George Anca
HALUCIN
Frica de noapte
Măria
Paloare
S-ar ști
Udătură pe uscătură
La margine
Pedagogie
Immanuel
an-card
nimicului parmen
halucin
bubele-mi
tilinci
unghii
valul puterniciei
cheag
Rotschild
de ani
oră d'apoi
orice femeie
a spectacula
i-am scris
vifornițo
Frica de
noapte
Frica de
noapte las-o zilei
iconică
neîdumnezeire
picanterie
vegetariană
Urechi fâlfâind
se lasă
la întoarcere
dumnezeule
cât să n-avem
scăpare
A glumit că
mi-aduce
vasta întinerire
hind
pe toți i-o fi
ținut minte
Să ne aducem
aminte
mai mult ca toți
pârleli în groapa
cui uitai
M-am lăsat
nădușit
ce toată para
vieții
din timp
înzăpezită
La mal prin semne
om răzbate
aștept până
aștept reînfierea
ajungerii o țin
de zgardă
Oh dubla cărăușie
din Râmnic la
cruce
mă uit înapoi mai
rar
Salvat de reflexe
subconscii
în tren cu
Satyajit și Val
exact ca-n drumul
dus-întors
Vâlvele-n mină
jaină
semantizează
pieire
încleftând
influenza
Revel petarde
Diwali
îmi zboară zorii
steaua
și nici
melancolia
Măria
Măria duce lume la
licitație
Irina citește
Hobița-n dodii
Boroneanț spre
casa Istrate
Veselitoare
răscrucea ghicirii
Aud cântecul
i-arăt obrazul
hai bă că rămâi
fără fete
hai că nu se lasă
de noi
ea vrea să se
căsătorească
Serile văd
diminețile
spulberarea ne
priască
văd d-ăle două
ilidii,
pe la colțuri
nere dimii
Paloare
Paloare mierla
iluminării
dansa cu adresă
ne știam
i-am fluierat a
fluturat în iarbă
apropiindu-se de
revelată
De-o luminare
brebenei
cu brebii duși
din vizuini
lent revăzutul
gener
râsul picioarelor
râzând
Vaca roșie trânti
ușa
divagând
portretizări
pomană că nu o
rog
îmi crește
tensiunea
S-ar ști
S-ar ști de-un
scris unde-s
unde-mă-ți can
gan termo
căderea vorbei pe
vreo reo
un frig a facere
cergar
veniamo fără
linie dero
mentre kendra filială
credeai că nu
m-am întors
din parcul lui
Hoffmann
asceți neștiind
România
văd în înserare
dimineața
supraviețuitori
academicieni
după tuse ești
femeie
Udătură pe
uscătură
Udătură pe
uscătură
împărțitorilor
păguboși
singur al
copacilor
Jaipurul mă așteaptă
neînghețare
ahimsa
gând aceleiași
dărâmări
și ce vrei să-ți
fac râzi
ce ți-am zis să
râzi
înghesuială
profanării
zavistii
zestrelor
invitând dintre
zodii
gratis pe bus la
revistă
La margine
La margine aminte
măreții
fii fiu de pus la
cărți plafon
ne-om despărți
necunoscuți
cele trei moduri
Gunas
Am nimerit unde e
vorba
două parabole
nici povești
gură mai liberă
moș Neculce
parcă și
două-trei fețe tot
Îndeltnicit
neaderență
ăla oi fi mâine
la câini
fiecare
știindu-și profesorii
de-am zbughit-o
ce-aș fi zis
Pedagogie
Pedagogie
cald liniște
trei Nae Ionescu
masa
Teodorescu
nevasta
Popescu Thetis la
Micescu
Aș citi toată
Gita lui Mercur
a nu înghiți
nicio ființă
așa vede omul mai
departe
fă-i un vânt în
apă
îmi visași
caietul pierdut
la Milano pe
Ghețarilor
citit în
sanscrită de Moretta
la Roma via Orissa
Immanuel
neîncepând anul
întorcându-mă
arătând
cumsecădenie minus
îmi zboară
stelele zorii melancolie
stingere cuplul
pisicilor din ceair
neolepții
nespoind etimoanele
prana mai albastră
ca la șase
comă comaților
mere struguri
hai an de
experiență mistică
Immanuel pe ceață
crapă negi
cârcâie zăpezica
înghețată land
neîntrezărire
bătaia pe thrilere
prin abur chircit
după lună
an-card
an-card înghițit
de bancomat
ne băgăm în seamă
prim weekend
împușc antan cu
invizoace fetelor
râzărețe fugi
decertând angelienii
cer îți cântai
lume octava în plâns
la rond ne
așteaptă viață grea
car cărând care
noroc cu păguboși
pândind mărunțiș
la cinci turle
parcă și tu patru
linuri
spre sud albilor
din nord fraților
care te mai
îndrepți secund
dumnezeul
bătrânului lest
nimicului parmen
lostrițe
nimicului parmen
pe dedesubt de
blajini feresc
înfrigurarea de a
fi banyan
la finele nopții
gata luna
pe sub iarbă
înghețată
că ne-om fi iubit
odată
nu e mult până
colea
măcar fără a via
în gheață
reîncarnarea
niciun somn în
plus
cum n-am pumni
juvăț
nedefixații
strangulării
halucin
halucin cin scene
cantos
lumini fugărite
de zăpadă
cer dumnezeire
glie răsfințire
pâine zi greșire
iertare
simpa ghimpa cuiu
gruiu
chiotorând
păguboșenii
ascultă graiurile
mele în
ieslea
necuvântătorului
pierdutul
tâlharul desfrânata
fiind eu adâncul
păcatului
nu sunt numai
neputincios
ci și zidirea ta
sunt
bubele-mi
bubele-mi știi și
credința
buze spurcate
inimă pângărită
nu m-ai lepădat
mi-ai dat
trupul tău hrană
pe veci
creștini evrei spoveditori
dungă roșie pe
creștet
ierburile ce-or
păcătui
plimbând
vânătorii mici
muți oasele mamei
la mine
suntem morții ei
sunt noi
popa îmi sună
coranul
tu aseară
vidușaka
tilinci
tilinci
tăcerii om citi anul ăsta
Mahabharata le-o
împărți oasele
îți cântai cu
lume octava opt
bucuria de după
ofensă
frumos bați mai
frumos pierzi
și te cam uiți
peste mine
ce te uiți că mă
răsuflu
pândindu-mă din
mărunțiș
cum îl pocni pe
beat eu la rând
sud alb nord
frați cât pe cât val
nedefixați
strangulării
ne vedem noaptea
pergamuta
însemnuri euforia
decrepitudinii
atâtea cruci și-a
mea plătită
sfințire nume
împărăție voie
pâine zile
greșeli iertare ispită
Chandogya upanishadam
tată by dreaming
fulg
fugi fulgi grei
grai rai
nu omor nu
tragedie
unghii
unghii ochii
Himalaii ce ne paște Farinata
cer ninsori somn
prigorii
te trezește
îngerește gol rostogol
trecem ne trece
iarna copaci canadieni
cu amnezii
diasporene arhaice pleonasme
răsturna luceafăr
mare marte mic pe răsturn
nearuncatele să
n-aibă soarta studiului de spital
cântat și-n
timpul vieții devremele pe nume
seminariști hinzi
adrenaline încrucișate
trăirea ochilor
ficși întunericul crângului
oră de-apoi greu
m-ai lumina rezonanță energetică
terapia
grafomaniei pe bulevard spre Versailles altcând
glugi nu a mea
înaintea altuia sau același zorzănind qvia
pe cine-și puse-n
cap de-și vându pământuri
Eminescu l-a
întâlnit pe Johan Strauss sub puterea valsului
vinderea cărților
la bănci și ambasade en famille
ochi în ochi stea
în stea de viață prea rar să nu înnebunești
mai aud de pe
ultim rând valul puterniciei neștiind să ne dea
fond indianistic
îngropat în manuscrise ce timp să mai
salvezi
deviscerat mă
torn în noaptea ceții ouată luna pală până jos doar ea
valul
puterniciei
valul puterniciei
nici nu știu dacă are ce ne da
ceasul ți-a
mâncat mâna
neifinitul
grecilor ba inzii de unde Pascal
săturarea
morților picul iernii rock raag zen
bătăi descinse în
somnul sanscritiștilor rajastanezi
ce și cum să
reduc versuri vechi la prima mână
ziua nu s-o
bucura de mine micșorați-vă vocea să vă scriu
după Gita prezbia
războaielor vorba de pe care carte
zonarăm orbi ploaia cât înotul deznodându-ne vieții
n-am de unde
deschide ochii cât să caut lăutarii
ușa deschisă
înăuntru singuratica decedată
Ramayana în Gita
ram Rama Sitha Radha
ăi vânători rock
gita raag cuvinte numai ale cui
liber de poezii
cât mai trăiesc tot Coleridge
cheag
cheag saur moșiei
linarus boala vindecării
noninspirație
discretă pushică întrerupere
breșă cunoașterii
pe manie de păcăleală
singur jos la
Brâncoveanu șosea psoriazis
uș lună-n
zenit pisoi zgâriind lumina ba mâța
în tron bunica lui Cocovo el nu e copil are copii
azi e ziua lui
mulți ani tortul și e iar copil
nu mai scapă viu
răsare avatar mai și râde
Rotschild
Rotschild rostind
pinten
dictare ciulind
bunicătare
care intri
penultim dai
seamă ce te
ușurași
murmure cu
Jachinto
foile greu
coperibile
vă înțelegeți
conversația
pe nevorbite scări
acari
ploaia înotul
facă-se zid
deznodat vieții
expir
ce-oi fi
adulmecând
jaf mamei dinspre
popă
de ani
de ani începem
răsfățul
prin varză arză
tom fenice
prelinse cețuri
fulgui-ne
rock sororal
picul iernii
din ce în cer
pendinte
ținem hălăduirile
zen
părinții la
Donizetti
noi glosa lui
Cervantes
cap gol tichie
plină
abia strănutul
trezit
cu invitarea
adversarilor
facere de
participare
oră d'apoi
oră d'apoi greu m-ai lumina
pădure neagră pân' la
ziuă
încă zece
minute mă apuc
și mai veni o fată
din nesomn
scriind
sfârșituri de noapte
ce timp să mai
salvezi
fără nimeni cu
mine
nu mă încape
somnul
muriților
dinainte mim
înflorit albastru
pe Chatra
prea subțiată
ceață hai
așteptăm soarele
împreună
orice femeie
orice femeie cu
orice bărbat în sud mierlo
nepăcălit
filosoful satului cu gin de la Profira
de n-o răsări
mierla ier' la spargere de chimion
șandramale boicot
frângând armoniul neputințelor
și cum ai făcut
de l-ai omorât cum să fac ia i-am
toropit pe toți
de parcă n-au fost vii de când sunt ei
sar mucii foiței
constrângătoare nonsensului
dialetto pensiero
dominante pe strofă neitaliană
aura nopții
petrecută rar popol vechilor direpți
fiecare-și ține
minte mintea zăpadă necălcată pe covor
numai soarele
rotund ascund fără numai norul prund
mâine cam acum cu
ceas de-ar veni și Șișir Das
zilele se duc la
biserică învață-ne Saraswati înecul
la noi pe dealuri
negre pruni cu dragostea cireșilor
sfârâie frâie de
râie întâie coasă coporâie îi e
zarca dezăpezită
obede dați-mă dracului zidului
s-o duce buhul
taciturn cu duhul hududoi coturn
ținându-ne
viroagă roagă pe apele de sânge agă
durează
trecătoarea back de nelimbă carapac
a rămasă lună
vensă pe spinare albigensă
de m-o fi chitit
chimir pe la noi prin ce mă mir
singuri bolii de-a
aleșii erijați în spaime streșii
mierle de noapte
fluierămu-ne pâcla avio neînstelate-ne
unde lăsându-ți
undiți un negalben de-o vorbă bole
mă las de India
că mă lasă confundându-mă geografic
imponderabile
țări mici plus inamicii virtuali
a spectacula
a spectacula
mierla în aleea căderii sinilii
pe direcție în
țăpoaică panseuri izolate Istrate
picata accidenti
mi fa bene Monte Peregrino
asceza ciocni
maleficii pe cine să mai suferim
Kefire în Amzei
Toderaș frate mort nevăzut
întrebându-l de
cunoștința cu Tudor Arghezi
și cum intra în
pământ Eugen Ionescu da Nae
Cum toate
personajele ar fi el Urmuz revolver
suta de inși
suindu-l până la cer de luciditate
tulnic talmudic
în amintirea copilăriei de moț
joaca de-a
misterul longevității oracol dedublat
invitat de
consoartă diplo fado dansant în păreri
închipuindu-se
Krișna să nu se frământe Arjuna
reîncep uitătura
pe ceas ca Sartre în cafenele
n-am cum benocla
păsărarii de n-or fi scrutând ei
ieșind din biroul
moralului dau ochi în ochi cu tine
i-am scris
i-am scris
succes în vizuini
două grupuri
străine
din ce lipsim
decât
conlucrătorii
chicote
politente
Brath s-ar hăitui
însuși
plecat la
revoluție
de unde lucram la
radio
vedem până-n
aprilie
secole păpădii
la cap deprimanto
praștie luceafăr
spaima
odihnească-ne
cui mai curg
ochii
mierlele-n bătaie
binaua transă
musonică
idolatrii
sub nori de vii
alantă
Atlantă
Bunuel
silberel
vifornițo
vifornițo fă
cunoștințe pariziene
închipuite aleale
mardaua viezurii
pierduți
de niciodată la
vedere
dovadă noi
crescuți din
dispariție
mă respectă
mierlele
fluirându-le
mantre
arii din Alcione
Ovidiu Marin
Marais
fiica lui Eol
01.01 – 26.03.
2018
*
George Anca a debutat cu volumul Invocații în
1968, publicând apoi peste 20 de cărți de poezie, 20 de proză, studii,
traduceri (Kalidasa, Jayadeva, Milarepa, Tagore, Montale, Rodari, clasici şi
contemporani orientali şi europeni etc.), teatru şi filme pe teme de artă,
editări (educaţie, literatură, antropologie, biblioteconomie etc.). Concomitent,
a fost reporter radio, redactor la revista „Colocvii”, inspector în Ministerul
Educației, șapte ani visiting professor la Universitatea din Delhi, 20 de ani
director al Bibliotecii Pedagogice Naționale.
Membru al Uniunii Scriitorilor, doctor în filologie, profesor
universitar. Printre recunoașteri - nominalizat la premiul Președintelui
Indiei: Distinguished Indologist 2017.
Criticul Marian Popa i-a dedicat o monografie, „Anca”, teoretizând sistemul
poetic al dodiilor sale în asociere cu mantrele indiene. În ultimii 10 ani,
George Anca a coordonat, în actualul Centru „Eminescu”, Colocviile de Marți, în
parteneriat cu Academia Indernațională Mihai Eminescu și Asociația Culturală
Româno-Indiană, pe care le-a fondat. Recent, la editura Semne, au apărut: Păguboșii
lui Șiva (2017), Bhagavad Gita (2017) Saraswati
(2018).
Alte titluri: Dodii pe viață;
Literary Anthropology; Sanskritikon; Indoeminescology,
Baudelaire și poeții români; ApoKalipsa idiană (9 vols.); Ibsenienii
(7 vols.)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu