Soarele destrucţiei

   George ANCA

 ~ poeme inedite ~

cuprins

statuie

lăsat în zori

corp social

aşteptându-mă India

pe 30 muri's-a

chiparos

soarele destrucţiei

blestem de neam

îmi pare rău

statuie

stauie în stare

aer pe cale

munţi cutreierase

în carne şi oase

pe creastă Cristoase

lumina în faţă

mormântul se suge

ceasurile înghit

viaţa de apoi

oastea bate

o cărare în război

viespile albinele

zburaţi cu noi

lemn de căprior

cancer mamă dor

sâmbăta mea

e sâmbăta

nu te sperie

nu se sperie

cei ce suntem

ne cunoaştem

aud

cuc

nu mai e

mama

plecată cu miere

să vină îndărăt

n-aş mai merge

până mâine

în pământ la

întoarcere de sine

în pământ

râd cu tine

te-ai întors

din lume înapoi

timp

frate nenăscut

cu morţii

în horă

n-or fi ştiind

cine a murit

ne-am părăsit

obiceiurile

bocetul în

lumina soarelui

nu te-or plânge

duioşie pururi

necutremurată

voci şuşotind

scrisul

spunându-mi

 mamă

făcută din morfină

linişte de candelă

răsfirată printre

povestea vieţii

o văd ce-o văd

şi n-o mai văd

ronţăie patru-cinci cornuri

apoi soarbe ciorba

de soare şi de sicriu

mâine e prea devreme

joi prea târziu vreau să

am de cine mă despărţi

nu de alt chip

punga de var pe piept

frumoasă zi nu mai

există şi mama

visele tatălui ei

în somnul oamenilor

chemând-o acolo

unde e bine

copaci şi femei

trebăluind pomană

piept greu printre

oamenii uşori de femeia

născătoare de mine

mă înghesui pe jurnalul

nefericirii de a fi

Maria Maria Maria

mama sora fata

privirea i s-a închis cu aripi

şi le potrivea învăluia

numele chipurile iertările

patru ouă de raţă

şi lapte acru gustul

trage şi la ceaiul de

coji de nuci al Mariei

m-am trezit statuie

vedenia din faţă

se spulberă şi voi răsări

înaintea nimănui

am sărit ca fericitul

năpustindu-mă urs

într-o miere necunoscută

medium întrerup

mişcările să nu plec

să mă întorc

în timpul zilei

jug fără gât

plăvan doborât

hăi Surane

da'n ce an e

dodii duse

ca să nu se

                        1976

lăsat în zori

lăsat în zori

la stânga învârtit

pe alb cadran

să cad pe frunte

adânc risipit

la îngropăciuni

pomenit într-o

limbă de şerpi

fluierată în văi

soarelui

în întâmpinare

peste piatră

fiinţă oprită

în umbrele zeilor

umflate de vânt

numai a ta,

doamne, moartea,

mai presus de fire

şi viaţa numai

a noastră pierdută

de zilele de aur

pe cale

pasul

în zori

gurile

cântecul

copiilor

târgul

cerului

pe pământ

să nu se

stingă

mama

să-şi răscumpere

viaţa

de apoi

din munţi

împins

la vale

case

zugrăvite

de fulger

schimb faţa

cu a unui

meteorit

lut mă

sculptează

cerul

ajuns cu ochii

în mare râule

pe tine te vezi

albia

se umple

de zeu

obraz de stei

şoaptă căpătâi

alor mei

tu adormind

eu rămânând treaz

până a treia zi.

                        1976

corp social

corp social pe masa de operaţie

se pretinde recunoştinţa muribundei

sleită cât să nu-şi mai iubească fiii

poate toţi avortaţii în scripte

numai cu moarte fără de naştere

am citit din Boian partea neîntoarsă

linia Iaşului linia adevărului antiacademie

abia nu se mai certaseră femeile

care cu rusul care cu doctoratul

bătrânii împinşi la ultimatum

periferia tinereţii dansată etnic

cum să nu-ţi fie teamă dacă eşti

dacă eşti in gamba dacă eşti tu

toate erau toate cele trei căptuşeli

ale altor căptuşeli între etaje

pe după oboseală şi somnolenţă

scapătă vremea vieţii tale cuminte

nu te-ai opri n-ai mai dispărea

ne tot părem dispărem disperăm

dispare cine nu disperă disperă cine dispare

ei şi de câte ori nu ne autonaştem

că prea ne sinucisesem ca proştii

glume rare fredonare tribologică

arinii înscăunării lui Ştefan

patria istorică îţi vei tot ieşi din minţi

la cap se va găsi cine să-ţi dea

pe basmul scris irminiutic lasă

cultul lui pentru tine până la moarte

cultul tău pentru el tot până atunci

cum de-atunci nu-ţi mai e frică de moarte

ferească-ne Dumnezeu nu şi de mamele noastre

a mea când nu mai este decât etern secret

a ta îndoindu-şi prin tine identitatea

afară e soare morţii mai nicăieri

câţi nu se ucid pentru pământ

şi sfatul intergenerativ de nimic

vin ele narcisele şi bătrânica moarte le va vinde

bucovineanul matematic mai mult în mintea mea

cum nici între Boian şi Prigoreni de-al nostru

bustul lui taică-meu pe pământ

toţi ne avem pe unde ne şi născusem

ziua morţii şi ziua naşterii una

topos cu topos om cu om

mai va reîncarnarea sceptrului

prosternat în codrii Cosminului

rar o dată pe an măcar pe săptămână

săgeată dinspre amintirea divină

rugăciunea altruismelor nule

un ce eroic şi nu te-ai mai gândi

mai multe înţelesuri ne ţin pe loc

matematicianul îşi zice constructor

eu doar mi-am spus să scriu caietul

unui singur vers până la capăt

când la întoarcere mă căutasei

înfrăţeşte-te cu greul golului de tată

încotro să-ţi mai îndrepţi plictis şi lene

deodată cu geamul deschis în maya

din ce în ce frumuseţea cerului peste noi

părinţii cu apele şi pământul scăldându-i

puţină lume voi vedea din tinereţe

adânc în noi prea rar faţă la faţă

de dragul ispăşirii insondabile blesteme

zidiţi duşmanii în de ei citite litere

pătruns tăcerilor cereşti de-ai orbi

ramurile spre înfrunzire zile spre babe

primăvară în primăvară încă anii tăi

carnea vie a vieţii după moartea tatălui

Năiţă şi l-a pierdut înaintea amintirii

noi ne-om fi lamentând pe verticală

cum n-ar mai exista o carte în româneşte

c-a doua zi l-am făcut ţigan pe Figaro

e muzician frizer fertil vorbeşte de India

pe seară orice invazie ne abate amaru'

destulă imaginaţie negativă şi-n zona noastră

aş scrie nu m-ai citi nu scriu mă citeşti

rămânem în povestea de februarie

în martie vom vorbi de Mahatma

să nu te mai prind că înjuri când vine cineva

noaptea nu mai avu altă noimă

printre stâncile şi valurile australiene

din oceanu Paşnic spre Cernăuţi

etnos topos abur veşniciei

călcării în picioare de toţi

nuduri pânza de păianjen

ne-a mai rămas din frig imacularea

de îngropare copoi jur-împrejur

scăpat arest nu-ţi voi suna copiii

tu i-ai avut ei parcă nu te au

din ce în ce puţini la căpătâi

apocalipsă fără ultimul copil

neolitic de Dunăre şi-aşa pe plute

în zgomotul tuturor libertăţilor

fără premeditare plus absenţa

                                                1994

aşteptându-mă India

aşteptându-mă India

cât o aneantizare

de nu pică fisa-turbulenţă

empatizând cobele

din trepidaţiile voastre

în Viena coţofenelor

cum dracu' să nu scrii versuri

când proză n-ai ce

ea e ochelaristă ăla plânge

pe speza-mi nevieneză tribali

cămărăşeni corvoditori tărăbăşenie

maică-mea numai cancer

taică-meu numai paralizie

tensiune candidoză adenom

aflăm că ne vom dizolva

prisosinţă de cormorani

aseară ne-a anunţat Kissinger

că la revedere eu spre India

fugiţi mai repede în cârje

tocaţi atemporalitatea

prepuţul ferfeniţă

akash ne-am apropiat

rotunjime saturniană

în casă o esoterie

somnambulare euforică

scris complet neromantic

frumoaselor staţi-mi în durere

ce s-a ales de odaliscă

ne-om calma până mâine

trezirea unora somnul altora

albii cu focul negrii cu zăpada

am fi şi stat de vorbă cormoran

cor man mor cor an

an mor car an cor mor

sa re ga ma pa da ni sa

sa ni da pa ma ga re sa

acelaşi şi în japoneză

să nu mor să nu fiu omorât

să ne sfătuim cu desenele

putem căpătui tăieturi de capete

coautorate fatalităţi

dansul religiozităţii

Jha recitase din Hanuman Chalisa a mea

cum o să stai Rupendra la Rohia

fără de fiu-tău Tirthankara

ai şi menajeră drăguţă

inexistente nemaidomestice maimuţe

unde eşti Hanuman cu armata

la ceainărie bună dimineaţa

cronica-mi nostradamică în India

citesc în crizanteme un jain

dansant în sculpturare bust

cu neştiinţa nudului prin in

copiii se aud ajun isust

mai braţelor pe verde strin

făr' de ucidere în Zlataust

citi-vom vârcolacul submarin

din Rajsamand deşertului kaust

ci liniştea de te-nflorise

la întâlniri trahee solo

fără o zi de şcoală vise

apoi petale în tremolo

brusc avatar brav Dionise

cu vinul stors cât mai încolo

cum mă trezesc război în pace

că nu Vasile Voiculescu sunt

în Rajasamund jain la carapace

cum şi istoriilor Selinunt

din cântul prim întors încoace

TA ba Mircea Eliade munt'

ori decât anuvrata mai mărunt

ţipa-vom meditaţii de cu dor

că nu vă auzii instantaneu

lui Mahavira neucis odor

pe rupere că bunul Dumnezeu

în ocna marmorei ci orbitor

din mătrăgună în sanscritul eu

acuma ţin sonet jain la cheu

din ziua lui Arihantanam

uman sfinţie Dumnezeu

a doua-n fapt namo sidhanam

prin sufletele eteree

a treia-n jos Ayarianam

cu pe pământ chiar sfântul ce e

a patra nam Uvajhayanam

cu diaconi de-aure înalţi

namo loye sabba sahunam

într-o cincire psalte psalţi

rebreaniana Gungunam

într-o plecare mă încalţi

Crăciunului magheranam

Namo Arihantanam

Namo Sidhanam

Namo Ayarianam

Namo Uvajhayanam

Namo Loye Sabba Sahunam

doamne cât nu m-ai vedea

măre şi copil de domn

tu-n Tamil Nadu jain

amândoi în Rajsamand

toţi de-o mamă pân' la Mecca

umăr nou Ierusalim

thirtankarii ne hrăniră

înnodarea nudului

ce şi nara dreaptă soare

cald a stângă luna zor

neutrală minte-ahimsa

pe nimeni să nu omor

dacă şi o fi fost cazul

bine te născuşi vedere

mâna ta Mircea pe ţeastă

nepalmă de la nevastă

exersarea capului

bătrân handicapului

l-ai avut cu yoga verde

mă Crăciun salută berde

ba mai paşnică parikşa

de te poartă mai ca rikşa

unde joacă românească

swami de-mi da rourască

nu mă plâng de ne'nfiere

nici de-a îngerului fiere

ce şi-n Mizoram Keral

Nagaland augural

copilule palat în pace sfântă

prin şiruri dune basorelief

alt dans culorii nicio smântă

că-nchipuiri spre miliarde chef

glumiseţi you don't worry cântă

şi muezinului salam alef

nu mă desbântui somnului gherghef

desen pe plastic nicio trântă

pe când colindele sar prea departe

şi ascultăm ca de ahimsa

ne-o curăţa-n arcade sparte

cu versul meu că nim s-a

şi nimeni să-l citească-n arte

din naştere nesinucişi să fim sa'

te duseşi Crăciunule

unule niciunule

rabi kabbalistule

pe Iordan pe Vistule

dintr-un sânge sărutat

cercul rugilor palat

astăzi s-a născut Hristos

Mesia chip luminos

tu că daruri la copii

dacă mesia n-o fi

lacrima de mulţumire

după Mizoram citire

nevastă-ta mă chemase

că a spus şi lui Tănase

iei din tot misteriot

cu pupatul meu cu tot

o depresie şcolară

ăla pe a coronară

frigul vă încarceră

vulturului arceră

nu-l mai fi ţinut de mână

în tamilă pe o rână

întrebare grea răspuns

nici cuţitului neuns

cât un dromader sub Toto

să ne pieptene de loto

naşterea numai a voastră

Tatăl nostru la fereastră

visându-şi sâni din duşi vivivi

acest ninivean strivi-va

din nevedere prin câţi bivi

decapitaţi cooperativa

şi noi nonviolenţi harapnic

în şarpe şirei paragon

din teatru cu sfânt nud retrapnic

trăgându-ne deşert eon

bine de timp pierdui o zi

inexistentă uitucelii

sat cit anand a ne mai fi

din dhvani vibratili micelii

crăpată lancea deget di

cămilă ne din Boticelli

că şi jainii sunt puţini

din ortodocşi nerăzboini

budiştii şi se întristează

durerilor să nu se vază

asceţii ceţii înfloresc

în pieptul mahapranamesc

de solzi pândit un animal

te dai pe el şi nu e cal

cult ceai băut diamantin

în pura conştiinţă chin

fără aba nerâs la nud

împleticea zborul garud

slalom de mituri pilde lid

cântat de maici jaineid

vă spun ascunşilor dorim

de nefiinţă ţintirim

iar poză cărăuşele

pe cap cu căldăruşele

eu colindului pârnău

Gandhi templu de bulău

pe aşa nici văicăreli

orienturi ori mandeli

dirijeze-ne Mandeal

filarmonica pe deal

nici de bătut în dhvani van

o toacă mie răstocan

şi scrie dacă vers

jain de nu şi şters

                        decembrie 2007

pe 30 muri's-a

pe 30 muri's-a

femeia din Orissa

un an mai sus în gheaţă

o ard azi-dimineaţă

de Anul Nou cu neam

din inimă ne beam

în pânză de sac

pe malul de lac

praf roşu pe pânză

ardere de rânză

coborau pe coastă

să o ardă bastă

din Orissa pân' aici

o-ngropaţi ca pe mai mici

muream eu mai întrebaţi

dacă am soră şi fraţi

dacă nu iar mă ardeaţi

de femeie orissaţi

de-a dansat oddissi văz

mânânci calule ovăz

tu mai vegetarian

decât al iepei cârlan

cum şi noaptea de an nou

becuri moartei cer cavou

de dormiseră-n recepţii

acum plâng ferit cu drepţii

harul ei pe deal în jos

profeţiei adaos

închisă biblioteca

suntem hindu pân' la Mecca

locul sombru dealuri ţâţe

de femeie ne aţâţe

cum invidiem o mumă

focului şi nu în humă

oase lângă oase medii

matematicei acedii

tu spre mine îţi îndrepţi

veveriţo înţelepţi

nici solemn leşul pe lemn

îmbrăcat în untdelemn

vara ar fi fost problem

direct focului edem

femeia din Orissa moartă

în Rajsamand de anul nou

ca luna fie-mi altcând poartă

nu de pământ nu la cavou

când voi fi renunţat la anii

din dramul harului ascuns

ea îmi va reproşa faci nani

când eu pe targă te vreu uns

nici nu ştiam că eşti femeie

ca mine de bătrână luna

luceafăru-şi pierdu scânteie

şi ea în soare cu Arjuna

mai suntem fraţii sor' orissa

cenuşa nu ne risipi-s-a

cum a venit ea să ne moară

şi mie ultim de pe scară

mulţi pelerini în accident

deunăzi puseră de-advent

ci ea abia pe-aici ferpar

îşi află dumnezeu-ar

mai tânără se duse mama

de am rămas cu Sita-Rama

de apăsat de stat în cot

părintele mi-e Savaot

şi taică-meu paralizat

nici nu s-a mai incinerat

mă uit în lac la Rajsamand

de anul nou cu moarta brand

cu lemne mănăstiri arzând

de trupuri duse fără gând

până ce capul explodând

cu sufletul şi iar curând

mi-erai din fraţi mijloacă

surorile nu-mi tacă

şamanele la toacă

franţuza pe răstoacă

dă doamne frumuseţii

din moarte arta vieţii

în suflet mi-o aşază

să-mi ţie veşnic rază

eram pe deal de după an

la ras în floare indian

nu potopisem nici din ahimsa moira

mioara stropşită otravă Dejaneira

haina lui Hercule manta de odă

marmora în Rajsamand pe o modă

când murişi femeie din Orissa de spusei

lui Alecu Ghica ai tăi ale noastre ai ei

te întrebai ce mai cauţi a coastă în jos

cum crucea încă i-ar fi grea domnului nostru Hristos

şi-n puşcărie l-ar scrie şi Sergiu pe Morse

parcă şi Mircea de Mahatma of course

Vinod îmi scrise ca la al Gitei traducător

trecere din picioare tot de inimă făr'dolor

îmi leg hăţurile de e marmoră neagră

şi în costum cu cravată mă îmbolnăvesc de pelagră

văzui nu din tragic pe nepopeşte

nu muzica ne în loc peşte

înfăşată de moarte nu născut

aşteptatul şi-n părţile noastre sub scut

mă lănceşte soarele în creierul drept

prin părul albit de neînţelept

nenumărul rugătorilor pretutindeni

ne-o bucla amintirea pân' de armindeni

cum se şi rima în proletcult neadult

peste tinereţile cui nu mă mai ascult

rimăceală himaceală orissană osană

de când furoarea lui dumnezeu rentase

mai aveaţi popoare mame oase

moartă acoperită de suflări caravană

m-a luat soarta cum pleci

să nu te mai întorci pe veci

numai că a ei fu credinţa

înfăşurat golul sariul catrinţa

asceţii în meditaţie asceta

nu se cunoscuse în Veta

maică-mea de ne rimă aminte

cu noi gata aceloraşi morminte

cum moartea ei atunci nu-mi pese

c-ajung ori nu în casă de mirese

că nu mai văd jaine scrisuri

din iadul fără paradisuri

ori paradisul fără iaduri

de ne abţinem rele vaduri

de tragedie vorba nu fu

al soarelui floral burdufu'

iernatic înflorit în Rajsamand

al cântului jain smarand

de gât cu piatra karma a muri

înveseleşti palatul de copii

un plâns din cultul neştiut

nici bucure-se shinto zeu dac lut

Zalmoxe ne cunoaşte mai rar şi noi pe el

mă ierte de nu japca trezitul de Costel

femeia asta rar să ne fi spus

cuvântul de drag morţii şi Isus

se duse rază arză cenuşă de butucă

mă-ntrebi părinţilor de tineri ducă

                                                1 ianuarie 2008

chiparos

chiparos

chiparos

îngropător de grâu

în San Remy

înverzită pânză

râul de aur macii

zboare tablourile

în original

a te sculpta

marea maternă

labirint reîncarnărilor

jertfit dumnezeu pictural

pădurea vana nirvana

paralel mercurul

nepicturală supravieţuire

se sfârtecă arbuştii

în Pompei

visându-te

la aceeaşi fereastră

oceanul ceresc

în golul credinţei

îmi limpezeşti

cărarea din urmă

vendetta veveriţă

n-am mai răni

în alţii karma

în liniştea muzicalităţii

pe hartă în sus

circulaţie imaginară

plonjasei în chiparos

ne călătorim în turnir

pictorul inelului

înghiţit de peşte

cine te înrămează

cine te atârnă

licitaţie libaţie

bolovanul întunecos

edict mistralului  galben

ce zice lumea de

cerealele lui Van Gogh

ronţăite pe şine

fiecare cu frumuseţea lui

l-ai fi preferat pe Tănase

ospăţului meu din Van Gogh

corpul e puţin obosit

lucrurile le zvârlim

se întinde roata

pe ultim urcuş

groapa dracului

din fundul pământului

mă scrie cu spatele

pe ce loc încetinit în exces

nu m-aş împăia

în lipsa păsărilor

nemaiîmpuşcate

la noi se sărută morţii

vă sări camăta

ce de azi mă

ţinu de mâna vorbei

al câtelea rând

citi-mă-voi din inerţie

căpiţa în vâlcică

să ne iubim străinul

c-aşa e dumnezeu

umbrit chiparosul

peisaj portretul

el nu ne privea

mi-alesei m-alese

singurătatea acestor

priviri către Provenţa

cu ochii lui Van Gogh

chiparos de păduri

cutreiere Diana

îndrăgostitului Acteon

Petrarca în Avignon

înaintea picturii

pensiero dominante

ajuns la vorba voastră

cât să mă călcaţi

în picioare de drag

şi nu mă răpuneţi

voi nu sunteţi într-o ureche

ci la Reghin eu în Sâncrăieni

ne târâie dragoste veche

din cântece fără pereche

divorţate de streche

nu suntem de cap

capete ne apasă

tangăm scoarţa

ştiindu-mă la fereastra

unde pictasei

cuptor pe dărâmate

deprimă împrejurimi

torturat de galben rod

cerul şi pământul

cu nebunie cu tot

prea anotimp rămasul

nu mă mai uit ba da

colinele dulceaţă

letargiei de-o viaţă

să vă încânt de faţă

eros maur

dar din dar

ars foc ars picto

mă dau de gol

cât mai în dodii

tensiunea tabloului

sufletului crai

spovedanie certaldă

ne-om mai înţelege

iubirea în lege

în bucurie bronz topesc

se pornesc şi brazii

în risipire liberă

pe ei citiţi-mă

în discuţie cu Van Gogh

alb turn

salută chiparosul

de-o spaimă

lăuntrică

vindecându-se

n-am credinţei prana

mă întorc din Provenţa

urcându-mi reverenţa

caut salamandra

sudului în Andra

nordici fecioraşi

voi să nu fi fost

skalzi troieni

colind de Crăciun

al lui Tagore gorun

Cămila

Cămila Ceahlăului

niciun epilog nepoate

doar ştii bunicule

că lumea e a celor cu bani

geaba ţii cu provincia

nu-ţi cerşesc iubirea nepoate

n-ai citit nicio carte

ce profesori şi ăştia

nimeni nu lucrează

pentru ţară

spitalul decorat

cu picturile pacienţilor

originalele la Arles

natura eroziune

doar chiparoşii

pădure dintr-un foc

negru zdrenţuind

buclele aerului

Provenţa Andra bani de

un tablou de Van Gogh

pictor avatar campestru

fluviul feţelor lui Crist

chiparosul stejar

clocotul grâului

clopoţit de maci

ne lipsise şi

noaptea asta

tu ori săditorul tău

plus pictorul avatar

semănând grâului

spitalul Ceahlăului

nu l-om picta

din uscate culori

mai o şănţuire

a sărutului înflorit

nunţile norilor

pe grâna chiparosului

încotro s-o apucăm

de-am fi macii

mocăniţa neagră

sunt chiar în fereastra

spitalului

perdele însorite

trezia spulber

viziunii

în munţi obscurizaţi

în chiparos înjunghiind

aripa îngerească

spre hohotul bolgiilor

respirăm aerul nebunului

anul tabloului

urmat de prefissi notizen

când mi-ar mai

trebui timp

de somn după drum

secerători

secerători o zare

spre vârf de chiparos

cu munţii la culcare

sub dansul furtunos

ne-am ţine mirişti soare

de-ar răsări pe dos

a scaldei ocultare

culorii abanos

formatul se anunţă

lipsirea lui Cezanne

ci lanul doar grăunţă

lumina măgheran

ponoarele zgrăbunţă

magog vincentian

mă aflu în uraniu

deposedat de sine

ori scaldul fără craniu

la mai închise mine

stau renilor de saniu

a luneca terţine

străluci năluci de staniu

pe locul fără cine

sandala pe mandala

de-a morii alandala

mai calce capitala

Salerno pe închise

Provenţa la Remy se

în aer porolise

mă ţin de Pârscov Avignon

medievalelor speranţe

din merele spre bastion

la paradisuri coate stanţe

de nici myssorian amvon

Khalil n-ar rotunji libanţe

mi-oi avatar daimonion

picta van goghienei Franţe

lăsăm pe Rhone cocardă

cu norii să ne ardă

secerătură bardă

am fi îndoitura

pe pască ura gura

demonilor asura

scăpate expectaţii

cu doctorul scăpaţii

prieten de libaţii

liberţi agonizaţii

uitţi-vă afară

zvârliţi-vă pe scară

din cerişte scărară

pe jarişte de vară

o oră îmi mai dară

carenţei din patern

comandă sonetară

moi ţarine pe stern

de-a grâul să răsară

părintelui etern

premersă călăuză

aripile pe duză

ori îngera lehuză

premeargă-ne ecluză

parcată parcă morii

secaţi şi sicomorii

secante mendatorii

în loc de iluzorii

şi un Khalil Gibran

Van Gogh american

român myssorian

aleargă-se algie

pictată profeţie

perspectivată ţie

persoana se înşiră

cădelniţată şiră

de ne şi pomeniră

mirenilor la miră

ce treaptă sibilină

închipuită cină

la cinul de albină

comorilor din mină

ce-mi taie carotida

a răsuna firida

umbrindu-ne absida

trăim pe ace negre

culcându-ne pe zegre

trezindu-ne în pegre

zbate-te mă zbat

galben şi palat

moalelui ouat

de la scăpătat

nu m-ai sonetat

că m-ai săgetat

nu m-ai săgetat

că m-ai dodiat

trece-mă terţină

râului de vină

păcii salamină

chiparosul altul

numelui cu psaltul

tăietorul daltu-l

nici cu Hanuman pe cai

nici duhovnic să nu ai

rădăcină coborai

c-a venit luna lui mai

pajişte te întindeai

baladă te călăreai

din peisaj reieşeai

şi că bine îţi păreai

sant cu sânt întrevedeai

cerurile spălăceai

pentru norii de pe plai

într-o vale nemai rai

că pietroiul jerăgai

nu mai sfârâie alai

nu-mi pot permite legendă

pe astă Van Gogh agendă

niciun sonet o tiradă

capul spre irodiadă

mi-aş depăşi torţionarul

mai presărându-vă harul

sărăriul saru-l

piperul mărarul

trec de caraulă

paşterea sătulă

peştera abulă

nu mai profetul

buhaiul procletul

tatăl pe încetul

                        2009

soarele destrucţiei

soarele destrucţiei

pisania citită de Iorga

în curtea Rudenilor

nu ne mai lăsăm

pe muzică veche

delegaţi delirului

am miniaturizat nenorocirea

iubirea însumată florilor

veştejită norilor

s-or fărâma păduri

din toiul preajungerilor

o aprofundare înecul

munţii din grâu

sub chiparos Ceahlău

alchimie învârtejită

născuţii la ţară

aparenţe îngropară

în ritmul picturii bizantine

agenda se poate ceda

spitalului din San Remy

sau muzeului din Arles

pasărea planează

în căutarea personajelor

flori ochelari de soare

adio ţărănime muncitoare

nici Ion nici Moromete pe ogoare

ale puşcăriilor fuioare

citită spumă în Ieud

am putea fi rotacuzaţi

cine suntem din Gauguin

algele negre pictează

fantomele oceanelor pictori

mă ţine în loc Sakuntala

copiii zidesc biserici de

nisip pe plajă ca să

trezească marea la credinţă

personajele la alegerea

actorilor respectivi

care fac şi regia

câlţi pe ţeava prăfuită

ce ne ucisese puşca

inimă nenimerită

mă persecută diferenţa

dintre libertatea cu

vântului şi replicile în teatru

spovedanie la toaca de bronz

rezonanţa şoaptei

de ispăşire însângerată

chiar trebuie să-ţi închipui

numai realul dramaturgule

posibilul ne umileşte

risipesc nenorocul

atâtor personaje ce

şi-ar fi privit actorii

nu-mi zboară nici gând

nici creierii mă teatralizez

degeaba de toţi banii

bine ne ducem la Ramayana

din colţurile stelei că

a se încarna ţara ţării

scufundarea copilului

de la botez încoace

vlădică zică

sunt singurul personaj

în această cămaşă

a acestui actor

îmbrăcat într-o rugăciune

budhistă cu picioarele

în albul Mării Negre

lasă că s-o întuneca

şi luna o orbi

noi nu ne-om mai vedea

neadormirea mării

de morfină în

ciocuri zburătoare

tu cu binoclul pe păsări

din parii pescarilor

ca oalele maramureşenilor

ca dansul cotorului pe carte

o piruetă ignifugă

una antiplagiat

pe cant valurile

cotul drept înotul

în compania pescăruşilor

ce-am mai vorbi după

camarila improvizată

în snobism parazitar

fiecare în părăsirea lui

în alungarea voastră

pe nebăgate de seamă

m-am aşezat cu

spatele la toată lumea

m-or fi crezut autist

îmi pare rău de Van Gogh

îmi pare rău de mine

îmi pare rău de voi

bucătăreasa m-ar recunoaşte

în schimbul vostru

eu aş fi şi actorul

până a doua umbră

a doua zi al doilea

înec euharistic

ce bine de Dylan

că Netty îl iubi

târziu şi cu Faruki

numără-mă pumnului

înverzeşte-mă ritm

din limba clopotului

din toată viaţa mea

 nicio scenă

în oră necunoascută

cât să treci în partea

cealaltă mereu

în partea cealaltă

rămân de faianţă

ars costum minunii

de-a ne fi iubit

jucătorii s-au jucat

criminalii s-au sinucis

femeile s-au călugărit

valuri labii prostituate

yoga tratak trikuti

ghemul caşalotului

ridicat în Himalaia

pe un deal din Târnăveni

la o sobă în Constanţa

masturbează-te neamule

în Marea Neagră

şalupele lupele

m-am pierdut de subiect

înainte să-l găsesc decât

pretextul unei reproduceri

plaja nu se poate dramatiza

fără o furtună ceva

nudişti bătrâni hoţi păziţi

nu văd nimic înainte

nici dispariţie

nici reîncarnare

Lebăda Dlfinul

Casiopeea Orion

Andromeda Pegas

la vita e bella

şalupă de vânzare

kenoză tomitană

luna urechea lui Van Gogh

trăgându-ne chefalii

din urechea cealaltă

biserici de nisip

arată-mi-se chip

şi azi să înfirip

cine-a dărâmat nisipul

bisericii înaripu-l

pas de pescăruş sticlete în pluş

cine-a reversat clepsidra

Ştefăniţă ne la Vidra

pas de pescăruş sticletele hidra

cine-a împânzit Olanda

zidul lui Vivekananda

pas de pescăruş sundarya skanda

cine salto Hanuman a

în nirvana la Ravana

pas de pescăruş Ramayana yana

pas de pescăruş cu vântul

Machiavelli Selinuntul

au mahatma au mormântul

biserica se trasase

cu brăzdarele de oase

brazda pescăruş terase

pas de pescăruş Nana şi Victor

să-l pună pe muzică

şi să-l cânte prin lume

brazda egal Sita

Sita pescăruş terase

Sita Rama Rama rase

Eminescu şi Vivekananda

poetul şi călugărul

au murit la 39 de ani

am înotat pentru

tata paralizat

cu degetele în aum

tatăl nostru în sanscrită

lebăda căzută dintre

constelaţii pe încinsul nisip

şi pentru leproşi înotasem

în stropii Gangelui

pescăruşi euxini

pescăruş pe nume

câine vulpe strigă

sălciile pluta

tânguie-se ploaie

mare n-ai cuvinte

că te părăsim

nu ne luaşi la goană

sau ne înecaşi

se adapă ciocul

frunzele de-a caii

sare contractată

ocnele departe

bine de explozii

gineri şi vulcani

camilo pardosul

constelaţie

devastasem vasta

vălurire munţi

să-mi întoarcă ochii

albul de cisternă

în tabloul lanuri

fluviale vale

de aici mania

voiculesciană

că la ce sonete

mai şi povesti

cum se face popă

din arhiepiscop

din clipă-n clipă mă recuperaţi

dinspre mare învârtindu-vă

cu nervii încălzindu-vă

devin ora fără două minute

mă veţi desonetiza alb

culoarea fugii de Bach

ne-om măsura cuvintele

din tăcere în tăcere

venirăm pe soare ne întoarcem pe nor

că nu râsesem nu plângem

vă îngrozeşte rerobia

eu am a o reinventa

fără aducere aminte

tot cu voi în gând a sosi

                                    2009

atunci te-aştept

atunci te-aştept

atunci te-aştept din Beverly Hills

în Austeldsjk de-a diglossia

Aristoteles contra Augustinum  kommentatoren

Destructiones Modorum Significandi

The Middle Voice Voice and Invasion

grammatical instantiation in many languages

a psycholinguistic study of dirty language

in the courts in the movies in the

schoolyards and on the streets

cursing and language acquisition

anger expression adamant fighting words

rugă simetrică

rugă simetrică picăturii

nici îngerii nu te mai rod

n-ajungi nici cu gândul şi picuri

cu temnicerii tăcerii

moalele sufletului ţi-l străfulgeră

umbra grijii de caducitate

n-am din părinţi

n-am din părinţi nici vechea amintire

a mângâierii după vreo bătaie

păduri tăiate lunci sub potopire

pe cimitir de-o mai pluti copaie

am scris la mijloc soru-mea

că se salvă şi nu mă mai bătea

m-oi fi zvântat şi când nici apă

nici sânge nu pluteau de-adapă

cui ce-i mai spui cerşească-te la alţii

porniţi la pas cu ceară-i pică psalţii

clopotniţe din poduri jos cuvinte

de cuviinţă-n golul de morminte

roi lacrimile maicii scut

pe vrejul florii de trecut

deosebeşte-te

deosebeşte-te şi tu de nervozitatea

indusă în sud pe vreme de urcare

spălate frunzele plopilor două nopţi

înnoroită societatea peeveshness

măcar un ţânţar renăscuse friguri

invidii la moartea poetului

mai mare foamea de părinţi

cocoşul schimbă zori a crâşmă

despoaie-şi curcanii mărgele şi crimă

asceze de nevoia drumului vid

omenescului celălalt vers

animalităţi mângâietoare

mie lucrurile îmi cântară cântare

cântarele-mi cântăriră cântec

comele împlinesc aşteptări

din duşcă am auzit o întristare

scris automat revers continuu

te şi înveţi cu alcoolul zero

de-o viaţă

de-o viaţă depresia scade

în respectul neantului urmaş

dă-te mai încolo brade

avionule crush

astfel şi imnul trăiască

ocupă-te înconjur cnuta

pe arbore iască

sub flacără sputa

de-aş fi prozodie

de-ai fi zoprodie

cine-ar mai fi doină

dorului de moină

amestecată infidelitate

popoarelor de frate

în fuga munţilor

în fuga munţilor

ultima castă

bolnavii de urlete

să-i vindece muţii

amuţirea alor noştri

ca o rugăciune împlinită

mântuirea în limba

vieţilor de apoi

delire răscumpărându-se

peceţi pe scrisorile morţilor

fragede întâmplări deochiului

aproape plină valea ne încape

văduvă tunsă ochi de chiralină

urlătoare picătură în carne

literă înflorită corespondenţă

i-a murit mama vara

o mai dusese primăvara

spoială de cadavre viaţa noastră

fobii din toate părţile spre sine

focul incinerării proprii

patima de ce trebuie să urle

din mormânt în dealul celălalt

desluşeşte-te la întâmplare

cu bunătatea fiinţelor vechi

m-am uitat după tine şi nu mai erai

pe sparta cahlă stropul

transfiguratei nimfe

din sângele ariei

n-ai curaj să faci o cruce

limba nicio rugăciune

umbra de-ţi cerşeşte nu-i dai

te conservă de formă ori te mănâncă

nici taină aurul nici tu al casei

iubite cu atât mai văduve

om vedea ce facem în decembrie

lăsăm areheologia în pace

ruşinea oamenilor din străvechime

lagune pe când mai trăiai

afişelor colorate crai

totuşi atâta amintire

copiii îndrăgiră istoria

singurătăţi la cârmă ne calcă turmă

eu am auzit întâi femeile

mai multe la un goblin

azil meningele chirilă

cocoş tocit la zimţi părinţi

în schimb coraiul

Focşanii elidaiul

lene frişcă nenoroc

nimic şi toate la un loc

a sunat-o

primarul din Prato

Garagaţă Devotto

blând împiedicându-ţi sonoritatea

nimic oriental permis

cu adevărat go west

contrastul depăşeşte toleranţa

mai speram în sensibilitate

ironicii între ei tragedii

spre o distracţie sângeroasă

puteam să merg în altă parte

morţi odinioară

se maradonară

Hector victimă omului

zeului mercenarului

destinului & propriei alegeri

hectarul hectic mormânt eroului

mai greu de fixat harababura

şi vorbele proaste dau

pe afară de silabe har deştepte

sunetele morţilor mai va vorbe

ale nenăscuţilor nici atât

strop în strop botez în botez

cătuşele topite în dilataţii de libertate

instrumentul îşi poate ucide instrumentatorul

sărac privesc prin lunetă din luntre

laptele lunii praf şi pulbere

ai noştri nu ştiu să se bucure

per non dire quello che si ha paura di dire

esoterismo alchimia ermetismo

geomanzia gnosi mandala tarocchi

karma tantrismo cabala sufismo

lume antiamericanism viceversa

te-oi fi şi bătut mai an

de un ban de niciun ban

acum c-ai făcut cincizeci de ani

făcea taică-meu nu şi Nichita

Vasile Voiculescu mistic

la struna dezacordată cristic

bustul lui Eminescu din Săliştea de Sus

toţi contează pe schimbarea ta-n iertare

duşmanii ţi-ar căuta-n cap

numai cu ascuţite gheare

cuţite îngherantului casap

mi-oi pune la dispoziţii tare

scândură o fâşie de proţap

oase fluierate dormitoare

igrasiate întru world cup

chilia divulgatului nonmunte

chiliaşti vă recheamă Eugenio Montale

de cum Pindar îl pusese pe pun'te

pe o tristeţe tutto e male

abstras al lui Leopardi punte

iertărilor postparanormale

prelung apus cu geana pe etrusc

marmora de trei sute de ani

cu suma vieţii de-o mai ofusc

morminte separaţilor dantani

pacificări sub săbii brusc

deşertul ordin muţii căpitani

Etruria orbită în prelung apus'c'

buzzatticii Tartariei patani

conclavul tot te piere magii

ţi-i târâie în lanţ caleşti

şi dracu' fără de adagii

şi racii fierţi prea româneşti

precum scrie Eminescu şi citise Minunescu

carnavaluri dansate cu morţii nespuşi

intransmisibilitatea onoarei

pedanterie bârfă ghetto

catalepsie ocolită cu sârmă

îngânduraţi-vă cât mai târziu

piezele dădură din coadă

death of phytoplankton

sfârşit de viaţă început de regret

nimicul insultat de păcătoşenii

ave Avesta aiurea America

ban bine banca Bucureşti

cal coral Caracal Caracalla

dar dor dur Dnepropetrovsk

este espadrila eben Erasm

fag fire foaie Fiorentina

golan gură guru gargară

har-aba-bură Hector hectar hectic

Istru Iordan Indus îndoială

jugăr jegos jar jambier

kir Kant Keops kalokagathon

lapte lunetă luntre lunară

mei moara măcăne-ne moartea

noian noaptea Niagara neagră

orb om ostracizat oroare

pian pean pirandă Pindar

rare rele rar rău Rin Ron Rila

sud siamez şerpaş sihastru

teandrie Tutankamon tulnic tenteze

ulm unt umoare uniune

vest viu volubil veveriţă

xantipă xenofobă xilofonul

Yaounde yes y Yemen yankeilor

zar zilnic zid zonă zare

wolfram Wolfgang Wulfila

voi încheia după alfabet şi datină

eşti un poet bun făcuse oiţa

ne rumegam pentru eternitate

chiar a poetului bunătate gustai

pământ din pământ dar din dar

treacă-ne şi canibalismul amor

amor citisem amar amritam

am fi jucat mult şah noaptea

aş fi compus sub pescăruşi

aş fi silabisit ielele dintâi

îngânându-vă tinereţea

maestru parior Lautreamont

nu mai am nimic să le spun tinerilor

unde e justiţie nu e adevăr

la tribunalul mare voi merge

întorcându-mă pe Lincoln

                                      1994

piane sub tablouri

piane sub tablouri

tăbăcăria indiană

moara de coajă

grele pieile

antipod în propria limbă

crucea uitărilor

scrisul pe neunsa osie

memoria peste materie

de găzduire număr

mai mergi pe lună plină

în ce tic încet brizele

plictisul neliniştii

în casa Cabiriei

tăbăcărită din mureşeni

autodevorate perle

melc magnetic

condac de icos

ipsos

ipse Ibsen

personaje peisaje

v-am adus noutatea

în persoană

o cruce din

cimitirul Makiki

vorbeam cu părintele

respiraţie mormânt

la mormât strigoilor

diasporeni

disperare

clinchetată dispariţie

teatralitatea mureşană

mâncând papirus

ţin minte pe Mitenko

rugându-se pentru Nixon

mi-a căzut China

din portocal

ziseşi nu-mi pasă

haide bă că

ţi-a furat mireasa

o scoseşi din flori

cu tată bătrân

prinderea respectului

dioptrii caracatiţă

teamă a zugrăvi

poetica broderiei

a ne zvânta

rarefia

cocheta

materniza

decapoliţi

aţi răstignit-o

jignită printre târguri

oraşe valahe arse

exploatarea rezonanţei

el a fost acilea

al luminării iamb

al lumii lituan

am ieşit şi eu să-l văd

nu l-am văzut

nu ştiu mamă

când a apărut

mă uit la tarlale

cum te iubirăm

credeam că leşin de cald

Râmnic

Târgovişte

mormântul

mamei

tatei

răzmeriţei rărire

mirosul smirnei

limba scorburii

compoziţia de gesturi

din spital în spital

ai noroc că te cunosc

ne-am înţelege

altădată din morţi

şi ne-ar filma

cu sânge înjurând

numărătoare prea lungă

în ochii unui calcul

ochiţi ocheţi

neverosimilitate

neuniversitate

arenda croncănită

sub dinamită

creşterea măştii

roua nedormirii

străin în satul tău

trenează tânga

duca de Cuca

regnuri în trenuri

leţcaie metafora

sfântul mormânt

ou alb templu lui Kabir

transpiraţia cronometrului

treceri lente morţi

vigilente purulente

morale tumorale

du-te mă duc

a plăti cu viaţa

calul neîntrebuinţării

vivandiera

tata cântăreţ

venin în venă

yin peste yang

şi răzbunarea

acasă unde

ţări nu-s

irealitate încarnată

asunse vremelnicii

există luminozităţi în staţii

urcaţi şi vă aud

vorba de peşcheş

pocnind Chitila

a salut slut

programul diluviului

călător

din Louisiana

concordăm codificării

am mai văzut trenurile

astea părăsite

tema transilvană

zgomotul liniştii

nu mai ploua

mes livres

în gol

o zi de

ţinut minte

conversăm trăgaci

nu se mai dau duse

de prima impresie

fermoar de rechizite

completare de lupe

metri sanscriţi

greşeala cărării

roşiseţi la tipăritură

poza peronului

sinele invizibilităţii

fete frumoase

sub crizantemă

al câtelea midland

el e văru-meu ăla în roşu

seamănă cu tine

operaţia mea e

mai mare las' să fie

ia-ţi maşină

n-am bani

ia-ţi tu că ai dolari

răsura creol

îngălbenind

copacul nalt

arabizează

ţigle

a fugit de el

din cauza

la băutură

a ieşit de sub

control

n-are voie să te viziteze

termini liceul şi gata

eşti ca la orfelinat

te mai ajută şi băieţii

armată nu se mai face

auriu de toamnă

parmen

am mai învăţat

azi

o înjurătură

însuraţi în broboadă

înnegrind puricii

tăiatul gât

a nu mai sângera

în gara ajunsului

osii auzului

voi pe stânga

de-ai roţilor

creieri mutanţilor

proverbe intenţiile

cu profeţiile sinelui

te aştept teatralizat

şimanda rimanda

rugăciunea în zece

genuflexiuni oftate

zugrăvirile visului

perfuzie de leagăn

castitate castiliană

crăpelniţa lanţului

pe linia a şasea

harmatia

cu Prospero

hula hawaiiană

a-ţi povesti garanţa

de peste sfinţi creştini

îţi dai seama

ce rece e

apa aia

aşa limpede

gheaţă

eu am

mers

şi până

la Bucureşti

fără bilet

sparg geamu' ăsta cu tine

dau cu palma nu dau cu pumnul

se bătea cu fi'su-n

parte până la infarct

nu te amesteca în garoafă

cu şişu' şi cuie

pe ce dârloagă

şosete flauşate

de bumbac domnu'

ciorapii doamnă

m-ai flauşat

îmbrăcătură

la femei când

te duci nu

mai ţi-e frig

ţepoaie pe flau

vergură negura

ce mi-ai luat

bă d'acolo

distracţia în Cadiz

ceramica nu se mai poartă

verişoară lasă gura

uşor de stricat

greu de făcut

numai atârnătură

vie pentru cine-ţi

ştie noroiul

cine nu v-ar

iubi

nenorocirea

ne laşi neconcepişti

cu ştiinţă de

mereu altceva împotrivă-ne

o boală mai

ca epilepsia

nu ne schimonosim

libidoul

decât în

biblia lui

Wulfila

păcăni-ne-vom

obsesionare

nalte lanterne

caltanisettane

în verificare

de Dumnezeu a ne teme

ale dracului anatheme

Anadyomene Demosthene

aviatorule de noapte

scriindu-ţi din gură de şarpe

ce vremuri

ciurui-ne-or

împuşca

rămăşiţa

de-adventistelea

sunt

sigur

o

voi

reîntâlni

            2006

blestem de neam

bleatem de neam

blestem de neam am şi eu

mor dacă n-am pastilă

i-a murit fata în biserică

i s-a făcut rău ai tu ceva

în vară va rămâne gravidă

şi va face un băiat

ei fac călătorii în astral

Napoleon e-n gradul 6

n-ar mai muri oamenii

dacă ar trăi bine n-ar

pleca să nu-i văd şi eu

ne ducem la ţară

când intri în examen

te gândeşti la mine

ce noroc avusei

se opri calculatorul

atâta răutate în ea

de nu se poate

numai cu talismanul

şi citesc în reclamaţie

toate care mi-au făcut rău

fiecare a picat or vedea că

dumnezeu are grijă de

cine trebuie cine verifică

m-a rugat să nu spunem

cum a avut moarte clinică

trăia rău a murit de băutură

piramida de la Bistriţa Arnota

lumină albă gri în jurul

gâtului toţi suntem

încarnarea cuiva

ai fost o curtezana

ce teorii au oamenii

care te lasă cu gura căscată

ne mănâncă pământul pe toţi

mi-a dispărut căţelul

mie pe masa de operaţie

nu mi s-a întâmplat ceva

nervozitate să nu faci ulcer

sindrom vertiginos

ia drumul din picioare

ai nişte iritaţii

păi am băut sodă

poartă haine schimbate

murind inşi rămânem sat

a cui nefericire pe ei şi crucile

eroii ni se varsă pe sub haldă

retractilitate originară

tăiaţi castanii

tăiaţi castanii capete

de ninsoare cercuri

orizontale ţeste

pe aşezământ

poliţistul se îmbracă în popă

la meciuri înzăpezirea

meloexemplificarea octoihului

zăpezile în locul minunilor

preoteselor facere

tocător de corale

început de noiembrie

numai mamă să nu fii

tăcuseţi hohot bulgări

a se mixa în aer

vă horhoneaţi bulgărite

oi fi vorbit singur

psihotropism dezlipită retină

lipitura decapitării

tăietura mai jos de jumătate

ce să-mi mai ia foc

palimpsestul tuturor originilor

cenzura identificarea cu Ovidiu

moarte dragoste viaţă

răzbunare sinceritate

ne-aruncaţi în zăpadă

ăştia bătrâni ne înţelegem

ne întoarcem la aer curat

ne şi întreţinurăm reanimarea

iată femeie goală

ideal civic literar

ceva noir poesie

rafinament popular

tu erai în poză

pour nourrir les racine

femme nude pryere

je vous salue

străbun cap de leu

pentru regina din Saba

diamant atât de mare

legănător de doică

lumea pleacă să se-ntindă

pe lung de împăcare

fură meserie

eu pe postul negrului

tunderea copacilor

fixată pentru ora nouă

creatură matra

răspopit potopul

ofertă kenotică

ofertă kenotică

eros aghios

ne vorbim să ne hotărâm

uită-te-n spate bă bolovane

latră-mi uitarea

zloata amintire

vânt pe năduşeală

iarnă interioară

fără portarmă

spiritul mi-e gâtlej

câinii spitalelor

pisica în faţă

invers coborârii

iarba călcată

pe cine mai pui

piatră filosofală

confirmăm arm'

te aud prin tunel

alternativă

bătrâni centauri

pedant arm' an Dante

altei cataracte

deschizătorul neopritorul

ecolului ireversibil

retrasă lipsă

sărirăm antichitate

nici tăcerea martoră

oarece spoială

fruct stors

mă aramaizase

jumătate contra

sine-ţi lungano

beam cafele

duminica povestea

bilele aceluiaşi

autor al logicii

mă înfiase spunând

că-i pare rău că

o să moară şi n-o

să vadă ce brânză

coboară în Victoriei

panouri goale

talente pe cete

scrisuri pe frunte

ne ţii în Shah Nameh

trebuie trăit până la

moarte a vedea că

viaţa nu e bucurie

zise dânsul

mai pe subjonctiv

şi nehotărâre

în bezna cursei

mneata ureea

mneata urcarea

iubind ucigaşii

o fi civilizaţie

lumină de un vers

şi-n halta asta

retează luna pânza

negritudinii

adormitura aromirii

balanţa răsturnată

petec saltă smalţul

nepetrecerii prăşitură

s-a luat de tine

da bă al dracu

da de unde ştii mă

ce frumoasă sunt

ţi-arăt casa mea

dansezi fetele

cătuşe în ureche

chiloţi albaştri

hai mă că se

descarcă bateria

de 30 de secunde

dă s-ascult şi eu

nu poţi să spui că ai

bateria descăractă

ai ajuns la destinaţie

vezi că sunt lipită

fac 20 de ani

am îmbătrânit

ie-te cum merge ăla

zici că are tijă

raţa maca maca

icoana creşterii

rele de mă

mai favorizasem

dă-i şi tu un sandwich

lu călugăru ăla nu că doarme

ca-ntr-o societate străină

ochii mi se mai şi închid

ce cocoş te-a lovit

buclă temporală platinium

am traversat multe străzi

în viaţa asta lungă

simt că-mi spui

bună dimineaţa

covrigi scumpiţi

ruină de fabrică

căzut cuplu să mă urce

cheag genunchieră

voi mai pune în

povestiri cine cade

ducă-se dracului cinci ani

ştii cât îmi trebuie o săptămână

m-a enervat stai să văd

cine se oftică mai tare

peste podul Mihai Viteazul

vă pozai în neştiinţa crimei

regiuni de antiromânism sovietic

pas tot de Mihai taciturn haos

plecăm troscănind

pân' printre păduri

lumina excepţie

a întunericului

Arjuna se întorsese

de la o mare vânătoare

Kaurava mândru jertfi

un viţel alb lui Vishnu

Rebreanu se exclude

Navamalika are

numele celei mai

gingaşe flori nefericire

când visezi

când visezi că alergi

să prinzi trenul

mărind viteza tocmai

că voiam să cobor

eterul vorbirii

flăcăieşti ori lasă

n-oi fi luat numai bătaie

m-oi fi şi bătut

ani de zile şi n-aveam

la cine ce merge

mai şi intitulai

poemul Ofelia

captatio în lanţuri

cum mă mirasem

c-am întârziat

mai vedem cărunt

ciocolată albă

glaucom la ochiul drept

am cerut ochelari

zice că nu foloseşte

un ochi mai voinic

scriind intimidez

ceferistul a murit

de doi ani de cancer

nu mă ţineam cu voi

toamna printre voi

într-o oră de voi

fi ajuns cât voi

imn caligrafic

pe ţări labirint

clauza întârzierii

ziua altor carabine

ne vedem popreala

propriei debilităţi

datoria mea să stau

în capul mesei

sporovăiţi situaţii

aproape rituale

pozând aşteptărilor

din haltă în haltă

ajunsul la pagodă

carbonizarea turbei

când mă şi întorsesem

de la Stratford

studii şi oraşe

ne intrăm în roluri

cu încetinitorul

fără scuze

                2006

îmi pare rău

îmi pare rău

îmi pare rău k nu sunt finlandez

poate Caţavencu fi criminal

târâşul viselor urinale

the postman always rings twice

pe strada Giovanni Boccaccio

oferta de masacre sporeşte

am îndopat curcanul cu farse

libidinoşi decani oxonieni

doamne fereşte de ciumă

ora transcenderii separărilor

happy independence cu Tagore

de-ar fi şi apucat-o cu imnul

un iad special pentru tine

chiar discutam cu un prieten

urâm pentru că asta ne e rasa

eşti curvă curvă eşti tu

bâldâbâc în smârc

v-aş da prin maşina de tocat

România este o ceartă

material pentru experienţe lesuriene

paranidolius et dementicus

cărămida ne-a făcut oameni

modelul de casă din India

între Milano şi Monza

ne-am plictisit de ridurile tale

accident maritim provocat

renunţă la folosirea tetraetilului

lepra biblică reflex nedespărţirii

proza poetului încă neasasinat

şi n-am văzut coma poate kama

scaune ocupate

scaune ocupate până la Wagner

ma per fortuna e una notte di luna

operă neromânească în clădire rusească

brindisi românilor trăimilor

părăsind bucurii păcătoase

comedia tristeţilor de râs

şi dacă am fost omorât

vă întrebaţi şi de cine

cum vă şi caut

Pormenos anunţă o crimă

împotriva sa cu

amănunte şi suspecţi

distribuţia se lasă

traumatizată el asistă

la sfârşitul cu moartea lui

îmi iau viaţa în serios

în forma caietelor

berberi romani în Dacia

nu mai sunt în India

America nimănui

România cui

ţară distrusă la infinit

printre lecturile pânzei

din ochii stanelor

cum ne râde dumnezeu

şi ce ne-om mai înţelege

renunţărilor de lege

cine pe cine ţine minte

unde e realitatea

stejari socotindu-se

16 noiembrie din  stejarul

Tagore picăm ghinde Hegel

pe manuscrisul lui Eminescu

manuscrisele pe şterse

şi mai şi la nonagenar

cu scrisul şi mai mărunt

grabă fără ispravă

din verdeaţă în pictură

numai stăpâni numai slugi

premeditam amnezii criminali uituci

victime gata filmate pe morse

autor surd la inspectorii liniştii

caricaturi de statui pătat pătrar

trecu o zi de neclaritate cum

iubirea nu este termen estetic

spectacol suprapus munţilor

veniră toţi cu partiturile

să-l lăsăm la pian că e mai tânăr

artă seriozitate neiertare

dai cu aspiratorul te plimbi

biciclista că pe unde umbli

puritani părinţi de dromader

verificai cai spre sfinte vaci

la ce preţ singurătatea mă paşte

poet piscinei dominante

egiptean de renaştere florentină

în Gwayer dinspre Vivekananda

întâmplător în ani aduşi la zi

între arhipelaguri onirice

mizantropia tocăturii de omenie

gripa porcină se transmite

de la om la om care tuşeşte

Johnny of the karma pharma

pe sângele meu o pantă

rugul guru toamnei

cetină încetină acetilenă

mă insularizam pătrat de pătrat

Hoenigberger Voiculescu Al George

spectacol lectură Sakuntala

mormânt amânat cu o nuntă

restaurant Artur mesteacăn Lăcustă

clarviziune superstiţiei vise de înviere

frontiera geografică şi lingvistică

pluridimensionalitate şi

pulverizarea acţiunii în spaţiu

sunt ofiţer de stat major

dau în mintea civililor

stai să mă duc să iau cartea

să te bag în parfum

modestation mode d'expression

substituie şi derobează filosofia

poporul are milă de soldat

şcoala iezuită şcoala

militară şcoala maidanului

îngheţată iubire

îngheţată iubire de fraţi

hectare în muntele fânului

astmatica vindecată de propria yoga

lumi româneşti disparente

sub securile profilelor

de sarmale sarmate

fratrii conservate cu lupii

morală autoclaustrală

zile ramayanice

ziua grîului noaptea negrului

transportate iniţieri

în beţia tăcutelor replici

zugravul măturase paraclisul

scrisul cu paiele vopsite

arhitectura înfrumuseţării tombale

dincolo in vincolo toacă de bronz

verset tibetan rugăciune creştină

gayatri mantra coran faţa bobului

prea multă apocalipsă alibi

tâlhăriilor măcar şi cutremurul

închise ecluzele pământuri fasonate

voi împăia privirea bufniţei pranam

detaşarea de tot cât să nu exişti

poematizarea păcatelor pecete abia la vedere

să lăsăm adrenalina protocolară

a doua natură neînspăimântată

haideţi personaje în sumane maje

mâna scriind nu mai tremură

vă fascinaseră sectanţii

cine pe cine săvârşeşte

n-aş vădi că umblu după

frumuseţea raţionalităţii

pe demonstrate prietenie

fără a-i plăcea pe dânşii

preferând extratereştrii

din Proxima Centauri

mi-am luat superficialitatea

la purtare peste

fractali bang dumnezeu

sare suedeză pe la câte flori

v-aţi încărcat cam tare

aşa e când mergi la piaţă

cine nu e bolnav în ziua de azi

salut vecine da' te-ai mutat

eu nu mă ţin de vorbă

mărturisindu-vă uciderea

timpului de acum cu

timpul scris o viaţă lovesc

n-am din viaţă mai de

preţ ca neînţelegerea de

sine muncită ocnă

                             2009