a părăsit casa la vârsta de treizeci de ani și a rătăcit timp de doisprezece ani în căutarea mântuirii. La vârsta de patruzeci de ani, el a obținut iluminarea și a devenit un "cuceritor" (jina, termen de la care Jain și-a luat numele). Mahavira a întemeiat un ordin de călugări nuzi și a învățat doctrina sa de mântuire timp de treizeci de ani. A murit în 468 î.H., la vârsta de șaptezeci și doi de ani, într-un sat din apropierea orașului Patna.

1.3. Timp de un an și o lună nu s-a dezbrăcat. De atunci, Cel Venerabil, lepădându-și haina, era nud, renunțând la lume, fără adăpost (înțelept).

4. Apoi a meditat (mergând) cu ochii fixați pe un spațiu pătrat dinaintea lui de lungimea unui barbat. Mulți oameni s-au adunat, șocați la această vedere; l-au lovit și au strigat.
5. Cunoscând (și renunțând) la sexul feminin în locuri mixte de adunare, el medita, găsindu-și singur drumul: eu nu duc o viață lumească.
6. Lăsând deoparte anturajul oricăror gospodari, el medita. Întrebat, nu răspundea; mergea și nu se abătea de la calea cea bună.
7. Pentru unii nu este ușor (să facă ce a făcut el), să nu răspundă celor care salută; el a fost bătut cu bâte și lovit de oameni păcătoși.
10. Timp de mai mult de doi ani a dus o viață religioasă fără a folosi apă rece; își dădu seama că singurătatea îi păzea trupul, avea intuiție și era calm.
11. Cunoscând temeinic corpurile pământului, apei, focului și ale vântului, licheni, semințe și germeni,
12. A înțeles că, inspectate de aproape, ele sunt imbibate de viață și a evitat să le rănească; el, Marele Erou.
13. Imobilele (ființele) sunt transformate în mobile, iar ființele mobile în cele imobile; ființele care sunt născute în toate stările devin păcătoase individual prin acțiunile lor.
14. Venerabilul înțelege astfel: cel care este în condițiile (existenței), acel nebun suferă durere. Știind bine (karman), Cel Venerabil evită păcatul.

Înțeleptul, percepând dublul (karman), proclamă activitatea incomparabilă, el, știind una; știind curentul lumesc, curentul păcătoșeniei și impulsul.
16. Practicând abstinența fără păcatul uciderii, neacționând, nici însuși, nici cu ajutorul altora; fie femeile cunoscute ca fiind să nu fim acționați, nici el însuși, nici cu ajutorul altora; fie femeile cunoscute ca fiind cauzele tuturor faptelor păcătoase, văzând (adevărata stare a lumii). . . .
III. 7. Încetează să folosească bâta (i.e. cruzimea) împotriva ființelor vii, abandonând îngrijirea corpului, fără adăpost (Mahavira), cel Venerabil, îndură spinii satelor (adică limba abuzivă a țăranilor), (fiind ) perfect luminat.

8. Ca un elefant în fruntea luptei, așa a fost și Mahavira victorios. Uneori nu a ajuns în niciun sat din Ladha.
9. Cînd cel lipsit de dorințe se apropia de sat, locuitorii îl luau la goană și-l atacau spunând: "Pleacă de aici".
10. El a fost lovit cu un baston, cu pumnul, cu o lance, lovit cu un fruct, cu o bucată, cu o oală. Bătându-l din nou și din nou, mulți au plâns.

11. Când o dată (stătea) fără a-și mișca trupul, și-a tăiat carnea, și-a sfâșiat părul cu dureri sau l-a acoperit cu praf.
12. Aruncându-l, l-au lăsat să cadă sau l-au tulburat în pozițiile sale religioase; abandonându-și îngrijirea corpului, Venerabilul s-a smerit și a îndurat durerea, liber de dorință.
13. Precum un erou în capul luptei este înconjurat din toate părțile, așa a fost și Mahavira. Având toate greutățile, Cel Venerabil, netulburat, a pornit (pe drumul spre Nirvana). . . .

VI 1. The Venerable One was able to abstain from indulgence of the flesh, though never attacked by diseases. Whether wounded or not wounded, he desired not medical treatment.

2. Purgatives and emetics, anointing of the body and bathing, shampooing and cleaning of the teeth do not behoove him, after he learned (that the body is something unclean).

3. Being averse from the impressions of the senses, the Brahmana wandered about, speaking but little. Sometimes in the cold season the Venerable One was meditating in the shade.

4. In summer he exposes himself to the heat, he sits squatting in the sun; he lives on rough (food); rice, pounded jujube, and beans.
VI 1. Cel Venerabilul s-a putut abține de la îngăduirea cărnii, deși nu a fost niciodată atacat de boli. Indiferent dacă era rănit sau nu, refuza tratament medical.
2. Purgativele și vomitivele, ungerea trupului și îmbăierea, șamponarea și curățarea dinților nu-l atrăgeau, după ce a învățat (că trupul este ceva necurat).
3. Fiind potrivnic impresiilor simțurilor, Brahmanul cutreiera, vorbind puțin. Uneori, în timpul sezonului rece, Venerabilul medita la umbră.
4. În timpul verii se expunea la căldură, stătea ghemuit la soare; trăia cu (hrană) aspră; orez, jujube pisate și boabe.
5. Folosind acestea trei, Venerabilul s-a susținut opt luni. Uneori Venerabilul nu bea o jumătate de lună sau chiar o lună.
6. Sau nu bea mai mult de două luni, sau chiar șase luni, zi și noapte, fără dorință (pentru băutură). Uneori mânca hrană râncedă.
7. Uneori mânca numai a șasea masă sau a opta, a zecea, a douăsprezecea; fără dorințe, perseverând în meditație.
8. Având înțelepciune, Mahavira nu a comis niciun păcat el însuși, nici nu a îndemnat pe altcineva să facă aceasta, nici nu accepta păcatele altora.

-----

Traducere din Prakrit de Herman Jacobi, Jaina Sutra, partea 1, în Sacred Books of the East, (Oxford, 1884), PP: 85-7

Mircea Eliade "From Primitives to Zen":

RESPECTUL JAIN PENTRU VIAȚĂ

("Acaranga-sutra", I, 1)

Pământul este bolnav și jalnic, este greu de învățat, nu are nicio discriminare. Oamenii neluminați, care îndură efectele faptelor trecute, provoacă o mare suferință într-o lume deja plină de durere, căci în pământ sufletele sunt întrupate individual. Gândind a câștiga laudă, onoare sau respect ... sau a obține o renaștere bună. . . sau a câștiga mântuirea, sau a scăpa de durere, un om păcătuiește împotriva pământului sau cauzează, sau permite altora să facă acest lucru. . . . el nu va câștiga bucurie sau înțelepciune. . . . Rănirea pământului este ca lovirea, tăierea, mutilarea sau uciderea unui om orb. . . Știind aceasta, omul nu trebuie să păcătuiască împotriva pământului sau să facă, sau să permită altora să facă acest lucru. Cel care înțelege natura păcatului împotriva pământului este numit un adevărat înțelept care înțelege karma. . . .

Și există multe suflete întrupate în apă. Cu adevărat apă. . . este vie. . . . Cel care rănește viețile în apă nu înțelege natura păcatului sau nu renunță la el. . . . Cunoscând acest lucru, un om nu trebuie să păcătuiască împotriva apei sau să facă, sau să permită altora să facă acest lucru. Cel care înțelege natura păcatului împotriva apei se numește adevărat înțelept care înțelege karma. . . .

Prin acte rele și fără grijă cineva poate distruge ființe de foc și, mai mult, se pot răni alte ființe prin foc. . . . Căci există creaturi care trăiesc în pământ, iarbă, frunze, lemn, baligă, ori mușuroaie și creaturi care sărind... cad în foc dacă se apropie de el. Atinse de foc, se scorojesc... își pierd simțurile și mor. . . . Cel care înțelege natura păcatului în ceea ce privește focul este numit un înțelept adevărat care înțelege karma.

Și așa cum este natura unui om să se nască și să îmbătrânească, tot așa este și natura unei plante care se naște și se îmbătrânește. . . . Unul este înzestrat cu rațiune, la fel și celălalt; unul este bolnav, dacă este rănit, iar celălalt este bolnav; unul crește și celălalt crește; unul se schimbă odată cu timpul, la fel și celălalt. . . . Cel care înțelege natura păcatului împotriva plantelor este numit un adevărat înțelept care înțelege karma. . . .

Toate ființele cu două, trei, patru sau cinci simțuri. . . . de fapt toată creația, știu în mod individual plăcerea și nemulțumirea, durerea, teroarea și tristețea. Toate sunt pline de temeri care vin din toate direcțiile. Și totuși există oameni care le-ar provoca mai multă durere. . . . Unii ucid animale pentru sacrificiu, unele pentru piele, carne, sânge,. . . pene, dinți sau colți; . . . unii ucid intenționat, alții neintenționat; unii omoară pentru că au fost răniți anterior de către ei. . . și unii pentru că se așteaptă să fie răniți. Cel care dăunează animalelor nu a înțeles sau a renunțat la fapte de păcat. . . . Cel care înțelege natura păcatului împotriva animalelor este numit un adevărat înțelept care înțelege karma. . . .

Un om care nu rănește nici vântul cunoaște durerea tuturor lucrurilor care trăiesc. . . . Cel care știe ce este rău pentru sine știe ce este rău pentru alții și cine știe ce este rău pentru alții știe ce este rău pentru el însuși. Această reciprocitate trebuie luată în considerare întotdeauna. Cei ale căror minți sunt în pace și care sunt libere de pasiuni nu doresc să trăiască [în detrimentul altora]. . . . Cel care înțelege natura păcatului împotriva vântului este numit un înțelept adevărat care înțelege karma.

Pe scurt, cine înțelege natura păcatului în ceea ce privește toate cele șase tipuri de ființe vii este numit un adevărat înțelept care înțelege karma.

Traducere de A. L. Basham; Sources of Indian Tradition (New York: Columbia University Press, 1958), pp. 62-3

MAHAVIR VAANI

Cea mai mare greșeală a unui suflet este nerecunoașterea adevăratului său sine și poate fi corectată doar prin recunoașterea sinelui

Fiecare suflet este independent, nici unul nu depinde de altul.

Este mai bine să te învingi pe sine decât să învingi un milion de dușmani.

Nu există o existență separată a lui Dumnezeu. Toată lumea poate atinge dumnezeirea făcând eforturi supreme în direcția corectă.

Toate persoanele neluminate produc suferințe. Deziluzionându-se, produc și reproduc suferințele, în această lume fără sfârșit.

Un corp viu nu este doar o integrare a membrelor și a cărnii, ci este și locuința sufletului, care are potențial percepție perfectă (Anant-darshana), cunoaștere perfectă (Anant-jnana), putere perfectă (Anant-virya) (Anant-Sukha).

Precum prin ață (sasutra) ferește acul să se piardă, la fel persoana auto-studiindu-se (sasutra) nu poate fi pierdut.

Fiecare suflet este în sinea sa absolut omniscient și fericit. Fericirea nu vine din afară.

Sufletul vine singur și pleacă singur, nimeni nu-l însoțește și nimeni nu-i devine partener.

Numai acea știință este mare și cea mai bună dintre toate științele, studiul care eliberează omul de tot felul de nenorociri.

Ceea ce ne ajută să aflăm adevărul, să controlăm mintea neliniștită și să purificăm sufletul se numește cunoaștere în doctrina Jaina.

"Poti lua în mână un drug de fier rosu-fierbinte doar pentru că vrea cineva sa faci asta? Atunci, va fi just din partea ta să ceri altora sa facă același lucru doar pentru a-ți satisface dorintele? Dacă tu nu poți tolera provocarea durerii în corpul sau mintea ta de către cuvintele și acțiunile altora, ce drept ai să faci la fel altora prin cuvintele și faptele tale? "

Ceea ce supune patimile, conduce la beatitudine și favorizează prietenia se numește cunoaștere în doctrina Jaina.

Neluminații iau milioane de vieți pentru a extirpa efectele karmei, în timp ce un om care posedă cunoștințe spirituale și disciplină le elimină într-un singur moment.

Nopțile care s-au dus nu se vor mai întoarce niciodată. Ele au fost irosite de cei dedați la nedreptate.

Cei ce nu cunosc supremul rost al vieții nu vor putea atinge niciodată nirvana (eliberarea), în pofida respectării vratas (jurăminete) și nymas (reguli) ale comportamentului și practicii religioase ale sila (celibat) și ale tapas (penitență).

Sufletul meu caracterizat de cunoaștere și credință este singurul etern. Toate celelalte faze ale existenței mele de care m-am atașat sunt evenimente externe și tranzitorii.

Dreptatea consistă în auto-absorbția completă și renunțarea la toate tipurile de pasiuni, inclusiv atașamentul. Este singurul mijloc de a transcende existența mundană. Așa au spus Jinas.

Nu ucideți nicio ființă vie. Nu încercați să le dominați.

Esența tuturor cunoștințelor consistă în a nu comite violență. Doctrina ahimsa nu este altceva decât respectarea egalității, adică realizarea că, așa cum nu-mi place mizeria, nici altora nu-i place. Știind asta, nu trebuie să omorâm pe nimeni.

Dreptatea consistă în auto-absorbția completă și renunțarea la toate tipurile de pasiuni, inclusiv atașamentul. Este singurul mijloc de depășire a existenței lumești. Jinas au spus așa

Așa cum ție nu-ți place mizeria, la fel nici altuia nu-i place.în același mod în care și ceilalți nu-i plac. Știind asta, nu le face ce vor ei să-ți facă.

A ucide orice ființă vie înseamnă a se ucide pe sine. Compasiunea față de ceilalți este compasiune față de propria persoană. Prin urmare, trebuie evitată violența, precum otrava și ghimpele (care provoacă durere).

Nu fi mândru când câștigi. Nu-ți pară rău dacă pierzi.

Cel ce cultivă o atitudine de egalitate față de toate ființele vii, mișcătoare sau staționare, poate atinge calmul. Astfel spune kevalii.

Numai cel care a depășit frica poate experimenta calmul.

(Unul ar trebui să reflecte astfel :) Să tratez toate ființele vii cu ecuanimitate și niciuna cu vrăjmășie. Lasă-mă să obțin samadhi (liniște), devenind liber de așteptări.

Lasă-mă să renunț la robia atașamentului și urii, mândriei și blândeții, curiozității, fricii, durerii, indulgenței și repulsiei (pentru a realiza ecuanimitatea).

Lasă-mă să renunț la atașament prin neatașament. Sufletul meu va fi singurul meu sprijin (în această practică a detașării). (Prin urmare) lasă-mă să renunț la orice altceva.

Așa cum mie nu-mi place mizeria, la fel nici celorlalți.și ceilalți. Știind aceasta, nimeni nu ucide nici nu este ucis. O sramana este numită astfel pentru că se comportă ecuanim.

Cel care rămâne ecuanim în mijlocul plăcerilor și durerilor este sramana, fiind în starea de conștiință pură.

Sramana lipsită de cunoașterea Agama nu se cunoaște nici pe sine, nici pe alții.

Alte ființe percep prin simțurile lor, în timp ce sramana percepe prin Agama.

Cel devotat cu toată inima cunoștinței, credinței și conduitei corecte îndeplinește în mod egal sarcina sramana.

O, Sine! Practică Adevărului și nimic altceva decât Adevărul.

Iluminat de lumina Adevărului, înțeleptul transcende moartea.

Numai adevărul este esența lumii.

Ascetul care nu se gândește niciodată să spună o minciună din atașament, aversiune sau iluzie este într-adevăr practicianul celei de-a doua vrata a adevărului.

Un om adevărat este tratat la fel de sigur ca o mama, venerabil ca un guru (preceptor) și iubit precum cel care comandă cunoașterea.

Adevărul este într-adevăr tapa (penitență). În veridicitate se află reținerea de sine și toate celelalte virtuți. După cum peștele poate trăi numai în mare, toate celelalte virtuți pot sta numai în adevăr.

Cel care cultivă o atitudine de egalitate față de toate ființele vii, mobile și staționare, poate atinge echilibrul. Astfel spune kevalii.

Numai cel care a depășit frica poate experimenta echilibrul.

(Unul ar trebui să reflecte așa :) Să-mi tratez toate ființele vii cu echilibru și nici unul cu vrăjmășie. Permiteți-mi să obțin samadhi (liniște), devenind liber de așteptări.

Permiteți-mi să renunț la robul atașamentului și urii, mândriei și blândeții, curiozității, fricii, durerii, indulgenței și abhorrence (pentru a realiza echanimitatea).

Lasă-mă să renunț la atașament prin dezintegrare. Sufletul meu va fi singurul meu sprijin (în această practică de dezintegrare). (Prin urmare) permiteți-mi să renunț la orice altceva.

Așa cum nu-mi place mizeria, la fel și ceilalți. Știind asta, nimeni nu ucide nici nu este ucis. O sramană este așa numită pentru că se comportă în mod egal.

Cel care rămâne în mod echilibrat în mijlocul plăcerilor și durerilor este o sramană, fiind în starea de conștiință pură.

O sramană lipsită de cunoașterea lui Agama nu se cunoaște nici pe sine, nici pe alții.

Alte ființe percep prin simțurile lor, în timp ce sramana percepe prin Agama.

Unul dedicat cu toată inima cunoștinței, credinței și conduitei corecte îndeplinește în mod egal sarcina sramanului.

O sine! Practica Adevărului și nimic altceva decât Adevărul.

Iluminat de lumina Adevărului, înțeleptul transcende moartea.

Numai adevărul este esența lumii.

Ascetul care nu se gândește niciodată să spună o minciună din atașament, aversiune sau delir este într-adevăr practicianul celei de-a doua porți a adevărului.

Un om adevărat este tratat la fel de sigur ca și mama, venerabil ca guru (preceptor) și iubit ca cel care comandă cunoașterea.

Adevărul este într-adevăr tapa (penitență). În veridicitate se află reținerea de sine și toate celelalte virtuți. Așa cum peștele poate trăi numai în mare, toate celelalte virtuți pot sta numai în adevăr.

Cineva poate avea un o șuviță sau păr încâlcit sau cap ras să rămână gol sau să poarte o cârpă. Dar dacă el spune o minciună, toate acestea sunt inutile și fără rost.

Cineva poate suporta tot felul de dureri insuportabile cauzate de țepe în așteptarea bogăției etc. Dar venerabil este numai cel ce tolerează, fără niciun motiv de câștig lumesc, cuvintele aspre rostite către el.

Nu trebuie să vorbești decât dacă ai cerut să faci acest lucru. Ar trebui să nu deranjezi pe alții în conversație.

Nu ponegri și nu face pe plac unui neadevăr fraudulos.

Nu rostiți cuvinte neplăcute care trezesc sentimente rele în ceilalți. Nu tolerați cuvânt favorabil răului.

Disciplina vorbirii consistă în refuzul de a spune minciuni și de a respecta tăcerea.

Sadhaka ( practicantul disciplinei spirituale) vorbește cuvinte pe măsura și beneficiul tuturor ființelor vii.

Bhiksu (ascet) nu trebue să se supere pe cel care îl maltratează. Altfel el ar fi ca ignoramus. De aceea, nu trebuie să-și piardă firea.

Dacă cineva bate un ascet disciplinat și reținut, acesta din urmă nu ar trebui să se gândească la răzbunare, considerând sufletul ca fiind nepieritor.

După cum aurul nu încetează să mai fie aur, chiar dacă este încins în foc; un om luminat nu încetează să mai fie luminat fiind torturat de efectul karmei.

Un hoț nu simte nici milă, nici rușine, nici nu posedă disciplină și credință. Nu există niciun rău pe care să nu-l poată face pentru bogăție.

Cu privire la agravarea lăcomiei, o persoană nu distinge între ceea ce ar trebui făcut și ce nu ar trebui făcut. El este un îndrăzneț, care nu poate comite nicio infracțiune chiar și cu prețul vieții sale.

Prin practicarea celibatului se pot îndeplini toate celelalte jurăminte - castitatea, tapasul, vinaya, samyama, iertare, auto-protecție și detașare.

Știind că sunetul plăcut, frumusețea, parfumul, gustul plăcut și atingerea liniștitoare sunt transformări tranzitorii ale materiei, celibatul nu ar trebui să fie îndrăgostit de ele.

Sufletul este Brahman. Brahmacarya nu este, așadar, decât comportamentul spiritual al ascetului față de suflet, care a ieșit din relația cu corpul străin.

O persoană amoroasă, care nu reușește să-și atingă obiectele dorite, își iese din minți și este chiar gata să se sinucidă prin orice mijloace.

Soarele pârjolește în timpul zilei, dar cupidul pârlește zi și noaptese aruncă în cuptor în ziua și în noapte. Te poți proteja de soare, dar nu de cupid.

Cu cât faci mai mult, cu atât vrei mai mult. Lăcomia crește cu câștigul. Ceea ce ar putea fi realizat de două masas (grame) de aur nu poate fi realizat de zece milioane.

Așa cum focul nu este potolit de combustibil și oceanul de mii de râuri,la fel nicio ființă vie nu este satisfăcută măcar cu toată bogăția celor trei lumi.

Non-posesia controlează simțurile în același mod în care un cârlig controlează elefantul. Cum este util un șanț pentru protejarea unui oraș, tot așa este și non-atașamentul pentru controlul simțurilor.

Lăcomia chiar și pentru o furcă de paie, ca să nu vorbim de lucruri prețioase, produce păcat. O persoană nelacomă, chiar dacă poartă coroană, nu poate să păcătuiască.

Cel care, stăpânit de dorul gândirii, devenind victimă a pasiunilor la fiecare pas și neîndepărtând dorințele, nu poate practica ascetismul.

Renunțarea exterioară este lipsită de sens dacă sufletul rămâne strâns de cătușe interne.
Ființele vii au dorințe. Dorințele consistă în plăcere și durere.

Cel constant atent la ținuta sa este precum crinul din iaz, nepătat de noroi.

Obiectele simțurilor poluează cunoașterea dacă nu este protejată de disciplină.

Disciplina este mijlocul de a obține eliberarea.

Chiar și nobilul devine unealtă în compania celui rău, ca un colier prețios pe gâtul unui cadavru.

Ignoramus-ul este întotdeauna târziu. Iluminatul este mereu treaz.

Cele cinci simțuri ale trezitului rămân mereu inactive. Cele cinci simțuri ale somnului rămân întotdeauna active. Prin intermediul celor cinci activi se dobândește robie, pe când prin inactivul cinci se rupe lanțul.

Așa cum toată lumea se ține departe de un foc arzând, la fel și relele rămân departe de o persoană luminată.

Tine-te mereu treaz. Cel ce se păstrează treaz își crește înțelepciunea. Cel ce adoarme este jalnic. Binecuvântat este cel ce stă treaz.

Cel ce zace leneș ca un piton irosește ambrozia înțelepciunii. Cu pierderea înțelepciunii sale, el nu este mai bun decât un buhai.

Yoghinul indiferent la afacerile lumești rămâne alert spiritual din propria sa datorie, anume datoria față de sufletul său. Pe de altă parte, cineva îngăduitor afacerilor lumești nu-și face datoria față de sufletul său.

Nașterea este însoțită de moarte, tinețea de descompunere, și norocul de nenoroc. Astfel totul în această lume este momentan.

Atât curajosul cât și lașul trebuie să moară. Când moartea este inevitabilă pentru amândoi, de ce să nu salutăm moartea cu zâmbet și cu îndrăzneală?

Atât dreptul cât și nedreptul trebuie să moară. Când moartea este inevitabilă pentru amândoi, de ce n-ar îmbrățișa-o păstrând o bună conduită?

Nu este nimic atât de înfricoșitor ca moartea și nu există suferință la fel de mare ca nașterea. Fii eliberat și de frica de naștere și de moarte, prin îndepărtarea atașamentului față de trup.

Nu fi în groaza îngrozirii, de boală, disperare, de bătrânețe și chiar de moarte sau de orice alt obiect de frică.

Nevigilentul se teme din toate părțile. Vigilentul din niciuna.

Cel ce se întreține frica se găsește însuși singur (și neajutorat).

Viteazul nu îngăduie indulgența, nici oroarea. Mulțumit de propriul sine, el nu este atașat de nimic.

Precum o broască țestoasă își retrage membrele în propriul său corp, la fel și voinicul își retrage mintea în sine însuși din toate păcatele.

Iluminatul ar trebui să contemple că sufletul său este înzestrat cu energie nemărginită.

Numai acel om poate lua o decizie corectă, al cărui suflet nu este chinuit de necazurile atașamentului și aversiunii.

Cel ce cunoaște spiritualul (sinele) cunoaște și exterioarul (lumea). Cine cunoaște lumea exterioară, se cunoaște și pe sine.

- Mahavira
tag-uri: dorințe, învățături etice, etică, regulă de aur, rănire, jain, jainism, lord, lord-mahāvīra, mahaveer, mahavira, moralitate, durere, citat, drept, toleranță, cuvinte

"Unii oameni nebuni declară că lumea a făcut-o creatorul. Doctrina că lumea a fost creată nu este recomandată și ar trebui respinsă. Dacă Dumnezeu a creat lumea, unde a fost înainte de creație? Dacă spui că era transcendent și că nu avea nevoie de sprijin, unde este acum? Cum ar fi putut Dumnezeu să facă această lume fără materii prime? Dacă spui că a făcut asta mai întâi și apoi lumea, te confrunți cu o regresie nesfârșită. Dacă declari că această materie primă a apărut în mod firesc, cazi într-o altă eroare, căci întregul univers ar fi putut fi astfel propriul său creator și a apărut destul de natural. Dacă Dumnezeu a creat lumea printr-un act de voință proprie, fără materii prime, atunci este vorba doar de voința sa și de nimic altceva - și cine va crede această prostie? Dacă el este vreodată desăvârșit și complet, cum ar putea să apară voința de a crea în el? Dacă, pe de altă parte, nu este perfect, nu mai poate crea universul decât un olar. Dacă el nu este formă, fără acțiune și mai cuprinzător, cum ar fi putut să creeze lumea? Un astfel de suflet, lipsit de toată moralitatea, nu ar avea nicio dorință de a crea nimic. Dacă el este perfect, el nu se străduiește pentru cele trei scopuri ale omului, deci ce avantaj ar câștiga prin crearea universului? Dacă spui că el nu a creat nici un scop, pentru că era natura lui să facă acest lucru, atunci Dumnezeu nu are rost. Dacă a creat într-un fel de sport, a fost un sport al unui copil prost, ducând la necazuri. Dacă el a creat din cauza karmei ființelor întrupate [dobândite într-o creație anterioară] El nu este Domnul atotputernic, ci subordonat altui lucru. Dacă nu a iubit ființele vii și nu a avut nevoie de ele, el a făcut lumea, de ce nu a făcut creația cu totul fericită, fără ghinion? Dacă ar fi transcendent, nu ar crea, pentru că ar fi liber: nici dacă ar fi implicat în transmigrare, pentru că atunci nu ar fi atotputernic. Astfel, doctrina că lumea a fost creată de Dumnezeu nu are nici un sens, iar Dumnezeu comite un mare păcat în uciderea copiilor pe care el însuși ia creat. Dacă spui că omori doar pentru a distruge ființele malefice, de ce a creat astfel de ființe în primul rând? Oamenii buni ar trebui să lupte împotriva credinciosului în creația divină, înnebunită de o doctrină rea. Să știți că lumea este necreată, așa cum este timpul în sine, fără început sau sfârșit, și se bazează pe principii, viață și odihnă. Necreată și indestructibilă, ea persistă sub constrângerea naturii sale.

JAIPUR ECHO

English – Romanian

versions by George Anca

Authors

George Alexe

Lama Doboon Tulku

Gulab Kothari

Bharti Jain

S. A. Chaturvedi

Thomas Clough Daffern

Jeremy Seligson

George Anca

GEORGE ALEXE

Testifying to Simple Truths

My god has no eyes

But He is the Sight of the world.

My God has no ears

But He is the Hearer of the Cosmos

My God has no heart

But He is the Lover of mankind.

My God Has no soul

But He is the Life of earth and heaven.

My God has no hands

But he is the Maker of all Creation.

My God has no legs

But He is the Unmoved Mover of the universe.

My god has no tongue

But he is poetically speaking

To all the tribes and nations

In their own languages.

(From The Unknown Continent by George Alexe, Gens Latina, p. 44).

Mărturisind Adevăruri Simple

Dumnezeul meu nu are ochi
Dar El este Viziunea lumii.

Dumnezeul meu nu are urechi
Dar El este Ascultătorul Cosmosului

Dumnezeul meu nu are inimă
Dar El este Iubitorl omenirii.

Dumnezeul meu nu are suflet
Dar El este Viața Pământului și a Cerului.

Dumnezeul meu nu are mâini
Dar el este Creatorul întregii Creații.

Dumnezeul meu nu are picioare
Dar el este Nemișcatul Mișcător al universului.

Dumnezeul meu nu are limbă
Dar el vorbește poetic
Tuturor triburilor și națiunilor
În limbile lor.

LAMA DOBOOM TULKU

Wedge after wedge

Wedge after wedge of swans

Extending their wings wide,

Fly beautifully,

in the vast sky over the ocean.

Great minds

Take flight,

In the air over the ocean of enlightened state

With wings of the wisdom of relative and absolute truths.

Praise or abuse, to the ocean

no difference it makes; but

To a few readers, these statements of reality

in verse, will hopefully, some difference make.

(From Maxims of Ocean and Moon by Lama Doboom Tulku, Heritage Publishers 2013, 32-34)

Pană de pană

Pană de pană lebedele
Întinzându-și aripile vaste,
Zboară frumos,
în cerul vast peste ocean.

Minți luminate
Își iau zborul,
În aer peste oceanul iluminatei stări
Cu aripile înțelepciunii adevărurilor relative și absolute.

Laudă sau abuz, pentru ocean
nu fac nicio diferență; dar
Pentru câțiva cititori, aceste declarații de realitate
în versuri, sperăm, a face o anumită.

(Di Maximele Oceanului și ale Lunii de Lama Doboom Tulku, Heritage Publishers 2013, 32-34)

GULAB KOTHARI

God and ishwara

God and ishwara are not one. They are different. God takes birth in the form of a human being or as a creature in the world. Ishwara is a part of the creation. In the development and annihilation of the creation, ishwara plays an important role. He is the lord of the creation. Above the ishwara are the powers of the mahaishwara (great soul) and parameshwara (super soul). These hierarchies are the styles of the functioning of nature. The word ishwara makes us aware of godliness. The word bhagavan (God) comes from the root 'bhag' or 'yoni'. The group of the six attributes i.e., prosperity, religion, fame, intellect, knowledge and renunciation is known as 'bhag'. One who exercises complete mastery over even one the attributes is also called god but such gods are known as 'anshavatara' (partial incarnations). In ancient texts only lord Krishna has been regarded as the complete being, the incarnation of God. The remaining nine (up to know only eight) are considered only partial incarnations. According to different philosophies there are different definitions of God. One of them says that god is one who has complete mastery over creation and annihilation, motion and motionlessness and knowledge and ignorance.

(From Maanas by Gulab Cothari, Patrika Publication, 2011, English by S.L. Gandhi, p. 154-155)

Dumnezeu și ishwara

Dumnezeu și ishwara nu sunt una. Sunt diferite. Dumnezeu se naste sub forma unei fiinte umane sau ca o creatură în lume. Ishwara face parte din creație. În dezvoltarea și anihilarea creației, ishwara joacă un rol important. El este stăpânul creației. Deasupra ishwara sunt puterile mahaishwara (suflet mare) și parameshwara (supersuflet). Aceste ierarhii sunt stilurile funcționării naturii. Cuvântul ishwara ne face să fim conștienți de evlavie. Cuvântul bhagavan (Dumnezeu) vine de la rădăcina "bhag" sau "yoni". Grupul celor șase atribute, adică prosperitatea, religia, faima, intelectul, cunoașterea și renunțarea sunt cunoscute sub numele de "bhag". Cel care exercită o stăpânire completă asupra unui singur atribut se numește și Dumnezeu, dar acești dumnezei sunt cunoscuți ca "anshavatara" (încarnări parțiale). În textele antice numai domnul Krishna a fost privit ca ființa completă, întruparea lui Dumnezeu. Restul de nouă (până acum la cunoașterea numai a opt) sunt considerate doar încarnări parțiale. Conform unor filozofii diferite, există definiții diferite ale lui Dumnezeu. Unul dintre ei spune că Dumnezeu este cel care are o stăpânire completă asupra creației și anihilării, a mișcării și nemișcării, a cunoașterii și a ignoranței.
(Din Maanas de Gulab Cothari, Editura Patrika, 2011, Engleză de S.L. Gandhi, p. 154-155)

BHARTI JAIN

Vow

I promise that nothing can disturb my pace of mind.

I promise that no anger, no fear, no jealousy, no ego

can disturb my pace of mind, my life marbles.

I forget the mistakes of the past and forgive everybody.

Jurământ

Promit că nimic nu-mi va putea ritmul minții.
Promit că nici furie, nici teamă, nici gelozie, nici ego
nu vor putea tulbura ritmul meu de gândire,

marmorele vieții
Uitat greșelile trecutului și iert pe toată lumea.

S.A. CHATURVEDI

Blessing the world '2030'

The whole globe is busily engaged in bringing 'sustainable development and peace', with last preference to 'spiritual transmission and transformation'. This is just like aiming for a 'cake' without having any 'idea or interest' in getting the base; 'flour'. Without bringing the 'spirit' in the 'activists, mentors, leaders and finally in the complex mass community beneficiaries', 'mere zeal, academic strains, policies, innovations and activism' can bring only exterior and passing impact.

A spiritual companion to all these human measures is much expected. A grand 'renaissance' in the youth community is also anticipated and being planned. Starting from 'mother community'; women, to the child-bearers, infants, kids, boys and girls; all need molding and motivation, as they only make the 'foundation and future' of youth.

On constant and speedy action will hopefully create a battalion of spiritual soldiers and saviors in our target year '2030' who in turn will kindle the 'World Wide Wild' positive fire to accomplish the 'evil cleansing' mission. Let us be in constant soul touch, united and prepared to commit ourselves to complete this mission.

Binecuvântare lumii "2030"

Întregul glob este implicat activ în aducerea "dezvoltării durabile și a păcii", cu ultimă preferință față de "transmiterea și transformarea spirituală". Acest lucru este la fel ca pentru un "tort", fără a avea nici o "idee sau interes" în obținerea bazei; 'făina'. Fără a aduce "spiritul" în "activiști, mentori, lideri și, în final, în beneficiarii comunității de masă complexe", "simplul zel, tensiuni academice, politici, inovații și activism" pot aduce numai un impact exterior și trecător.
Un companion spiritual pentru toate aceste măsuri umane este mult așteptat. O mare "renaștere" în comunitatea de tineret este, de asemenea, anticipată și planificată. Pornind de la "comunitatea mamă"; femei, la însărcinate, prunci, copii, băieți și fete; toate au nevoie de formare și motivație, deoarece creează "fundația și viitorul" tineretului.
Acțiunea constantă și rapidă va crea, în speranța noastră, un batalion de soldați spirituali și salvatori în anul țintă 2030, care la rândul său va aprinde focul pozitiv "World Wide Wild" pentru a îndeplini misiunea de "curățire a răului". Să ne aflăm în contact constant cu sufletul, uniți și pregătiți să ne angajăm să îndeplinim această misiune.

THOMA CLOUGH DAFFERN

Towards a comparative Diabology

Talk given at the University of Oxford in Feb 2015, calling for the establishment of a new discipline, “Comparative Diabology” which would study objectively, historically, scientifically and psychologically, the ideas and teaching of the various thinkers and faith traditions on the nature of the Devil, or Devils (Lucifer, Satan, Mara, Ahriman, Angra Mainyu etc.) and how they have arisen in the first place and what we can do about them, arguing that these ideas negatively impact on the possibility of solving and healing the current conflicts blighting the planet which are inter-faith and inter-religious in nature with each side accusing the other of being “diabolic”. The talk includes discussion of the extent to which Masonic and anti-Masonic rhetoric has contributed to the demonisation of the freemason in popular modern culture, and to what extent this was a throw back from mediaeval attitudes towards the Templars as diabolic, or Cathars and other victims of crusading mentality.

Spre o Diabologie comparativă

Prelegere ținută Oxford în februarie 2015, care solicită instituirea unei noi discipline "Diabologia comparativă" care să studieze în mod obiectiv, istoric, științific și psihologic, ideile și învățăturile diferitelor gânditori și tradiții ale credinței cu privire la natura diavolului sau diavolilor (Lucifer, Satan, Mara, Ahriman, Angra Mainyu etc.) și cum au apărut întâi și ce putem face cu ei, argumentând că aceste idei au un impact negativ asupra posibilității de a rezolva și vindeca conflictele curente care luptă împotriva planetei, care sunt de natură inter-credință și inter-religioasă, fiecare parte acuzând cealaltă de a fi "diabolică". Cuvântul său include discuția despre măsura în care retorica masonică și anti-masonică a contribuit la demonizarea masoneriei în cultura modernă populară și în ce măsură aceasta a fost o aruncare înapoi de la atitudinile medievale la templieri văzuți ca diabolici sau catari și alte victime ale mentalității cruciate.

JEREMY SELIGSON

Froggie Bottoms

Coda

1000s of frogs

hop up from the stream

They’re filling the halls!

They’re taking over the temple!

Gray monks cry

Green ones croak

The Emerald Buddha

smiles upon us

from a lotus throne

on a lily pad floor

We bow to our Buddy,

and shout, “Freddie the Frog!”

We join the Frog Chorus

and chant the frog Sutras

In the public bath,

giant frogs open mouths

& pour hot, green tea

on the people

They squirm and

stroke about in glee

We soak human bodies

in frog love

& steam them

with frog joy

We leave them

in frog peace

Afterward,

our humans

hop home

Happy for once,

they catch flies

and croak

Dosul broaștelor

Coda

1000 de broaște
țopăie din șuvoi

Umplu sălile!
Ocupă templul!

Plâng călugării cărunți
Verzile orăcăie

Budha smarald
surâde peste noi

de la un tron de lotus
pe o podea de lilieci

Ne plecăm spre Buddy,
și strigăm "Freddie the Frog!"

Ne alăturăm Corului broscar
și cântăm Sutras broștești

În baia publică,
broscoi giganți deschid gura

& toarnă ceai verde
fierbinte pe oameni

Ei se răsucesc și
se dezmiardă euforici

Noi ne muiem corpurile omenești
în dragoste de broască

& le aburim
cu bucurie de broască

Le părăsim
în pacea broștească

După aceea,
oamenii noștri
hop acasă

Fericiți deodată, t pentru o dată,
ei prind muștele
și orăcăie

GEORGE ANCA

Eliade's ash

...

blind hell amen

Elena Constntin

11 death

Strathford Breath

seamanship moth

Israely tarot

pub ship

grave steel

scato telegraph

Narnia crash

song two

swim the dew

all in she

salty sea

dark you us

sing in trance

search atoll

ocean at all

Ulysses on Walsh que

Ilie Ilaşcu

sea stays goes island

as Circe moves garland

postponed kin tongues

over the cart auras

no pensioner without two cars

a mercedes and a volvo boyars

muy the beaten in pays

salve proscribed paradis

it started at midnight

after two hours might

...

Eliade poem unread

she doctor repeats that hadn't money

ashes Chicago Moldovian editions

Australians request you from America

alamkarika declined Gange reading

food of rise with onion symbols of crushing teeth

eaten tearing sillyness versus phantom

a car from other world carying him as myths

speak for we aren't animals we have names

he wouldn't demythize with any of us

you laughed with Jews in part even Saul

overturned again the buddhic sack

...

the ashes of Eliade

you said to the poem

asked me Mrinal Sen

how is Mircea

cloudy am I up to maps

more way or some else

nobody would miss

your ashes

orgy David

prayer Kahlil

devi Mircea

ashes George

reverse abreast

light of return

Kalipso apokalipso

mritior ma amritam gamaya

cenușa lui Eliade

....

orb iadubluin

Elena Constantin

11 moarte

Stratford Itacarte

marinărie molie

israelie anatolie

cârciumă corabie

mormântului sabie

scato telegraf

Narnia perdaf

cântul de-a doua

înoată roua

toate în una

mării săruna

întunecă-te-ne

pe vapor cânte-ne

caută-ne atol

ocean mototol

Ulisse pe Walsh cu

Ilie Ilaşcu

marea stă insula merge

cum purcese Circe cerge

nat amânat limbi

în cotruţă înnimbi

nici un pensionar fără două maşini

un mercedes şi un volvo beduini

muy bătuţii din pays

salve paradis proscris

la miezul nopţii începu

şi după două ore du

...

poemul Eliade pe necitite

doctoriţa repetă n-avea ăla bani

cenuşă Chicago ediţii moldovene

australienii te cer din America

alamkarika scăpătat cititul gangetic

mâncare de orez cu ceapă simboluri de rupt dinţii

mâncată ruptoare fadoare versus fantasmă

o maşină din altă lume purtându-l mituri

vorbiţi că nu suntem animale avem nume

nu s-ar demitiza cu niciunul din noi

râdeai cu evreii în parte cât că Saul

a mai răsturnat de un pol sacul budhic

...

cenuşa lui Eliade

ai zis poemului

mă întreba Mrinal Sen

ce face Mircea

mi-e nor până la hărţi

ar mai fi ori altcineva

n-ar lipsi nimeni

din cenuşa dumneata

orgie David

rugăciune Kahlil

devi Mircea

cenuşă George

al câtelea revers

lumină de întors

Kalipso apokalipso

mritior ma amritam gamaya

George Anca

MAHAVIR

întru ahimsa

cum închizi ochii mintea se-nvârteşte nu te ataşa gândeşte-te la respiraţie un lucru preksha nu toate ale pământului statuia unui zeu râu bhajan cer albastru te relaxezi selectezi tema alb energie oranj relaxare cineva se bate cu altcineva anupreksha nu te mai lupţi cu nimeni tensiunea jos adrelina jos consumul de oxigen jos din agresiv neagresiv din a b

aici înconjur lumina auscultaţia în căutarea formatului post-tagorean-pound-gibran cum vorbisem azi-noapte jaina angina pectoris de s-ar apuca taică-meu de preksha

preksha jivan conştiinţă soldat nonviolent relaxare-meditaţie-contemplare stricarea formatului forma ruptură seminţele sinucigaşe ale plecării de acasă

nu vorbeşte nu tace nu moare Tagore sanscrită Rudra decadenţă paraupanishadică jain jaina guru şi star Tulsi ji ştiu tibetană uscarea pe culmea albului salin nu poţi omorâ o întreagă naţiune umanitatea nu te aşezi şi pieri te credeam mai american nu în India

caiet rupt de formate pentru cititură-ciutură-pe-rută ziua-n amiază să vezi stelele în iarbă anuvrat satyagraha mii de verste versete amintire thay în adyatma Sadhana Kendra preksha ochii cui să sară capro piatro hipotalame

visul femeii când naşte când moare clopot avortând clopotari şi pe tine

plângere oişte pe singur generic mai bine ţăran african cavalere şi tot ce nu te poate îmbrăţişa ascultă indianca jelindu-şi sexul

teroriştii lovesc nu atât ţinta cât publicul evil is more organized pisica încă o cursă curcă pe gard maimuţelor săracele gâştele pe sub gard there is peace it is not news med ia icina ieval alia even born in India from lord Mahavir to Mahatma Gandhi and acharya Tulsi belongs to the entire universe fiecare persoană poate fi o întrupare a nonviolenţei ahimsa

m-aş întoarce colină moghulă neagră de preksha grecitură hindimorfă forma karma cum vă mai serbaţi sub acoperiş muntele Carpat zăriţi cine vă împarte viaţă şi la moarte de pomană mamei ne va naşte cântându-ne Jayadeva rece în Roma neîncălzit în Delhi inexistenţialism în Abel Anabel Lee săbii traversăm în coasta petalei

canon ce spaţii zburzi trage-te din maimă pe jăratec ginere la tinere bidiformă carena umbrei câtă glorie frăţiorii mei mi-o fi fost mi-o mai fi mai şi venii mă mai ferii dintr-o ţară într-o seară vishva shanti mi-a devenit guru pentru că l-am aceptat nu-mi accept orice duşman nu-mi accept orice moarte ce te tot apucă Gheorghiţă găgăuţă

namo arahantanam namo sidhbanam namo ayariianam namo uwajayanam namo sabhunam plecăciune adoraţilor înălţaţilor învăţătorilor tuturor sfinţilor

una mapata Eduardo in dialetto copilul dictase prnunţarea nemaisanscritijainizarea tot învăţătorizarea de-a conferinţa zvârlită fiinţa caietul şi aparatul la Coşbuc şi împăratul poala sus cu lăudatul faţă de masă cu firimituri-flămânzi foame-poezie de Eduardo în napoletană whiskey în Ischia poi Mori Capodimonte Piciordemunte

apără-te pe înalt orizontalizat prăvălindu-ţi prosternarea graba înverşunatei finiri în groapa bombei ăn sigura prezenţă a duşmanului puţin şi vă recitam ce-aţi mai zis un duel mantric indonezian pe lângă Sita ce de lume la cântec să fi fost templu neaseara Calabria cum şi devenirăm tărie în locul desturor temple pe zburate mai departe de moarte

atât nerăsturnându-ne din Bali vânturându-ne a ceară acharya ceară încacrerarea ce ne ară nearta cartelatelor chivernisirea latelor finalul neamurgitor pe teme de nemuritor te-ai culca pe şoarece cu ţânţarii oarece cartiruire formaliana formolitrista cât mana dă-te iubindu-te ţie de glie cu şapcă pe aceeaşi pălărie dacă mă culc să-ţi deschid alte dăţi

ne purtarăm poartă poarta nu ne purtă nu mă porţi nici măcar o spălătorie pe necomplimentate provincii ne regăsim din părţi afinitatea viaţa travesti prins nici o topitorie smântâna apăsate catastrofane cum scrisul e pe vedere cum mai trăirăm pe-aici mai nici o altă bucurie şase luni înapoi ai prezis venii după şase ani ce-o să ne mai dăm cu părerea despre aceiaşi americani alţi ruşi pe unde-o mai fi şi situaţia ce ne-o mai face amintirea avans în uitarea de sine în trena uitaţilor de ei daţi-vă în vorbă feminitatea

altădată undă theta bade Jain ce ţi le măsurin număr de aur întrebi creierul ce va fi cu mine în India căzut din surpriză cu despărţirea reproşului neîmpărtăşirii în doi când nici de unul singur nu-mi pare carantina aur îmi mai şi menajez relaţia să nu ţi-o bată dizgraţia ce lauzi nu-mi scade singurătatea

poate greier tipurilor de-a valma pe meditaţie şi mâineaţie cantaimaginaţie crestez Cristos în os frumos

pornite mantre somnul cârsteiului pe nonvioloncelul ahimsa curmeiului bate şi tu mai tare contrapunct că nu m-oi fi şi crezând defunct sărirea la joc nemailipită copilăria iertând dinamită sanscrita tuturor experienţelor mantra din Gandhi Bhavan terţelor îţi eşti singur învăţător şi nouă ai viţelului de la poarta nouă mai dăruitori aceşti jaini când prune s-ar scutura crini premiu descopertări neruptă cavitate de luptă coruptă măselariţa borhiană interdicţii leşia versetelor de-a stricţii când colo haina arma arama din patria dharma cherem în Akerman gheme şamanicele parkinsoniene aşa m-oi adormi însumi neînecându-mă secat plânsu-mi de când cu Dosoftei solo monia psalmilor pe acolo mă lipseşti ritmului prosternat limbului cât o mai fi până la fundul pământului de mă ferii de bătaia vântului te caută clima pe-acasă viu îngerându-te giulgiu losangeliu în el presidente eu la colegiu nu mai am prieteni în orologiu şi la metrou ucidere închidere de nedeschidere

ce v-aş fi scris veniţii şi ei în loc de ratare câte un gest un discurs pe frustrarea obiect fără intelectualizări sincrone nu s-a aflat de cea decapitare ce lipituri a-mi mai extinde ne-o apuca ziua de luni candidă pecetluire de margine v-am tot întâlnit luna se îngroşase la seceră ciocane vedeţi cerul înnoptat ştiindu-vă rărăsăritul

bazargiul pe margine cartagineze catargine copii cum erai şi tu îl strigă pe tătică-tu altul de 33 de ani printre-ai lui Shankaracharya căpitani atâta drept pe dreapta serii peninsulare şi-alte serii ne-om revărsa cursivitate cât Gangele că se mai poate comunicaţi-vă şi fiara scobindu-vă subţioara

te-ai uita nu te-ai citi aş deschide ricoşeului uşă-n uşă uşile uşile cred pe o cavernă calme rufe nespălate a câta oară într-un orăşel şă zicem şi de Williamsburg după un cu primire matematicianul lui Tagore aşa şi Nehru dintru început bate mă şi o să-ţi deschid altfel iluzia în bătaie pe unde vom fi voi fi crezut într-o înşurubare în neant lungindu-mi-se viaţa castă cu neîmpărţirea părtăşaniei câţi mai înnebunim meditând magnetul palmelor pe două reîncepem ca-n vremuri mai mereu o capră la Capşa al vostru Coşbuc în India dacă voi fi trăit ne-om retroceda conversia dinspre sineităţi divergente kila turlelor din lotuşi citindu-ţi-i pe cântarul câtor cărăuşii divulgative cu cine te-ai mai congratula de-ai şi măselariţei zis-o că nu te duci la acharya Pragya cum îşi mai publicase cărţile ce asistenţă criticabilă până la proba nesfinţeniei ce nu i-o despintena cu femei neatingătoare ce nenorocire când balineza să-i guste nodurile ce suspense care-ţi vei lua la revedere de unul singur o delegaţie cu parţialitatea binecuvântărilor sermon on the mountain bineînţeles şi ţăran şi teolog şi ortodox şi în India mai bine regizor şi dacă nu şi nu indianist ne vedem într-o parte şi cu Vinod după vreme nici o schimbare de părere doar vremea

prea mult din India şi mai nimic din mine însumi în aceeaşi întâlnire năruit la o vedere neîntruvisată întruchipare axaritoare cantabilitatea celebrărilor pe-al pinionului rotoproto col Kohl berlingeri nehind disatisfacţia satisfacţiei fateclor factelor matrimonitor cu tot nu mai ies la vorbitor întors în cuptor pe cărpător poate nu e frig aromire scoaterea de sub coviltuire cât şi sosirea sosirii sos irosirii vegetarienilor pe os până sectele ne-or strămoşi cărţile lor a nu le mai citi nu te mai lăuda infantilii a mai fi copii de foste Otilii fă-ţi de cunoştinţă pun să vorbească şi pe un nebun numai omoară-mă nu-i spun să dea cu patria de crăciun

am recitit Anna India în traducere cu Bach pe unde-o mai fi cât sacrificiu rătăcirea pe toate talerele dinspre gloanţele oarbe o artilerie trăgătoare de preşuri de sub picioarele corvezilor or mai şi fi bolnavi meditatorii o mai şi veni acharya şi pe la noi să vă trăiască nenişorilor confahimsa se zboară aşternuturile de ziar mă uitam în carte citeam aproximativ era-n ei dicţia

închidere tropicală cu şoarece care sari te înnozi în cartof pe inimă pe colesterol meditaţii preksha inventată de Tulsi Mahapragya altfel Dharmendra e şef aici totul e Varanasi parcă scris ziua se forma de la la ca pe la paşnică ştiinţă cu poza glandulară nevrotică din veac nedesprăfuit căutăm eroii pararăzboaielor prin pestriţenia sărăntoacei păci

haideţi fraţilor să mergem meditaţii să înflorim calm de bine chiar te uiţi după respiraţie nenumărătoare îşi inversează cramponul de te şi văitaşi bine de diferenţi şi de păsările neaurite ar fi să-i înapoiez pixul cumsecadelui celu saşiu de-aş ajunge-n Shantiniketan şi tot cam aşa aş scrie planuri neperegrinabile atâta vreme acum de voie cât încă nu mă mişcai din loc la ce s-or bobi toate cele planul există pelerinul Angelos sloka şi-o rosteşte îmi voi concentra indianitatea cu asta mergi la sigur din străin ceea ce te aduce pe pământ cum şi cei atraşi prin boală pe toţi i-o fi bolit ţânţărimea leşia culorilor meditate medii aproximate din vechi ritualitatea comunicării politeţi casteiste cu a violenţei îmbujorare în albii

tot aici să-mi scriu sfârşirea reînceperii de către mine a Indiei fără toată istoria prejudecării şi ce vom vorbi cinci minute te arestează te leagă de Vishnu namo Rudra cealisa Dacian copii de rugăciune te ne aduci aminte minune oamenii inteligenţi nu pot fi buni adică să preferi un om bun unuia inteligent

a fost mişto Mahabharata asta ai boală pe toţi şi-i trimiţi la muncă în America să curgă sudoarea de pe ei în whiskey ce ţi l-a oferit de proof a câta şcoală ai câtelea insistency venise acharya stăpânul şi episcopul acharya srihantanam infinite capacity for man and woman to create a new harmony

bhagavan Mahavir ultimul thirtankar suflet liberat atarang în engleză de his holiness lucrând împreună fraţi surori papa în India Vigyan bhavan politeţe lotus pentru anuvrat nu-s graniţe ca pentru o scrisoare în fraza finală Mahapragya exemplifică fiinţa umană cu România creştină Om Brahma Murariah Tripurantkari Bhanuha Shashi Bhoomi Suto Buddhscha Guruscha Shukrah Shani Rahu Ketvah Sarve Graha Shanti karah Bavantu

eşti conştiinţa pură precum curentul în sârmă nu eşti sârma uleiul în sămânţă untul în iaurt haină întoarsă nimicului atoateregenerator nu vorbi nu fluiera ziua toată preksha medita u din emigraţie nu scapi conştiinţa poate după febră câine negru îmi vindecaşi fruntea caietul adaos de numai haos topitului naos

noi cu soarele câinelui înnegriţi nu şi surâsul surdina impronunţabilului ochi în ochi sanscritizaţi anatomic copiii pictaţi avesalomi de Picu nu te uita că mă vezi în faţă chior de-oţi mai lua-o careva la picior ne-om separa la meditaţie preksha percepţie respiraţie culoare contemplaţie

cunoaşterea sinelui începe cu observarea respiraţiei alb de lună plină pineal jainologie câinele negru neaură trebuie să-mi fie ruşine să fac lucruri rele nenorocire gândul cu degetul cu limba opreşte-l nu bea apă imediat după meditaţie sezon de iarnă ţânţari lăsaţi-vă cu mine de malarie ce facem cu toate respiraţiile astea sadhaka mâna sus

egal inspiri-expiri altfel Vivekananda alt pranayam vine gândul ne fie indiferent răsăritul colorează apa după vas apa din sticlă roşie are efect energetic radiaţia leshya să nu greşeşti culoarea psihică vizualizeaz-o mereu pe cea strălucită faci temperatură meditând copile

voinţa scapătă în neam cu bande mataram aham spune mata de banda mea cum fără gânduri bate şa te-aş transuna cu trăznete sudoarea de-o aspir inăznete cum şi în hindi cu jaini Karnataka bangalorini n-oi mai vedea pe nimenea mai bate banda mea mata şi trage-te antarctic grad cu două de prin Petrograd de patruzeci de ani la ruşi baţi meditaţei ţăruşi a bate apatia şi florea cotrobăită banda mea

să fim spirituali în întunericul violenţei anuvrat e singura lumină Mahavir vorbise endocrineşte aer pentru adi granth sanatani vedic păciuire coma ta Ioane România e lângă America sadhu că lângă Rusia India lângă China castelul tău de apă l-am cunoscut gândire de gheaţă în jaina zidire

sariuri din doctrina culorilor a bătrânului Mahavira rei călugări albi de trei generaţii rumegându-şi părul în meditaţii cât să-i cunoşti să-i recunoşti haină geantă câine negru peregrini ca transilvanii amintiri de când eram în ţară şi ţara nu era amintire Ram Rum Rim Rem Rom Ram mantra râsului Rahaha

sanatani Vivekananda Gandhi Tagore Nehru Raj s-a făcu sadhu la 28 acum are 38 B.R. Sharma s-a spânzurat soţia-I vânduse la maculatură manuscrisele câinele negru se mângâie prekshan dând din coadă călugăr jain sanatanin lătrături în deal în port ashram negol Vinod nu face niciodată aluzie la iranieni cîinele se ia după careva

ancheta Buddha din cauza acelei publicări sub numele meu s-ar fi lăsat de scris de pictat şi-ar fi aruncat toate manuscrisele era de acord că ar fi umblat la ele le-ar fi scenarizat altfel de ce n-am făcut o serie generală buddha el editor primul titlu semnat de el n-are zice pentru cv nici o carte câteva teorii

câinele îmi mănâncă foile atârnate din caiet le strâng ce bună diminaţă în curtea ashramului eşti o zoga o tantra o contrazicere a singurătăţii câinele Muti-Robi al lui Swati fiica lui Krishna şi a Radhei ţi-a plăcut Agra da că de-aia am vrut s-o văd Darmendra o să vină în Bucureşti invitat de un swami care s-ar fi însurat acolo

gata orice asociere are disociere corpul de suflet imam-sariram Mahavira frica de moarte altceva permanent peste impermanenţă sunt în trup dincolo de gândul trup cum se disociază tooate religiile de trup stăm pe perna asta plecăm în ashram ne ducem orice prezent devine trecut orice viitor devine prezent preksha anupreksha

nu-mi fie sănătaea ghirlandă fratele ucigându-mi în landă pasăre din deşertul Rajasthan spune-mă cămilei de ramadan nu-mi scriu poemul cu juraţi nu mă lăsa din împărăteasa mumă căutasem un timp năpădisem un loc afară te ispitesc a te pune pe foc efect spulberător zile medit-medicate în înţelesul transei fără frate pe furate frate fără fraţilor cum de singuri calcă Elsinor tiror fie-mi atunci peltica sunetare pe departamentul sanscrit cu Navyug d-are cum şi templul la prânz ceaiul junjunum de-a Gungunum în Rebreanu postum ori genul mutat renunţări sau şi claritatea caducităţii dintre vii mi-aş da drum când urs întrepţi Lawrence prin incomunicata carenţă volens-morens ce-om mai preavans vanishing vanităţi nu ne-om aminti pe sfert dezmăţ

tandru pentaurianei kendra deşertului cum smulgându-ne părul sinele ce obişnunţă s-o iei la fugă şi mai ales nemişcarea hogya ziduri sonor transparente o râgâială şi liberatea puiază plăcerea spălatului fără frică a mânca pe jos cu mâna tu te-ai şi îngăşcat americăneşte ajungă-ţi du-te în sindicat fă-ţi veacul duci de colo colo o insolentă schiţă îndovlecită prin feşele adaos tot o cobăială de-oi cobăi-o şi tu pe piele nesuferiţilor nesuferinzi nici azi nu mă pieptănai neică de-aia voi fi revenit înăuntru de-aia azi-mâine-poimâine bass cine dumnezeu mai răspunde fie-mea se pierduse printre americanii învăţătorului Gandhi ridicat aici cât să mai filosofeze Vinod râcă ne-om şcoli ca mai rar în urmă n-am decât să prind conemplaşia anupreksha cea mai de aproape demotivat cum uit şi nici învăţ de Thailanda

suflet materie karmică program din alte existenţe transa precondiţie a meditaţiei gânduri rele din alte vieţi nu e greu fiind prezent jain buddhist schopenhauerian eminescian pe cine trădezi însingurându-te că nu pe dumnezeu şi muni zice eu sunt dumnezeu şi dumneata ei lasă Mahavir e sfânt e dumnezeu hindu că sfânt jainul că şi el şi eu conştiinţa pură e dumnezeu şi dă-I cu sat-cit-anand cum în riade conceptuale se treieră o eternitate prin aşramuri şi lumi ce tângă după lungirea firelor despletite ritmurilor motivante nu e departe nici o peşteră dorita mea nevizualizându-te lună plină demult cum să rămân fără gândurile rele mai bune decât celelalte la război încotro ne-o mai fi pacea tupilaţi pe tot ce mişcă numai înăuntru extincţie mascată pe jurământ nici pe sine a te ucide vorbă unde campus de camp în anul poezie contractate în meditaţie dhyana altfel spus oi sporovăi aer învârtit în plinele fălci versifică palmele frecate foc pălmuind recele tâmplei drepte stângi căuş ochilor smulge-ţi fir cu fir părul din capul jain şi nu mai simţi înţepătura viprerei muni ţi-a electrizat cu ştiinţă degetele nu mai eşti decât acolo în prezent cu ce plăcere mi-aduc aminte de-acum opt ore una câte una instinctele somnului cum de tot schimbi în propria conştiinţă tr ţii că meditezi preksha

oricine te-ar sanataniza ştii palatul inginerul yogin n-a auzit de sanatani ori m-ai încercat sadhu aşa ne strigă şi pe noi guruul plimbaţi se strânge sfâna Miercuri pe pierderea în asanas a portughezului bangladeshi Lawrence cu atâta boală cum n-ar vindeca sănătoşii yankezizându-şi părinţi şi fraţi nemţoaica zici că l-a făcut gay pe frate-tău lăsându-l fiind indian nu zici cei tensionaţi se relaxează mental-osos mai în timp relaxaţii se autopastişază cum sî-mi mai moară tatăl în timp ce merg spre peştera Elephanta că n-o fi chiar atât de darnic vacuumul interior ăl gol istoric lacustru viaţa mi se va schimba în pofida micilor jurăminte neexprimate ghici avem o să-ţi şi spun înţelegerea de a ne fi unul altuia pseudonim ca şi cum eu făcându-mă cunoscut cu universul golului conştient al tău rar în picioare mai des pe spate a trezire cu adormire râs dimineaţa Ram până la urmă ha ha să nu se supere nu că ai voie la râs Hanuman urechile pe din trei învârtite bătaie în gingii să nu priceapă dinţii un ochi în sus altul în jos vegetarieni piatra cade a energie în cercuri slăbite ceruri nici un dumnezeu paragină oriunde e plecat stăpânul vagi vanităţi ale fricii de moarte cui i-o fi aşa drag fără dumnezeu poate nu ne spune ne ţine idolilor hrană sau firelor noastre de păr nu mă înnădii oricum pe zilele meditaţiei poate nu-mi scot pârleala pe tren luând să zicem ca străin şi pe maestru cum aş suferi de-o boală prehindu altfel vor vrea să mă vadă destui de la Intercontinental i-oi suna poate nu ţin sticlele să-i servesc cu mâna mea eu trăgând vreun ceai vreo trenă s-o fi putut inventa bine că nu e voie a se vorbi ziare citea muni cum dau episcopii dezlegări de post aşa şi interdicţia cu ziarele peste sadhaka acharya are 82 de ani suta de cărţi a dictat-o şi ucenicii muni mucenicii au tot scris şi publicat ce aflase din cartea naturii şi a minţii lui preksha apreksha ne-am vorbit de două ori plus cu o mie două de oameni se omiseră la infinit genitalele apropo de neamintiri neplănuiri în prezent mai rar măcar şi coama poamericana albă că nu-I trebuie shakti unde te uiţi măicuţă din paranoia ne frecăm de praful picioarelor chinezoaica ţine la trapeză conferinţe despre evrei la două indience confirmate impenetrabilităţi pe indiscutabilitate a-ţi fi văzut dosar cum seamănă vocile după ceartă după mantră şi sex irecuperabil eu o să-mi dau drumul din asceză în luxuria recunoaşterii de formă şi apoi în papucii lui Sergiu la Varanasi lui i-ai mai hărăzit doamne o săpămână în ţara noastră rogu-te asemănă-i-mă cam dură simetria şi cu Amita lui asta le-a fost nu i-aş triunghiula altfel n-am ajuns neelectric în neurmele mele din India mumă parcă nici n-ar mai trebui să mă explic îmi voi argumenta şi filmul precum cel cu 500 spunându-i lui Vinod să-şi tacă teoria faţă de alţii şi amândoi să facă un filmi-gane c-acum se retrase

nu v-aţi pauză cine să vă fotografieze Beckett mă abţin de la propriile cunoştinţe planul e ditamai neamintirea nici una nici alta întru prezent că dup-aa dumnezeu cu mila tot prezent tot pe drum ca mereu acel prezent al neamintirii a-l scrie nici în trecut nici în viitor niciodată în nici un loc vag univers întrupat exceptabilităţi pe speciale specii întâi şezură toţi în lotus la nici trei zile toţi pe scaune americanizaţi unde şi predarea tot pe-acolo n-am decât să încerc o fotografie a lui Dharmendra şi a muni-ului nu mai am revista pentru invitatori poate data viitoare cu un dans gândindu-te că ne-om mai şi şti glorii neinterludiu reintrarea în piele pe atâta pareksha eşti în trupu-acesta dincolo de gândul trupului trupul gândului din trup cărăbănirea una-două abia sosiţi ce crziză de timp naşterea ca şi moartea nejeluire cu poza chantantă pe râsul destul de hugolian verdian

numai Balcanii pe cinci indieni voi ai peninsulei maxime că şi mai absentează ne-om mai vedea în alte existenţe în prezentul domnului Mahavira voi povestiţi eu vă transcriu somniile care cântă ăia hinduşi în aşram mai şi vor toţi numai în faţă cum am dormit noi toţi ieri pe râsete neuroştiinţa şi-a dat drumul ce doctor oi mai fi şi tu musteaţă m-aş spovedi la mitropolit cu toate întâmplările anuvrat n-are cum poate zice să încerc să concentrez cultura drumul creierul drept e artistic subconştientul bătaia pe stângă ştiinţă în limbă metoda medici-meditaţei drept pe ce motivare şi chinul fără umor zâmbeşte-ţi în oglindă apoi nevestei care mai stăteam şi de vorbă cu pupat stresul şi condiţiile stresante cam cum le-am putea uşura tensiuni fizice mentale şi emoţionale rănit în faţa altora noaptea are la ce se gândi răzbunare nici cât să te lase să dormi

la răi aura neagră-roşie pituitara către adrenalină cu sânge simpateticul sistem nervos autonom te pui cu nebunul ori o iei la picior fof fight or fly sos save our soul în trup toată hrana întâi soldaţilor picioarelor mâinilor fesierilor parasimpaticul şi noi la Ilinca şi copilul vrea 24 ore pe tensiune anxietatea viitorului insecurităţii 90-95% din boli sosesc pe stres inelasticiy in the last city Yama n-are restricţii de circulaţie şi poate ajunge înaintea doctorului atacul paralitic tot de la nervi mulţumesc cercul vicios începe cu deteeriorarea kayotsarga vrea să activeze parasimpateicul cauza rădăcină a schimba-o kayo trup departe kaya trup conştient materii karmice relaxate tensiuni mintea spre orice parte a trupului îţi poţi contacta inima ficatul cu semnale mind over the body ce notiţe mai iau jumătate de oră zilnic şi nici o tensiune ziua aia câte ore de kayotsarga zilele astea

mai aşteptai un minut vizitatorul totul ne rămâne-n creier de lung timp Dedor Singh are un lakh de acri de pământ în State când merge preşedintele acolo la el stă Man Mohan Singh 25 ani sanatani etern amrita nectar săraci cu atâţia mongoli peste ei când sunt între jaini spun că sunt sanatanin altfel nici cartea pe necumpărate ori pe nimic conştiinţa cea netulburată ce i-ai mai traduce pacostul din câtă irezistibilitate proconsul ne cârmeşte karma la mijloc de zile cârma cârmuieşte caramangeria un sadhu sanatani nesatanin în dodii bastonul bătrânului jain mesaj mental răsărit de soare amurg mi se întâmplă lună plină răsărind rochie de mireasă lotus zăpezi oi doar ieri litere verzi liber contemplarea e vizualizare de la creaţie la creator respiraţia duce mintea vedică amândouă pe sincronizate

mare e India ta doamne ce-om mai scrie şi azi tăcerea că meditaţia aruncă în părţi gândirea şi memoria ce ambiţii ce înţelegere a lu Mahavir forţa ashramurilor de înţeles aici intelectual în zidiri ca de marmoră namo arihantaam namo sidhaanam namo ayariyanam namo loye sava sahunam căutăm sufleul prin puterea adevărului dincolo de simţuri mantre în traducere dş-le să te faci moralist să te purifici şi pac încă un geet

Lawrence ar vrea să vină în România misionar catolic dacă l-ar trimite superiorii România a mai serioasă că n-am concurenţă eu nu m-aş duce în Bangladesh nici aici iar ce discursuri post-gândire mi-oi trage pe ce sfori şi manipulări măcar îmi scot pârleala neambasadoriei ori stil ori nemurire stai de vorbă al interdicţiei nici cu hawayana fuşi de cine (n)ar fi chote jurări şcolile panchayatului mare lucru predare nimicului atotcuprinzător

nici Lawrence n-a auzit de sanatani câine bătut şoarece după sacul de zahăr cât încă e devreme dumnezeule de mai pui pasărea să cânte sanatan adevăr soare idolilor parailuminare ce te-o fi potolind potol neritmării de nematol pe la alt nouă şi-un sfert care egipteană nici urechea orez fiert care Howard iar nivelurile existenţei noastre inima o staţie de pompare prana shakti diafragmatic ritmul respiraţiei ajută la înţelegerea textelor

sanatani n-am decât să antropologizez frumuseţea fie o conferinţă o masă rotundă un workshop nici soarele nu mai trezeşte filipianca de unde mă şi confundase caduca măcar scrisesei scrisoarea pe unde m-oi plimba în scrierea catastrofismului prevăzător încă trei ore din Calcutta mai bine că mă duc leliţă atâta drum ca al ne(re)ajungerii parcă ne premerseră tinerii gata cu pasul cu nerămasul alergia la orice nu e al mă-si pe nici o condiţie dintre nemorţii de băutură la 38 de ani la ce ne-am crampona de pânza moralităţilor filiale se va dormi se va recontempla comoratoria complexităţi în cădere improbus pe a cui mână nu te mai laşi m-ai învăţat să mă feresc de tine asociază-te cu inamicii amândurora cum lumea îţi explică a fi viu o bestialitate a ratării cu bârfa comensurabilă ce afacere atomică yoga pe câtă poză ramificată de la sanatani la jaini

de trei ori în altă lume altul final pe alb în frunte barba lui Tagore ăn şantiuri neîncăşantiniketane aceleaşi obsesii frăţâne de ieri nici un câne nu numai că ar conduce lumea dar ar fi peste tot şi suferind dar pe rămase în istorie ai şi tu o minte necuminte de lipit te-ai lipit nu te-ai dezlipi zdrenţă te-ai zdrenţui banul bănui

deschisesem gura să zic ai mâini de criminal am zis de artist oineal deranjată omul ajunge bestie mid brain part mi se par spart pituitara maser gland tiroida fluture sub mărul lui Adam timol celulele T ale imunităţii insulele din pancreas orchestra endocrină mă adoarme pe glandă sistemul neuroendocrin al treilea ochi te adoarme omul şi-n picoare chakra settled in Seattle începu bârfa postpineală pe trezie se mai dă jugoslavă altă şarlă bine că mă spălai pe cap nesoamne radiologul ia singur singura sticlă de apă până nu mai vorbirăm de români americani Ivanka îşi face mitinguri măcar şi pletosul sugându-şi degetele după modelul lui Truman te dai actor cum se dă Blaier evreu am plecat la ceai acum contemplaţie nu ştiu ce să fac cu părul spălat apropo de dubla ta cetăţenie Joseph indianul cu fraţii lui la faraon

contemplaţia ne colorează postchinul ceai hai să ne separăm sufletele de trupuri egoismele pe nemestecate cine o să mai dea de gol golănia joci roluri tralala a mea e America cine s-o mai îmbrăca pe nu ne fotografia soare răsare în iluminare păun albastru în valuri de cer binecuvântare iar luna plină în mijlocul frunţii soare între păun şi lună puterea minţii crescută din autoîncredere pierdută ură devenire voinică mânia ne zburătăcise prezenţa ce nu ne-am înţeles noi ce n-ai înţeles cine pe unde plecasei aşteptarea se schimbă o raţionalitate zilele astea jaină fostă sanatani ne vor mai întrudespreuna temple l-oi întreba pe Lawrence de Calcuta el născutul în Chitigong salut ce-nseamnă planul pe măsura reabilita-realizabilităţii cum şi-l crezusem de nu m-aş apuca de teorii ca Vinod feriţi-mă oceane şi munţi de o vorbă loviţi-mă numai cu vorba dacă ce nu mi-a fost dat îmi este ce nu-mi va fi dat îmi este din vechi din depărtarea absolută acoloră amară că sanatani e eternitate şi amrita ambrozie numai secrete şi sfânta sfintelor acum se porniră din biblioteci feştile cum nu mă întorc la Delhi University chiar cunoscându-mă lumea după Bombay genul cu presă ori dedublare când nici barosanul lor mi-l luasem nici nu făcuse nimic pentru România ca dumneata pentru India neică a recunoaştere veche contrarietate de nu m-aş lansa în trivialităţi de n-aş pedantiza clasicităţi mâine-mi iau biletul de la Kiran Pant aşa mai zic şi eu Shantiniketan pe aşteptare cu dare de mână tema să-mi fie ce mi-a dat India malarie simţul nemorţii o invitaţie ce-I dau eu Indiei după mijlocul vieţii întregi mijlocul amurgului meu nu e de laudă vorba mea indusă ori noroc aici ori ieşirea din paralizia tatei mi-a sărit somnul nu şi ţânţarii aşa că s-a scuturat periforma

40 de ani a lucrat Raj Kumar Koholi la ambasada rusă încă membreu al pci vorbirăm despre toţi duşmanii mei mirându-mă în gând de volubilitatea lui pensionar-samadhică luna se împlineşte Tagore barba ta ne luminase fruntea în kendra zăpezi rochi de mireasă oiţe printre naecise machedone jaine cum şi Mahavir

gata şi profesori de yoga toţi pe certificat povestea mea indică de acum mă repune înr-un destin nedecis I dedicate this lecture to prof Satyavrat Shastri îmi latră câinele la uşă m-a simţit bate o s-o ia pe coajă hoţule etc îi ies în nas da e frig se mângâie singur sub lacăt bravos câinime am intrat în cu totul altă Indie neeliadiană necum Kipling nici tu căţelule premiul vieţii pe-acolo încă vreo amintire că nu mi-oi indianiza şi mai şi motoarele incăne şi pe la alţii băiete Koholi a fost ăl mai bun amic al lui Mukerjee ce frumoasă rusă vorbea şi ce homo şsta e însurat un băiat a studiat 6 ani la Moscova altul în America sunt amândoi acum în state unde cupluşorul se tot ţine cu lunile an de an acum vrea să-şi ia certificat de prof de yoga ce-o fi şi noaptea nerăspunsă farsei câte un o bulă în misiune miting câinele umili întunericul sări la mângâiere mai înfocat decât alţii ar muşca asta ahimsa semn de preksha mai şi auzisei mantre mai şi mă mirosisei te-am luat într-o mână călugăre fratele Lawrence m-a contrazis când tocmai spusesem ce credeam că gândeşte el şi lui dumnezeu îi e greu în vremurile astea eu zisesem anume la închinarea către adevăr mă şi către dumnezeu dumnezei sunt mulţi făcuse muni adevărul unul aici acum discuţia mea cu el a fost lungă la ce să-ţi schimbi viaţa dacă e curată n-o faci şi mai curată cleaner a cumpărat el profesorii pe brânci care pe rugi gata guru garat

începusem cântecul când m-am abătut o fi fost mama nervi jupuiţi căprăria celor neopriţi în Calcutta come back a regreta sudul p fi târziu rămân la Pattaya în Insula Coralilor în Elephanta altă dată Kanya Kumari pe Ionuţ parcă l-aş înţelege mai bine dintre musafiri ba pe toţi mai greu cu lecţiile de la urmă oase homeopatice femeilor bete de miere elefantul va smulge copacul tău mierosule gură-căscată să-ţi picure mălăiaţă şoarecele îţi roade frâul şerpii îşi flutură clopotul capetelor nu te uiţi la carul galben zburător bărbatul şi femeia dumnezeu chemându-te care dumnezeu oricare măreşte-mi viaţa cu o zi micşorează-mi-o cu o zi nu mă omori e destinul tău şi al meu nimeni nu te poate omorâ numai dacă cine l-a pus pe Rajnesh în pârnaie o să-ţi înveţe pacienţii preksha cum să-l aduc şi pe Ladea pe sub rândunici pe terasă pe perne de-ald-asta sponsor când ar sosi guru de-aici s-ar găsi campusuri şi mai şi plus oraşe numai bârfă să (nu) se lase plus curarisirea cu masaje pe ce plan pe ce petardă fiecare la altă rădăcină ne-om întâlni în arborele vieţii ce nici ţările din noi nici noi din ele pe destrămări la şaizeci de ani n-am studiat autosugestia demult tocmai s-au consumat modele bioterapeutice plecarea kaghebiştilor sosirea yoghinilor la ce ne-am plânge l-ai văzut pe Dalai Lama că prieten nici bibliotecarelor predase a doua zi retează entuziasmul celei dinainte aflasem pe seară ce flori se oferă oi afla azi cine pe cine ajută e cald la voi îngheţaţi dublu sentinţei dezinteresat catafalc scăp(ăr)aţi din orient în ordinărie mă sperii de comparaţie măsea o să am ca tine conac aş zice să vin peste voi îmi pierd timpul dacă aş fi scris data

ne-om certa ne-om împăca Vinod caprele ţi le deznod fractură de os gips vezi kayotsa orice dezordine trupească se rezolvă de către inteligenţa trupului long instinct data te duce mama la doctor vindecăm unu’ îmbolnăvim zece multiinteligenţă ce-o să mai scriu în hotel la Calcutta un roman ar fi bine Mahavir

dr Deepak Chopra Boston Hospital ce dorinţă ai puterea voinţei te va ajuta singură kayotsarga nimic nu te poate opri să fii sănătos aşezat în postura lotus Mahavir ah care-l pictaşi neamule să-l recunoaştem în monumente cum ar veni ieşirăm din suflet ia-o la picior copilaş că te apucă ploaia distihului antic de ieri când şi mie mi-era clar ce cancer voi învinge dinăuntru ce autoîncredere dătătoare de putere şabaş aişa verva asta până la noi de unde până unde plecăm ne întoarcem şi tocmai meditezi după ecran la un film mai puţin jain cu întrebarea când pleci la Calcutta amestec pe diagonală înţelesuri în conferinţele din India îmi dau drumul pe tobogan prin necrezută reîncarnare câtă înnebunire tardivă şi iar te-om nemedita întorcându-ne numai spre sine cumsecădenia ştiutoare a altfel prostituţia doctori aduşi de boală în meditaţie numai eu la nimereală cu chef profesorii de yoga pentru a învăţa copiii de şcoală primară reflexul de a rămâne pe lângă tine şi fără cuvânt ce le-aş spune şi eu copiilor poate de-a nesomnul nevorbirii geaba lăudându-ţi puritanii neavuţi de America până la urmă că nu are nimic ajunseşi acasă ce-ţi pasă lumile ducă-se care băşcălie care cu ţânţarii ar trebui să scriu ceva pe hârtia what India has given to me nemodest viaţa şi moartea indianiştilor the beauty of Indian people radiesteziştii din Bucureşti trecură pe aici ce să te mai faci şi profesor fascinaţii fascii naţii why Eminescu came to us ce te arată mai sfinţit pe netine dar l-ai şi adus aici ungureşte şi care us uscaţi căscaţi în caste nu lega în hindi milega pe unde eşti cum te mai deshidratezi o să mă cânţi că una alta ştii mai bine ca mine unde stau de zece zile în India şi nici un cântec filmi-gane doar rugăciuni vine ea Calcutta nu te mai aştept mă însingurez de-aş pica pe un subiect eliadesc sergiesc Satyavrat Shastr e viu să ne întâlnim Vinod citează pe Dom Moraes poeţii trebuie să meargă cu taxiul îşi mai cumpără agende mai cotrobăie o astronomie hindi romanul din Calcutta nu l-aş scrie în hotel pe undeva cine m-a scos din viaţa mea cum n-am nici o părere despre India cum se interpenetrează spaima şi mirarea cum piele mi-e India şi India piele i-am luat şi bileţelul dialog am scris mă tem că tot în versuri roman în metri găsiţi voi găsi un program cu chef n-am mai zis de distracţii poate se gândesc ei una două trei ca la kayotsarga dacă mă omori este destinul tău şi-al meu făcuse mustaţa pe disc ritos şi împuşcat de mălaimare şi că aşa e că ăla i-a tras-o ce-am eu a treia împuşcătură liberă păi să numărăm Gandhi Eliade Lobos de unul auzise şi împuşcătura a doua cine-i împuşcă ne aflăm în Calcutta se va scrie separaţi de o noapte ca la mama Durga nu venise luna plnă şi se potopise faţa ei neagră din Chatarpur eu mă interpun pentru al nostru aflu loc la sosire cât oi dormi contra noaptea asta acţiune nulă substituiri jaine şi ţie îţi plăcuseră ce-oi fi vorbind cu morţii calzi subiectul vino dracu’ mulţimi şi unu zis Ugli că nu engleză predici fandositul de Shirlei l-a şi lăsat cu buza umflată pe acompaniator un sanatani tot mai ticăit de când ne primirăm glonţul nu şi-a dat seama n-aude n-avede ba da madona sus de lotuşi mai era cea din Iran perorează tu nu auzi că începusem să-ţi spun ai noştri lucraseră iar atunci nu lucrasem eu acum că i-am înjurat toată viaţa s-or fi simţind cel puţin păcăniţi eu îi păcănesc ei răcnesc măcănesc băcănesc împuşcă-mă praful mă fericeşte şi de puşcă americăneşte heroina preferată dintr-un film aici pleznim ce citim mâine dacă om mai fi prin vreun interludiu ai sfârşit acolo cum te aduc eu pa aici relaxează-e mori desparte-te de suflet dacă eşti trup şi oglindă varsă că potic we’ve missed you jaina din Texas Dallas mai mic decât Los Angeles fiind ungur din România am calitatea Budapesta salt peste ortografie dacă te mai fandoseşti aşa chiar nu se mai uită nimeni la tine şi cu banii luaţi de bine ce stăm să ne vedem filme-cadavre din trei în trei ca într-o teorie eu când îmi fac planul mâine încearcă documentaţia la trăgător-împuşcătură nu mai ţin nici expoziţiile nici crimele pierzându-mă din propria materie iau cazul că şi aşa nu mai vizualizasem în pineală barba lui Tagore am pierdut şi completez din aproape în aproape şi mai de departe de ce a venit el n-am nici o documentare trăgătoarele din Iraclion a Mario şi ai tăi realism ontic-pontic care curge care se varsă ţine-ţi respiraţia de ce nu-i zici kumbakh iar la sare kamak citeşte-o pe aia mai ia din bibliotecă vesteşte centenarul dacă avea puşcă dacă –a tras-o lui Eliade îl alergasem la Calcutta surioară saki pe-a însoţiri aterizare ce nedreptate verde preksha îţi vezi conştiinşa-bunyan sanscrită unde nu mai e s-a mărit marea s-a măritat sarmarea maţia mă nu mai număr duelurile canibalilor zi că azi chiar trebuise frumuseţea tăcerii când mi-am luat tălpăşiţa a ratat-o romanul da filmul începea ce curvăsărie de ghirlandărie te cred casta nu altceva ghirlandofanţi doi cărau şoferii dârdâie să-şi tufănicească mai degrab’ caprele de maşini intuiţia sacrificiului ce mai ziceam de cafeaua ai-n-aia infants lobby de-aia mă făcui profesor de yoga să mă văd prin ţeava ei întreit fără glumă mută-ţi şi tu sprâncenele alea în altă viaţă că unde e acharya acolo e şi conferinţa neicuţă tot o belea şi asta buzna peste Dalai Lama că i-a fost profesor şi prieten zi-i vzitiu cu plămânul ce rare băşini Truman lingându-şi degetele te-a distrus ai ce nu înţelegi că tocmai acum ce nu măşti o mai muiasei rămâne la vârste arunci şi dai din umeri a mi s-a părut nu te mai servesc pocneşti ochi ca pe rezistenţa tubului de neon G B Pant Road America v-a exacerbat glanda râcii pe ai voştri lebensborn mai vedem orfanilor furnicile din mâncarea gurii leului din mâna zeei mi-e frică să nu văd vreun rând despre ea România c-ar fi de rea rivorţea ms Radhika Herzberger of Rishi Valley JK Jiddu Krishnamurti telugu militant chief killed in J&K se auzise de moarea boxerului Vadivelu în spital misterios şi deţinuţii au pus foc la tot şi jailerului adjunct Jayakumar legat într-un scaun de i-au împuşcat şi pe ei gardienii nouă căzând morţi se cer autopsii cu videografii obligatorii casetele la drepturile omului Mian şi Bhuian cu 12 morţi în Lotta plus Sher Khan ca la Rajiv tot nu s-a băgat tren între Chennai şi Hubli în satul Satpurva pe locul unde o femeie s-a zidit în rugul bărbatului sătenii îi fac monument poate pentru a se sinucide copilotul Gameel El-Batanti rămas singur în cockpit în aeroport sună telefonul în gol ca-n templul Jain spune-le cu iubire relax sunt mai puternic forţa îmi creşte nu mă doare nimic n-am amintiri nu planuri ce năclăit-intemperie aş fi fost până acum înainte de năpădul prafului de afară aici condiţionat slamuri salamuri inginerul şi contra ţigărilor şi a alcoolului sau drogurilor dar cu bucătarul şef ce avea să-l omoare că e el din Mumbai şi l-a dus tac-so la 20 de ani în Germania când am mâncat la gazde ca niciodată ceva fără nici un gust fără masala a scufundat dinadins jetlinerul în Oceanul Atlantic ucigând 217 pasageri vizualizează în cenrul sănătăţii expoziţia epilepsy and me Sonia i-a cerut lui KRN să comute pedeapsa capitală în închisoare pe viaţă pentru Nalini acuzată de asasinarea lui Rajiv Gandhi celelalte acuzate Murugan Perarivalan and Santhan nu sanatana toată lumea merge s-o vadă pe jos fără violenţă fără România numai cu America indieni băiatul ăsta scai să pălăvească îi place americana nu British da’ miez indiana trage bagajele sigure în aeroport neisgure afară stai de vorbă care va să zică l-am lăsat în America de patru ani la aeroport n-a zburat până la 4 nu zboară avioane lumea vine de seara şi doarme dacă vreau să merg la frate-său în cameră să dorm lasă băi-bhai nu-s d-ăla altul ăştia mai belesc străini relaxează-te mori practica e face perfect dă-i cu reîncarnarea vecnul fernandelian mi s-a dus la poliţar de rutină c-o fi afionat itinerare pe ameţeală se aşeză tot la două scaune în dreapta o fi vrând la budă şi-i e teamă să nu rămână în conştiinţa României cu bagajul ţi-l iorgovăneşte el vreun iliescoi de la mama voastră cămile îmi privesc respiraţia becuri-becuri cum ştie The Hindu de voi mai aşa şi eu cătrănitu-ne-aţi născuţilor din pisicaghebe conferinţa nu va păciui linearităţi nici transparenţe voi merge pe poezie te-oi recita Ionuţ de ani de zile pe engleză bine en la barba de Rabindranath Tagore e bine ai fost catalană să citească Fernando spunând că e o spaniolă proastă da’ bengali-tagorizat cu cântec la hotel în Calcutta ori Santiniketan mi-oi aranja puţinele mantre posibile cântă să fie poemul cine te-a iubit neiubindu-te cine te-a urât iubindu-te pe cine-ai iubit aparenţelor cum te-ai debarbat ruseşte altădată ca mine vezi-ţi guruul mi-a apărut şi Adrian Maniu care singur te-a iubit cred că te-a şi văzut aveam un rege întregitor şi ne-ai mai nimbat cu barba ta albă femeia exaltată din Constanţa mâinile ţi-a sărutat ca unui popă ortodox dar şi ca femeile iertate de le-ai luat partea te citise nu era un atentat nu te ucidea din dragoste pentru a face sati e un scenariu şi pe poemul lui prezenţa lui luase bine respiraţia Bucureştiului ca mai an India se vădea întruchipare venerabilă cum şi-l închipue ţăranul pe bunul dumnezeu iubirea de Tagore de India în România altă sati a lui Amita Bhose trăieşte Satya să ne închinăm de când am venit n-am dormit-murit nici o noapte albul pineal bărboşenia tagorică nemaicategorică s-a şi pierdut într-un timp în smulgere jainic-gandhiană vorbii cu Sharma ji de România întrecolez mai încolo din preantibarbă ce meditaţie profesoarele pe trezite căzători din băşini din somn ce talent ce paranoit a nulităţii musai o scamă de mirate a răpune cât să-ţi fie dor de propriile nefucktute te-ai gândit ne-sakti nu trece multă lume mare cu gânduri bune să zicem că a fost omul cu gândurile cele mai bune puşcaşule arheologii şi-aşa îl dau afară pe Andrei de-a zis şi papa că ne-a încreştinat sincron să mai vorbim cum îl şi mai reprezintă careva pe Zalmoxe cu chip întreit scalp-jain barbă tagorian-sardară ahşa cu barba cu femeile cu petrecerea poate pantomimez ţipă una aeroportuar se şi certară ăştia ai noştri îşi povestesc faţa lui seamănă cu harta României şi a Indiei după yoga s-o fii plind plinirea de planetă în ceakre corespondene şi-om fi măcar mantrele se pot resonoriza ureche la ureche daksha la Dacia lumea recreată meditativ însăşi sanscrita ce victorie avu Gandhi omul cel mai mare ca părine al celei mai mari familii crezute decrustate iar Tagore ce pământului-cerului-oamenilor inspirat să dea înemnătatea de frumuseţe paraaparentă paacontradictibilă ca un arest prinderea lui prin traduceri ca o pupare de mână cu buzele femeii din Constanţa reîngânare după ureche transvazantă ce să mai fi rămas o supraimpresionare antropologic-indologică a unor traducători veneratori ai poetului şi poemelor sale pe calea imaginaţiei-traduceri vezi şi barba lui Brâncuşi în grădina maharajahului din Indore numai la zece ani ca pentru a ăntoarce vizita sfântul din Montparnasse şi sfântul din Santiniketan amândoi scrijelaţi în cuvinte de Arghezi printre alţi literaţi de seamă români au tăiat în materie spirituală mântuirea lumii prin creaţie universală de rădăcină după ce-am meditat pantomimic decentrat la întîlniri ceakrale ca pentru o desprindere de prejudecata fie a venerării fie a rutinizării plicisite să ne punem aeroportarilor crima în puşcă da’ cine ne împuşcă cu un glonţ cu o ghiulea cu o rachetă co o eliberare cu un minus tezaur cu un rapt al proprietăţii cu o retraducere manipulată după Tagore dacă nu mărita şi de gurudev Uniune de îţi zicea Sovietică de înfundase şi India în propagandă trandafirie partea dislocată culii ghirlandele dragostei strecurându-le strivit ca probe de comunistoidism cu fereală că încă e brahman că nu era sărac mai bine glonţul decât numele vezi sfoara trage din prima în 1913 în Orăştie cum ţesusem în Tagore Hall masculii indieni urăsc masculii chiar atunci după paperul meu afară un chowkidar ceva bătea un cal cu măturoiul pentru că-şi exhiba falnic falusul în erecţie aşa fără iapă la mătură să nu fi fost şi ăla avea dreptate să i-o întoarcă tare dacă nu se băga chiar ea deschilotată la babugiul costeliv-miticiv-rajajiv o discuţie oi fi făcut pe alte bătăi de cai de câini de (către) eunuci mai puţin tagoriene poate el mai de templu s-a zis şi dickensian cu cine n-a fost comparat nu o favoare o ipostziere meditatică de ce nu scriu eu în engleză să-i impresionez pe santiniketanezi a sublinia cu negru şi voi traduce pe loc articulând cu gândul pe fază cu atmosfera şi familiaritatea poetician-religioasă creştinească introducere cristică da Tagore este Christos bătrân frate mai mare cu Christosul valah Mihai Eminescu, mai mic adică cu 11 ani cum şi Eminescu e mai mic cu o sută de ani decât Goethe şi cu 50 decât Pushkin că să nu ziceţi că nu mă pasionează chiar şi via loja din Chişinău mesajul pravoslavnicei Rusii prin genii cosmopolite exteriorizant rămânem la dualitatea recepţiei profetism-proletcultism sovietic în timp ce magneismul spiritualităţii tagorian-indiene declanşa o reacţie de primire exaltată soră cu religia chiar alta decât cea înnăscută lustrund zalele sufleteşti ale celor mai vibrante conştiinţe tinere sacrificându-se pentru identitatea şi dezrobirea de facto a românilor mari industria tagorologică pompată de fratele mare de la răsăritul imediat fatal nu de la cel al lui Tagore parafrazat sinistru de un mare scriitor chiar afin în pictoliteratura cohortelor de fiinţe esenţiale potopite de nedreptăţile din veac Mihai Sadoveanu cu lumina vine de la răsărit tocmai când India se eliberează de englezi Româna e ocupată de ruşi Mihai Eminescu este interzis mutilat ceea ce s-a reprodus în anii 90 pe canale de aceeaşi teapă ceea ce se caută prin Tagore la fel o tăiere o prefaţare mbecilizantă de nevoie altfel cu o pedanterie indologică sută la sută rusească din rusă monstruos cimitirizată a fost tradusă selecţia despre educaţie unul din traducători Iosif Antohi radusese altfel din latină pe Amos Komenski şi măcar şi aşa cei doi mari pegagogi Comenius şi Tagore se întâlneau sub ghiulele comunistoide antispirituale efectul trebuie să fi fost însă cu atât mai complex chiar indologii de marcă în frunte cu Teofil Simenschi au dedicat studii influente lui Tagore tezaurul străvechi poate retrograd sigur mistic era înlocuit condescendent în compania-colecţie a celor mai mari gânditori şi scriitori ai lumii cu insinuarea dacă nu pavoazul comunismului lu Tagore chiar maşina de tocat rusească în selecţia şi traducerea românească altfel în rusă operele complete n-au decât să fie aşa are o obligaţie până la nivelul poltic Nehru se va fi topit atât în matricea sincerităţii primei şi de neîndepărtat recepţii care ca respiraţia se păstrează până cândva îşi va da sufletul cât şi în simbolistica rezistenţei prin valori paralel mari scriitori folosesc versiunile engleze scriitori proletcultişti cu monopol însă asupra clasicilor lumii chiar dacă traduc din engleză păstrează trunchierile impuse de stanţe prestabilite cenzoriale chiar şi mai sugestive sunt preţiozităţile-traduceri din franceză ceea ce se va fi întâmplat şi cu Rilke cred că Zoe Dumirecu-Buşulenga a făcut şi această comparaţie dintre comparatişti ea va fi fost favorizaztă de apropierea directă de Tagore prin intermediul totuşi al Amitei Bhose doctoranda ei bengaleză bucureştenizată miraculos Amita Bhose a tradus într-adevăr direct din bengali pentru prima oară în româneşte şi pentru prima oară într-o limbă străină “Scrisori rupte” încă o dată “Scrisorile către un tânăr poet” de fel din Timişoara ale lui Rilke tradusă de poetul Ioan Alexandru alt doctorand al doamnei Buşulenga şi scrisorile lui Tagore către nepoata sa pot fi puse în legătură ajunsesem la o maturitate indologică măcar şi labirintic la noroc rămânând la scrisori de data asta indologice cele ale lui Sergiu Al-George nu mai limitează nesfârşirea mesajului indian le-am publicat în Bibliotheca Indica din ceea ce le-a fost pus la dispoziţie românilor proză romanul “Gora” “Ghirlanda dragostei” eseu orientat propagandistic poezie aceasta din urmă a fost şi cel mai des tradusă dar şi conjuntural lingvistic spiritual încât probabil mediul care îl va reactualiza pe Tagore în româneşte va fi poezia studenţii Amitei Bhose l-au gustat de mult în original profesoara Tagore a putut să evite chiar gustul morţii incinerându-se în Bucureşti lângă mormânul lui Eminescu îmrăştiindu-se în cosmosul lui Orfeu şi al lui Tagore deopotrivă doctrinele mileniului al treilea nu vor putea evita ceea ce se impusese filosofului N Bagdasar în 1938 contrastul dintre civilizaţia europeană acum pe acelaşi trend americană materialistă şi cultura indian-orientală a sufletului a interiorului dacă încorporarea gândirii lui Tagore în cultura română ăn anii 20 şi 30 a putut fi destructurată chiar prin Tagore însuşi sovietizat al treilea al patrulea Tagore vor fi iar şi iar Tagore cel dintâi cel adevărat chiar dacă India s-ar dezice de Tagore ca mama de fiu el încă ar înfiora pe români cobind tragic cu preţul că India ar face cunoştinţa lui Eminescu alungat din şara lui deconstruit în cheie românească şi pe demitizările formalizante o vishva bharati ar putea fi fondată pe numele lui Tagore şi Eminescu poetul Indiei şi poetul României ar da un exemplu de advaita proiectul frumuseţea popoarelor ca un studiu de caz ar restudia doctrinele estetice indiană şi românească inclusiv în cheia esteticii antropologice ca pentru o mai dreaptă cinstire a omului în general centrul de studii indiene intenţionat de Amita Bhose parcă şi de cenuşa ei poate astfel exista şi ca un centru de cercetări asiatice universal Jeronimo Moscardo ambasadorul Braziliei la Bucureşti a lansat în Freedom series ale ambasadei indiene proiectul Gandhi-Eliade-Lobos publicat de noi în Bibliotheca Indica văzând India România şi Brazilia ca pe o triadă cultural civilizaţională de rezistenţă un bust al lui Tagore a fost dezveli în incinta Teatrului Naţional din Bucureşti o carte a vizitei în România din 1926 a lui gurudev a fost publicată de ambasadorul Rajiv Dogra care are o propensiune de a planta copaci simbolici dar şi mai mult basoreliefuri reprezentându-i împreună pe Tagore şi Eminescu la Sibiu Râmnicu Vâlcea Tîrgovişte Curtea de Argeş când vezi ceva frumos eşti trist pentru că îţi aminteşti de altă viaţă spune Kalidasa în Sakuntala şi Tagore retranscrie dintr-un ziar marii întemeietori pot fi continuaţi şi prin tristeţea frumuseţii altei existenţe de pe tărâmul adevărului

cred că mă relaxez meditez zenith poetul gujarati Surisinhji Thakhatsinhji maharaja Gohil Kolapi m 1900 la 26 ani iubeşte sclava reginei poză preot hăcuit în templu sivan 16 aprilie Mahavir Jayanti mayor of Chennai M.K.Stalin scrisei Platei or să înceapă zborurile puţin a rămas zborul e o meditaţie ce să te mai relaxezi că dai în puţ romanul n-am de unde muriră cam nehotîrâţi pe relaxare puşcăriaşi nici o noapte rare ore pe toţi sponcii dacă am dormit am şi rămas mai mult ancoraţi îngropaţi în sine cu câte-o sărită plimbare seara-mormânt tot trebuia să nu vorbim azi întru frumuseţea liniştii dacă scrisei pe aici şi citii ziar tot nu mă înfrumuseţai cu linişte de fapt zece zile am fost jain Mahavira să trăiască dacă înveţi să trăieşti trebuie să înveţi şi să mori ore şi ore nu pe cine încleşta pe toropeala asta răsturnări la sânge ce m-o fi atrăgând la Calcutta Dharmendra are doi băieţi acolo îşi rezervase loc în tren a prins grai crainic urmează să fiu zece zile bengalez guruul e doar stabilit acolo din Rajasthan desert călător încălugăritor măsurasem şi hainele acum m-aş fi perpelit în ashram în palatul Anuvrat care-mi dăduşi bomboana ardeiată Bengal rusizat după aia 10 zile babuji româno-indian apoi douăzeci sanatani pe Ramayana mai mult hindi

să ne trăim rasa cum din jain mă încălţai toată noaptea chelcărană tăcerea nu mi se cunoaşte nici trifoiul matrin îţi ies alfabet să te urzească să te ţeasă să te taie să te coasă cum şi pe tăietori îi taie capetele blonzii şi cărunţii neam lunta nunii luna nunţii culturalizaţi-vă zvăpăiaţilor că doar nu vorbiţi româneşte o fi căzut Anglia fie-vă fustele sus că vă înghiţi Africa pe la noi tot Calcutta voi cărămzi pe ăştia cum i-a adus careva nefuraţi numai eu cu alţi prăpădiţi de dragul romanului Tagore genul de poem monografic în progres de n-ar fi copilăroasă dicţia decât să adorm stau la coadă avioanele de Varanasi cu Buddha o să-ţi scriu în două ore c-am urcat cred că sunt cel mai nerealist om m-am ras ieri de două ori aşa că nu-s eliberaţilor pe filmi-gane mane aceleaşi asanas hinduse jainii le oltenesc prin deşert cu cămila sub căruţă ce să stai de vorbă o conferinţă ce mai e pe la voi pe acolo că-n vaporul de şase stele nu mai filmăm ramaianiţi o dată acuma amintirea la zburat eu nu caut nimic la Calcutta poate altcineva dintre beţivii englezi de futură puţin şi cei mai mulţi noapte frunte fără lună şi ce dacă jain şi ce de bengalez asculţi toate crimeleîţi vine cheful nu mai ai timp când s-ar produce un simbol de conştiinţă pe intensităţi crăcaănate sau brauniene vitezoman superpopulate asta nu-mi vrea viaţa scapă de pacostea cunoştinţei pe scoase altădată eram şi mai învăţat cu voi măcar tu şi cu americanii de ani parcă am fi fiecare din a mia carte ce-oi mai fi având şi-n creier de zece zile îţi faci teoriile pe tarabe în hindi vânzătorul de ceai schimbă paisele Ramcharit Manas costă Rs 100 mai ieftin ca la noi cu ce explicaţii să fie sănătos şi Akbar întâlnindu-se cu Tulsidas pe româneşte la Varanasi şi cu noi dost Dosoftei stau la fereastra dinspre al treilea noiembrie după al doilea în India primul acasă îmi voi lăsa decembrie mai tot archenţei de unde atâta meditaţie văd efectul aşa şi epopeile mantră şi avionul cu sor’sa muream de somn şi-mi doream kayota unde şi preksha m-o fi crestat cucurigu să nu mă pun rău cu comuniştii dacă am tv nu mai fac preksha se alege praful de roman d-aia Thailanda a fost ideală fără somn sonete thai tetha taie thai liber ci cuprins până ajungi la simpatia nediscriminatoare Mahavirule anuvrata mici jurăminte

George Anca

sâmbătă, 28 aprilie 2018

JAINA VAANI

Mircea Eliade "From Primitives to Zen":

RESPECTUL JAIN PENTRU VIAȚĂ

("Acaranga-sutra", I, 1)

George Anca

MAHAVIR

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Arhivă blog

sâmbătă, 28 aprilie 2018

JAINA VAANI

Mircea Eliade "From Primitives to Zen":

RESPECTUL JAIN PENTRU VIAȚĂ ("Acaranga-sutra", I, 1)

George Anca

MAHAVIR

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

RESPECTUL JAIN PENTRU VIAȚĂ

("Acaranga-sutra", I, 1)