TULSIDAS VS SATYAVRAT

                        George Anca

TULSIDAS  VS  SATYAVRAT

                        TULSIDAS

nu se ştie mai niciodată Tulsi Gangele gust mai simte cenuşii ce staţie ne ancorează în răcărie pe slăbiciunea blestemelor pestă buclă nepieptănată de seceră poate nopţile barcagiilor arşi de nu ne-o fi fost duminica rug poartă-mă în telepatie lui Rahim

mergeţi încă o noapte o zi de la tren la avion o noapte în aer o zi petal care ce-şi dă în cap fără silinţă şi din încruntare face râs faţa dharamshalei colosalităţi ghirlandele albinei ştreanguri înflorite mieros o vieţuire nepenalizabilă veacul dintre pasul kali satya

am mai trăit din opt în opt ardenţe povăţuitoare Kasi flăcările fumul de mort lemnele ne reîmpădureau ne şi cotropim alergiile şi avem loc precum în oglindă nenumărată faţă de pod ridicat la sosirea venei

am sărit o foaie stării de tren varanasian pe după indorian sculpturi la zid zburate din sud lauda fugii de Bach am mai căzut la pace strigătul când muzica

lungi colungi Colaba încă a mia galerie cascheta lui Shiva cum să pricepi corlata sarea n-o vărsa încă trei mirodenii în vânt prafurile curcubeului pe frunte alb o frunte la Visvanat voi mai şi eraţi hinduşi diasporeni

nu eram cel mai rău în vria octavelor neprcepute autoaed de n-ar fi de prea la revedere de-aş fi eufemistizat moartea-i samadhi zicându-i ci astrologii săriră a trebuinţa plecării ce-or fi măsurat că mă părăsiră ca pe o bombă în gara fasonată templu

dragonii gata nu s-or mai scula ca Argentina mai au poate Bali că are Ramayana nu ţi-am şi luat-o de-am scris-o nu ţi-am dorit-o de-am purtat-o nu ţi-am cântat-o nu m-am prevalat de ignoranţa alterităţii mi-a şi părut straniu de bine

conclav tristeţii şi se rezolvă banalitatea naturii de mizerii din cinci în cinci minute prea rar se cunoaşte consecutivitatea am şi scăpat de gunoiul la care vai n-am contribuit şi timpul se duse şi dreptul automurdăririi

mă credeam de drum de nor şi aproape zac grămadă într-un tren Allahabad ne-o mai ţine mult şi bine timpul jos sus proteză neaoşă poetizare ghazal telepatic ucide-mă cu frumuseţea credinţei vers

voi merge acum numai pe roată pe roată pe roată lumina o veţi stinge ochii se vor închide de formă forma ramayanică deschisă ar fi răsunat octava la suspiciunea mixturii mă descoperiţi la ultima suflare

m-am adaos celor lăsate în Varanasi feliile de portocală mâncate adineauri desert spectacolului ghiftuire vegetariană a concălătorilor necălători vă mulţumesc şi pe-a ţiganilor hărmălaie prin corturi urnite în împărăţia cocioabei

vedeţi porţia dictonului zisa liniştii mânuite jalnic neînţelegerea păscuse alte parcursuri tataia spală ceaşca de plastic s-o verse pe peron în permisia genunchilor doi câte doi între vârste

mi-ar plăcea toată noaptea să stanţez cu martori cum storc ei trestia de zahăr şi voise Ram Lal să-mi ofere internaţionalizare hindusă într-o dorinţă la mostre brusc umflate identităţi din toate părţile pogorâtor

n-au decât jignire să li se pară nevorbirea mea scrisă meditat odată le spun că sunt din Nepal le-aş recita Hanuman cealisa ce greu o lăsam ca pe un fetiş mi-o smulsese o conjunctură mai presus de ianuarie-februarie când îmi convin distonări

iar ne ducem dacă nu în direcţia cealaltă cum ne trebuia pe cheremul zguduirii la ora dimineţii or mai fi dormind cerşetorii să fug într-una cât să nu ajung din nebăgare de seamă nicăieri cu oblăduirea trecuţilor

unde eşti tu Gandhi gară după gară rară şi sucală patima răscoală am mai scris proscrisa de a nevoire India pe foaie înfoierea fire ne moralizează intelectualii ori nelămurirea de la saturnalii bune şi necoapte alunişuri lunii furt nici peisajul hinzii poate hunii

chinina iarna arheologia galerică umblam chinezeşte picătură lunecam în dansul florii pe o conversaţie familială adulţi nici în închipuirea balineză infantilitate malarică lupus vărsat de vânt ochi scoşi pomegramate în ashram

aglutinări anaerobe ca p-atunci mierea n-o luau albinele din ghirlandă nu se alteraseră grădinile a atîrna de gâturi făloase apoi îţi faci pantofii cu ele tălpile nu ţi le mai speli nici în sânge o beţie mai dihai o comă poetică de din Thailanda

iar mă supărasem pe India dinăuntru-i mă putea avorta a mia oară m-am smerit din vreo întâmplare nici duşmanii mei nu scapă de naştere îşi scoaseră publicaţiile străine poate ale trenului se uită ca mine la poze că s-or fi plictisit de acest scris altfel înviorat prin retezare

încă două terţine nici gând pe ce pranayam a ci rugăciune de nu tot traducere contextuală nu ne recunoaştem pădurea destul om fi trăit şi tineri şi bătrâni fără prana rugă scoţi religiozitatea dai de pământ ce te înghite într-o clipă

bine că îmbrăcat în costum că n-am alt cuier alt bagaj îmi ajut costumaţia la cortină cu nasturii împliniţi în cinci stele oamenii ăştia consumă simpatic mai fac şi vânzare valahilor destui ne risipirăm şi scrisu-mi îi ticăie pe destui uitare

veţi bănui memoria pândă tema asta mi-o permit des nu scriu decât cum mă cântăriţi din gros şi mai aiurea călcaţi din greu pe buzunarele mele cureţe-ne la bude trenului pe viaţă călătoare vă foiţi mă prefac impasibil şi nici nu vă mai scandalizez telepatic

caietul de după ori parvaranasian trenul oprit în câmp ca de nevoi ori plimbarea de seară ajunsul problematic pe traiectorie numai eu străin şi căscat mirosul de plastic ars gongul ori cine spunea să scriu poezii şi gata exact cum îţi închipuisei Sofico

pe ce casă ce acoperiş pe ce pernă capul meu noaptea asta şi mâine gata neîntins ceva e groasă treaba cine s-o mai ia din loc pe ce salvări la ce lucru ritmul ţinerii cuţitului în dinţi n-o să ştiu raţiunea suficientă a opririi poate după Allahabad

cum de ne păruse Indore numai de sticlă fără să fi văzut palatul de sticlă mie Varanasi ca amicului supărăcios pe Varanasi ori acolo o stradă şi o universitate cerşetori morţi arzând în ghaturi

ori că n-am observat în imperturbabilitatea mea că stăm ori eu oi fi pe dedesubt cu părul alb nepieptănat unde magneţii îşi spală creierii în Gangele poluat de ghirlande albinele culeg mierea morţii şi noi nu ne veselirăm

ai voştri mă înfipseră în necălătorie ăsta-şi dă drumul din paraşuta nepăsării iar eufemism educaţii noşiţă îmi spânzură descălţarea xenofobiei mi-or fi ei mie dragi dacă n-ar fi vegetarieni m-ar mânca să nu mă ia drept nuc de cocos scriind cocoşeşte găini

alea limpezi astea cadâne cum nu mă mai opresc vi se pară boală este m-aţi încetinit în hârtoape caut forma îmi fu sloganul vă păcăliţi şi voi pe accepţie eu nu prea am un plan de încetare a alarmei străvechi daţi cu amrut

am cântat în ritm alin din înconjurul rozmarin îmi pecetluiesc pecii în sucul cu liliecii aia se crăci ăsta se împinge în mine desumflată minge se mai şi face a citi ăla din fereastră tipsii

până la urmă indiferent a le fi ar fi prea blând coate ar merge antipaticului nebăgătorului nostru în seamă tocmai că mi-o fi ajungând să spun ţara şi voi aminte ori repetarea denominaţiei să ne aflăm în treabă

şi când se termină candoarea bestialităţii nefolosite noroc dacă este prea târziu unde să socoteşti ungureşte ce-a pierdut nepalezul timp de doisprezece ani că nu s-a atins de nevastă citind Mahatma Gandhi

Vlade nu-i ajută mintea decât la ce-i interesează astrologie te-oi întoarce la misiune că alte ashramuri te-or înghiţi Liviu de s-o fi nonvegetarianizat că-l râde soră-sa discreţilor după ce speriaţi lumea necrolog vă faceţi între voi ajutător

muzica nu mi-ar mai sta pe traducerea cealisei că de ce eu  de ce nu tot eu acum douăzeci de ani am văzut-o cu ochii mei pe marmora din temple stăm mai covârşiţi pazei ori chiar acum se lansează fără copie după ediţie

pe trei locuri patru inşi ca focul lapte gros antropologic râsete mai toţi vor povesti de mine sper în costum şi cravată scriind ce-ai şi vrut să zici cu iranienii irozii darnici cam la vreme demonstrându-i să nu se supere cu piedica ridicată foc

mor pe ghicite cuvântul pot citi şi pe buzele creierului o limbă nu mai încape îndoială o exprimare în context hindus sută la sută trenul respectiv şi-şi mai câştigă subiecte ăsta mă mai împunge cu genunchiul Suryanat îmi eşti frate

ce viziuni ale tatălui meu în meditaţia lui Suryanat o să-mi scrie să-i răspund că s-a făcut bine să dea chiar dacă a îndrugat numai zeilor aura m-a făcut să cred în  ridicarea din paralizie a tatălui nostru surori

acolo de mi-aş face loc pe dimineaţă ţi apusul de mâine să-l apuc apoi o civilizaţie avion mătot socotesc boală pieptos cu o conştiinţă a lunecării din frunzişul nescuturat în veci

îmi va fi mai uşor în toate privinţele o vreme după India o voi uita cu drag proiectele le-oi via ca pe gesticulaţia nepăsării din dragoste şi ditzgraţie degenerativitate

aş încorda lira imnului n-o aud de cealaltă muzică aş muzicaliza rolurile teamă mi-e că surzii logica picturalităţii aromatic parfumată corespondenţelor în cadenţa expresului Lichavi

discuţia în scris ghionţi din obişnuinţă familială în surplus eu singurulu sub acoperişul trenului fără nimeni la o mie de kilometri cam aşa mă grăbesc sentimentul să nu-l iuţesc roţilor lasă-le învârtindu-se

o fi vreo oră scrisă când să-ţi pui capul pe umărul meu obosit de înghiontire involuntară mă fac eu călătorie voi vă preferaţi tabietul cât o să ne mai vedem soră-meo rărită şi amintirea depărtării unu zobeşte în palmă o mirodenie

clătinată cataractă Guyana cu elicopterul panditul bine te mai lauzi temperamentelor că te ajunsei din condei ne-om înţelege pomenire grabă neacoperită de orice drumal originii de nerecunoscut mantra

nici un cadou scriu tot ăasta cu octavele fluieră în meditaţie olandeză te mai fasonezi modist cu astrologia fetelor cheia ţi se făcu lacăt eu te lăsai singur să-mi fii recunoscător

întâietatea discipolului păţit asupra guruului alb înflorit mai tânărului în grijă înţelepciunea ţi-e schijă nu cuvintele stanţe batjocoresc distanţe nici uitarea unui aproape nu scoate Gangele din ape

înşurubezi sfinţenie flăcării înălţându-se din lemn din hoit cum petrecându-ne ne-am slăvi petrecuţii şi mai degrabă toţi într-acolo ne uitam nici o poză în Varanasi cum înflăcărându-mă tălpile mi s-au răcit

de vreau şi un costum deschis să mă placă moartea-n vis mă tund să nu mă mai văd să-ţi dictez din nevăzut Amazonul ţie nu-ţi iubisem o viaţă tunsul şi datoria avesalomică cred că ne-am muzrit când copiii îşi comemorau tatăl poet

pe bănuiala scrisorii voastre şi a celorlaţi m-aş iscăli de acum nu vă iau pe rând nicăieri am respirat destule peşteri împreună acum să ne vedem căderea dinaintea înaltului fala credinţei în adevăr adevărului în credinţă albumul fotografic în cap

câte nouă zile Rama katha în templu de două ori pe an auzirăţi ieri seară înjumătăţindu-vă pe locul 13 ore 13 cu noapte în aparenţă miercuri ori joi Jupiter pe din trei cu Marte cât o mai fi până la moarte pentru cine m-ar interesa

nu mă hotărăsc pe ce n-am de ales sunt la rădăcina zilei de trecut o să-mi mai iau o cafea nu mi-e la îndemână campusul pe cine aş găsi acasă ce replici nu mai e mică lumea netânără dacă s-ar face măcar şase dacă s-ar lumina dacă ar fi mâine

între timp aţi primit scrisorile recunoaşteţi n-aveţi decât să mă judecaţi absenţa pasată dilectelor de mi-aş ajunge ăla aş fi mă răscoliseră agoniilor laşitatea mă propulsează în călătorii hazardate nici un curaj din ce în ce

poeme străine poate indiene versul muzeului varşoviancâte ceva thai stranger vag întâmplând contemple era şi cu oasele frigul în spinare dus puloverul haina pătură pantalonii căciulă căciula genunchieră

erau vise împachetate japonez ierarhii varanasiene Gangele numai cenuşă moartea o corespondenţă petrecerea timpului între parâme ne-om păcăli contemporanii şi între noi ce viteji în Ramayana yatra premileniu

cât că la anu-n Thailanda ca pe vremea asta în Ayzttaya după Ayodhya ce asianism premeditativ ce deconvergere cât să fac fiţe că hâr că mâr ciudăţenia n-o mai dura chiar intensificându-se a fine nu ştiu cine va decide-o

nu trece n-am unde amoarte stângul mă văd eu pe căldură unde-oi fi de la Bhartia şi de la Mani studiasei spitalul şi trandafirii stil Mumbai le-am planificat mai pe toate nu şi malul înecării inima mi-a rămas între ghaturile cu morţi arzând

nici un menajament ziua mi se va autosustrage luna pe platformele de mijloc perfect rotundă oranj dacă nu în Pahar Ganj cârmite adiacenţe country anunţuri de deeply regretted o iau şi pe a treia şi trec

coadă pe trezire călătoare eu m-am întors să zbor mă ţin al cozii de (plat)formă pe urâciunea de 5 lipitură ni-o dă înapoi nu una de 2 pe aia mi-o retrocedează şi am în cetăţenie pieptănul biletul paşaportul

abia m-am fript ce grabă am spre răzoarele lui Teodorescu-Graur ce dracu ne terminăm fără preadresă preaviz predoliu nevoile abia se înghesuie râsului copiilor de bătrâni proşti cum că mi-or fi plăcând hindu-muslimi bătându-se like dogs

nici un bine departe o mortificare tapasya ziua dinainte de pe urmă altfel cu carte cu ziua pe nedescrierea blocului cum n-ar fi fost întâmplare acum e un fapt de ziuă luna apasă balustradele vibrate ce-o mai fi prin Bologna

acolo te chemase universitatea Shivaramaya aici la noi dintre palmieri şi noi garduri asasinii-ţi săriră asupra chiar că erai cel mai blând lăsasei avocatura a nu minţi ce gânduri ţi-au răspuns nu te-a salvat nimeni

dacă-ţi mai ajungea spaţiul te comparam cu Mahatma sudul ţi-l imnificam pe Gange părăsită Lila şi fetele plângând că nu vreme nici voinţă să nu fi părut şi nedelicat aşa brutala ocolire merită hulită în versuri

că trăim din neglijenţa asasinilor selectivi şi cu dorul băncilor în junglele celelalte apatici dacă vedem o singură zi iar n-aveţi decât gunoiul în viteză spre culegere un schimb murdărie măturare cum îi văzusei curaţi în murdărie

am cam retrăit pierderea capacului de la pix nu ştiu ce pase meritelor contrarii n-am vorbit româneşte decât în stanţe din Hanuman traduse predestinat auzite de prea mulţi indieni să nu iubească sundar

caşcavalul cafelei îl mai o ţin capacul l-o fi măturat bpiatul cel cu strânsul de pe mese mai nu se îndumnezeieşte la viaţa cu veselie pe trenuri indiene dormitul pe culuoare peste tot în torturi paşnic aşteptătoare deşteptătoare aşteptătoare

poemele în picioare din gară pe neplecarea până spre şase o oră adio lună cinci portocale în stradă la Press Enclave nu mi-ar conveni a sta n-o fi avut taica timp de telefon ce bine se ţine peştele or fi pus ani de la ele să-l budifice

de câte ori ambiţia de a nu fi înşelat de prost te deşteaptă revine retinei furtul cleptomania inimii talpa noroiul gâtul ghirlanda zbor de ştreang decât îngropat până la gât în pământ roman film de-aia oricum meditează-te

prieten cu nepalezul mă făcui voia să vorbeşti cu el lăsa propoziţiile la jumătate ce conta cuvântul subânţelesuri himalaiene fără zăpadă în Kathmandu prin regi universitari se mai şi spovedise de faţă cu ale dracu’ muieri

convenienţa diferenţei de rău bine că se obişnui cataractă să scalde cadenţa cădelniţei pe explicate tu i-ai dat cer şetorului la mine n-a mai venit că probabil empatia lucra nu măsimt jignit nici dacă l-aş fi refuzat dând din umeri

ca să vezi refuzul sorţii să fiu primul în Benares Hindu University păi Sergiu Eric ce căutase rezistă el ştie cum în ce Franţă Radu persiflase urbanismul că neştiutor de crematoriile în aer liber pe Gange nu mai curge nu mai arde

mort în grabă nu mă bărbierii prima oară în călătorie mai înnoptate aeroporturile gările mai cu drumul sardarii îşi înfăşară bărbile puserăţi o castă de înviorare dacă nu te apucă şi bucuria unde vă duceţi cu copiii

douăzeci şi patru de ore şi Amsterdam în toată probabilitatea intermediată de o zi până după miezul nopţii alta pe trei capitale jupiterian descrescendo în Marte soarele nu mi-a displăcut vreodată să nu răsară acum de urâtul meu

mai speriat ca japonezul nu văzusem că n-o să-l adjudece plecarea avionului oricum problematic l-o fi luat Gangele de neviu că şi pe mine mă grăbiră în consecinţa catastrofismului nepăsării luate din scurt pe a cui responsabilitate oaspete

după şapte s-or trezi om împacheta pe la nouă mă reped la aeroport şi mă instalez în scumpete pe foame ori scris octave zaruri etrusce cruste bruşte racului românesc stafidit de retractilitate ospăţ de crabi oceanici în Mumbai pe nerecunoaştere

n-oi avea încotro de-oi găsi pe partea ailaltă rarisimul prepaid taxi îi dau drumul şi apropiat de trecere ziua nu va mai conta mă despiedic de ea să fi uitat Manole Hanuman

citeam din dedesubtul cleopic ciclopic miltonic tot acolo mă trădau silabele necorespunse următorii se bucurau de rotaţiile pân’ la năpârlire asta să-mi fi fost ce urmează excelenţă

aş lua şi eu un ziar unde să-l citesc păcat că nu e o coadă de două ore aş sta cam jumătate şi aş mai avea rezolvate stări pe vers în relativă acalmie pe câte-o ridicare în gât a voce o melodie ca tradusă parodie

chipiotul mă scrutează marinăreşte scriu ghazaluri bhajane că de ce nu m-ar şi întreba n-am ce face azi niciodată mă îngraş în tema scrisului tropical îmi împământez energiile dacă n-oi fi cu halterele îngropate cât trebuie

obseiile dezosate a volte pe depărtările cuvenite numele acceptabile cu neveste aici e problema Nichi întrebând de Remus ci Romulus câştigă de-acolo Roma România Remesiana cu Nicetas

mai stau până la lumină cât o mai sta ce căi îndesate măsura răbdării aceluiaş coşmar de ieri în cenuşa fluviului să nu se răstire ci cu fiinţele ne strecurăm după raze în neorânduiala dorului de sine sinucigaş gush

nu m-oi citi disperat comedie post divină dintru Rama yatra ce ne strica împărtăşirea katha o spiritualizare de viitor imediat şi urmaşilor mei indianişti s-o păţească în continuitatea sfinţenie alternativ nativ tiv

oi fi şi glumit păcatele mele când ţi-oi şi povesti Cornele cum că moartea nu ridică preţul uite-mi cotcodăcit coteţul păi vă iau din zori de an nou nici o cloşcă pe nici un ou India viilor vechi apă ceri şi vinzi curechi

aş mai duce-o Romulus gara în mine oprirea ce să mai fac găgăuţă un preşedinte la reanimare o iei înainte paşi băţoşi dacă am observat ceva şopronul uşurării mai la câine nu că erai şchiop

fericirile pe masa şchioapă cu paharul wimpy golit cât de lapte cât de cafea un client prieten în viaţă un părinte peste paralizie sărbători contencios pompă în desumflare mă adun şi eu din euforii de mela

serbată nunta lui Rama şi a Sitei acum fata mea apele au izvorâz ca pentru fluvii lungi lungi noi ne plecăm cu sfială norocului tău necunoscut copilă îţi închinasem vieţile în joacă poate în serios acum

caseta a dat-o pe engleză tocmai în gară plecarea naţionalismelor americanizarea Indiei mai va tot ce-mi dau cu părerea erodă puritatea erorii deliberată torturată scriitură spre mecanism şi mai inutilă operaţie venind de pe Gange tot trup

toţi pleacă eu sosii n-am unde ba da se delasă întunericul promisiunea zilnică împlinită trezită şi ziua soarelui pe goana nopţii lunii în gara din New Delhi adaugă fără preciăitare ultimişului fără finiş

o operă de sens nonsens balans în Chicago în caruselul din Allahabad mai gol dacă nu s-o fi învârtind gongoric când ne-om mai întoarce în Phulpur s-ar putea să ne primească până la templu cu spatele la sala de badminton şi terenul de baschet

c-ar fi timpul neprimirii ca-n tinereţe onoarea amintirii în represiune nu onoarea nerepresivă exagerarea mă va fi salvat nepurtând armă voltajul tău Sorine de m-am temut să nu mă fotografiez electro

autoanaliza plictisului tix nerâcâit râgâielii o antro poezie de când lumea şi pământul inspiraţiei noastre ar însemn să fim pe la opt ca în Aurobindo Ashram Savitri la mâna a doua oricum mai curse Dunăre

linişte obsesii tardive corzi la ring rar box onest mă văzuşi mantricule nu ştii multe cuvinte de bine pe ce să fi văzut ruptura pânditoare a prapurelui apa reflectă soarele ocru o ceramică solar gangetică

n-am personificat ori Usha şi uşa se etimologizează deschidere clipeşti amenda şi te retragi în junglă dacă mai ai picioare bătrâni  îngrijiţi încă de copii de ce din vecini se retrag în a patra îndeletnicire şi noi n-am fi fost tot pe acolo

asta la identificare nici un cadavru nu-mi aparţine până la proba contrară pe încarnări pripite feudale pe nepărinţi de prin războaie cu satele sub comori înflăcărate rece ne-am îmbrăţişa norocul poveştilor de toamnă la primăvară pe voia povestitorului dumnezeu

uite-mi mâna îngheţată că vă scrie mamă tată fată nevastă ţi se cere dată a ta iar nepitulată katha povestea ta împiticata n-are seamăn în Bharata te şi bubă încondeiata bine că nu mă ia cu lopata

Yadav de crăciun fără creştin sosise liderul din Chennai ce am a-mi uita mă întrebaţi de sănaătate mânca-v-ar femei frumoase ori bărbi cu stare all shoud be handsome and beautiful and all should be strong and healthy

frig o dată după noaptea de bufniţă plecarăm cu thrivilerul urechi mâini de neascuţit scuţ în fine voi strănuta şi eu ceaţă soarele în locul lunii contextul păstrat ca peste ore extrasistola

de bine ce panditul în Aryasamaj cu Dayanand ne păstră cu Calvin şi Luther ci Tulsidas e singurul inspirat nu şi Hafiz Silesius mironosiţele Ionii mult până la extrasistolă vorbii cu fie-mea pe mâine

pixuri şapca olandeză Agvinesh prea mulţi swami comuni de-o lungeam puneam la cale ceea ce curând se va fi întâmplat în genul soarelui căldura echilibrului mistic pe sundara glorie indirectă devoţii duşmanii cum îl supralicitează pe arcaş

altfel puşi la dejun copiii o porniră la şcoală fata ştiinţă fiul lui Maharaj salutare nu le-am făcut nici un cadou a avut grijă panditul totuşi încât aş fi fost din drumuri poate ghirlandele povestite mai şi vorbirăm cu dragoste

în avion toate casetele colinde până atunci văzusem Krishna cealisa nu doar Shiva Durga Hanuman numai în hindi să nu fie tocmai doctorul Shivananda iar vreo frăsineinţă neştiind ani de zile resortul traducerea anglo-picu-pătruţiană logos

vom împlini sundar cu ochii salvaţi pe neuscarea mării vom şi predestina războiul povestitor pe coada aprinsă ori rugul focului pe Gange oceanu extins nici ora trei încă zece ore până la demonie plecăm pe revărsare liricristă

răpire nemărginită femeia relevantă nici un personaj fără aură ermeitul îşi lăsase arcul destinului demonul îşi lăsase spaima ascunsă cât şi-a iubit Tulsidas nevasta cum ea l-a sfătuit către Rama şi Hanuman toată iubirea lor se făcu epopee cum de nu se satură lumea ascultând

până acum îmi întâlneam prietenii ci Tulsidas mă despărţi de peisaj în louangeul aeroportului citindu-l renunţând la destule octave substanţiind nu rimă ori sloka o riguroasă evlavie cântec grandoarea devoţiunii hanumaniene însuşi Shiva rugându-se-ntru Rama

hindu sanatani Tulsidasa la urmă pe alte îmbrăţişări oceanice nu se mai purecă estetic a milioana ramayană pornită oricâtă vitejie a surzeniei dacă nu maimuţele atunci urşii băiţii nemâncând poate bob la malancă să n-aibă nevoie să-şi coboare armura

mai bine aş porni înapoia parodiei pe româneşte războiul nunţii într-un echilibru tulsidasian Călin Nebunul Sfânt Hanuman mena ar vorbi omeneşte mierlă darmite oştenii lui dumnezeu ne scenarizăm ori  străini pe maidan ori pe surpriza ultimului crăciun

mă întrebasem dacă panditul se separase de corespondenţele sanscrite le produse până şi pliantele de altădată dau seamă că am sărit munte mi-aş împătri hăul roţilor orga neînţelesului aşteptat new age carnet de şofer amnesty international cu ajutarea politicienilor întru Ilie Ilaşcu

am sugerat că timpul mi se reteză nisip de nisip Yama de yama Shiva e al morţii coronament cu disperare îngăimase mantricul nu mă mai las aşternut numelor dacă mahatma abstinenţei Ram-Ram nepsihanalizarea anticristică oricum sacrificarea mamei Sita

soarele mi-e în coborâre încă sus repedelui asfinţit să fi luat sundara kanda retina mi-o destabulam când pe-a adormirii interfaţă 97 minus 3-4 de la 100 gol pe artificiile demoniei stomacale apoi vegetarianism drag ovin

ori tot se comunică ori sirenele zidite în ceara auzului Savitri genul Sitei scriitura revelată n-am mai fi sărit marea de nu ni se răpea mama de nu s-ar fi povestit lumea cum să mai fi crezut de suferinţa preasfânt idioată

nelogica sfinţeniei pedepsitoare a credinţei în sugrumare predată noroc de minunarea perversă a lui Valmiki şi Tulsidas la întrecere spre scuza dumnezeirii jumate-jumate cine ne-ar mai salva naşterea mamei moartea pământului săgetarea numai prin avatar a sugrumaţiei

namo namo nirvana shanti vedanta vedyani vatajatam namami fiu de vânt foc de smei satyam vadă-mi liber de kamadido sharahitam hrăniţi-vă din rădăcini şi buruieni până voi vedea-o pe Sita şi mă voi întoarce baara baara raghubira sambhari şerpoaica Surasa la încercare pe-o măsea el creşte de două 16 32 100 ori şi brusc descreşte

din gura smeoaicei se pierdu în râs aşa că-l binecuvântă buddhi nidhana demoniţa oceanului iar să-l înghită o ucise traducătorul pune măgarii înaintea elefanţilor gaja baaji khaccara Tulsi Das o scurtează Hanuman cât ţânţarul pe Lankini o striveşte muntele Sumeru se preface-n praf în Rama credinţa de ne punem

mandira mandira palatul lui Ravana Rama Rama zice Vibhishan Hanuman se face în brahman taba hanumanta kaha sunu bhrata dekhi cahaum janaki mata arată-mi frate pe Sita Janaki muma lumii dekhi manahi o văzu fără somn în dumbravă nija pada nayana bha pavanasuta dekhi janaki dina

ochii ei plecaţi sufletul la picioarle lui Rama avasara Ravana kaha Ravanu regină Mandodari întoarce-ţi privirea spre mine ea răspunse sunu desamukha ascultă Zececapete muscă el capul îţi va tăia Sita cu sabia din Atharva veda ba din Ramcharit manas taie-mi-l cu sabia-ţi rece ca noaptea de toamnă haru mama dukha bhara sfârşeşte-mi durerea

dintre demoniţe Trijata visă Lanka în foc pus de o maimuţă douzeci de braţe şi capete lui Ravana tăiate Sita va fi dezlegată toate în patru zile adună lemne şi arde-mă mamă Trijata scânteie stelele-n cer nu şi pe pământ satya nama karu haru mama soka adevereşte-ţi numele durerea ia-mi

taba dekhi mudrika manohora Rama nama anikita ati sundara văzu bucurată inelul frumos de la Rama kala nisaa sama nisi sasi bhanu noaptea moarte luna arşiţă de soare refotografiată roata mâncată amurg salt peste minunarea poveste de şi mai multă iubire neindiferentă

tatva prema kara mama aru tora janata priya eku manu mora Hanuman declară toată inima lui Rama te-aş putea duce de aici dar nu am poruncă tot la picioare-i baara baara naesi pada sisa mamă ajuns-am în pisc binele adevărat ţi-e binecuvântarea ci tot vorbind văzui fructele coapte cu foame dumbrava de ashoka însângerată

Brahma astra îl doboară pe Hanuman a-l înfrunta pe Ravana cu vorba parcă totul ar fi o fantezie a maimuţei odată ai luptat drept cu Arjun mi-a fost foame şi ţi-am mâncat din poame din fire maimuţele dezrădăcinează copaci şi se ştie că fiecare îşi iubeşte trupul ai tăi au sărit pe mine au dat am dat

închină-i-te şi moartea devoratoarea raiului şi iadului se teme de el ascultă-mă şi dă-i înapoi nevasta pe Janaki fără Rama nu e vorbă dulce cum frumoasa podoabă dezbrăcată neiubeşte femeia Shiva Vishnu Brahma şarpele cu o mie de capete nu te scapă de ţi-l faci duşman pe Rama samkara sahasa bishnu aja tohi

deştept maimuţoi milă hanahi kapi gura bada gyani moarte ticăloase mrityu nikata nu se omoară un sol foc cozii dobe mic se face vânt trimite Vishnu râzând tunet iar mare până la cer taata maatu haa sunia pukara ţipă ei mamă tată şi mie mi-e viaţa înserată flăcăroată dă maimuţa foc cetăţii Lanka şi se aruncă în ocean Sita îi dă pentru Rama o agrafă şi-l aşteaptă vie într-o lună

udat de lacrimi trupul doar nu-mi arde distruge stăpâne demonii şi ad-o înapoi precum am auzit demonii nu intraseră în ea cu focul ştii cum maimuţele sar din copac în copac Shiva şi Uma urmăresc admirativ katha la chemarea lui Sugriv armată de maimuţe şi urşi pe fraţi îi găsiseră pe stânca lor de cristal deus otiosus semnul întrebării

semne bune şi vaidehi simţi fior în stânga semne rele regelui Ravan urşi şi maimuţe arme având munţii copacii şi ghearele în aer pe uscat ţi elefanţii pământului ţipară şarpele sahi soka na bhara udara se cutremură pământ ajung la ţărm şi iar potolesc fructăria nevestele demonilor iar născură înainte de vreme dă-i drumul Sitei noapte de iarnă zise Mandodari

ai pus pe goană zei şi demoni ce maimuţe şi oameni când sfetnicul vindecătorul şi învăţătorul vorbesc pentru premii regatul trupul şi dreptatea se îndurerează fratele Vibhishan cum Rama nu mai e numai domn pământului ci al tuturor lumilor al vieţii şi morţii nemuritor nenăscut suprem taata rama nahim nara bhupala bhuvanesvara kalahu kara kala brahma anamaya aja bhagavanta byapaka ajita anadi ananta

sunt demon din fire rău fără ruşine nu am făcut niciodată vreun bine dar cel cărui sfinţii din har nu-i află faţă până şi pe mine mă primi în braţă prietene şi duşmanului de ţipenie sosit la mine cu frică îi dau sfinţenie rugându-i-se altuia lui Rama cu scoarne acela e ca boul fără coadă şi coarne

apoi cel atotştiutor aflat în toate formele şi inimile el însuşi gol de simţire de orice formă şi parte ucigaşul demonilor spre a salva zei şi oameni paznic al dreptăţii şi adevărului spuse puni sarbagya sarba ura baasi sarbarupa saba rahita udasi bole bacana niti pratipalaka karana manuja danuja kula ghalaka

spuneţi-mi Sugriv Vibhishan şi tari viteji cum o să trecem adânca mare şi valurile-i rugă zeului mării la ce de-o poţi praf usca scrisoarea lui Lakshman către Ravan prind spioni diavole nu îţi distruge tot clanul glumă de eremit cade aducătorul cerului pe pământ adu-mi Lakshman arcul şi săgeţile cu foc în vârf marea se va zvânta într-o clipă

cu puterea-ţi de mă usuci treci oastea dar măreţia mea-i dusă fraţii Nila şi Nala de ating stâncile nu se mai scufundă şi o să ţin şi eu partea adaugă oceanul astfel un pod vom creşte pe loc Tulsidas spuse o mare veche poveste cel ce ascultă treaz rugile către Rama binecuvântat trece oceanul vieţii fără barcă

ultima stanţă de mai sus am scris-o după cafea mă lăsaseră ochii se înfiinţase un sardar mai mulţi în părţi şiruri goale de scaune altfel am băgat cartea în bagaj că una e India alta Ramayana

cad lacrima Sitei o slăvesc cu umilinţă şi dor ci maica va naşte pe domnul să-l înălţăm să ne mântuie simbolurile ramayanice oricât de săltate ne podifică întru credinţa noastră credinţa se întoarce

una e poema arhaică altele cele medievale alta propaganda modernă numai bhakti pe gloată numai poveste de templu sardarii mă înghesuiră în geam unde mă văzură cu cartea abia scăpasem de iranieini aryeni

bătaia pe al cui fanatism pe ce armament păpuşi din magazinul Enesco New York măcar şi panditul fost civil servant în spital cu fată farmacistă oferind medicamente că ei în America au cultul Ramayanei iar indienii de acasă pe-al lui Michel Jackson chestii de-al-de-astea pe inspiraţie că de citit câte un citat

sunt obosit aş risipi aş pierde şirul hârţoagelor mai bine vers într-o oră m-oi scotoci acasă unde nici că voi bea un vin de sărbători de nuntă nimic sistem ţopesc indian de îngurgitare fiind şi un fel de tineri cu vipuşcă la revederea hangherului

s-a dus ziua ca mai nimic am scris în gară de noapte pe lumină ecouri din Sundara Kanda a lui Tulsidas monument hindu de limbă şi religie numai de glorificat neîmpărtăşit un cult pentru toată lumea cu trecutul îndrăcit viitor în bătaia peştelui gangetic

ce-aş avea de rezistat după miezul nopţii deplinătăţile din noncreştinătate pe-aproape fata asta ce-o fi vrând prostioarele de pe listă uită că n-am nici dexteritate nimic acum văd că nu luai agharbati or fi primit scrisorile n-or fi fost lămurite

acuma ţi-aş face cumpărăturile dacă aş avea de unde de nu mi-ar fi groază aşa că m-oi scuza cum oi nimeri malul Argeşului vara în amiază memorii acvatice via Gange rare avioane şi din India murişi Augustin de ne vedeai putere acvatică una-două

mi-am făcut locul de creştin în locul locului de veci sunt curios cum o să-mi pice frigul pe ce plăpânzenie ba bine că nu hurducat curentat vegetat nu mă pot pronunţa nici care aventură mai aculturantă promiscuitatea ramayanică m-a turmentat

o mie de versuri pe ziua de azi s-a înnoptat oi mai ţine-o şi-n zbor până mâine la prânz se va termina şi caietul ăsta şi pixul ăsta nici măcar ţicnire scriu fluxul contextual au şi copilul pe ţipăt condotieri cum numai ei şi-i iubesc şi noi de-aia ne asemănăm între noi

cultul mamei Sita asimilat nefericirea casnică împlinitoare de paradox religios prin voinţă în Trinidad e prefarat nu Hanuman ci Tulsidas prea lauda lui Rama altfel vag manifest simbologic indiscutabil îmi înţeleg din ce în ce mai bine de neînţelesul creştinism

infiltrarea vechimii în nonadvaita nonahimasa nonneti-neti respingând ai rezolvat problema pelerinându-te te-ai rezolvat a murit şi sirivastwa dacă n-o fi fost tatăl lui Sudeep i-a fost profesor lui Ram Lal de lingvistică ăsta a studiat bătrân

maşinistica moleşitoare convers din ce în ce mai asiatică Indie o să mă aplec asupra Kamban poate n-o scot chiar acum nu numai că-mi găsesc de lucru mai şi odihnesc mania liberă în loc de manie Marie Rama Vatu din birmaneză a lui Ohno pare pierdută

nu se compară mi-aş fi oferit ochii mie însumi tamilian Kamban ce ne mai ştiusem şi toată curgerea ramayanică mă pot îngropa şi-aşa în zbor nu ştiu pe ce rezistenţă colinde reîncreştinare aortodoxă nu se compară terapia străină

părul lung tot alb tăiat mai aşa n-o să te conving tunzătoareo de mine să fi dormit să fi fost la baie mi-ar fi plăcut să-ţi aud iarna asta e retorica poantă la rând ne înţelesesem pe altă trezie şi ne părem contaminanţi îmi pare rău de dragoni varanasianule

cu dinţii spălaţi altă muşcătură a nopţii din ambele părţi cum să nu tragă de Ramayana ritualistul nondragon mon amour şi noi de pe Romaniana pe melos Lioară plus domnul-domn de crăciun dar la ei în fiecare zi poate nu mai am locul vă sun

atunci să vă văd la idei la Aurobindo nici viză nu mai am nici drept roata cu astre c-o să fie succes dacă nu m-a minţit c-o-mbrobodise c-a pierdut credit card driver licence cecuri le-a găsit că ziarul l-a găsit vreun pic de ramoleală ramlală hanumanică neasemănându-ne

o să beau apa nu la risc încă trei ore m-am ţinut destul câtă disperare pe atâta religie temple nu şi în slumuri credeai împărţirea conştiinţelor biciuri pocnind pe la noi de an nou comparaţia înşelătoare a datinii împinsul potrivelii pe aur

de ras nu mă mai rad n-am cascada guyaneză fixată elicopterul empatic trenului indian care mă şi aduse până la portocale o zi trecută pasajelor kunj n-am văzut pe nimeni de-al meu n-am ce vă povesti ne-om vedea voi să-mi spuneţi treburile

bine îţi şedea trezită în silă puteai să şi reproşezi peste o oră ce ţi-oi fi amintit că prima zi te găsisem la servici vreo 11 11 acum 22 12 ieri se inversau simetrii în vorbitor la capetele călătoriei indiene otova să fie să nu mă creadă careva rupt

ce editor să-mi găsesc pentru un opus voi mai ţârâi prin Indica a studiu fetele de nu s-ar bramburi ceva hindi oricât de părelnic s-ar lansa la un al doi indianistic sanscrita is deeply regretted ca întârzirea fără greş a trenurilor viaţă tabiet ritual caraulă

n-am nimic de spus scriu vorbele bunicului în timp ce este trăznit sub părul iernatic o bombăneală nazală ironizată de ginerele acum paralizat de ne-ar ajuta mahanarayna în amestec cu vitaminele panditji aminte Sântimbreanu

să nu întârzii popă Ion Creangă te-am pomenit în Allahabad când m-am adresat Gangelui te-am schimbat pe Roma nu mai curgea apa cenuşa ta am pus-o să mediteze asupra lui şi noi cu ea morţi ard neîntrerupt după cum viii meditează

Ohno şi Şora fraţi japonezi români câte unul de fiecare interiorizare m-am înţeles pe rând filosofic cu lingvistul poetic cu păţitul nu ne mai nimerim complimentele un formalism tardiv cronici nici măcar anacronici anapest concentraţionară destrămare

m-am limpezit obsesional aproape seninătatea cristalinului Ramakrishnan îl cită pe Aurobindo apropo de Ramayana sudo-bengali ne mai prindem şi noi punjabi caietele astea mai bine nu le-aş rătăci n-aş lăsa primăvara din mână că nu ştiu timpul

calcul de productivitate başca ipohondria lungimii de-o viaţă mai toate cele ne-or fi scurte scurtă inghinală scurtă de dimie vezi în Muzeul Moldovei din Amintiri iar Ion Creangă pe Gange-Bistriţe vibrându-şi viorile de clorofilă cam destule manierisme bădie

la Râmnic Tagore ianuarie Eminescu dacă nu în mai şi şi ori niciodată ba da am vorbit cu mai mulţi mai scriem dacă merge faxul ne înnodăm cu independentismul ţigănesc o să-nceapă şi ăia de-i chem pe urmă studii sanscrite

o să te caut Ileano pentru Budai şi pe slobozanul slovac voi traversa şi planurile pretentative îngropăciune le-oi eminescianiza o mamă oricât ne cheamă nu mai avem noi încotro cine se nimereşte pe onoruri mai încolo ţie

îmbarcarea gata şapcă de Olanda lalea brânză românească pe zăpadă cu fertilizatorii dăruitori să mă fi speriat speriat de transpiraţia hindusă din nimereala specială nici n-o fi plin ce reconfirmare ce linie moartă vivat reîncarnarea

dacă nici eu nu iubesc India prosteşte dacă India m-ar urâ aş şti o reciprocitate n-am nici o speranţă aparenţe da ţin asociaţia fac bibliotecă şi încep societate centru Asia numai la spartul târgului şi al ulciorului pomenindu-mă

mai nici o tulburare pe pământ moţăială meditaţionistă scris gnom rarefierea compactităţii sensoverbiene apa minerală simetrică portocalelor pe fereastră îmi va fi noapte şi recele insidios şi muzica filmele pe căutate nu m-am uitat m-am popit cel puţin ţârcovnic

n-am ce de caiet îmi ţin geanta o pun sub scaun şi o uit foarte urâtă sectâmplare iar dacă mi-a dat cineva ceva în bagaj cărţi nu de credit le-am aruncat la îmbarcare dacă vor controla vor râde uitaţi-vă că nu-mi mai ashram

în felul ăsta nefuckincios neprins pe unde s-or imbenocla puradeii câţi copii atâtea încercări restul tabu discreţii puire de represii ce zodie şi cu masa de crăciun de ţi-ar mai avea o soră copilul noroc de tinereţe îndrăznirea veşti din când în când din bătrâni

am depoetizat şi pe Tulsidas Kamban e între e l şi Valmiki variante fără număr Ra din Egipt s-ar fi lakshmit aici Sita-Isis acolo nu mai obiectează nimeni în piramidă aici aerul liber roieşte de ra ram uri ca un făcut iar chinezii se trag din indieni

urâtul înrudit scăpat din lemne arzând e un spiriduş fără papagal sistem de convivialitate izbuc Ionuc mai toţi nimerirăţi iarna să nu luaţi foc biografie indiană pe loc voi ce m-aţi mai umblat acum îmi luai revanşa pe oarece numărătoare Jupiter

anul se termină lasă mileniul rărimea concepţională ipohondriei o creativitate trestie de zahăr am tot mers sculptură de Irimescu ne-om mai schimba la picioare din faţă dacă n-am chiar 14 la geamul celulei pe stânga un blat de-aia miroseai din nevinovăţie în orice

târşa târşa aer nevolnici plămâni cu oxigenul în transă dimineaţă exteriorizări graduale tonalizări câte flori sunt pe pământ n-am cu danful ăstuia aer bine că nu-i e nasul avionul nu-mi spune că nu se putea ne asemănam

o să stingă şi ăştia asupra plecării nici nu ştiu să se lumineze mai iute sau şi mai târziu fluvii curg pe dedesubt în nevedere m-o fi blestemând cenuşa lui Zberea să repet frazele nemţeşti la infinit şi ordinele textualităţii cazone paranoia învăţătorească de colonel

calmate psihoze individualiste abia aştept să vă văd cu escluze iar vechitura cu adresă e de America ducă-se de-oţi fi screând crew pe alte cuvinte aspirina oi fi bolnav nenică tăria trăzneşti fuselajul ambarcaţilor sunt şi copii şi trei lulele la busuness

pe urmă puţin rămâne să nu verşi apa pe mine că nu-ţi mai dă cum te-or fi interogat punjabi ostilitate nu chiar istrateză ca la casele butelcii pirom al meu şi manierismul tău Asie necunoscută mocazijă focurile zadar numerologic

nici nu ştiu ce spuneai că ne-ai luat cu bună dimineaţa recunoşti şapaca misionarilor pârâţi îndărătnicia parapoetică ce nu m-or fi uitat constănţenii profesoare şi călugăriţe sunt în Delhi în avionul de Amsterdam genul octavic fără literaturizare

m-am ochit lentilelor repezitoare apatia nu mi-a dăunat la organ îmi închipui dârele de îmbătrânire exagerându-se din fotografiere câţi şi unde mai apăruseţi în ziare să vă lăsaţi necumpăraţi pe invers chimicalele ne repătrund venele şi terminarăm cu vegetarianismul

salutări detaşate neîntâlniri o corespundere verticală mesaj acomunicant bil părăginit comlaboratorul ce-o să mai amsterdamizăm până la destinaşie apoi ciobănaş fugiră caii asiatic peste Carpaţi şi se înfipseră paleolitic

m-oi descurca oi catadixi doxa moxa moksha koshka noncracovieni vă voi spune păsările de os un plan de corespondenţă frază formală cu alt nume pe email de sărbători dacă mai apucăm alţii ce metafore apocaliptic provinciale

cum să vedem că n-am dispărut ce broboană ce de mămăligari daţi pe pălincă din atenţie mi-a stins mişcarea mă-si nici o şansă nici muzică mai rău ca ai noştri oh Dragomiroiu oh aminte dai cu filmul sănătate venind voi scap de necăjire

de alaltăieri la 3 pe drum încă o noapte o zi nepalezule şi eu nelungit în louange ce meditezi tu pe amestecate e clar că ajunserăm serioşi la capela ta şapca de la pandit cu trenciul pe podoabe ultim Delhi ghirlande cum mi-ar fi indiferent acum şi din România pac visez India

urneşte-te copii plâng diferenţele ramayanice ca pentru academie o să stingeţi să se vadă filmul ne luaţi pe olandeză pentru regină paranomayana ne-o slăbi nervii dragostea presiunii de mască lazaret empatic unul fără ţipăt şi creşte-n ţinerea de minte

răzbunată ameninţarea cu moartea măr întorc la timpul predicat mi-am ţinut caietele la literă vreo zece pixuri am uşurat dacă ai înapoiat-o pe prinţesa Bibescu încă naţionalizatului Lahovay ce solidaritate fără şanse ce club al cailor fără curse

nu curse Gangele pe zarvă doar floarea crealbină nestinsă apa grea a morţii luaşi întâi alfabetul grec drept devanagari te uitai la al chinezului japonezului pe locuri didactice emfatice prin valize ce tranşaţi gnomici incognoscibilitatea crimei

din zece-n zece zile însuhumarea câte unei litere insinucrate ca pentru lungirea kuberală de la al banilor puber omului i-o mai fi şi frică şi nu de ce-a auzit copii şi la business exagerat caietul şi ziua simbologic am rămas de căruţă morenă

aproape şi frăgezimile memoriale arsura tropicelor contrariază lungită meditaţia până la fragi de mi-aţi fi primit scrisori aţi mai şti cum îi zic ei capitalei capita ca africanii domi ne creştinilor dramaticitatea a luat înălţime la vechitura avionului

e fereastră te-o răsări iluzia morţilor de ani noi mai nimic nouă ore şi trei minute zburătorule căşti aduserăţi casete nenvârtite ceaţa carosabilă negru-albăstriu muzică la manie şi oră minoră cum şi costumaţiile de crăciun mi-oţi fi învăţat silnicia

spectacolul pe gratis oarece numere de mai rămăsesem fără viaţă gata cobzele onomastice fobioase Pakistan Iran Turkia Esteuropa Germania treci tu şi peste noi mă mai uit ce mâine că e azi toată noaptea România Ungaria Cehia Slovacia mai memorabilă fata în hindi zici ţări te aud ţăranii cu vise hibernale

catapeteasma discret îndumnezeind ce petală în ce floare de nerupt arborele vieţii stăpânei Mumtaz doborâtă de al paisprezecelea prinţ la Ayodhya toţi în floarea vieţii mela nunţii şi cu politică droaie poliţia ora necostumer ţi se pare că ţi-am şi telefonat

ăsta e flying hound duck gornist să nu fie vreunul de la business ce din gât vorbiţi pe chilă orga da samba pe alcool oranj călugării îşi cunosc minţile mai sus nu-i zguduisem infine infecţios infolio cer şi astfel ori mai ales aceloraşi secole

mi se putea întâmpla în Calcutta ce numai în India se întâmplă mi se putea întâmpla orga prim-planuri Rembrandt Ramayana cu un personaj Hanuman o insistenţă neariană în îngrăşare biserica spiritului de apoi netrecându-vă prin cheaguri

îmi voi cresta stuful coduri ancestralitatea ne va trăda nu ne cunoaştem nici trădările nici trădătorii reflecşi ce-oi fi având cu cine recoborând îmi voi codifica stuful creastă silnică retorică neadormirea moarte golurile din oase

într-una idealităţi repetitive mantric înşurubându-ţi nelimba preblagiene pastoralisme cât să vină al treilea război mondiahal cuminte ca întotdeauna măcelar de voia jertfirilor încă umane ultim ziar indian poate curent în noua noastră bibliotecă hind

lone Lonea sunete până luni apoi ultima săptămână a lumii ce precauţii ramayanice pe unii clopote de orchestră ori lamaserie l-o fi recenzat Petrişor pe Ladea poate nu-l vizitez de sărbători ca pentru paharul de copii cu zece ani teoria mai a lui

aşa şi tu sculptore Călineşti dorindu-ţi mai bătrânul maestru în preajmă să te compari tânăr ce nu pe vise vize devize iezi peştele daltă apă marmoră bune tinereţile desfigurării timpul nu-şi face de petrecanie la păcatul sculpturalităţii

cum nu se de ataşază muzici dreapta cu stânga chitina chinina de noi şi mai nelipită frunza din timpul descoperirilor muzică de sărbători christmas star ce ne gândeam gândul meu John Roger cu a sa Cambridge turbulenţa şi-n olandeză

aripă transilvană tot un Cristos pe Rama arama panorama ne mai apropiarăm disc învârtirea în re major minor fie-ne cerul greu pe neţărână şi aici visasem să ajung spre ajuns de nici unele n-am luat mă omori nici pe degeaba nu le nimeream

numeri nimeri deţineri aberaţia s-a dat la fund încă în aer domn oxigen ozon Cristos iesle aburită catastrofe închinezite Tulsi dacă nici eu nu v-am respectat acum reacţiile mă privesc nu ne norocirăm căpătuit

calculându-ţi probabilitatea apropiată dedusă din postumitate ce gâdili iluzia clopotului cerebral cum şi până-n Amsterdam vreun clinchet auzit Cristos l-am iubit copil de copil n-a fost moarte de moarte trei cu trei uite-mă 5 cu 5 urmează 6 cu 6

să fi întors discul lui Vishnu lăudându-l pe Shiva iar acesta comutând jocul lui Rama din Egipt pe ce succes în mai vechi d-aia o fi făcând urât Ladea cum mă apropii oamenii mei dislocă distribuţie ramayanică dacă mai colindaţi şi anul ăsta

cântec şi poveste muzică şi dogmă nouă zile nunta ca deniile am impresia că am vorbit cu papa ca un catolic autoignorat am mai vorbit şi cu Sfântul Constantin ce grijă ai Elena de tata mama reeuropenizare post-indiană nici o palpabilitate la cald

cum aş închide ochii pe lumină cum aş închide lumina pe ochi lumina ochilor în lumina becului nord vest două rele contra două şi mai şi sud est zbor întrerupt până la noi ordine ne umplură de sânge acum zece ani pe necunoscute căile criminalilor

era să nu te mai ascult cor de catedrală pe disc şi aici contaţi pe subconştient mi s-a şters Ram-Ram una-două am zis Jai Crist şi gata banda hinduism anticreştin creştinism antihindus măcar o dată în necunoştinţă de cauză voci şi emfază similicredinţă

din partea voastră mi-aş găsi de lucru abia v-aţi învăţat fără mine tu eşti beatul din motor apoiule ampoiul te revarsă pe crupă glorii împărţite chioreşte instinct măsurate propensităţi jignitoare air-cares cu puţinică unicefeală cu strigoii desfiinţările de o fiinţă

pecetluirea profeţiei înnoroite până la infinit buimacă perche every man has his price dacă nu l-aţi dat şi la venire genul Oscar Wilde retoric manechine insulare imperioase afectaţi toţi da’ muzica te-o fi tras la doamne-amne

infam joc al vieţii din engleză vals vreo secundă i-l suflă nevestei orga se are bine cu altitudinea de care ţi-era rău Velcescule şi te-au doborât cât erai de înalt câte regrete pe sfinţenie mai lucrată ca toate neimpozabilă şi nici nu mai e întoarcere

am şi catadixit greşelilor şarpe în loc de planetă praf de sonolit fruntea sărăcimii şi bhakti ambasadoriali scăzuţi ceea ce şi-n româneşte discutarăm mor de necaz că trecem nu oprim dacă n-oi fi singurul de la noi creştem şi ne înmulţim de acolo

tot nu dorm că n-adorm abnorm scriu tot ce-ţi spun eu îmi face mare plăcere din doi dacă n-aflaşi trei păreri diferenţa nu numai de opinie opera Ţiganiada de Andreea filmul de Mrinal ori Sagar secretul uitării nu-mi lipsească doar ne-am dat pe brazdă

venite adoremus pa ra pa pam pa în Bombey la barbeque sotto-voce I have no money to take a ra pa pam pa un fel de fericire să chiar auzi crăciun prea trăii în lume fără Cristos dor îmi era de naşterea lui povestirăm Christ katha în evanghelie patimi

nu cunosc pe nimeni pe lume decât doamne pe tine în familie ne vezi ba am vorbit am comparat invariabil am făcut politicos diferenţa idolii Ierusalimului ori din Varanasi cum i-ai mai sfărâma Cristoase totul la loc pe toleranţă necălugărească ardoare anima

îmi spusesem noapte creştină înapoi catacomba aminte citită şi-n Kamban o corespondenţă a fondatorilor de religie nu moare Rama Christmas Cocktails of mă tată care aveai repertoriu să ne cânţi apud Gheorghiu s-a dus cucul de pe-aici

meschinărie nocturnă în loul somnului o stanţă în plus ca indienii pe banchet nu e nimic de făcut mia n-are cum nu fi a lor şi a nimănui pomana ţigănească se mănâncă singură e vremea colindelor Alecşilor pe la biserica voastră corală

ce-mi dorisem ce ştiusem când nu vrei să te mai deosebeşti păcat să nu fi avut cui spune despre Cristos când prea tot era Rama eu am cântat creştineşte ca Lawrance din Chitagong destui se interesară îi auzeam ne-am intimat amintirea

sunt şi prosteli de crăciun parcă Hanuman nu e comic în templu e dyonisiac de-a accesibilitatea devoţională mă trage iar spre ea Rama katha de nici nu i-am înţeles limba am citit mai prost sanscrita nimeni nu te mai învaţă

te înviază să cauţionezi moartea tocmai când te întorci de unde crezusei naşterea-i peste poveste de-am fi întru el mai altfel decât sărbătoarea neîntârziind nici la anu’ în pădure în India în moarte creştin mă lăsaşi Cristoase

se şi leagă cu poporul învăţ dezvgheţ pocesc numai câte unul pe rând tocpesc abia trei ore mai bine adormeam cu vis pe muzica din cască yes Christmas tree mi-oi lăsa duşmănia în aer şi-aşa cu depărtarea uitării uitarea depărtării şi eu

munţi înzăpeziţi dumnezeule oraşul luminat de ghirlande lună de ziuă pe alb dinozaur şalurile versanţilor cutaţi două lumini într-o singurătate teme nepoetice orientalizare fluctuaţia omătului dus copiii copilului mântuitor

cum ţi-oi fi spus Santaclos mai e trec la caietul de lux pentru crăciun de n-am pus dosăroiu pre an mare ideal polonezul neterminat de acasă iar cenuşa nopţii îngheţate nepodoabă norocul cum ne-o mai fi mai ales ţie fiica mea

o fi şi distracţie căutarea caietului nemainumerotabil din neştiinţa cantităţii indoneziană că aşa ar trebui să facă tinerii să scrie prosteşte cimitirul nostru cu stâlpii scrişi ţărani de război pianul orga spre new age ce teorii or mai fi având copiii nepoatelor

aici pot fi crezut avionar de scriu cel mai din munte înzăpezit în mânz voi schimba formatul dincolo munţii apollinairieni linii cumetre între orizont şi zbor alt oraş să nu fi fost Sofia acum Bucureşti ori mai devreme fost obicei Teheranul ce ţi-e şi cu Pakistanul

nu răsări soare pe zăpezi murdare ba răsai another holy day memory şi tu te-ai ajuns să te vezi motor saxofonul ba clarinetul sax tot munţi tot est aştept răsăritul parta i-am avut-o aepic poate nu e timpul pierdut copiii nici nu mă pun la treabă

autobiografie călătoare în versuri de ieri până azi prăvălit în louange şi lungit în avion pe ză munte iubite Aurel Vlaicu iar apele viroagele cărunte alt Bucureşti pe-aşa om fi mai la Braşov să n-adorm în aeroport ci motivarea puţinului rămas şi mal

albeşte ea şi noaptea zăpezi şerpeşti glie de moină terorişti români în film hoţi de tablouri socotiţi arestat luat la sentiment de blondă cum că securitatea oricând The Thomas crown affair aupra Turciei 68 mile vest de Erzurum hoţul s-a dat la fund cobză

plăpumită şi Turcia mai înainte Himalaya în lege nopţii vinea şi România cu tabloul îi pupai mâna sinoidalei o minune de fante ochi acum sau niciodată mai târziu cizme cu tocuri paradă corp iar îi prinde iar traduc din româneşte

formatul ăsta să mă ierte că l-am prea folosit fără disperarea de obşte sfâr nori toată noaptea glonţ scăpătat de peşte gran ori nu nu mi-am mai premiat cuvintele scoţându-le din tăcere repetând călătorie de contruniversitate

de zăpezi româneşti sub film american nu mă mai interesează norii abia dau nopţii luminozitate ce ape-or curge pe sub ei Dunărea o traversa-o pe Olt urcă mercur point to destroy nici răbdarea prima starea mea nu mai are haz se cronicizează indianitatea

crud crâng lăsat pe tropic afânare cartilagiile norzăpezilor ochii deşirată vizualizarea film durere catalepsie pe negândite creştere lăsat pe ce vatră păianjenul îngheţându-ne aşteptarea vă voi dezamăgi ca de obicei poate vă veţi preface că bine

bărbosul falsifică românul era neamţ terapia pictorială în puşcărie ochilor nu mă lăsaţi Milton cam pe acolo asociativitatea geniului mistic ne bhakti se întorc actorii cu spatele tocmai când să-i pozez pentru voi pe postul rugurilor arzând cu morţi pe Gange

să mă mulţumesc cu norii pe România nori de noapte zbor de noapte Românie de noapte oale sparte arcade mascarade plonja-voi în sămânţa castrată I will be compromisinger if I’ll say anything vorbeşte de o româncă se suspectează amândoi finalul furie formă câte n-am povestit în decasilab

ticurile materie vag umanizate şi strecurătoarea ciurului ce frumos o să fie la primăvară oricâte probleme ne facem oraşul ca oraşul dar alarma ne aflăm la vreo confluenţă de cumsecădenie liftată şi oprită între etnori

poate au filmele chiar spre Bucureşti şi vi-l potcovesc draculofililor să mai ştim adevărat unii de alţii dogs at cards a doua pictură sub mai lungă noaptea spre apus jucai şi tu roluri de româncă parcă vezi toţi distribuiţii nu mă vait că doar mă întorc de pe Gange

pe nici un fluviu n-am porcupine ca pe Gange până spre crăciun ’99 or fi norii de peste zăpezi albi nu mă potolesc din sfârşire cu nici o piedică la predică lungită scena cu avioneta între vacile zbierând cu muzică languroasă

sunt român să mă uit la tanti porcărie cu nenea tablou mă consolez că e prost filmul umplutură de hoţi l-au şi lăsat spaniolă filmi gane nehind nu telenovelă oarece thriller asta e viaţa trei jumate în România mă uit după voi încă 12 ore

aici trei octave scade versul că nu mai rimează cu universul singur vers univers mai mult furtul tabloului oului încă un cântec indianitate râs la fameta cu cravată roşie e grea şi pânzată vitamină India e trezită diwali

patetic song alt gen cutremur trucaje lipite ca şi românul acolo a fost tot timpul pe mister cine cât de plictisitor alegând n-am idee de ajungere rapidă mersul pe cât şezutul jos josu s-o împături iertare gheare de garoafe în rărunchi

râcă pe bogaţi râcâitură de sine în democraţia furturilor pictoriale primişi la aeroport un pachet când te întreabă ce răspunzi aici îmi închei caietul cel mai unu când îl terminasem pe celălalt am început şi sfârşit fără întrerupere să mă ţin minte singur

George Anca

SATYAVRAT  SHASTRI  

sub invitaţie pereche în casa de primire scap într-o ladă bătrânul hai la bulgăroaice nu domnule speluncă mătăsuri de satană alta mă simt împachetat nu pot comunica mă scăldasem îngheţasem infarctasem respiram twins toată lumea de pe stihie opponent mates în Valea Sărată Sanskritorium deschis

Sanskrtikon conducătoarea de doctorat domnu’ Anca Amita vine în fiecare săptămână mai înainte Yvonne aştept de treizeci de ani să merg în India mi-a promis Vianu l-am întâlnit săptămâna trecută pe Eliade la Paris tocmai Gita pe Quinet seara pentru ce născându-te melo soare de unde să te mai aperi neştiindu-te şi răpit ori apa Oltului

Se duse ce se mai duse pacea guerra infinita refren n-ai fost tu gealat să nu-mi fii cap illumi Milton pelerin India grupuri pe sub pod un concurs de teatru la Galaţi mai toată tevatura post-traumatică pre-Oradea curat nici Necuratul Lingurar pe câţi v-alese cancerul Vasile Cristina Mircea Liviu Ion Corneliu

Te-om aştepta mâine Satya şi două săptămâni ne-om saţia sanscrit până să ne mai aducem aminte ce-am uitat şi nu ştiusei de Alecu Ghica în Puri la Jagganat pre a universităţii sanscrite veşnicie Milică Popescu pe altă bicicletă legitimă sanscritizare cu americanizare talibanizare show-katha papa dice alb de Acropole terra terror

To lose Toulouse 111 Satya are consitabrinc într-o moscovie zvictime toate întrebările care nu vă plac sunt greşite capul plecat sabia îl taie sega bulgărească maghiar lulibe arab artist o femeie romă la Vama Veche 50 000 rupii hesitancy urgency frequency orarul prostatei felicity in expression shabda is brahman

Sacrificiu pentru libertate la vârsta asta nu mai contează să ai ce fling ciofling la casieria de valută apare o tipă artrita cu junghiul îmi pieri mai orice scris altfel vom trece şi peste povestea cu baia printre grupuri bălăbănindu-se frontispiciu pe ce datorie groenlandez moş montalian calea ascezei de nevoie nevoirea cu bătrâneţe nezvăpăiată

Azil zburător zburdalnic pe inconştienţă cosmică cum am ajunge şi noi tocăne bastonul Sofiei la trei are 95 pe-a cui brahmană ceată fără glumă pe unde-om urca Biharia biserica pe ce hidede ne-om sui figoarna pe cruguştiuc şi scrie pe o listă cele de făcut copii scrisori fax microfon Oradea sosim vineri dimineaţă la 7

Toast de unde fără prăjitor că-n tavă duş când pleacă fata generatoare electrice de siguranţă niet tot cartierul defecţiune regulamentul este interpretabil forţă majoră aşa şi a doua zi obosiţi afectaţi mare ghinion copilul ăla care nu ştie Geografia şi din Budapesta nu scoate Bucureşti pe cine căuta moartea c-azi-noapte Milică

Să sune-n Buda pe Negessy în Delhi ambasada română că Maitra de aici ar discuta numai cu media româneşti urlă câinele iartă-l Doamne pe Milică a nu speria sanscrita Aristide că lung şi că să nu te naşti Hilohi şi el că filosofie de Gâgă vezi d-astea în Eclesiast  ălălalt că şukran nu-n ebraică mai urlă câinele

Silvana că să nu mă tem pentru sănătatea bătrânilor musafiri cât pentru a mea că ei ar fi bomba atomică Sangwan inginerul şi Maitra bengalezul ce-l mai refuzară ce nu-l ştiură ce se autobiografie/psie bătrânul ce-ar fi mers acolo să facă atmosferă să-i convingă de ce c-aşa e peste tot imbecilitatea şi paranoia diplomatică

La noi la Amar şi autoselecţia din 95 donatori din pact c-un speriat c-atâta costă sicriul nu mai vreau să mai mor de la Stalingrad la Twins vorbea destul de bine stricat româneşte deseară spre Oradea nenorocire drumul spre Vâlcea cu-atât mai tentant e la modă să faci hepatită nesomn nici într-o închisoare samsara ce-are Asia cu omul câte ceaiuri făcuşi

Pregnanţi nu eleganţi nu te mai stresa stresează-i pe alţii cf să nu-i doreşti moartea şefului să-l faci să şi-o dorească singur ceaţa dansa din Milarepa ne apropiasem timpul sosise cealaltă prinţesă număram dublu pe toată linia şi acum la tot pe atât revăd Chadogya dacă nu şi Katha şi Meghaduta fără intenţiile neinfirmiere din illo tempore just maestre

Visvamahakavyam ko aham who am I from where I have come what my name is what I do in this world where I am stationed what my aim is what my importance is what my status is that my own self is unknown to me has landed me in a strange situation din Veda atotputernicule dă-ne tot ce bine şi auspicios ia de la noi tot ce e rău şi neauspicios

Din upanişade zeii să mă apere voi rosti adevărul satyam să mă apere mă plec zeiţei Saraswati în haine albe celei cu cartea şi veena în mână inborn genius coupled with complete learning pratibha competing with viutpatti hari ananta harikatha ananta the Lord is endless his story too is endless

Căzând al lucrului şi lupule ce sur şi mers pe spate morrh fie-ţi dharma căldărar v-aţi şi învăţat cu aur grandi affari fierarii în Ferrari cu natura în prea pace pe cel orizont dincoace la şahişti în cercul carcerei băiatul două mii fix sunt ocupat el după chem poliţia între Iosif şi Creangă dacă te ţii după noi şi dacă mă ţin ce am luat-o în partea ailaltă

666 am dat trei doctorate de câte şase silabe Dyal Shankar Sharma Gaston Mialaret Satyavrat Shastri ce m-o mai fi aşteptând în cărătura dharma + sarma pocitura numelui rămas pe ce împuns la urmă în pietriş jos necruciată n-am decât protocolar să mă simpatizez vreo construcţie autopersonală a sinelui sună fie-mea apoi Silvana

băiatul de la hotel nu vă supăraţi ce înseamnă sanscrită o limbă latină indiană un cancer nemaivorbit câte lucruri din ce parte coperişelor nepeşteră păcat de ocupaţie te distram când şi ştiusem de ţigle ori neamuri pe deal cu tată oi turna şi eu versul dinspre toate morsele geaqba ai expia pirare cu Panini fiul lui Son cine te numeşte golului

easter Orissa En Vogue Mânăstirea Sfintei Cruci Muzeul Ţării Crişurilor mîine Peştera Urşilor duminică la Catedrală seara vine preşedintele României luni la Teatrul de Stat deschiderea anului universitar acordarea titlului de doctor honoris causa masa cu studenţii maica Pavelida copie a Râmeţilor prima mânăstire de maici în Bihor

mahakavyas & bible political creation sfinţi indieni care au nevoit Marina şi Irina ori români Oprea Miclăuş de la Cioara cuviosul Sofronie Sava Brancovici sf Onufrie e cel cu barba până la pământ girigita predica de pe munte pierdere sanscrită ce înseamnă pictura bizantină tocmai cocori mori pori pe cărare rare care mama Daksi a lui Panini

partea femeiască rar răpşită în Panchatantra ras de leu a cerb trei sferturi de poetică şi shaivism vin din Kashmir şi fata lui Ravana regina peştilor după ce-i dărâmă podul nopţile ca lui Manole zidul se îndrăgosteşte de Hanuman are rasa santa la el în thai sringara episod inexistent în Valmiki sau Tulsidas sanscritizare în Oradea

brăţara cu 33 de boabe anii lui Cristos regina thai în piatra de Siam întoarsă în sanscrită your birthday in cave of bears balloos of stallagmites stallactites let make it a patra on stone on water let sing into mute immensity of labirinth nici un pasaj din coran prima biserică ortodoxă abia în construcţie şi apostolii

ce-om compune la Oradea aia e zile intrate în sac sanscrit sfintelor Irina şi Marina indiene şi nicidecum ţigănci neamule c-o lungisei două ore şi-ai avut probleme iar neamule nu te întrerupsesei pamperşii a ţi-i respecta fiu-tău no news about India good news am vorbit la doctoratul lui Sharma one of our best presidents nu şi al lui Satya

că-mi interzice tot nea Ion bravos naţie spurcată parcă nici la Mialaret de-a togi din Togo care m-o fi cenzurat întâi de n-o fi zis ăla e legionar leapşă pârlelită pe mine m-a fript în persoană Ion Iliescu pe simpla existenţă a Indiei gen foşti miniştri nescriindu-ţi ospitalitate islamică blestem al lui Allah urcă-n avion luminează-mi calea

verifică-ţi cuţitele curat profesorul superioritatea civilizaşiei occidentale faţă de islam după Berlusconi ăl rasist de-o-ntoarse că nu lângă para focului ăsta mă frige acum să zici de maşină asta pentru şontoroagă dalla picolezza della provincia la solitudine non ci sono piu bambini una maledizione il petrolio Viggiano moartă la imaginazione fantasiosa

Lal Bahadur Shastri ca prim-ministru a renunţat la toate preşedinţiile de comitete în afară de sanscrită Nehru a regretat că n-a ştiut sanscrită nici Indira dar a iubit-o more than anything chiar de n-o fi mai de iubit fără a o şti majoritatea pandit-ilor ştiu pe de rost mantrele potrivite evenimentelor de naştere nuntă moarte etc fără a înţelege sensul

mulţi fiind şi analfabeţi aceleaşi mantre în toată India urs stalagmit ursoaică stalagmită Radha şi Krishna la Chişcău aer thai învăţul apei fierte rufe murdare Lal trecea zilnic Gangele înot să ajungă la şcoală de sărac şi prim ministru cunoscătorilor obedienţă oamenii în casă ori în cârciumă că-n Delhi străzile pline

armonică plimbăreaţă prin Boston nu ne apără nulieta pe nicăieri din Pune eu Satya îi dau azi în a 71-a mea aniversare chiar dacă trăieşte în România pictura aceasta frumoasă a cuplului shri Radha şi Krishna mahatma când mă julise what makes a perfect kavi the making of a poet orez cal alb khao

 laşi zece lucruri pentru masă o sută pentru baie o mie pentru somn un lack pentru vezi metri sardulavikridita the play of a tiger 19 silabe upajati o combinaţie de indravajra şi upendravajra 11 silabe unii menţin dicţia şi un fel de vocabular sanscrit 75 la sută with modern touch I think in Sanskrit Rin Criş le păstrez neschimbate de acum

subarnamasia peşte de aur în thai Rameshvara cu veveriţe bălaie binecuvântate cu dungi  de Rama  a wabi house I’ve made my soul of earthen pits and burning roal simplicity unfolds its threads of steaming tea on bamboo mats pereţii sufletului meu sunt drumuri ce duc spre casa wabi Japanese house for tea ceremony

Iadolina Valea Iadului Bihar sălbăticie Jahnsi munţi pitici ruine sanctuare de dacoiţi şi Phulan Devi mantra has the healing property particular mantras Brătcuţa cum se tratase Tagore în Balaton esenţa dharma preot în peşteri calea urmată de oamenii mari karma is inscrutable dharma is difficult to say brânduşi morţilor din lacul fără fund

cine e înaltă frumoasă şi cu ochii verzi noi ne iubeam în India să ştiţi Iosif ceru apă minerală de pe fundul rămăşiţei peste confiscachinda şi zăbăuceala mehedinţencei pe urmă în toiul aniversării de cuscru ziaticul venitorului neviitor cu balta atonă priveghiului pe tratamentul tatigrunz întorcându-ne vremurilor de dinainte altei previziuni

sării două scaune în două beţe cum căzui agonie primitoare mai dihai ghettouri concentrice vreo distracţie la întrecere cu afazia a cere de-a caramangeria cum fără voi nici noi atunci hai să vă spele tasta hoitul focului mai şi întrebai de Vâlcea că n-ajunsese Bizanţul ce-o fi de cine în ce ascuns pe vreo cunoaştere dansantă

unde ni se îneacă buna-credinţă ce ne mai şi apucă hoitarii mănânc bine mă plimb a auzi colinele refuzând ecoul îţi varsă de 30 de ori sângele după un fir de iarbă Noe ne duse cu fata în peşteră trăind picurilor sculptori scoaterea ochilor acum Satya şi ceilalţi sub picuri resculptându-ne aceiaşi avatar pe renunţarea la poezie pădure

întârziasei ţi se întărise încheietura ai încurcat Iadolina Durgatorului de ziua lui mi-a dat o rugojină rămăsese de-a sărbătoririi că de îl anunţasem de-a peştera şi-am buşit butonul pe toate poziţiile îmi dădeaţi camera mai dansam ieşire la intrare ieşire la ieşire din oră-n oră ailaltă gângurindă crâsnic şi fiu-său lăsându-i caldeici

câtă răbdare şi-or fi imaginând a fi existând în lume de când e ziua trecu nu te mira cu Blaga nevoilor petrecătoare cuviinţă vreodată povestire prin viu grai nu-l lăsasem să-şi zică pidosnicia plus nevoile fiziologice ale preşedintelui în latrinele teatrului duca cereţi înlatrinaţilor mi-or fi roşit ochii de-o băşică amfitrion încondeindu-mă rest

nici nu ştiţi tot ce fusesem necum ce m-a ajuns cu o alonjă cum n-aş fi pe ai handicapului ca plătit de dimineaţă că de ce n-am cumpăra o cameră tocmai eu n-am cu ce el că eu ai bani schimbaţi că nu mai lasă aveam amintiri auzi după ce umblă s-o ia înaintea morţii se filmează dacă iese la pişare se face ambuscadă se poate trage

ăsta nu rezistă două ore nici preşedintele nu poate fi întors pe altă prostată nu e de la mine furia c-omoară privăţi inspectate la sânge cu Satya pe o confuzie calamburistică cu cenzurarea numelui parcă rămaseră gaulist cât în auzul tăierii după cine trebuie până-n nu trebuie n-ar şti Oradea ar şti ţara cât să-şi scrie confiscăul peşte de peşteră

că s-ar copilări doar obrăznicie adio serie citască până una alta vorbi doar la bibliotecă Vlahide orbind eu am scris laudatio el îmi răspunde exact  rufe vesele storcând băşica pe dos vedem pedepsia rasului ne chiar chircim coriandru de ce-om fi vrând să scăpăm pe cine să turnăm în ce păcură pretinse cherestele ardem contactului nuct

crestam creasta cocoşului coşcogea râsetul consimţămintelor Ungaria e ca Punjabul n-are cu cine se bate atunci singură tu din amândouă să fii sănătos încrucişarăm de-a lungul leşului chimenul malariei spre Carmen Negulei ar trebui să stea la vedere mai mult decât îl ţine băşica de-aia-l dădeau mort ai lui pe mine m-au găsit invitator

în această privinţă chiar sunt ultimul de apă caldă ce să mai vorbim zou seeing anyone what about you ăsta da terorist pe faţă cu mâinile victimei din cei ce te obligă să-i implori omoară-mă nimeni nemai primindu-l cum or fi ştiind toţi sanscritiştii că se pişă din oră în oră şi cară paralitica spre enervarea tot a lui ce-or fi şi citind a ceartă p-ăilalţi

seara şi cartonaşele iliesciste galbenul condolea aniversatul se potopise a julă aia că nu şi ea şi-i părea încă bine de acrii cei struguri  da’ eu destul vei avea de povestit celor patru copii la en vogue Abrudan şi urologul sosie de ţi-am afla ca lui Bhumibol de i te vei adresa fiicei pe când asta în bălţi că Pune şi nici un Delhi şi hăi criftsters sopranin

ce să occidentalizezi berlusconizezi poate din burta flămândului şi astrological predictions că India ajunge superputere a nu se spune wishfulness can be cazi din mt indian în India reală să fie România reală mai ceva decât golul mitului românesc de m-ai întrebat ce plus-marks dau României şi Indiei pe ce nor de-ai răsări cataractă Lincoln

the guards should know just in case babu numai de-a voastră Indie ploscoasă indeplasabilitate cum să nu se scape două ore teatru în teatru sepepistul vino-ncoace să-l invidieze Ion Iliescu nici să se sperie venind aşa cu udul său peste români nepomenindu-i abia honorary doctorate for Indian professor calcularea sanscritiştilor

ghe comando aici o să stea şi jupânul ca-n Barbizon NY cu Scalfaro nu-i apăru ăstuia invitaţia albastră ne feri Dumnezeu până ne-o şi nimeri bucolica zăcând pe specimene ba sărind pe pluta Meduzei doar o problemă personală cocoloşindu-ne kala cine mai e în avion cine e de la presă să-mi dea şi mie un telefon în juma de oră s-ar putea s-o roim

ale tale dintru ale tale pururea fericită biserica cu lună vulturul negru spre tămăduirea sufletului şi trupului meu amin m-ai învrednicit pe mine am văzut lumina cea adevărată mântuieşte poporul tău din duhul cel ceresc Oradea pe dealuri clopote de floare lotus lumea e diferită nu te mărita cu un indian vreo sinceritate poză indianizată

nuferi albi nuferi roz comestibili fiere după soare închişi deschişi poem de Bartrihari cum albina madhukara imprizonată seara în floarea de lotus ce se închisese visa cum trece noaptea vine dimineaţa soarele răsare şi frumuseţea lotusului deschizându-se va străluci şi cum gândea ea aşa elefantul păşi dezrădăcinând lotusul se cantilenează în Nord

poezia e numai revelaţie cantilatrinează Păunescu piaţa Ferdinand Isaia româno-maghiar ce scrii acolo perle de boală concert fata asta indiată mâini de pianistă sărmană largo pianul monosilabe thai alb-galb suferiţi-vă incontinenţa paraliziei fericiţi mai repede thailandezii din Chicago la o oră se tot disimula cănuţa cu palincă neatinsă

sette per sette quando la vita e unspettacolo baba Usha nu visează căzături în voiaj ghiulele cine-o muri ceilalţi manta de vreme rea uitându-te ca în apă acum tu cal în stil final asiatic au venit căldurile se dezbracă fetele il Vaticano resta un obiettivo di terrorismo pessimismo cosmico din scurt toată viaţa mai nici o mişcare

lasă gărzi învârtindu-se postum vârtej il meteo regionale m-aş aşterne abandon mă simt foarte atacat la cerere victima convingându-şi asasinul l-ai învăţat fato sanscrită pe Satya la guerra invisibila ca la noi marfă securistă second hand Laetitia Casta brahmana bostonx Charisma Carpanter Sordi Arpagone

dindiri bongiorno figli miei dormito bene ecco i vostri fratelloni brutto ladracio uno chi perde ride toată viaţa am iubit-o pe Lucia Bose de la moartea unui biciclist aşa şi Amita Bhose amo anziani e detesto i giovanni vesel sub şal invitându-mă la cea I’m not tea drinker contratto di nozze una dichiarazzione di guerra

să-i fac regie lui Satya din Moliere ogni cosa a sua tempo drin diri drin diri miei soldini io sono don Arpagone sono amico del papa dona Elvira velasqueziana brutta schifosa mamografie mantra Saraswati bhagavati regie sanscrită over trenciul pe post de togă iar acoperişurile de jos şi cu mine audienţă schimbă mantra către Saraswati

cum se fură un doctorat după ce-ai furat o revoluţie o ţară simplu ţi-l iei pe-al tău cu un cuplu indian armă biologică mucigai de ifose mânca-l-ar pielea după faptă m-a agăţat în Durga Temle vizavi de templul jain a scris citeţ o frază de autoprezentare cu nevasta merge lepra pe câtă planetă n-auzeam lauda dacoiţilor şi înflorirea în preşedinte

căzut răbdării cu întâmplarea pe un prizonierat elitist consiliul academic era împărţit prinţesă ori şi ceva academic preşedinte de ce am atâtea emoţii pe prostata lui nenea ia-ţi gândul fato nebuniei dato Indiei furato România cat-o

vultur bineînţeles altor tâlvuri res eres pe ce vechi respecte secte lasă caravanseraiul caravana rasă biopertinenţă creste arse măştile în soba dinspre farse mai ochi crap sard maristo sasti sati sanscritisire sictir dintr-o străbună strâmbătate cratimă sărăcie devoratoare pean la pian param pam pam colinzi inzi

curran a şi murit culoar albastru ce destele pe fulgiverzi pepiedest eyes wide shut meci maci mă înecai cu biscuiţi în vecinătatea lui Iliescu ce năpăd iar nu-mi mai trebuie India cum o să faci ce face preşedintele doamne-fereşte şi-n sanscrită pe o sare semene iasca arsă cremene pe un zahăr depene crinolina pepene canar canaralele înotate balele

mă înverzeşte cătina catene cantinei la rasegna stampa cospirazione încă zece zile de infirmier homeless văzând dărâmarea nu război contopită rătăcirea puţinului în nimic pişarea lui Satya ziduială reziduală întreabă de ce să ucizi oameni ca să arăţi că uciderea e condamnabilă bine nu e adică nu mai ucide şi uciderea manualul groparului politicos

sepepeul văroagă să fiţi cât mai scurt sepepeul vă roagă să nu mai fiţi deloc taie microfonul la guerra delle parole silenzio leni întrupate puiuţi stresul se duse fetele să-şi fi ras caracterul în India atâta kitsch la vârf stimulaţie persuţionată Paraschivoiu student lui Augustin eram cu toga lui Saya el la pişoră leat cu plecătorul pânza pe toată lumea

aş fi citit fără numele meu nu şi la cantină luaţi-i orfani ceailieşti assault on freedom la fabrica de geishe danubiene cărăşene dubiosissime cu sepepeul cât să-mi uit cadavrele indiene pândise paraschivenia se academizau garzii Ifrim pe Satya Creţu pe seco tamasha cine mănâncă mult se aşează la colţ guerra parola che fa paura bruttissima

scapă-mă doamne de indieni că de ameroruşi nu mi-e frică stranii poliloghii de bâlci cu deplasabilitate în Oradea toamna de acum cu bătrâna pereche indiană muiată în preşedinte tot n-aveau aranjament de spălat rufe unde să-i mai comut cu terţinele o turlă şi vulturii bineucisului cu boala şi nici o scuză pe-a nimicului sternul streang

nu mai conducem nici o serie că se mai lasă cu datorii dorice când colo amintirea nefoto om fi mai toţi paznici cu ceasul pe oricine scad prima azi şi a zecea plecare încă opt pline minus o noapte sună-mă din divorţaţi divorţată gusturi pe apă cinici rânduri-rânduri corbi destructivism perfect shaivit mă luase somnul cina între doctori

te văd cu greu şocului flirt foc într-o bârfă karmică mi-o trece Dunărea peste cadavru de dragul neamului prost tramontana trăncănită ci n-avusesem alt noroc ori pacea cum aş fi plecat de tot în India şi m-aş fi întors ciozvârte clopotelor ropotelor bobotelor ce-ţi mai intrigă sania plaşii om mai dormi fără somnul vechilor cărămizi

asta o fi infirmeria cu plictisul mumiilor de mumii n-a avut nici bani n-a fost nici curvă nici beţivă ne pre car cupe ţintar barcaz nu te du pui cui trecui zaur chinui mişcoteala temei curmei iar o dată vampa cremuie vampirii decorticarea în suficienţa sadismului latră careva ce crevetă retevei nimeni să nu-şi exploateze nenorocirea pe spezele celorlalţi

fără ceapă concupiscenţa crocodililor du-i la Vâlcea la prinţesă îmi pare şi renunţarea o bunătate a aberării nevegetariană friptura cornurată l-a pocnit cu farfuria în tâlvul capului auzit până la preşedinte blonda sculptase lui Gorbaciov azi lui Iliescu

albastru galben şi trei trandafiri patosul santa simplicitas în ritm de ceau-ceau-ceau d-aia la concert altfel ostatici de lut audienţă închiriată criminalului spovedindu-se cu ingenuitate cum să ne arătăm fără noi neunde nesupunându-ne cine ne înţandără Iosif pe cine omorî s-o suie pe tanti cele mai bune amintiri n-au decât să fie din nenorocire

ori fereşte-te măcar după ce ai prins gustul eternităţii chixului de se-ntâlneau cunoştinţe în ciornă m-or mai întări fetele cum de nu-ţi spusesem orele astea cărând cocoana în neant nu te gândeşti cu toamnă cu oprirea opreliştii vârf de Oradea ne-am împodobi cu păduchi în ziua internaţională a vârstnicilor docţii pensiei kutumbakame

şueta nu ajunsese fire tragerii zdrobiţi-mi bunătatea să nu întind şi amputarea ne consolăm amintirii sforăie suferind sulfuros pe-aproape inexplicabilul peste prostată stropind arzi rishi în viaţa de pe urmă mumia lui Satya la mumia lui Ion leaturi de i-oi fi iubind şi nu vreau să mă ataşez puncţie tumoare

                        profuziune de alergii               ne-om de-o climă plină

                        nesculptate bovaric                 mai drăguţă ca la tv şi voi

                        mărităturilor                            bătrâna pavilioană

                        palataturicilor                          a canceroaselor roze

                        şi mai şi la Vâlcea                    de-au ajunge Yama

                        Oradea fără concert                conferenţiindu-ne

                        început al unui nou demers     ai stat două ore la coadă

                        vă găsirăţi capii per Roma       i-am înţeles şi pe ei

                        n-are nici un                            chimono cireş

                        rost nerostirea                          deşirat care-ş’

                        munte data Cozia                    îmi revin nu ti teamă

                        sora perestrozia                       n-ai pe cine termina

                        te mai ţii din şah                      chemi ghem plăcerii

                        şi-ţi vei râde râsul                    tribunoide ovoide

                        mi-am şters vers                      aţi tras atracţie

                        de la demers mers                   gumilascaţie

                        eu îmi scriu numanţa               ne întoarcem la nimeni

                        orele garanţa Leanţa                unde ne plăcusem

                        n-am cum să mă supăr             incomunicarea ca-n

                        voie de la nimeni bec              sufocat coşmar

                        nici la concert ca                     ce-or mai să cânte

                        să vă fi văzând                                    conservatoristele

                        mai şi citisei azi                       cu Oradea în rimă

                        noaptea matrid                                    de vei fi şi înţeles

                        sâni canceroşi ori                     care-ţi vinzi proza

                        rozi şi tu escroaco                    cancerosului roza

                        ce dări de sosţie                      veniţi voi cadavru

                        comenmandocrie                     pe mă cheamă Stavru

                        raiului cochilie             camătă ca mă-ta

                        iadului cu miile                        cam am a ca mama

                                                aici nu-mi păruse

                                                bilunaritatea plinibilă

deschiderea festivă la protv Bucureşti cu Năstase o fi căzut Iliescu nici cu avionul cu piatra pe după cerneală poate la voi varianta noastră şi în vreme de cină ei nu-şi filmează isprăvile pe linie cenzurează şi rămân de sticlă război civil cu întrajutorare acţiuni agresive ale comandourilor lipsă de ţinte talimobile cu opiu mamografa lu’ Năstase

dialect sanscrit oltenesc come se fosse la prima volta accopiamento balenele jurubiţă India minus infinită receptarea-i senat sanatani masochist n-o mai place baba că se-nfierbântase moşul în cantina thanatică necuvântător n-ai cum te smulge din despicătură calule puritanule peregrinule mănânci ovăz pe nesăturate

ce plinătate prinţesa thai făcându-te thai în viaţa anteriu şi tu pe ea de-a ta hindiu cam respirai după trepăduşadă venisem întâmplării cacialma tocmai c-ar fi weekend toamna cinema extravolo ne-o fi văzut am de ce-i fi recunoscător îmbrăcat să se afirme colofon afon mai vorbesc şi femeile lădate căzură toate pe-aşa andate n-am de ce seconda cădere

nebunia pe jos încă două zile bâldâbâcari hinzi pe nouă mai bine nimeni profesori stau aici via plătitori străini patologia bunătăţii la boală câţi om mai găsi pe ce trişcriş tot acolo să te dea băieţii afară aveau şi ei ordin altul că de eugenici ai lor erau în scris nici aşa n-am ce mai căuta în India precum nici în America nicăieri poate nici în RSA

fato intră în politică de obraznică fii mai cuviincioasă eu auzii pescăriţa propriilor peşti din zodie adică n-aveţi latină şi băgaţi sanscrită aia era şi cu ailaltă eu n-am de ce să vă mai şterg subţirica şcoala mea de indologie scârţâie pe iluzia ca şi a sosiei de azi the vanishing pe-a mata not knowing singur cancerul nulităţi nesfârşite

de săracă ţară nu putem şcoală sanscrită brahmani de-oţi fi din Thailanda cum râd romanii de Ladea Plata se şocase herpes acum i-a mai trecut nu numai sanscrita e moartă de m-aş putea lăsa şi m-aş pe ce închipuire schimbat pe dos oroarea zâmbăreaţă păunstonist madrasa marţi India e ţigănia lumii

infuzorul pretextual al spiritualităţii anecdotice chino-semito-fertile de ce se recesionează între ea chiar că gemenii în explozie atomii sub hidrogen questo terribile odore care nu e supărare degenaritivă mai peste tot bacterizare în alb con il nostro orgolio only n-aş mai da n-aş mai travaliza cu păcaul de a mai nenoroci şi pe alţii şi pe mine în continuare

cu cât iubeşti India etc cu atât te infuzionează s-o duci în celule moarte 25 persoane în Kashmir talibani giorni contati cum îţi prinde slăbiciunea te-a mursecat titolo cinque atâta înţelese ca de la Bordaş la Blaga că n-au românii filosofie nesimţiţii 39 000 contra să distrugi încet babu nuova era di popolo afgano impacienza per la guerra

securita e subvenzionamento învăţare de minte mai văzuşi ziua senectuţii pachete la primărie niet me târgul pălincarilor pe picioare ambulanţe poliţie care cu război care cu ajutoare prin viaţă pot să-i spun prof când te pozez se strică aparatul vârcole alături fata de cu lift voi de-a boşorogii zilei fără gift cine se preumblă golului golan

eu sunt scumpă mamă fiul tău Ştefan relele a nu-ţi-i bune speculant mai cărăm balena oceaneant penta punte panto viţelar în spirt că nu mai e cale singurului birt ce tristeţe saltă şaua nici de munte frunte pe sub funte panto penta punte pune-te pe rimă panseao bacanto sever Ahasverus punte penta panto

nimic nimicarnic zbeului paharnic nici în sonerie ornicul morarnic herpesul femeii cancerul Rozinei doar patologie India cu mine-i ce ne prin penumbră harului coral mahărul comarnic sumbră pară pal sabia coroanei înghiţind-o bandă maica semilună crucea mariandă vechi poceli în plasa de cu suferinţe martorelor arte ori ţigăncii Linţe

îl rade ca să zic aşa pe păr păcatul deznădejdii cu bâlbe de-acolo numai plata pe grumaz pe cine omori câte zile îmi laşi cine peste cine instinctualităţilor mi-am risipit clopotelor liniştea de la Bobu la Bobulescu şi noi indienii

vă ziceam că-mi văzurăţi pierzania voluptoasă toţi pe corlată spre ţigani să nu te cheme răzvan boborele mai bine că nu aici cu noi cu el ălălalt oficializă scufundându-şi făcătorul că şi ţiganul ajuns împărat întâi pe taică-său l-a spânzurat de ţigan pe azi tomberonul cu ce negi cu ce burtă cu ce fobii oi muri tomnaţie chineză cu portretul lui Mao

omul cu India atât de bine interzis cu poporul rom român de-l interesează maică de Dumnezeu mai predă-i niţică sanscrită lui Sat Juli enciclopedia paranoiei într-o futumuşcă ce cumpărături ce cadouri pe-a cui cărată Mateescule să trăieşti pe-a cui Vâlcea l-o primi miar faţă de Oradea faţă de trei minute cu repetiţie

trenci pe togă doar Galileo şi Rat mâncându-ne uite-i atrage maledicţiunea ferea cât că se vinde sanscrita închipuindu-ţi pe după ce minge cu Hanuman nemaimuţă în thai abia erou  muzică trans/ilvania simile India nu poţi deosebi modern I couldn’t enjoy nai a girl sounds of the birds love song poze de ieri ora 11 sala 16 secretă puţă paranoiei

că-i foloseam eu pe ei nu ei pe mine ea pe ei şi pe mine de-a baba-oarba fripturişti avortoni vegetarieni ciclonul benessere wellness relax talasoterapic scandalul durase nedureros mă voi plimba înapoi coboros n-am ştiut şi-am delegat-o nici n-avem ce discuta intriganto nu mai pot sta cu mata du-te la ce sri ba tu ca de obicei de n-ar ajunge

şi te-aş prinde apă crişă să mă schingiui în măcrişă ce de dependenţe trenţe când şi vârşe vârşenenţe chin chimie blondă bruscă nici roşcată nici etruscă venele de bou cu focul ne goliră bolobocul Tiwari ştiu nu-mi spuse a nu-l crede când şi omul apa făr’ nevede

ori podul cu umbră ori căderea pe lat în vijoi sticle şi un butuc cine-o să vă mai dezorganizeze ce osii descompletate a curgere oi mai fi scris în Oradea o patra ţi-oi trimite îmi vei răspunde altcândva tulbure a ucidere şuieruşcă şi frunzele galbene cu miros de mugur în această patra pentru dumneata de tragi spre Pune în 29 după Italia

tu n-o să ai niciodată vapoarele pline cu păstrăvii tăi cri-cri-crişule câţi bâlbâiţi te-or mai limbuţi şi cu cine a te vedea nu Vede dulce timp în bronhii tulburi sari sări sărăriule de-a sânge lăcrimat basta nici prin închipuire care cu poate a-mi face conferinţe cu Vâlcea cu folosirea şi ăilalţi pe cadavrul meu cum mi-aş fi făcut cale vegetarian

câtamai dogul pătat şi buddhiştii unguri din Oradea Kiroti udându-i cu odicolon ea să strălucească eu să-mi văd de treabă merită cinste chiar jucându-mă în ţurloaie în căutarea cintezoiule moşule alergaţi-l mai încet dire-dire supus zglobiu libertate pneuma şi dacă ăsta e cel mai frumos lucru ce mi se poate întâmpla un intermezzo

amu cârmim convalescenţa alarmei sub avion nedeturnabil cât să se ducă de râpă tot ce e înalt noroc de intriganto nu mă mai trezeam din şoc nici eu n-ai pe cine duce în satul tău Gică poză în ruină şi la Târgu-Jiu ne-am codi petunie miresme scurt-circuitate solar tocmai sunteţi la plecare adiacenţelor mercuriale închis muzeu se credea luni

curând vom fi cu părere de rău liberi că nu ne-or omorî chiar şi scăpăm curgi taică de te crezi ură repede mai liniştită glagorie d’alt’dată şi cât vă inimasem vaporozitatea pânî-n vapor d’Orad’or un comandor do condo mor pe ce paltin de stejar carpenul mi-l arzi arţar ţarcului anţuţurar din ce stea strjar pe jar astea mă bine nu m-ar arde frunzei de arţar

cu penultimul arzar clocotitul de brăzdar semeniştea aprozar încă o dată patra meravigliosissimo să nu zici că nu ţi-am spus îţi voi scoate din opusuri mulgerea vacii-spirit pe la noi de nu voi şi parafraza exemplificativ eu îţi arătasem cireadă m-am pomenit şi cu o friptură de vacă în faţa voastră nu v-am spus we missed you merci

mai bine n-avea de-a face că oricum te trece Crişul între Olt şi Dunăre Gange nu pleca leagăne pân’ nu pleacă legănarea şi apa lăsată pe ziare înapoi elitelor ziarele pe cont cant numai el te şi bucurasei potoleşte-te desăvârşindu-mi moartea părinţilor şi prietenilor în criptă se tot înghesuie muribunzi şi nebune contrastul maxim până târziu răsuna-va

la donna e solo un ostacolo ce să te mai tocmeşti spre soare afară te vede lumea stai în sine încarcerat pe liber certei ce nenorocire şi spălarea rufelor la lift fără rezonanţă că-mi primeşte putoarea scuzele never pretend on behalf of hospitability to host ill people during job time ce vremuri grele ce nevolnicie

10 iunie-n senat dhc Satya Vrat Eliphas arcanum tarot amant ermit moarte comme s’y j’etait Andradina Guiness explorator românesc pe prostata stropitoare a sanscritistului când or pleca să-mi cumperi o ţâşnitoare programată la oră la oră cât mai stau la noi uman ca mine mai rar Anica se duce e schelet Luiza a luat-o razna

Noanei i-a căzut un dovleac în cap şi capul într-un dovleac neputincioşi dar capacităţi cu capace căpăcite şi soarele îşi puse mintea cu dealurile Oradei vine prinţesa ţiganilor pe balanţă cu thailandeza sangraha akasha sloka unchiul matern al lui Panini ar fi compus o sută de mii de stanţe zice Bhartrihari fiul lui Panin negustor mama Dakshi

maha kanda mukti kavya sringara varuna vira santa bilkul linga în Peştera Urşilor din Chişcău în Panchatantra un leu ia viaţa dragă a lui Panini control the proteine control the fucking world desacralization au venit pozele pierdui suspans să-l văd pe ghiuj de mine scos pe Nikon în peşteră de ziua lui la numai 71

coperişele schimbă cu stele parastasule nebnisteria cerşeşte colarezului fresce ciopor angoaele ţărănci criminali ne închid în iubirea neadevărată pe dărâmate frâie nepurtându-ne dune şi ziua de pe urmă din prima jumătate a netimpului furat din a câta viaţă noapte cu lună plină în Oradea un minut până în Afganistan la telefon 680 400

marghidan de Bihor de pe la noi lasă-mă cu Allah bărbierşte-te dă cu apă de colonie fă duş martiri ascultare climax victorie ultima noapte nuntă în cer bravo Eliade furtuni de nisip Precious Sapientia Orban în Oradea uraniu Linteş nici la minciuni Mercur retrograd fighting words şi-aşa apare statul Palestina unde şi plecaseţi Lali şi Toto

da’ Viorica şi Jenica patru ani cu taică-meu paralizat ce turnuri om mai fi şi noi lovite corb coboară-mă orbului în luminozitate inebriantă de n-oi mai prinde zi singur bostorand la Râmnic întoarcerea şi ea plecare spartă aşteptare curgi Crişule câţi te pescuiesc vendetta pe iubire descotorosită mai cu cine nici aici nici oriunde

şi voi păsări mai pe jos coperişelor prinos care mori care pe dos ci habebit humus nos în pronaos drăgăstos muieros nebărbătos luna galbenă pe os mulţumitul malahos scrisul întâmplat ţi-o fos’ până sus nepăcătos piei în clipă luminos geanta haina cuţit cos danii nume alte boss mă citisem Daninos năzuros nenăsturos şiret şireturi pe ros

îngeri aer tu ce gos o gonzesă scalzi saphos rugii strugur tămâios mâine la kalinikos din satana nesticlos haremul ăl mai frumos strângeţi dinţi strămoşii vos nici strămoşul adipos colea hasta oneros ora morţii vouă sos duşmanilor autre şos recitiţi şi pe Cristos morţi trăiţi şi mai dinţos mondul nemaimonduos grâu vederii şi orzos

pace anonimizantă nu mai război şi tu curgi Crişule repede în numele lui Dumnezeu precum toate cele ruşine ungurii pe urmele sanscrite simpatie întorcându-ne apă în picioare soare zile mai sunt pe jumătate scrie-ţi pe-o foaie scrisoare ălorlalţi fără poze măcar macara zâmbeşti a film şi fotografului

şi nu rămâi decât frumuseţe pe gustul propriu altfel ferească-i şi pe prinşi şi pe surprinşi morga măcar macara marcatoare de câte două din nici una se scobora Karnataka în sunetul impreponderenţei iertaţi auzul urzicile săbii pe miros ex hum după cascadă ăl bătrân îl prinse ăl copil îl cheamă prin Oradea repedecriş a mă

fie-ţi aducerea compensatigvă rigvedantinul cu atharvarigvă te-aşezi lângă mine s-arunci la peşte eu aşteptasem bicicleteşte ţi-o pui în cuiul spre vad ciclist peştele ciclului capitalist mă mai retrase o pleaşcă tonus colesterolul copiilor c-o nu-s cinci şase poduri Oradei Boston ba Pesta PoEm Massadei

concentric somnul somonul unul simunul amonul demon cântat pagină cat între oraş sălcii rasat pe liniştirea tampoanelor trase neînţeleasă hala de oase ce e sanscrita ce e latina o greacă ora uite latrina ruşine Indiei spirit vândut export cadavre retroscorbut aşa şi noi congresele Cristoase mai rar iese-le

chiar tu protuberanţă în zi frumoasă disperării ţintaur cheotoare funiei o iau pe trepte nu cunosc decît imposibilitatea rătăcirii de sine nul ori vreo euforie numită porţie şi de sănătate viaţă moarte poate fi cântar de proporţii încercarea ce nu se încheotoră nici n-ai ce face în Transilvania brusc îţi zice geologul filolog peste nonconferinţă apoi conferinţă

vă mai duceţi dar întorcându-vă stricaţi mai ca indienii începusem cu gândul la tatăl nu de-mi muri nu mai învie poeţii masacraţi ori pe brânci şi eu în picioare plopsalcie alţii ăn spitale ăştia în spinare îi duc îi mai pun cu Vulcănescu ne-o opri recunoaşterea ferirea de vârstă în persoană răcire cât că mă speriai şi de tineri învăţându-şi bătrânii să se pişe

am ratat harul coroiat cucuta cută acum mă împleticesc netematic nici n-am mai dublat slinul chinul seama nonsensului pe mal în peşte bună fericirea răului în pept dacă nu curg a descriere toamnă din ce şi clopotele mai bat trecători iubire până la moarte şi invers

exact omorându-ne şi ne iubim nici atât manualul fanatic

schimb de morţi în sens unic Satya cu muierea ca mine singur în Bangalore ăsta jurământ să nu mai primesc oaspeţi ce se autoinvită să nu invit să nu mă las celălalt încălecabil să nu mă atragă iluzia karmei evitând cacofonia karma iluziei am vrut a scrie pe malul Crişului Repede bună mi-ar fi mama România

să nu mă mai las tras în piept tras pe roată cu descripţie ia mai cere-mi tu pedală învârtirii dinţilor în carne cum că nu te aşteaptă cu apă că dacă se bea de la robinet apa caldă în termos pentru ceai aparat automobil elicopter haideţi fraţilor să stăm quiet ăla şi-o fi luat bicicleta de-o sari îi dau diplomă hodoroagei la sugestia Silvanei

finim şi Gellu Naum o primise la ce mi-e bună nici rău nu-mi face totul la o discuţie între noi cum şi pe grind se scrijelă cu crestezul tălpii de-a Brâncuşi nu vă mai car acolo vedenii de-mi ţin şi sacul şi vorba pe-o ciuvlică aşa-mi acru ocru curgerea amurgerea vom şi pleca atunci poate pe totdeauna violurilor mentale rafistolându-ne

cum îmi rămâneţi pereche pe nervi nu şi ţiitoarea întâmplată în de voi altfel devi devloasă valsată cât să vă vocifereze creolină creoli în stingere nu înţelegeţi decât instinctul ultimelor plăceri schingiuitoare de toţi poate şi-n patra vreo chiondorie cu orădeală mardeală fără de-acu astă clopoţeală

a patra-cincia oară prânz exacte ore maici nemaimânz nici pe departe aceeaşi respiraţie în Boston să vedem în Poeston aluzia încoace exorbitantă în mamma Trinidad râul va mai curge noi ne vom opri şi-aoleu sanscrita şi tu î din i dăm cu manualul prinţesei onor din spoim căldarea ea şi cu sponsor

strof-a doua Sara fina din Ieud că ar fi ţiganii din evrei iehud ai mai scris-o trinde due te ceacâr tulburate Crişuri ţărmurile ţâr pre cadavre răpite răpăială horă în schizofrenia severinencei pe cine mai turnaseţi varză sub sărutătoare lespede rămânem pe specializare sanscrită în lichidare protocol devanagari alfabete simetrice

Cristos pe Criş Krişna pe Criş aş mai şi zbura fără visării Kamanita se strigau strigoii juni fie sănătatea prigorie care şi cu copilul avuseşi loc fetele mai aripi cin’ te prinde câte unei plimbări de mână mai scumpe cu mai multe decese tabloidele orădene dublu partium sapientia emulsie nemaipescărită psoriazis când noi vom şi înainta spre Vâlcea

severinencele ştiute singulatre Andreea noastră schizofrenică după pian aici în Oradea moşul şi sanscrita la fix toate bune Augustin ce-am mai bârfi pe Paraschivoiu de nu băiat bun or so de-al lui Carafoli cinstire numai străinilor şi dintre noi oceanul slav unit cu Hudson să dea de Kursk în scut de stele în parcul raţelor în Boston pe malul Crişului

satya patia empatia gazdă oaspeţilor neputincioşi răsfăţându-şi senilitatea toată ziua-mi curge Crişul Negru prin Beiuş peste o săptămână tot miercuri sanscrita năpădindu-mă oriental ca şi America India e planeta piper pipernic pipăruş din Scrisoarea I cât nu slăvisem India în transă trezindu-mă abia pe moarte nimeni nu scapă de soarte

nici o soartă mai bună mai rea care în puşcărie care în templu galbene pe partea toamnei parasălcii vezi cum aş scrie cum m-ai aresta iar vă zic luaţi bătrânii în primire cam până aici vorbiţi-le în ungureşte din gesturi fără secrete că tot o să-l apuce umblarea ex plegică ne-om zâmbi ce frumos şi ziua o fluture n-aveţi decât să vă nefotografiaţi

n-am cutreiera preeria pariuri nici făcute nici pierdute câte ceva am câştigat în clopote cu apele predobândinde nici o ceartă nu vorbim nici o serie indiană poate în cârdăşia kashmireană cu şi fără islam basc îmi iau costumul celălalt la Râmnic de unde văd că mă gândesc la ceva că iar mă apucă obsesia sanscrită cu jurământ că vreau tăcere

adică-mi pot ivi caietele de-acolo pe înţelegerea becisniciei de mi-am pierdut tinereţea tot ca-n comunism toate duse spiritualitatea noastră văcarnică ciobanii cu oile boii cu boii tineri incineri n-am de ce să mai merg un pas înspre aceeaşi nenorocire ne-om povesti în treacăt oaspeţii ca Zberea cum masa era pierdere de vreme nu şi scrisul în devanagari

manie împlinită bunătatea bandaj senilităţii cheamă-ţi câinele ungureşte tunsă vopsită trage-l din frunze sfârşind timpul de Oradea lăudat fie totul după ce trece şi numai tu netrecător bhagavan bag avan pe româneşte ţigăneşte n-ar fi de glumă nici o şansă de plecare nici a sta în vizuina părintească tot te disloci nouă ouă bouă după luna plină

poezia nu e a ta că e bună ori nu eşti nebună ai dreptate Liviu cum am face şcoală cu d-alde voi singur m-oi fi crezut şcoală ca Noica treaba voastră învăţătura sanscrită pe româneşte tot fără filosofie lingvism bigot voi o prăduirăţi pe chelia proprie care încotro în Oradea Zalău călugărie ascundere girigita bibliotecă universitate ţigănie

şi totuşi în vreun târziu când se va fi ales praful de toţi vezi că vorbii zece ani şi simpozionai pe şcoală sanscrită şi cursuri cu voi şi asociaţie şi ore măcar şi retragerea pe care mi-o pregătesc n-are decât să vă ambiţioneze pe voi de nu v-aţi sfâşia felurilor liniştire în limbă de mânăstire de ne-aşteaptă între fire peste fire dăruire

câţi am castelat sâmbete orbiilor bani de n-am avut buni de n-am comparat câte-o neantă pereche fiindu-ne a nefiinţe fiinzii ori zi p-aia pas are m-am dumirit coromâneşte sanscrit din vreo vechime text nedelemn am compus pentru Satyavrat de-l citi ing. Mang să audă şi Iliescu n-auzeam eu scrisesem laudatio nu mă interesa nimic pe nimeni totul umplutură

în cinstea leatului cu şase luni mai mare şi ăsta că aproape aceeaşi vârstă ghiujii au stat mult de vorbă face Josan adică Satya Vrat cu Iliescu unu’ a zis că bine veni în România ălălalt că mare fericire de l-ar vedea în India ce-şi sputeau spune mai ştii păcatul şcoala am pornit-o faceţi ce vreţi cu ea sunt berbec încep altceva cu lume neîntâmplată pe Criş

nu mă mai ocup n-am cum de cultura indiană poate personal când n-am altceva şi-mi voi orândui trecutul sângeros am destule necazuri nu m-am odihnit ziua asta programând renunţări idee de mişcare cum în toată clipa râurile curg într-o lume de foc stingerea şi nu le-ar opri soarele nu le zvântă ori dans Iliescule ai zis Amazon nu Criş

stil sanscrit te pomenesc în deosebire de ironişti orădeni în ziarele crişane cine că se mai mirase într-un rând fără gânduri a costrei şi cosind repede înscrisa chiar înscrisul ăsta i-o fi răpit fără vedere nimic mai păgubos ca sanscrita la concurenţă balcanică şi la nord mai meandră de-ai fi telefonat se scumpi se şi rătăci telefonul cu Juli

fetele se prostesc în uituceală plictisul le călăuzeşte bine de nu frustrarea insondabilă mă-nvârtii pe părţi de Criş podurilor trecătorilor mă scrisei Oradei mă gândii la India păsărilor alarmelor mă războii teroare mai mult terorizat de-aia teroare prin inducţie indianistă duduind cad castane sparg asfalt capul nu mi-e mai înalt

actorii cu părinţii la zmeură hobby e şi meserie la ei din care trăiesc copil cutie pasăre nunţi ţigăneşti aşa e la ţară mai repede vezi soră frate măcar după tată oase rupte sinonimii indiene voi nu vă euthanasiaţi câinii orădeni semne sudiştii nici vouă convenindu-vă Bar în camera lui Iliescu

ce să vă spună Pune Pena veroneza de Severin ailaltă în Cladova cu ashram în Varanasi şi tot cu cornul în depresii poc sanscrita de englezoaice gangetice nu-i mai păstoresc să-şi găsească să nu se destrăbăleze cu sectele mă întrebi de-aici nu-mi spui de Calcutta că nici o probă de clasificare spre folosirea amoniacului în Oradea

pui de lelei alelei ungureşte tinereşte câineşte româneşte studenţeşte la peşte clopoţirea prăpădeşte compuse patra after all ţi-o voi traduce-n engleză tu-n sanscrită adică ar fi patra-scrisoare între noi patrafir peste noi eu ţi-oi cita tonalitatea cine nu râde de cine toţi râdem de toţi şi ne-om fi iubit mă mai spăl şi pe dinţi n-am koran caraulele semilunii

aceleaşi filme pe HBO în Boston şi-n Oradea clonarea orientului al meu în misiune torţionară cine mă mai trece de Titu de nu mai e paraliza tata îi spun de bilete că bine studenţilor le-a spus unde e India Iosif said that he will miss me ticălosul dor să nu fi venit Scindia mort in vendita vendetta ce antică sfială ucigaşă de homari

triumful disperării monada în franceză da Leibnitz neamţ pe Criş sus de Dunăre răzmeriţe de izmene la vergure acolo nunta şi divorţul bâzdâcul cât capra calcă piatra să nu-ţi dea Dumnezeu şi efectul eliberării c-o veni vino ruineze ruino lume decan american mi-s ars răzbesc în Războieni curve de noroi creieri de zoaie deşteapta şoferilor

somnule dalbe aule cal be prin Oradea ce de unguri şi Orban ca Musharaff incognito în India peste Vajpaye de-aş putea schimba tema de-aş da-o pe mânăstiri şi orice teme bvâlcene cu lupii şi trovanţii dor de expatriere şi-n mormânt să nu-ţi mai priască vecinătatea ţărânii atâtea caste casate pe roţi învârtite buddhist gongoră gorgonă

în trenul ăsta se vorbeşte punjabi paranoia comunicării cel mai bun epidermolog din Delhi i-a zis să renunţe la stres de ce nu vin doctorii la d-ăştia cum mă poate fura de mai mult decât tot ce am bat câmpii culcă-mă poate să vină şi dacă-aş dormi ori e corbul vântul Bostonmore mai bine fără inspiraţie tâmpenii din acelaşi cap mauriţiu amoriţiu

pe aici în jos gardenia salcă saltă salbă literele soldei când întrebam diverşi ce-o fi minţit i-am lăsat pentru o plimbare închisoare ne suntem tinereţe nu numai în India ce presă la Chicago în thai cunoscându-le alfabetul numai nu jurai că renunţ la sanscrită spre paranoia oricui venind ei din America bagajul creşte

nesimţirea indiană la cerşit picară neputincioşii pe noi  ne plătim vreo ştiinţă din bătrânii postficţiune fotografiile cu Maghiar luna plină de ieri şi cureaua strepezind tocila sepie sanscrită ar fi fost banali oaspeţi valizi aşa am o misiune frumuseţea zilei pe tipsie şi frunzele ne-or auri vederea şi maică-mea e moartă şi la mănăstire mai aprindem lumânări

gândul necitirii studiu sanscrit crampon Sofica în Berceni Satya în tren oaste luminoasă finalmente vom fi fericiţi ca Usha că scăpăm cu viaţă nu-mi mai e frică noaptea copil în pădure le place mămăliga 9 o'’lock în Natya dialogul din Rigveda cântecele din Sama veda acting din Xajur veda rasa/sentimentul din Atharva veda în ’86 Sirindhorn în Delhi

îmi spune iar de academic council nu erai membru erai abroad aşa şi Bharata Ratna postum lui Rajiv Gandhi big controvery recent lui Ambedkar nu cât Radhakrishnan Rajagopalachari Jawaharlal Nehru pil public interest litigation Patma Vibusha Padma Bushan Padma Shri centre sanscrite Pune Varanasi nu Bombay în Delhi individual

potol în atol nămol lotus ol hurez huhurez rezumate de armate calafate invitând pe ce vetre nearzând ultimând Esha Urmila Nilima Lila cu totul altfel poate brahmanii vedelor printre sacrificii de-i iau în braţe cuţite şi Mohan Roy şi vreodată Max Muller mai încoa Basu picuraţi peisajul de vi se pare asemănător

                        bine de Râmnic                       Calinic Şaguna

                        sanscrit Antim                         două alfabete

                        Pann în Panchatantra              toţi de pe moşie

                        Anica nemuri                           lui Popescu-n criptă

                        noi o să ne ardem                    nu poţi de-a pământul

                        că nu ne mai vede                   obiceiului vad

                        văduvă vă văd                         prinde-te colac

                        doamnă cu prăpăd                   tatălui dalac

                        cu distih distung                     platnică adastă

                        abstinenţei strung                    sanscrita a castă

                        Jocasta verită                           zi şi am surya

                        Veritatea chită                         nu injuria

                        ah de petrecanii                       ce mai abstinenţă

                        îmi roşiră anii                           îmi cade la tenţă

                        nonlocotenenţă                        trei oraşe teste

                        mâine pe provenţă                   ze palat pe şest e

                        cin’ se naşte unde                    unul cu buricul

                        chilugul ascunde                     nord miez alambicul

                        eu mă las ne vrut                     acum m-aş opri

                        mata cunoscut                         din cutii popri

                        morţi nonagenarii                    biciclete arii

                        pe septuaginta                         şi royală chinta

                        v-am vrut clasa-ntâi                 Ramayana guşa

                        rămâi căpătâi                           Gujaratul uşa

                        Usha ne-o sprinta                    voi ce mai apuneţi

                        spiritul în şa                             că nu vă supuneţi

                        unde i-ai găsit                          ce poveşti repetă

                        pe la decănit                            nici de operetă

                        vom traduce traşi                    îmi condorii cond

                        melcilor din paşi                      fără mapamond

                        unde mă-ntrecui                      aici să răsară

                        omorâi un pui                          gândului samsară

am recitat cu el ko aham ştiam traducerea bairam nouăsprezece silaba începe Sakuntala jocul tigrului stanţa mai va că poartă la voi episcopii cravată când şi în Bethleem se arată o ce veste minunată nată sanscrita ca niciodată de e sanscrita un terorism avea dreptate sepepeul comunism să-mi taie nu microfonul limbă capul pe nici mai o nimbă

merseră pe rând la budăapoi se puseră să glojdăne dudă mă n-auziţi voi croitori zdrenţuiră păsării subţiori moartea sau sanscritei ba a pasiunii neîmpiedicându-mi parfumul petunii Bucureşti şi moarte de nesanscritist poate puşcăria Sergiului din Crist spre acasă şcoala şiţele haret puii ne înşfacă peste acaret râpa ni se surpă în desagă

ori trovanţii se îngreunară snagă simple putrefacţii generaţii aga Bălăceanu surpă-ne desaga când şi aşternutul deşteptării dormi intri la pripoare nord cu filodormi din filodendronii dacilor romanţi ca din Rishikesh or Hurezii Carpaţi somnul frescelor străvăzute atharvavedinei rajpute putanei de nici nu mai pute căţeaua în călduri codârlită

nu şi stâlcindu-se în privită ocazia plămădirii încă netraducere tinlib cu menţionată seducere bine că întrebând parte ne înşală arcuri săgeţi arde-ne mă împiedicai Ahoe fript în potopul lui Noe îmi lecturaşi pe dinadins nu mă mai mişc nici nins am paricidul pascal calist biserici mortului biciclist cam cu un an înainte de moarte îţi arată dinte

recunoştinţa mortăciunii de-o împatriotează hunii ci dacunii or rumunii cuma nunii moldovunii transilvunii valahunii aşa ne jucam de-a Arhimede cercurile astea prin livede las membri sanscriţi la Văcăreşti las metri sanscriţi unde crăieşti nu e castei ordin antiomenos anticrist de-i zicem cu domnul Cristos

nu că nici elita de explici asta întrbasem de printre calici lung întemeiată pe după cravată Krishna întru Radha episcopul tată băiat în şarmanta Şermanie tău îmbăieze-ţi ego ortodox al tău nouă contradicte noi dicteu opt culcat în crime irineu doamne ale rime în resteu boii ne înjuge scarabeu

reazemă poltrona Romei argentin ducă-se pe apă fiul paninin pâinea croitoare la croitorese mirii cu mirese angirasa lese vă voi întrebare merită sanscrita ne mai fie spirit şi anume vita de-o mâncă nefriptă cu tradusă frita cine rugăciunii dumnezeu mărit-a ăştia panteon ori credite destinse Dumnezeu cu mila inşii fără inse

m-am adus contemplu frate de altar prea coboară vinul de lumă nărar ce lumini aprindă haosul din vak logosul a mie mielul încă veac mă întorc plimbare sanscrită Anico nouăzeci cu frate Gianbattista Vico zece ani încoace nene kantian foc băjan pârlimu-l tot pe Neaţă Bran vă văd oi doi cu doi ca pe voi cu noi îmi împleticesc o renunţare renunţoi

vă pricep din cep cepoi pricepoi nu vă e ruşine condamnaţi boroi eu iubisem terra de Francisc şi ieri focul halebarda barzii artileri o ce inspiraţii pe ce bani vândui kalosul ca loesul bune Kozlodui bine cu stejarii şi mai longeviva moaşă la tot satul de strigase viva

sexul ei scomparse peri şi meri amari ca o nemurire neam de nemurari

ci morar o dată macină-ţi rămas cu această grână pată cu plaivas doară-mă cel mare a pieri peruşi papagali minusculi nevăzuţi pe ruşi bună condolare satule cu vicii parcă din constante lapte pitulicii mâzga ne convinge canta unt bătăi de-i învârtecuşul bunilor prin răi mai întoarce moşul din toriditate toamnei trage-i geamul tu pe spate

nu v-arată tata treceri recidive casele oltene prenemaladive preoltene versul că ceruse nene în vocaţii vortex marmorii vâlcene de-am lipi covrigii iernii ursitoare      ochii morţii frigi-i capre şi ciopoare ne Panini spusa du-te când se mişcă vegetariană compromisă frişcă fie-ne şi ultim trenul nu în staţii Morarji urina bându-şi ţie fraţii

şi români băsească de prin chefereu nu-ţi cu barbă albă derbezeu i-oi spune şi astăzi până la sosire nu-mi surâde pişul pe comenduire în timp de ne-agale ţine-te spontan că nu deranjează versului cârlan măcar şi framzula balenar-bostonă cum că îmi scrisesem poe-poestonă nimeni încleştarea chimică năclaie patru răspopirea vezi Ratignac oaie

laurii comenzii ex pe simbolon Neta către Hitler ce-ai cu indion Ioane mi-e intensă grinda India şi vorbirăm moartea că rău Scindia te-nveţi ca ţiganul cu scânteia foc nu ziarul iscru prăvdit de noroc vagabonzii confinii orele pe dric viaţa mi se-nseară hore din buric precitind haramul karma corodam vorbă regretând-o aperi Dukadam

apără-mi virtutea singur spânzur spânz cum ţi-e guvernanta o mănânci de prânz lasă ne-nţelese bâldâbâcuri sfânt mamei pomenitul tatălui mormânt buzna în invidii neamuri cine cazi aş mai nebunia stâlci kamikazi of colonizate mrene termini dor când şi propaganda zace coridor nu-ţi mai petrecusei din puţin chimen ipochimen tresa ochii pe sub tren

nici vederea numai suliţa de rază fumul rară flamă îngerii brizează drumul nu mi-o creşte amintire tir lasă-i soil natura naturans vampir din aranjamente de-a frumos colos Buddha în picioare coroană Cristos

neamuri de religii alţii nici de neam ochiul cu albeaţă sparge-mi-l a geam ce-am pretins duşmane scrisului rărunchi pe-o sanscrită nulă milei tale unchi treacă raţiunea timpului pe ducă dinţii înfrăţească morţii într-o nucă mai ca asta maica asta nu furaşi soartei aventură magilor apaşi încercare spusă cumpănă relig scăpătat abisul pe la pipirig

cum gândesc neţeapăn ţepenişul grind apoi mi-e neroasă mieroasă pe Ind reromânizare după India indianizare de-a fiindia ce e România zice zbiera pică tură de o ploaie în neant nentică nici cenuşa apă a-şi zvânta voind ca mai sus la maluri trage-ne pe Ind el ghazaluri Indii temple întâmplate mai scunde ca grecii Bangalore zbate

blaful de-a Blavaţki Mary Baker Eddy mai căldură Vede partidelor sedii ce nimicnicie soro bucătară la mormântul moaşei buricului sfoară satul din depresii dulci pe zburătură aripa cum zboară saltă arătură şi ne-am mai cuprinde apei fără verde verde neaparnic spălător de merde

spate spaţiu cinci Caracal pe sanscrite agitaţii cum arunc o fată proastă preşedintă de-a sarmaţii carul prinse pe Arjuna tinerii de frâu soreaţă învârtindu-se şi acul ce străpuns şi de ce aţă vă făcusem apertura cazul de-antropologie pe o sângerare groasă filmul din filmologie

monorâma peşte unic o lăcustă în zacuscă iarba visului pe urmă să nu mă audă muscă doar chiar inspectam candizii din pinacoteca bearcă de cu gheţuri japoneze şi nici Oltului în barcă viaţa mi se năzărise şi buricul meu Anichii de se spânzură ţărânii umnră-i dea pădurea Bichii

voi de cum nu m-aţi cunoaşte aşteptării pe refuz proştii nu s-ar răsturna-mai în cel film din Santa Cruz Caracalla ce-auzise lecţia în Roma pleosc Ostia Ostindioara frate geamăn zi-mă trosc n-alesesem eu pe roată clasa-ntâi să vă aveţi mie cu încocleţarea tainei dialect juveţi

astfel îmi confer din limpezi harul tulbure de el pe o mare gratuită zicând măre vornicel proşti sunt câinii în Caracal pe sub trenuri ca nimic fata la căţelărie mi-o luase tiriplic facem test şi apogeu de gol consum autogol sinea firii nesanscrite sine studium Tirol două săptămâni cutreier români cu un sanscritist de îmi paşte vaca minţii într-o curbă ametist

parola e sanscrită Panini spre Saussure ce Sergiu foniatru atharva de-a yajur româno-indiană academia astra a noastră de cu Indii şi România shastra te-oi întreba delege-şi Romică romicanii până la urbe castrul învăluie juncanii ci din haitic protuber surii din sur ursii cu Orvaşi dansantă aceleiaşi sosii

sosii printre sosii foc udat armatorin şi-n piele năpârlirea marise submuntin julirea tot sanscrită o inspiraţie şi rostia da rană broscară naţie răvaşul răvăşirii etnologia sării când darea în primire şi mirării ne-om potoli agale mai bine brusc Mărie cu trenul de plecare divorţ copilărie

sanscrita mă omoară pe trenul de întors identităţi tentante pe-al strugurilor stors pasz tinerindondei condiţia de coadă codiţele întinză-şi pe muladhara noadă pretinse candelabre în cale de calcan calcanul halebardă călca-m-ai ăn cancan conat potop cadânei saurieni văleat în căcălăul aur kuruţilor curat

spetească visul crinul criminul preacreştinul trezească-mă renunţul înşepăturii spinul nu via Caracal prima întrenare prin Piteşti răpire de la jurătoare moarte amândodror şi divorţatorul şi mama lăsată Noanei cu mosorul poate mântuire garsa a greşire m-ai văzut Parise cu Baudelaire citire

gest frânt academie româno-indiană Calabria o fată nonkalidaseană submersă subsecventă vederii berbeceală cum nu ne opăriră calabrii în cavală m-oi răzgândi hrănire excreţia de bing big bang nici benga zbanga sepultrul meroving angelicei proforme cu început scandalt pe sufletul triremei al titinesei psalt

din etno întrupează-ţi cu geamăna terartă trei zile luna plină ne întregi pe hartă aproape jumătate din ziua cea de ieri se uită şi-o femeie cu ochii mângâieri cirezi şi vii Virgile din Zlătărei dănciugi trei zile maici şi aspre împiedicate rugi sanscritul test spre turmă ce desanscritizaţi ne află răsăritul incipienţi Carpaţi

ce genă longevivă cu părăsire fraţi edicte compostate căinţelor fanaţi ne-om vizita oprire o oră şi la vale în susul orezirii matale nale quale Gib te odihneşti a naşte învierii Drăgăşani cu Grigore în mormântul pe la patruzeci de ani mai bătrânii te cunoaştem vezi iubita iar slovacă bou muritul stârv poiană spiritul înseamnă vacă

fum curaj nu e provensă osie nescârţâită amuzându-te la coapsă nici cuţit nici zbier de vită curvişag lăsat la vatră inspirare pe corlată ce mai risipită viaţă înapoie niciodată simţul pieptului o poartă sparse via morţii vii coborârăm mâini sărută saty lui Dumitru jii un car haine alte şapte cu răbdare maică s-ai că şi eu înhăinurată răbduriului pospai

pe tren noaptea pe tren ziua fără ceai valla pe tren eu o porţie pe dealuri respirasem drag de fum aud cîinii Veronica Mina mere de le-o da mâine ceai de post ce Indii asta e credinţa mea să-le-aducă fructe roabe că de bune nebunii aer liniştit pripoare de Hurezi caramanlii

merele sosiră fete albe-n haine negre har înrăirii din afară mântuire la altar patru mere şi undite au mâncat din cele sfinte cu o furie de maica stareţă nu mi-o dezminte ah poienile cu toamnă mamă şi iar soră Ioană cu atavice hindube că nu-i gata el se goană mâine apoi pleacă a nu se fi preparat măicuţe un’te duci babu la mine cine să îi mai gurguţe

maica stareţă nu crede că nu i-aş fi obligat tocmai Dumnezeu mă-ncearcă pentru oareşce păcat că şi drumul abia gata de trei ori că el zicea că-n oraş la pirostrie săptămână rege-ab da cum nici lui la post nici lapte şi el s-a canonisit greieri zidurile domnul din vreo frescă hurezit mai cu fi-su la certare invitaţia pe normi nu copilării senile să mi-i macine enormi

cum că pleacă se da dendi o să-mi bată a răpune din răsfăţuri de Thailandă un tăciune şi-un cărbune nu e-n India băşică spartă eşti la Roma rom lasă-ţi din Punjab custurea şi aseamănă-te om

pe această coajă spartă în obrazul indiot îmi acced pisica moartă la trei zile antidot ce-mi tragi biciul de sub coarne că te-ncornozez orez filigoarne de pe zer ne ceartă în auz Hurez când şi regele dormise pe aici o săptămână el ştiuse ori trecutul nevoirii ori fântână unde-i stanţa mijlocită o-ngroparăţi pe Anica hunduie hinduşi faianţa de titanic la mămica

prepararea n-o urcară de schilozi şi de-aia gură ce mai prăduie tributul şerpuit sugrumă ură cum n-aş recunoaşte craca ruptă minţii hinduine şi n-aş scormoni momirea cu momâi mai alcaline te-ncovrigă-n mâzga Bharat şi la tine tot covrig să-i dai lapte apă caldă că româneşte te strig

servitorii cer servicii liberilor din vecii năpădiţi turci ruşi huni hindii în adaose nevii cu mistscrisul cavâlcale de pe tren vie învii cu vecernia nefriptă pe cântări de-acum tomnii ţiuie din linişti stanţa nedormitei fresce sus careva ne explica-va pe unde-i pictat Iisus scene povestite ţanţoş pe turismul concurent preţurile tot sfinţenii întreruperi de curent

mănăstirea câinii în noapte servanţi şi infirmieri cerând bolnavii indieni tocmai când sfinte maici se strângeau de la munci să întrebe de credinţa lor formatul mi-l solemnificai încă obsesiv pe vise aşteptate mănăstireşte shakti bine c-auzi şi de rege mi se duc dinţi la efectul tău un gândac de mi-e prieten pe fărâmarea prescurii

şi slujba nu mi-o pot urma pe azi de spaimă mâine de plecare timpurie da’ duminică nu mă las păcat că n-aveţi cum fi sănătoşi nici eu lu’ fiu-tău nu i-aş mai scrie sorry for not being prepared for nursing and as servants we did our best kindly announce other casual hosts about your parents conditions că la noi schilozii pe sub fânare ăştia în vârf

şocul cum îmi va trece de ce m-oi apuca n-o să-i răspund eventual la scrisori deşi aia ar mai merge ar fi pe minciuni mistice cu amintiri din stricăciune aşa că lumea nu se poate drege doar mărputrezi la infinit cât să dea Dumnezeu exemple frumos sună clopotul brânovean auziţi şi un avion nici tv nici radio nici ziar un weekend adevărat

de n-om lua din Vâlcea toată protipendada ca la Tagore ce-mi pică mie bucăţica de-a nuca oi inversa kalimera lăudându-l cu ce-am scris la Oradea şi numind Râmnicul lui Satya Bucureştiul lui Tagore sadism indian planetar inospitabil neomanţie ţeapă de când funcţionează organizaţia de zece ani nu se putea sub comunism

academia am început-o la voi cum îl cheamă pe Eminescu Enescu văzuse Usha când aud uşa mai bine gândacul pe el ce-l mai iubesc la urma urmei începe şi ziua asta din Gita sfâşietoare încă două zile pline ultima cu plecare totuşi patru ce eternitate ficat pentru vulturi gândacule cu tine m-aş prea înţelege

din vechi îşi făceau viaţa aşa nesuferită că se epopeizaseră după vede upanişade apropiaţi aşa evrei prin greci în timp ce dacii precum celţii or noi arătarea în scris prin nemţi vreun artificiu studios ce povârnire de nonsens ce nerânită holdă sfeşnic paraveşnic  proza m-ar deeufemiza mi-e milă de solitudinea în mănăstire contrată hindus spre mirarea maicilor

oameni bolnavi ce indienii ce ţigani de ştiu cuvântul şi înţeleg că-i foc cât să mă iubească pe nevroză ştia el Tiwari mai toate astea nu bârfea în Kampur încotro se îndrepta Scindia la Scindia îmi muri pixul de sufletul lui noroc cu al doilea să-l rătăcesc că nu-mi mai făceam de mare lucru m-a scos el de pe sine Satya

sunt eu gata să mă spăl de India să-mi năpârlesc zorzoanele organizaţionale întru promovarea ţiganiadei ce bale făcea la prinţesă că poze aranjate când ar trebui să-mi zburde sufletul porumbel ei porumbei spiritul vacă luminarea albastrului pe mănăstirea Hurezi ce năpăd au maicile răbdare să le arate că nu se bea lapte vinerea

de le-aduse tot maica Mina de cofetă ce ochi înflăcăraţi cristale credo coabitam şi eu cu dura sfinţenie doamne maici tinere ţie erau în slujbă în biserica lor de sus maica stareţă înăuntru a mare închisă fotografiatul interzis don’t take pictures că vine da a mai mică la curaj o văzui mă prinse de pe urmă trecurăm pe la bucătărie de luarăm pâinea

şi nişte dulceaţă că să iau şi eu nu-mi arde mi-oi fi păstrat dialectul ciocănesc apare-n şal ca din Mahabharata ăştia chiar vor să căsăpească la ras cu insolenţa închipuirii epice de sine peste rest Sir I’ve spent seven years in India without hot water după ce-l întrebasem dacă a observat că a venit apa caldă răspuns puţin şi despre obligaţie

mi-aţi dat malarie vă dau mănăstire nu ashram zoios c-un gândac la mine mai fudule ăle de la Dintr-un Lemn că şi-a rupt pantalonii vrea ac şi aţă că dacă nu coase careva aici e un loc sfânt şi nu pot să cer asta abia se mută căţelăria de pe Găzarului în curtea Sfintei o negruşcă o spetesc dulăii scofâlciţi lătrându-se în timp ce mă mai şi izbesc

chiar nu mi-e frică Plato tu să fi fost măcar şi ăştia că-ncet-încet urcă şi ea coasta vedem noi să vadă biserica îngeretul aurăria aurelor din pridvor că maica stareţă e cu picturile îi şi zisesem doctorat nu institutul teologic când am fost cu Radu Voinea nu mai ţinea minte au bunătate şi răbdătoare bună-voie maicile de-ar fi molipsitoare

viaţa o fi o răbdare că libertate moartea ceea ce aici poate răspunde o jertfire oricum ăştia vor strica oricând cheful lumii cu Vede cu tot bine vrea Marina să scape de tânără de indieni şi nu-i înghite Pascu pădurea de pe munte şi vocea pădurară credinţa de cu slăbănogii câini cât nu gândesc invidioase femeile la maici ca la îngeri răi orăşeni

boscorodindu-le-n  bârfe pe subiecte indiene veniră papiote aham tatvam ayam carele îmi eşti tată ca să-i pot da cartea maicii stareţe şi pe-a episcopului mi-oi inspira spiciul pe placul lui Vulcănescu îi spusei măcicuţei nu aşa de puştoaice că ştia de când e Pavelida stareţă ca la Sfânta Cruce leadership în lege

ăştia mari aşa sunt suciţi buni numai cu ei ăilalţi să-i servească să le suporte hachiţele ce le fac alţii ca şi cum ar veni de la ei şi nu prin mine totul li s-ar cuveni ţigăneşte de n-aş mai pronunţa vorba aia pictorii de la Ravco reprogramând jupuirea tu n-ai fi venit Neculai flăcău faţă de leatul ăsta al tău mi-e bine de line albine caline

duminica nu sunteţi la munci unele poate ne întâlnim a ne cunoaşte cu povestiri vedem de urcă şi-a bătrână peronalitatea maicilor dintr-o bucată ah să le care printre câini ciorbanul şi de seară că nu e mâncare se antrenează el în acelaşi sens aia e numai ce le place lor restul căcat nu scad ziua c-o urcai dimineaţă frumos

bine că-i dau episcopului diplomă de academician astă-seară pe bune nu iertăm bunătatea şi găzduirii traversă ne-om desăila o să-i cer papiotele înapoi şi Usha auzi să coasă ea măi frăţioare abia trecurăm de nouă pipioare şi ce c-aşa facem şi noi cu telefonul crezuseră celular nu-l luai ne mai şi purificăm pregătitor că unde ne ducem ziare pe jar

ce presă oţi fi având n-aveţi decât să vă fi răsfăţat masonii or uite unde a dus politeţea toleranţei nu mă mai întorc în iad indian mi-ajunge supraiadul românesc sulfuric în ce ne priveşte supusul nu se mai face bine viteazul existase de nevoie nu mai vreau fie-meo nepot cât că agonia va fi nepasată ah întortochere de necunoştinţă

făcea şi Rodica a mă fi-ntrecut în atras nebuni nebune din toată lumea nu de tine vorba ne-or fi şi vrut la adăpost ce zis-a din SRI nea cutărică ne vedem vâlceni în trecere cu pavăză nici neamurile de înmormântare mă rog de sufletul mamei Anica la Sfânta Mănăstire Hurezi frumoasă izbăvire pe aproape conferinţe sanscrite la Râmnic

ce emfază de şi-o luă în cap nu poţi pleca la drum cu senili te trag după sine pe vreme divină îi sui croncani lăptuci maici cu milă de căţeaua călătorită nesanscrită sfânt nord ca o femeie fără semnul măritişului femeia sfântă în sanscrită Usha nu mai umple paharul că vine beţiva cum fusese şi fata cu Laura şi Victor aşa eu cu Satya şi Usha deosebire nevoia

două pietre de gât zburătăcindu-mă în refuz de pampers să-l sune aici dansează în biserică m-am pus pe plâns nu e sfântă jertfa un arhitect Balş cu lucrări pe-aici mi-am uitat ardha de la acelaşi Râm ne tragem moldovean oltean stareţul bine-aţi venit când plecaţi sahahi kantha încet cu sutana îmbrăcând-o să nu te epuizezi

prinţesa thai în 1986 Bihar Gridrakuta Hill almost 10 o’clock very hot toţi năduşeam cărare iute spre deal Buddha zilnic suia şi se ispăşa ambasadorul M N Verma soare năduşeală you royal highness too stiff very suggestively then princess became serious we are buddhist we follow in the footsteps of Buddha ce-a predicat

dacă Buddha a putut sui de ce nu şi noi toţi gata şi au suit printre stânci prinţesa se oprea din când în când candele pe platou Lumbini Nepal Sarnat prima predică Deea Park cirezi de cerbi veneau la el în Grindakuta sus de Nalanda Ajanta şi Ellora călugări schimnici în peşteri ori mînăstiri numai bărbaţi controversy lady buddhist nun thay Ceylon

Jasodhara soţia lui Siddharta al 8-lea avatar al lui Narayana buddhismul aproape a dispărut din India ţara lui de origine Vihara Bihor mănăstire bud idol în persană pictorul Constantin semnat pe sabie Istrate Lemnaru Lucaşin Pietraru Manea vătavul zidarilor nu ştiam ce e aia răbdare matiaş tată mai bine turc decât mort nu că domn a fost patriotist

o Arjuna fiul lui Pashthu în orice fel mă vor chema oamenii în acel chip mă voi arăta lor oamenii urmează în toate felurile calea mea toate râurile îşi găsesc locul în aceeaşi mare rugăciunile plecate spre toţi zeii vor merge la Dumnezeu la călugărie pentru renunţare după trei ani de încercare scufia numai opt ore de rugăciune restul muncă

unde e mai greu e şi ajutorul lui Dumnezeu mai mare heruvimi cu şase aripi serafimi cu mulţi ochi cercuri tronuri Simeon iată fecioara va avea în pântece şi va naşte acum slobozeşte pe robul tău bucură-te de soare cu spatele nu cu faţa spre el nu adormi cu spatele la foc serveşte-l pe swami în orice fel dharma sfinţilor adâncul peşterii

ca păianjenul autoîmânzindu-se de se vânează la fel fiinţa creează o barieră în juru-şi şi e trapată în ea Gita se încheie catolic Dumnezeu lui Arjuna gândeşte la cel mai mare secret pe care ţi l-am împărtăşit şi fă cum îţi place să nu te încrezi în cei ce au carne ori dinţi ori unghii ori otravă să vadă şi maicile de la Prislop pridvorul fecioare albe în negru

trag îngerii trag dracii de suflet scriam muşcatelor puncte cardinale biologice bistriţeana de 20 de ani gen Lucia Bose în moartea ciclistului tot oi fi văzut-o cu Sordi care-o fi fost mare liniştire să-mi scriu urgenţe face stareţa da’ ea e cam urâtă el e bine pipilon de-i plăcuse conversaţia călugărească la Prislop nu se făcură mesele

nu infuzăm artrita la şaizeci şi şapte când cu independenţa a zi naţională ba de unirea mare te năzăreşti o floare vom învăţa drumul Hurezi Râmnic retrage-te muşcatei în şirul spre căţea nu sanyasini nu bikshini cişmea de Borsec maicile sub Munţii Căpăţânei Golgota aşa zicem şi noi nemeritorie lume ţiuitul liniştii verificat necafea

grâuriţe în vază teracotă de Ogrăzanu meşteri semnaţi neresemnaţi pe săbii de sfinţi precând adietoare compunere căutând cântecul căutării cântând căutarea cântecului şi voi mănăstirilor vara că măritată astea nu se mai mărită cât le iau cât să ne plăcem ce-o fi-n capul lor ştie Lila că numai ele pot fi călugăriţe că e contra naturii

cât durase cusătura artritică aşteptăm sanscritiştii şi cu mine să ne ducem din Hurezi la Râmnic să ne conferenţiem ca la piaţă la bâlci subiectul fiind pe tapet onorariu i-am scris numele şi nimic la sumă ba un ban de 500 ce l-ar fi pus de-atât să-l pomenească o tândălim prin cameră să se tot depună ci tu nu te mai gândi măi mă că până unde ţi-o fi

kala şi suferinţa acum creştinătate la sfârşit vis mereu sanscrit ca o nerecunoaştere de realitate cum i-aş fi dat netradus un articol de Satya episcopului şi el l-ar aduce fanilor bibliotecii să-l citească autorul sosit special din India via America Tagore cu barba Satya cu nevasta măcar şi panditul Kabir de la ashram normal c-ar fi venit cu aceeaşi bară

ori soţie şi măcar întrebase unde o să stea ăsta ar trata-o pe Usha în România mă luă la vreo coardă sensibilă c-o lasă din ce în ce balamalele exact în ultimele zile şi tu cioară ne din regie mă iei la sentiment du-mă distihule nestihie că ni se arăpeşte împărăţie spune-i complimentele mele lui Dumnezeu aşa că nu e numai artrita babu

nici cu tine nemutaţi din Thailanda Mina cea mai dură până acum locţiitoare gând ţiitor şi eu procleţilor pe blajinitatea zilei de până acum o ducem şi mai în conversaţie aşa păcătuită vineric te-oi pomeni a dor scrâşnindu-mă în revedere de sine renunţare subiectul cade tautologic euforie pe depresie detaşându-mă de sanscrită mai zic şi eu

limba sfântă a indienilor maică şi sunt miliardul lasă bogatul greu de întreţinut roşio neagro restaurezi un stâlp se ciobeşte altul mă năvăli muşcata roşcata pisicata damblata caldafata ce-mi mai scriu urdinişurile din puncte cardinale miro bine-i mai ştii limba ea ce să vezi nonagenari pe meliţă pleavă m-oi licheni prosperelor aluzii contuzii ore bluzii

bozi ţepii cloni pandantivaţi închide-ne amaro de pe roţi fecioara de-o tălmăci Simeon femeie şi de trei ori se reînfeciori înger şi trei sute de ani ai picturii de-l luă la patruzeci de zile în braţe nimfa constrânsă zero călugăriţe hait schele de zece ani mai dărâmare ce şi democratizăm sub talpă nici o idee de istoria noastră satya

hai mamă hai căţei căţei hai mamă cu dju cu dju măicuţo tandro şi-ăştia Tarjore în loc de Tanjore că să te superi pe ce mai începe bu foişor ochi în ochi profuziune muşcatele mi-aş nu mi-aş dori o replică urâtă decât prezenţa noastră anevrism pentru indieni nu nu eu am altă treabă subiectul mi-e mie hapsân nu cititorilor uşa bineînţeles şi mai deschisă

orice maşină ne poate picni a plecare la bibliotecă ori India seculară cum n-ar primi ashramul bani de la stat Sanskrit Poems on Lord Christ Sanskrit Literature on Christianity o soare ia-ne rele dă-ne bune Saraswati albă precum floarea kunda luna zăpada colier de perle pe lotus alb cu veena în mână adorată de Brahma Vishnu Mahesha krusha cruce

mai pierdui o fiară din gură sub fasole după merele de ieri episcopul 88 faţă de satyul nostru din ziar de pe p1 la 71 o istorie de scris în memorabilitate cu lume adusă indian pe regie incontinentală fără mărimi cu lumimi sală plină microfoane televiziuni interviu după epipi copilărime amici de-ai mei nu prea ştiuţi Leon din Iordan în Gange

a treia oară în cartea de onoare pe Hurezi a doua noapte în Vâlcea începe încă două şi ne ducem mai multe înainte plus de Bucureşti ne-am învăţat cu musafirii şi căderea dinţilor încep să intru şi eu în horă cum că prima oară sanscrita creştină tocmai la Vâlcea primăria trimise prin secretar o plachetă spusei episcopului că rar atât de educate ca maicile

se uita ce-oi fi vrut să spun aşa mi-a venit le-am adus vâlcenilor un subiect neobişnuit cât încă ne ocolesc nechinezeşte indienii şi rămân misterioşi că mereu lansară şi povestea vorbei cu apocalipsa mea se aşezase cu cârja pe scaunul meu rămăsesem în picioare mi-a dat locul Costea mişcare Lioara să mă duc la nunta băiatului lui Voica

nepetrecut contorsiunii de-a somn din nunta câinilor mireasa se strecură în camera indienilor de cum deschiseră uşa mai negruşcă decât ei obosită de sex cu pretendenţii după ea argăsiţi şi lătrăreţi din coadă dăduse să iasă gonită dar Usha înlemnise artritică în uşă bine nimic să se zidească asta ne lipsea

acum fulgeră acum şi tună aseară că se întoarce azi că amorul cade frînt şi nefutuţii nu se lasă Satya şi-a citit conferinţa eu am tradus-o după ureche îmi citisem şi eu laudatio aici nu e provincie preasfinţie te-a făcut Mate analfabet a citit Giurcă n-ai aprobat monitor indior tunete în geam închis viaţa iernii antimis

ca-ntr-o pisanie ca-ntr-o Indie Gyr ba Cotruş închisoare ameră ploaia stinse lumina girigita predica de pe munte şi pădurea de pe Căpăţâna-Golgota maicilor cât ne dai doamne a te ajunge şi în dimineaţa asta catartică o pasăre drămuită de câinii în nuntă cum mai căta căţeaua adăpost de atâţi fecundatori zilele rămase cu dinţii de s-ar duce

vreo maleficitate alternativă careva caravelă închipuitoare caravers aura vaporilor peste stejarii Căpăţânii mi se aprinse lumina în mustaţă plecă la locul naşterii îţi respiri duhul prima ca ultima suflare arabesc mai şi sanscritizarăţi paradişa scut puritanilor de partea cealaltă atuuri pe tăiere cont nevital batal maica Magdalena în cinci minute

frumuseţea de ieri se ţărăni bucătăreşte pe scris tomnit şi mai zorile Usha sf apostol Toma sf mc Erotiida azi ieri sf muceniţe Haritina şi Memelta sf Fevronia scos dinţii luat pielea sf Lucia i-au scos ochii parampara de la una la alta Brahma 4 feţe Shiva Tandava Ganesha al artelor pânză tăiată în pisc

mineiul de octombrie în ziua a şasea pomenire Sfântului măritului Apostol Toma propovîduind cuvântul lui Dumnezeu la midieni la parţi la perşi şi la indieni a fost închis de Smideu împăratul înjunghiat cu suliţele încă trăind apostolul a trecut în India nuntă apostolul se păzea pe sine o slugă i-a dat o palmă

dacă ai venit la nuntă nu şedea posomorât ci te bucură şi te veseleşte cu ceilalţi oameni să-ţi ierte Domnul greşeala în veacul viitor iar în acest de acum mâna care s-a întins fără de cale asupra mea să o împartă fiarele sălbatice pentru a multora învăţătură şi certare oareşcare femeie evreică ce cânta cu fluierul la nuntă

de vreme ce ştii prin blestemul tău a pricinui moarte arată şi puterea rugăciunii tale eu nu sunt Toma ci după har  frate îi sunt lui când a ajuns apostolul Domnului la Gundafor împăratul Indiei l-a întrebat acesta ce meşteşug ştie la lemn sau la pietre a lucra apostolul răspunse că la lemn ştie a face pluguri juguri cârme şi vâsle

iar la pietre coloane temple şi care împărăteşti atunci împăratul zise oare putea-vei să-mi faci nişte palate după voia mea la locul în care îmi va plăcea apostolul zise că poate luă în mâinile sale şi dreptarul şi desenă cu meşteşug locul de construit iar apostolul împărţi tot aurul la săraci şi ca un apostol făcu împăratului case nefăcute de mână de om

în curtea celor întâi născuţi lipsea numai acoperişul deci în cele din urmă unii din cei ce se aflau  cu apostolul au spus împăratului că nu va ieşi nici un fel de zidire de la acel om de vreme ce aurul l-a împărţit la săraci şi încă propovăduieşte pe un Dumnezeu neştiut face nişte lucruri minunate pentru cei care merg la dânsul şi nu mănâncă nimic

ţi-am zidit împărate palat foarte frumos precum am învăţat eu să lucrez de la marele meşter Hristos nu-ţi va trebui acum ci când te vei muta de aici atunci cu bucurie vei avea sălaş la închisoare în legături apostolul fratelui împăratului îi pieri firea şi muri nu vei putea să te sălăşluieşti în acesta că este al fratelui tău pe care i l-a făcut Toma străinul

trezindu-se mortul ca din somn greu fiind însă meşterul de faţă ţi-l ia şi-ţi va face mai frumoase decât cele ce-ai văzut scoase şi pe apostol şi pe Avan din temniţă Parascheva-n Epivata renăscută-n scăldătoarea cea dumnezeiască păşim spre trecerea peste om

stări statornice şi de diamant Iraclia din Pont trecusem şi eu pe la Parascheva cea Nouă toaca de-a sosit ghida şi mi-a luat mineiul soră mea cu vara lui Mitrache şi doi copii mă găsiseră pe terasă le-am povestit şi lor când satul a auzit că ea gătise la moartea Anichii atunci crede că n-a lipsit nimeni

pe coastă iarna maicile negre pe zăpadă cu faţa lor de lapte virgin o zi nici dintele nu-mi căzu în sanscrită Satya stanţă cum venind în Râmnic văzu biblioteca şi pe Lazăr acolo şi să crească zilnic o dase din vreme pe dharma pe invers cu neinjurierea în gând şi pe la spate astă-seară căţeaua caldă tot în pragul lor

un indian mai înainte la o reuniune ecumenică n-a mai lăsat nimic în cameră şi omul din vagonul de dormit mă pusese să le spun că nu sunt de unică folosinţă prosoapele şi să nu le ia mai bine nu altfel şi-au înghesuit camera cu potol şi tot vrea cald că mâncarea face sănătatea se vede doamne-ajută răspunzi la fel aseară din prima cu lume şi episcopresă

                        să-i fi dat şi maicii                   chin pe chin închin

                        stareţe Jamaicii                        indo-shaolin

                        aer Căpăţână                           rege tot aici

                        Golgota română                      Iliescu bici

                        ucizi să n-ucidă                       adevărul spune

                        ţara selgiucidă                         fără mortăciune

                        trei mii şi opt sute                    tot acreditatul

                        mile încăpute                           bun securitatul

                        ce amabasadori                        Alexandru Puiu

                        cred acreditori                         nu mai rupe cuiu’

                        pe la Mihăieşti                         interfaţă feţe

                        mâine te lipeşti                        fără janghineţe

                        Anica zăcu trei secte               e bogat nu e bogat

                        când ţipă în dialecte                băţul în profesorat

                        soru-meo căraşi merinde         Magdalena nu mai rabdă

                        stareţa nu mă mai prinde         limba de îi zice şabdă

                        Karuna făcut de fată               să se bată cu Arjuna

                        căruţaşului corlată                   masculin sanscrit şi luna

                        chandra dharma masculin       meiul teiul reteveiul

                        să ne sănătim amin                  mie ţie zici griveiul

                        dacă vrei ambasador               că nu boală de bătrân

                        pampers sanscritiştilor putrezeşte aromân

                        ce ursită îmi eşti soră               ce bătaie cine unde

                        adevăr şi auroră                       în mormânt că mai pătrunde

                        citea prea sfinţia sa                  leat văleat comoţie

                        mama Trinidad colea               spiţa jarul roţii e

                        între cine te strecori                 timp călugăr maica n-ar

de nu incineratori                    câinilor zvârli canar

cum şi aura paura                    cancerul sanscrit la sân

aureşte numai ura                    kama moksha vă amân

genuri pe afurisenii                  nici afganii nici cecenii

văruimu-ne în denii                 indienii kenienii

versific scurtimile reglând tir căderii cu muzica numai linişte pe neamul pădurii ca sub turci cum ba tocmai că nu mai urca de bine ce ajunsese în vârf domnul cu indienii mei evlavia la martir nici să se mai simpatizeze de nu s-o fi brâncovenit sufletul în căderea frunzei de nuc în hărmălaia câinească ortodoxă

ah cine nu le-ar fura fecioria Boccacio cum ar n-ar şoma maica Marina nu se lăsase până nu mai conversasem moralist când m-aş cunoaşte tăcere aş fi zgomot scârţâie şi ce voiam să spun până la urmă fac pe infirmierul îmbolnăvindu-mă că nu aia spuseseră ci doar făloşenia cu autoscuze pişărilor ambasadorul l-a condus la momentul spre întrebări

de-am pus-o-n priză pe coana mare ce se trezea croncănind ce unic se ucide indieneşte cât de obligaţi om fi să ne lăudăm ţiganul cu ciocanul şi d-ăilalţi să ne doară piciorul lovindu-i cu predice că e bine să nu atingi numai zise de mii de ani cum le-ai urma atunci faci o meserie de flaşnetă azi tot mesajul era strecurarea apei prin pânză să nu bem gâjgănii

de la Cristos ne întorsesem la Manu zece porunci făcute şi cinci profesor un papagal mai nou securist ce somn chitanţier de come pădurea tunsă dimineţii căţeaua şi văzându-mă îşi lasă fecunzii de-l lătrau pe şontorog aud acuma urlet pe acută suntem duminica de slujbă la maici Hurez în schel tomnai şi soră-mea că mă ursi

adică mă urmă în maici să-i povestesc ăi doi copii închişi în casă clocotiră perechea indiană pe cerut că ceri şi ţi se dă a noastră-i prostia ospitalieră ce mai malarie-mi dederăţi şi ruşi pe publicarea Doinei şi ziua câinilor ne-n calendar după sfânt Toma ieri mort hind el cu palatele în cer şi aur săracilor cum mai parafrazai

asta mi-ar pe mâine interfaţa poate-i găsesc traducător ori stăm Andrei aici acolo Thoma uite-ne ce ghida braşoveancă dezlegase că Toma leatul popă de colaci ăsta mai botezase împărat după legendă ştim şi lupii din noaptea sfântului Bandrei vii domnule la slujbă cât e ceasul că îmi stătu nici voi nu mai aveţi de am ajunge miercuri încă trei zile zile

afară de-asta şi v-aţi duce durerea noastră o-mpărţiţi prea darnic să nu rămână nimeni fără poate voi ce altruism picaţilor din India pe Dâmboviţa Criş şi Olt Toltoma Oklahoma ne lipsiră să ne sanscritizeze înapoi gândiţi-vă ologii somn pe fugă ah mâinile tăiate spp că tot exagerasem cu viaţa nonpedeapsa şi-acum regret mai dure încercări

ce-ţi fac femeile cât eşti plecat Japonii de-mi las petuniile predilecţiei prin schele date la o parte să cânte scene maicile cam cum le zice sinaxarul vedem şi telefon mai greu minei aşa că maici analfabete şi noi şi care urcă precum mamindina cu ce plăcere de ereditate se vărsase vrana de-a patru caste el de sus recţionarism bădie de-l mestecau băieţi şi fete

şi temple neexemple chiasm senilitatea de habotnici c-adică Mina dreaptă în credinţă şi ei colaci ademeninzi vedeam şi eu nu doar trovanţii ne iederam învederam născuţi aşa retraşi sub Căpăţâna de nevoie ca mâine pe vremea-asta scriu plecare în ore înainte alungate nu netrăite cumva scrise zid că n-oi uita nici câinii preferinţei camora sângelui

ne-om prescrie o linişte pe rele veşti din viitor n-oi mai ţipa manipulat liniştitor ce hotărât în tren la renunţare a nu mai aduna nonsens pe vatră frugală doar găina în grămadă prescrierile maici de hoţi vopsiţi acum s-o scoroji stai că le ridici pe coastă imemoria ne-om duce şi mai trece vreme măcar de Aristide ştiam ce peşteri ce biserici toate-njură

ci poate se prindea mai fără patrie şi-şi erija strămoşii strangulând i se păruse închinarea namaste şi trase nişte cruci către femeie cărţi pentru toţi credincioşii ca la catolici ca la călugării noştri închinăciune trei mătănii sărutare încă două de nu şi furtul minţii picturale mineiul şi el cât de povestit a te mira a-l spune mai puţin

dirigentare Boldura Tedora Ianculşca Spita Hurezi replici maicile că tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul tău Tatăl Nostru şi Crezul dintr-un foc pe vocea maicii de serviciu care-a grăit prin prooroci doamne-miluieşte de zece ori veniţi să ne închinăm lui Cristos împăratul nostru adusu-mi-am aminte la luptele mâinilor tale m-am gândit

arată-mi calea pe care voi merge doamne dăruieşte-mi viaţa Dumnezeu este Domnul şi s-au arătat nouă bine este cuvântat cel ce vine în numele lui atuncea iadul l-ai omorât dătătorule de viaţă vede Satya babe cocoşate pe altarul tău viţei şi firea noastră pătimaşă aşa înviază şi sufletul meu Iisuse fiul lui Dumnezeu celui viu miel păstor

îndreptătorul tinereţii sprijinitorul bătrâneţii întăritorul tuturor tăriilor cuvântul cel nepătruns bucuria trupului tăria sufletului nu mă lepăda pe mine judecătorul celor vii şi al celor morţi stau în tren şi-n mănăstire aleluia folositorul văduvelor luminătorul cel primitor de lumină viitorul meu cel preaslăvit

precum ai prigonit pe Petru care se lepădase de tine scoate-mă din lumea potrivnicului fereşte-ne de venirea altor neamuri asupra noastră primeşte această puţină rugăciune a noastră cum ai primit cei doi bănuţi lauda preacuratului tău nume izbăvirea strămoşilor slava patriarhilor prea dulce bucuria preacuvioşilor

cu rănile tale tămăduieşte rănile mele s-a răcit inima mea de atâtea ispite te-am părăsit Doamne să nu mă părăseşti hrăneşte-mă din verdeaţa dumnezeieştilor tale taine pîinea noastră cea spre fiinţă căci tu urăşti pe toţi făcătorii de rele toca bate cruci duet de clopote ca-n Boston Wagner al Rhinului de Hurezi polifonie fugă slavă

minee la masă psalm la mort o dumnezeire clopotindă globot mă convocă maica Marina gură aromată că sunase Lăzărescu şi nu-l găsi pe Voica să înţeleg greşit orele că la 7.30 sunt în mijlocul liturghiei de-aia maica Magdalena Sfântă Treime mântuieşte-ne pre noi a treia oară Tatăl Nostru să audă popa că nu condac nu icos acatist Crist

tu eşti cel ce dai tuturor Cristoase învierea de zeci de ori doamne-miluieşte ce deosebire de mantre nici una iarăşi psalmul celei mai cinstite decât heruvimii popicul tânăr nu se aude pe-acum se strâng arată-mi doamne căile tale şi cărările tale omul care se teme de domnul i-arată domnul ce cale să aleagă vezi cât s-au înmulţit vrăjmaşii mei

maica adusă întinsă pe cărucior nu mă lepăda pe mine de la faţa ta alalalaleluia d-m femeia în pantaloni gimnastică în timpul slujbei cu spatele frică şi cutremur au venit asupra mea şi m-au cuprins toate spaimele însuţi stăpânitorule de oameni pentru tot poporul bine-credincios apără-ne miluieşte-ne şi ne păzeşte pe noi înşine şi unii pe alţii

şi toată viaţa noastră lui dumnezeu să o dăm fericiţi cei ce flămânzesc şi însetoşează de dreptate că aceia se vor mântui fericiţi cei curaţi cu inima fericiţi făcătorii de pace că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema mai înainte de veci slavă iconomiei tale şi dezlegând blestemul a dat binecuvântare Constantin Ştefan Iancu Matei

ai lăsat ţara în rânduire părintească ai suferit multe osteneli şi rane mare mucenice Procopie Grigorie voievodule Constantine vă lăcrimai maicilor ca de-ale româncelor bucură-te mireasă pururea fecioară doamne mântuieşte pe cei bine-credincioşi popa prim parcă Buzinschi tânăr citeşte ea Marina având privirile la Iisus

învierea fiului văduvei din Nain după Luca soră-meo ne rugăm pentru cei ce aduc daruri unii pre alţii uri-le uri-le căzutelor nevăzutelor Pontius Pillat osana întru cei de sus pâinea noastră cea de-a pururi de toate zilele de o fiinţă sfânta sfintelor ridica-voi ochii iată domnul iar s-a răstignit iată mielul iar s-a jertfit golgota sfântului altar

vremea omului se scurtează suntem însă iubiţi credincioşi încă în viaţă în comuniune directă cu cei decedaţi dumnezeu al viilor şi morţilor să nu plângem părinţii ci păcatele noastre afară bântuia Satya l-am vârât la miruit anafura se terminase a luat o cojiţă rămasă anume îi făcuse popa cruce pe frunte cu ajutorul lui dumnezeu

emoţie de-o lacrimă când maicile au zis de neamul nostru de popor ceva cu dumnezeu nelegionar nici feminin să nu-l nemurească ori cine zisesem că sunt ele se roagă pentru ţară şi ţara de-o şti de n-o şti în picioare cât în tren şi cât îmi cursese Crişul în a doua retină pe-a doua obsesie a lui Satya zărind căruciorul că poartă o paralitică nu muierea lui

nu mai vrea interfaţă ci juma de oră pe upanişade ca înainte Ramayana mult poveste faţă de ale noastre rugile visele morţile Gherghino şi Anico de o întrecuşi în ani iar amândouă cu taică-meu şi maică-mea nu-i mai divorţaţi lasă-i toamnei maicile cum or fi suind ele bruscheţea coastei iarna de cîini linişte canicula tristeţe sanscrită chiară agonie întru har

parampara duminica asta soare dacă se văzu lăcusto cu maicile-mi rămase despărţirea cântec închise în sine necatolic spre veac Moţoc fără didascalii cu sahrdaya să nu de în upanişade acum o oră a început războiul eram cu pictorii restauratori în trapeză cancelaria închisă Cleopa Măndiţă Paisie Bălan  huhurezi or fi fost ăi mai mulţi

formă te aştept drept în drept mişelept normă de stormă nici o poveste nici o irmă numai brâncoveni neînviaţi maică de nu din Moldova Râmnic episcopal până-n Piscupie doljanul din Piscul Vechi o linişte detunătoare sub nuci încă atât până la Târg cu Brâncuşi acelaşi brânci Paleoloage şi tu Moţoace tot un cap tăiat m-apuca rima eram brazdă

aşa nici sămânţă şi gol şi dacă vă ţine războiul pe loc la fel de chichiriţi cui vă lăsăm hodoroage stricate suprainutile cu toată sanscrita în deşertul valah sandviş între întrebare-răspuns asta mi-ar lipsi acum să mă apuce talentul când vreau să treacă doar timpul şi ăsta un păcat un timpucid o lepădare de viaţă că ţi-ar fi zburătăcit-o huhurinzi

voi sunteţi huhurezi şi cu voi şi eu şi maicile ce se mai nevoiesc spre iarnă liber câinele în câini pe sub nuci în nuci biserici în biserici coroană de frunze munte sub noapte cărarea împărăţiei tainesc maicile în româneşte păstrând limba ca pentru Cristos ghid de spovedanie indienilor să le spun că aş fi concentrat concentraţionar

bravo lume-Bharat doamne-fereşte acatistul de pocăinţă tot Lucia Bose s-o duce după Magdalena  de unde ce rost are sunt profesor când vorbiţi vreau să ştiu din Moldova din Ardeal de la noi toţi suntem români voi adică toate românce ah Indie cu cine-ai fi sinonimă din vieţi din morţi din suferinţe ne-om duce ne-om duce ne-om duce

hurezi huhurezi aranhuezi circularule ce ne bruiezi că şi tu ne larevederizezi indianca şi ai ei indiezi deloc bemoli numai diezi află că tare mă mai bemolezi şi Rama cu Sita adiezi încă o vacă numai cirezi cireşe de civita vâlcia regia vecchia ne-om descătuşa curechi de urechi ziua se împleticeşte peticeşte tăiaţi maicilor lemne de iarnă

în chilii cu parter paraliticelor nici un ton ridicat nici o ceartă ce femei fecioare or mai fi şi astea scrisul trecere de-a răbdarea eu calm cu ajutorul lui dumnezeu şi pădurea neînfiorată ecouri poate o cărticică de-aici caiet de nu şi cu muzeul polonez şi alte naraţii versificate săptămâni sanscrite să-le zicem ceva cu sanscrit pe acasă în martiraj

cum nu băui cafea la mănăstire noroc de renunţarea teoretică repetată m-apropii de sanyasy poze ca porcu’ şi homoţiganul ce mai gras huo m-oi arăta mai arar şi sieşmi securea pocneşte crapă ecoul pădurea sapă focul ardă lemnul pădurea consemnul ca mai arini de prin stejari sfiala nunţii voierari în zonă nemaisexuală căţelăria se răscoală

în groapă fato cu doar doi şi hodorogul după voi wrong side supression o zi viaţa iluminat buddha idol bud sangitas brahmanas da’ la grupul forestier arundakas texte de pădure nasadya creaţie la noi în România India e iubită oul de aur cosmologic hyranyagharba ce Brahma neti neti mr mrs shanti idealul indienilor libertatea sufletului

upanişade vedanta anta sfîrşit rahasya secret ucideţi-ne papagal în el ca un preot în biserică bătaia cu câini Labush Lasputin în ţarc de sârmă la km 36 la moară la Bujoreni la nea Nelu Tudoraş c-o ţuică de Cuca s-a îmbătat în IMS dădea din mâini ca Ceauşescu bă băiatule ştii de ce te-am chemat nu ştiu eşti liber nu părăseşti domiciliul

armă biologică senili agrsivi manipulanţi pe degenerarea negenerarea speciei terorism academic mai retrograd decât Manu şi Baudelaire ucigaşi superbi în ramolisment şi-mi muriră prieteni în putere any Sikh is Singh not any Singh is Sikh stranger to self prima oară pe viu cum sună limba sanscrită somnolente avicele cultul limbii în limba noastră

poetul descrie frumuseţea Sakunalei creator în limba sanscrită limbă de clopot ritm mişcat mixt poezie tristă mai nou paradigmă regele Oedip kobita mrit mrittika lut oale vedantice cum se face ulciorul lut faţă de aur brăţări colier cercei brahman asumă diferite forme a cercel diferit de aur dar e aur copaci munţi păsări dealuri oameni

prithvi bhumi mata întregul pământ e mama noastră atharva pământul e mamă eu sunt fiul pământului olar kumbhakara India China bhai-bhai 1962 a trădat feroce Nehru a paralizat l-a costa viaţa pe-acum cine vrea să moară cine să trăiască două săptămâni sub teroare indiană Eminescu facsimil mss sanscrit apud Bopp more than Shankaracharya

nici o greşeală salute the great personality this is really a feast to the eyes poate fi utilizat azi oh sure ca desore Einstein greu vor crede generaţiile viitoare că aşa oamenii au putut trăi în carne şi oase la fel pot spune eu Satya vrat Shastri despre Eminescu este cea mai fericită zi din viaţa mea voi vorbi mult despre acest om spre a fi cunoscut în India

şi mie mi-e cea mai fericită zi din viaţă că plecaţi din stăreţie plecară chiar din cărucior Sarius s-ar lipsi de toată Asia cum vor albii slugi în revanşă şi ce buni îi găsiră pe români de unde n-ar mai pleca până şi nemuritoarea Amita ca o româncă dar şi indiancă pârdalnică de-o mai şi nedreptăţiră ai noştri comunişti neindieni roşii

bine că am trecut până la capăt prin încercare că n-a murit nimeni ia-ţi altădată fiul pe cineva mai tânăr a fost periculos şi tensiune mi-a fost teamă tot timpul ştiu cei din Torino în ce stare vă aflaţi nu ăia nu-s români pregătiţi bani n-o să mai meargă adică bătaia de joc vampirismul de Vetala ţuştise de vreo două ori în toaletele aeroportului

ce stâlcituri strălucitoare şi pe copii îi ţinuse drepţi de mici şi pe ea că uite se perpele în cărucioare îi compusese el text de apreciere şi la Oradea şi la noi să fie lui Sarius şi prinţesa îi pare agramată iar dusul cu ei la lacul Como batere de câmpi bombardamentele continuă la Kandahar ce ne-or fi dispreţuind folosindu-ne

gata zici bine că nu întrebai ce obligaţie credea că că aş fi avut faţă de el de ne-a ales nu că ne-am făcut datoria faţă de umanitate şi creştinism ba încă staboromân să ne bage ei prea mult în seamă îmbolnăvi de cuţit în spate consistenţa din cerebel don’t kill the messenger balivernează

şi acum încotro sanscritoriu sanskritory iar pe noapte iar pe carte prin caiete de coverte un breviar sanatana din jurnale pe gulag asiatic nor de ficţiune plasându-mi învăţul pe traiectoriile predatorilor de-a sanscritoriu puţinel pe biografia devoratorului greu plecării până ieri aş fi acasă-n thai rathai Tubingen anul ăsta nu şi el alumni merg acolo

vreun thriller fără stare ar fi urdinat de atunci lumita lumiţa ar fi s-o dau sans nişte jertfe neamericane abia mă-nmoi şi nu ştiu unde-oi ajunge nicăieri nici n-oi mai ieşi din sanscritoriu prea târziu exact previzionat năvăliseră delegaţii listă motorizate ca-n vreun Afganistan şi ne ocupam industrios de ele Gheorghe ce credeai

replică la târâşul de 14 zile ca 14 ani ai lui Rama o zi hălăduii pe la dentist prin parcul Carol zărind Gigantul prin lenea de a-l revedea şi trei bătrâni odată în birou de 250 Scornea 89 Ignat 85 Bontaş 79 să bem cafele şi să facem război  urmaţi de indianişti până-n 30 de ani tot trei

                        ori tăiat de sepepe                   toamne de morminte lipsă

                        ori la loc comenzile                 mama noastră rupă tip să

                        unde ai văzut lingist                poate modei terorist

                        cumsecade conţopist               bătăuş scris ba gurist

                        guguştiucul guşti                     chimono bengal

                        zăvorul de cuşti                       sari kamikal

                        prisma călăuză                         pesta netradusă

                        de patimi lehuză                      masa pe nepusă

                        zici că de la vreme                   creierii paing

                        capului nici cleme                    pânzei peste ring

                        câte catapulte                          iarba cadorai

                        nunţilor sepulte                       caravanserai

aum închid ochii intru în simposion şi schinbări de spaţii-stres pe tocmeli şi conciliabule cu înâlniţi ca Şora că de ce ne-am fi mutat noi de acolo de mai unde în cutreier ănfruntaţi de alţi negociatori de brutalitate crescendo pe ironie ameninţătoare a societate şi linşaj cât să dea-n magie ori în stingere nu cort celer mocnind agonie

în metelicitatea indo-ţigană pe devorare şi de sine covibratilă de-o compensare autodistructivă singura spulberare pe schimbare uşurare imediat închingată de interioare palpitând ameninţări de obscuritate ba înşelăciune defecţiuni şi mincinoşenie generos pân’ la dz cu străinii şi până-n miezul icebergului oroare de India ce e mult strică

transmutate vise academice într-un peisaj montan nocturn cu lumini de bal şi discursuri suedeze pe româneşte pe rând pe după mărimi în fine sosea Ladea cu alesături de tapiserie îi zic cealaltă n-o aduseşi dacă nici acum făcuse adică nu toate operele brusc textile aveau aceeaşi valoare sacră şi ce cărase a expoziţie ori dhar ţinea de cer

el în costum grupuri vărsându-se massade înverzite numai ce ţineam a filme că pe podium poate şi cu Ladea în costum poate de el invitat şi pus chiar în locul său că îl aşteptam un palestinian baritonal teatral că tablouaşul din înaltul peretului alb numai păruse al lui Eugen Simion că pălise nici n-ar fi înghiţit Ladea

nici palestinianul nici rândul de celebranţi după ce toată noaptea numai costume negre congresaseră păduratic nu conspirativ într-o sumă declarativ-solemn definitivă la trezire ţi-o puteai revedea mormântală dar cât de sus pe ce siguranţă a protocolului nemuritor cât de puţin loviţi de moarte şi de viaţă într-un rit faţă ce care masoneria va fi fiind tribală

ori cine ştie prin atâtea filme diakonia lui Brâncuşi clopotar corist bisericesc cântăreţ-diacon cf Ion Creangă când cu teartrul din Găeşti Macon petrol nu ne gândisem la mai multe piese normal toată noaptea numai conferinţe Mumulus Iusufus Singh cu mujer cu aşteptare prin cioburi de glob în adunări fără traducere

noţiune tot spartă prin familii la mere la lumânări mai într-un târziu taică-meu că vorbise cu anklî Trikha şi că vine cu Mila lui e pe drum atunci m-am jenat dându-mi seama că tata e mort pe trezie da’ aşa mă bucurasem întrebându-mă şi cum s-au înţeles somn mult alergătură serială pe subiecte canceros ambasadoriale

ce de condens nealergizant o natură ficţionezi personaje idee subiect pretext nu homosexualitate nu tutun nu mafie dharma de interior coagulant neirositor cu prindere în miere şi nici nor abia soare scuturător ne-om reveni în spiţă şi pe rupte cantalup de catapultă nată şarpe ghimbat sfâşiind bezna a drege Mămuţa şi moartea pe luate

rimam peste aceleaşi adunări onirice cu spasme de real magnetic prin iesle tomnatică de-a războiul petroduct pe ce comandă cu ce morţi sanscritoriu şi sanscriticon plimbându-ne prin patrie cuplu triplu treime inversată aminoacidă fericind cu minus Torino doriţi de groapa Marianelor cu minimalizata Parascheva pe rugă la examene

fugi marinare ajută toată lenevimea şi mie scăzându-mi smalţul tocană inversă ca mai sus iertare la paştele cailor Anton craidon memorii  glagorii satra voliums păi sigur de fericiţi Torino precipitare aberativă a intimaţilor recurenţi la întâmpinare anthropicăs-a înscris un hobbit din Hobiţa la curtea de apel a conviitorului crontenit prin joaca sabiastră

aprobase un curs pentru un student la discipline pitice la poli peadagogia la eco antropologia discuită Eddy toţi sar la Blavatsky sau la scientologie cu actori Nesici Ghica Herseni Lowie cu manualul şi câinele ajutător la vânat noutăţi de la asociaţia indiană Florica preşedintă la propunerea preşedintelui fondator numărul de aur în destin

Quijote nu mai poate fi Sancho pe când milioanele sancheşti ar avea în ele un grăunte quijotesc seara pe mosoare suveică război Boas-Lewie-Mead-Herseni între Marx-Plehanov-Laden întomnând nerăvăşirea cum ne-am reînşira şira în Şiria spre Siria depresia dinţilor dezgemănaţi citation urla chiţul după laudatio i-am mai dat-o

tineri oaspeţi la castel amfitrionul homosexual hulit în tăcere îmi scosese un ochi şi-mi denivelase falca stângă în ştift de bântuiam prin acaret şi curţi fără linişte ai lui că s-a întâmplat nici nu comentau eu mutilat nici nu ştiam măcar cum să fac caz am sărit peste o aşteptare am spus cuiva de-ai casei plec nu mai rămân uite cum arăt din cauza lui

şi nici nu e normal să-i spună şi nevesti-mi c-am plecat şi-am luat-o spre localitatea apropiată Râureni pe Rhin şi totuşi spre noi pe drum pe drum o remorcă să urc la nunta ori pomana lor nu mi-era foame până-n sat o luaseră mult spre Băbeni cum cum ar veni opreşte noroi nu oprea se strânseseră totemişti

coboram mă îndreptam spre Râurhin macabiu se însera a câta oară unde-mi bântuia nevasta ce nu-i păsa homosexualului că-mi desfigurase capul ca la un duel ori arătare ori tras curent medieval ochiul stâng ba drept pe calea dungii câte ruthe mide şi baluri pe maluri hamuri ramuri nici de indieni nimic

singurul student şi la Tokyo şi la Firenze antroplogia orientului m-ar diferenţia nu numai de marxişti băgători sau ieşiţi din închisoare exil şi americanism de se ceauşizară cu Nistorescu americanii pe Cântarea Afganistanului şi Bozoanu deplânse părinţii rămaşi fericiţi acasă sub hoţi şi minţindu-i la telefon pantofi scâlciaţi traforat spirit venet

alarme om în Ancona pe locul din mantras Amita pe după templu o tainiţă de somn ba înapoi cu diplomaţie eram în spaţiu nerevers printre recitare traversasem curtea şcolii plină cu puşca de tir îl petrecusem şi pe Emil nu răspunde la salut pe la etaj prin sala de sport pe amendă pe publicitate foc guardul că e voie

desfac ţeava surp cartuşe parţiale mineri la directorul gras de la doi pe o tavă cristale adjunctul profilelor mironiene aveţi neveste mai frumoase decât ale noastre venii cu puşca mi-era frică să nu se descarce şi ce dacă păi nu e voie ba e oh şi scosei cartuşele mă descărcai venisem pentru un loc în templu pe tavă aş fi cleptat cristale

până la glezne până la genunchi în iarba luncii lui Gibescu până la brâu în săbii neridicate sânge la piept mere la tâmple peste creştet în Boian nins doar ne strepezisem  părinţii amândoi ne zăcură ani la mere adaugă proteze de sâni peste capul demiului fratele mamei fără urmă de-l crezusem monument parola Bucovina 1916 internet Ştefan Anca

cât salutându-ţi toamna şi minaretele neînfrunzindu-ţi nici busuioc ne supserăm în plecătuirea lumânării cerute tot de morţi rar vii în toate bucurii de la Hristos şi ne-om mai vindeca o leacă paideici comerţuică Malinovsky lângă Apollinaire şi Eddy şi nu eram în 1916 ci 1944 cât mă năşteam sub bombardament ca afganii din ziua de azi

c-aşa-i lumea trecătoare unul naşte altul nu moare azi e soare naşte moare lumea necutremurare ne cu tren cu mure moare ivăre fobii amuţitoare păduchi pe maimuţe în costum te-nsoare vă găsiţi pe Don cu Herodot frunzare aşa şi doamn Autumn human organisation ciocane învârtite în aşteptarea capetelor închisul cerc pe clasici înţeleşi

de-acum nici rău să ne mai pară excluşi nefiindu-le celălalt învăţându-i fără noi până ne trecu rândul data trecută sub bombe acum nici atât gura de cine şi câte-o bătută aveam noi vampiri şi de vatră fericire coruptă cu virtute herculeană o şi vitriolează pe curtezana leneşă ai ce face ai putea umbla prin casă a doua oară pică pixul după ceas

nu mi-o mai trebui timpul ci nici nu l-aş lăsa altcuiva fiecare recuperează ar fi caiete indiene de interpus atunci de voi taci că până la Eliade şi iar decapitat cum îl gazase universitatea din Bucureşti tot comunismul şi după rar Herseni şi Noica să orbiteze arme-n aer liber introdusesem vorbitorul vorbea în versuri ca Ovidiu râsete

basic needs ori alergătura renunţării pe-un ritm transformist superfluu şi mai apoi cu înserarea pe întoarsele scuturării solare spune de intimaţi cu inervenienţă eşti la baie ca de obicei nici voi prin altă parte mai găsisem pe Ion cu Eva la stână unde el scria de fiul lui văzut viu după moartea de acum 40 de ani şi lacomi de aşa erou

toată noaptea conferinţă indiană cu un glob de ceaţă roşie densificându-se spre centru absorbant în sanscritoriu buddhist afgan pe dărâmatele cu o samă de auri ce urdinare post-poeston cât cu sodomizare pe după popour cum bucătărise soră-mea la înmormântarea mamei Anica da pretext să vină toţi să potolească

da da stoarce-te globoroşulică de ţărâna grunjită ursăreşte pe cheag hatâr ţi-ai muri bruma te văd lăsându-te suflu cu polonezi ai ţine la preţ rar altcineva nedevoraţi preţanii izvodanii ce perceaţi aperceptuiţi cu Piţu al Evangheluciei într-o discuţie cu oricine făcuse porc globul anti-Etna irupţios

toate lavele şi solare resobindu-le sub zgomotul exploziei de la 12 miliarde ani-lumină abia acum luminându-ne că nu rămânea fir de abur de ne era în galaxie mangiate il mio corpo bevete il calice del mio sangue la mamma era dolcissima nel sua austerita aia melancolie orientală cum nu te-ar mai devora urma

îmi ciuntesc şi-n vis elanurile cosmismul nevestei între balene şi planete spaţiu şi timp lăudându-şi pean du foaia asta în copacul de sub guguştiuc ce te perpetuează pe acelaşi refren până destul de târziu cu solidaritatea norocului pescăresc altfel pescăruşii rupând din carnea balenei ce cruzi de liberi fără mai marinari şi punte flămânzenii zburătoare

ştiind nimicul năduşind metisare postumă în necunoştinţă părinţii neîntorşi a bârfă rămâne referinţa codoaşă avem şi noi perversiunile noastre de mă urmezi cu pişarea cum nu ne-am lăsa după vremuri pe ce îndrăzneală trăznindu-ne bine de singurătate fără noi cum ne purtăm în rămăşiţă ce dilatare aşteptare tropic

om debita la hazard idei din manuale de antropomiuţă c-adică darea de seamă a sinelui în ignorarea din toate părţile intimităţi claustrate transhumant geaba meteoriţii căzură abia o voce altfel stelelor tot într-o muzică neauzită sferic pe altădată drojdiilor ne împuşcam care diluat de băutură vere care îngândurat în tot mai recea întomnare

până când chiar mereu întrbându-te aproape greceşte retrobiblic părăsit sansritorimian mai ocolit şi a răutate ce vesel ce posomorât cărări cărăuşite pe învăţ măcar şi vizitele de văduve pe încă mai simt şi numai cu el am făcut ce-oi fi făcut nu-mi pari ăn toată biodegradarea mental-caravanieră astalaltă că de talia dusului

prieteni din ceea lume ce ziceţi voi ţăranii venitoare pe ce-ndemn că şi ăl cu onoarea la beţie de bere pe neiertarea maniacă a nici unei vârste femele din contra prietenie porcule păi ţi-o fac eu pe-a ta ar fi o onoare şi-acum şi-aia văduvă tocmai din caracterul spaimelor nici agonia glumită cu astă specializare pe trişca defanată

pe cine servirăm ai tinereţii rămaşi corodării prăpăstioase ce-o fi o fi mai rar aşa solidaritate mai grâu orz treimi domestice rar nereproductibilele în captivitate peruşii da’ elefanţii doar îmblânziţi zi-le balene fecundându-se oceanic pe trei ani din şaizeci şi noi mai gata ori în jos sub putrezite nutrimentevinului babilon ax ba monsomn

pe crize credinţei transhumante vreo cumsecădenie nopţii de-a dracului refrecventată linişte întru surparea onirică sub pedeapsă becisnic irecognoscibilă că de ce pe cine din care vină prea deocheată pe nimerite cu păcate otova împărtăşite la cazan ţuiceşte nici mai poate ceapa zisei şi apa nefiltrului rablagiţi mai ca dinţii amputaţi şi tot dureroşi

oale nemaioase pe-a serii cu listă de seminarii şi conferinţă în engleză în română scris prea mult tu actor să-ţi recânţi frăţia în zece berete aşa şi notariumumul meu tensiunea structurantă nimicnicia nerelaxantă la oi la ei doi cântăreţi de vina sculptaţi pe instrument a câta oară în India cu vedere Japonia altfel cu cânta nimeni carrelian bhang punjab

de-a împăcarea vorbită new-yorkez cu necazul chiulului de interzicători cu sigiliul pe fratrii de-a lumea dicţia fricţia micţia vălureai eseuri şi strada Buzinschi pân’ la ce accident  pe-o sinucidere cancer pe negândite malpensa cromozomoiaţi în portal apraxia indianistică la devorarea de netajici în telepatie gravidă

pe o lume ţigănească samsari de samsara liber compresiunii cu muni sufi ălălalt atoniţi cu anasâna pe-a cui stricare şi mai tineri în sanskritorium sanskritikon satyrykon memoriile mele sanscrite copii pe când vă las cu Moretta şi Andru deprovincializare până-n India tata pita gura ai noştri în China India Siberia Arizona nebunul şi păunul ultim vers

şcoala mea de antropologie indianistică literară a nu exagera sanscriteala derafinantă şi pe cine nu slugărisem destăpânit rămăsesem în Paris nu mai zburau avioane unde ne-om fi temut că rămân aici sanscriţii se înfiinţase maseurul doctor în papucii chimistei panteonate aici Tasmania românizat India indice al maeştrilor ocultismului Pita

pe ce paşi până unde biciclişti şi dus în sanscritoriu mai lung antropohind pe atracţia departelui aurit aurat bine că nu m-am religiat tot literatură şi tropicalizare oricum viaţa s-a tuciurit poza sanscrită mă va însoţi în toată agonia n-am decât să mă amuz de rafinamente cacofonice românizate şcoală mai vedea ne-am pierdut indealismul

de la Max la Mircea antiinzi nici cu voi nu mi-e ruşine scatii în orb ori scufiat ce crimă gândul pe înviere nici Desire cu judecata de rătăcitor în sine nu te mai obseda credinţa fără prihana religiozităţii din iubirea noastră ne-am cosmiza împăduri încreştina cultul morţilor de viaţă zdruncinaţi şi sfinţii ferind orizontala

din sanscrită în balta grecului era amiază sorry de metoda oboselii minţii adăpai cîinele surioară un spirit bun aduce o spaimă mare cum mi se răriră centaurii cum nu mai iau trenul să oprească şi mă ajunseră goluri de noapte şi cîinele latră a viaţă ajuns în sanscritorium antiupanişadă sanskritikon pe-acolo juventute

spre fereastră cu dhama dărâmat poimâine e Satya la Pune ne-o fi şi făcând de basm cum ne aflăm şi ce ne-o fi ridicat subiectul este existenţa printre dispariţii dharmice o samsara văzurăm părintele sfătuindu-şi fiul să se lase ucis pentru credinţa necrescută pe principiul opozitiv al religiilor să fi fost de cealaltă la fel înaintea morţii şi-ar fi sacrificat ţi părinţii

înstrunarea pe sânge a libertăţii mistere sibilice medeice dodonice pe cărarea crăcilor tăiate înecate o mutilare peisajul fiecărei vieţi galbenul teiului pe scuturate mai ca un alcool vedem ce ne răstălmăceşte paria patria prin şancrită de-a comunismul incurabil şi ce dacă iarna după galben giurul carmin carmina

şi-ai lui Tiberiu zoaie otrăvite pe toată spălătura sug şi umbra sângelui de rădăcină să-ţi tot omoare părinţii dă-le la români cancer la plămâni lansăm Baudelaire cu Chirata Faust cu Coja interzis şi de CIA şi de KGB şi de SRI nu se poate fără diplomă proiectul se include în steganograma prezentă zero imaginaţie pratibha