea fără explicații
nici lui nu-i convine tăiere Ion
cap mănuși vreo oră alte ore

*
nu legătură nu sare pungă ușa
neînsorire încă poate seara
abia abia crestez calimerar
mesteceni toamnei înnegrire

hiaturile-or ghebui last pages
și altele la rând intranscriptibile
tramvaiul școală gâlgâielii
nenorocire coboară vreo zece

ce-o fi la întors mă vaporizez
roman de citit îmi mai trebuia
n-ai cum și mai unde clemansă
s-o și înfrigura ura necazule

îmi selectez ratajul de-o viață
pritocitoarea demodată pricini
unde mi-ai fi hotarnică jupuitoareo
să-i pară rău sedusului cazac

*
ora în gol ba plin de târâtură
hai ambulanțele de-o probă
pe șes mai ca la big scârbelniță
de la Victoriei coloane revolute

o doamne doamna se compune
pe revoluție cu picătura picii
o să uit chiar până mă întorc
de nu previzionarea subconștientă

pe ce comandă împușcarea perpetuă
de nu s-o fi oprit revoluția busul
calc pe șiretul lung și cad
pe palme până la asfalt

*
transcrie fără dăscălie vers patrie
colindători parabili autodidacților
se strică revoluția sub pasaj
de-oi mai vedea-o ți-oi aduce-o

care conversează mai suport
ce-aș mai fi citit sentimental
și partea mai cu ucidere
ăștia se cunosc prin subiecte

bine că nu mai lucrez acasă
cât să nu mai ies sărbătorile
armata încă o-nchisoare mutată
m-oi fi învățat cu strangularea totală

așa că se dedică ucișilor de la Dalles
și strangulaților de la big și eu și tu
omor comemorat de vine bus
ce ne-am flenți picerele

*
nu termina să te mai am alb
împărțenia întremează cheful
dar câte flori și frunze rupte
pe camere de ce nu m-au umflat

moschee în persoană Leordeni
abundă câți la cât răririi drum
lentoare Parmenide pe fa
de-o temniță tot barbiană

curci nemairâsului topit imam
de-ai podului între bretele
căciula până-n ochi leurdă
ăi mulți la loc și la etaj

mijlocul neîncăpător menajului
voi colona transcrierile semi
închiderea de sine dame burcii
de te chemasei gării băimărene


toți sub topoare

*
cine mă va omorâ
de nu însumi iar în dodii
care nume îşi mai face
unde ne-om şi mai plimba

în zen părinţi muriră
lăsându-ne durere
opri-voi a mai scrie
valul de strangulare

*
îngrop

îngrop din grup un prapur
de purpură pe hapur'
coloanele de papur

eres întrebi per cuşcă
decapitării uş că
alb muntele ne puşcă

în vremea toamnei aste
se scutură năpaste
pe Eva dintre coaste

cu pagina pe luncă
ne lunecă speluncă
împunsă şi de juncă

lăsaţi-mă vă las la
cadrilul cu odrasla
cu maslul şi cu masla

*
de-aţi murit în
accident colectiv
venind de la mare

abia porumbul veşted
ori scrumului agheazmă
desculţă crângul secetă

săgeţile chininei
tragere de friguri
gurile pergamente

*
făcură apele de ploaie
maluri de leşie
într-o ţipenie

cum că te-am lăsat
cu nebunii în camera
cealaltă a părăsirii

de-aia se duce omul
la Focşani să nu
rămână neîntors

*
din optimism în Bourdieu
mă regăsesc în chei pierdute
coloană larvei oarece gambă

în dreptunghiul holocaustului
roata evocă moştenirea
indiană a romilor cu 16 spiţe

numele scris cu
litere coreene pe
muzică de sinceritate

în cerc ajuns ahimsa
de la Gandhi la Obama
trecând prin Codreanu

*
iar spune-mi

iar spune-mi de Transilvania Ioane
şi crucea prin aer dintre obloane
eternitatea calul la căruţă
de Ilaşcu lupta nu de Druţă

pleznim altar într-o reţea sasă
ca mama copiilor de o rasă
cu Sorescu la Cumpătu muzelor
ne în cabană rece scuze lor

ni se întâmplase Dosoftei
mântuind smântei cârstei
în Boboli sus de Pitti
găeştenind pe Nefertiti

în muzeu bărbi vatră
aseară ţesute pe natră
în Orăştie ritualitate
cât la Stonhenge nepoate

că fata ni-l va da la răsfăţ
cu ţigara-n gură tu băţ
lui vocativul şi toate
verosimilitudinile nepoate

mă scriam muscă pe perete
ori şi tu din băieţi şi fete
da’ nu minciună subiect
fără de gândul abject

altcând cu piaza amiaza diaza
încercându-ne apocatastaza
grup de poeţi duşi întorşi
dintr-o memorie brâncuşiană în Gorj

sus n-am rimat paznic Tolstoi
primise de rachiu un buduroi
ochii-i sclipeau ca la indieni
ăsta din nemuzicali şi nefertileni

poate cumva din lemurieni nu alexandrin
cum regelui îi îngână Jean Racine
mama venise la Sibiu cu rachiu
ba am fost la patrimoniu patrichiu

kaironomia mia cui calicia
kairos ca i ros cher os moşia
ţi-o traduc în naştere recunoaştere
într-o lume fără mai maştere

mama iehovista tractorista
sovieticei cu socialista
oriunde ai filmat-o la vale
Plato o citeai că de jale

asta ţi-ar fi bunică străbunică
de la Andersen o tunică
pui golaş melc în paşi
nepăzit de sultani apaşi

prididească petale pe hududoi
să vă faceţi trei din doi
meargă moara pe mălai
l’al botezului alai

urma scapă turma curmă
numele tău împrejur mă
şi noi la Ilinca îţi cântaseră
la sintetizator şi laseră

vom trage-n jos pe mal frumos
a te distra până la os
din mos străos a-ţi vorovi
de morţii ce au fost şi vii

mai înaintăm afon
răsărirea pe pogon
păgâna cu ochii mari
măiastră prin indorari

am şi vorbit aseară
cum ajungeam la gară
pe senzaţionale
brăţări bumerangale

cum hoţii dintre gratii
arată spre Istrati
scris pe mormânt Brâncuş
cosonii în arcuş

n-aş divulga în proză
războiul de o roză
nu m-aş umfla în pene
cu zidul de balene

*
tentacule

tentacule plevei
livide vânând
negru Augustin
nealb Dumas

blestem nu vrajă
om diavolului
diavol omului
incomparabilitate

acelaşi păcat
altă judecată
cinci minute
mult şi iute

judecând veşti
faste feştile
într-o împurpurare
părul încoronării

plinuri de deliruri
amour de soi propre
eurogeometrie
algebră islamică
                            2007


toţi sub topoare

toţi sub topoare
ce vine nu se ştie
nu se scrie nimic

în ce război om fi
pe muzică retro
noi tot învinşi

pe afară vântuie
liberarea de existenţă
voi aveţi oglinzile

abia îmbii scenei
viaţă de respecte
retranscrise spectre