George Anca
PANTANASSA
COINCIDENTIA
SANSCRITORUM
*
vaci iarbă uscată
silabisești
ci-re-șu
oi mistreți beți
ceru-ți place mai
sus
mă cântă la
antipod
se citește greu
Stendhal
își spun mai
multe
pe frecvență
creștină
călăul frânt de
oboseală
Filip al
doilea regele
Spaniei și
Indiilor
geamăna de
preoteasă
prosopul ud pe
roi de muște
de care se lăsase
ucis jainul
*
sfinți rupeți
zapisele
dezlegați
blestemele
iertați
greșealele
și pe mine
Ghelasie
grădină-n gând
Olt Gange
catart de țepi
înfloriți
florăria
galbenului
izmo geba te
presari
m-a sârmit ieri
ploaia
ziua de azi la
mulți ani
monarh atât adânc
jignit
căprița mirosi
stendhalul
o să ți-l mănânce
când
te întâlnești cu
a bătrână
*
destul sucul
broaștelor
fără nevoie de
ștreang
să i se deschidă
pântecele
și să boteze
pruncul
pedepsitorul cu
moartea
a fost spânzurat
pedepsitul
poruncise
călăului fă-ți
treaba
Petre duse
caprele în țarc
corola zarzărului
împinsă
de porumb spre
izlaz
narativului
stendhalian
nu pot avea
încredere
în tine că ești
francez
*
Clementina ba
Carbonara să nu
se înjosească
vorbind de dragoste
te făcuseră
iezuiții murisei nebună
din iarba înaltă
abia văd capra
care femeie a
avut un singur iubit
Petrarca Liberar l'Italia da' barbari
să li se
facă pumnale de Corfu
lista preoților
spioni stăpânirii
se pomeni
blestemând libertatea
bătrână mă
privește rumegare
cum de văzusem o
pisică
nu bănuise că ar
putea fi carbonar
locuitorii n-au
voie să treacă strada
avea cei mai
frumoși cai din Roma
*
ce ți-e cu Mina
von Vangel
Vanina Vanini
între Pietro și Livia
câtă cotcodoceală
Franța
saloanelor
adulterine
zarzăre nu mai
furarăți
n-avea cine le
scutura
cum aș intra în
casă din adiere
nici pătură nici
cafea
sf. Valentina pe
14 februarie
gata cronicile
italiene
mohor purgator
căprior
rugi înconjurate
de podval
neavând ce face
fumezi într-una
veniți de luați
jugul meu
*
ideea trăiește
prin exagerare
în românește cu
orientare străină
mijlocul de
frăție omenească
rima un mijloc de
rechemare
diminutivele de
gust levantin
ritmul creează
cuvintele nu invers
somn ritmat
printr-o suflare adâncă
își închipuie
cineva un cioban mut
cântec de curte
epic ciobănesc
poezie
neînțeleasă descântec
biserica a mâncat
cântul popular
nu poate fi decât
vremea husită
popor de continuă
circulație interioară
popor
neindividualizat un om e popor
*
ne merităm
mormânt peste Olt
și mai înnăscut
rudenilor
ziua norocoasă
netopitorie
abia ne facem
praf penetrarea
nici nu-mi mai
înaintai tălpile
papuci sub tufe
sfâșiind catapulte
fait voir me
consoler Hus
alo para Ghebaura
este Silvana
sunt Gheorghe la
sora Noana
Cratika face
engleză cu Daniel
se duce la
programe indiene
Pituța
nemăritării filiale
că ei așteaptă ce
vrea Dumnezeu
plimbai sintetica
lui Iorga prin rugi
*
bucuria
lucrurilor oprite husite
blestemul
bisericii până la prigoană
vechiul tâlc al
lui Teofilact
îndemn la
cronograf de episcopul Teofil
bucuros
poporul înțelegând cuvântul
lui Dumnezeu în
limba românească
boierimea
luptătoare de țară și-n acte
publice în afară
de inscripții de morminte
curent ereditar
franciscan Fra Angelico
dulcele cântec de
fiece clipă al silabelor
Dosoftei
învățăcel în ce privește româneasca
a ajuns a fi un
rostitor al geniului românesc
psalmul evreilor
plângând ruinele Ierusalimului
de te-am mai
putea uitate Ierusalime cetate
*
tipisme de
individualitate Iorga
sub zarzăr șase
curci vecini popi
renașterea
cealaltă imitând pe cineva
simțindu-se dator
să se înduioșeze
înnodare
desfacere împleticire
nu-i place Rusia
că nu sunt cărturari
forme opuse
erudiție apuseană
dreptul de
proprietate ancestrală
stărpiciunea
secolului nou 18
săraca raia a
împăratului
să nu-și aducă
mulți greci cu dânsul
s-a făcut slujba
în limba română
nu tirani nu
aspri și răi
învățături în
greacă latină italiană
*
Suntem un popor
mehenghi Iorga
fondul dominant
în literatura noastră
Grigore
Alexandrescu nu poate fi
despărțit de
Voltaire student lui Nae
bine c-am prins
pe Călinescu
am auzit italieni
și indieni
Plata citește
Noanei și lui Petre
din poeziile ei
între surzi
aici codreni
albăstroi militari pârciogi la noi
cernătești
gibești voinești udrești morești
spectacol de-atât
mai rar prin străini
mai și tușești
contra din sentiment
cum că i-a luat
premiul de milioane fetei
eu știu poeziile
și le prind chiar litanie
*
ce-ți mai citești
ție ce te mai ascultă și ei
și eu în
traforare n-au mai avut recital
ba radio la
liturghie râzi bulgări pe tron
anii bă 53 merge
pe propria persoană
râs condescendent
sub oarece mândrie
petrecere cu
galaxii n-ai discerne absolutul
sintetica Iorga
francofilă universalist pe idei
ar mai fi un
minut crescută bărbuța lui Marius
Petru plecă la
partea armată ne-am luat în iunie
am plecat în
iulie citeam poezii despre tine
hai că sunt
frumoase de ce nu vii să stai acolo
pe cine iubești
pe mama că ne bate mai bine
eu eram dichiu de
ei acum îi bați degeaba
fii tare păi sunt
mereu aia mi-a picat în creștet
*
nu ram pădurii
biserici încuiate foi înjosite
în considero și
iar tu Lolobrigido nici azi nu se
știe de mine
cine-ar via scumpete osteoporotică
vezi ce alergi pe
aruncate liman trdiv de nu însăți
de ploaie-ntors
tăiată merărie piton flămând
cine mai ajunge
în zona asta și exact acolo
hai răcoarea și
la voi într-o picurare mai toți
ne-ar fi ținut de
vorbă ne-ar fi cerut ceva din ochi
lămurirăm podului
lemurii golul tălpilor în noroi
prielnicii ori
sfânta duminică după 13 te cântă trist
ne-om împacheta
sinonimia cât mă lăsa frigul rest
neînpământ
sloledadsaudad nu e de glumă spre India
n-am ce vă face
închipuiților răbdători numai de sine
pas rotit de-o dezdoire
cucerit faci ce vrei din pielea ta
*
stropiți-mi
ghimpi din deștele-mi
cu unul din
sandale-mpins
în vârful tălpii
rourate
de mă suii în șa
furată
să impresionezi
ne prin tine
ața vitală letală
arială
ieri merelor
perelor scadență
penel cantata surdo-orbi
mai o pianistă
trovantă
pe din afară crez
catalan
respect de nu se
mai poate
lumânări la
jumătate neamuri
pâine cu semințe
decorativism
n-ajunge coranul
la Iași
*
fără inspirație
mărar
și a mai câta
frustrare
să mă fi uitat la
ceas
cât să se spargă
și-așa
răririi
strecurare astre
anine capetele
sactante
ești pe un drum
religios
și politic eu mă
feresc
cât să mă tund și
scald
s-ajung târziu
acasă
capul foamei
numai mere
împărtășania ar
fi fost ieri
bine de voi
greucald închis
caprele mariane pripon
*
kalavati
trandafiri tulceni
dobânditoare în
Mandi
cum chiar se dă
Gandhi
vorbită libertate
cu mii
sahaja de Sfânta
Maria
să prindem
retorică ta din da
vin de departe
spre independență
bormașinile după
mine
fugii sub lună
plină
la margine de raag
din visul minții
raag
pe bani de
relegii
sectă gură rea
Obor
Popești-Leordeni
*
desființez
variantivul
cui de cap
rămășița
bine că-mi luai
vesta
miros cafeaua
femeii
pe limba ta
moarte
presigură ce ne
spui
critică niște
piese
andiamo cine râde
devin suspect
căutându-te
balada
oi da-o la piață
nu te vezi în
oglindă de ne
pierduto mimansa
*
paznici mă iau la
ochi
compunând spre
azil
pisicile negre
uitat
număr Eufrosina
te jefuise
vitregul de note
însingurare
înveninării
casa pandurilor
arsă
ce să mă mai și
citească
altul în cărucior
unde ești încuiat
arestat că scrii
evitai tirade
instanță de
stanță
nici șantanță
*
grea pată ruptura
magna
magnet sfâșierii
de robă
rob cofleșit nici
nevasta
de compliment
tinereții
se-ntunecă mai
repede c-o oră și
cunoașterea
mortală n-o scrii
de unde
rarefierea dinainte
bonus un cancer
să te înțeleg
am vrut să spun
se luminează
tot o oră și după
nori
mai vezi ciori a
nu-ți lipsi
ți-am spus că nu
tu viața te
din gest că ba om
mai vedea
transfer din
tranșee război
*
electric cerul
pământând
vreun circuit
întristător
al cerului mai
cine blue
cantabilul
nonsens acu
ne-n cult pe
cunoștință
de lucru
disperării
mai frigă
salamandra
de unde vine
Aminta
studiu nimeni pe
nimeni
vocile pipăibile
scuturării
m-ai interzice
ferice
aia pletoră ba
uitătură sus de
genunchi bătătură
*
mâine nu mai este
Sfântă Mărie
că doar nu pe
tine te-oi descrie
crac peste crac
ochelaristă
cănită slăbănoagă
buzere
te las încă de-o
piață
mă dumicai
duminici
îl smulsesei mă
duduii
duduie fără
cositoare
tinerețea îmi
scria pentru
acum s-a și
întâmplat
s-o achit
mă întreci cu
însurătoarea pe
tactul foilor
sărite
*
din Pridvor în
Stamate toamnă
martor soarele că
nu e nor
tu molfăi dar
ești femeie
și te așezi lângă
mine
mi-ai lăsat cot
cald caniculo
subterana
dislocării de noi
cu scrisul vreo
primire
cum nu m-aș
scărpina
tot mai mesteci
luna
binaua s-o umpli
caprelor
de-a frunza-n
coborâre
tu-ntre amazoane
keniene
că nu-ncapi în
colibe de Dunăre
răriții
bisericilor lunea
*
băltit a glob
plexată aripă
o și revăd pe
Maria Tănase
se-mbujorează
nalbe mov
din ram privește
cioara cer
pierdutul pix de
ieri nescriere
răcoarea pașnică
paradă
tiradă m-o da jos
din bambus
măcar de drag de
rimă
mă reculegi
gunoire târâș
cuvinte ciocnite
de înviere
vrusei să zic
înălțare pe verso
balaur porumbiței
fripte
la 9 dau cheia
țigăncii
de albă floarea-i
confundai
*
câte una la vii
și la morți
un pachet de ceai
din două
copiii la mare
noaptea
cu teatrul ca
totdeauna
mișcarea
frunzelor mă
înmormântă în aripile
ciorilor
tot mai am să-ți
aduc pepene
ba tac printre cu
câini
atâta
descriptivitate
din când în când
ne-om repetrece
încă împleticiți
de tropic
primii nu
epuizară dumnezeirea
ce ne rămase ne
omorâm
trăind în viața
de mai apoi
*
mâine la 12 în capelă
Iliescu ar fi
refuzat
farmacia se
deschide la 7.30
mai o roată și
această strofă
balaur înghită-mi
tricoul verde
pantaloni negri
merg în India
voi pune nume cu
mască să
dorloteze un tip
destul de comun
secuica Rozalia
duhovnicească
soprana poate să
apară
greu cu
spectacolul
pac la opera
gregoriană
cine-ar juca
discursul
din senat al lui
Alecsandri
*
lelea Marița se
mai strâmta
din petală bre
ereditară
cât să înceapă zi
nelună
cruce obârșiei
băute
d-ici videm toți
călătorii
verzișul ba gâsca
pe gene
în foc mantrată
bengaleza
nu năpârlise când
eram Kabir
umbre-ntomnând până-n ninsoare
floarea
ciulinilor încenușată
las' că ajung și acasă
dezrădăcinare
tumori
butucul pe care
stau
iarba din ce
tăiere eu
*
a treia prima
insulă tulpinile
nu prea rezistă
vânătorule
toamna-nsorită de
virtu a
călugăriței de
pulpana sanctei
mi-ai fi profă
mi-ai fi asistentă
în ultima insulă
rare florile
rar și numai eu
sălciilor sfâșiate
care mai tai și
iarba soarelui
de ce mi-ar fi
frică de ziua asta
de picturile lui
Goya crăițelor
n-au voie fetușii
pe cale
telefonic prin
trandafiri așteptare
ba încă și iaca
ne oprirăm
cât să mai cauți
un număr
*
vocea octavelor
preghiamo
nicio bătaie de
vânt ca-n Labiș
vernisaj peste
film fransin
după comuniști
necititori
nu te-am schițat
alta la rând
snobismul
provincial benignitate
ah scenometrii
tragedii poezii
romane pe gol
când spontane
Ivanov fumătorul
de opiu
pasăre fără cer
plecat din
sinagogă
Kabir Pound
Kamala
Jarry Melville
Gibran
compromițând
cavalerism
*
că-n Germania se
vorbește
mai puțină
engleză și aici
e mai ieftină
forța de muncă
și Ro e mai
aproape de India
cu nemți
româno-indieni
pe sub ce vii
peste ducere
intrările abia
așteaptă
penumbra
neclintirii
copiii la nuntă
săltând
la fuga orei
de socio-religie
nici Tata poate
Modi
memoriei nu
turbei
revista Liber
*
strofele
nespovedaniei
prinseră
puținilor
galbeni mai la
operă
reapariție pe
ziua de azi
poate apa ta
citrakavya
în casa lui Satya
tatism
și la prima mă
dau jos
să ne cunoaștem
mai trăind
negrelor rațelor
lăcărețelor
trestia avestia
zoroastria
avem de vorbit
regizore
minute de nu aviz
ore
de ajuns la fisc
arvună
cobe de bine mai
bună
*
brebenei la miei
cu mei
scoarțe ridate
rădăcini
sprijinindu-ne
mortăciuni
betoane chip de
rațe rațiuni
a nu ne uita neștiind
tagma
creponată fața
iazului
fragi rândunelele
izlazului
băteam în dunele
jazzului
ceapraze
apokatastaze
nemaivorbitul
porumbar
pe atârnate foi
de dar
ser scor
ci-intrați finor
în coadă pe
compuse fisce
berbecul călărit
ne pisce
*
haideți la groapă
frunze de stejar
a vedea
trandafirii nu pe mine
căratul
nefericirilor invers
vreo strelice de
altceva
unde pe cine duce
septembrie
spre octombrie cu
discuția
cercul meu de
povești
redivivat
mapamond
leac de sânge
ghimpilor
sporul grămezii
din gropi
bipolarul
alcoolic
am trecere cu
flori în mână
mă și scoseși
prea la vedere
răcitul apa
nemișcarea
*
la scenă închisă
unui vedant
castanul galben
înflori de cald
rupsei o floare
albă pistruiată
cât să mă întorc
depresiei
între vindecare
și mântuire
scrisorile către
Hermes Dinule
geaba mă trimiți
la culcare
să-ți iei ce ai
uitat sunt V
afirm atavism
talmudic
la persoana
trebuitoare
cine ești
traducând poeți
femeie
neajutorată
ba de mine hai și
eu
la câinele negru
*
călcâiule lasă-te
mă
gogoșarii nu s-or
grăbi
nanierism
proletcult la loc
sanscrita ce ne-o
mai mântui
viitor rebrenian
de la Breaza
la Valea Mare nu
la Maieru
fete ale
academicienilor
interbelici la
prima jos
Pottier lăudat de
Lenin
Wells negri
galbeni evrei
viitorul roșu al
lui Nichita
mirosul morii lui
Victor
acum al
Bucureștilor
inserție
nemișcării
*
se retrage între
mai tineri
cu spatele spre
viitor
loc de-ntors iar
în picioare
cu cine a mai sta
de vorbă
ori îmi
înconjoară scriblingul
câinii după ciori
și-o albă
pun Bacovia și
Internaționala
mai ce masonerie
beată
de unde veniți
goliților
biserica
duminicii încuiată
de-a viitorul
leaților
dispăruta
cățelului
bani de aprins
lumânări
de-a duminica
abdomenelor
*
boroaica artei
blanduzită
de n-o fi
semănând Elisavetei
parolă mama domnișoară
să nu mă fi
născut
fasonul mai cui
pe când sempre
parcul livrează
semnal cenușa
răgaz regăsirea
în tina gălbenuș
ce-a mai zburat
și zgaiba
ne aranjăm
întâmplării
până la nimeni
entuziasm în
viroagă
cântând Kasturbei
în ton d'Alecsandri
ființă Sein
*
poza de-ar mai
scrie
la Doha în
moschee rând
transcrie re
tradusă pând
da tu cine ești
mă n-am chef
ăle mici cu gura
mare Tili
psihopatria
sclavei Getta
ajung mai încolo
în câți
dorm în avansul
zborului
n-am când
tocilăria fină
spre prea aproape
amanet
între războaie de
țesut
Olt Gib less
eterie
strangulări în
masă
pe roate
călcâiate
*
prindea urechea
niciun vânt
a nemișcării
revedere pact
războaiele pe sus
bușeala-n șa
dar razele pe ce
tăpșan concordă
și cât să mai
concrească vecii
olimpii sol solar
măslinilor
stăpâna mică
mă-sa o fanează
de după acalmia
frunzelor
eu nu v-am luat
la goană
pe strangulate
cât a fi
timp câștigat de
aer
mica s-a dus la
Leordeni
călcâiul stâng
șoldul drept
*
timp a mă poza cu
Lae
cine-o veni din
Australia
că din Germania
hai India
oi fi și văzând
altceva
n-am temă o mai
caut
nezâmbitorilor
spre nord
crizanteme
temniței șterse
uscați câtă
frunză și iarbă
prea subțire
obrazul lunii
de noapte
încotrova reflex
mai ce ocol și
înapoi petal
cui să mai scriu
de-aseară
poate lui Zeana
să mă duc la anu
*
alergi să vin
după tine
Leuwen cu
Cioculescu
Cristeasca Roca
Sărbătoare
ce-oi scrie-n
Doha is the question
centenarul
furtului independenței
că doar nu-ți
cade gâtul sanscrit
din neam de
ploieșteni și chirurgi
dram nimbusul
plouă nemișcarea
ființa dasein
Drăghicescu Noica
moațo ceațo
cloațo vânte-nhaț-o
galbene salbe ne
flutură ciutură
grand abur lux
lax prin Virginia
furară-mi banii
de lumânări
și mă închiseră
în cumulus
*
burgunzii vezi-i
teutonii
back eleviile
comnene
butade cârdul de
eschive
loviți-mă că nu
mai dau
de-ai divulgării
nebătuți
ranchiune ranguri
cerșetoare
în delta Gangelui
pragmatic
pe-așa metafora
de a vedea
prin 88 nu 78
acum 16 după 15
mă percolez pe
două zile zdup
Chandra Lokesh și
Raghu Vir
Majesky de cu
Georgian tocmim
abia mă mai
aduceți
pe-aceeași
cheltuială
*
ore devale vai
zăpezii cunoștință
prin necunoștința
de-afară
rugăciunimeni
epifanie continuare
stagnării motor
rumegând
Olt old
bineînțeles înapoi bizantini
melancolii
coborând la timoceni
neamuri cărăușite
sub ăi reversați
rămase-mi
tinerețea în Old Delhi
de nu sanscrit
recitativ
de n-aș exagera
necitativ
de n-aș sări
tirade strofe
că v-aș iubi nu
altceva
țări mari nici să
promită
târâirea premială
*
după destulă
așteptare-ți
a ta că nu prea
mă întorc
vedem și ziua
prin ce soare
de aer și cu
Drăghicescu
la Novi-Sad
lumină calcuttană
mirări pe
întremare timp
ajutorului de la
început acum
rărire carcerei
de dus
să nu mă prindă
ora cozii
în Haridvar nu
mi-oi lipsi
plecat în banii
dați pe viză
fereală crampa
lampa
lampantă pantă
antă
dimineața
întoarcerii
*
Șiv de trăia
Pitampura chema
și Leela pe așa
cu Shama sa
poate disperatele
prag de India
înfloriților de
toamnă trandafiri
Gabi digitalo
Bărăției sculpt
picto-Lance în
Pipera
spun Gayatri apoi Asat
de la Patria cu
Ioana Calotă
frumoasă poți să
fii vai ce
frumoasă viață
ați avut
am stat în camera
Brahmaputra
nu mai ajung să
transcriu
zeița Nanda Devi
zăpadă
din Nenital
barieră
*
umbra sanscrită
yoga astrologi
ayurvedici
arivederci
scrisul
așteptării strangulate
cum aranjezi
roșii cu verzi
India în personă
uituci liturghiei
doar nu
improvizând Mahabharata
când am trecut
codrii Cosminului
ba ai Himalaiei
vuiet bătut
traduceri pe note
proletculte
și la Stendhal
per Ciocu
cât mai de spaimă
discursura
plecai eu în
picioare
n-oi coborâ iar
la prima
să mă trezesc tot
aici
*
la ora asta
Pillar 15 Ana
aduse șervete
sunt îmbrăcat
care mai dai
peste mine
polițar pe post
de cameră
ce-am mai
recenzat plecarea
și ce-oi povesti
cu mâini
pedepsirea lui
Pollock mai va
avionul aerisește
urechile
pe frumusețea
zilei cearta
nu mintea ba
puterea ălor
neclară surpărie
călătoare
de frig și perele
tot tari
tu gheme
tricotezi lui Val
mâine în Delhi la
8 a.m.
*
și iar ajung fără
de veste chenozei
de-ai vedea
învinețirea cerului
Indira din ochi
Lanka Dussehera
cine (nu)
tachinează India
confuzia
civilizației puterii
coloniale contra
națiunii
noi încă sub
francezi
cât să nu conteze
nimic
Hitopadesh Kumara
Sambhavam
Shakuntala și
Manava-dharma
Shastra apoi
Bhagavad Gita
shikha fonetică
vyakarana gramatică
nirukta filologie
nighantu vocabular
chhanda prozodie
jyotish astronomie
*
colegi de
mitralieră vă împăcarăți
reformatori
parandărătului regal
vyakarana bate
kavya reflex înnădire
ardhanariswara abhijnana
ahimsa
not Sanskrit not
Romanian
Ramayana smrti
memorie
nasad asin no sad
asit tadanim„la-nceput
pe când ființă nu
era nici neființă”
sahitya aur
satyagrah Jampath Lodhi
Indranath Usha
Kapila ghirlanda
azi în costum
mâine-n cămașă lingvist
predând limba
maternă ca limbă străină
singur neindian
cu atât mai indianizat
această Indie cu
flori lăsate femeilor
mi-a venit să fac
din sanscrită mankind
iar că
Mahabharata făcu ideologia
germană clasică a
arianismului ebreofob
pe când tot așa
vorbi în senat Alecsandri
*
mai mult tac mi
s-a dezlipit numele
de pe speteaza
primului scaun triști
sanscritișiti
trăiau bine actorii antici
mai mult femei în
scenă la dansuri
nori kalidasieni
Satya ieși la Bagshi
afară toți
brahmanii că-s corupți
kshatria domne chiar
unde-i soarele
întomnindu-te în
Rithusamkara
de recita el din
Kalidasa
eu veneam din
tomb de pe aici
cu aripi mari
plută pe verde
aripi desfăcute
în alb
nuferi roșii mă
numără
fonetică română
catalană
*
nu mai
convorbirăm știi ora
lucrurile merg de
ce n-aș vorbi
diplomatul mai
retoric pe mine
mă salutară
lăudații ălorlalți
pe diseară ne-om
vedea d'India
toți știindu-și
semenii di mi di
Dumitri din Hind
foc foind
vocile se
tânguind noapte-o-ntind
ca din Pune
tremol contra
dracul se duce la
Londra
între mumii
cioburi vii
între noi s-a
lăsat scena
de-o începusem
singur
întâmplare
indologizând
*
Lodhi Janpath BVB
aeroport
Pradhan mă ținuse
minte
Satya iar m-aduse
la vedere
Radhakrishnan
inaugură IIC
pe zi călătoria
dar până
se fărâmă noapte
desfrână
toate ceaiurile
băute
palmele înroșite
sute
spre Tata Pullman
Marriot
hai cu poluarea
Pujol
de-o credeai anul
trecut
compun de-o
reculegere
ce fac din
rupiile rămase
jubilează Ganesh
păi
*
toată ziua eu
compun
crema
chinezoaicei 900
poza de pe pass
frumoasă
6000 parfum
revitalift
sigur timp
spinări și dobe
mu olandez pe
post de-aum
pretenții fără
vreo aderență
cum să nu mă
prefere indienii
Catare verzi dune
tot noi
mai mult
așteptând decât
India pe lângă o
grădină
veneam cu
Margaret la concerte
în zile India n-o
mai prind
până una alta
preîmbarcare
*
nu-l prind cămilă
întârziem
categorii
ajungeri deznodate
îmi pică-n ochi
capul coadă
asta să-ți fi
spus explozie
ce să mai lăudăm
dar în aer
venirea se mai și
închipuia
întoarcerea
și-așa boccie
pe multe
închinări întârziere
urâte cătând
orient o postață
gashi di duhan
și-l îngheață
congeniality
Sandra Bullok
acum atunci tot o
pățesc
poate încerc o
fugă if
sunt în față nu
fac coadă
*
să nu te vaiți că
trag toate unu
Ravana de
Dusshera nici pomeni
compozitor
rătăcit în nonsens
descrierea
pierderii avionului
abia mâine-i
miercuri Allah Akbar
platagire auzim
românește
cât să ajungem
toți acasă
scrisului meu ce
să vă povestesc
cât că ne-am
scăzut noutatea
sărăcania nu ne-o
destabiliza
în acest târziu Platageao
ne trece în minut
reproșul
o oră arabii la
poarta noastră
par românizați pe
cinste
*
geamia musafirim
șarita șukran
să scoatem
cupletul sanscrit
și eu mă gândisem
la latini
franceza nu
Voltaire pe greacă
merg până la
Maria pădurii
nici nu-mi vine
să-mi închipui
al nostru bătu
copiii că ei îl
omorâră după cum
se exprimă
like prim neurând
cancerul
Greiano Ginevra
Fieromosca
decor politic
plimbării mortuare
mă și gândii la
Andru karmic
de unde te-ntorci
lumeo pe la 10
pe zi ce și
literatură tură
*
ce stropi
încotrova-ne
foame-mi te văd
copane
la fereastră spre
plouă
n-am decât
păcătoșenie
toți au arme la
ei tot timpul
am pe Sfântul
Gheorghe hind
aromânii Vâlcii
cu Drăghicescu
abătuți
literaturii de Ind
Dumnezeu te vrea
mort
ca să te învie în
el
și pe cine să mă
mai ierte
ude asfalturi
șlagăre
marmură travertin
granit
așteptându-ne
Brâncuși
*
de și-ar fi
plisat diacritice
vedeam cine m-o
chema ori nu
că nu m-oi duce
necercetat
din grija ălor
securiști
rinichii
tăietorului Yama
like Silvia strofă
restul
cunoștințe întru
nimeni
destul de mai
apoi acum
Tassullo mă lasă
spre voi
cu vreun vers din
Tasso
nu se vede cine
știe ce
bordeluri
boderless
v-a ținut ceața
jerpelită
copăcime în
întunecime
*
haideți păduri ne
povestim
degetare miezului
râmniceni
rost de mai
catadicsește
casta
apărătorilor roată
de m-aș prinde
primei opriri
pașii mi i-ați
compacta
sunați-mă neamuri
zilinți
ăl bătrân
puștiului tot voi
viermănoșenie
pioșenie
valea lui negru
lăuntriș
vechi timp-drum
hamalâc
pecie pecetea coloniei
taverna din
catedrală
or mănăstirea
Antim
*
Drăghicescu
Râmnic Măciuca
Veta eu crinii
noru-sa
soră-mea lângă
mine o visă vie
în bucătăria
restaurantului
pe urmă a ieșit
pe ușă mai
stai n-a stat era
tânără
ca moartă vezi
cum îi visăm
când vine sâmbăta
morților
mă spovedesc de
diminaeață plec
la Râmnic să
vorbesc în
voce barocă
drăghiceschiană
Cosmin pe tir își
ia și tatăl
măcar sunt cu
fi-mio zice
trei fetele cu
muma
*
Noana puse coceni
în teracotă
niscai oxid de
carbon nu strică
scapă Drăghicescu
de mine
precum și
călugărul Gavril
îl sperii cu
mantre sanscrite
oi spune de India
măciucanilor
la masă vorbim
cât un film
toți suntem
leproși de păcate
căința zdrobirea
inimii
spre întărâtarea
Ta am lucrat
nu cumva ai
amânat pocăința
cumva zici zău
lui Dumnezeu
ai zis că e bună
și religia lor
ai furat de la
vreo biserică
*
partea iudaică
adâncită
sau risipită în
toate
plus ierarhii în
ființă
sau iubirea de
moaște
un ritualism și
un index
a ce nu e zaheică
tearhie
destui popi
fumează
călugărului ce
i-ai spune
o minte unită
adânc în
credința
bătrânească rezistând
postmodernității
rurale
eu cu baptiștii
români în
biserică la
Melbourne
masă la Sofia
Loren
*
mâine va fi și
mai simplu
după seara
principală
eh doamne eheu
devine din
Cozia Frăsinei Pătrunsa
Troianu
ne-o sta cocoșul
unde serveai
atracție
nemaibisericoasă
Rodica o chema pe
deputată
Georgiana ei are
trei copii
adormiții și
femei în altar
la sfințire și a
doua zi
toată lumea la
masă
sutanul ne citi
molifta
mai aveți puțină
răbdare
ne-am mutat
părinte
*
de-am postit în
India păi vege
Tatăl Nostru și
Gayatri împreună
pace cu hindușii
mai greu cu
evreii
dușmănitori să ne apărăm
coincidentia
oppositorum India -
Drăghicescu nume
unui centru
ah ce m-oi mai
împărtăși
bust Duca cere
bust Drăghicescu
poeți traducători
de cărturari
bine de Edy a-i
urma
se-ncălzește de
Sânt Dumitru
auzindu-ne
interstiții fluturi
pe chemate pe
văzute yes
cât e ceasul 5
acum 6
*
Pantanassa
atotîmpărăteasa
miluiește pe cei
ce sunt în ispite
îndrăzneală de
Maică procrimen
pomeni-Te-voi în
tot neamul
lumina feței tale
izbăvească-mă
de întunericul
păcatelor mărimurile
mai presus de
cele pământești
în pântec
primit-ai focul dumnezeiesc
împărat
împărtășindu-se
zi bacoviană pe
Dealul Negru
ereditate
grafologică
retrogradând
dinspre zero
euharistia
treiporumbeilor
interiorizare pe
linii
*
Oltule când mai
erai
plecam de la
mănăstire
de nu Violeta tot
o ofertă
neînțeleasă
încotro teatru
roșuri pitice
încă naturale
cum am fi în
străinătăți
nemții indienilor
creanțiști
Giurgiule și-o
pădurice
vânători mici
măciucei
frig neud în Ieud
nereic
argați neantului
mai cui
coincidentia
sanscritorum
de ce Floarea lui
Moară
proniei crucea
din fire
*
perenitate
treptele Antim
ori șase sute
Lumânarea
frunze-nsorite
revers zilelor
virtute nici
dogma petrecerii
ce n-auziți ba
uite-o degeaba
mari rugăminți
per never nici
care la ce ne-om
mai vedea
12 ore pena
nescurtată încă
buluc și-o
cravașă Ibsen
de la biserică
seniorii
da' n-am vrut nene nu-nțelegi
ne sucălim
ocheade
alămuri hamuri ac
barbar
capul tot mi s-o
tăia
*
