DODOXII
de George Anca
ale tale linii
line – sufletul poporului – singur și satrap – Hanuman chalisa – Clementina –
ajuns de blândețea amurgului - tu
ale tale linii line
ale tale linii line
nelipsite zilei sine
no că fericit te dai
omul care acte ai
numai pus îmi ai de spus
cine-l cruce pe Iisus
cu Zalmoxe nici pe fus
nici pe rugul lui Jan Hus
c-am pus campus pe Ampoi
rampa raptului de-apoi
ce un soare în urzoi
razele se ţes război
pe ce gaiţă aghiuţă
Sfânta Vineri se înstruţă
cu mărarul în căruţă
emisionarule
filosofii paru-le
părul şi mai rarule
cotorţionarule
îndărăt din armonie
racule şi Românie
străvezime nimerie
rămânerea pe liră
religii de-mi inspiră
va fi la timpul trecut
în suburbie pe Prut
la o batere de gong
nu vă pară scrisul long
orele în cap căpestre
caii să-i înaripestre
transcriem himere
de pe veliere
capra trage tragic
vaca rage ragic
ajunsă cataligă
nisipului de rigă
în dună să se frigă
cuvântul scăpătase
binomului crevase
trinomului neşase
la Trevi devi Evei evi
la câte şcoli pe drog elevi
or creşte revărsaţi pe ţevi
tematicile s-ar or sar
în zalele ursar corsar
în pânză roată trăsurar
cu florile juraţii jar
la pas prigorii ploii
din inşii nemai Troii
cu gir giraţi eroii
întorşi la Gura Foii
plîpânda îl încearcă
pe căpitan în zarcă
nici statuie nici comând
altui rând plecat curând
terasă de speranţă rasă
din sunetul de cuirasă
în opozanţă curioasă
de nu rămâne nimeni ca să
vin ai băut la tort catart
mâine penaţi histoire de l'art
Anaximandru argo
Seneca sin embargo
palanca mâncărime
de herpes pe mulţime
sărutului de nime
în hăi şi aferime
junii zilelor trecute
junglele numai cucute
desenatu-ne aorta
care contra care mort a
cât om mai rămâne om
mane padme hum genom
ce şi voi simboluri arhe
tipuri bea-le Taliarhe
brazilor la rădăcină
în cătarea cătălină
tacâmul ne scapătă
camătă ne capătă
la lăsata veştii
la sorbirea ceştii
descleştează cleştii
încleştează peştii
dacă scriu sub mere
malului himere
traulere amere
mă înece sfere
salţi în scris pretorienii
pe întorşii de la denii
Durban cu mahatma ce ni-i
peste avara avar
de şezuşi hindus afar'
mari de atma Raja Rao
Narayan cu Updike dao
Mulk din Raj până-n Bilbao
dă-mi de puja carte na-o
de-ar fi aici Eliade
altfel pe Tagore l-ar rade
en la barba camarade
catalani siberiade
Africa de Sud Gumeşti
angrezi americăneşti
ne lăsăm la mal la loc
la lumină la mijloc
cântecul şi mai bălai
bariş ploaie hindu lai
se răstoarnă rânza splina
pe şoseaua Colentina
tablele bătute de climă
anunţându-se mimă
şi la muntele cu cerii
şi la mările-nvierii
îmbrăcaţi-i pe cei goi
pe la noi prin muşuroi
la mijloc de schituri goale
să mai spargem nişte oale
Dunăre la canarale
îmbucate baclavale
rând hindus la Săvârşin
de rimează aum amin
mi-ai grăit gură uscată
mărul boy că para fată
uşă-n uşă auroră
joc de karmă de cu horă
în coclaur adipos
îţi voi spune de folos
al spetiţilor Hristos
la tine-n bagabonţie
ca la mine-n Bărăţie
vei vedea că voi traduce
Basarabia pe cruce
din acest moment dicteu
mi l-aş potrivi resteu
ne dorirăm Parma schimnic
băuturilor din timnic
tată muzicalitate
zarurilor ecuate
de clară ne declară
în aer de pe scară
ori urcă ori coboară
de cum ne răsuflară
de cum ne respirară
de cum ne inspirară
de cum ne expirară
rit ară măritară
ori Sita brazdă mară
din pomul oglinjoară
ori kalpavriksha doară
că ne întârziară
nu se prezentară
din a lor contrară
vacile ne cară
soarele spre vară
sufletul poporului
sufletul poporului român
ne muri ca pe la Ţăndărei
în lesă disperarea prozodică
facem numai ce ne-a fost dat
parcări pe cadavrul de lemn câinesc
aere în înconjurul bisericilor
de vorbim ne întipăreşte deşertul
bineînţeles că mă gândesc la ceva
arabesc dintr-o fostă caligrafie
refrenele s-ar îndestula pentru nimeni
cealaltă vreme a vieţii noastre
treaba voastră când mă chemaţi
învârtirea crucii coroană albă ochilor
ne închinăm patimilor tale fericirile
izbăveşte-mă de vărsare de sânge
din blestemul legii întăreşte credinţa
n-a rămas inimă să nu fie mişcată
şi vizitaţi un paralitic şi-l întoarceţi
şi i-a privit pe toţi în ochi
n-aţi putut o clipă să privegheaţi
cele şapte cuvântări de pe cruce
în ziua a şasea om măr căpăţână
trădat de oameni pus în temniţă
de va mai scăpa şi primăvara asta cu viaţă
acum 33 de ani prohodindu-mi mama
lângă ea mă voi înmormânta cu a mea
şi eu mă numesc fiul tău
clopotul bate chemare la mântuire
singur şi satrap
singur şi satrap
cu Olga la trap
bine de primire
nu de dăruire
să scuturaţi nucu
până cântă cucu
elita incasto
singură adast-o
armie la pinten
carmina arminden
HANUMAN CHALISA
închinare Raghuvar
fiul vântului mi-e har
înţeleptule brav foarte
bezna o condamni la moarte
porţi veşminte aur preţ
chipeş cercelat şi creţ
gândurile-ţi os i-s
întru Rama gnosis
iarba-ţi Sanjivan
învie pe Lakshman
fratele lui Ram
ca Bharat iei hram
spui Ramei domn
Sugriv pe tron
şi Vibhisan
în Lanka ban
drumul dai
la Rama-n rai
ţi se pleacă
om şi cracă
tremură trei aere
să nu se descaiere
strigoii pier în şir
de-aud Mahavir
boli se desufăr
l’al numelui tău nufăr
în minte cu Hanuman
viaţă ai nu şi duşman
feţelor speli arama
credincioşi lui Rama
eoni patru lumile
îţi cântă minunile
la Rama-n rai intrat
te naşti încredinţat
doar Hanuman te ferice
altor zei nu zice
nu mai suferi nu spini
de lui Hanuman te-nchini
slăvit fii Hanuman
gurudev mie sărman
chalisa
grăi-s-a
Shiva
grăi-va
Tulsidas inimit-a
Ram Lakshman şi Sita
lui Hanuman aţin’te
să-ţi întărească minte
gyan gun sagar
dragu’ tatii
Raghupati
Pavan Kumar
descheie sutra
Anjani Putra
Sankar suvan
vidyavan
slăvit fie sri Raghuvar
rod împătrind pe altar
puţin la duh eu lui Pavan Kumar
mă-ncredinţez şi-l rog de har
sus Hanuman ocean darshan
sus Kapis lumii izvoran
de la domn Rama vii sfânt tare
chiar al lui Anjani şi Pavan din
născare
Clementina
Clementina ba
Carbonara să nu
se înjosească
vorbind de dragoste
te făcuseră
iezuiții murisei nebună
din iarba înaltă
abia văd capra
care femeie a
avut un singur iubit
Petrarca Liberar l'Italia da' barbari
să li se
facă pumnale de Corfu
lista preoților
spioni stăpânirii
se pomeni
blestemând libertatea
bătrână mă
privește rumegare
cum de văzusem o
pisică
nu bănuise că ar
putea fi carbonar
locuitorii n-au
voie să treacă strada
avea cei mai frumoși cai din Roma
*
capul darabana
pielea lui
Ravana
însuşi doctorul
experienţa
invizibilităţii
carunya
bărbatul
împuşcat de
vânător
pasărea singură
a plânge
epopeea
moartea tatălui
sub galbene
crizanteme
dozez patrafire
cu umorul
nevestei
*
ochi negru mai
plouă natura
gangrenelor
bingo Pastia
colonel nu
mănâncă
da' face teatru
vorbiţi mult
mai
bine decât
scrieţi
în acustica
Vrancei
stomatologul te
sculptă
poete dinte
dicţiei
de mioriţă
seismică
vedeţi-vă de
scandal
pahar încântat
mormânt descântat
aure de
întuneric în
formare de-o
aripă
sfâşiindu-se
pământ
cum că te-am
lăsat
cu nebunii în
camera
cealaltă a
părăsirii
ajuns de blândeţea amurgului
ajuns de blândeţea amurgului
vă las păsări sănătoase
mă mai vărs la căi întoarse
ne va mântui
aurora înspăimântaţilor
n-ai desena obişnuinţe într-o singurătate veşnică
nerăzbunându-te mă gândeam la tine Buddha
nu voi mai rupe aura dacă n-am mai oftat dacă ţie
nu-ţi găseşti cuiele palmelor a doua oară Anta santa
în veci tainică
duşmănită îndumnezeire în iad
acum voi înota în sângele poeţilor din puşcărie
mă numesc Natanail
răsfăţat al silabelor
scăldându-mă în zădărnicia durerilor trecute
*
marţi muri mama
judecată din flori
mă voi face o şcoală
scriind cătuşelor salve
înfloriţi şi voi ne
spun margaretele
mumiile nude din
Manchester acoperite
familiile se destramă
scoși clasicii
progenituri doldora
de bani înghețați
mă jigneşti
neauzind ce spun
îmi pui întrebări
fără a cerceta contextul
rîie sub limbă ne face
creierul scrum
şi să fii asasinat
îţi trebuie bani
*
ciulirăm urechile şi ne căutarăm în buzunare
nu poţi mânca de pe urma talentelor tale
cristalele sparte nu tolerează atingerea măturii
devenirăm liberi dar şi adevărul gandhian expiră
you call me clay mă poţi numi lut
te-ai gândit că eşti eu am văzut
un om mergând pe stradă era o umbră
yuga lunii mai vastă decât ecranul minţii
*
nu aveţi nici un pic de decenţă
nu mai vindeţi vieţile oamenilor
schozofrenicii au inteligenţa peste medie
sunt persoane doar aparent normale
până şi voi ar trebui să aveţi o limită
credeţi că sunteţi scutiţi de astfel de boli
nesimţire curată noi suntem
bolnavi
inteligenţi şi de bun simţ
*
malarie Kierkegaard
ne-am fi dorit
grindină în Moreni fără
mângâieri
pe la marginea paradigmei
malaria e boală e şi leac pentru sifilis
crezi că tot ce poate fi ştiut e cazul să se ştie
pe drum înfige ace în tot ce mişcă
transformarea parazitului din semilună în sferă
devenise dependent de Abdul şi de sângele lui
să dea cuiva să bea un cocktail de ţânțari morţi
toată lumea ştie că are nevoie de bolnavi de malarie
a şti ceva înseamnă a schimba acel ceva
crezi că ştii aşa că nu mai ştii nimic
*
scăpaţi vomatului de-aseară
în piaţă lumânare mortuar
cum băutura mariană sfoară
din rele cârme face trotuar
romano doctori cum naţionale
din Mărăşeşti Carpaţi Gitane
acuma pe-ale dumitale
nu ţi le bande mataram
merci de Indii Telemac
din tată Kant păscând Rousseau
iar din armată ahimsak
transcris mămicii în trusou
cu două karme zero sac
în avionul din cavou
*
se moare (în) România Vasile
cancer şi frate-tău sinucis
nu mai e viaţa nu mai e ţara
nu mai e ţara nu mai sunt zile
numai ucigaşul trăiască oara
din timpul nostalgic paradis
*
pe malul unui râu dintr-o carte
mai umblam printre stâncile
malului mai deschideam cartea
rămăsese cartea deschisă ca
şi cum pescuia şi mă
adânceam dincolo de
drum pe o melodie filmi gane
totuşi nu manea nu bhajan
cât o voce s-a făcut auzită
dinspre drum apă carte
mă întorceam dându-mi seama
că o să mi se dea puja
exact o femeie căruntă în hindi
samastha nahi pusese bunătăţi
în faţă pe o piatră înierbată
i-am bombănit amabil mişcat
că nu ezitant le-a luat
şi încă ispitindu-mă
după Rusalii le-a luat
şi s-a dus lăsându-mă pe râu
*
să nu se creadă că nu ştiam limba
chemat şi dermatologul filosof
ce să mai dorm traduc târgovişteni
la hazard şi la mâna lui Stan
genul Giurgiuca al tinerilor
revistele mele mai indiene
capitol ce nu l-aş renunţa
nici pe mine nu m-aş anunţa
grăunţa băunţa crunţa
creier graur balaur cranţ
câinele farmacistei neînlanţ
*
texanul Patrick îi dete drepturile
pentru scenariu lui Tom
Belozerov votă pe Ştoi în Balda
Pogacek muşcătorul de minge
Ayappa Paniker mort în 2006
Saha mi-a trimis cartea prin doi
de chiar n-am trişat nu mi-am făcut timp
şi nici n-am stat degeaba cu (anti)scrisul
anticristul să mă ocolească
unde se dă castingul cine plăteşte drumul
mă vede lumea mă tot vede în filme
scriu cărţi ce cărţi să le citeşti tu
bubonică inducţie garanţi
tichie aur creir sfanţi
din comunism în comunism
din rabin în rabin cuscră
Indra Agni lângă Baruh
rehab Phillip and his ladee luver
cu cine seamănă de sus cu Tom
*
pe ce melodie pierzând vei câştiga
adio România şi pas elegia
nemaiavând patrie încă fiind (c)ea
unde cu Fox şi cu Pasi scaune
spre Smara nea Tudorică
nu-i ziceai nimic bătrâneţii
de-mi spuneai cavalere aferim
cum şi radiaţii Nicule dialectul
cu patologie joculară neminţară
orice universitate o sinagogă
care grilă mai talmudică Pantelie
cum până la urmă joci în film
obligat de Răzvan să vorbeşti monoton
de-i pare firesc nefirescul frumos urâtul
şi nu se plătesc repetiţiile nu castingul
ce să mai vorbim de nemţi dacă şi turcii
au ajuns un exemplu bun pentru noi şi
în plus Olanda e mult peste Franţa
*
ca Tom ieri scriam patovers
în tradusuri şi susuri azi
nimic din selecţie decay
eram in charge cu protocolul
ministerului cu unguroaică
am înţeles să se gătească pentru
musafiri felurile ca ale ei
vezi mâine seară se aflau
trei ceaune cu piure şi
bulion botezat zarzavat
n-o să iasă n-o să supere
mi-am găsit de lucru iar
consilii a doua oară
ceaunele iar de lucru a treia
nici o refierbere diabet
ăia furară voturile sub meci gata
meciu' gata şi pauza de comunism
*
geam deschis eram Kerala
în şi din cu ăl din Ioneşti
de-am tradus englez în rimă
lucratul de voie ca întinerirea
puţinul somn pe apa ochilor
pe strada Vânătorilor în pielea
goală recitând din Vechiul Testament
cercul aurit de pe mantia lui Aminadab
sinucideri din splendida Rusie
ba din primărie periculos la etaj
păi nu vezi că lumea e un Piteşti
vitrine mâncate de schizofrenie
greierii din propriul auz
Târgovişte şi Râmnic două morminte
încotro Kalypso nu-ţi mai vine cal
paşii pe cenuşă mărilor din val
măi ce necârmită karmă şi la mal
să filmăm unghiile netăiate ale Saharei
cu scândura pe zăpadă verticală
tot bătrânul boşevic dictează muzica
până la altă lovitură de stat nu scăpăm de ei
*
până unde ne mai duceţi suduri
nuduri
ne-om strecura nonexistenţa în avataruri
v-aţi dat pe mâna mea moleşindu-vă cadavrul
moaştele lui Epictet şi Astion înapoi la Halmyris
noi gnosticii trăim kosher din ideologiile astea
ies din captivitate fără nici un pic de încredere
nimic nu este acolo în junglă afară de dumnezeu
tentaţia de a mă abandona comportamentelor demonice
dumitale eşti plătit să ataci să-ţi fie ruşine ticălosule
aşa-zisul popor român e pe cale de dispariţie
caracteristicile structurale s-au transformat în negativ total
acolo sunt mai multe celule bolnave decât sănătoase
îi violezi nevasta îi calci copiii cu maşina
pe el îl loveşti cu toporul în cap şi a doua
zi dai o bere după care te votează de-ar învia Ţepeş
probabil în curând vom fi izgoniţi din propria ţară
i-au retras medaliile după ce l-au asasinat
crezi ce spui sau vorbeşti ca să-ţi treacă de urât
et ceterum censeo Carthaginem esse delendam
şi totuşi Cartagina trebuie dărâmată Michiduţă
vreţi ca Tzepeş şi Avram Iancu să vă rezolve problemele
care ai o bombă o duc eu în parlament la Las Vegas
mi-a plăcut asta cu să-i votăm pe alţii din import
parfumul strâns de pe cadavrele fecioare
afrodisiac în masă la Grass în piaţa eşafodului
la Frăsinei trapeza Aurobindo unde nu-s graşi călugării
lacrimi sărate verzi înturnurând înotătoarei
către berze devi în recunoaşterea natya cuantă
nu te duce mintea mai mult decât un fir de păr
nouă ne place de el că ştie să ne mintă
îl strânge nodul la cravată şi nu se mai oxigenează creierul
de-aia sunt aiurea proverbele că s-au întâmplat
în epoca de gheaţă a plouat cu diamante
şi se sfârşeşte întru mine duhul meu se teme de
greutatea drumului şi de schimbarea sălaşului
în această vreme de nelinişte şi spaimă
prea Sfântă Maică a lui Dumnezeu călătoreşte
cu robul tău Hierotheos Vlachos vederea
dintr-odată a întregii vieţi păcate
sfâşie inima
lasă-ne tâlharule că ne-am săturat de lepre
ceva ce n-a existat niciodată nu poate muri
ţânţarii atacă gravidele şi supraponderalii
my mother never saw the irony in calling me
a son-of-a-bitch ce cazier vrei fetiţo că tu eşti moartă
i-am scos buletinul şi i-am arătat uite domnule sunt în viaţă
n-are cum să fie că la noi figurezi moartă
Mădălina a murit la patru ani din cauza unei pneumonii
America groapa de gunoi a planetei
vii acasă pe jos trecând oceanul pe la fund
Ana Melouah poetă algeriană de origine română
iar oprimându-te de nemaicompus risipirii
biserica să nu fie mai mare decât sufletul omului cinstit
sfânt secular de imn jurat oh steaguri
din sângele asasinaţilor şi tu
Tahar Djaut la 39 d'ani ca Eminescu
rău a făcut că nu te-a strâns de gât când erai mic
te ascunzi ca o căpuşă de sconcs tarat
puteai şi tu să treci măcar de clasa a cincia
c-a trecut Paulescu la catolicism
da şi de mata se spune că eşti bastard
tutunul totemului în traducere blagiană
multe sunete puţine cuvinte ia-ţi pseudonim Nobel
chiar nu suntem în stare să fim un pic la subiect
să nu mai rămână urmă din neamul nostru românesc
să mă întorc în propriile scrisuri ce imnuri druide
de-a v-aţi traduselea stilizator pătulului între
frigidere nepoate cât să ne părem mai nebuni între noi
mereu va fi vorba de altceva epilepsie clepsidra
ce şi neliniştea din mine la anii altor morţi
decartându-ne Parisul cămilei pe iglu cel ce
trădează pe unul dintre ai săi să sape două morminte
ce văd fără Buzinschi şi Ladea bătrâneţe in vitro
pastişând forumuri pe manipulare solitară
oamenii cu o mutră ciudată sunt chiar ciudaţi
noi nu-l putem revoca decât pe motiv de erezie
s-a sculat în picioare şi a rămas stană de piatră
genocidarul apoi mântuitorul trimişii aceluiaşi
halucinaţiile ocupării de sine decapitarea turcilor de iarbă
turcire şerbet diabet dulce să te vrei iar sub turci
with technology we don't have to worry about translation
Nef'i tot ce-i frumos în cer să se reverse pe pământ
eram în comunism suntem în Europa interfaţă popa
Behdjet muri pe când îi traduceam Voiesc în loc de If
zile şi zile mai mult duse câte rămase ochilor
pentru cititul evangheliilor pe diferenţe Dumnezeu ştie
cânepa muiată-n Balta Grecului Bălţi o culegere
dreptate dăm lui Lawrence recitind apokalipsa
ne-a luat inima Ioan cum îl iubea pe Iisus
lacrimae pondera vocis habent Horatius
incendierea centrului de antrenament din Deva
erau pe luciu numai lotul şi împuşcaţii
e aşa de cald şi oceanul atât de
frumos
*
în oglinda maya ne uitam alţii
mă întorsei superstiţie musulmană
tu trebuie să fi cunoscut Crimeea
nu mai întoarcem instinctelor jugul
mortea insului supravieţuirea comunităţii
ţin de vorbă ce-a mai rămas din frumuseţe
o să-ţi bat la uşă în cinci minute
ne împărtăşim mahmureala îmbătrânirii
toţi jainii sunt banya nu toţi banya sunt jaini
ieşim ca vârcolacii din voi cine mai ajunge
soră-mea aşteptându-ne şi iar înspăimântându-ne
din greu Aurobindo n-am ce-ţi face
iar tu ai amândoi părinţii paralizaţi
am fost mort am mers am văzut o cruce
pe o biserică mi-am dat seama încotro
voi lua-o să mulţumesc lui Dumnezeu
mă trezişi din ocnă piscină dinăuntru
sună-mă ce m-aş înmormânta cenuşă
chiar că ai toţi prietenii musulmani
şi la vii ţi se stingeau lumânările
am zis rugăciunea inimii Doamne Iisuse
Hristoase mântuieşte-mă pe mine păcătosul
atât cât murisei şi acum eşti altcineva
cu şalele fâlfâinde 25 de pe listă ucişi
dormisem în bibliotecă păstrându-ne simbolizării
ăsta e clopotul pentru sufletul morţilor
haiduci nonviolenţi ruinaţi frugalităţii coţcare
la ziuă cadavrele azilanţilor în ultima rundă
cum să nu ne îngropăm de vii
bine că se întorc copiii de la ocnă
pentru plămânul vechi spuza neagră
medeea Tomaida cântându-le Valerian
tu
tu al merelor parfumul eu din flori de nuc
pe reîncarnare fântâna macului
regretul păcii numite dictatură
în putreziciunea comparaţiilor
Gyr în Cugir libertate în Slobozia
fă-te ploaie şi mai vorbim slobobsesional
pranam respiraţi-mă ecoului joacă
n-ai fost aici Zahei nu al statuilor
conchise reconquiste scite ne resuscite
întoarsă traiului din tinereţe direct în dispariţie
pianul sub incunabule dintr-un septembrie în altul
timpul neştiind abia ne vom trezi şi mai posomorâţi
n-ai auzit la virgulă dictarea nebibliologică
bâlbâite negaţii deasupra primăverii
chiar de unde-om fi venind în colţul căldurii
pisăm pisanii de sare în caravanserai
faceţi loc maşinii ministrului în destrămare
tu erai în patriarhie eu melc pe roţi roate nepoate
lume distrusă mohor în pofida macilor
de nu cumva margaretele te-au adus la liman
poemul este în întregime demn de durerea noastră
câinii nu vedeau cum este el în realitate
maicile două sfintei învieri a fără-păcatului
răcoarea hrubei trenul o încălzi-o în sat
hai Todică dimineaţă noapte talpă în talpă
cancerul de repede mai nou în ciuda paraliziei
îi credem îngeri ne cred bestii cu nici unii de ruşine
am greşit hârtia scrisul abrevierea sugestibilitatea
disperări călătoare avem alte acorduri
ce engleză ce ură să scrii şi eu pe româneşte
traduceri în corzi n-aţi pomeni de mame fetelor
euforia renunţării la ce n-am avut parte
nu-mi spune ce-am făcut în somnul cel de moarte
n-am plecat n-am venit după-amiază pe sfârşite
salvări paramănăstirii în auzul
cumpănirii
pe o naştere o moarte pe o viaţă o albeaţă
dacă rescriam vântului haina de pe mine
viaţa ni se făcu de-o tristeţe la vedere
plecare de trei copii dacă nu moştenişi pustii
cât mai ţineţi sub botine-ţi ale tale dintre vineţi
am terminat percepţia amurgului fârtat
n-am mai vorbit de când vă duceaţi la Veneţia
lacrimi concentrice peşteri concentraţionare
să nu-i fi şi spus cuiva să mă-mpuşte
ne aflam în underground nu mai ştii cui vorbeşti
aflând cu tristeţe de moartea limbii române
mureaţi să smulgeţi dopul coniacului
peste morminte de martiri ne slăvim ucigaşii
*
credinţe catrinţe
juru juruinţe
rugul ard
scald şi bard
vrutul Prutul
cu mankurtul
Elisaveta şi Ion
dus-întors Castellon
ciudanoviţeanca
uranifer Anca
două-trei surcele
rupte-n fericele
îmi trebuie aură
serpentinaură
veselii pe cruci ladine
ca-n maramureşenime
topindu-se se vaită
gheţarii în haită
neîncăpuţi în purim
somnului ne ocolim
astă-seară alămit
s-o lăsa cu adormit
că de ea înamorat
şi el s-a incinerat
covoare persane
sub zece persoane
ne-am şi sacrifica
în post şi vinerea
pe cine să mai seduci drace
toată lumea te place
