हनुमान जयंति

सिया राम

हनुमान जयंति

Respected Dr. George Anca Ji,

जय सिया राम !

Today is हनुमान जयंति ! It is widely believed that Shri Hanuman Ji Maharaj took birth on this day, i.e. on चैत्र पूर्णिमा (full moon of the first Hindu month Caitra). There are other beliefs on the date of his birth and can be seen below this mail.

Hanuman Ji is undoubtedly the most devout and loved bhakt of Prabhu Shri Ram. Even in His Krishna Avatar, Ramji had to call him to help our Pandavas in the battle with Kauravas!

No wonder, of all vanars, Ram Ji kept only Hanuman Ji with him and let everyone else go upon returning to Ayodhya. He even left Hanuman to stay around forever so we are constantly reminded of Prabhu Shri Ram.

On this day, we pray to Shri Hanuman Ji Maharaj to bless us with Lord Ram within our heart!  (जासु ह्रदय अगर बसहि राम सर चाप धर ।)   

Wish you a very divine Hanuman Jayanti. May he bless you with his Ram bhakti!

Ram Ram!

Om Gupta, Houston, USA

PS: Please feel free to forward to others, post on Facebook and other social media if you like this prayer.

    हनुमत-जयंती प्रार्थना

रामभक्त तुम एक अनूठे, करता तुम्हें प्रणाम ।

देना अपने राम को, हम सब की राम राम ।।

सीता माँ के सुत तुम प्यारे, प्रनवउँ पवनकुमार ।

जोड़ो राम से तार मेरा, मैं तर जाऊ भव पार ।।

सूर्यदेव से विद्या पाई, हे ज्ञान गुणों की खान ।

करो सिफ़ारिश राम से, प्रभु मेटो मेरा अज्ञान ।।

संकट तुम पर जब भी आया, कभी नहीं घबड़ाये ।

संकटमोचन मात्र एक तुम, सब के मन को भाए ।।

जन्म दिवस है आज तुम्हारा, कोटि-कोटि प्रणाम ।                                                          

‘ओम’ करे विनती प्रभु, मुझ हृदय बसो श्री राम ।।

ओम गुप्ता, ह्युस्टन

हनुमान जयंती २०१8

Some other days also celebrated as Hanuman Jayanti (source: Hanuman’s Tale, page 131, Philip Lutgendorf, Oxford University Press).

I strongly recommend this book for a serious study on Hanuman Ji. Learned scholars may wish to send me their comment on these dates.

१.        चैत्र शुकल पक्ष ११

२.       कार्तिक पूर्णिमा

३.       कार्तिक अमावस्या

४.       श्रावण शुक्ल ११

५.      श्रावण पूर्णिमा

६.       मर्गासिर्ष शुक्ल ११

७.      अश्विन अमावस्या

 

George Anca

                 

                   HANUMAN

ar trebui să mai apară niscai ashramiţi ramayanici nu am întâlniri poate cu unii de ani în urmă  cu Hanuman pe luptate apar şi Vinod şi Rupendra sâc cu â nu sic latin Nausicaa  e italică Satyavrat Shastri moderator în Durga Temple vizavi de templul jain Ganesh vadana brothers and sisters

Yatindra te credea mort program de fier lebăda  nu vorbeşte nu ascultă Sri Ram Sitji Rama ayana Rama şi Ravana dr Raman Sagar ocean orice pic din cer ajunge în sagar socialist sanscritic cred că Hanuman a făcut prostii o dă pe ramayaniada bancuri cu dumnezeu baghavan Ram florile cum le-

om împleti   funii cine merge la Kanpur adiatma divinitatea lui Rama se stabileşte în capitolul 7 pe două cuvinte spuse ca doctor al lui Rama în serialul lui Sagar actorul e asltat de solicitatori şi le prescrie şi lor nimica toată cum l-a sfătuit tot regizorul am înţeles că restul actorilor din serial umplu

parlamentul indian ăla efect magic asupra oamenilor aşa şi Ţiganiada noastră şi-n 7 aflăm că Ram e Vishnu cel din Rigveda Rama e om la Valmiki şi om şi Vishnu la Tulsidas concept al dharma în tradiţia bhagavata îl luase gura pe dinainte pe persan zicând sati în loc de Sita arieni întâi în

Indonezia mi se şi bate ochiul drept bate vânt prin ferestrele templului Durga cei ce vor puterea lumii nu vor fi niciodată satisfăcuţi 2500 aşa mult nu are nimeni divin-uman-demoniac-animal Hanuman iubit s-a dus civilizaţia India a rămas aici s-a născut Rama Hanuman ji l-a întâlnit pe

Bharata pe drumul de întoarcere la Ayodhya spunându-I că Lakshman e rănit pe moarte îl duce la mama Kaushalya ea spune că Lakshman s-a aruncat primul oricând pentru Rama dar în împărăţia morţii trebuie să meargă întâi Rama şi să-şi salveze fratele cu orice preţ s-a mirat Hanuman  Rama

s-a întors din Lanka s-a bucurat Kaushalya câţi ani câte ore în decadenţa scadenţei taman până la Kanpur apoi Prayag şi Varanasi tautologie suflet India indianism fascism comunism americanism cămaşa Ramayana mai rup o roată pe o parte prin Siberindia glume bătrâneşti de la şcoală stau cu

spatele la anumite continente insule deraieri neinflamabile iubirea de Rama uitarea de Sita şi Sita maimuţelor că de ce-şi poartă aşa copiii daî ea că şi l-a lăsat la un om cu ochii închişi Valmiki bine că nu ia-u scos ei ochii ci câinelui este o spiritualitate dictatorială poate nu şi sar oceanul Hanuman

se apucă să mediteze nepalezul o oră jumate şi olandezul cât o fi budhiştii n-au meditţie eu meditez după Rigveda sanatani gazda are în casă un templu Durga numai eu nu meditez numai eu nu pot să dorm mă pândeşte o pânză albă la rând la rugăciune că s-o scurteze nepalezul nu e singur înaintea

lui dumnezeu şi şefa penclubului tailandez şi bătrânul cuplu chinez sud-africanii toţi care nu au fost transportaţi la ashramul Gayatri în afara oraşului ci găzduiţi la casa unui textilist prosper de câte ghirlande şi santal s-a ales praful   mărgelele s-or sparge Negyesi pe ste nepalez că baia lor nu

merge asta e lupta pe meditaţie vă şi ungurarăţi la etaj măcar Cromwell Crawford o-ncurcă-n Luchnow făcând femeia câmp şi semenul sămânţă Ram-Ram o plimbă tataia mi se răstoarnă planşele o am poezia ăla vorbeşte singur la geam altul în templu careva în oglindă bătrânul câine

negru va vrea să-l mai mângâie taura divorţată ăşi îngrijeşte mama cu piciorul amputat mai ceva ca paralizia lui taică-meu copii de divorţaţi Hamurapi se puse pe lege mirosiul ciorapilor Gayatri pe elefant alături  Krishna cântând din flaut spre zeiţa zeiţelor Ladeo baţi în Aurobindo aud pe Maharaj

ţi-ar fi plăcut vreo cântare da’ şi mie mi-ai cântat-o toţi cum ne-om mai găsi la vărsare unele în altele Ganga Jamuna Sarasvati pe nevăzue punct ramayană cum ne cânţi şi nu mai tuşeşti voi fi în răscruce cu fătălandezul blond poate nu mă dă peste cap cu nepalezul ăştia mă omoară-n transă în

locul lor suntem încă în paradă alea au fost cântece ce ne-om mai cunoaşte prăvălire ireligiozitate maoistă post aşteptaţi să vă spun că intră ţânţarii pe mine vedeţi-mă rupându-i mă acomodez şi cu greul finelui cum chiar nu cunoşti ţânţarul următor vorbiţi voi că şi eu scriu pe-ale mele în templul

Gayatri zeiţa zeiţelor cum zisese ai mama amputată eu tatăl paralizat eşti unguroaică sunt român ce ne mai lipseşte să ne iubim ăsta a fost ca un haiku pe când meditaţia înfundase buda şi pesta ni se ţinea aproape printr-un ciob de la degete unghia luminii din filtrul zeiţei v-aş putea priivi din

imposibil frumilor îl aruncai pe laviţă prevedere treaba voastră când şi tu te plictiseşti o dai pe limba ailaltă ce amintiri pridvorul se cârmi pe scenă lotus involuntar straniu dacă nu cumva puţini şi unul nou cum ne-am gândi prin limbile noastre poveste cu mai mulţi ca o mulţime zidită scenă

zburătoare plumb îngrotopit ca şi noi comunicăm o contopire abia la blonzime bine că nu zisei ce-om fi şi noi nici o scăpare ghirlandele cum am da de-a dura bolovani tot o almondizare globulă mai rar catadixită slăbiciunea-mi mi-o citeşti şi faci şi tu opinie eu m-am desperdeluit pe şleau cu o

ştiinţă a altei glorii dacă te poate înţelege cineva după cum te scriu eu de nu popropopt cu eleisoane pe toată linia moartă tu pricepă bătaia în hindi ce mă citeşti pe cât amuzament şovin nu ţin mustăceală de barbă preoţească fără preoteasă la alţii filosoafe presărat cu inscripţii spuse debitare

după ocubare dubăpare ştiu pe cineva care m-a citit dumnezeu să ne ierte gândul păcatului te abţineai tăceai nu existai colţul meu se meşteşugeşte a fi parafat-o singurul proprietar mă fată să nu fii româncă după şase ani totul familiar îi tot mulţumeşte lui Valmiki de două zile şi nici un cuvânt

namaskara-ram-ram japonez sistemul învăţământului superior japonez model pentru americani închinarea la coadă şi la mulţă ani pentru că n-am stat în faţă şi mi-am lăsat mirosul liber ţine nenea o glagorie şi mai nazianzorie fost student în Tokyo acum în Ramayana noroc cu prietena mea

unguroaică Europo thailandeza-n dreapta şi el îi ia pâinea logoree ramayanică japchindă chiar numai Ram Lal şi-o Guyană nici un pulover de mila hainei de neatârnat în cuiul inexistenţei galvanizat ritmic plus alţi nebaşi başa pe-aşa băgat şi Mikel Jackson du-te fată în genunchi şi mă

calcă pe rărunchi eu nu voi putea să-i reminimalizez îi vom hanumaniza cu ai noştri nu-mi va ajunge caietul voi fi albastru puse a doua thailandeză mă aprobară Jai Sri Ram diva după mine India is a temple planet îmi aplaudaseră Gayatri în sanscrită apoi în română iar ce recitasem din Hanuman

chalisa c-am ales bine sloka cum ce învăţăm din India ce spunem alor noştri mirosul iasomiei din părul dansatoarei Alarmel Vali şi praful crăsnenilor cernăuţeni la fel de preţios  aplauze şi Maharaj m-am aşezat bine în colţ Bushan japonezistul Ramayana în hauku-uri q e d  haiku-ul nu e o formă

5+7+5 e o atitudine niciodată politică la japonezi făcut sangeet de indieni tot semeni Vermo cu Satyavrat zici tu cu Japonia mai la noi ăn România eu îmi scriu poemele scena mai şi scenele pentru Vissar orice este posibil în viaţă mâncând cu mâna mâinii demâncarea unde mi-e ghirlanda unde ne

sunt ghirlandele unde suntem noi haiku ghazal mandacranta lupta pe Japonia fără Ramayana chinezul l-a întâlnit pe Yatindra Tiwari la Miami călătorim care încotro nonsensul când am vorbit eu dacă vă mai amintiţi ăia din casă de s-or recunoaşte înşişi dn o bandă din Ramayana două zile pe an

cu păcate am citit din Scrisoarea I – Rigveda de Rminescu-Popescu să nu mă fi auzit Abelardu dă bine vorbitul în hindi nu ştii timpul politicii un ritm de renunţare obosită întrbarea scrisă ochelari s-o duci film ramayan japonez Deva 10 minute ramayanam nama tu kavum supunyadam vai şrinuta

dvijendrah tânărul spre poză cu filmul pe roză sub o thailandeză nefilipineză toţi cocoţaţi pe roze daţi nu mai plecaţi neretractaţi ce de vanităţi  nedormite nevorbite pierdem nunta de se mai ţinu ori se poerneşte la ocazie ţi se iartă greşelile la nebunie de pronunţare a sentinţei de sine cu ziarele de

mâine călare pe Breazu fraza la coadă câinii bătrâni latră a tineri sanatan sanskrit hai ce plagă ambasadorii ramayanici retraşi adiadmi vygyan  hamare mythology Tulsidas Ram katha arheologica aniversare a nunţii stropeală cu agheazmă aşteptare ca de obicei cu înţeles la sigur o zi ăn templu

niciodată altă zi alt templu toate zilele în toate templele zile şi temple Gayatri simbolismul nunţii ramayanice ritualizat patru oricând Rama Sita Lakshman Hanuman simţul sărbătorii spectacol pe nefotografiere gata banii surcelele pocnesc pe arse aye mata ji Durga întărire în tărie cum am fost al

14-lea în carneul din Dharma House cum am nimerit în camera cu cei doi meditatori Savitri behn kay recitări pe lăptuci toată prasada la filmatul japonez agharbati Rama aum omul meu recită de-a-nceput muzica şi eu am urlat poemul lui Tagore nu mergea amplificarea homa puja pe înflorite Ganesha jyoti puja pe frunte fir şir tilak unu doi trei bate foc tamburina pe căutate ghirlandarea o

mata Gayatry nu venea oricine la mine şi l-am refuzat nu ne mai văd oi munţii de flori scenariu ancestral ca de voie ca de sus ca de frumos Rama Sita roşu Lakshman galben Hanuman pitit coropişniţa pe moş pe mine pe pandit pe femei aşa Tulsidase să trîiască martorii şapte cercuri foc

care a mea pe coropişniţa ta aşa spărsei paharul dincolo ucisă între puje a mea pune repede toate materialele atâtea motive rele măcar şi biata insectă o bombă nu c-a plecat Bharat a şi apărut copiliţa roz a doua tot pe acolo nu zice a treia şi dublă ccoropifocilor adya-adytya fetelor ne

rezervaţi a cincia  frăţioare depărtare sară sanscrită în emplul Gayatry la nunta Sita-Rama a şasea bombă văzându-mă că scriu faci poezie bre cu cât creşte copilul în timpul pujei nunţii degetul atrocităţii dă cu liliac bum a opat o luară siriramele la cântec nouă ne mută cutii un fel de la

revedere pujă mijă oricum ne erai cântăreaţă din templu cum nu îţi cunoscuşi vizaviul prăpăd topire pe nea lală zece de inimă nu ne mai flaut 11 ce mai vrei nunta gata shadi nu s-ar mai sfârşi mangalanam chatarkara nu mai eşti nouă nici tu lună guru shankara rupia  Sita-Ram p-ăia nu-i scoţi

din nuntă seara în casa din Kanpur cu lume nerimândă oricum cu nepalezul şi secundul lui Maharishi nepalezul a sărit odată cu mine la bubuiturile din geam e şase jumate i-a meditat mămuabil olandezului aa iar bătaie pletos altfel eunuc vreo mesagerie gata lumina mă pregăteam şi

nepa ţuşti pe neritm în baie adio Tibet o s-o ţină şi apoi cu aum shanti ies la templul din hol două telecomenzi pe sofa doi se roagă unul des Ram cu pledoarie mustaţă bătrână mai mult desprăfuie vreun servant bătrân umblă şi el cu ceaiuri pe verande îmi zice şi mie babu ceai na mama mare Hari

Rama mă ridic aduci ziarul ridicaşi cutia cu gaz din camera de rugăciune tablouri votive luxoase pe potriva rugilor zici Ram ca aum să scru mai mic să-mi ajungă caietul ideea de suprapopulaţie neabstractă şi utilizabilă ţările voastre nici cât statul nostru ce populaţie aveţi auzi mai puţin ca

Delhi Hari Ram Hari Ram îmi deschiseşi în spinare şi mulţii îi va otrăvi gând înghiţind pe puţini în partea asta cei din preajmă altfel puţinii lunatici le fac felul Badrinath nord Vishnu Dwaraka vest Krishna Puri est Jagannath tot Vishnu Rameshwar sud Shiva ceai aromat în ziar că am tradus

Hanuman Chalisa ce la sigur ce simplu din peste douzeci de ani două zile venise şi Nair să asculte ambasadorul din Turkmenia şi el aproape geloşi măcar şi Asia-India celega ăla pe-afară din Hanuman Chalisa nu mai tace mă provocase dacă înţeleg m-am pricipit pe ciripit de-ţi refuzasem şi

whiskey-ul şi ţi-am dormit în casă mai bine ca la Taj teoria că e hindus dar scrisul împărăteasa şi câinii dau de veste n-am schimbat de ziar poate-l umflu pe ăsta toţi se vor voi în poză pe mine mă chemaseră special dar nu m-am proptit în foto Kanpur Samachar Bhataia Jan dacă vrei să ştii despre

identitate sânge calea e Ramayana ai Ayodhya în diferite locuri lumea va fi trăibilă eternă filosofie hindusă a vieţii a devenit medu de răspândire a culturii indiene în ţările lumii în duzini de universităţi din străinătate sunt şi studenţi care vor să înceţe despre India arată tot mai mult interes

în Ramayana ei consideră că Ramayana e singura metodă de a învăţa cultura indană aceasta a devenit aparent cea de-a 16-a conferinţă internaţională Ramayana şinută în templul Gayatry la 30 km de Kanpur sub patronajul lui Upendra Maharaj mahabărbosul  dr Anca a tradus în limba lui

Hanuman Chalisa sub binecuvântare iar ăn auditoriumul sanscritoriumul templului după ce panditul mă aghezmuise îmi deschisese altarul cu idolul înflorat al lui Gayatry prima foto pe II doamne-ajută îmi amprentase tilak pe frunte panditul guyanez împins în America de copii unde numai leneşii sunt

săraci holy land Pushpavati din Bali welcome dance n-o fi având paşi mă trage la fereastră very famous lady Maria Negesy urmează Yogeshvar cu a lor Kakavya Ramayana din Jawa  secol 10 o şi cântă pe melodia săracâ inima me frati-miu-le Ionuţe eu la rând în patos niciodată atâta română a

fost cea mai poetică şansă a mea pe recitare în neînţelegere traducere înţelegere original experienţă unu pe unu nea Bushi ca Pushi atenţi la română bahut acha mai fiecare nu păţii ca taiwanezul am mai vorbit ca un creştin l-am prins pe Tiwari a actorizat recitarea în Bucureşti aici pe ciuci păunul

dansează în junglă nu pe cald Ramlila a şti despre existenţa lui dumnezeu greu deschide inima povestaşi nu turism aleşi ca pbandiţi din sute de oameni auziră cinci sute de cuvinte româneşti natura mă scria pe cot mai cărţi ne ramayanizăm zişi tăcere unde mai găsesc eu un pix guru

Hanuman Chalisa citită în două limbi marţea ziua lui Hanuman când fiecare hindus citeşte HC bătrânul spiritual cu capelă mustăţi şi cămaşă albe ai creat a spiritual feeling ai citit Hanuman Chalisa marţea adevărul e că fiecare a ascultat în amândouă limbile fără preget m-am prins şi eu

doar spre final a la Emil Botta purtat de lectura lineară a lui Rawat care mi-a mulţumit că i-am dat şansa să citească HC fiecare hindus o ştie pe de rost zisese Bushan că lectura lui nu mi-a umbrit mie limba nici vocea uneori am recunoscut şi eu româneasca spirituală cu auditorii hinduşi întru ale lor

sunete poate scăpaţi de griji da voi rămâne în gară acolo păţanii că e greu noaptea şi trage-i Tulsidas a fost special cu Hanuman bietul Han de 70 de ani n-are el regia aia nu cred că rămâne în joc poate da pandit Ram Lal cu puşcăria ce le-am zis-o ziariştilor că mai mulţi vor să devină Ravana decât

Rama în ziua de azi s-au supărat iar s-o fi ales praful de cameră fie bateriile i le mai cer o dată copilului dacă nu s-a băgat iar nenea Trivedi de ieri nu caut nu mi-ar mai ajunge banii nervii mai şi citeşte ca un secret tradus obârşia transrugăciunii ziua de marţi 14 exiluri în Gayatri Temple cu

sânge mâine încă o plecare amintirea nici unui creştin pararamayanin sanyasin to propagate our dharma our culture dă-i cu a ta sister cod uman de etică lingvismul nu fericeşte ca poezia lui Rama îl şi face kshatria supunerea la tată am mers întru Sita mama îmi spuneai în hindi cum e cu smeii

plânge să-mi răspunzi la scrisori destui cu semne de prietenie la Varanasi o dau bine pe Botta ori cânt aşa ajunse România prima ţară pe listă în Kampur după ce fusese ca şi inexistentă în Delhi azi făcuseră rost de linguriţe pentru indonezian şi japonez ce le păsa am lăudat eu pe 14 cu gând la 24

cum o fi ce n-om fi mai târziu adharmi cum am pleca în nesalvare varanasiană cum mi-ai fi argumentat hanumanvaranasianum răspunându-ţi căutarea formei ceea ce dumnezeu neavând nu mi-a mai dat închpuirea închipuirii pe dinainte ce vi s-o fi părut atât de prezentă de-aş obosi de

sfinţenie de mizerie de viaţă de te-ai reîncarna tot uman h

Hanuman harta Indiei primul alfabet indian tipăritura de pe dosul hărţii vidushi numai fericire devoţională Kirpan mai şi aduce cu Urmila noastră ce-l lauzi aşa pe Ram mai ca Sita mitraliera cea

ramayanică termină te uiţi şi nu ştii ce zace în te miri cine noroc că şi-a adus aminte să cânte ricoşau în mine sunete româneşti de auziri hinduse câte versuri câtă hinduizare ce n-am glumit rare măguliri gurumantra să le dăm pe limbă puterea Indei în Ramayana nord poze de film dacă nu de templu de

ţară distracţie şi după câte putu păţi dr Tharkur honourable chairman de nu mi-aş pierde şi dinţii tocmai aici Ram katha ocean de cunoaştere credinţă ocean de istorie a-l face ocean de pace l-a oprit când deholandiza Bala-Sugriva că să-i dea cu idealul moral conflict social cum rezolvă lordul Rama

problemele dacă nu în Chitrakoot strămoşilor o umbră e grasă faţă de el şi e bătrân chinul spre seară a neisprăvire luaşi microfonul do şabdî că nu mere acum poliloghia neamule porniţi cui să-i mulţumeşti că lui dumnezeu nu-mi mai rămăsesem nici măcar dator cuvântul şi nu ne mai întoarce

pe dos e bună gângurirea pe neplecate deam vedea şi ziarul de mâine de-om ajunge şi-n Ayodhya am stat la familia Kothival în Kanpur it happens ony in India îşi intitulase fiul o posibilă comunicare în România să-i spună lui Mittal cât furăm în Kanpur Gheorghe bis mai şi la ashram

auzi gayatri te gândeşti cu ochii în patru ce ţi-o mai fi trebuind refugiu patriotism is refuge of scoundrels ce te poţi întreba în al cincilea oraş

Plecare Lucknow Ayodhya în 30-40 minute ne înjumătăţim rămânem ciudaţii s-au învăţat cu mine

tot scriind teatru curat câte uşi deschise Han e minunat cum îşi plasează nevasta în toalete greu accesibile la o întoarcere se sprijinise matern de mine m-am denimat da’ pielea mă mănâncă n-a fost ucisă coropişniţa ci împinsă sub podul nunţii cu zeii a apărut tataia bătaie la rugi cheia cred că o are

şeful apoi lasă deschis o guru-mantra-două până vine panditul servant dacă nu e şi răcit oameni bogaţi vilă vestială aşa că Plato nu mai desfiinţăm noi patul doctorul s-a îngrăşat de la vândut ţigări Ală merge desculţ pe ciment mai şi tuşesc am avu parte de sănătate încă şapte zile şi mă întorc din

puşcă India mi-a fost mamă cât am fost în ea mă reîncarnez de fiecare dată acasă o frază decorativ-memorială nu mai fac excese nici de sinceritate aşa şi povestea lădească a ruperii de băutură către guyanezul închis de socialişti auzi Ioane şi sud-africanul Sitaram că fu nuntă ziarele le-o fi văzând

stăpânul întâi abia ni le sesizează şi cumpărăm au tăiat articolul din rămasul de ieri poate ai casei că i-a avut candela mare pâlpâie să fie sri Ram şi Sita ji mergem noi la Ayodhya idoli iconaţi puje transdansantte transe dezise măcar Bushan îmi ţinuse un discurs aseară cum a luat Pakistanul o

limbă indiană urdu şi nu recunoaşte că e indian acum şi orele astea c-or fi fost scrise diasporenii de-un sânge îşi permit să fie mai critici cum să nu vrea lumea primii indienii să nu vină România e o ţară exotică la urma urmei genul frigului pe-afară o amiază şi o noapte voi face când vine-pleacă

trenul pe el tot personal ot a doua şi-aş fi plătit nimic o să umplu un caiet ăla îmi va fi formatul că doar n-o să mă apuc de contabilităţi pe calea ferată indiană mi-am şi pistruiat indieneşte finalul de veci cum s-o fi simţit Amita bolnavă în India de tot a venit în România să moară eu sănătos poate

m-oi înoarce acolo să trăiesc dacă s-a stricat motorul şi-am întârziat la tren dar ăsta îi aşteptase şi a plecat doar când urcaseră ei nu e clar că e mâna lui dumnezeu ttrage el japonezul filmări şi pozici dar şi eu scriu Han că mâncarea chinezească e faimoasă nu că şi indiană cum am pasat eu să fie

copilul student zise şi el pe madam Han o doare burta de la apă şi noi la Gura Humorului dor de voi de Crăciun de Eminescu ştergând fără sine oriunde neşatră cioara pe bivol stihia pe zefiri aproape mamă lotuşi te miri drumul poveste pe încercate cu Sita mamă neîmpământată crezi fără logică nu

cerceta că e absurdă formalita cum şi lui Hanuman de cinci ori îi spui jai în patruzeci strigători nici acum nu lipseşte din rugă demonii să-i pună pe fugă poţi să prenumeri paisprezece de azi încă şapte şi-om trece judecaţi-vă bine cartofi şi muştar înflorit în decembrie prin Uttar cum nu te duci cu sud

canar Karnataka învârtindu-te zar citindu-te tot măşti în Varanasi nu ne mai înregistrează nici stasi chinina doctorului tăcere panvallah dai cenuşi templiere nu mă zvârlii din vârf închis că nu ecale spre paraclis plăcerea pelticii plata plăticii înotaţi-vă nodul înnodaţi-vă vicii jucaţi-ne din irozi

aghiuţi astă-toamnă arătura recruţi naşterea domnului fiului omului  doamne mama ta e fecioară ceasul litaniei create missa încreştinata-mi Hanuman chalisa vorbiţi în limbile voastre româneşte Făt-Frumos dispărând ne fereşte luptele seriei conjugă yuga sufletului nostru arată ruga ce

dedicându-vă lui dumnezeu şi ţării nu v-am omorât eu nu s-a mai găsit cine şi dă-i nimeni să ne mai apere de răi pierduţi duşmanii şi anii doamne adoarme-ne şamanii roata soarelui aztecă neumblată cum suiră piramide fără roată ducă petala petarda pe loc oraşului Kucknow în poloboc în drumul

lung până la Ayodhya aşteaptă-ne Tulsidas cu melodia joaca neauzirii cuvântului pe cronometrarea pământului noi a ne topi din viteză tot la Indore în exegeză vom mai contra lungul cu vers Saraswati în tine nu ne-am submers ascunsă sub Prayag la urlători pe sub Ganga şi Jamuna surori  zis-aţi

dulceaţă micilor naşi cu idoli netocmiţi pe raşi puţine şi alarme forme uzi a înflori mătasea pe sub duzi tu de la dumnezeu eu de la mama marama fluturând-o-ntru Rama ne mai gândisem vorba nu fu log or pe jumate yog etimolog savanţi civili palatul turla statua regina nu ci împăratu a pe hartă ţi-ai

servi dejunul într-un donjon netras cu tunul unde fervoarea cine părinte îndumnezeiri ne mai minte de grab continuum pelerinaş cu amintire horaţian Raj cântă puterea credinţei crez răbojul răbdării crestez câte paragini la cerere duş cine pomeni pomănire spiriduş ne cătrănirăm a trecere catran din

dragoste de bande mataram neînţelese limbi ferice cupolelor ci noi arşice doha şi închinare pe Dorna cheltuiala tăcerii n-o zorna la margini in aeternum alb Lakshman gândtelor caverne caravan model pathology viţel căţel clonara în Mahabharata la apel poate nu suntem viitorii copii ai

Ayodhyei ji n-aveţi decât să vă îmbolnăviţi între vii pe hârtoapa linsă wabab minaret tocmai forma mea îmi lipseşte Rumi Darwaja puntea lui Rumi în Coşbwabab atâtea foişoare moscheea de plecare dukha apa Saraswati Gangele o să înghtă Jamuna vrei să vezi ce-mi scrie pipota ca în orice poezie

deşi cu Vinod apa de-oi căra-o până-n trei Românii n-am putea să ne complictisim discuţia pe filme de când tot nu eraţi fete năduşesc în cămaşa lui decembrie pe limba coperţii albe o amintire treacă între Lucknow şi Ayodhya  printre pipali eucalipţi palmieri rare irigaţii pe creierii orizontalei trecută

şi sperietura norocului turnurile Ayodhyei Ram-Ram atâta mantră învăluindu-ne decompoziţie vorbirea ramayanică mela neuitării singurei salvări me Romanian hai Ramayan sadhak hai namastai  ramayanizare prin românizare de sine la Ramayana mela pe scenă mulţimea ascultă ţinându-şi

freamătul vorbitorul retorizează la ce oră o fi programată încăierarea ne-a chemat Rama în a sa Ayodhya Rama cuvântul ascultând auzindu-l mama Sita şoptindu-i-ne bindul soarele în amurg te băgaşi în faţă te împuşcă primul cât că mâine toţi ne scuturăm din ghirlandă ne-am întâmplat în

fierbere un grad parcă am mişuna în inima lumii continuum cântece după poltică jai Shri Ram din ashram în ashram Ţebea Ayodhya noastră Iancule îngropat ne înălţăm pe fluieră în tot cerul maimuţe şi câini ăla eu ăla eu în curtea palatului de aur dăruit Sitei de Rama după nuntă a trecut şi

Krishna cum e săpat zici cinci mii de ani prima strigare ziceţi Vikramadytya nu e simplu folclor stare de alertă vorbisem noi de spiritualitate în Gayatry ce discuţie să mai porţi despre viitor poeme să-l începem pe acesta pe flaut în aceeaşi laudă nuntaşă unde se şi născuse dumnezeu vocile fetelor

de la Sita la Sita în chiar locurile sfintele sfintelor ziceai de Arya Samaj nu de Guyana ai venit o lună în viaţă indiană de origine am trăit şapte ani mai indian eu într-un fel ne recunoaştem după umblet eu n-am cum nu fi creştin şi-n Ayodhya însă uciderile mă împinseseră-ncoace tot vreau să

închei ce mă coace fiecare e apucat eu îmi caut forma janma bhumi Ayodhya de neînvins navmi a noua zi janamashtmi opt zile Ram în tretha Krishna ăn Dwapar Arya Varsh Lioară Lioară flori de primăvară Rama Ayodhya Rama Sita Rama Rama Sita Rama Rama Ayodhya focurile matematice

ale onorurilor pe timp de mela în Ayodhya ce invenţii de tătici protestanţi când nu mai eşti nici carte de vizită urât vi se şade păduchi pe frunte religozitatea o populaţi mecanic şi mai după voi cu lumea 9+9=18 9+8+1=18 9+7+2=18 fiinţa umană apăru normal în India religiile în Asia altfel Arya Varsa

nu că ăsta popor ales dar Ramayana bate biblia mesopotamienii târziu în astronomie indienii mai şi inventară zero acum  mulţimea în înserare amiaza amurgului peste coamă voi lioriza o sloka ad hoc de-o să placă poporului cum nu s-ar fi zis prin suprarealism tulsidaserie manasatică de-un epic pe

foaia de varză a lui V G Paleolog din Craiova cî-n altă viaţă am trăit în India ca tot omul vezi minciuna cum am tradus toţi Ramayana şaluri oranj ne-or curge mirosul de kerosen secol vidyale ne-om fi rugat frigului pentru agni şi acum încotro ne-om poetiza visul ăsta să nu-mi fure icoana

doar o sărută iar asta e mătase adevărată să vedem ce face cu carea lui Tulsidas mai nici o descifrare cât submversuire zilele se duc nopţile noi Ram Ram advaita Sita Ram Sita Ram Sita Ram bhagavan Sita Ram bhagava Ihesu bha Ram poliţia nu se mai interpuse doar nepalezul chiar maharaj mătăsar

predică a lume swami Tulsidas înainte lui Mahatma ce ni s-o mai fi părând din ce ne gândisem swami e sub proiectoare ca versul ăsta şi era mai departe o mela filomela mai venişi şi tu cu puşca dansezi vizavi imitaţie ieftină de mătase şi apa Gangelui n-o bei te purifici în mod simbolic apatrid

aici e tot cântecul marmora fildeş goemozmas atâta iniţiere în regresiune spre dumnezeu până la naşterea lui în Bethleem Ayodhya mâncăm pe mese picate cu ceară am scris că vorbeşte la lume şi vorbeşte lume şi tu eşti sanatan toţi suntem sanatan că de bronşită I-au murit nevasta şi patru copii

trebuie să umblu cu propria-mi Hanuman Chalisa la mine până să mă mănânce pământul îl mănânc eu pe el ca focul Pura Dalan în Bali un scriitor scria zilnic înr-un ziar din Jakarta ceva rău de Rama şi a murit magic Ayodhya noaptea Jai Sri Ram jai jai jai Ram Sita Ram toată noaptea mela templu

unde e puterea mantrică incantatorie detaşantă cât cânt în Gandhi Ram Ram ănsăşi satyagraha-ahimsa-Ayodhya ajungem de unde am plecat susul spiralei o iniţiere neprogramată să nu uit să-mi tai unghiile mă uit doar în ochii Jamunei după teoria de ieri a purificării simbolice Sharma s-a dus la

telefon ca şi cum ar mai fi fost ambasador fir şi-n Turkestan al nostru sindromul ambasadorului ai noştri totuşi le cam dorm hărtăniţi de drum şi academism de ashram m-a lăsat pe mine nu m-a nimerit m-am ferit  şi Satyaram l-a luat în primire pe Vyas că l-a părăsit în mela la amază aşa că

seara mustăcea când a fost chemat printre primii la batic eu vai ram-rămui pe drum şi-n praf în gloria auzului de-acum evit tinereţea verticalizărilor fără sine nevinovaţi manipulatorii laici ritmat jai-uri sri-uri hari-uri pe răpuns-tumult absolutist cu liniştire iar în armoniu şi solo când feminin

când masculin bhajan rar mantre mult diasporenii nici nu s-or trezi ia să mă mai dau şi eu maimuţele şi ele în noapte se sonorizau silabic Mircea Eliade a trăit fervoarea asta cu toată tinereţea tăria îi va fi stat în necăderea din atmosfera acelei înălţări fie şi pierdere şi vărsare cum preţul ţi s-ar

ridica ameţitor şi afacerea s-ar tranşa în cer capul tău ar costa parale muzică vibraţii credinţă grupată iar ins de ins ce să mai ştii moşii îşi fac yoga japonezul bagajul nu ştii care e mai trist dacă suntem veseli vreunul poate nici păduchi nu facem că purici de unde un păianjen că iar o luăm din loc la

Jamuna n-am nimic cu Arya Samaj din Guyana aum bhu aum bhua aum shua aum maha aum jana aum tapa aum satya Gayatry la răsări samadhi dimineaţa amurg toamna răcită vară heronul în luncă făcură baie în Sarayu dejun în palatulu prinţului Ayodhyei Yatindra Misra cu subiect pentru

comunicare în România autograf The Spiritual City of Ayodhya lumea peste jurământ tigru împăiat muşte sindikio adevăr în japoneză balet ramlila ocolit locul martiriului Rama pe politică bravo cui vorbeşte când şi a doua pungă de ghirlande se golise şi primisem petale dacă mai vine vreun

transport rămân mofluz nu strică nici o universitate-două pelerinajului după cinci stele rândul mirosului de ghirlandă fiecare cu ţara în ordinea dezmormântării trestie de zahăr Bihar Guyana Valmiki Vyasa Buddha născuţi în Nepal Lumbini Nalanda Moscopole hinduşii războinici au zei cu

arme Jinnah mânca zilnic carne de porc era în al treilea stadiu de tuberculoză Phulpur al florii pur purpur câtă vopsea roşie pe frunte atâta oaie pe munte strigat a mia oară pe numele Hanuman chalisa nahi he ba e  nu e literatură în literatură e foarte literatură în neliteratură ai mai zis-o o dată

tată aşchia sărită departe de Asia nepalezul citind că Gandhi de la 32 de ani nu s-a mai atins de nevastă 12 ani şi-a neatins-o şi el pe a lui în timp ce şamanii de câmp şi de munte cotorosesc o zi-două feele prea menstruate m-am dus lângă fereasră  bhasha cincizecime la ce te gândeşti tu să scriu

eu mă gândesc pe ce drum ai mai pornit când cărare n-ai găsit nu ne dădurăţi dreptunghiul cu ţările din parafă în parafă cuminţenie profesorală de joi mantra Ram pe casetă gyan vigyan Rama Ayodhya Rama România Rama Sita Ram Rama Prayag Ram mai departe pe domn domn Rama Sita

Rama Sita Ram Ram Sita Ram R S R S  Ram Ram Sita Ram nemai chaudrită ciordită nepa nu ştie ce popu are ţa lui mă voi spăla pe cap pe picioare adio plăcere de a vorbi murdar ca poluarea ce sus te iei pentru o traducere în doi peri iar tămâiere a treia oară pe labe douăşcinci de cărţi te pişi pe ele

Hanuman ciota ciotului limba noastră cea hindi romani mă ţineam catapultat ca o dispariţie neînotând în prea iuţile râuri din Nepal om educat maimuţele s-au f singure muson de atenţii se uită cu milă la mine mă va omorâ din ordinul nu ştie cui printre mantre abstinenţiale pe de neglijatul

rostru nu comunicăm nici o rugăciune nu-mi vine-n minte el e religios sper să nu-l fi angajat chiar eu subconştient să mă execute omenirii bine că mă pozai cu Susmita Banerjee o amintire infiltrată din Calcuta atâtea ardori pe maidan acum katak forţa vibra(n)telor mulţimi casetate ritmuri

ancestralizânde pe comori or fi n-or fi care ţări fără mări bine că scap de scris mai e şi mâine hindi altă dimineaţă nepalezul mai sforăie oleacă mai adineauri că de ce să se plece la 9 30 că el nu şi-a terminat meditaţia Ram Lal mi-a dat caseta şi compilaţia lui de vedanta ce mai parazitează fraţii au

pe ce bravos vor submina tot mai ca picătura chinezească ningea fulgi distincţi cu traiectorii ningea din albastru ningea pe Vede în Ramayana că şi Hanuman era om nea Ion acum pe soarele ăsta în grădina cu palmieri pe gazon ars-verde îţi poţi imagina mai repede crickett fertilizanţi semiguverne

ce trist e japonezul la 65 de ani ce demonstrativ ce exact ce supărat pe partidele religioase pe soka gakhai ce uşor poţi da impresia a avea noţiunile unei ţări ce impostori cabotini antropologii vărsaţi de ce de fiecare dată în India problema e cum să plec mai repede pentru că aşa mi se întâmplă şi

acasă propagandă-esoterism m-o fi înjurând Ladea din după China dacă nu cu Muller n-o fi vânar de dezamăgire cheful de forma politică mai rar poza cu Susmita de-ar ieşi se poate în scrisoare le-aş povesti cum veni şi nu se întâlni deja am destule probleme pe care nu mi le-a provocat nimeni nici

eu echipa se dezlinează numai aparent mai puţini suntem mai uşor de discriminat saltimbanci cu taraf de tăcere bosumflări terapeutice descărcări de hârtoape suite-n fiecare ca-n termometru pe mia de kilometri or mai fi şi calculat cum să ţii minte thailandezele nepalezule că a rămas înainte de a o

fi ocupat o cameră liberă aşa şi Varanasi şi-I tragi la meditaţii un scris reactiv v-aţi prins eu pe hindi tot oi mai bobi-o dar voi pe-a mea ba care-mi pare rău m-aţi prinde viu aşa postum chiar nu mă veţi înţelege şi se va alege praful pe nedrept am mai scris în India şi numai eu ştiu miza asta pe surpriză-

ghirlandă crăiţe trandafiri comenzi sărbătoreşti aşa şi dansatoarei mai la urmă avantajaţi neprimitori că-I pot înjura pe dăruiţi lasă că alea sunt sigur vai de capul lor cu oricâte pretenţii tocmai golătăţi comice parajaponeze scăpătat asiatice voi ciorilor de răspuns prin palmieri ce-am scris la mai nu

puţin mult citeam şi biblia colind cu plete dalbe din visata ninsoare măcar şi părul meu mă ningea vertical îmi mutasem somnul calchiate muzici dalbe ram-ramuri bătaie între eucalipţi şi mesteceni trage-I cu culturile masculine şi feminine dacă ai cui în Santiniketan îmi cântară-povestiră alte

păsări sonorităţile Indiei până la capătul lumii în păpuşeria hindi ca a tuturor limbilor străine pe viu matern în de ea în de ele ne-om fi şi colindând eurile prin care fluieră vântul cei aleşi cei nef cei palmierici India pe Little Diana  în New York ultima invitaţie la Curtea de Argeş chiar Shushmitei

nepa că mai are juma de oră scădem din mersul conştient cărarea că nici o altă treabă decât calul mers dumnezeu să ne înţeleagă înghesuiţi în diferenţă n-am avut kathak mai mult bharatnayam cum că n-a ştuiut ea când eram în Calcutta unde mi-am şi copiat cartea de vizită ce ţară nesfârşită şi de

neţărânat precum coloana atunci a venit şi în India Brâncuşi tocmai că dansul indian îl fulgura pe Shiva o să mergem şi o să stăm Confucius cum poţi fi fericit în altă viaţă dacă nu eşti în asta de acum închină-i-te care mi-o iei mai bine mi-ai lăsa-o în loc să jucăm badminton conga încă o

servietă pentru cărţi mâncaţi tot ceri vegetarian primeşti ouă în China să râd că râzi aud sitar şi tabla nu faci urât te calcă dă-I cu mangalam Sita Samaro paro ma ha sa mama miramam care se mai topiră cu auz eu cu scris bipix să vedem noi ce e de el pilotat pe fertilizatori dacă nu vine şi şi-a

schimbat ori întors pe dos capela plusuri şi diezi s-o fi raţionalizat zvastica şi aici nu ne vom înţelege atâta oamenii Leopoldina la uşă cum o s-o mozolim pe scrisul ăsta bul mă mai scriseseră o dată pe hârtie nefurată cum e memoria involuntară visului hindi ek rup năhi hai păi şi româneşte

două zile de semniar internaţional să-ţi ştii şleahta când prea prea când nici nici deloc tot bhasha vigyan mai mult nevorbitori pârâţi îşi va scrie dansatoarea adresa va dansa în Carpaţi până la urmă paşii ei cu poezie de Tagore nu vorbesc nu traduc sugerez că sati femeia îi vorbise lui Tulsi în hindi

facem din engleză un dialect hindi trei zile meri mata bhasha Romanian hai me isaii hai ninsoare unde-mi spălasem laţele de ashramuri e blestem să vezi căcat de nepalez corn de capră şi doar am mâncat aceleaşi căcaturi nu meditaţie să nu fi fost asta metoda de a mă ucide nesimţire de

crocodiliţe înfometate la cur nu numai că mi-am luat eticheta m-am aşezat etichetă mi-am făcut alta care în fine oi fi eu se petrecură şi ţiganii şi evreii şi studiile că 90 la sută din chinezi n-ar crede face Han indologia neindiană călcată pe coadă indoindologie s-au dus în mă-sa ghirlănzile iar tu pandit

cu Cinmoy pe strada-I de-l asistarăţi păcii mai British Guyana pe-ai trestiei de zahăr din Bihar şi Uttar Pradesh pe căte un angrezism ţi-ai scris şi tu mai nou new-yorkezule ce trebuia să asistăm ceilalţi la gargară glorificată pun coada pe spinare şi la revedere le mai aduc insolenţa şi în ţărişoara

noastră ce bine mă simţeam în cimitirul satului aceeaşi stare ca afară în Phupur în decembrie de ce spui ăn engleză că fură biciuiţi public indienii când şi la Katmandu ei introduseseră jula că nu voi mai veni niciodată dă doamne nici măcar supărat nici în plus sosi moşul se mai întrerupse olecuţă

pandiţelul era şi-n prezidu tataia ce noapte pierdută că ziua şi aşa e la mijloc poate vârsta mi-am trăit India mai mult ca viaţa în van lumea îşi împerechease invitaţiile mai bun să-mi fi fost Mahapragya decât Prayag iar joacele de şcoală pe ruperea de silabe o-i oi nici o problemă exact Ion

Creangă te converteşti creştin obţii o slujbă fitile la ce I-aş apăra m-aş apă nepriinţa polemicii rusamerinde auzeau mai mulţi egal tot nimeni hindi naţional identitar cultural dacă nu vorbm de fraţii ţigani veneam cu ziarul ţiganilor cu dicţionarul lui Sarău îmi mai dădeam şi de cheltuială mi s-

o mai şi termina cariera cu câteva zile înainte e provincie nici Delhi nici Bombay unde ma zis şi tot ţi-e somn de prestigiu ce-ai auzit de trei ori şi o să-ţi placă a patra oară discursul în limba necunoscută ceirea acum pe-a dreaptă şi a noastră va fi hindi treaba lui Yatindra şi a lui Lalan se

leagă ele ahmsa şi Ayodhya nedistracţie care mă ciuciule de propagandă pe parapet şi-o ţin şi-n singurătatea veştejirii mărite nu cu vishwagriji Indonesia eu vă voi fi iubind copilul doctorului de I-a făcut pe toţi ai lui vegetarieni la 6 ani spune o rugăciune în balineză una-două ca machedonii

noştri slavizaţi bolne saktata şi-a făcut spiciul ajutat de organizatori ceea ce nu mi-am mai tu eşti tânăr curiozităţi ce ţări îţi aduci aminte în foaia în hindi  suit pe locul 5 dharma shastra   pun problema limbii ţiganilor cum ne aflăm Zberea în Agra indonezul râde singur iar rămân out ar fi

vrut ei să-I rog lasă poate şi ziarele copilul suferă de un umor al magiei negre crezute până s-or mai deriksha războaiele obosiră vorbăreţitorii de opinteli indonezocopilăreşti ne-om fi terminat poeticitatea urii de-a Arya a fi şi a avea lipsă din hindi made easy indiană dacă nu vin se lasă dacă

vin India gives more than everything aseară vă cream o atmosferă acum intru în idei angrezi la ei chipurile ca rusa la noi să lăsaăm hainele arse atunci limba tăiată ortodox s-ar fi furişat ănfurierea darului cu nedorinţa locului Bombay astrologul repede că cinci ani mai greu mamă şi frate mort iar

o dată Mărioara că se mai chemă ne mai şi abţinem din paratreabă îi mai pune o potcoavă atacului străluceşti cu dreptatea mediocrităţii bătăioase pe tot premiul telefonat decât din bâlbâiala dodeielii şi n-ar fi fost greu de câte careva măcar şi studenţii să nu le fi luat locul dă-I cu Csomo cum se

cuvine cosmic dă-I şi cu Stain de la paşopt turkistăneşte asta da cacialma pe sanscrito-turcă cine nu vorbeşte hindi la revedere japonezule s-or fi sfătuit femeile iertate ce profesori mai aveţi că tot ţipete Eminescu Eliade Emnescu gramatica sanscrită vedas upanishads secolul 19 al 2-lea război

sanscrita în puşcărie Sergiu Al-George Vede în Morse după întâlnirea cu Raghuvir hindi adusă la universitate de profesorii indieni ştiu meserie fără idee I-om auzi pe toţi la rând ca ieri ghirlandă n-am dormit noaptea şi ne crăpăm crampa hindi bhasha or kaki aseară numai mizilic poate-om mai

găsi ceva audienţă fetele astea n-au venit pe picioare de-acum ne-om răsviduşi concluzionar pedeapsa într-o celulă să asculţi chestiile s-a întors pârnaia cu pântecăraia ramaya ne-o fi plăcut câte ceva pentru plăcerea de noi mai suntem două-trei ţări serioase subestimare aş putea refuza citirea

traducerii mele mai încoace nu pot că am bagajul la el acasă am de luat trenul şi avionul de la el puşcărie şi acum Morse pe înţeles ostatic nu stau bine bine că a nins în vis ca-n Beijing frig ce mă aştepţi până unde cu propaganda aflatul în treabă fiecare cu misiune mă mai şi abţin mi s-au înecat

toţi boii din invidie pe jucătorie la ţanc la vedere poate nu mai vorbesc cu mai nimeni mă chinui ce mă chinui şi mă fac cu mapă după tortura fizică vine cea lingvistică veştejite nici o ghirlandă nu vă ajunge măcar grame nici pe unde să se înfurie n-are ţări deplasate pe intrimbecilizare preferaţi

formal v-aş lăsa pe-ale cui cu bârfa şi ameninţarea n-am aflat şi gata vă voi asculta în entuziasta ficţiune fără acoperire bahut kuci mierlind-o şi pe ziua de azi eu mi-am avut vremea în câmp mă jenam ăstora le place mai mult de ei exact cum e cazul autoscârbei ce-ar fi entitatea înăuntru-I noi

drum o purtare de-mi zise chinezul puternic ba încă toţi au treabă cu gargare eu şi în plus şi în scris şi rămas  şi să mă şi laud o încurc o mai dau şi pe frică după toate aşa ar fi putut fi fie-mea de se ţinea sărăcuţa s-o mai fi şi complexat că nici părinţii n-o văd de alţii doamne fereşte tată eşti cea

mai achcha mi-ai lecuit ranchiuna pe hinguroaice şi-au făcut viaţa pe asta se dau rotunde la voie e de-abia 9 30 eşti la serviciu ai vorbit cu mama numeri şi tu întoarcerea ca la box indienii se îmbată cu hindi în toată lumea şi nici în treizeci aici fantezii vezi-ţi de treabă poveştilor mele voi uita starea

proastă ţi-am zvântat o lacrimă aici tapasya puşin a rămas pe rărire măcar de-aş şti că iar iau plasă aşteptând să mă pună să zic ceva şase Jagadish Gupta repede filmul nu da şi tu în creştini cu Ram katha un fel de angajament tăcut de glorificare la mal mă înec de gât cu toţi ţiganii îţi spune cum e

la chinezi îi spui cum e la români îşi citeşte atunci şi eu Tagore mâine va fi prea târziu aşa că mai tot acum exact îmi fac planul ca ţiganul la mal în Ganga de-am plâns-o ca proştii pe fie-mea că juca bradul tocmai plictisindu-se ni s-a alăturat fără   să fi sunat vreo alarmă Susmita mă salută lucrurile

se dau peste cap una-două  plină la loc sticla matale ţi-o beau mă dai tot pe-o piedică a bârfă lăsat la cheie nici pentru Jagran nu m-am rupt în poză nea Lalan ce-o fi avut în cap iar cu Hanuman mă şi cam înghesuiră genul ziaristic bună întrebare pe neştiută fertilizare nu pricepea el ce

măslămăngăluiam eu vă veniră târziii contrafrinzi nesuferinzi pe atâtea genţi culcate la botul calului chiar ce-o fi cu fătuca asta de-a stânga eu n-oi pricepe da’ ea nici atâta şi neaga dacă n-o fi ea de pe la noi înainte de amputări în câte o femeie iar că la ora opt citesc bineînţeles zic întâi din română iar

la cravată repetiţie actorie că refuz mai vedea ce-oi vrea eu ce din Eminescu Nirvana poate-o mai veni lume şi-o fi sigur Jagadish ce-ai făcut din hindi nici din mine o limbă dintre ale Indiei mai vorbită sus hindi pop hogya te-am auzit Lalan că nici n-oi mai apuca Varanasi doar gară până ne-am

hotărât şi toată pliciuirea ca la Calcutta n-am cum povestea lui Sergiu nu vă întreb nimic nici mort dau în altele s-o termina ăsta îl am pe al fertilizatorilor mai bine l-aş suna pe Vinod din gară să ne ducem amândoi la aeroport pe video oricum le stric fasonul româno-englez purism manas aur Kabir

mare glorie poezia ce cobiseţi nu mai exişti de comiterea hanumană nu le poţi spune că e o improvizaţie mai ca altele pe ce-mi găsisem un public sigur mişcobit la simpla sonoritate personal românească în templu îi miroase surpriza întru gargară acum într-o luxurie izolată în câmp fabrica o

politică bazată pe limbă domnilor care va să zică la o ţară mare cu filme cât pomana ţigănească cântecele şi computerele daţi bice fusese în vremuri coloniale convertira normal că-şi dau cu părerea despre vorbitori samajic sahitic sanscritic puţin îţi trebuie acum cu Eminescu Budai

Voiculescu Blaga Rabindranath Tolsidas medicamentul să nu fie vreun fertilizator programul de-a doua seară să nu-I şi întreacă de mă Gică ştiu eu mă mamă că Eminescu din poezie ca-n acelaşi cimitir scris că nici el înghesuială peste tot pocnind din cnut adiadmic ştie lumea katha şi Rama azi

ar fi ziua lui Devi mâine iar Hanuman le zisesem de la început de kavi samellan aia e frate altă idee altă lume poate o sală plus spălat pe şeastă mă mai pun o dată la costum aşa am mai citit Budai Eminescu Blaga vidiapit înghesuit I-am dat prinţesei sonhind şi e cu thai o fi fost scris acolo în

limba respectivă cum i-oi fi dat numele să fiţi sănătoşi pe computere şi fertilizatori limba muiat o mie de kilometri prin sfânt praf eu scriu într-una foto inhibiţie bună şi revolta imperceptibilităţii cu urlătoarea thanatice versuri scriam în ’80 în India templiera dinspre matinalul mangalam kavita

prakriti ori chiar Doina n-o am I-am dat-o deşteptului de Vinod nil se ambalează din patru-n patru durgae domnule murdar n-aş mai fi de-asar’ care ar fi treaba cu seminarul dacă nu un badminton închipuit între localnici şi trecătorii întâmplaţi a ţări afacerea oamenilor ţări de-a Iftver şi-a luat

decolarea decolării ăsta o fi amestecat Prayagul cu Varanasi numai că-mi sună mie plecarea isteria mediocrităţii antipoetice altfel emulate mai citesc o dată pe-ale mele a cronometrare 12 30 Bucureşti şapte fiinţe sfinte în Japonia graiul mahakara stomacul mare hotei faţa mereu veselă bisă zeiţa

Benzaite cf Sarasvati zeul Girogi cu faţă de cal ceva zeiţe indiene mai puţine chineze montajele neîn-elegerii unei limbi străine în care se vorbeşte de fertilizatori în timpul băşinilor vă miraţi că mă uit la lună îi daţi cu politţuri cu ochii pe bust alb ca îngrăşământ sacii pe bandă bagaje pe vine de-o

fi muzeu cu căşti şi actori de fertifilm cred că rămăsesei singur în bluză incaşi aştia împieptărară şi ascultă chimie soarta mea încălziţi-vă că o încurcaţi nu vă pună dracul să mă opriţi că vă spun că eu v-am ascultat neînţelegând în numele tatălui Motilal Nehru copilul ăla şi luceafărul salto

azotobacter colony with striations rhizobinum nodules in Bakala roots Berseem Guam atâtea bacterii îndrăgostindu-s(t)e gata să mă croatizez cu pseudoascultare templul fabricii am bătut şi eu clopotul ca-n biserică n-a luat-o limba din prima a doua fresce sus pe ziduri trei altare mai o

îmburdare ambasadorule ce m-o fi apucat devremele clopotului că mai târziu şi Pushpavati din Bali ba 5-6-7 altare ca la fertilizare aum bhavani şi-I mai trăserăm o puja corect punamada puranam uvaşişiate câtă viaţă de templu puturăm trăi mut pe scenă pe cinci cu mai tot atâţia non multum sed

cultum lume puţnă Jagadish Gupta ne-a samasteşit aur nepalezul mi-era copoet sundarasin vai de capul nostru măcar îi văd mai toţi pe unde te dezvezi Sirivastwa Degyaji cu indonez în cântar plictis Jawa Sumatra Borneo sanskrtika dhanevad Ancaji le deschisei kavi sammelan-ul zise sundar pe

plictis de română ne-a luat pe mâna asta acum indones mi-a călcat în papuci cu engleza la Tagore au apludat şi la Hanuman Ramayana în japoneză aseară prekatha obsesia sensului nu era altul decât Dasaratha tanarta ankam mi-am făcut dambtoria sadhana preotului e dharma perfectă în templu a

fost citirea pe mimă l-am zis şi pe Ion Creangă odă la hindi în Faizabad cu poliţie pe cu străini pe ce s-or fi certat la mela amne-samne pe ce melodie îţi cântă nene ochelarii ghazal dacă o fi tehnica şi peste Tulsi voi cu oglinda ăştilalţi cu rezonanţa şalul regretat pe jobism exceptat aşa mi se mai

termină India în suişul capului dr N Sundaram leit Hanuman de catran frumuseţe-anecdotă am ciitit aproape cât toţi la un loc pe repede îl umflă râsul cui mi-o fi făcut-o pînă acum patru limbi română hindi indoneză engleză Upadhyaya ji de ne salutasem dintâi şi astăseară a dat cu mangalam iar eu

am inaugurat ce mai treabă socoteală hindi urdu poeţii ultimii a-I ţine scena hogy hoga cum obosit de luptă te numeri limbă sunt şi eu singură ţară europeană pe kaviscenă cum erau pandiţii secretivi cu sfintele pomeni şi de Amrita Pritam şi Iuri Gagarin Grigore Popa Voiculescu Giurgiuca  antropo

şi iar puni punita Rama Sita Gita gagarinita Diaconu uscăţivit vamanka tablu mondindian zantric din flori eu am început Jagadish Gupta va încheia penultim retoric vetust înfăşurat pe urdu post-ghazal cum struţul poeziei în acelaşi nisip nu mi-aţi dat oglinda voastră v-am pus-o pe-a mea

votarea viselor oglindă uitucvisă şi moş şi allahabadia te noapte o joacă de minge de-a hindi Jagadish Gupta pustak hai I-o dă lui Sundaram shakti nahi Romanaian Hanuman Chalisa bahut roti hai swata kavi sundar atâta-mi lipsea ca un succes printre cuţite cu Ţiganiada în frunte la urmă din

trupă Sir ai fost foarte bun semeni cu Hanuman ji forţe ramayanice considerabile cu simboluri vechi îmbrăcate în sammelan şi industrie lipsă hungre elvir zberc mi-a apărut în theta miţotakis motanul surd apoi toată menajeria Platei fabrica de fertilizatori Govora doi cât că asta se zice a mai mare din

lume bine c-am citit poeziile alea şi pe Budai că-n ele trăiesc noroc că sunt sus am şi stat singur alb a cote nu dinadins ce-or fi zis ei fie sănătoşi ziarele au scris touşi ăştia nu arată şi neaga le cam ia  concurenţă de bine nu ne omorâm nici ură nu râcă superficială prelungită neîndoiala asupra ţiganilor

a putut fi auzită Ţiganiada de n-o fi dat masoneria atunci vreun edict ale noastre dintru ale noastre la uşă era ceaiul peste conmediţiu vişin şi la Vishnu ajungea Hanuman pentru mine religiozitatea practicată ore zilnic e ca la muzicieni şi dansatori po artă şi p-asta o ratez chino-japonez japul în

fertilizatorie c-a fost profesor la chinezi 90 la sută nu cred în comunism aveau între ei un comunist spion  asculta tot ce vorbeau nu te teme avem şi noi aici ia ambasadorul tinerii afirmanţi m-aş bucura să greşesc meserie fără imperiu lingvistic şsta recită încet conferinţa e rupere de propriile

cutume or fi indienii atât de religioşi pe cât par o fi religia antidot disperării şi fugii de timp o fi religia o salvare ori o condamnare ţi-e greu să-ţi cauţi profunzimea fără religie religii sunt multe bătute de rătăciri şi dumnezeu a zis voi care aveţi maimuţe slăviţi-l pe Hanuman voi care nu aveţi

ţineţi-o pe Gheorghe şi venind Gheorghe în India îi ziseră Hanuman că şi templul ca o biserică ochi de sfinţi cum şi Confucius e în China nu dumnezeu şi iar o luăm o zi de coarne plugule chinezule şi superficială religiozitatea le stă bine dar o vedem adâncită pe casete şi mela în pelerinaje şi băi

ritualurile nu se mai termină  aia distracţie nemaisocializând în replica obnubilării voi vă puserăţi la costum că vă ştiţi mi-aţi închis gura cu proprii bani poezii şi acum mă lăsaţi în boii mei eu în voi aşa că nenea Han George Dan rămase de poeţi fiind mare vorbăreţ pe comlimbă cum m-oi fi tupilând

tufă de tufă scrisului lumea you are always busy te cred ocazia nu e zilnică în birou dictez aici scriu mă trage de la geam s-o lumina bolrahehe cu japonezul aplaudant preferinţă hindi pe râset la râset Deva salută hitlerist îi răspund şi râd normal să nu creadă te cred lumea salut chinezul normal râde

şi el c-aşa o fi I sugar you lady I milk you mulgem audiţii în continuum trezvii puseră ar casetă pe amplificare muncitorilor cum de ştia însuşi chnezul că fusei la templu să-l ori să nu-l invit pe răţoiul metist să nu fie linşat de cineva ajunse ministru ziceţi voi de nepolitică să ne ierte dumnezeu cât

despre japonez înger englezesc precum şi din Kampur plecatele thailandeze diferenţe de itinerar accente concurenţiale metode carantiniste salutul n-o fi fost cu trimitere la ţigani indieni zvastică putem citi şi aşa primirea adevărului căutat ca elefantul în stupa negăsit nevoit tot Budai a câta oară

s-o spună în limbă nici o romanticizare voiculesciană dacă tot eraţi fraţi şi semănaţi unul poet caietul e în primejdie să sfârşească oi fi şi vreun gras am luat rezerva  reîncepere pe Gange întreit da’ e aici bătaie cât să nu-ţi poţi număra templele prietenii mama colinda prin suflet indianizată nu

ştim nimic despre fiinţa noastră adevărată menajamentul şi crima în cumpănă rară comunicare nu-ţi ştiu mesajul parte a nimicului înconjurător décor pozai răsăritul poezii scrii pus de Sarasvati ea m-a pus să traduc Hanuman Chalisa aveai chiar gloria lui Hanuman face R S de la interne care-l asistă

pe Vyas maha nada masculin uneori Brahmaputra altfel nadi feminin  Ganga zeitate Ganga e marea toate râurile ce-i vin devin Ganga triveni Ganga-Jumna-Saraswati 2001 kumbha o lună 20 milioane pe zi barcagiul nostru cheamă pescăruşii ao ao îl recunosc îi caută lopata ce evantaie ce ierni

înaripate sacral colindei jalkana ciori de apă cocori siberieni în Hitchkock Tulsi s-a dus în Chitrakoot a scris Ramcharit Manas şi vibrează tinerii sunt viitorul cum am spus ieri hanumanizare templul lui Hanuman coborâm idolul gigant sângeriu culcat ghirlandat o recitare exasperată vreo

humanizare a triveni a cerşetorimii am pus şi eu singura monedă în cutie hanumanizare templu de templu cerşetorii cartea mea Hanuman va fi un poem incluzând Hanuman Chalisa Saraswati Ghat pe Jamuna bărci cu coviltir pe unde a traversat Rama a cui afacere atâta religiozitate pe faţă tu faci

poze eu litere tragem de timp panditul I-a aruncat lui Vyas ghirlanda ca pe un lasou eu îi spun teleastului că India e holly altul că am tradus Hanuman Chalisa you always write like the ancient scribe Hanuman a schimbat pixul pe buzdugan mai trag fraţi câte un sri zburător a verificare se

pleacă greu de sărbători acasă cupole-clopot pe Jamuna n-ai ghirlandă Bardwaj e cu ministru bhakta  aum hari brahman yoga veda  devata Nehru Gandhi toţi au răspunsurile iar un mir de tilak tot nu plătii aşa se întâmplă cu veneticii ai criticat la tv că eşi indian că e african un clopot cu lanţ şi o

mala clopotele bat lumânărele ard cântece pentru soare înalt şi acum o luăm din loc vechi şi sfânt pe aici a trecut Ram în exil trimis de mama lui vitregă la rishi Bhardwaj se coboară urcă precum în Bethleem iar efigii femei arhaic în catacombă de piatră a nunţi revanşa virtuală cu băi şi cânt cum

poţi scăpa de atâta prasad mi se pare ca primul copil în eprubetă cum şi clonările în Mahabharata din plictis nimereşte-mi doamne banana o ai de la Hanuman şi o ţii zvastici colorate ce de viaţă ne prograsem în părţile astea cum se întorc diplomaţii în ritualitate ritualul bătrâneţii numit cenuşă vie

ne dau vorba nu peste cap luam invitaţia lasă că ne-om fi ştiind de-o ramayană pasiunea concurată de cerşetorime a da cui are ţi-am văzut poza într-un ziar ca să vezi eu nu că nu e timp să-l cumpărăm pe rupie ăştia cenzurează ziare publicate pentru intervievaţă cine ştie ce minuni atribuite

baza e Hanuman Chalisa templu mai mult cupolă de vechi sirop de trestii puja sfintei Ganga vreun casteism al sfinţeniei numai cu apa faţă flori orez poate şi ghirlănzile am aruncat ghirlanda din parte-ţi fata mea pluteau multe şi a ta a căzut peste altă ghirlandă plutesc pereche amândouă cine

ştie acum agharbati înfipt în nisip pe-aici l-a traversat sfânt barcagiu pe Rama ce-ai simţi tu cu ghirlanda încă străină lapte jai Ganga şi mantre mantre pe alese cum poţi fi Ganga apă tulbure Dunăre Ram katha bhagavan Ram Sita ji alergia la Gange Rama yatra îmi continuamrecitalul

templier zeiţa copilă ramyanizaţi pe locuri sfinţite prin Rama fără Hanuma Chalisa eram fără haz ori mă vedeam pe mine Gangaji discursuri după puja clătirea frunţii predici pe malul apei sfinte videshi scăpai de impas mă iubeşte o muscă s-a băgat coana mare mai la mare a tulburat şi a băut într-una

culege ghirlandele şi le atârnă la uscat ritualitatea îşi vede câinele negru la bombe indescriere informalitate barca ne traversează Ram Ram prea destui pentru doi vâslaşi sfinţeniile ni se pot murdări între ele purificaţi părtaş capela nepalezului cască împăratul chinez scrisoarea japonezului

soare atunci el cine mai e cine să fie primul din doi universitate sanscrită cu două sute de studenţi filială Varanaşi şi Pune rampă de şedere cu mantrele artere mai bine te-ai convinge de orice contrariu ce-o-nsemna mai încolo călăgangatoria cam în jur de apă axul ne adapă a câta oară malace

ghirlandat mare trafic iar ne conferenţiezi Bihar-bihoreano Pituţule să fi auzit-o om mai auzi de tine la vreo lansare murim toţi şi cine cui să-I mai fie prieten aryanul Rama bate pe regele Nishad la Srinverpur descuiată şcoala sanscrită cei trei în barcă în genunchi Hanuman o infinitate de

reprezentări mata Chitrakoot Gangamata cântă şi ea din Hanuman Chalisa replicată numai în hindi prânz în templu încă o gargară aryano-ramayanică dacă pică doctrina aryanismului tot rezistă credinţa înrădăcinată Amoroso Berlomusco Hermeneutos Jasones fiecare manifestându-se cu ochii

pe altă lume dumnezeu nefiind manifest nu strică Rama eu nu mă rog tot timpul poate niciodată păcatele mele ce spun e pe moment de crede japonezul că e bun Ravana în Kamban cât să confirme teoria antiariană pe-o rută root amrut Meghadut din zori în noapte un concept amestecat de pelerinaj

academic nu e imposibil să-ţi aibă dreptate tăcerea dacă Rama ar fi colonialistul ce ucide pe la spate şi se satură de nevastă niponule ori ce-l fac musulmanii din Jawa aşa şi cu irozii la Anul Nou Murli dutch băgăreţenia pe ciucenia desfustenia întârzienia fărăpişenia căpuşenia încătuşenia ar fi Ram

katha cu inacces la sne în pleazna Indiei  mata Ganga confuzie strigată România scăpăm de identitate Bharat mântuit aia o să se reverse cu toată mediocritatea speţei asianice am scăpat de genunchieră fără thailanderă mă strigaseră prima România umanitară vă mai face dracu’ conferinţă

între păduchi obpraznici din şoaptă în şoaptă mai râdem de la Kanya Kumari în Kashmir sanatan adivasi pe fanatism contrastivitate sororală chefal keral pe hanumanitate n-am decât să spun n-am tradus domnule în fapt confuzia Sita ka Sita mata abia scriu toate foile să ne ajungă ştiţi că nu ştiu

atunci ce scriu uite mi-oi fi povestind psihologia cât v-a făcut auzită limba română nu mai povestii în furii Hanuma Chalisa  Coos scoase pe cocoaşă sanatana dharma e vishwa dharma mic tantalizări Ravana e sus până una alta  româneşte ghirlanda e pe post de cravată şi ecuson ne scufundă mireasa

rachetă ra manipulata daţi-vă voi toate poalele în cap dacă e pe Ramayana putea să fie şi pe sanscrită şsta cred că-l confundă pe Popeye cu Hanuman când mă apropii de sfârşitul foilor o dau pe vreo formă fixă de încheiere la nasturi câte nu uităm să nu ne uite gata  cu apreciere pentru reacţie

ceea ce întoarcem din continente un indo-europenism nostratic cu China mă munceşte impresia că sunt printre şi mai pârâţi ca mine nu lingvistic atuul lor mă anihilează pe ce nu pot fi ei ţi ce să mai am o oarece bioindie nu vorbesc eu tot altă existenţă o eliberare în toiul firitiselilor ăsta vorbeşte a

hrană rece mai la sud de Kashmir ce coşmar dumnealui întors pe ficat numărul a ajuns să mă defameze tot voi fetelor oţi fi cobit mă şuntaţi râcâiaţi rămăsei la emoţionalitate zero daţi-o cu discursurile neoiţelor o comunicare netrcută în program care poză care proză ferească-ne de pareză

orice ţară are ţigani o expoziţie de boemieni improvizaţi dă-I cu ţările musulmane creştine buddhiste şi-I bate exact Ramayana hinduizarea delegaţilor de-a Ramyana ai boicotat conferinţa din România tăicuţă cu traduchinezul pe alte bombeuri placecheuri maimuţăreală memaimuţicărească sub ares

ramayanic pe lanţ ghirlandic pe sfinţenii lichide întru vibrarea multitudinilor rar ce mă întorc în Ramayana am şi lungit-o cu flateria fiecare are câte-o bănuială eram singur nevorbitor de rău al vostru mă înrăirăţi bidiviu necântat m-aţi pus în cameră cu un lunatic constipat aşteptând să vedeţi

care pe care cu câtă decenţă n-am cerut cuvânt din dicţionar direct în ashram fiecare străin cu unul de la interne după mine Japonia Romulus pe moarte taică-meu paralizat sperasem vreo minune ramayanică forma e rândul şi rândul curândul munţii noştri colindele părinţii familia mai tare ca

moartea şi călătoria eu am vrut să-mi spăl vopsitoria trezirea compasiunii cel puţin şi la al doilea neam să ai şi piaţă să ai şi viaţă negru la faţă pe suprările din gările clasele doioasele şi ştii să ceri şi degeaba lungul drum ne potolim ţările în lacrimi neîngât număraţi ţările rîsetele capacanele lumea

are dreptatea respectului plăcere neconversaţia îmi face foarte bine s-ar putea să se lase cu euforie I-a uşuit de nu se văzură chiar barosano care ăsta fusese scopul şezământului lor îmi puneam şi eu căciula de cipilică n-ai voie să-ţi amesteci sentimentele oficial aşa se duse pe Gange şi mâine să fi

rămas obligaţiile nu depind de indispunerea ta aici începe bucuria nebucurei masochismul minţii de aventură cadou de copii ne uităm şi mai gata reciprocitatea din ăsta se rup foile câte una de nu înţelegeam vă dedicam ca tânăr dumnezeu să nu se uite la noi pe înţeles n-am vrut să mă explix din

păcate păcatele nu mi se văzură şi picai prost dacă e pe aşa e şi prea târziu

Inclusiv să-mi mai făcut plăcere planificaţi voi astrologic şi de-ald-astea puţini ştiu ce aş putea scrie chiar acum o porţie de hindi în orez n-apare decât înbăşcălie de cu ei Sri Ram Sri Ram hamare

dharmashastra întâi nevestele în sariuri apoi copilaşii a treia noapte mozaicului de petale nu înnebuneam eu decât dacă nu mă deboghizam ghayalizează şi inginerul pe Tulsidas îi pare rău şi lui se întâmplă ratarea peste leatul meu Ilie Sucea a dat un autobuz şi gata la antropologi alţii la literaţi

alţii la indologi alţii la educatori alţii şi-a luat Gangele din Jamuna pleavă ăle trei rânduri dinante a umor o să crească o să scadă ostilitatea noroc cu indonezienii amici descântanţi cor cu armoniu şi tabla în lotus îţi pui un şal de frumuseţe pe umărul stâng cum nu fuseserăm la concert dans poezie

toate în trei seri pe loc în township nu mă mai şi srazai mai bine bine că nu mă scufundai în confluenţi asta era Sergiule că se varsă da de când cu Ţiganiada mi se trase ştiu ei ce ştiu de nu mă lasă să vorbesc dacă are România presă liberă vai de mine latră câinele meu că mai şi fără un

narator introducător cântăreţelor se ajunge greu oriunde te îndrepţi fluviu eu vă las în hindi voi nu mă scoateţi din scris venirea încoace o fi având şi explicaţii chiar bănuiala vastităţii paradoxului ramayanic de ce-ar fi nevoie totuşi să-l iubim toţi pe Rama cel puţin Hanuman mi-a năvălit liniştea

din viclean cu uitătură nu-l scoase Ohno un fel de spectatori plătiţi un simbol să fi avut buzii şi un picior de beldie noi racii ne încenuşăm cleştar în conjuraţia înconjurătoare ne debranşază fato păi te prefăceai şii vezi kathak la fete Tagore voi Tagore eu pe-acolo mă întorc voce aveţi fetelor suflet

adoraţie să luăm adorarea de-o strălucire ne-om fi adorând ce ne lăudăm a adora pushpavatoaica ne mai dansează în lauda florilor pe din două de câte ori o să ne mai nenorocească meteul citeşte blondule cu ochi albaştri avioanele din averea gangetică a şefului cu cumul pe România mai greu pe

uşor amintirea de-a scrierea vorba lui taică-meu nu se înţelege nimc încă un spici de spice pice pe dezbrăcinarea florilor clopoţei şi dă-I şi trage-I orientule caraceresc slava ănfoiată nemurească-ne păcat ori neprihană praful gangetic două nevandabile pe o vandabilă aşa-şi vându la premii cărţile

nenea prem cu putere şi-odată mai dedicaţii mergem pe distanţe paralele nicăieri băciţele govindei ce-or mai fi jucat n-ai la ce întoarce fato nimeni urmă comunicarea copilărească s-a despicat dea domnul nu în limbă de şarpe dacă mor acum aia e mi-am adus-o din condei am întruchipat-o citind

pe Eminescu în cutremurul lui Popescu Ram o să mă rămurească ramavâslească ghirlanda pe lumânările aprnse fizicianul ministru Murli le destinse un fel de sinucidere în grup neanunţată bănuită cu femei refuginite băşica şi-o lua larevedere flăcăind şi încă ar fi bine pe nelibere rândul nu

se năruinduie licitaţia poate fi şi pe foi crăp în timpul prezentei cere un mlion per Phulpur şi alte cuvinte diagnostic să nu mai merg decât ca chief guest pe limba destinaţiei însăilată în altă existenţă doar merse printre cabotini mai mari maimuţărie cât curaj vă trebuia a vă face atâta curaj crăpaţi să-

mi prindeţi fierea în ficat punjabi ceva doi pe lada lui lada căpitanului crd că barbă de televiziune făcuse numele meu şi-l bârfisem în gând to pentru onctuozitate şi-a mai făcut de cârpe puiul de lele bine că l-am întâlnit înaintea începerii nu eşti om uman eşti om divin vei fi Tulsidas al României

care aia îmi şi va fi Ramayana ca atunci opt dansatoare zeiţe cu feţe acoperite şiruri perechi hore choefore măcar şi confluenţa dansată geaba credeaţi că-mi spuneţi scrisul bundel khandi se numeşte nu gharba casnicele ne cântară fetele ne dansară nevenind continuam anonimatul românesc  aşa fac

o figură donquijotescă pe compliment de formă fie de când am citit din Ţiganiada fe pentru că am zis că sunt creştin nea Vyas & comp m-au scos din cărţi să-le fie de bine parcă publicul nu se formalizase şi venisem primul la larevedere nici aia nu mă învăţase să cânt gata o experienţă

încheiată văd ce fac ce zici Plato pot să mă mai şi astâmpăr o să uit psihopatologia şi-mi voi recărunţi bătrâneţele ca căniţii Pragya la fine zisese de România nu de Ramayana nu poţi să le ai pe toate nu iau ciorapi voi vedea de ciment aia e templu Tulsidas a mers să scrie la Chitrakoot de n-aş

scrie islamic megaram-ramadan dar nici hindus m-aş recreştina nu-n Emaus chiar în poama-poema liberă da’ ce nevindere o libertate în hindi masivă propagandistă nici şcolarii n-or fi gustând-o plus ceva indologic legendar mi s-a luminat hindia Kadamban bas ca din pornire se mai întâmplă am

scrisul meu şi-n Chitrakoot ceea ce nu înseamnă că India nu m-a stimulat într-un fel sau altul totdeauna poate să mă şi omoare  ceea ce e tot nefatal natural mama mea dacă nu şi ţara am spus-o prea des nu nu sunt moarte ne certăm ne plinim în zvânări de aripi şi peceţi pe o natură mai rugată

ci dansurile noastre nerugăciune vorba cusătura ne tencuie într-o dumnezeire blândă discretă de-o necomitere absurdă cine vrea să-şi bată joc de mine să dea că nici oltean n-oi mai fi nici Lioară nici domn domn ba uite că da nu irozi chiar nici religie amintiri creştine în Chitrakoot dacă le spun mă

omoară ar fi şi aşa polemic mă ţin de firul meu neprezis nu mai amân licitaţia scapă o înavuţire dacă pe favoare pot ţine paerul meu mâine da cred că da o să cred şi eu altădată o ţin de dimineaţă şi d’al dracu da’ nu ezit cum aş vorbi Cristino pe-aproape-ţi în graţia indunezienilor primele tale amoruri

ce grave voi vorbiţi asta mi-e tăcerea ce să ne mai explicăm nu mai facem o mie de planuri voi spune public care e treaba pe lângă guvern o mălurirăm cât că eu zisei o zice c-am zis miră-te vrei da’ n-ai vrea să-mi zici ceva mă întrerupi din literă în Japonia nu epopeea colecţii recente de două

secole de vechi oaka şi kaiku de cuceriră lumea cât au buhul împărătesc narativitatea anecdotic religioasă hindusă cine ştie nu mă aşezai în cea lumină bat umbra râsul dansatoarei din subtilă magie scăldată în tinereţe pe recunoaşterea-respingere a fertilizatorilor la o adică de-ai gratuităţii cel

puţin începem să ne ştim discuţiei jocurile extreme ne pot înregistra ăsta om-om-uieşte ne perpele aşa şi eu a mai rămas la noapte nici o noapte că nu-mi luai ciorapii n-avusei cap de bază scrisul pe un rând numeri destui nu-s de-aş rămâne singur aş sta în lotus de n-aş face nici un gest hindigest

contre dn părţile noastre ricoşate teatralităţii n-am avut chef de comitere au şi pe comando cleftit-o fătăloaica şi fătălăul balamuci lăbăraia nu prea mai are mehlem prăjeala aceleiaşi mieroşenii coloroghettogarbe care pe studenţie cu nume de temple ce socoteli pe dicteu astrologic o fi

deducând  că păreri auspiciile constructive s-or fi arătat nici o idee de apropiere a Crăciunului măcar mâine la urnă şi eu cu părerea departe de voi mă doare că vă doare depărtarea mea cum şi-aminti ahimsa câte războaie de nu-l prosti prostata chinina întrerupere de haiku de sarcină de zbenguială

maţele ceţii nevăzute vieţii nămeţii beţii ce vogi de închipuire abţiguită lasă coloniile conţin ranchiună fertilizatorii în cursorul aerostatului de-un nisip clătinându-şi cămila prima impresie adevărat te şi decapitează cât ai încerca nu se dă adresa aproximativ trei şi încă pe atâţi nu ne

prindem datu’ din gură femeieşte oralitate sigură indiscreţie nediscuită simţiri de haos ce-au putut dumnealor să se urineze concomitent exact n-aş mai bea nici un ceai m-aş ţine cum ar fi duminică s-au dus somnurile dormţi vedem cu oracol pe retrezirea cărăuşiei superstiţia ne favorizează statul pe loc când pot scrie în caietul ăsta rigor mortis nativitate crăciun ăn ramayana de-o ţin pe haiku via

Ramayana ne apucă noaptea doine balade femei cu bade vino pe de dragoste bal balinez bol de orez kakavia minoritară pe lumină ce stingere defăimată fugndu-şi morţii nu ne-o fi lipsind mărgăritarul tehnic schizofreniei când scrisul sare apei obelisc solar din mal malaur uşor de înţeles neînţelesul

nepot oranj nebarcă daţi-vă la o parte vederea temple răsărit Ganga spui ce faimoasă posteritate aici nici azi nici mâine canon cataclism barca îmi umblă pe foc pe sub pod solar cum nu te-aş gândi şalului gâtului şag şaga şanti aum ritm tinerespir tinereţe retrasă suspecte arte nu-nţelegi nici eu

nimeni nu înţelege meditoversul citeşte jocuri nu mai juca vizia către Chitrakoot n-o vedeam de nimb ori duşmănia dusă poate ochii ei poate poetul poetul poem s-a potenţa prem s-a mela yogină haiku doină baladă pe o epopee în câmpuri cucu dimineaţa drumului praştie udul chemat la vale

oranj răsăritului obişnuindu-mi de-ţi spusese tălpi şuşu chacha te iartă cine dezice zicerea crâncenelor lungilor vremuri ieri alaltăieri pagini de pe brazdă târziu de vreme când se proţăpea înţelepciunii număr  părre căzu lecţie pe cal smulge animalelor osul din piele viaţa ar fi fost plictisul

nerăbdării căre Chitrakoot scandalul era la mine auzirăţi puteam ieşi basm mă abţin la ceai pe a dimineţilor ceaţă suptpusă ceai ne pina ji nahi cae în poze eu necântarul aşa scap şi de cursivitatea Gange lui însufleţind pe luntre aripi desculţe contrariilor două căruţe chemarăm şaman ce mai face

tate viu în covârşire îţi spun tot cât vrei ca pe o densitate tern ţârâită care-şi cântă rugi mai mult tabuuri sieşi cireşii niponi noroc de modest lingvism imaterial altfel a fi mort japonezi bine faceţi din graşi sfinţi sumo înhăţaţi-mă und-amintire Basho Tulsidas yatra a o transcrie minţea singură

bântuie duhurile din dumneavoastră atâta verde iarbă arbori Tulsidas scriind haikuuri gata Asia şi cu India în ea p veresie cine numai la rău se gândeşte bea ceai şi se pişă des ăla era bun de solul negru iarna să puiască turţ brusc negimnastic opririi consumaţii urina spălări exact mizerii inexactelor

zeiţe discriminate uite-se ele obnubilării din vis şoc yo-yo Gandhi supără-te ton auzindu-mi zgomote în salt mortal lipseşte aur din toamnă iarnă cădelniţat amurguri nalba neant salt trecut Chitrakoot junglă poetului ram lâncezire zar în podul palmelor munţi în vârf de linii mă durea capul

că nu mă durea capul îndurerării rânduri nescrise ce poezie ce sân noncăluşarii cum voi cu voi aşa nici eu cu ăi noi pe contemploid când se opreşte autobuzul şi eu de scris mă leg altfl se cade în cap scriindu-te rând unea primăveri cum meditaţi voi scriu eu vorbiţi cum nu tac duminica ioc fără puja

ruj fruntea nevopsind tilak nu tuşi tuşa din ochi cu ţipăt apoi a râs complacent cu osaticii Pentateucul Ramcharit Manas Tulsi cu doamne-doamne soare pe canal capra blondului babu nervi cu spargeri  bătrâna cu nas ţintat cerşetoare I jos căldăruşa ce puja om trage dacş mai curge Gange

în vine templu ni se pare prea necolindată iarna nici unul nu zici creştineşte a te lăsa ucis de cine ci alcâtelea întrerupere numărătorii haiku mi-ar fi ajutat la hopuri cu nalbă ferpare netriste aşa mai curge tulsidasia-n slokas şi mie Dunărea singuratică mă întrebasei Sulina albastră marea galbenă

Gangele marea humoasă Jamuna Dunărea altă gândire a zilelor din urmă te uitai la mine în amintire cum trec anii fără fin şi nevastă lăsămu-ne în mantre hopurile creştem credincioşi englezeşte ce femei cum s-or descurca aproape şi dinadins rehinduzat la loc încreştinare inspiri Ram Ram expiri

doamne Iisuse Hristoase cum iernăm pe colinde poate ramayanice lila e oricum şi acolo sfântă pe ce ghazal cadou chemarea femeilor la toaletă nu-n câmp ca ostaşii de-a dharma mai despiedicat japonezii or fi economisnd hârtia sau sufletul ori îşi împar nesfârşirea în jamseuri infantilism social

internaţionaliza(n)t pe-a mulţilor reproscriind crosa crocissima pasiunea paraclis cuvinte picură pe limbile străine chintesenţialitatea pe indieneşte personal lecţia de turnat pe gât fără buze din orice imbecilitate o academie te învaţă la toate relele popicule retorica pre puţinelor multelor vorbe

tăcerea neconcludentă în primitivitate dreptatea femeilor lângă Tulsidas tocmai el îndumnezeindu-şi eroul care vesele după atâta tristeţe cu şal alb pe umăr bătrânul locului bhaktişti lingvişti un poet hindustan cum c-am citit ştim noi ce ăştia ai mei or fi având grade mari şi capacitate obrăznicie

religioşie de nu e blestem poate fi bine mă tem Gangele Tulsi Ram Pushpavati e invidioasă pe pietrele peşterii ce văzură pa Rama Ram Darbar Godawari exil au dat-o maimuţele pe război sezum şi plânsem unde Rama şi Sita şezură şi se rugară să traverseze Ganga Sita kund Janaki kund chinezi

reci indieni calzi cu maimuţele mă scalzi peşti creştini indochini înălţare coborând Bethleem în Ayodhya chinezi ţigani din indieni oameni din maimuţele din aici ieşise fiinţa umană dac dinspre India pe înnoptate cititele hitite cu fetiţele  şi refuzului australianului Cristinei jai cinstire ritul

neconsolatorilor pandiţi peregrini de întuneric zgrunţuri pe drumul centru aceeaşi mână se compensează dubla rumoacere moare de varză arză cum vorbindu-vă convorbirăţi relele cu atac de cord te-o înnebuni în conopidărie părăginit discutaţi ce am discutat acum douăzeci de ani Ramanand

Sagar după Ramayana fă film Ţiganiada Budai-Deleanu Vasile Voiculescu film româno-indian Cleopa mort salt poetizat la nalbă către Citrakoot înapoierea pe de albastru refuz înfloritură auzi-ne limb limbii netraductibil din lac în minte Corint copii Medeei Ayodhya Sita hulită pe prefacere ce

mai suprafacere cu desfacere să tot treci peste Gange ziua şi noaptea la Allahabad în kakavin iramayana indoneziană o sloka de patru versuri  se citeşte şi de la cap la coadî şi de la coadă la cap la fel regele Tribhuvan părintele Nepalului niciodată sub India ori Anglia opt precepte opt mii de ani

trei crengi de mango pentru Brahma Rama este Iisus nevulnerabil faţă de oameni şi maimuţe pietrele strălucitoare şi nu funinginea mă visară scrumul vieţii fizice pe cerul verde de-atunci Dasagiri cu spaima blestemului n-a mai atins femeie fără voia ei blestemul eremitului se împlineşte

negreşit orbii arseseră cenuşă pe rugul fiului lor iar dacă a fost blestemat să sufere pentru fiul său spre moarte  se bucura neavând fiu că o să-l aibă chiar Rama mi se termină pixul editorului să-l vedem pe-al fertilizatorilor  când n-au regii băieţi şi merg la cât de îndepărtaţi asceţi Ramayana la

est evanghelia la vest coranul şi biblia la mijloc distribuţie a divinului creştere pe raţii de trăire şi ritualizare după climat după muzicalitate a fi în India pui sufletul peste chefuri amărâte mi-era de o scriere pe cât de liberă pe atât de tensionată dharmadramă româna este hindi pentru mine maternă-

eternă ramayanică adică românească magii geografice survenind actial-actant-actinie-acţiune fără sî creadă şi tot ne-ar face să credem religia biografică  ramayancristică intrăm în Varanasi cociobinţi cu dorul de părinţi meditatorul face mai mult cu autobuzele până la el în Nepal cu autobuzele ca

mine până în România tulsidez venii cu Valmiki găsii pe Tulsidas mă duc înapoi cu persoana mea o roată împlinită pelerinajul o oglindă superfluă înecarea bună fotografia lui Tulsidas Ohnosan nu mai ai Wattu ni-l dădusei nouă beţivul cu zece capete aici ai scris Ramcharit manas Tulsidas  cu ochii pe

Gange aceeaşi apă sfinţenie numai rugăciune scrisul poreclindu-se stropii cu numele tău Tulsighat unde dormişi cine să mai ştie somn versurile toată lumea şi-n ce barcă moghulă contemporan cu Mihai Viteazul bătrân ca Milton divinian ca Dante catastiful crimelor câtă nevoie aveai tu câtă India

de o renaştere a la carte toţi pe genunchii mamei Ganga nu e pământească izvorăşte din divin Benares din barcă 64 ghats băi 5000 ani Kasi Hanuman Chalisa cântată pe Gange pe din afară Vishvanat temple toţi zeii au culoare neagră în sud sunt dumnezeu sunt negru oată lumea la

Hanuman Vishnu cu 5 capete Brahma cu 4 templu plin pe poveste katha Rama nebun după el Tulsidas îşi părăseşte şi nevasta sfinţenia focului mistuind morţii zimţindu-I cerului ochilor rudelor apelor Gangelui incendiate de amurg acum s-a înnopta în templul lui Hanuman oranj faţă la faţă cu

negrul Kama Bali nu putea fi ucis decât din spate ţi-ar fi luat jumătate din putere pe Sita a alungat-o borţoasă de gura lumii a făcut un rău mic pentru un bine mai mare pledează ghandianul Rama cu săgeţi Krishna cu disc nefolosit pune pe Arjuna peste meşteri Budha nu mai are arme omorârea pe

la spate ţi alungarea Sitei nu se află în Tulsi numai în Valmiki şi aici o evoluţie poate urăsc caietul ăsta făcând loc de altul de-I scurtez rândurile pe versificate îţi spun de Dante de Angelus Silesius nu că Tulsidas era nebun după dumnezeu bhakti vorbitul la lume multă un fel de umor uneori iar

oratorie de templu turuită răstită gesticulată din oranj ce de temple ce templificare glume lumea râde de ce sunt negru ca Durga acum ajută-mă doamne că m-ai lăsat ca menindu-mă Gabriel cu fereastra deschisă după perdea şalele din Ierusalim îndreptate nu s-au încovoiat stau drept în faţa ta

printre clopote şi nocturne discoteci mantrice ca pentru toate ghat-urile şi pentru cei mereu arzând flăcări mai temple flăcări mai bordeie  alte nume ale lui Hanuman Maruti Pavanakumara Vayusuta Anjaneya Kesarinandana Mahavira Bajarangi Sankatamocana cu orice autopsie zeiască la Shiva

ajungi invocaţia de deschidere Ganapati ca mereu Gangaji Tulsidasji Gosvamiji maharaj chiar aşa pe Gange sufletrup vorbele liniştirii cu swami numai străinii bărcuiţi ambusattvic şi eu îl privisem din gang  of pe Ganga Tulsidas Mishra Ramji Gangaji reparaţie gangetică pe Tulsi ghat cu atribuire

cu inscripţionare oratoria de templu în secol nevoie de lumină lumea nu poate fi salvată decât de Ramcharit manas soarele răsare întâi în Japonia de răceală nu-mi pot produce vocea cum nu crede Rama românului românul lui Rama nu crede cum nu crede Eminescu spânului spânul lui Creană nu

crede cum nu crede mersul demersul merele nu se cred amare nici o credinţă pe lume ca pe lumea cealaltă învierea ne înghesuim ca în renul indian ca în multiplicarea victimelor chelfănim posibilităţi de ceaţă răzbunăm continuităţile securiste numai ce se uită în ochii tăi dacă ai uitat îţi

amintesc circulă Balzac să fi fost la Varanasi  de la noi Eliade după Alecu Ghica apoi Sergiu Al George şi noi abia mai nimerirăm plecarea văzui adevărul Ganga coada ochiului citind Hanuman Chalisa Călin Nebunul e Hanuman kalidasian-eminescian cryta tretha satya kali

HANUMAN CHALISA

închinare lui Rama prin Rama suntem neatinşi de tină

fără Rama sălaşul stăpânul universului unde am poposi

cât vor exista munţii şi vor curge râurile

tot atâta vreme Ramayana va dăinui

sri hanuman calisa

doha

la picioarele lotusului guru praful spălându-mi oglinda inimii

imn înalţ lui Sri Rama Chandra sfânt Rghu dând împătrite împliniri

neştiutor fiind rogu-te Hanuman fiu al lui Pavan

fă-mă tare cu minte nesărman

           jai Hanuman ocean bun de har

jai domn maimuţelor cânt tropar (1)

sol prea puternic lui Rama

Ajnani Pavan ţi-s tata mama (2)

Mahavira fulger luminatului

misttuie bezna păcatului (3)

frumos te-arăţi în aur viu

păr creţ urechi de bidiviu (4)

fulger porţi şi steag în vânt

pe umăr cu fir munja sfânt (5)

Shankara reîncarnat din Kesari

lumea te laudă la fruntarii (6)

totvăzător curat înţelept

lui Rama stai de-a dreapta drept (7)

te afunzi în rugăciuni cu inima

Rama Sita Lakshman a psalmodia (8)

spăsit în faţa mamei Sita dinadins

făcut în gripsor Lanka ai aprins (9)

în uriaşa-ţi făţişare

gripsori fărâmi lui Rama chemare (10)

cu ierburi sanjivani lui Lakshman dai viaţă

Sri Rama bucuros re ia în braţă (11)

Rama grăit-a cum precum Bharata

frate-i eşti şi te-a lăudat (12)

domnul lui Lakshmi te-a îmbrăţişat

zicând Shesnaga slava ţi-a cântat (13)

şi Sanaka Brahma aurori

Narada Sarada ţi-s lăudători (14)

şi mai şi poeţii însuşi Yama

Kubera Digapala îţi dau seama (15)

îi redai lui Sugriva coroana

cum binecuvântă Sri Rama (16)

la sfatu-ţi Vibhishana rege

se primi în Lanka după lege (17)

soare-ai înghiţit din nesfârşire

ca pe o poamă cu îndulcire (18)

în gâtlej cu inelul lui dumnezeu

oceanul l-ai sărit ca un smeu (19)

de dragul tău nici o piedică

pe lume nu ne împiedică (20)

spre Rama numai tu voie dai

eşti paznic domnului la rai (21)

cui dărui pavăza-ţi ferice

că nici o frică va să-l strice (22)

când urli tremură trei glii

tăria singur ţi-o ţii (23)

duhuri rele n-aduc smântă

domn Mahavira cui rugi îţi cântă (24)

lui Hanuman cel rugător

se vindecă de boală şi de dor (25)

cu Hanuman în inimă şi gând

necazurile pier pe rând (26)

Sri Rama e stăpân pe fire

ci tu i-ai împlinit menire (27)

cui îi plineşti o dorinţă

rodeşte a sa fiinţă (28)

în patru yugas ţie mărire

cum străluceşti în nesfârşire (29)

tu Mahavira drag lui Rama

ţii sfinţi în gripsori dai iama (30)

opt siddhi şi nouă nidhi îmbii

mamei Janaki cuvântul îl ţii (31)

Rama ambrozie tu oştean

domnului Raghupati an d’an (32)

la Rama ajung de-ţi cânt numele

vieţile nemaisuferindu-mi-le (33)

de pe tărâmul lu Sri Rama în cânt

preamărindu-l viu iar pe pământ (34)

nu-i doară pe alţi zei ci slujind

lui Hanuman nu mai ai jind (36)

jai jai jai Hanuman milos fi-mi

învăţător din dumnezeimi (37)

se mântuie se binecuvântă

cine de o sută de ani ruga asta o cântă (38)

citind lui Hanuman patruzeci

domnul îţi ia necazul pe veci (39)

Tulsidas lui Hari închini-mă

o Hanuman veşnic în inimă (40)

doha

o Sri Hanuman fiu al lui Pavan inimii ursită

cu Sri Rama Lakshmana şi Sita