MATA TRINIDAD

George  Anca

MATA  TRINIDAD

Mamma Trinidad

Academia Internaţională “Mihai Eminescu”

Bucureşti, 2001

Cuprins/Summary
Pregăteşte-te să trăieşti în Trinidad	10
Cum ai traduce Kabir pe al governorului seal		10
Ne piere rugăciunea pierim		10
Apicultorul a plecat în State		11
Pe valea asta femei neîntoarse		11
Canceremos trinidadizare sanatana		11
Imi lipseşte formatul Trinidad		12
Kabir în Caraibbi		12
Cu mâna asta îl duceam viu să-l omor		12
Când păcii guturaiul năboit yevyec		12
Infuriate-ai morţilor		13
Formatul în insulă		13
Represiunea intactă		13
Kabir ebreu ori caraib		13
Sanatana dharma în Trinidad		14
Mă văd cu câte-un român		14
Peşti cu patru ochi		15
Calypso soca pan parang chutney		15
La Romaine spektakula		15
Pregăteşte-te pentru viaţa în Trinidad		15
A câta oară ora 25 Foutana Trinidad		15
Ecou din Kabir		17
Padre Trinidad		22
The sixth centenary of Sankt Kabir		22
First international Hindi seminar		23
Roata timpului din patru		23
Apud Lakshmikantham		29
Paris-Miami		34
Antilles sur Seine diabolicus in musica		34
Arrow din Trinidad hot hot hot		34
us today temperaturi pe hartă tăiată românia		35
povestirea abia după imaginativă		38
urme de crab pe zăpada norilor		48
Miami		58
De câte ori mai birocrat Miami ca Parisul		58
Miami-Port of Spain		63
Televizoarele ca bancuri de delfini		63
Port of Spain		69
cine să doarmă era mai cald		69
Couva		79
ajunserăm la Kabir ashram		79
our name is Kabir we are your people		79
words from Kabir		80
fi-mi fluture fin		80
poet puiet poiată		80
nu văzui insectele		81
consemnul pustnicia		81
need is of enacting you		81
într-o pajişte Kabir		82
când ţi-oi vedea cărţile				82
cosaş gura leului				82
voi vă gândirăţi ăsta scrie				82
lotus tropical Kabir				83
you are with Kabir				83
from Kabir one world				83
după spumă şi nori				84
vorbii cu voi mai rar în junglă				84
când îmi începui eu yoga				84
nu pelerinez nu postesc				84
printre oameni papagalul poate striga Doamne				85
din toţi acei născuţi din carne				85
o Kabir o picătură încăpu-n mare toţi o ştiu				85
numele mi-e Kabir toate lumile-l ştiu				85
doi duşmani mari averea şi femeia				85
secretul puterii căutătorului				85
Kabir spune lui Dumnezeu				85
ardeţi casa trupului				85
darshan-ul unui satguru e ca ploaia musonului				86
the bijak of Kabir by Linda Hess and Shukunder Singh				86
şerif într-o traducere alta				86
Kabir the weaver of of God’s name V.K.Seth				86
rugăciunea lui Kabir				86
Invăţături				87
nimeni nu-mi zice de pasărea				88
pentru cine moare trăind				88
am vorbit noi şi altădată vine				88
care erai cu nesurinamezul				89
încotro năpârlind				91
Baba Farid				94
Kabir				94
Mira Bai				95
Soordas				95
Tulsidas				96
Tukaram				96
Kabir				96
Hanuman chalisa			97
pandit Ladea eşti el este tu			97
poate tu eşti chiar maică-mea			98
Bucureşti			113
vorbesc ce sunet      ce este vocea femeii			113
Ioane Ladea			113
înapoi Bermude       ce nebuloasă			114
voci dangătul          ce ne priise			115
dodiez bemol           în baltă frigul			116
întors din fieful       focul mâncat fum lăsat			116
San Juan			116
nemaicaiet 96 du-te-n ce an te crezi			116
mai pe ceai dă-i cu apă			118
mă lăsasem bilingv în melosul			121
Kabir a fost în Koran şi Veda			130
Bertha citea oarbei creştine			131
more music less talk			131
ce sălbăticia oceanului			135
the greatest scholars in the world			136
mata ji Jasodara Ramdeo însă			137
muzică psihomonică psychomonic			138

MAMMA TRINIDAD

(short version)

as if you’d translate Kabir on governor seal	143
la pace non puo morire see you next Christmas	143
the apiarist had gone for three years in States	143
I didn’t translate myself in Ganges	143
canceremos trinidadisation sanatana	143
I miss the Trinidad formatus	143
Kabir in Caraibbi	144
and you won’t parrot from Trinidad	144
You do prepare life in Trinidad	144
again the 25th hour Fontana Trinidad	144
more integration less melancholy	144
gurudeva ishtadeva prembhakti	144
vedic prayer	145
mahavakyas	145
Ra Ravi Marduk Maha Rudra	145
US Today euromat on map missed Romania	145
I go away from the Vedas reaching them	145
the sun makes the field blindness traces	146
I make the scenario and am	146
perhaps indeed you are my mother	149
the meeting of today with mother	149
Bharat mata hamare nam	155

MADRE TRINIDAD

                              (short version)

as if you’d translate Kabir on governor seal

you’d carve child Jesus in olive wood

you’d leave saint Peter’s statue on top of Trajan’s Column

so let down the helicopter to escape the governor

la pace non puo morire see you next Christmas

try us trin-trinida soka-sloka eye rings mouth jury

late light our prayer dies we die

the apiarist had gone for three years in States

his wife remained pregnant with the gynaecologist

at return in a train sleeper the husband was keeping

the lamp to the doctor for woman’s abortion

he also had thrown boiled water on bees on winter there

when the owner was killing three out of four

thousands of beehives for economies

                   I didn’t translate myself in Ganges

the naught translating our agony

clouds of salt what a hell mostly blood

canceremos trinidadisation sanatana

maha-centre by total dissipation the therapy

of infinities lulls you to sleep ishta deva

                   I miss the Trinidad formatus

as also Trinidad misses my formatus

by exhaustion I anchored the cemetery                     

with my mother in it

                   Kabir in Caraibbi

Dante in mantra

Eminescu in Yemen

and you won’t parrot from Trinidad

the journey of my life a crematorium

of animals in rhythm of calypso

you do prepare for the life in Trinidad

beyond ocean the insects would round you old

perhaps even the orchids wouldn’t recognize you

again the 25^th hour Fontana Trinidad

no mission enough countries

and the hour will be after death

more integration less melancholy

Eminescu political prisoner

girls the soul of Romanian kin

the mankind is parted                                                 

with thoughts and images

as many stars                                                             

I don’t believe nor in Jehovah

gurudeva ishtadeva prema bhakti

maya vyanga mrtyu biraha kama

satsanga upadesha darshana

jivatma paramatma moksha

skin not fit for the drum

you loose you head by keeping it

vedic prayer

asatoma sad gamaya

tamasoma jyotir gamaya

mrityorma amritam gamaya

mahavakyas

prajnanam Brahma

aham Brahmasmi

tatvam asi

ayam atma Brahma

                   Ra Ravi Marduk Maha Rudra

Magadha Maged’ha Makedonia

Pelasa Pelaska Pelasgoes

Pythagoras Putha-Goras-Buddha-Gurus

us today euromat on map missed  romania

I look in clouds like Nichifor Crainic Schiller Kalidasa

song of cloud untravelling time individual

                   I go away from the Vedas reaching them

the negation is dreaming itself in Varanasi

Augustin you are a city in the North

the flights are missing you

now I am going nowere and everywhere

mantra doesn’t wait for mantra

man doesn’t wait for man

God doesn’t wait for God

black burnings mantras shadow

the sun makes the field blindness traces

mahavision resurrection distraction

it is too much being of light you painter

the white can be the clasped death

travelled to violet blue resurrection little brothers

I haven’t to say you this whiteblueness

it can’t be said I dose fore you friendship

on behalf of God on window

echoed by French chansons

when we will swear in vain o right ones

some fools you don’t see what a perfection

the untroubled blue of white’s banks

for you did like the waters of fish

Christ’s Krishna’s

you unpaganise me if you can

when I beat my crop by the wing

and contemplate springing hermitage

of God over world

                   I make the scenario and am

also character I am sorry

jump for heart I know how

some women gossip that I

arrived and installed

not properly there are

discutions up got out very

well mister

I wraped with towel

not wet there existed white

nothing blue wing

so also in Montmartre

leave it less six hours press all

arrival if no sleep

least theatre is accomplice

I am invariably discussed

positive perhaps fataliste

I start jump the women at

walls come on admirativelly

I may not be old anymore

complications elections and why

took from him so much money most

embarassed in respects receptionists

I to no loose him to give

me bill topics spirits

see you again at beach

are you for me Trinidad yes

carnival a stranger

unneighbour you hadn’t been in India

actually you aren’t interested

more Indian me and

you more Romanian this

with bearer the theatre

escapes to me I am good always

it means will be inverse

what would search also this

with tie sir immigro made

cheating Indian girls

and my dream Buzinschi like

of the Adivaraţi who didn’t

extinguish acculturated were

these people by the million

triumph that I get bored what

sleep I am in Trinidad it

breaks day sand no coral

sailor Papillon will

meet me infantryman and Indians

anyhow my liberty of

movement I brightened

by today act or the third with

cherry pull-over it went

on post of blue sky

towel wing clouds

or I arrived to maharaja

they didn’t received me                                             

and I only with brochures

I must read newspapers the plan

gets heavier I am in need of

reply of silence of speed of

inverse charm beastly somehow

as for commedy at least also Papillon

fifteen days and basta I half

also of prime liberty also of prize

people continue to repeate

after my saying Romania

she would be that woman

admirative hell she admires me

Romania and I ingaratefull to motherland

I jump tirades I forget them I infatuate

at their midnight when I came

while ago it makes in half

the mid of your day if I call you

when also the girl will gather

I will recommend to you Papillon it is

at sight Gheorghe will shave

the slippers at their place under my soles

I at their place under the cheeters

my sleep in air window

all money to avoid the corals

tumour to don’t rub your person

of course reply on throat again it took me

with guic how tomcat died

soon after caress neither

euthanasied purs with drugs

only a drop from Kierkegaard’s itching

like at Regina in Paleme Letizia

neither in Indore nor in Seoul

by there wrape feminine sanity

napkin in toilet tissue overseas calls

management is not responsible for any

valuables left in room my tickets

so carrying myself you have Nansi

who be feminine charater

with me pretty clean left

perhaps indeed you are my mother

passed through Atlantida

how did I sit near you

giving you the saintness

to give me unsinfullness

where will you put poem with saint

and you with sons and a house

ashram by there

only beauty of mother

Trinidadian and of mine

the life invaded me mother

the meeting of today with mother

and tomorrow again where would she

want to arrive on what spirit

Boian and national dresses

bhakti bombardment with bhajans

the wife of pundit is muslim

no too late and will be seven Shiva

by today if I would interview mother

it should be changed the batteries

this is my mother from Trinidad

and she was saying don’t go to America

and she brought me and it rained

in unraining season that summer

that we haven’t summer or winter the same

loss by today the comb

fingers will curry-comb me

perhaps I will ask one to mamma Trinidad

she will also comb me with parting

she will give me with oil of coconut

I long to interview mother

she may be banal she like life

full of life and solicituous

how did I apropriate her in Trinidad

candle burns wind burns

fruit breaks of a little sleep

in Trinidadian rhythm

these former Indians don’t come back to India

karmayogi Kabir what do I search in Hindi

why don’t I feel indebted to Indians

why do I have impression I did

something for them and why don’t I consider it

with anthropology education library

I found my mother I don’t escape any more

of her I have sisters and nephews here in

America and in the second Trinidad

says she Trinidad is motherland

India is grand-motherland

country mother and country grand-mother

she is 89 with nine more

than my mother if she would live

mataji no babhiji

nobody can give you more

this evening we are Kabir

on what profecies interests you

my mother narrates white

more beautiful what goes in on a

lotus neither so but a child

at death he was hundred near

dead battle muslims and hinduses

each with a white cloth

when to raise him nothing

the whites one muslims

buried it one hindus cremated it

too great man that should have been

wondered those and those

yes she insisted I had interrupted her

wait that I there want to reach

the sweetest tale

may be that which knowing it

you listen it as for the first time

and this mother of mine just in Trinidad

I even don’t know of whom child am

but this mamma either would

know it how should be my father

these are the empty sentiments

here it sings or it raves

I will make a separate figure

any how we are toward end

I stay in devil’s mother

dimond of evening star

I may have dreamt Veta

how destiny weds you in islands

from the other side of world

distant origin in space

more and more also in time

I owe the courage to mamma

of a day refound since 76 when

she died her cancer and us

from quarter to quarter

of century remothering

how nimb makes her batik

how she waits bhajans and

thinks of me like me of her

we tell each other  in mind enough

things dissimulated by chance

how we shouldn’t see but yes

what news also home and nobody

how the jasmin wouldn’t flourish

but here only near wasp hives

cane of down nearby would

melt also me down from bhajan

I left the program in the glade

the pundit it conturbed toward Romania

Kabir be our mamma

on lotus in hole in ash

your soul liberating

five melodious secrets

I have the thought of after-noon

ashram’s after-noon

I said to Plata happy birth day

satasnga and more sadhana

dedication knowledge experience

and raga was started by jyoti

on the wind of after-noon

bhajan we always light

for soul of harmony

mera jivan kavi hai

a celestial Trinidadian life

seven years in India seven days in Trinidad

Trinidadian a Sanskrit-Romanian idiom

Om trajan bakham

Om Traian român

ancestral incense prayag

the spirit of Kabir is well alive

reciting Hanuman Calisa in Couva

like Hari Belafonte in San Remo no answer

children of golden climate

I am of a Bassarabenian conduct

thus to the insomnia hole

the sea in unsight hazel hen

and of how many times Dosoftei

after Kabir and Tulsi heavy three

the Surinamese left the pundit

in meditation awaken him

with a whisper of Othello

note book 96 Trinidadian

in a West Indian village

with my longing of Northern Bucovina

what I dream is more cavalcade

meditation is not far

nor winter from home

Trinidadians Pasclian canes

the root death and life

I live from what I died

I didn’t even photographed with mamma

or I see her in the old photograph

from the marriage of my sister

never  as if I was closer

to her after death

if so I should be dead what happiness

you meet Indians of yours

and of your mother paradise

what did you come my mother in Caraibbi

neithr slave nor indentured

vith pride that on money

you liked all people

and who made you wrong remained

in

Christ didn’t speak English

a country and a language go together

unknown hour Lache is born

funny name funny person

you must be a pundit

your lecture was very profound

we wouldn’t know any more the man

who finds his mother since she died

at Southampton she was young

do you feel cold or hot

outside or inside cheerful ones

competition of mothers I close the eyes                              

weekened in orange kerchief  batic dress

traditional Romanian-Indian-Trinidadian

you were just you spiritism of ashram

I kept from to much embracing

to don’t tear up afterwards

God too great joy

as visioning the seeing in seeing

                   Bharat mata hamare nam

over thousand year nor rememberance

if planet will be not reindianized

fear of self descendants toward forefathers

and you Ion with Chinese against us

we will coax our care

more than China Chindia

well that India didn’t eat us

to our mother I saw her eyes

I am afraid of too much memory

I push the attachement I dettach of

this mother like herself

of her grand-mother India

I will also see my mamma burnt at

face how she doesn’t teach us

what good laughing what you see me

I didn’t let you say my kid

from Cernica to Bucharest

and by here through Trinidad

you wuldn’t look to see

your child of chance

this my mother cuts me Medea

what child should I have been to her

not sea not in Corint

Hindi renationalising diaspora

and you a combination of Elisaveta with Bharat

what should I say to you and then to suffer

my father left you even paralised

my mother left us and you

if she would live how would you seem to me

she may get disturbed by where she is

or she told you from so many wizards

again bhakta kavi naming gods the self

I am afraid of so many spiritual stars

I don’t wait anything from anybody

you heard ne Mahavir and your brother

I’ve lost again my mother

with your occasion to listen to you

that you are pandit be it

my books at West Indies

mamma that her son remains her son

how wouldn’t she bring the glass

with orange juice mata and I

the lucky one to have many mothers

to this I was also thinking

what savageness of ocean

if not mother of Indian

if mother isn’t the moon

then India ever is

Columbus went to India

and reached Trinidad

I came to Trinidad

and arrived in India

lovely but on Indians’ hand

mata ji Jasodara Ramdeo however

had come to see me like mamma

also others learned how she is looking like Veta

being also Kabir great thing

another mother fom ashram that do meditate

until you reach in satloka to see

where are you going when you die

let old women be adopted as mothers

by old orphans improvisation of survival

you shown me God from

your countries and women only mothers

I found my mother in Trinidad

without searching her

father Trinidad also with mamma

even not recognizing me

you may have styed there in Trinidad

in the strange forest like people

(141 - 157)

Academia Internaţională Mihai Eminescu

                                       INTERNATIONAL ACADEMY “MIHAI EMINESCU” 2001

ecou din Kabir

spune Kabir dascălul har dă

a fi întru sfânt Rama dor în gardă

spune Kabir nu dascălul te stinge

ca pata stofei pe culoare minge

dascăl speli pânza-nvăţăcea în numele

sfântului strălucind humele

spudeu-ntâi se lasă minte cord

să-ntoarcă dascălu-n dar nume lord

dascăl olar spudeu ulcior model

o palmă alta dă în el

mă scaldă dascăl în aevea fire

mii vieţi ba-n clipă văd dumnezeire

băiete dacă-mi eşti învăţăcel

am spune-oi face fapta-i zel

alegeţi dascălul ca pe un grâu

să-ţi fie naşterea şi moartea râu

cu dascăl drept îndrepţi necaz păcat

plăcerea şi durerea-ai împăcat

fie-ţi dascăl nelacomul neprins

în brâul pământului necuprins

lasă-ţi dascălul ce te-ncredinţă

fără scriptură spre suferinţă

domn treaz în om de om îndrumă drept

pe calea dorului ci înţelept

domn izvor lumii rădăcină-a tot

sămânţa-i arbor frunză creangă rod

precum parfum în floare mosc în cerb

şi Dumnezeu în tine fugi imberb

părinte de păcate să mă speli

a nu împărtăşi din fiu greşeli

domn om de om pupilă-n ochi nebuni

de-l căutaţi în semne şi minuni

mireasma florii în oglindă ori

în mine domn jivatma nopţii zori

spune Kabir tăcută-i veena cu

corzi smulse cântăreţul se trecu

de inima spre Dumnezeu întinzi

oglinda ţi-l arată nu îl prinzi

domn fără chip domn fără trup nu-l ai

decât mireasma florii mai în rai

în El e universul ci doar el

spune Kabir ţie se-nchină ţel

verde mehadi roşie în miez

domnul în fiecine ci mi-l vezi

în râs şi chef la domnul nu ajungi

dor mânios cu poftă de n-alungi

nu omul domnul poate face loc

din muşuroi un munte şi la loc

tot arborii în şapte mări hârtie

pământul gloria nu pot să-ţi scrie

în fiecare-i domnul cinste cui

şi-arată altor raza domnului

ai meditaţiei ai domnului

ai vinului nu ai urciorului

cu inima în inima domnului

ori gheaţa în apa izvorului

tânjind la Domnul piară somnul

spune Kabir să te iubească domnul

nimeni trei haruri să întreacă nu-i

iubindu-i fără chipul Domnului

nu l-am văzut pe cel ce stinge foc

punând numele Domnului în loc

mulţi bravi făloşi rar rană omul

găsindu-şi semeni întru Domnul

avere faimă pofte-n gându-i

şi Doamne neiubit  nu-l mântui

vorbind de Domnul îmi eşti fiu nepot

cântând îmi eşti învăţător devot

trup ars şmaşana inima ne-n Domn

ori foalele fierarului în somn

geaba citeşti scripturile duium

silabele-iubire de n-ai drum

aur şi diamant spune Kabir

ori inima la Domnul tibişir

iubire Domnului în veac rămâi

până la capăt sufletul dintâi

mulţi nobili pandiţi învăţaţi ci nu-s

genunchiul credinciosului jos pus

suflarea cântec Domnului mereu

a doua oară sufletul mai greu

spune Kabir lumina ochilor

domn Rama nu kajal înnegritor

nu-n du-te-vino dragostea de Domn

ci inima iubindă fără somn

altarul rugii nu e la mătuşi

numai cu capul pasul trece uşi

trup mare moartea ţi-l doboară

respiră Nume Domn a mia oară

neîndoită inimă în Domn

altfel nici fericire n-ai nici somn

spune Kabir om fără Domn e stei

nectarul cu venin să nu-l mai bei

slabă iubirea-mi faţa-mi oarecum

                   Domnul nu ştiu de-mi va ieşi în drum

nespusă dragoste nici a ghici

ca zahărul ce mutul îndulci

spune Kabir nori de iubire ploi

pe sufletu-mi tot înverzite foi

nu-i alchimie mai presus de Domn

de aur trupul ţi-o trezi din somn

spune Kabir Jivatma Paramatma

pion mă muţi cum zarul Domnul dat m-a

piciorul Domnului atingi potir

ci lacomul vorbeşte de clondir

de suferinţă mori de fericit

                   Domnul iubindu-l te-a premântuit

devoţii-i căutasem în zadar                                        

doar tu iubind pe alţii simţi nectar

(16 – 21)

                

T

R

I

N

I

PADRE

A

D

padre Trinidad

the sixth centenary of Sankt Kabir

the impact and influence on global society

2001 january 5 6 7

host satya Kabir nidhi

towards global unity and peace

fraternity partnership

mystic saints literature

sant Kabir in history

the poetry of sankt Kabir

sant Kabir and mysticism

sant Kabir hinduism and islam

sant Kabir Ramananda and Ramanuj

sant Kabir temples ashrams and organisations

the Kabir bijak

sant Kabir and the bhakti movement

sant Kabir and the doctrine of guru

sant Kabir and sant mat

sant Kabir and the Vedas

sant Kabir and universal philosophy

Kabir panth ceremonies/rituals

present state of Kabir panth organisations

in various countries

first international hindi seminar

hindi a source of cultural consciousness

among peoples of Indian origin

ways and means to make hindi a link

language amongst people of Indian origin

problems and solutions which arise in the teaching

or propagation of Hindi in the Western Hemisphere

the present state of hindi in various countries

evaluation of works of Goswami Tulsidas

Surdas Mirabai Mahatma Kabir  Prem Chand

Mahadevi Verma Harvansharay Bachan Adesh

consciousness global language

roata timpului din patru

tradiţiei culturale româneşti strălucirea

naţiunea nu piere niciodată

naţiunea română este eternă

faţa spre viitor ca Sartre nu ce face istoria

din tine ba ce faci tu din istorie

mai multă integrare mai puţină melancolie

Eminescu deţinut politic mistic naţional

fetele sufletul neamului românesc

e împărţită omenirea                                                  

cu gândiri şi cu imagini

oricâte stele                                                                

eu nu cred nici în Iehova

sonetul decembrie al dublului două mii

pe-ale braşoavelor cu melonoliene

ce fel nebuniei chiria judecată

la ce literatură cu şase din Făgăraş

ba Ţara Făgăraşului ba cetatea rezistenţei

în cei mai înalţi munţi ai fostei eterne

ce stăm în Predeal cu manguratori

absenţi de sezon caietul trinidadian

spre o Calypso din Tâmpa

ca din Găeşti în Malta

deraierea din Pantelimon

ne întârziase o oră jumate

acum ne întoarcem 87 cu 57  

bătrâneţea reuşitei în păcat

cu numele vieţii predelene

stamb-fantezia plecării

mâine stăm de vorbă agave

poate şi oboseala mărului

bine cu biletele între timp

ce să ţii minte în Trinidad

cât stă acceleratul în Predeal

unde femeile ţin trenurile

ce croazieră până-n Tobago

inelul african Saturn

ce rele andrele tardele

Ray ba Fernando Catherine Franco

sub ale lui Bunuel andaluzele

cât zăbovisem Pretrinideal

ce nu te-ar fi zadzădărât

zadarului pe jad orinoccand

trindonding noaptea nealbului

stelele scalpului zăpezi minţoase

oi mai miţoase bine pe nelume

genunchii ne sune ce genune nu ne

numelor apune

măselariţă colindâmb fiecare cu fie

calypso briza papucului caramba

limba globală în corn de yak

yak în caiac antil carabayak

carribi spaţiali dar timpul

triunghiularizat pantofar

dezicere de primitivitate

înfocare instrumentală

panseuri postramolismism

cine-mi sacada saca a da dada

neştiindu-ne cordeaua jupă

cum şi o zi tot joi neapoi

ne mai căprim rărim ţintirim

nici o chintesenţă mai prejos oceanului

patimă atlantică sub Orinocco

loja Găeşti-Braşov Malta-Trinidad

găeşteanca noastră Carmen în Venezuela

o malteză se îndrăgosti de un rus la Braşov

răpit mă voi fi simţit azi bătrânului pe tren

canto bacanto cărai pictoriţe                          

paranoia bunătăţii adulter postum

nici o melodie săsească

în hrubăria cărăbănească

nu orice fată are curajul să fie preoteasă

ajunsei în Trinidad mă uit în ocean

rândurile astea mă strâng poate scrisul

hermeneut nautic permenautic

pe Kalamata ensofi pam ram de Ram

nesupărarea scrisă calypso

numai până-n insulă

poveste corvină vină

în Trinidad nu-n Andaman

în Tobago nu-n Nicobar

ba-n toate indislandele

bindi aprinse candele

ori stanţă ori trinitate

eliberare rare aberări berare

bea în Braşov şovârv

greu gri trinitate triton

cântă-mi calypso Kali

rana absenţei trupului

te-ai mai libera corb

vinovat la rădăcină

cortex un gest o gesta

tribengal bombe hidalgo

Kabir al cabirilor

Kabir în carribi origami orinoganga

Anzi flamanzi cegi Bucegi

cizma adapă aşteptarea

însetatului de aproape

du-mă tren ori Kabir

nici o ajungere singur

tot într-o lume la mir

nici o singurătate spânzur

biodistih de prin libertate

jumătăţilor de noapte

n-am sufletului tiara                                                   

să mi-o sfâşie fiara

costreie carraibiană sună-mi

spumă atlantică pala

ciuvlică de-a Bali

şamanilor lama

ah de nu m-aş plictisi

în dansul aripii psi

extenuare albului nor nea

ce ne-adusese în Trinidad

vreo rasa-dhvani ce ne-a

dusese saradurad

îl caut mă caută

Kabir stai Tulsi

când Kant iubiri

criticemulsii

nu se pică nerv serv ridici

calului căpăstrul din sânge

nu-ţi mai capiştea paşti

până după divinitate

ce rece carapacea nimicului

pe umbra şi-a inamicului

firele borangicului

Kabir alambicului

avocatul îmi cere cântece

populare indiene adică

bhajane bhakti nu Ram-Ram

poate calypso din Triniram

ţine bâzul mâna bambus

muzicalizăm oceanul

tristeţe navă templul nu-mi pluti

cadavre pe cadavre vii pe vii

te desfaci la piept să faci loc glonţului

oranta era insula feciorelnicia nepătarea

ispăşirea mântuirea mântuirea  lăcrimarea

ora da Oradea gotovje americăneşte

nici o bombă mai ca maica

de te-atârni se taica gaica

tiribomba catacomba

dacă ai mai om mai om ba

ce zor Kabir în Carraibbi

numai versul Kabir în Caraibbi

crab rac fiert apoi poveste

cei trei în cuşetă soţul ţine lampa

ginecologul amant operează

carbon 14 pe toată linia vieţii

uman Hanuman maimuţă divină

nu aspirăm luptăm Hanuman

un scris de o mie de ori nonsens

cât să umplem pânza din sinea creponată

voi copia reclame calypso

şi dansul fără atmosferă tuns de cearcăne

de-o clipire dintr-o clipită

Calypso Gozo Trinidad

dans antic atic novidad

Noviodunum adunămu-ne

şi piaţa sus asudă-ne

gurudeva iştadeva prema bhakti

maya vyanga mrtyu biraha kama

satsanga upadeşa darşana

jivatma paramatma mokşa

skin not fit for the drum

you lose your head by keeping it

Rama Rahim lampa arde

bossy outsider introduced for ever

proteus of many-one ideology

în Trinidad uitarea o păpădie

risipindu-se timpului nu ştii

ce faci nici ce ţi se face

cui spunând ba mesaj fie Kabir

închid ochii pe Dumnezeu mă vede îl văd

triangul bate la ceas poate să doarmă

îs trişti copacii care plâng cu beculeţe

ca să n-ajungă ei la desăvârşire fără noi

bine d-le eu sunt bolnav de cancer

şi d-ta îmi dai viagra

(22 – 29)

T

R

I

N

I

MADRE

A

D

                        Couva

ajunserăm la Kabir ashram

după odisee în San Juan

sub un pătul cu sfinţenie

între glugi de foi uscate de bananieri

cocosi răsturnaţi o apă limpede

păsări desomnolate kabiric

mai năduşesc în amintire

consemnul o nemişcare cu plete

albe barbă albă o carte

muzică la foaie uscată

ambiţie de insulă indo-trinidadienii

fură de două ori sub englezi şi sub alţii

nu cred că joacă şah

numele tău e Kabir

your name is Kabir we are your people

your name is ishta prem we don’t know much

ce poşircă ia-o sintetic

Kabir in the grove under sun

any wing beats a dry banana tree

still more music by leaves

and especially by your Trinidad remember

but an ant toward beehive

carry a giant fresh leaf by comparison

you are waited for honey

you are waited by Tagore

words from Kabir

meanings from God

something beautiful

from six to six centuries

yet on Calcutta Road

passed over now by a helicopter

heaps of eternities                                                      

and a butterfly

fi-mi fluture fin

sfântului afin

apa limpezimii

fii şi fină fi-mii

cabiri din cabirii

fluture martirii

replicilor albe

costreielor salbe

poet puiet poiată

mişună adiată

mai rar ca niciodată

zorindu-ne pe roată

nimicului de toate

ce muzică nepoate

ianuarie copaie

a pieptului se laie

nu văzui insectele

nu mă văzură nici ele

voiam să-l văd pe Kabir

nu mă văzu nici el

o rugăciune liberă

trimisă de Dumnezeu

ce de transpiraţie

din cap până-n picioare

consemnul pustnicia

puioasă gărgăune

ashramul gălăgia

poetului n-o spune

or zboară bananierii

şi nucile pălite

de ţeste ranierii

lui Rainer ocolite

need is of enacting you

at least inertia of

your inspiration unto God

and especially unto people

you say nothing

we get enlightened

but the last chance

who else inclined

in circles the wood

letting tongue

of only song

într-o pajişte Kabir

poezia dă la mir

mă muiasem în potir

cărţilor când mă inspir

Trinidad un grenadir

îmbătată Erendir

cu ministra grenadir

lui Marquez în galantir

când ţi-oi vedea cărţile

shanti-n toate părţile

căuzasem carusel

cărăuşului de fel

trenţe şi catrinţele

de cu juruinţele

pe când vorbe zisu-le

te urcaşi Parisule

cosaş gura leului

norul paraleului

umbra caramelului

sarea sâmburelului

nu bei vin eşti vinul

căci urmă bovinul

care şi Kremlinul

bă cu submarinul

voi vă gândirăţi ăsta scrie

cireada osârdiei codrie

tropicală neautumnală gală

carstici netropăială

prin aer firavă agavă

vă năpăstuiaţi otravă

nu vă peiasgeaţi deşi deşii

vă invidau bangladeshii

te-oi fi gândit la schimb

cu încă o burtă nimb

lotus tropical Kabir

ardere are nadir

semene-se orhideu

vâscul de pe Dumnezeu

you are with Kabir

with all born and dead

still alive never to die

and he alone and you alone

so we joked how much

babu ji is with Kabir

also gurudev and the prime minister

he alone they alone

don’t exagerate swamiji

the indifference to difference

there are gods of ice

gods of flame alone

yes you cutted the creation

with verb like of God

neither prayer nor imploration

some divine familiarity

so human as we speak alone

from Kabir one world

to Kabir another

he sings the same

song by truth

what deafens some

musicalises others

I forgotten the saying

as a lie or beauty

this remains unread

like everything

in search of passability

again photographs

left in ashram

după spumă şi nori

bananieri şi nuci de cocos

înconjurându-mi furori pori

pupila numai de cine

însingurându-se tine

o de-a lui Kabir divine

vorbii cu voi mai rar în junglă

Satya Kabir Nidhi of Trinidad Tobago

Kabir the Great Mystic by Isaac A. Ezekiel

când îmi începui eu yoga

nu era Brahama nu Vishnu

nu făcuse ochi Shiva

mă revelai în Benares

şi Ramananda mă lumină

nu pelerinez nu postesc

nu citesc Vede la Kasi

nu spun descântece nu reziceri

zi şi noapte gem în durere

printre oameni papagalul poate striga Doamne

ci nu cunoaşte slava lui Dumnezeu

din toţi acei născuţi din carne

nimeni nu e fericit

e fericit doar cine îşi învinse mintea

prin graţia guru-ului său

o Kabir o picătură încăpu-n mare toţi ştiu

cum marea încăpu într-o picătură puţini pricep

numele mi-e Kabir toate lumile-l ştiu

 doi duşmani mari averea şi femeia

distrug atâţia de pe calea dreaptă

ascultă umbra unei femei orbeşte o cobră

o cobră are două limbi femeia douzeci

secretul puterii căutătorului

sati şi soldatul se risipesc

pierzându-şi gândul trupului

ci mai presus ca toţi e căutătorul

                   Kabir spune lui Dumnezeu

înâlneşte-mă nu după ce mor

ardeţi casa trupului

şi casa e mântuită

ţine casa curată lună

şi ai distrus-o

minunea o privii

stârv înfulecând moartea

darshan-ul unui satguru e ca ploaia musonului

jur împrejur pogoară avuţie duhul său

aleargă aşadar după învăţătura înţeleptului

cât poţi mai des

                   The Bijak of Kabir tr. By Linda Hess and Shukunder Singh

Kaly yuga e rea lumea oarbă

ci nimeni n-aude

cui îi spun de binele lui

mi se întoarce duşman

sherif într-o traducere alta

Nana nu mai merge singur în junglă

Kabir the weaver of God’s name V.K. Seth

rugăciunea lui Kabir

Doamne  carele îmi eşti tată

primeşte ruga robului tău

păcate am păcătuit                                                     

fapte am ascuns de alţii

ci tu mi le prea ştii

pofti dorindă mintea-mi

şi rele am făptuit

mi se-nfioară inima văzându-le

cu teamă şi ruşinare

rogu-te Doamne atotputernic

ascultă-mi ruga

dă-mi iertarea ta

căinţă cere-mi

pentru relele-mi

spune Kabir Doamne tare

tată îmi eşti

acum m-am adăpostit

la lotusul piciorului tău

ţie mă rog iertare

şi cere-mi căinţă

pentru păcate

(Kabir Granthavali

bap ram sun binti mori)

învăţături                                                                    

soţul lui Kabir Kabir mireasa lui Dumnezeu

el este aşa cum este dincolo de atingere

în cămarea inimii pe calea liberării

numele celui fără nume

shabda melodia numelui lumina lui shabda

cele cinci melodii

cel ce ţine cheia

văzându-l pe el îl vezi pe Dumnezeu

locaşul luminării

murind când eşti viu înaine de moarte

să fii viu din nou

ţara fără durere

canoe de piatră

dhyan contemplaţie

bhajan ascultând sunetul

cum semeni

a scăpa de foc

cine ucide va fi ucis

nu o potecă a extremelor

falsă falsă e lumea realizarea nu citind

cuvântul unic iubire

în schimb pentru capul cuiva

iubeşte pe iubitorul lui Dumnezeu

cel ce duce şi niciodată nu se vaită

dorul calea spre unire

cele două aripi

flama se topeşte în Flamă

nimeni nu-mi zice de pasărea

cântătoare întru  trup

culoare fără culoare

formă fără formă

trăieşte-n umbră de Nume Nam

în arbore pasărea

de unde vine ce-o face să cânte

zboară seara se întoarce în zori stranii

unde-i e casa

cântă în fiece trup

pentru cine moare trăind

moartea îi e dulce

îi e dulce moartea

celui ce-o trieşte

întru guru

murindu-i

cel ce moare trăind

topindu-se în Dumnezeu

ajunge nemuritor

am vorbit noi şi altădată vine

pe aici pandit Ramlal

se duce timpul până-n junglă

un ţânţar îţi umflă ochiul

o lungesc la radio şi despre România

ştiind că aud nu o limbă ancestrală

small country ziuă de Kabir

cu operă mai ca jungla

Milarepa ecumenic San Francisc

Eminescu euforie furie

prem-premii îţi voi numi cărţile

vă voi spune de ancademie

de Gandhi-Eliade-Lobos acum Adesh

prozelitism lipsă din hinduism

care erai cu nesurinamezul

tu ăla chinezului

recunoscându-ne arya

samaj-işti de ocazie

sanatani o interpretare

rugină petrecându-mă

poate sadhu în descifrare 489 vreun

număr într-o tragere la o mie

de ani şi tocmai acela nimerit

de n-oi fi singurul neindian

nu mă sfâşie nici o lăcustă

iar n-ajung la mare

iar în junglă cu discurs

pe evitarea presei chiar

scrisul între vraiştea cocos

mii de ţeste carbonizate

într-un foc verde pe-acum

nu e ţară turistică zice Sammy

unde nu m-oi fi trezit

unde-mi caută ţânţarul

unde dormi ca nepotul Dăsică

m-aş fi dus în San Fernando

şi nu-mi mai trebuia mult

se circulă colonial

cu spălatul om mai vedea pădurea

că San Fernando mai tot în pădure

cu scaun albastru tratack

tratatul de aseară

m-or fi atrăgând bananierii

căzuţi lăstăriţi nucii de cocos

căzuţi arşi cu nucile

marile frunze uscate

Kabir pe revoltă religioasă

many local authors la Adesh

we have very bright future in front

Vyas îmi zice eşti un membru important al familiei   

poeta din Lucknow că ştie tot despre mine

nici n-aş zice de India

vedem ce facem în România

hindi n-ar fi numai o limbă ci şi o filosofie

iar în ashramul cântăreţului diplomatic

noroc de Chitrakoot p-unde am trecut

I was what you made me

cântece de amintire ca ale aromânilor

melosul numai fluidul barcazului

adevărul din noi şi iubirea pentru toată umanitatea

Hindu Prachar Kendra Rabindranath Maharaj

Bajpay is following Kabir footsteps

să facem şi noi un program Kabir

in fact they saved the soul of India

chiar că străbaţi lumea pe temenele

interpretări arbitrare ale religiilor

de către adepţi în kali yuga numai bhakta

ca Hanumanji ce-l recitase pe Ram

bhakti movement necessary shakti

împotriva invadatorilor

Trinidad Guyana Surinam Mauritius Fiji

sfinţii aduc salvarea de autodistrugere

tot tu-mi închiseşi căscătura Ladeo

adevărul în inimi God resides in all

1880 primii kabirieni în Caraibe

încotro năpârlind

ăsta scrie o carte despre mine

masivă kabirică nescrisă

nevorbită negândită

numai aşa dumnezeiască

Hans a fost jurnalist Hari diplomat

încotro mic-marele centurion

diaspora indenturată cum

urmaşii indienilor în România

de-ntâi robia apoi ţigănia

ce-ndinţaţi n-am corbit

toţi surinamezi că şi pe la ei

pe fermier îl chemară să-le

vorbească în hindi de Ramayana

cam nepalezul pe simţ caraibean

mai calmi iar el că şi mai prietenoşi

indienii trinidadieni decât indienii

nimeni parcă din Guyana

poate tot Ramlal chemat ultimul

Kabir spune-te visului neutru

prin Trinidad cu timpul

şters perpetuării spusesei

pe Gange iar iluminare

îţi vei rosti iertatrea

de cei kabiraibbi mare

cocoană nuca de cocos

din Chitrakut o risipire

spre soţ şi copii shakti

ne cunoscusem pe casetă

un plan trinidad sud est euro

o scrisoare productibilă

guvernului chixist

munca ţânţarului la mine cu noaptea

duluri pe stânga fălcii cotului

noapte cu întrbări kabirice

ori simple ori răspunse

n-au fost cele adevărate

sari şi aşteaptă trezirea

şi uite uitai rostogolul

ori mintea mi-e vinovată

ori pădurea supărată

la picioare de la lumina parasormei

pe spălarea spargerii chineze

uitai şamponul cu milionul

Polo înaintea lui Columb

arhaici descoperitori geografie

îmi voi pune ciorapii la uscarea mea

spre prânz îmi vine rândul

plouă cu rouă de cer palmier

grasul din insula Trinidad în insula Angliei

cu afaceri petroliere caspice

şi-n pădure că m-aş mai duce

natura simplităţii cu noi bătrâni

ai noştri din Bucovina la ei

prin sate fără auditorium

poate ar trebui să-mi dau drumul

în amintirea trinidadiană

ce multă vorbă neagră Barbados

cuşma albă a lui Kabir

ce ţi-o întorci şi catolic

Kabir caraib catolic

m-aş duce la bărbiereală

o frumoasă înregistrare surinam-oi

cămaşa şi izmana albe

de-o sărbătoare până la noi

păi da New York-ul Caraibbilor

Singapore repede plouă-n patul celălalt

ce înseamnă sfânt de Ilaşcu şi Ladea

pe condamnări la moarte pentru alţii

unul pentru ţară unul pentru cancer

cum numai sfinţii te luminează

isihasm şi apofatism neti neti

de câte ori Sfântu Francisc la radio

la casa universitarilor la Trento în Delhi

cu Milarepa şi-n India şi-napoi

Marpa and Ramananda guru

discipolii lor sfinţi aşa că

un sfânt ispăşeşte lumina maestrului

mai şi suntem în Trinidad să facem                

trinităţi Kabir misticism hinduism

ritoşi oameni Tulsi Mira Sur

sfânt şi swami Alecu Ghica în Puri

nu se poate fără sfinţi sistemul arde

the father the path the saints

                   Baba Farid

cântă cu lumea

eşti cântul ce nalţi

să scapi de cântec

domn prinzi laşi psalţi

ştiu sfinţii mari

grija celui de sus

durere şi plăcere

iubirea i-au adus

mintea rugăciune

capul plecăciune

capul neplecat

bine c-a plecat

vine moartea  nu te lasă

fiece suflare pasă

orice zi ca ultima

şi moartea prietena

                   Kabir

născut eu în păcat

din cap în tălpi străin

doar tu de-o să mă mântui

domn dragoste deplin

e bun pelerinajul

mai bun de sfinţi cioporul

dar şi mai şi căutătura

spre atotţiitorul

lebăda bea numai

laptele din apă

sfântul numai bine

prinde răul scapă

rugându-mă la Domnul

cu lacrimi în ochi

această bucurie

e raiului deochi

Kabir casa fără

rugă Domnului

e un crematoriu

şi-al strigoiului

                   Mira Bai

Kaam nahim ave

Tare kaam nahim aave

Prabhu bina taare kaam nahin aave

sfâşie-ţi carnea

fă-ţi prieteni de vază

fără Domnezeu tot lucru-o să-ţi cază

                   Soordas

ce rămâne-n urmă când

duhul se smulge trupului

hrană ciorii vulturului

şi duhoare orbului

unde ţi-s plăcerile

bucuros culorile

unde gală unde fală

numai albă groapă goală

slăveşte locuieşte

al vieţii şi morţii Domn mare

ce bucurie să-i murmuri numele

cu ultima suflare

                   Tulsidas

fii bun cu toată lumea

astfel să nu te miri

când întâlnind pe careva

e Dumnezeu prin travestiri

născut când plângi şi alţii

se bucură din plin

la fel când pleci să râzi tu

şi ei să plângă-n chin

                   Tukaram

cum să te văd cum să te meditez

arată-mi taina împrumută-mi cheia

şi cuvenită rugă să-ţi înalţ

ce crez o Doamne-ţi scapără scânteia

cum să te laud cum să ştiu că tu eşti

cum să îţi meditez adânc cuvântul

arată-mi gândurile tale căile de har

lasă-mă Doamne să îţi văd veşmântul

                   Kabir

aaye ekahii desa the utarai ekahii ghaa ta

haraa laagi juu sansara kii ho gae baaraha baac ta

dintr-o zare izvorâm toţi şi ne revărsăm pe pământ

fiecare pe drumu-i după cum suntem bătuţi de vânt

jii banate maribo bhalo mari jaanai koya

maribaa pahite jo mare to kali acharaja hoya

mai bună mult e moartea decât viaţa de ştii să mori

acel ce moare înaintea morţii ajunge pe Kali fără fiori

                   Hanuman calisa

jama kubera digapala jahanite

kabi abida kahi sake kahamte

şi mai şi poeţii însuşi Yama

Kubera şi Digpada îţi dau seama

jai jai jai hanumana/kabir satguru/ gosaim

krpa karahu guru deva ki naim

jai jai jai Hanuman/Kabir milos fi-mi

învăţător din dumnezeimi

pandit Ladea eşti el este tu

our all life to be a satsanga

bojpuri pe lămurirea limbilor

aşa şi mari savanţi se atâlcuiră

retorică rituală ritualistă

possibly you heard the name of T.S.Eliot

devoţiunea în Veda ekam sat

sfinţii diferă mesjaul acelaşi

Kabir Das dacă a intrat apa în barcă

farewell to the Gita’s message

banal mai eşti esenţial babu

întregul mesaj crearea omului

lumea pungă de hârtie o ia apa

să nu ne retragem din propriile acţiuni

urmează cărarea înţeleptului

Eminescu şi Kabir întâlniţi în Vedanta

lumea pierdută pe ultima pagină

petreceţi viaţa în umilinţă trei clopoţei

ceartă pe cinci secrete concluzii

născut cu oase în limbă

universal brotherhood of man

care mai eram poeţii

în meliţa învăţătorească

aici am venit ai plictisului

poezie şi sfinţenie cât de

poetică una de sfântă cealaltă

ek bojpuri ghazal Nazmi

poate chiar tu eşti maică-mea

trecută prin Atlantida

cum de mă aşezai lângă tine

şi-ţi dădui sfinţenia

să-mi dai nepăcătoşenia

unde-o să pui poemul cu sfânt

şi tu cu fiii şi-o casă

ashram pe-acolo                                             

numai frumuseţe de mamă

trinidadiană şi a mea

ce viaţă de templu în ashram

că n-o fi de-un ţânţar

tu mai râzi de-a zveta

cu district commissioner

mai ştiurăm pe Nilima

Mahadevi o apreciase pe Madhurima

se va termina caietul 96 mă reapropii

de ce-o fi acasă cu voi

propensiunea înnăscută pentru discurs

tiradă moralitate sentiment

ce zi de comunicare din Aurangabad

în Trinidad ce mult mi-e India

casteism al adresării comunicatori orhideici

indieni plictisitor de logici

se întâmplă interpretări solare

spiritual fabric of Trinidad society

lumina mă năpădi mamă

cu mamă cumană cunună

de ne şi născurăm iubire

cu baboii pe-afară împreună

timpul tot s-o duce

mai auzim bhajane

mi-am înrâurit secătuirea

mai nici o efuziune

sunete de popor mare

cu ăi mai puişori muzicali

cântecele poveştile trinidada

să vorbeşti ca să vorbeşti

să-ţi recunoşti petrecerea

cine să-şi fi dat seama cu Ilie Ilaşcu

se merge pe esenţe netăiate

observă-mi avionul scriitor

foreign artist indieni netrinidadieni

esenţa vedanta Emin-Kabir

când le-am spus mesajul tău Ioane

lumea se împăuna cu tine pe suferite

tu gândindu-te la toţi nimeni la tine

potol măicuţa cui uite-mă gras

separation is the truth la noapte alt somn

Sarasvati bhavagati aşa mai vii de sub Gange

ce-o să-l mai întoarcem pe Kabir ca la ashram

sweet voice you will carry all your life

Surabi în ricoşeul materiei seci

Kabir Tulsi Mira Sur mai frumos în Trinidad

lumea numai frumuseţi liniştite

umbra lunii pline rain in Port of Spain

te-ai rupt în năduşeli neîncăpătoare

ne târâiam pe loc prea mare Trinidadul

plăcuta trinidadeză you have a very nice English

ca să vezi şi căldura

cine cântă să trăiască şi cine trăieşte

devoţii pe aţă mai oceanică

ploaia mai rece ca duşul gâtul răzgândit

bărbatul i-ar fi iubind mai mult poezia decât pe ea

surinamezii cântă Kabir cu sangiri din vechi

sanatana ma ki sufletul că e străin kalakar

familii pe adevăr muzical

gata Kabir veni Adesh

vechimea întoarsă pe linearitate

voinţă alternativă creaţiei

lejeră plinătate de sine indo-trinidadeză

Kabir bhajan în Trinidad

şi noi în Trinidad bhajan

Kabir în noi noi în Kabir

cât om mai fi având de trăit

să tot fie suta lui

împăcarea ploii reci

cu nucii de cocos pe veci

praful pe coran nici o pace

foarte probabil e sâmbătă

dharmacharya mă bârfeşte

frumoase timpuri genetice

pe simetria Joiţa Couva

casa lui Ladea ashramul Kabir

cu diferenţa între rege şi sfânt

bărbile proprii şi figuriste

felul de a zice George Anca întreg

întâlnirea de azi cu maică-mea

şi mâine iar unde-o fi vrut

să ajungă pe ce spirit

Boian şi costume naţionale

bombardamentul bhakti cu bhajane

nevasta panditului e musulmană

nu prea târziu şi va fi Shiva şapte

pe azi de-oi intervieva-o pe mama

ar trebui să schimb bateriile

asta-i mama mea din Trinidad

şi zicea nu te duce în America

şi m-aduse ea şi-a plouat

în sezonul neploios că vară

că n-avem vară ori iarnă la fel

stau să mă usuc şi pădurii

mai şi intru în criză de timp

abia încep o antropologie

Mohan Ladea Ion Cornel Adesh

pe mama nu ştiu cum o cheamă încă

ne plăcem aici îmi sanatanizez notiţele

sectare după vorbitor

bandul surinamez o emfază

vitalist religioasă antil-antiolandeză

morbiditatea pământului altfel

când te ştii adus venit rămas

neplecat împămâtenit patria

strămoşilor nevăzută mister

şi voi de veţi fi ştiuţi apoi

că te interesai maurisule de ţigani

păi uită-te la tine ce ca lumea eşti

dacă nu sută la sută ca ei

când te şi supăraşi că nu s-ar putea compara

trinidadezi cu maurisieni social politic ba încă

da că voi nu sunteţi departe

de mama India cum vreţi

şi aruncasei respectul pentru cei din Antile

cum se păstrează ei fără invidie

s-a topit orice turism stau în ashram

nici o carte despre Trinidad în raft

un koran şi broşuri propagandistice

sanatani rar şi Kabir

ba da sunt în vitrină

2-3 titluri pe aranjarea cărţilor

nici în librăria din Mall abia un Naipol

realizarea pe construcţii şi avere

în binele aşramiţilor

cu casta în sânge până la sânge

cum stai o zi şi asculţi banalităţi

religioase în loc să te plimbi

lasă dle că e un singur Dumnezeu un singur poet

zis aici Kabir acolo Tulsidas

treaba voastră incomparabilitatea

n-aş mai comenta nimic să

nu mă puneţi în lotul Max nici Laks

n-o să ai mult de spălat dacă arunc cămăşi

am scos Maxwell mai am două stamelarul

când mi se slăbeşte fotoul

mai gata de un pas dinte

pierderea pe azi pieptănul

degetele ce-or mai ţesăla

poate nu-i cer mamei Trinidad

mă şi piaptănă cu cărare

mă dă cu ulei de nucă de cocos

zici ţine-te de o parte de şerpi

care ieri nici n-am ieşit pe nealbe

ne trecură rourit flor’le dalbe

cine-a jumulit-o oglinda nucii

opinca o văzusem cu iarbă

iarbă încălţată învăcită

nuca a luat iarbarca apă

păunuc de cocoşel cocoşuţ nucaur

razevantaur cocopapapuc ce ni se

căuta din păsări pierdută coadă

de creastă ce pieptăn

cosmic frunza nucului de cocos

nu de capul meu poate la

umbră poate-n transportul                              

spiritului pe pieptănate zări

adu-ţi aminte părule c-ai fost creţ

spune-i cocosului mănâncă

din coşmare uitate sport

şi flaconul cu găteje

şi chiar pieptănul s-a ciufulit

văd pix negru pictore ce ţi-ar

fi plăcut să pictezi ashramul

trebuie să iau şi calypso prea indian

în neindia prea netrinidadian

o abstracţie o insulă o paracalypso

mi-oi lua un piepten din Port of Spain

când aş mai ajunge din virtual

cântăreţi din Trinidad pe repertoriul

infinit din Bharat ce s-ar mai apleca

la calypso cât că fiul lui Sammy

se însură cu o negresă din

atracţie sexuală sfânt sexul

rămase ea însărcinată şi gata

cred că zbiară o vacă păsărelelor

bine că-mi spusese Adesh

o oră şi jumătate ştiam două

adrese acum cam una

mergi într-un spaţiu traseat

eşti în programarea genelor departe

absulut nimic fabulos alo guru

prepară-ţi paperul cum

guru-ul zice să se facă şi

se face cum să pregătească

paperul dacă e gata

o tăcere o lentoare insulare

fluieră soarele tău cinci melodii

cinci secrete spre Kabir

aştepta să-l întreb nu euharistia

Kabir circumcisule prem-Ram-ule

tot sângele şi zbor la antipod

emisfere încrucişate sferturi

nici gând să fi ieşit şi eu prin sat

pădurea pe-a noastră nucă

identităţi religioase peste pământ şi limbi

ce zici se dezice în opus

Kabir Mansur în Ramayana se spune

că Dumnezeu va lua chipul lui Kabir

cânte sunetul pe şapte mări

sufletul atma mai puternic

în călătorie astrală meditată

cinci trepte ale atma

sus de tot sunet şi lumină

nu pot explica

fără nimeni e foarte bine

nara dreaptă soare stânga lună

Trinidad Brahma Vishnu Shiva

trei munţi Kabir jayanti

cu poze şi imprimări rămâi de scris

câinele ăl mare urs blând

îl speriarăţi cu vanul lui Adesh

Kabir poet plecaţilor neîntorşi

şi rupsei dinţii pieptenului

şi săpunul mi se luă în cap

anticarnaval mă botezai

două plaje de-or fi bune zise

nazarineni catolici presbiterieni

orisha baptişti everybody knows

the Caribbean lot of Indians

negrii mai cred că sunt sclavi

nimerii într-o sectă Kabir

cum se recunosc musulmanii

poveştile mamei se scufundară

comajoritate din două comunităţi

nu se vrea nimeni majoritar

nu se vrea nimeni minoritar

mesajul Indiei e global

tamil sanscrit hindi

Kabir Tulsi Vivekananda

India a inventat zero fără zero

unde s-ar fi dus soarele sfântul Tulsi

a explicat valorea lui zero Rama nama

chemară pe sărmanii din Varanasi

cel mai vestit poet nirgun visha

mireasa atma în nuntă cu paratma

the second name of God is love

vi s-a spus că vă puteţi întoarce şi nu

v-aţi întors să vă văd pe alb

neliniat ploaie straifuri de hârtie

aşa oi fi ieşind pe încredere

o fi şi plinătatea florfauntică

umanii susurându-se suflecându-se

cum s-ar recunoaşte caribbeeni

că mă aflu singur alb cu Zvetlana

de are ashramul Sveta în Varanasi

grădiştenele învaţă să înoate în Dunăre

nu mă mai bucurai de piepten

pentru congresul din Florenţa

Kabir Kabir de milioane de ori mantră

încă o săptămână şi apoi Oradea

tot ianuarie indianistic

bengalez ori keralic pe ieşire

cum îşi mai fac sariurile gusturile

uite aşa pac clopotul

prem prem la infinit mantră

wa wa repede cu poezia

unele poezii nu predică adevărul ci-l

fac pe cititor să găsească adevărul singur

mănânci dormi te duci cu auto

moartea companionul nostru de cuvânt

timpul într-adevăr e tânăr

lista păcatelor şi numai prea târziu

trezindu-ne terifiaţi de nerămas

blessed and beautiful country of Trinidad

problema reală a fiecăruia e să-şi găsească

pe Dumnezeu înlăuntru de suflet ori inimă

Kabir Milarepa Angelus Silesius

Dumnezeu nu e proprietatea cuiva

mi se clatină capul albeţiv

cum a deplâns Einstein asasinarea lui Gandhi

Kabir mare favorit al lui Mahatma

ne împărţim şi idiosincraziile

se poate discuta mai liber

tăcerea ori o limbă necunoscută

cum nimeni nu te-ar auzi nu te-ar înţelege

rupt de carnaval şi calypso

mama ascultă foarte cuminte

nevăicăreţi mai ascetici eu chutny

neacceptată în ashram manea

azi gata şi-oi citi din Eminescu

de partea dreaptă jivatma

de pe partea paratma

o fi Tulsi paratma Kabir jivatma

de ce să vorbeşti într-o limbă străină

şi ţie şi tu străin ei limba strămoşilor

de n-oi citi din Tagore nu-l pun pe Kabir

zic Tulsidas şi oamenii tot ce vor aud

merită să dau bani ca să nu înţeleg

altfel îmi vedeam de înţelegere

pentru care ni s-o duce capul

bun pentru viaţă şi-n pădure când

eşti hrănit din înţelegere

de unde şi poezia devoţională

strănutul plămânilor pleznet

mi-e dor s-o intervievez pe mama

o fi banală o fi ca-n viaţă

plină de viaţă şi solicitantă

cum mi-o apropriai în Trinidad

lumânarea arde vântul bate

fructul crapă de nu pic de somn

în ritm trinidadian

aceşti foşti indieni nu revin în India

karmayogi Kabir ce caut în hindi

de ce nu mă simt dator indienilor

de ce am impresia că am făcut

ceva pentru ei de ce n-o socotesc

cu antropologia educaţia biblioteca

mi-am găsit mama nu mai scap

de ea am surori şi nepoţi aici în

America şi-n al doilea Trinidad

zice ea Trinidad e motherland

India e grand-motherland

ţara mamă şi ţara mamă-mare

are 89 de ani cu zece mai

mult ca mama dacă trăia

mataji nu babhiji

buduroaiele sunt de viespi

nimeni nu-ţi poate da mai mult

astă-seară ne kabirim

pe ce profeţii vă interesează

maică-mea povesteşte alb

mai frumos ce încape pe un

lotus nici atât dar un copil

la moarte de o sută de ani lângă

mort bătaie musulmani cu hinzi

câte-o albitură afară

iar să-l ridice nimic

albiturile una islamicii

îngropară una hinduşii o încinerară

prea mare om să fi fost

se mirară şi-ăia şi-ăia

da’ insista o întrerupsesem

stai că acolo vreau să ajung

povestea cea mai dulce

o fi cea pe care ştiind-o

o auzi ca pentru prima oară

şi maică-mea asta tocmai în Trinidad

nici nu ştiu al cui copil sunt

da’ nici mama asta n-o

fi ştiind taică-meu cum o fi

these are the empty sentiments

aici se cântă ori se delirează

voi face o notă aparte

şi-aşa suntem şi pe sfârşite

stau în mama dracului

diamant luceafărului

întâmplări paleative

m-or fi simţind şi ele pe mine

oi fi şi visat-o pe Veta

cum te cunună soarta în insulele

din cealaltă parte a lumii

origine depărtată în spaţiu

din ce în ce şi în timp

îmi datorez curajul mamei

de-o zi regăsită din 76 când

îşi murise cancerul şi noi

din sfert în sfert de veac remamizându-ne

cum o nimbează şi tulpanul

cum aşteaptă bhajane şi se

gândeşte la mine ca mine la ea

ne spunem în gând destule

disimulate de întâmplare

cum nu ne-am fi văzut ba da

ce veşti şi acasă şi niminea

cum că nu înflorea lămâiţa

decât lângă de pe aici viespăriţa

trestia vraişte de alături m-o

năclăi şi pe mine jos din bhajan

am lăsat programul în poiană

pundit se conturbă către România

Kabir fie-ne mama

pe lotus în groapă în scrum

sufletul tău mântuind

cinci secrete melodice

am de gândul amiezii

din amiaza ashram

îi spusei Platei la mulţi ani

satsanga şi mai mult sadhana

dedicaţie cunoaştere experienţă

şi raga o porni jyoti

pe vântul după-amiezii

bhajan tot luminăm

de sufletul armoniei

mera jivan kavit hai

o viaţă cerească trinidadiană

şapte ani în India şapte zile în Trinidad

trinidadiana idiom sanscrit-romănesc

om trajan bakahm

om troian român

tămâie ancestrală prayag

the spirit of Kabir is well alive

recitând Hanuman calisa în Couva

ca Hary Belafonte în San Remo no answer

copii de climă aurie

sunt de ţinută basarabeană

astfel nesomnului copcă

marea în nevedere gotcă

şi a câta oară Dosoftei

după Kabir şi Tulsi grei t(r)ei

surinamezul îl lăsase în

meditaţie pe pandit iar îl trezi

cu o şoaptă de Othello

caietul 96 trinidadian

într-un sat indian de vest

cu dorul meu bucovinean de nord

ce visez e mai cavalcadă

meditaţia nu e departe

nici iarna de acasă

trinidadieni trestii pascaliene

rădăcina moarte şi viaţă

trăiesc din ce-am murit

nici nu m-am fotografiat cu mama

ori o văd în poza veche

de la nunta soră-mii

nicicând parcă n-am fost mai

aproape de ea după moarte

dacă aşa aş fi mort ce fericire

întâlneşti indieni de-ai tăi

şi de-ai mamei tale rai

ce venişi maică-mea în Caraibbi

nici sclavă nici indanturată

cu mândrie că pe bani

ţie-ţi plăcea de toată lumea

şi cine-ţi făcea rău rămânea

în

Crist n-a vorbit engleză

o ţară şi o limbă merg împreună

necunoscută oră Lache se naşte

doar nu plecaşi Sammy

cu aceeaşi noapte-n cap

de-abia că şapte ai şi dreptate

nume nostim persoană nostimă

ar trebui să fii un pandit

m-am făcut că n-aud

i-am povestit chino-comunismul

pe pieile noatre albe

că-n ce limbă scriu

era curios surinamezul

la ce nu mi-ar plăcea Gioconda

your lecture was very profound

ne surinamizam insule

izolate continent insularizant

şi dacă nedormirea dă bine

şi dacă zilele se cârlionţează

şi dacă din vorbăreţi amuţim

ori n-om fi ştiind omul care-şi

găseşte mama de când a murit

la Southampton era tânără

vă e frig sau cald

afară sau înăuntru vesele

concurs de mame închid ochii slăbită

în basma oranj tulpan costum

tradiţional româno-indian-trinidadian

erai chiar tu spiritism de ashram

aţipisem în costum aşteptând pe Sammy

m-am şi trezit că mi-ar fi vorbit

m-am ferit de prea multă îmbrăţişare

să nici nu mă sfâşii mai apoi

Doamne prea mare bucurie

cât închipuirea vederii în vedere

(79 - 113)