Poeme (I - X)
Poems (I - VII)
FinishRomania
Postibsenieni
Care mai faci Davidoglu din Flaubert
Nici o respiraţie ba da Gine zice halima
Ăi din 50 se recos şi mai rupători răpitori
Cu mormântul pe sub autograf călcasem
Complimente copitelor muribunzi pe trataţii
Cântă-ne calul cu mamă pustnică
Nu comerţul cu sânge putrefacţiei
Neprimindu-mă pui câinii pe mine anume
Am întrebat vreţi să intraţi în puşcărie grupaţi
Amintire proletcultismul din anii 50 sau 90
Peştera lui Pituţ citită de Valentina Sandu că
Ştiu mulţi ne strecurăm pe sub pietroaie
Paznicul din parcul Stalin Vladimir Streinu
Most modern and safe way no to cover with shame
Cine te omoară pentru a-l slăvi călăreţul morarul
Transcrieri de fantome fum tăcerea corupţi latini
Muriră toţi înapoind ce-aţi furat maestrul Gaetano
Unul e Leonard atunci din catolici nezişi
Nici o speranţă grupurlor sub anticorpi
Părinţii au citit prea mult vieţi câte cărţi
Copilul lor Tror ucise pe Lorikm
Puse mâna pe Tracia de-i zicem Trudheim
Din fiu în fiu Voden Odin soţia-i Frigida Frigg
Valhall Ginnungagap gol căscând
Troia din carnea lui Ymir pământul din sudoarea-i marea
Stânci din oase copaci din păr din ţeastă cer
Din sprâncene zei călare pe lup venin pe faţă
Lupul înghite soarele luna pe Odin
Navă din unghii de oameni they sung and slung
Deşteaptă-te Frodi fericire gâtuitorului
Şarpe-n corn de ren bucuria somnului ţesătura
Visului neamul Volsungilor anatomia runelor natya
Să ne închinăm ca magii să plângem şi să strigăm
Frumuseţe străină am văzut şi cu ea mi-am rănit inima
Femeie nu am cunoscut dar fecior nu sunt
Arhiepiscopul catolic Milingo s-a căsătorit prin Moon
Tatăl nostru de Felicia Aleluia de Wolfgang
Acum şi-n ceasul morţii noastre să nu ne întristăm
Pectoribus pe toţi ne emoţionează in hora mortis
Cred că multe suflete au fost salvate de această invocare
Indulgenţele nu se obţin pentru sine însuşi ci pentru
Sufletele celor din purgatoriu nu că păcătuiţi şi
Cumpăraţi-vă indulgenţe diversiune să ne suspectăm
Tatăl nostru de Ciprian ne izbăveşte şi ne mântuieşte
Cra crai Crăciun credincios ding dong nu ştiu ce
Lerui-ler leagăn legănel cerurile s-au deschis
Până după Bobotează peste cadouri şi reni
Raza blândă-a soarelui scaldă faţa domnului
Din vremuri de bujori împroşcaţi cu prim-planuri
Şi kitsch la nesănătoasa toţi cu evantai în muşiţă
Necum artişti şi gânditori repicaţi sub şenile
Nici evreii nu ungurii nu ţiganii nu românii
Va veni revanşa lovitură koreană comunicare odinică
Greaţă în loc de graţie frumuseţe de băşică pupată piersiciu
Septicemie de partea asta dulcegării subcomuniste
Nu ne spânzurătoare din nimic tot ceilalţi în gând
Se vaită toată noaptea c-o dor toate alea nu suportă tv
Cam nervoasă şi Lenuţa e aici câte-o zi tăcută şi supărată
Nici nu mai mănâncă cine să-i dea şanse măcar de nu
S-ar mai chinui aşa burta spatele în fund câte-un pic
Vezi stupa te vindeci arbore vieţii moaşte din darmakaya
Ciuf pe creştet tulpină rigvedică turn islandez în elevare
Citeam felicitările când mi-a pleznit dintele în măr
O deum Odin Wodan id est furor Edda tasmaniană
E aşa alb pe jos că ţi-e milă să calci pomeneşti de un vis
Al fericirii veşnice care-ţi va face zilele frumoase şi păcat
Că nu ai mai avut timp pentru el aş fi vrut foarte mult să-l ştiu
N-am putut să mă abţin şi am cumpărat Maupassant
Staza nu metastaza geloziei de atunci de ce-oi fi tristă
Unde m-o fi visat fie-mea c-am ucis cu sânge rece
Adevărul rândunicii al câmpiei şi al cerului
În armată traduceam din Rousseau pentru taică-meu
Viaţa ne-a fost mamă bună nu sunt jidanca lui Anca
Sunt îngerul păzitor Grivin anagramă din Irving nu Diaconu
Alibi de-a lungul vieţii pocăinţă simetrică passer by la chute
IT offers you the freedom of choosing the right moment
Din tineri povestindu-ne scrisorilor praf tot nevindecându-ne jaf
Încă o iarnă rându-ne lăstunului perdaf n-ajungem să fi fost
Numărul de aur dumnezeul dragostei la prima vedere Syzigia
Cum să cred că vom ajunge vreodată la Amsterdam consonantic
mulţumindu-vă coropişniţe
de-o frunză fără de urmă
luminându-vă cetăţuie
pe cetăţuie din zăpada soarelui
dăruindu-vă diploma de sinucidere
pe fantezie sincron vision
visul lui Ion al Ioanei când
ne înfloreşte Viorica în Eminescu
scriindu-vă tăietura regizorului
din Brăila că la Râmnic
opera se distilează
până-n ambasada din India
visându-vă ca amici sus pe
afrodisiacul propriei naşteri
numai durere şi creştere şi moarte
de-a cancerul mamei noastre
euforizându-vă resturi empatice
răşluitei ritualităţi
prin epilepsia lui Hadrian
în istorie partizană pe Scurtu
prăfuindu-vă cânepa duselor
brădulene prin pornografie
mămăligară încă din trupuri
nedigitalizate la refuz farfuze
îmbătrânindu-vă osteoporoză
fără indemnizaţie de merit
cine şi copii neavând
o grea nemuritoare bătrâneţe
poetizându-vă ce foste improvizaţii
romanţa a mai fi intersectat
cum s-ar reteza comarnicul
şi s-ar întări catadixirea
închinându-vă carcerei lui Stăniloae
drepţilor din ţepi de barbă liberă
s-o comândeze Răzvan Ionescu
pe esplanada patriarhală
Dalai Lama nu pune cap de iac pe corp de oaie
O moarte bună încununează o viaţă bună apud Mathieu
Călugărului cel mai mult i-a fost frică să nu-şi piardă
Dragostea şi mila faţă de cei care-l torturaseră
De n-aş fi paralizat în vise harababura zilelor fără moarte
Ne şi regretăm tigrii albi doar zăpadă neschiaţi cu tramvaiul
Clopote skald întortochindu-ne castitatea intranscriptilă
Dinastie violentă cădelniţa vandana maithuna din Eliade
Joc de orgasm stup de albine stupa de oase caravana crepusculului
Cumsecădenie regretabilă atoateîncetinirea nu şi depresia cumătră
Pictează în vis vederea surpându-se cu mine la uşi duminica asta
Aici îmi aşterneam inconştientul neglijat pe o poftă din Calafat
cum ne prefăcusem civilizaţi o negritudine
tot ne americanizează vânătaia rusească
pe stâncă pact întreit contorţionari de sfinţi
nescrisă calotă recunoştinţei neluată
în seamă ghilotină ce pască sacaua
picură creştet creştin creastă cristelniţa
cu o memorie binară prelocomotivă
lumea se indianizează în înconjur de spirală
tardivă divă deva în Deva kama karma
dubletele crengilor nefrunza
mint clopot clopotesc minciuna
altei căruţe inima explodată
în şalele tatălui de văr
nu-ţi crească pieptănarea pieptul
de nu-mi retezi teza capului
în spatele penei atotlucii
lipsirea de sanscrită cantă
pelasg svântându-se vântului
de neînchipuit odihnă
adormita din crâng ie
pe planta congratulatei baldâre
vouă n-o să vi se mai pară cantabilă
gelozia pe împuşcate
nouă ne-a prins bine cruzimea
de peste dragostea tinereţii
să ne pară rău toată bătrâneţea
păcat de concentrarea într-un vis
fakirul indian jucat de Mozart
vulturi vulguri nezoroastriene
India e leagănul civilizaţiei
dar civilizaţia n-a rămas în leagăn
n-am cum te ajunge în Valhalla
pe frigul corectitudinii
colonizăm colinele colind
sub a biciului bicisnicie
adevărul legionar comunist
în memoriile lui Caraza
megafoane deşertice
cămilele în dreptate
pe Sena în Sinaia
terţinele chinezeşti
ne haikueşti ne haiduceşti
Reconnaissance
fiordul Orşova şi tu Dunăre
cu ora frâncă la coroană
cu o viperă la Herculane
îndulcind împrimăvărare
din somn în vapori aporie
porii apriori încai hai cai
cântă ultim vers prim Ahile
cantică atlantică Aviodun
n’arm jandarm Noviodunum
naşterea recunoaşterea morţii
de pe când son mason muson
loja lui Kipling din Chandigarh
plin pelin d’al clubur’lor
baltă suptă în oglindă
francofonia prin Teremia
parletre
în 90 pe rău-iubit
îl traduceam la comă
staul perenei cratime
nerupt ascezei socru
nisipuri ecumenice
plouă la lumânarea
soarelui de ieri
părere de inimă rea
canonul tunului
zidurilor pietate
recunoştinţa unui spovedit
pe tangoul tigrului
spasm pe spadă o Damasc
am conversat în viteză
să-l bată vântul ăsta pe Ricoeur
în Iabalcea
înverzeşte salcea
banaticus
fanaticus
şterse călăuze
pe Calea Girocului
petale de
moarte artificială
îmi vedeam pantofii
te uiţi să mă cunoşti
scriam scrima
sub aura sudurii
pe regiuni într-o
sporovăială revolută
ameninţări pe păsăreşte
oul de pensamiento
bagaj de asemănare
plictis pe săturate
condens presăra parafa
pe necunoscuţi nerecruţi
tot timpul este un
astăzi la Timişoara
fantezie organizaţională
centrul de competitivitate
întârziere faţă de China
complex de superioritate
lumea se schimbă
dispăru Baudelaire de la stand
şi Medeea i-o dădui lui Bolot
dodofonie ochi
pentru semeni români
în litere mai mari o să vă
citesc a vă asurzi
România creativă
cultura numerică
şcoala dovedită
standul vizitat
trebuie ştiut ce
se află în maşină
papagal mai junglă
să ne-ajungă
nu transportaţi păsări
vii în marmoră
facem parte din echipă
de nimeni nu ne e frică
tumultuită subţirime
concertul clopotelor
cetăţean numeric
persoană digitală
la f(r)acture numerique
avizi de conectivitate
tinereii Polianei
evitând scleroza
toate curg de la sine
globalul nu lasă rece localul
şi nici viceversa
defizicalizarea pedagogiei
pod decalajului digital
dreptul la apa cunoaşterii
scris francofon
oralitate americană
cartea pe moarte
patroni gârlă
Ricoeur amic lui Eliade
internauţi vizigoţi
români mai hoţi
strada palmierilor
cimitirul mătăsarilor
splaiul Sofocle
zona soarelui
Pandora ca Eva
Medeea Medusa
occidentalizarea planetei
Moise egipteanul fondă
primul monoteism cel iudaic
din care luară naştere
creştinismul şi islamul
Dunăre tulbure
sub ondulaţii negre
fiord dezgheţat Gange
cuţite abia sânge albia
Babel confirmă devorarea
Dunărea noastră care eşti în Doina
printre vagoane de marfă
mişcare contra valului retezat
trezire pe altă cinste
orb căuta din măslini
dezrădăcinaţi de îngheţ fiord
mesteceni horă albă
cu trunchiuri de întuneric
pe liber numai răpunerea
de sine cu aplauze
pe înalt pe rotund necredinţa
n-are cine ne mai nega
jusqu’au-boutisme Canada
mimoză de gheaţă sub romanţe
crucificare jungiană Paul Neagu
la valse-hesitation Herve Fischer
scăpai cu viaţă şi din Timişoara
largheţe nepovestită arhitect
temele patriotic francofone
ne plictisim de fanatism
patima antipatimii
Niculceva avea leucemie
mare închisă Mihalcea şi Cochn
terminând sfinţii
te mai pui Nifoane
năvăditelor canoane
peste tablă eu la maică
dinainte îmi rod covrigii
cum ne ţine ea în braţe
Cristoase Dumnezeule
religiozitate pe religie
Emma de la Mancha
Anton cu Iov de Ladea
printează melonul
odi et amo Catullus
Blanche zăpada de-altădată
vrăjmaşii mercenari nebiruind
nici o cronică ne pe de rost
hanatomia şi strănutai
mă strămutai în rai
fost la Paris cu Epistemon
ba în Troia cu Paris
unde-s vremurile lui Tobie
crimă comunistă de traducere
moare da Leopold Africa imperiilor
jucaţi-vă cu mărgelele de sticlă
ceri un bănuţ şi-l dai pe Dumnezeu
aia e de Brăteşti dă-o boalii
nimic nu e mai frumos ca dansul
i-am spus când am putut deschide gura
dreapta o ţii într-a gagicii
cu stânga ne conduci
grâule din boabe ploaie
când erai cârtiţă
neînverzind pădure
martor iluziei martire
o zi înainte o zi după
tăinui dăinui secundă scundă
pe talia catalană coupa santa
regii ceilalţi nu deconstrui diferenţa
pe respect din popor nu mai da
AmericanCorner
trenul gol ca Oslo-Bergen
poate prin Moldova pân’ la Botoşani
mi se rupse şi nasturele la plecare
piesa n-are scene pentru operă
la distanţă aventurile sub amintire
mai de treabă uitarea scrisorile
woman behold your son
doctrina singurei rase
ritualizarea reprezentativităţii
fumă poligonul cută pe destin
fereastra trenului melodramă
neaniversându-mă de felul meu
cine se mai întoarce pe-o parte
de tineri căzând la cuvânt
nici inutilitatea întuneric
cauţiunea americanilor
neînţelegerea tinereţii
haine verzi ochi tot albaştri
personajul cornelian Păcală
pe strada Buzinschi din Bacău
Indii fertile în scăzământul
dinspre ţâţele noastre Tirezias
nu mai apărăm părăsitura
nici n-o mai face sfârşitul României
nu lăsa nimeni claustrul aripă
ne crestarăm est-vest călători
ăla e urât eu sunt frumos voi ha ha
cavernă din cancerul ultimelor zile
ne îmbătrânesc şi studenţii
n-ajunge abstinenţa vieţuirii
pic pictor locului culoare
împrivămărându-ne jilăveala
din degete neveste povestind haos
de nu prevestind hospodar
locuri orelor nevăzute
licurirea temporalităţii
auzirăm de ani neîmbătrânire
ploaia încartiruieşte somnolenţa
urci uzurparea florii
schizofrenia aburului
oştiri dezrădăcinând
ţi se face dor de mine
părăsit o aniversare
nu mai am timp de noutate
pândă de nimeni sinea-mi de veci
alungarea tragediei
răchiţi de culoarea vinului
avatar avortonului ipse
fiind eu Ibsen nenăscut
12 aprilie 2006 nu
vrei să te mai întâlneşti
zborul obscurităţii
plin de păsări
pieirea de o fiinţă
invitaţii la poale de dispariţie
verde şi-o codirişte
sentinţa etern amânată
nici de pedepsire născut
patrii pe ducă nici
dependenţa de propria naştere
vraişte ne ducem
unde nu ne-am născut
abia făcurăm armata
steluţe fluturate
răcesc la loc
rozându-şi cipsii
apocalipsii
violul zilei
de pe urmă
când m-am născut
delirul ne urcă în pod căzuţi
pe foi de ceapă pe coji de nuci
exces de glie
accidente infertile
neclar bărbat neclară femeie
rozătoarea din faţă
prin creştini cresc spini de fini
al lui Stavru ars cadavru
vouă ce vă trebuie viaţă
moşilor şi nu verdeaţă
american corner
virusat francez
de ziua mea în Bacău
liberarea de inexistenţă
a ceea ce există
în ochi de evidenţă
mai plouă-n sus
americanilor garnizoana
de amorul puilor
lustrele i-ar înfoca
încă un tren de singurătate
piere de cum vin păsările
ziua mea în străini dispăruţi
reamericanizaţi zinc aţă
mâine soră-mea se naşte
tot în altă parte să te naşti
azi în Bacău sub arme
nemaistrânse-n palme
pe gol pe somn all the same
de unde atâţia francezi
români pe cale de dispariţie
marmoră măruntă picuri
geneza nasadya voluspo
pe ce scrii pe ce citeşti
stânca ancestralităţii
nici nu vă înţeleseseţi
cum aţi fi ăle de pe urmă
cum mi-ai vorbi dicţie
piept rampa adaos
Sculpturograma
citindu-ne scrisorile
nici Pavel nici piatră
o să ne arătăm prana
fără opera Parvati
dă-mi mata în scris
urmarea din concert
patru feţe pe un cap
jur-împrejur gât-barză
abdomen în patru ţâţe
inima afar’ încornorat
în umbră ferăstrău
pe ce căpăcire
că nu eram însumi
pe ce transpiraţie
la gât cravată energie
labe roşii portrete
la şpiţ iar c-aripă
coaste de fâlfâire
sfârşitul călătoriei
cupluri apostolice
un an cu luni
s-o fi terminat eclipsa
umbrelor la bec
spre Basile cu Sorana
ludicus incubator
mâini încrucişate peste ouă
natură statică olandeză
de-o spânzurătoare
pasăre grasă de bronz
atârnată culorii unsuroase
pe masă mulaj roşu
scara cu picioare nesirenă
patru cuie unul rupt
Cristos cinându-se
această compoziţie cu şarpe
potcoavă călcată-n călcâie
de femeia cu burta mare
un copil afară în mână cu suliţă
înfiptă în capul şarpelui
carpe diem memento mori
o copită cum să tropăie
nu ştie să vorbească
da’ ştie să scrie
Ken era Adam din polimeri
Barbi că din bărbat
plutească-ne materia
tăietura plecarea
funambulul de schimb
încântându-ţi ordinul
astă-seară la salon
tema kalokagathon
dumnezeiască minte dulce glas
luminătorul a toată lumea
Rembrandt second hand
Sorana neînţelegând jertfa
ochelar de negritudine
cenuşa numelui de premiu
vii în Scoţia sculpturogramă
înainte şi după pustnic
Nearsă prescura
nearsă prescura curăturii
din visul cailor pe moarte
nesocotită coasta Predii
în accidentul plutonic
armata mai omoare basul
din balamaua nedreptăţii
sperietură mormântală
excludere din sine
am trăit degeaba
a muri aşijderi
trecurăm de mască
ne mursecă fiara
scandal pe parfumuri
tocana de aripi
împuşcarea fătului
gazde plecate
vă fiu grădinar
părinţi de arsenic
copilăria fericită
povestind-o tragic
plutonul se scuză
sergentul un vis
femeia detestă pe Isus
doi saci de morcovi
eliberaţi burghezii
Eliade bhavan
în Shantiniketan
împăcate parfumuri
somnolenţa nedormire
fierbere de ceai
vere Tudorică
notiţe la film
culorile pastel
vise împuşcate
secundar retează
ochi de iarbă mare
glonţ bunuelian
tânăr şi subţire
judecător de voie
alege timpul
din ochii bărboşi
ultima clipă
încarcerează-mi
nu lăsaţi cadavre pe stradă
nesfârşirea picajului
prin cenuşa jazzului
a formelor plânsoare
nemaiînotată cine vrea
să mă trimită la moarte
îmbujoraţi-mă caravane
înecaţi suiţi în sund
frăţie în spargere
mirare nefripţilor ţapi
măştile pe faţa cancerului
ceartă şi remember
ieşiţii la iveală
nici din Dante nici din Ibsen
calm clan magnet atavic
lanţuri de strigăte
pantomimă inconştientul
n-aş îndrăzni să-mi
diger lăcomia
preschimbată în
teferi combatanţi
mlaştină de parfum
mirarea dihorilor
trăitul din scrisori
cine a ieşit din pluton
scrisorile după moarte
mi le va arde
citeam cărţi tu în lotus
arhitecta scrie în cupole
rămânem la partizani
incineraţi de vii
sub fotă coaptă călătoare
vedenie păroasă
pe degete pubere
se încarnară skalzii în fiord
derâdere Derrida
florile se întorc în grădină
ne-om fi schimbat în celălalt
poezia a murit în America
tu se numeşte cartea
m-am derecunoscut neprerecunoaştere
decât de el înţeleasă gaură în cap
protestant catolic iar protestant
pe soare strângem verbina
puţin ne lipseşte să murim fericiţi
cu opera în mijlocul nostru
cu spânzuratul adăpai epitropia
chindii nemaipovestind pridvor
var nestins în somn
mă înduioşez naufragiu
catcher in the rye bande mataram
tarhon în perişoare pe coasta Predii
că moare omul cu zile
dacă nu trăieşte bine
ţine-mă tăcere
netranscriind paternitatea
pe la trei c-o să mor
îmi adusei aminte
macule copacule
conversaţii getice pieritei Românii
unde ne duce schizofrenia
nimic mai dulce ca dispariţia
nu-ţi pasă că România se ia
adio la români morminte
nici să murim nu ne-o mai fi
ereditatea datinei
pierdere de ţară
cum mai ieşim din jug
treacă de la voi corbii
cadavrele de negăsit
poporul foştilor români bacău
voaleta dărâmătură pe Lipscani
sfârşitul României
luat în rîs de sfârşitori
the greatest risk is not to risk
teologabilă globaligă
Ibsen interzis şi la Iaşi
pe cadavrul armatei sinelui
plan nedreptăţilor cifru
pe istorie de ucişi
depresie de represie
Ibsen baciul moldovean
din peşteră Cleopa on-line
şi-n somn revelaţiile logos
latini prin imperiul germanic
sine respiră în avatar
altarul flutură cununi
coruri din văi curg însorire
cultul sunete în schimbare
şi totuşi prea ne recunoaştem
te-o pârâ şi pe tine
scrierea poeziei
pe mine viziteze-mă
doina învierii
ne-am întâlnit
în cosmogonii
ăi bătrâni cu ăi tineri
nu ne-o mai veni vremea
nu ne-om mai duce pe copcă
nu ka sa ugula pa idim ka rai
nobilul care ştie tainele
va merge în rai
apud Bucurescu
în Tărtăria liberă
te-am văzut şi anul
trecut alb înflorit
te mai văd la anu’ mărule
Chopin Sibelius
alfi din elfi
vikingii noştri
endBeckett
gata de Turku
FinishRomania
George Anca
PAPARUDA
Rupa, Dupa
înot
De ce trebuia să spună că numele ei e Rupa Dupa
Zice că aşa i-a venit
Aşa mi-a venit mergi la Rupa Dupa o caută viaregii nu pe ea pe fată
După clasa a doua nu mai apar în registre
PARAPANTA
Rapa, Nuit
alto
Distrug porţelanurile şi ce am scris ca Pandu
Pandavii omorau la Kauravi nu pe sine
Parapandavi ce viaregi eu am botezat-o
Adresa
N-o ştiu
Pe toate scările întreabă toţi
Spune-i
Nu
Ba da altfel îi spun ei
O s-o găsească îi apare în uşă sunt mama ta
Vorbesc cu numerologul cajun să nu vină şocul de la mamă ci de la mumă telefonează-i o caută
trebuia să se întâmple odată copil cu copil părinţi cu tine nu te-am conceput restul numai împreună
RAPA NUI T
Pana, Rati
Polinezieni
Profil în Insula Paştelui pe lat cu Peer îşi anină muma pe piramidă leagănul fiordul cântăreţul nordul
skald bard
Scriu din Rapa Nui nu-i nuit inuit înzăpezit din Pacific din bătrâni
Nu chiar de-am da în primire statuile să ne apere
De unde ştiu viaregii cum o chema şi tu
Mi-ai spus tu acum trei săptămâni
Tu i-ai inventat pe toţi
Te omor
Demult
De ce vă iubiţi
Şi pe tine
În comă
Noi
Vă arăt eu
Chin
Adrenalină
Nu poţi iubi
Nepoata
Rană regina nopţii
RUPA DUPA
Papa, Ruda
Forme
O lumină care se cheamă rece
Pădure vană nirvană
A murit
S-a sinucis
Mă gândesc
Nu el
Nici eu
Rupa
Păcat
Nu al tău
Cine ştie
Să ne apărăm
S-o ajutăm
Pe răpunerea noastră
Nu-n auroră
S-o încălzi
GIRA SOLE
Mama, Muma
Piano
Pe ritm de street lit
Muma în a doua depresie
Îmi iei vorba
N-aduc vorba oricum nu mă lasă să deschid gura
Gata revelaţiile nu se srtigă
Nu e malefică
Se termină şi floarea soarelui
Nu din sufletele noastre
Nemaiibseniene
Nesuferire
Multă lume
Gropi
RAMA MARE
Mara, Mare
Rama(yanic)
Tontoroiul căutătorilor din capul dumneaei în timp ce cântam în templu
Când cânt
Mai cine
RAMA SITA
Para, Foca
Foc în păr
Erai îmbrăcată în Rama
Para de foc parafoca
Din cald rece necredinţa
Paparuda bozi despăducheaţi
Cu mine să nu vorbeşti aşa
C-aduci Botoşanii-n Giurgiu
După ce că ai ce mă scrie c-am ieşit din pluton în onoare iubirii Dunăre unică
Restul dărâmare
Rama Sita zidirea în brazdă
Iar renunţ la piesă ca toată viaţa să nu mă amestec în viaţa vreunui personaj oricum dăm nas în nas
cuţit în cuţit
KAMA SUTA
Kata, Musa
Scăpare subconştientă
Pornisem în ţară mare alta se sfârşise iar nu mai erau ţări unde ne întorsesem Rupa Dupa vorbea la
telefon ventriloagă papa ruda rude din Giurgiu la fata nu fiica d-stră
Semafor uman unul cu paletă roşie-verde
Parcă mama ţării cine-o ştie a pădurii
Şi eu credeam că-n sat trei sferturi sunt cu alţii
Stătutele destructurează
Muma India
Of course
Maică-ta nu mai găseşte Kama Suta
LESA DURĂ
Du-le Sare
Pripon de parapon
Forma rupă garanţa m-am întors la scene din Holika în juma de oră eşti în apă uite puşcăria Midia ziduri şi politici
Uite vacile pătate Goldestein neindiene când mor nu sunt duse pe malul mării bine ziceai că nu e asta ţara ta
Afectată de aflarea de mamă prin bună-voia naşei halucinate când să-şi cumpere ţigări de contrabandă Emaus fuga la Adam Clisi ba acum Carol nici o stea davidiană mama ei crezută în acelaşi cerc rupt de Rupa o confuzie de sine un revelator cu vitriol muma cu groază îţi spune nu-ţi sunt mamă şi nu citează în Williamsburg pe o stâncă neagră într-un vechi castel evreica din Atlantic Beach te aştepta sută la sută ca mama ta a ei a pieţarilor de la Big asaltaţi de trimişii rudelor câinilor din Giurgiu
MULT BINE
Niet, Lumb
Mult mai bine
O faptă o întâplare un necaz
Ce ziceam şi eu constrâns de nenorocire te închipui
Mama de botez peste cea de carne
Tu mamă zburătăcită
E de bine
Misterul înfierii şi al învierii
MATA HARI
Maha, Rati,
Noapte ajun
Te lăsăm la umbră cara Mata
O mulţumire ţi-ar aduce moartea
Scrisesei moarta
Nu vedeai firul de remorcă rămâneai fără nas
Spătar în China
A venit ieri chinezul
Mă spăl de Pacific în Marea Neagră
Mata Hari la fund
Rati se traduce cu noapte pac Puck
CELE RELE
Lele, Rece
Jurasem impar
Tandem numai afară că nu toate în mintea ei şi defaima se moaie în rol ne bântuie dintotdeauna
pentru că ne iubim
Uşor de păsuit greu de scăpat şi mai isterici copii deja nu-mi mai place deja am înnebunit
De atunci am plecat la păscut berbeci
Ocean masculin mare feminină
Iele rele rochii de bezele
Marker & pen in one made in China
QUARTET
De pe Marker
Primo audionisip peşti ucigaşi pe lună plină
Restul în bătaia vântului puiul de pescăruş
În locul meu rabinul
Copii şi mumă partea a doua rondo
Se poate orchestra concomitenţa
Personae în roluri de instrumente
Capre clavecine
Compozitorii la zid
Vezi ce faci cu mâna aia prin mare să nu-mi vii să te vaiţi
INDEPENDENŢA
Sigur
Grade
Bate vântul
Roşu ca racul
Pe aceeaşi muzică
Diferenţa de talie a pescăruşilor
Uitasem cârcelul la genunchiul drept
Pescăruşii ţopăie pe plaja jilavă brăztdată de pneuri socializează rar pe sus pe ce planuri ce
independenţă ca noi toţi şi cu neamurile specie
NEAŞTEPTARE
Mâna cărată
Eu de ce nu fugeam valurile astea gelozesc pescăruşii mă insolam în neaşteptare după independenţă înainte de pierderea în remorca războinicilor neaşteptarea acestor trupe chirăite în alb pe simetria spumelor albe uite şi ciori voci mixte de supravieţuire cabală ori somnolenţă trei în zbor în soare atâta contre-jour în viaţa noastră palme lustruite de mare citite peste umăr de unkle Trikha
OAMENI SUNT
Adică oamenii sunt lăudam porcii după noi în pădure se face mistreţ vreau job în oraşul meu comunismul controlează Pacificul nu-i scriseşi penalistului crima asta n-o mai fi existat denunţ de adopţie legală după 33 de ani revelarea către persoana adoptată prin înscenări şi presiuni psihologice paraletale copilul adult cu familie este transportat în necunoscutul şi necunoştinţa naşterii două secole viaţa poetului melodramă apoi scos ca orice de pe scenă porcilor
RUTH BEND
Pers, Onae
Oarece spiritism
Proverbele nu sunt probe juridice proberve
Ne iubeşte fără să ştie cu ce ne mâncăm
Am iubit-o pe Ruth
Reduşi la garda de fier
VĂLU RIRE
Luri, Revă
De râs şi nu prea
Nu-i spun cât că se înţelesese cu fata
Mama ei nu există ca Mihai Eminescu
Joacă-te tu cu focu’
Nici ţie nu-ţi voi mai spune nimic război de-ai face
Bărbat război femeie naştere
Copilul ei ce bunici o să aibă
Narator fără naraţie nici o (sinu)cidere ne aflăm la mare bate vântul spulberă temerile trece mai încet dimineaţa mai repede amiaza noaptea pe sub manele răsăritul silenţios
HARA KIRI
Kira, Hari
Îndesirea cârceilor
Ce ai scris ermetic în dodii se taie
Era vorba de duhovnic pâra nu merge
Nu mă ştii nu te ştiu bat toba în zadar
Fizica ştiinţa neviului
Dukha apoi kama-vama
Jurisdicţia indiană ar putea fi de folos confiscând personajele sub pretext că s-au născut pe teritoriul ei toţi suntem ai mamei pământ o ceramică
MERE LERE
Rele, Reme
Carte cort
Am sta jos stos maya
Personae în construcţie
Probă de construcţie merge deconstrucţia
Mustaţă o consiliază pacient
Doctoriţa s-a mai făcut cu o mustaţă în dovedirea cortului ai mei încă la bere
Nu pariem dacă va face doctoriţa baia
Arhaic plus fizicaua punând şublerul pe literatura canonului
Ziua asta başca pescăruşii ne-a umplut-o vălurirea mării de cârcei
Şi-a şi luat un cort supradimensionat
GRĂTĂRIE
Grai, Tare
Grătăria doctoriţă
La 2 m de mine se află doctoriţa cu mama sa şi fiul nu e mama ei poate o aflaţi şi ne chemaţi împreună cu mama şi tatăl fetei noastre aflate la ½ m tot aşa s-a găsit careva naşă să vă anunţe pe noi da şi pe noi pe fată vă daţi seama prin câte am trecut Retrimite cu întrebarea de căutare a unei doctoriţe sosite sâmbătă 22 iulie 2006 la campingul S dupăHanul Piraţilor într-un home-car cu un cort demontat pe care n-a reuşit de la prânz până seara în pofida ajutoarelor să-l ridice
RICE PERE
Pier, Rece
Orez păros
Nişte foarte mulţi păianjeni mere pere şi repere subiectul se rablageşte precum cortul doctoriţei
Am avut sinucidere imediat înainte
Mai mult decât sinucidere
Îmi fac şi eu de un denunţ de mamă
Părinţii ăştia dacă sunt ei părinteşti
TATA-N VIS
Sant, Vita
Mare-n Olt
Îl visasem în Honolulu din profil era Mastroiani dar el şi m-am bucurat şi de la distanţă acum era în costum într-o casă modernă
Te văd mai adunat ai o cale aşa te vreau
Dar matale ai lăsat criticismul pesimismul fatalismul eşti în mare formă să pornim o antrepriză când spui un cuvânt în mai multe locuri să se treacă la fapte mă uit la dumneata la duneavoastră este realizabilă durata planul cu gândul uite că ne înţelegem ne iubim nu ştii subiectul ăsta dar s-ar putea să fii nu tatăl ci ginerele meu ce zici cât o iubeşti şi pe mama ei nora ta mamele că ai contabilitatea la bază ai uitat seminarul cele şapte octave ale sfintei monastiri Curtea de Argeş
HANU PAUL
Lupa, Huna
Fraze pe spuma mării
Chinezii au avut recoltă bună de orez când profesorul de română a fost în Japonia
De argint spre larg de aramă spre ţărm
Câinele izbeşte cu capul în valul de litere spărgându-le literatură
Clopoţei de spumă pentru glezne spânzurători şi ghirlande
Spătarul nu-şi servea propria ţară din gura turcului pe Bizanţ urcase Moscova şi prin Siberia la voi
DOUĂ SPIRE
Dore, Sipa
Să te văd
În zori spumele vin albe cu spatele la soare le vezi mătasea broaştei
În amurg invers sosesc din larg bozi înfloriţi (aici e cheia paparudei) şi spre soare burtă de pescăruş zăpadă hawaiiană
Ratează şi fraza claudeliană te dezbraci te prosteşti
BOZ’N FLOR’
Bonz, Rolf
Claudeliene pe evantaiul Mării Negre
Naşa întrebată de regizor dacă ar binevoi să-şi interpreteze rolul
Întoarce-te la ideogramele de spumă alburi cascadate şi boz înflorit paparude îmbrăcătoare dezbrăcătoare
Marea e una noi suntem unii
Dă în judecată valurile avocatul te chestionează pentru dosar bozii spumei boaba spumei lui Eminescu
Domnule nu că mi-a vrut răul ori binele vorbesc de spumă dar cititnd-o chinezeşte uraniu de Şteiu mi-a smuls pălăria
CAZU’ VALU’
Vaca, Zulu
Continuarea cheii
Mai bine dai în judecată pe dătătorul în vileag al dării tale de gol de pământ nu la nudişti nu-n Singapore
Onorată instanţă era vorba de Hawaii
Paparuda s-o joace în satul lui
Am ţinut-o cu mâinile mele pe val
Vărul le-a poreclit-o jucărie
În publicarea ibseniană i se adresa întâi ei
Când valul vine din faţă montan însuţi vei fi fiind spuma
MORT COPT
Cort, Mopt
Varianta plecării
De ce ar vrea să se sinucidă mama scoasă de pe fix dacă nu şi de spaima plecării mele în China în nirvana singură n-ar fi decât o riksha pentru naşă
Cum ar vrea să-i strice planurile cu definitivarea paparudeniei bizantine om fi îmbătrânit
Asta acutizează dorul de adrenalină criminală
Medeea n-a mai îmbătrânit
Nu cred că e sindromul ăsta nu copiii mamele sunt desfiinţate
Un kopt are cheia oului copt
Nimeni nu e flatat să afle ce se poate înţelege
Un ermetism epurat în zadar paparudă
PÂNĂ MÂNE
Mână, Pâne
Ne vede mâine
Bici drag binefacere cu moarte simbolică complice prin pasivitate coautor prin plecare
Pe aia n-o voia dusă oriunde nu în China şi amândoi chiar metafora spumei o fi mătase viermii în
frunzişul de dud al valurilor peste trupuri mătăsoase
Răzbunare pe mame pe fini pe nevăduve
Fiul ei să ne regizeze piesa
Ne ducem toţi la premieră
MIEZ DIEZ
Edem, Zizi
Ea e
Nu mi-a lipsit Zizi o viaţă ochii ei reci răzbunători din nimic
Se înnoptează sub spuma bozului
Eşti alb
Albul e frumos
CERC ROMB
Corb, Crem
De-azi noapte
Vrăjile pe noi ban găurit spume în negativ pe ochi pe nervi în întuneric fundul de ochi fundul mării tuş scăpătat mă voi mai arăta pescăruşilor numai în beznă lucrezi Paparudo bozul era întunericul floarea neagră glaucom o şoaptă de încercuire Petruţa nici la şcoală nici la minister cercuri pe iris în non spaţiu ca-n adolescenţă ejaculând
IERT CERT
Trec, Trei
Nici epilog
În spectacolele dinainte s-au oferit din sală personaje-replică fie în numele absenţilor fie cu păţanii asemănătoare
Că rupa în sanscrită înseamnă formă
Ăla cu dosarele nevestelor poeţilor
Unde s-au dus valurile înspumate halucinaţiile vizuale nocturne
La târgul de pescăruşe despuiaţii cu fâlfâit erotic
Paşteţi voi nisipul de ochii îndrăgostirii
Dau drumul câinilor negri
A CUI ESTE
Iete, Sacu
Paparuda de pe la noi
Paparude pescăruşi în zbor dezbrăcaţi apoi ţigăncile înflorite după ghiocuri ghicind în spume
Povestea s-o îngropăm în zborul soborului de judecători strigoi de le aprindem lumânări să se mire cum ne luăm mamele de la copii
CORURILE
Urle Roci
Roci coş ori plasă
Ea zvâcneşte cotul în somn
El îi răspunde
Vezi că trimit alt frisbee
Nu că eu joc yamb
Iubindu-se cel ce câştigă pierde şi cel ce pierde câştigă
Pescăruşi echidistanţi
Şeful se distanţează
JAZZ PRAZ
Razz, Pajz
Vocale pe sponci
Imn inimă mama pe coperiş pe moarte Peer neadeverit femeia verde o poate juca Ruth Paparuda producător în Dovra Frode Rasmunsen replici pe lacrimi suprarealiste
RAMOLIRE
Miar, Lore
Pe dorinţă
Magie dansantă
Sinucidere orbire
Paparudă peergyrudă
Oedip în auzul
Orbului de spumă
DRAC ONIX
Donc, Raxi
Consultă Astalos
Suprapsihoză sub doză coruri oracole vrăji paparudice
Stele negre cerul gurii
Intră bozul bondar pe spumă
Rupt piciorul să-l auzim bâzâind în zbor în ac
SPUN IARĂ
Pian, asur
Asura e demon
Ţi-a spus în finlandeză fiica mea e fiica ta nu fiica ta e fiica mea
Nu înţeleg limba
Toate lucrurile sunt mama noastră
În China de-am ajunge la mama fetei noastre
Când o fi plecat de ştia Paparuda
Ne-a vrut răul minciuna ne păstrase fericiţi
George Anca
RECHINURI
cui vom cânta din fierul frigului
design-ul afin-dafin om de fier
fiara ierbilor iarba fiarelor
şi nu ne mai omorâm deloc
douăsprezece triburi pe lume
consacră croncănirii coroană
viraj ne despărţim din zid ne primim din
zbor sămânţa împământenind templul
secretul ce se mai ţine
a te culege de pe şine
până de-o mai trece roata
cum ne-ar învârti-o nepoata
oceanele se sanscritizează
bătăile în uşă se porniră
nimereşti superstiţia
pe vocalele elfilor zefir
pace la nimereală
râsul femeilor Kuanin
proverbele tulsidasiene
zece minute şi la zdup
samadhi pe conversaţie
azi-mâine încă ai lui Rama
trecuţi de Midland Fire Station
you are a perfect thinker
desfid frumuseţea dispreţului
mulţimile accesându-şi dumnezeul
din leagăn la rug
creatorul total neant
neantul totalităţii
totalitatea neantului
gheare de doritori
eu după China
misterul metastază
nenorocire naşterea
plăcerea călătoriei
rutina Shakespeare
în zarcă
în Ramayana
alb în nealb
fire puţine
mai puţini trăgători
cap român
de Ravana
noroasă zi
năvădirea nevederii
copilul Irod
pe creier românesc
în trecere prin America
vremea iubirii
îmbracă blană de urs Zamolxe
cuvântul se întoarce
în citatul preferat
cuptorul vânăt focul vedic
buşteni de plută dovleci
porumbi la capăt somn sfârâind
mătasea pe cânepă zile
discreţia topirii păstoase
de subacvatic dialect
pahari nemailimbă ca avhadi
mittili bojpuri folcloric
aţi prins o neovedă să trăiţi
în Guardian text aşezat
în versuri ce greu se merge
cu autobuzul englez pierzi bani
cunoaştem viciile ţărilor super
se vaită cu talentul imitabil
de talente incomparabile pe mizerie
apa gâldanului în cascadă imaginară
a lacului-şarpe gealăul
şi noi îl glisam pe banc
n-am mai povesti măsurarea
bărbăţiilor fără a observa
sfieli de mai târziu
casele dărâmate morţi înaintaşi
a nu-i plânge a nu-i încredinţa
de-o urâţenie pregetată
cultul morţilor respectuos
se întreţine cu desecratorii
învierea nu e o soluţie
cum am aflat numai din cărţi
întrebaţi-ne şi nu de unde
ape de uitare pe prundiş de haos
kojeviană pasmanterie
liberată şerpuire
caravana se Isaia
dănţuieşte general între patru ochi
castă culoare sociabilism
când mai treceţi prin Evatfer
apelativele ne trădau cum
s-o fi exprimat decidentul
pe îndelete sau brusc
vreo furie confuciană marţial
lingvism de dor pe
sărirea discriminării
şopârlele măcelărite ridicate căpiţă
n-ar fi încleftat nici mortarul din zidurile
tatei John Shakespeare n-am loc
tinerimea s-ar fi ramanestat
auzii şi uite-i pe creştinii
vizitând siriacii ucigând
se descrie grupul se caută voluntari
să trăiască printre ei pe faţă şi pe dos
lumina vieţii bătrânilor preamericani
stă coasa ba gresia pe cine
mai chemi învaţă de toate nu
ştii ce mai ştie nevoia
serializarea exagerării tematice
limitative în derâderea curentelor
dominante oricât de caduce
susţinerea partizană a
predicatorilor individualişti
spre totalitarism religios
datul în cap în bară în bobi
shehenai în asemănarea
sborurilor avionului corsar
şi ce mai comunicare fără
măsurarea retroversa(ti)lităţii
vă voi fi părând americobezat
atâta şi designul prescură obscură
te uiţi la covorul în drumul uşurării
expresia nu-ţi aparţine tot silă
s-au aşezat unii lângă alţii în
costume cu cravată ar fi
acultat şi până la moarte
mai trebuia sanstan
copii de crescut încotro
raci în toate părţile
neexistent înapoi înainte
vârfuri printate birocratic
scriere conscripţiei
nu mai adorm călcare
pe atragerea atenţiei
cu victime ăsta le e rostul
în vizită pe abţinere
cine vă aduse la apogeu
nu vă mai rămâne mâine
văzuşi şi româneasca
troscot pe neîmpăcate
păcate pe coate raclate
îmbrăcăminte frigului din oase
nerimată cristic pluralitatea
descriptivismului electronic
avem înţelegerea înapoiei
pe căutate oriunde a o
păstra şi treaba ei depeşa
aglomerate doze de gloată calabreză
flamenco pauză părinţii
din plictisită virginitate
mai inteligenţa crap-crăbească rac-drac
sărac de n-ai mai pledat spre juri
versificaţi vrânceneşte Soveja
Kojeve recunoaşte Coşvana
o jefuită sarajevă
safai inelar pe bancnote
hărţile chino-descoperitoare
pe ce tenacitate predatori silitori
cătarea suspinată glonţeşte
cronometrarea supunerii la masă
rotunde şi catolice Secundar
sundaram ceramică de Corund
agrafa o tandreţe cercelului puit
până-ntre-ale sufletului de cheltuială
paporniţe arătătoare de milenar
încarcă-le vegetarian până
o servi dumnezeu la masă
în contextul reneformei „sale”
nu ne-am fi permis recrudescenţa
asasinatului de fondator tăbăceam
piesele din tragismul pieselor copile
cine mai moare cine mai
trăieşte cu ocazia acestei
întrebări ce pricopseală Rick
avem scoarţe pentru câini jupuiţi
pe sub prunii ageni unul
cuptoarelor roşii în balanţă
pedepsiţi cu popă iarba de şanţ
păcatul să nu cadă adânc
o tăia să crească iertarea
paznic de-un verde viol
apei din cracii fântânii
şi ochitorii tasaţi tunel
căderea-n cer oprită de sufletele morţilor
contraste în conversaţia horă
spargem din vioară cotul domnului
pe drept neenervarea
crâmpoţirii parapanta voioşind
frigul când s-ar prea nălţa
prohod din pridvor cruci
scrise concomitenţă neaşteptată
comenzi postraţie
scapăre scăpare capsare
nu sare paisare chalisare
o regie şi prindem scena
se poate juca tracul dracul
ne convertim subconştientul
de câte ori pe secundă
separaţia părţilor în părţi
inegale pe omor uitat
retrăirii de vizigoţi
abstracţii cresteze memorialism
în onoarea lui Ogoranu
pozându-ne în bibliotecă
n-o s-o vedem din prima pe Mariza
poate niciodată şi din întâmplare
pe-o apăsată predestinare fado
într-un târziu nefătata vacă
avea să fie sacrificată c-o
împunsese pe fătătoare şi ea
mai plângi mai fugi în vârful părului
fantezie pe viaţă a picioarelor depărtate
şi aurul perelor reîntunecat
peste apă o noapte Palladi virtual
de gravură nudul pe greier
repetându-l potenţă lăuntrică
studioul districtual puţinul sânge
lumina săracă drumul mătăsii
de ne stătu zidul bătrâneţe
mai baltă ce-n Mahabharata
s-ar fi sărbătorit treacă
şi valurile lahari shakti
tu când ai zis de Urmila spune
drept Ramayana ori persoana
dintr-e noi ai spupus-o
lumina fereastra uşa
între şi nudul poetalei
în susul viziunii advaitine
pe-ale mele le luai mă mai
cafeleai sexualităţilor interval
numai icoane palladiene
pe frunzişul cepelor
în podul fluturilor
sub tremurul trupurilor
ţi-auzeam coapsele în Giurgiu
surâzătoare necoptului
far sub scara scorpiei Fux
ne-am sfiit şi deodată trăieşti
păturită desfăcută creastă
şi ce dacă doamne nu feri
iar altcui bombată codobatură
pe irepetabil onorariu
ba atunci canciul
rasă palisada roşu de Birmingham
răscrucea toridă sudoare
pe recunoaşterea inel
focul te profila pe
libidoul mării martore
unei uitări fiziologice
surcelele îmblânzite
în catifeaua worshipped
pe răspântia de-o viaţă
pustnica toropita nezisă
păduri din zilele zilelor
frunzele frunzelor pătrunzelor
rugul violat pe o înţelegere
de încercare aminte
şi capul cortizonului
elefantul fecundându-şi moarta pereche
tragi perdeaua maharajahului
înfigi cuţitul în caraulă
părinţi de iască amnar amar
să-i despotmolim răzoare
brazdă mama tată Rama
puşca laur spânzuraur parcă-n cearcăn
zânele izânele mândrele hâdele
ochi deschişi pe cel pântec
te uiţi nu te crede îmi rezum
puţinul multului tăvălit
într-o strânsură de trăsură
nisip arsura croncănind-o spargere
orbită la întrebare sora voastră
când şi deschise a fi fost cu un negru
de două ori din zece la 15 ani
dublu şi fantezii răpuse
cât mâţâirea postpuberelor
mortului meteor la vatră noaptea
beată mai perpetrată tartă
ligheanului deşertată corlată
fă-ţi de capul prostelei ne
bunia tratamentului cu
hormoni şi tot trece
mi te uiţi că nu fereastră
cum te ţii de îmbornată
şi napoi cu scaunul town-ul
baia pluta pe întuneric
o scufundare mormânt
conacul solar ibovniciei
cocaina pictatu-te-a pe
albăstrime shakespeariană
Guiness e bere nu vin
demenaja nu şi din fado
în întreirea ţipătului
cu îngheţată ureche
retractilă feştilă o filă
albirii lui Builă
Almorei Zambibilă
porumbul nalt crâng între
cuiburi poale-nfoiate
o mizerie de renunţare
chanson şiroite umbrare
de ascultare luminată
în târzia schizofrenie
urarea de zi foarte frumoasă
şi dumnezeu şi-o aduce
aminte păcatele oamenilor
rude nude apelor paparude
o înţelepţită despăturire
deasupra oceanelor zburate
la taina vorbei somnul bârfei
şi jaf de ochi cu mâna
revisatelor maternităţi
stazione ba Kogălniceanu te gândeai
te întinsesei cu tată şi fiu
în aceeaşi zi că de nebună
satul târgul capitalele praştie
de-o piatră cântărită penultim
pe nişte zaruri de nazuri
acum zigzagându-ne turbulenţa
dinspre aterizare o perdeluire
peste Fuji nesinuciderii încă
se prefăcea neauz cartof
crep franţuzesc de
China ne tăiarăm
verb în herb în ochi imberb
joaca pe insinuarea plasticităţii
aceluiaşi ovidianism sotto
lămurită lamură mălura
malurilor şi ce vorba
honolulueană auziţi-mi-o
zăpezile hawaiiene în floare
şi-n cleştele racului reculul
săracului fiertului pe dracului
păţaniei deposedate sedate
nu-mpărtăşesc îi desantez
creola creolină crin
n-am pran am îmi descojesc
parfumul bătrâneţii pe bete
scriituri încrustaţii taţii
patru scrise clasic
altădată nici o
de bozii amforă artă
ne şi bătătorim aerul rămas
caut candid mahakavi
Victoria Square pe nou
decapolit în peştera liliecilor
fete călugăre răchitei arnotene
cine crede nu e niciodată singur
shakespearieni slujbaşi în Stratford
make the world go away
Brahma Vishnu Shiva
Rig Veda Voluspo Luceafărul
Strigoii Memento mori
devenirea nihilistă bhava vibhava
invagination hymen pharmakon
archetypal resonance astrohaiku
încă o săptămână nechinezească
leului de aur china town
altor supravieţuiri gondolă
Perseide Perseu’s mantle
astronomical arts Magellanic cloud
tot vorbim numai de morţi
numai în braţele lor
ne-am dezmărmuri solaritatea
sidi Aissa egal Vasile Lovinescu
mare întunecată haos ou
trup tăiat în cer şi pământ
archaic Sanskrit musical Nirvana
îţi face chipul frumos
cuvinte fără sfârşit
născut în ziua judecăţii
a vieţii eterne
poporul cărţii
cred în Allah şi-n ziua de pe urmă
jinni îndoiţi noii faceri
rugăciune mijlocie
lumină pe lumină
un stăpân psalmi
în dar lui David
ţi-a trimis cartea
a cărţii mumă-i cu Allah
printre ginni şi lume
Alif Lam Mim Ta Sin Mim
fiecine.
Iaşule nelaşule
Ieşule neleşule
Profetule dodietule construieşte pentru viitor scuze
Qur’an de-n Iaşi nu-l dorm
căruţa câinilor miezul dionisian
capete din apă ieşenii
în aşternuturi sub otomani
sura neîmpărtăşibilă
moale musulman de Iaşi
cu Malca moşului alibi
cămaşa aport de câini
iar la bojdeucă Al Rahimi
Rama Crist Eminescu
triunghi violent pe regizor
galeria se glorifică măr
oaspeţi răi de somn
bătrânele s-or recopilărit acut
jinn societatea nimănui
Ursache Ştefanache Piţu
teamă de cunoştinţă stază ecstatică
uite-i pe Faruki şi Netty Bossert
citit Coranul în drum spre
Iaşi Biblia toată viaţa
Al Ofeliei de nu Hamlet
d-nei Ulman de la Eminescu
primordialişti modernişti etno-simbolişti
apud Hitchins peste Druţă
poet român şi moldovean nearomân
centripetarea ca supravieţuire
Ţiganiada Povestea vulpii Voshopolea
regionalism legionarism
studenţii celeilalte ţări după reformă
în Friuli rom şi român acelaşi lucru
limba română mai importantă ca în trecut
ientitatea nu e un destin
ci un patrimoniu subiectiv
bulgării lui Druţă
în microfonul lui Hitchins
what values keep Moldavians together
I ask myself and others endlessly
how much of the present is in present
atunci faci dintr-un neistoric
un argument indirect al trădării
Mozart în anul Rembrandt franco-ibsenian
blestemăţia moldovenismului american
te-ai moldovenizat post-Budai
Paisie a influenţat care Moldova
protestant pentru copii retardaţi
greu de păcălit ieşenii Windish efuziv
un antic se consideră nou
nu mai are ce vreme să ne
treacă moldovene Brâncuşi
la Continental Qur’an-ul
cu frunze ne din Hitchins
oarece vechi nepatriarh
o duioşie pe crestomaţie
les langues sont souvent malfaitees
promovaţi valori materne
în eternele taverne
ne parlait pas anglais
te cred turcă
atâţia nu cunosc engleză
broşuri pentru căpşunari
dodii de nouă viaţă aţă
voi să vă predaţi
noi să vă învăţăm
când contextul ne va sufoca
pris la peine d’apprendre roumain
declinul şi dispariţia
unor comunităţi româneşti
identitatea omului spulberată
o insomnie mai multe
unica patrie la sud la sud
mama piatra casa mama
temei întemeiere teamă
trilogia ţepenegiană
intertextualitate aducătoare de fractologie
Kalidasa e rasa Eminescu e dhvani
ardhanarishwara amar câtă lună
vecinicia cea amară a mării
fiecare ne modelasem după altă ţară
vreo judecată prin mai tinere femei
mare lucru vorbitul româneşte
mi-o dorisem prin somn părginit
ne-om mai auzi coroană focului
ne respirarăm tăcerea
toiagul mortului Silvestru
morbus transilvanicus
printre lor românii printre lume
nuntă nun nunaş naş
levir ceangău fum de valah
cumnata lui Ludovic Antal
flori roşii geam albastru
limba noastră e frumoasă
pe deal sau în vale
catren integralmente original
iceberg reticular inferenţial
semioza textuală ca logică
labirintică a sensului
epilog noetic neautotelic
acum vreo trei ani
mai proaspăt ca mine
ora tardiva spune Dante
poate ne vedem la Chişinău
globalizarea începe la Iaşi
midland ramayan ieşean
cât să nu ne ridice din dedesubturi
subiectele şi de pe la noi
14 decembrie 1989 orele 14
Be good peisaje midlandeze
flirtations ce fel de loc e ăsta
o pulpă de miel ai
suferit destul în trecut
în midland în Iaşi filmul ăsta soro
viaţa de noapte pe fumul din zid
toaca şi clopotul pe roata horei
aranjamentele dezgustului gâde
o fi Iaşul meu de pe urmă
mâncarea frumuseţii de urâţenie
pe slava ortodoxă muscală
de nu cumva muezinică
fără Tolkien samizdat românesc
în diferenţă de tata Gulag zisei
invers Frodo un Rama fără Hanuman
Frodo un Hanuman fără Rama
Andrei râzând Laughing Andrew
spune-o Keith în limbile de le ştii
cărţi în garnizoană
alţi copii urâţi
şi-ai altora părinţi
dezbrăcaţi cerşetori
vagi legende ale sângelui
nonlabirint nemelc spiral
topiţi în smoala eschimoşilor
ne mureşenim Keith
gâdele de adrenalină
Montale la Scala
m-aş mira să te
apuci de joacă
ruperea lumânării
fiinţa de pâine cristoasă
aducerea în acelaşi Iaşi o dezrădăcinare
până la Jung a românilor
fata se întoarce
pe banca din fluture
ea pe cine ştie nu
pe mine mă mănâncă
am mai versificat
a la Apollinaire Iaşul
în aula bibliotecii Eminescu
bate-mă soare
cerule omule
tată fiinţei
plictisul bătrâneţii
preambul revelaţiei
de-un timp un hârb
femei din vreme
ne-om conversa
fluturilor
marmoreeni
mi-am premeditat placiditatea în Iaşi
pe Zaporoje Romanian Broadway
opponent mates du-te val canibal
sarmalelele şi micii de campanie
tractorul pe o maşină de scris copywriter
morţi în aceeaşi zi Kenn Lew Hux
aut deus aut malus homo caspian
a doua noapte singur o tristeţe
baros în moalele capului
canasta de după înmormântare
iubindu-ţi torţionarul iubind
pe Hristos ca Julieta pe Romeo
cititul din Galaicu salvare de Mungiu
rinencefal de rinocer leu sfâşiere
un bel automne je ne regrette rien
Dionis Adam şi Eva other lives ştreang
sunt şi lucruri frumoase radiofobie
ultima iubită a frigiderului pe răstoacă
numai duşmanilor mulţumeşte-le
o dezlănţuită revanşă de sine şi de toţi
de-aia merită să pierim autocaricamera
cuibul clubul în corturile drepţilor decalcifiate
cultul rebreanian al lui Ibsen cu noi la Prislop
George Anca
Zăpezi hawaiiene
Uvertura
baladei baldachin chinez
thao scrisă la diez
punctele meridiane
pe aceleaşi cele’şi a-ne
Sandule te-ai sinucis
spre al Chinei paradis
a muri hieroglifă
runa eddică o bifă
în dodii altcând azi jad
nemaicanonic Galaad
începe domnule pe chinezeşte
o ploaie pe sinucidere cum
te trage aţa sub zid
ce şi terţinele orientopoetice
descărcându-te moalelui jad
dintre diamantele morţilor
împuşcă anii coane Horasin
ardoare albastră olimpic
pe scumpirea venitorului
nimeni vorbitor doar punct de amânare
cum Zhongguo ne cheamă pensulei arhitecte
tunetul pe întuneric ploaie pasăre cântând
am întrecut delirului malaric oroarea
ostatic spătarul nu şi nasul tăiat
de acasă hai la muscali la chitai
chimia blonzilor petrecută nopţii păsăreşti
încă de mai săpunariţa ne fie de bine
vă respectăm a ne face să râdem
11 zile în Hawaii prin bibliotecile americane
în căutarea lui Ştefan Baciu mitropolite
şi pe unde şezând şi nici timp parohie
satanist church of Hawaii escribitionists
he hale kou a home yours aloha hula
anonymous Zoe by Zoe on her way to Idaho
dive into my luna sea kimi ga ima saigo no megami ni mieru
at 7:55 on the sunny morning of Sunday December 7 1941
183 Japanese planes swooped out of a cloudless sky and demolished
the US Pacific fleet docked at Pearl Harbour
it was this single catastrophic event
not the invasion of Poland the battle of Britain
or the persecution of the Jews that
finally dragged the United States
into World War II
Oahu submarine Waikiki Banyan Condos Discovery Bay to snorkel
history of Polynesia and Central Pacific
whaling center headquarters for Christian missionaries
and the home of Royal Hawaiian Family in 1893 a group
of armed American businessmen wrested political
control from Queen Lilinokalani pronouncing monarchy defunct
menehunes cf elves leperchuns and fairies
waikiki spurting water Kamehameha Sandwich Isles
Hawaiians consume Spam Hornell’s spiced ham
în Pacific la o masă ne iscălirăm cu toţii pe un vârf de ac
Tigmandru până-n miez de Waikiki dorule de unde-mi vii
Flori de plumeria la pensie-au ieşit boemi şi piccoli şi regi
Tegucicalpa Turnu Măgurele cinci caterinci
lilieci chiţăie în violine guri fără dinţi îndrugă poezii
căzut cu paraşuta în Piaţa Lahovary aşteptând un dric
balada omului care n-a ajuns nimic din ce-a vrut să fie
noi suntem propria-ne stafie ieşim din eri şi nu intrăm în azi
din Honolulu-n piaţa Lahovary ochelarii Paix Palhefa
dintre tongani şi hawaieni vă-nchin o ’naltă salutare
ţârcovnicii încearcă din strană straniu glas poetul L. Dimov
vocea paşei taie ca un vârf de şiş din Fanar iavaş iavaş
pacific baci recontemplându-se oraşe de dorul sorcovei cu menehuni plouă azi-noapte zidul de valuri
bogătaşe La Marian zarzărul că tuni
te prind căinţei vipere te cred ajunge-te ruga mitropolitului Bolivia cu naiba noi ba noi în bungete a ne citi chinezii şi Olivia
fie-ne cum că nu te cunoscusem cocarda taurilor în Provenţa balenele retrase-n Leverkusen sub coviltirele avenza
les neiges
baci pacific balenelor în floare latin
primeşte rămăşiţa vieţii mele morţii tale
de te rânduisei aşteptare vitrină Freud după Haret
nesomn cum ne găsise Romeo în India
de ni s-o fi urât cu binele care pe unde
treci ore dar câte zile ţi-au mai rămas refuz
mâine seară la Filarmonică Lobos-Enescu Daisuke-Palmov
scrisei Nadiei ce se preferă Marina Debattista
ar fi Usha Mehra şi Hsieh să le anunţ
voi obosi dinainte bun de adormit în Pacific
mai nici o idee poate respiraţie Hanuman
mi-oi şi agăţa microfonul în buzunar
mitropolitului binecuvântări pe Hawaii pe China
nu-l pecetlui nici pe el ziarismul
cum ne-am descoperi Ibsen
Formosa is a beautiful country exact frumuseţea
stau în Houston la Om Gupta m-aşteaptă
în Honolulu la Hsieh apoi al americanilor românilor Chinei
piesă de soartă eterna primăvară a paradisului Hawaii
ce-or zice regii zburaţi de americani
pe-aşa mituri până-n Pearl Harbour
cortex mamifer reptilin a patra sinonimie
derezonantă care mai vobirăţi rariţa
condu-l tu ce-o fi învârtind şi Cedric
moştenire sacră Eduard S. Curtis şi indienii americani
7 iunie ora 18 Muzeul Naţional de Artă Rotonda Auditorium
there must be a spiritual connection welcome and welcome
Caroline Kennedy will not be appearing at the ALA Annual
Conference closing session due to a family conflict
for the opening General Session best selling author of Madame Secretary
parasomnie văzusem ne-am înălţat forţa
Mira Simian La Depossession by Jacques Borel
Ştefan Baciu pachete cu Mele Kalikimaka
Sub Tâmpa în Honolulu un braşovean în
Arhipelagul Sandvich-Hawaii
noul Ovidiu a ajuns în Paradis
s-a muncit să-şi ţină în viaţă amintirile
n-am literalmente cui să citesc ce scriu
exilaţii şi-au făcut datoria
îngerul malagambist din insula Oahu
palmierii de pe dealul melcilor
îl vizitară Anania Lungu Ursachi
se vor scrie despre mine teze de literatură comparată
Stamatu văzuse transilvanul
mai toţi tânărul poştaşul de unde evreul
cum mergând la o femeie te ţine clientul dinainte
la cimitir n-ai loc de mortul din poză
mai şi trebuie detipărite urmele lui David
toate ar fi de bine cum şi de rău sunt
cât să te pice inspiraţia paracataclismului
lumea are în ureche cantaridă
i-a iubit pe cei ce nu l-om mai iubi
din Rohia în Oahu din mormânt în cenuşă
copie de pelerinaj maramureşan-hawaiian
aşa ne-om vindeca de floarea mirosită
când nervii ne podidiseră la joc
lăuntric plictis al lui Dumnezeu
anahoret îl făcuse Eretescu în Pacific
închinatul guguştiucilor pojghiţă spartă
şi oceanul glumei necăutat citeţ
hawaiienii români de după vizitabilitatea cenuşii
dinainte ne clasicizasem mormântul ahoe
cine a ne mai fi salutând dintre noi
să te văd paşi doliu soare tot înnorat
nu la anii ăştia a mai păcăni
a se căni pe lagăr cu băieţii bravilor
o molimă în oştile ahee sacul de bani sfâşie orice
diegetica Eugenie Ion ţel zalnic ante mortem
porecla Cârlova a lui Vernescu gnosis hybris cronotop
profet osândit să-şi răscumpere tragicul orgoliu
de a media între umanitate şi absolut prin nefericire şi solitudine
se dizolvă intelectual în lumea imaculată a gândului bun
nici dorinţa de a schimba faţa lumii nici gândul salvării prin fapta memorabilă
nu schimbă destinul omului trecător Faust vrea să facă binele general
dar când deţine puterea ajunge să creeze o lume numai pentru sine
târgul se risipea într-o privelişte rurală
liniştea de orăşel subcarpatic în drumul pastoral al oilor
la Mănăstirea Dealului unde se află ţeasta lui Mihai Viteazu
mitului femeii de 30 de ani i se alătură mitul mamei vinovate
aminteşte de destinul mamei lui Balzac
fericirea ei fragilă umbrită de culpabilitatea faţă de copii
Tolstoi orfan de timpuriu s-a bucurat de o copilărie fericită
Cârlova după moartea timpurie a părinţilor e crescut de o sora a mamei
în exil Alexandru Ciorănescu şi-a uimit adesea compatrioţii
îngerii coboară din cer arătând că diavolul a pierdut prinsoarea
gigant şi uriaş tot de-o însemnătate fiul în lăcaşuri nelocuite
heruvimul lângă tronul divin serafimul mai aproape de uman
între Steinhard şi Baciu între Rohia şi Honolulu
între mormânt şi cenuşă dus-întors
chinezoaica retrasă din zid
ce-mi din indieni karma din Cămârzana
oceanului canon de împărţeală
cum o problemă că la nimeni păsări te treziră
Shu mă lăsă în buza nopţii că 50 dolari
taxiul şi condominionul lor în suburbie
pe ieftin în campusul universităţii
cine scriind un poem cu titlul Constantin Noica
n-ar fi cercetat cenuşă empatică
era şi-n agenda lui Romulus Vulcănescu
prea mulţi vâlceni în Hawaii unul să nu-l fi
contras din suprarealismul neafin
când nouă genele şi înnaşterea dodiază
abia negaţi în absorbţie cu Edgar Papu
record în cord o regăsire de resort
în reidentitate milenar tăvălugită
les neiges d’antan poate copilăria noastră
când evocam cu nostalgie zăpezile pe care
le aşteptam şi de care ne bucuram la maxim
peisaj în care ninge cabană înconjurată de troiene de zăpadă
pârtie de la hambarul cu lemne la uşa intrării în casă
din hornul casei fumul iese drept semn că urmează o noapte sau o zi geroasă
în casă oamenii pe lângă sobă ori la o
masă rotundă citind sau jucând cărţi sau table
o stare de hibernare totală
les neiges d’antan sfinţenia vieţii a aventurii a iubirii
evoluţia fulgilor din pufoşi în duri
gândindu-mă la conceptul zăpezile de altădată
ajung la anii copilăriei când nu sunt minciuni
nedreptăţi ură duşmănie invidie ci iubim numai dacă
ne menţinem pe calea iubirii ajungem la sfinţenia vieţii
odată cu trecerea timpului ca şi zăpezile
anii copilăriei cu sfinţenia lor devin de altădată
timpul oamenii greutăţile ne transformă într-un bulgăre de zăpadă sau de gheaţă
les neiges d’antan se referă la puterea sfinţirii vieţii
zăpada având culoarea albă înseamnă puritate dreptate
numai lucruri bune tot ceea ce este imaculat lipsit de pată
asta ar însemna ca oamenii să se iubească să nu păcătuiască
pentru că numai astfel vor ajunge să fie asemenea unor sfinţi
şi ar trebui să respecte poruncile din Decalog
les neiges d’antan ne poartă cu gândul
la ceva demult apus la dezamăgirea şi părerea de rău
pe care o simţim atunci când nu mai putem avea ceea ce am avut odată
în situaţia de a socia iubirea sfinţenia cu zăpada
zăpezile acoperă toată urâţenia unui loc oferindu-i strălucire
aşa iubirea şi sfinţenia îmbracă omul cu mantia nestricăciunii
zăpada cade într-un anotimp în care totul se stinge
iubirea ne protejază de toate gândurile rele
în aceste timpuri nimic nu mai este ca înaine nici măcar zăpezile
*
Hanuman Chalisa
memorii din insulă dintelui înfiere
nu mai am răbdare până-n Honolulu
strig germen stres de cireş iacă-tă lacătă
prana Hanuman se şi luminează şoapta swerigă
se simte greul rămasului suflet fără timp ocean
târând Bucureştii în Honolulu Ştefan Baciu
ce joc mă poartă exod ne pe rod azi în Houston
cheia cititului la procesare în ce rânduire
alea monografii doctorate timbre neperomâneşte
alege-te lege cât vrei pe oprire neîncenuşată
eseul îl voi scrie pe arătarea mixtă a plantaţiei
voi duceţi limba pe coclauri pe noi fără ea ne taie barda
pe unde ajungem noi pe unde aţi rămas voi ortografie pulbere
nici un calcul nu silabă un joc la înghesuială batuta pe Pacific
când m-a trimis directorul la cooperativă cu 25 de lei
cea mai mare bancnotă până la zece ani acum şapte mii de parai
ce nemaiştiind nici duşii nici veniţii ne împăcăm nostalgia
doi autori exilium Mămăligă Joyce delir elixir
m-aş cruci crux de lux în cenuşi coborâtoare
un năduş negru de-a strălucirea alergiilor
ascunse traduceri de spovedanii ritm carismatic
compensăm sinuciderea fratelui Alecsandru cu autorul poeziei
Montale în minte nume de morminte cu planete-n dinte
România o împuşcătură de alice batându-ne între noi vânat
vezi că merg mai departe văd că nu te apropii nici tu
îmi cânt degenarea ce altfel aş uita-o numita călătorie
râme apele pescarii amărască marinarii fixuri varii
pân’ urc apoi cobor cu fâlfâit Hanuman perii asprimii
din coadă bine că scriu jai Hanuman ne la aman
nici o ţară fără baci beci bici boci buci povestiri în versuri
prea multă lume de (ne)admirat îmi simetrizez truisme de oboseală
nu-mi mai văd oceanu propriei sudori face indianul
poate văzându-mi cravata burta albul părului
America is Ravana Seeta is the abducted world
without Hanuman’s help one can’t be rama’s devotee
caste Seeta in Ravana garden castitatea ţine vii soldaţii în război
mă ploconesc temei Rama când lumea zice mama Sita
şi musulmanii îşi numesc fetele Sita Ramina
pe când nu era America nimic american Ramayana în Râmnic
închinare Raghuvar
fiul vântului mi-e har
Hanuman victorie
din Shiva glagorie
răsărit lui Ram vestnic
din tată nevestnic
înţeleptule brav foarte
bezna o condamni la moarte
porţi veşminte aur preţ
chipeş cercelat şi creţ
ghioagă steag sfânt’ sfoară
umăru-ţi măsoară
din Sankar ered
Kesarei aed
gândurile-ţi os i-s
întru Rama gnosis
inim-auzita
Ram Lashmana Sita
Sitei dinainte
paraduia linte
stricaşi demonii
cum Ram atoni
iarba-ţi Sanjivan
învie pe Lakshman
fratele lui Ram
ca Bharat iei hram
imnuri mii cum sama
i-o sfinţeşte Rama
Sanka Brahm Narad
Ahisha Sarad
Yam Kuber Digpal
poet ce mai graal
spui Ramei domn
Sugriv pe tron
şi Vibhisan
în Lanka ban
halişi soare
ca pe-o floare
inel sfânt în gât
ocean nici atât
greul e fulg
de ţi-l divulg
drumul dai
la Rama-n rai
ţi se pleacă
om şi cracă
tremură trei aere
să nu ţi se descaiere
strigoii pier în şir
de-aud Mahavir
boli se desufăr
l’al numelui tău nufăr
în minte cu Hanuman
viaţă ai nu şi duşman
feţelor speli arama
credincioşi lui Rama
la tine în faţă dau de viaţă
eoni patru lumile
îţi cântă minunile
lui Rama înger
demonii sânger’
de la mama Janki nouă
sidhi opt nidhi nouă
credinţa vieţi de vieţi
în Rama ne înveţi
cântându-ţi ne laşi
nenaşterilor părtaşi
la Rama-n rai intrat
te naşti încredinţat
altor zei nu zice
doar Hanuman te ferice
nu mai suferi nu spini
de lui Hanuman te-nchini
slăvit fii Hanuman
gurudev mie sărman
am tradus-o necitita
întru mama Sita
nehindus alumn
ruginii column
recită de-o sută
de ori ruga mută
ba mereu bine
auzi-o în sine
chalisa
grăi-s-a
Shiva
grăi-va
mărturisi-va
Tulsidas inimit-a
Ram Lakshman şi Sita
prin stăpân uman
Hanuman
se văzuse-n ciob
lotusului fob
azi că joi m’a
Rama noima
patru roade
pe noroade
var ne coastă
de pe castă
din culoare rămas
nici iconostas
lui Hanuman aţin’te
să-ţi întărească minte
agnostic poet
sultanului afet
în joacă treacă
timpul oleacă
gyan gun sagar
uscatul iar
om mai arde coviltire
pe sub stele mahavire
nenufar
lui Raghuvar
salamandra
Ramachandra
dragu’ tatii
Raghupati
Or bhu
Prabhu
cumsecădar
Pavan Kumar
descheie sutra
Anjani Putra
Sankar suvan
vidyavan
scriu cărţi în avioane
vântului pavane
a doua versiune
din chalisiune
timp
ghimp
guru picior polen de nufăr
oglinda minţii îmi descufăr
slăvit fie sri Raghuvar
rod împătrind pe altar
puţin la duh eu lui Pavan Kumar
mă-ncredinţez şi-l rog de har
de rănire-ndurerată
nu-mi rămână nici o pată
sus Hanuman ocean darshan
sus Kapis lumii izvoran
de la domn Rama vii sfânt tare
chiar al lui Anjani şi Pavan din născare
cu braţ de vajra eşti viteaz mintos
cuminte gândului dai bezna jos
trup în aur veşmânt găteală
cercei în urechi pe sub încreţeală
buzdugan ţii steag cezaric
număr sfoara arhondaric
fără muzică fără dans mântuit doar în gând
de prin China cu mama te vom reinventa
sărind la nepot prin volutele lui Buddha
celălalt Shiva conostemu-ne cortizon
lume reală maimuţă reală realitate reală
vorba România vorba Hawaii vorba Claudel
maimuţă mântuitoare ca la urs
o scriitură nehalucinată lumina hawaiiană
sundara kanda Lanka Hawaiii mă gândisem ne spus
ringul ningu-l ia-o zăpezi Kamakameha
pe linia asta e şi Bangalore acolo Mamata
cum să nu-şi fi amintit de jocuri schimbătoare
mă-nvăţaşi bine liber de instrumente sfaturi de hula
lăsămu-ne indieni lui Shri Hanuman ji
caraoacheş soare bronzat şi gălbeneala Orleans
n-am fost în Hawaii nu în Houston poate în New Orleans
plimbările în nimic ale mai marilor le întorc în tot
pe-aici sosirăţi din Maui şi restul tot călători
nu da nimeni un ban pe tine nici pe mine
de două ori mai lung baston orbule foştilor
şi vorbesc limba asta de-o viaţă vai de capul lor
şi-am început s-o lovim şi noi de voie nevoie
eu Hanuman în Hawaii biblioteca la muncă Lanka
precum în cer aşa şi pe Pacific aşa şi pământul
lui Petre Augustin călătoare aeroelasticitate
la plecarea din Houston în muzica odinioară de Mozart
de lângă Hanuman Savitri mă mai şi întreabă de Yama
şi dacă sunt evreu precum în Rio aşa în Oahu cărţi în cărţi
ochi de noapte scurtă la articulaţii osul ce-o cotrobăi
altă carne râncedă scăpat dacă nu de creoli de nemurirea lor
binevoitoare împrietenindă vorbe pe cataracta Corei
the kiss in mandir sărutul neindus titlu cu otrava altădată
demonstraţia s-a comis din replica mea premierea
şi a celorlalţi au avut grijă de mine mai ca de oul lui Columb
scuze intraductibile castru de albastru interastru
calculez extravaganţa mai negăsit venirii decât pierdut plecării
lume nantă elefantă nemaimuţă în căruţă amarantă
în New Orleans la ce m-oi gândi necoranic sfânt alterlingv
ne-ai uita uitarea oceanului marea cătarea
kenoză limpezindă aceleiaşi dăltuiri de-a sudul umbrei
nici crusta nici crucea roata soarelui Năvodari woodoo
Kojeve şi Luca Piţu pe scaun aviatic înot paraşutabil
tai ziua din desfigurare mulţumit refaci doamne omul
Agrawal ar produce antologia versiunilor chalisa
ceva divin în orice hărmălaie mai de doamne-ajută
clubul ramayanic se subţiază nemaistrăin oraşe tură
oraşe cal Takona mlaştina de armonii
short de spaimă şi ce depărtare pacifică
ce-nseamnă benvenuti şi dacă are legătură cu Ben Hur
ce-mi trebuia să mă uit pe hartă acrit de anticomparaţie
răsfăţ primordial pe ţăcăneală lungind cădelniţelor ghilotina
în o sută de ani preşedinte indian al Americii
vorbim promoroaca iar am ce uita da-li-da-ra-da
limita rimei draga-ne Kriti Kavita ne-o poate învăţa
tată sinucis ni se arată pe oală hindutva
prostii ştiute din mai bătrâni o să vă aduceţi aminte
glogovenească imputrefacţia vârful oceanului
copiii ăia sfinţi şi tot aşa chalisa distracţia Năvodarilor
bine vă şade sus nepotul mâine-aşteaptă
diaspora mit în cădere şi magnetism absorbant
dacă nu şi visezi Plato frazând diplomatic păsul
munţii devale durerea afabilă la dispariţia propriei ţări
nu auzii cuvânt românesc decât tot în Hanuman chalisa
vulcanul nu se va studia o libertate de a erupe subtil
călătorie lungă nu mai ai când să-ţi pese de întors
cinci ore după cinci în lanţuri fragii toaletarea zeilor
nişte zile de viaţă în Pacific nu strică Edgar închid ochii
tot templu nu degeaba oi fi tradus Gitagovinda
peripeţia peripatetică din ocean încolo Kali sati
muzica nu mă mai surpă negru-roşu bandulieră pe împuşcate
nevadă Şeherazadă o zi snob o viaţă snop cal de gal
se înseră îmi pun hainele chinezul lângă mine în verde
vedem luna plină pe oceanul si-no-ni-mi-e o mie
prea asemănarea de rasă pe aşteptarea prinderii de sine
cu dorul de măsele băiete ai artificializat sfinţeniile
de 25 de bani norocul lui Ron că ne fu acronim pe nou
să nu uit să-i spun ce-om descoperi în afară de cărţi
de-ar fi credincios şi nepervers mai şi are timp
nu-mi mai are literatura decât de o formă geam/para
nu m-aş lăsa pe-o noapte unul cu urechile cât muntele
tot ajungem noi undeva apa nebăută nu se pişă
da-mi şi scârţâie scheletul nervos nu aşteptaţi
nimic de la americani vă pârliţi ca la război nici
nu există altceva să trăiţi calcul în voi nu la rinichi
tradusei din Eminescu după Tulsidas versete sete
miramaya mii de mirări cecul e datat 11 iunie
necazul tău nu-l pune pe seama Americii are ea grijă
boceşti copile ca-n alte avioane uscatului aer
om şti ce ne mână o mână poartă o poartă
m-o fichemat pe mine ceva nu eu pe cineva
ne vedem de-ale noastre de nu ne mai vedem
răstoaca a fiord îţi înconjoară reuma stresului
nu ne spui orele ceasul soare sus mai avem carul mare
cine moare cu mine mi-e mamă Sandule Plata e
martoră tu ai sunat să faci lectură nu eu port
sâmbete să nu intru în Pacific în pace pe tine
ar trebui să te caut cum te-ai omorât şi-n pământ
te-ai scufundat până la antipod să spun
şi oceanului sufletele voastre ca popa lui Dumnezeu
se reflectă carele în albul de jos al norilor mi-au înflorti
bubele hrubele apropiindu-te de ţintă vezi că nu există
nici întoarcere nu mai ai dai buzna în Hawaii
glumă de deshidratare Pacificul dedesubt de sete crapă
petrecere pe săturate maratonul tonului atonit
ne trebuie poemul pe cancer ginere incinere
sterilitate cu scâncetele în casetă notele mai cu domolul
boală diasporomână mai prăpăd atât ne rămânem
tirada nu ne-o despleticim salpetru columbiană
nu numai Colombina cocainoman nici cât un jaina
scriindu-l înviere înot stins ipoteca Micescu
briza grămadă o spadasinăm şi la mâna a doua
mersul zarului pe cărare fără vreme capcana
caraulelor ce dacă schimbăm o vorbă cu oceanul
reflexele pătate înfrumuseţându-ţi limitele şi dându-ne
peste nas te mirosim cu admiraţie perversă
dinaintea asemănărilor dincolo de invazie crime compas
prejudecata mi-o cară zborul ceva se prea întâmplă
amurgul plăteşte oboseala Tasmania Haiti haină
pe dansate fetele cu focuri băieţii cu ape
aerul bate vapoarele cu miros de realitate
ghirlande artificiale printre copaci înfloriţi
culcaţi pe miresme cu petalele bangalorian
cânece din orice tinereţe mayaşi stridentişti
închei ca-n Oprah kavita şi mai şi scriu aloha
all pearls are not created equal tattoolicious
ai un ţânţar pe faţă mă place că eşti dulce pe mine nu
Ukulele by Samuel H. Elbert and Edgar C. Knowlton
Ukulele S cover and drawings by Jean Charlot Stefan Baciu
ukurere me de mite kakunin ukulele ichimura masakicho
ukulele o ghitară hawaiiană şi cum să cânţi la ea
Parinior a novel by George Anca UH Manoa Hamilton
Mira Baciu-Simian Scholarship annually up to & 4000
French literature and culture preferance will be given
to those candidates wishing to study or research
the Romanian influence on European literature and culture
Paul Claudel a Hawaii Main Author Mira Baciu
Mira Baciu Ionesco et le Paradis perdue
La naissance des obsessions fondamentales d’Eugene Ionesco
Charlot great muralist of French Russian Spanish Aztec descent
Mira Simian houla macomba hora a Zohmah et a Jean
Ce livre de larmes danses et saudades
Hiver infinie ce chemin de Tinka mon enfance oublie sur Olt
Et le violon du tzigan cria et la guitare hawaienne s’arreta
mi-am adus aminte c-ai orbit de iubire a noastră să fie
hungry polar bear turn to cannibalism space colonies
could save human race Hawking says Hawaii citizens deserve
to know whether or not the federal government
is monitoring their phone calls will Hawaiiţs ttrash be
shipped to the main land five is a lonely number catatonic
I like coffee he likes tea Hokulani Imaginarium
Memorial Cemetry of the Pacific uitasem de Alexis Carrel
Rumanian culture and behavior by Ruth Benedict
Rumania Seişanu’87 Davies ‚89 Brucan ‚93 Ratesh
10 Eminescu 73 titluri de Mircea Eliade unul în română
ciorapii murdari din buzunarul de rezervă al genţii
Paul Claudel in The Pacific uh no 1 1975 officers of the
Society Jean Charlot Honorary Life President
Mira Baciu-Simian Preisdent Mariake Watanabe Viice President
Jean Charlot Interviews with Mira Baciu on
the illustrations of Paul Claudel’s Apocalypse
chinezul cu peniţă roza capete zvârlind înfige
suliţa în inima cristoasă vitralii netopite
împărăteasă bălaie pruncilor moşi
irodice înnourări născuţii proaşcă
nu bei nerâvna bulbucării
efigii feţe-mâini sagesse crainte
ce vers dedans zburaţi de-a înflorirea
rondul penelatului conscriptor
rotunzimea atlasică
mai din butoi cu ursitoarele şi boul
dragoni vâlvoi pe frunze de viaţă
în carul călimării frescă adăpaţilor
goarna plonjând în flame aripi de gheare
tuş perechii dintre arderi
înotători pe trepte bucle
anatomie reconstelată sub zei
roţi maxime pereche sub al barei
osii de negru paralele împerechind
iar creion pieriţilor imponderabili
adult în braţe mumei înjunghieri şi columbi
copilul fuga spre cosor de mitră
areopag nitraic feţe bundă
şarpele plinului scara veninului
ch 10 p 26 pe baldachin un spân pasăre oaie
jar armăsarul sătura copii capete
discul lui Vishnu demoni pompieri
spirala-n dreapta în stânga tatăl puternicului
de vă rugaţi în cuplu nelaîntâmplare
ambarcaţia cilindru împins tentacular
cu cruce cât de Krishna lanţ măslin
variantă mai de păr îngeraşi
cartea cui chinez la masă talpă
rege coroană sceptru cocârjat veteranului
câte tri ori trei capete de front
iar sombrero pe gratii şi un bifrons
cutia fetişului că raţă pe trei creştete
carte dusă cu apostolul sus
americanoidul cu mielul în ceafă tunsă
schelet gimnastică împleticită
răstignitului veşmântul geometrie
în ferestre de palat demonstranţi şi bursieri
încă o răstignire martori rechin
de nu se-nalţă din trei inşi în albia crucii
pomană olandeză ghitară şi surlă
treime răstignire încuiată
din măruntaie lăutari debordează înger trompet
compas pe îngerime strop de inimă
compun deschis pe autocercuire
bătrân cu cheie faldului de rai
carte şi pana turc pe bou ibseniază
cruciat şezând cu faţă yucatan
în pătură forfota creată tălpi pom
imensa carte pictor s-o orneze
înscrisă-n cerc ferestruit lăuntric
scări călătorite vârteje
pene pe medalioane claudeliene
pe lung au fost înalte acum întinse lat
baloane după treflă altor capete
infinitate portretul până porcul
ci elefanţii suntem în apocalipsă
drumeagul profilurilor damnate
o relaxare tânăr bătrân cuţitar
etaje siluetele încăciulate păr
palat mai mult geometrie
stea de şase cu urechi substelare
câţi de porumbei ciuruiţi en passant
cu gura căscată la raze cu politică
şurub oprit pe plaja criptei cu viu
crucea suliţelor ce se însăgetează
lingăii de troacă sub farduri diavoli
hermafroditul rege pe spate
structura ciripită muşcă
regina una cu de raze capul fiului centauri
clepsidra retezând-o la mijloc ăi doi
falange mai curăţitoare de măşti
încoronat cu secera în mână îl strigi
hăţul în gură dii prin aer şi alt laţ
a pipă ori pahar rotund grafiat
ce mare lucru formatul cărbunele
şase balauri pe steaua-n şase colţuri
trâmbiţe trompetitoare vorbea Bron la telefon
coasa ta cap de ce decapitare
talpa pe lungul crucii linia ciocanul
încoronat între capete de coloratură
din hârdău cu mâini în sus în jos
mărul în palmă pereche se clatină coapsele
chiar adam ubie es ce caligrafie
de monumentalist pe pereţi
mă prăbuşesc iuţire sabia între voi
Aristote Plato st Thoma st Augustin
cu degetul spre şalul răstignit rotund
înghiţirile ireversibile pe tuşe groase
femeia cu pântec de leoaică ah şerpii
arşicele de foc scuipate Gyr să vezi
azteci în ce apocalipsă claudeliană
ce masă mire mireasă carafa
Cristoşi suprapuşi lanţuri miltoniene
zimţi de capete roţii cu înger aztec
sucala cu roata cioabă înţeleptule
hidalgo anglu cu câte un cap în mâini
doi pe corabie porumbel peşte
trei în şir la mijloc pălăriatului pe cal
să nu-mi spui T nici shirt
Jumenta Krishnamurti Blavatsky
tipic ceafă-n ceafă pe ziduri zidari
top of the first page pălărioşi ştanţaţi
din revărsări încă semene hârtia zidită
păsările mai încoace
nu intra tată în oglindă
că mă dedei la o parte
viaregii neauziţi din Hobart
The Ravanayana created and directed by M A Richard
Rinoceros By Eugene Ionesco Directed by Glean Cannon
Baciu la Arcadia mergea cu cadru
altfel welcoming cu plete fluturate
pe Mira John a ascult-o la clasă
o urmăreau cu drag studenţii
viaregii crestează vulcanul de dimineaţă
mai spune ce frumos e în casele troienilor
mă autocitez pentru deruta viaregilor
aici nu pare suferinţă nici consecinţă
o melopee sferică pe înflorire păsărire
peştire n-auzi nu vezi nu strigi nu te uiţi
vreme geamănă cu sine
oul climei mereu cald
azi faceţi parastas lui Sandu
se ia soarele cu vremea
nu vezi doi vorbind ba aleargă
ba dormitează paradis somnolent
viaregii se risipiră pe lângă
parcul lor sub turnuri
briză jilavă perfecţiunea se lipeşte
timpul se fărâmă pasîre subţiată în dans
aş duce-n mormânt aerul
ăsta cu parfum de înviere
înotând în Dumnezeu
Ştefan a arhaizat modernismul
Mira surfa cu Paul Claudel în Pacific
au revoir en Chine
Kumulipo is a genealogical creation
When space turned around the earth heated
When space turned over the sky reversed
When the sun appeared standing in shadows
To cause the light to make bright the moon
When the Pleiades are small eyes in the night
From the sourse in the shine was the source formed
From the source in the dark was darkness formed
From the source in the night was the night formed
Darkness of day darkness of night
Of night alone
Did night give birth
Born was Kamulipo in the night a male
Born was Po’ele in the night a female
Born the coral polyp
Born of him a coral colony emerged
adios ke aloha adios my love
hapa haole
the lonely croewd
Cathy Song
it was another long walk
through the sugarcane fields
of Hawaii
where he worked for eighteen years
cutting the sweet stalks
with a machete his right arm
grew disproportionately large
to the rest of his body he could hold three
grandchildren in that arm
in China even the peasants
named their first daughters
Jade
Pake Hawaiian pidgin for the Chinese people
Divan Haviz critical thinking Hypatia
The Prison Journal Victorian periodicals
Studi francesi vital speeches curing catastrophic amnesia
tripwire a journal in poetics los cybrids
The Botsotso Collective Poem Mythlore mythopoetry
Hawaii Review haiku for a sterilized island
Poetry we err in open air devil as swalow’s swerre
Kula Manu byn-hawaii literary journal
dacă nu vorbeşti amuţeşti citeşti Hawaii is still
the most prefered dream travel destination for Americans
răspunsul rotund al visului către acoperişe
chalisa chinezească maimuţa lui U Cheng
suntem mai mult chinezi hai la maimuţe
aer împărţit cu tehnica şi cerul
în aeroporturile internaţionale ale Domniţei
via Alda o comoară de nefericire răzbunată
Brâncuşi în Paris Yukatan Hawaii
crima discontinuării studiilor eminesciene
azteci decupolaţi romîni infertili
Hellen ştie bună ziua mulţumesc vă rog
cuminţi bibliotecari fantome în virtualitate
roata coralilor învârtindu-i peste
scriitura albă a valurilor pacifice
thank for Jean Charlot’s Brancusi
he comes with Joyce Apollinaire Pound
fredonez chalisa în ocean burtos de pâslă Hanuman
ne prosternăm vântului ecou oceanului valnic
stătătoare vreme arbori de crini
suferinţa la mii de mile
vaca sfântă n-ai de unde s-o tai
cosmogoniei sincroni coralul întâi
în afara mingii
fredonez Carmen Our Redeemer
înot în acelaşi ocean
râsete în eternă surdină
bucăţi de lavă din născutul coral
menehune small people who worked at night
mahalo nui big thanks ukulele
uku/flea lele/jumping jumping flea
aloha ohiahi good evening
aloha au ia oe I love you
aloha kakahiaka good morning
aloha miloa much love
hauoli lahanau happy birthday
hauoli mkahi ki hau happy new year
mele Kalikimaka Merry Christmas
okole maluna bottoms up cheers kampai
Letters from the Sandwich Islans by Mark Twain
Tom Galagher Modern Roomania NYUP Printed in India
Ruth Benedict on Romanian November 1943
Occasional Papers in Anthropology No 1 1971
Introduction bz Margaret Mead interviews with
informants in the US for the Office of War Information
studies on Thailand (1943) and Japan (1946)
interviews with Philip E. Moseley on Romanian culture and behavior
use of the work of the sociologist ethnographer Dimitrie Gusti
this supposition had been wrong the Old Kingdom
of pre-1913 Romania and had omitted material
relating to Transilvania the Banet (sic) Bukovina and Bessarabia
limited circulation (multiplicată) is permitted now
at the request of Professor Robert J. Thodoratus
with the understanding that no permission
will be given for quotation in any other publication
M Mead as executor of the estate of the late Dr. Ruth Benedict
First issued in mimographed form in 1943
by Institute for International Studies
I History as it Appears to Romanians
Ii The Land and the People
Iii Adults Life
IV Child Rearing
V Some Romanian Chracteristic
Romanians are a charming people
the Romanian ideal of life is frankly hedonistic
perhaps no flok poetry in Europe is so sensuous
and so acutely observant of nature as is Romania’s
the great Pinetree Gaster acacia blooms Romanians are extreme
the new toy the baby Romanians in any circumstance
hate to be reminded or to remind themselves
that they ever will be old and helpless
toward self Narcissus grandiose complex
their death fantesies are of marriage to a Queen at
which the stars and planets officiate
the incubus opportunism and aggression
kiss the hand you cannot bite
the tendency to create scapegoats strigoi vampire
Furer principle preventing masterbation (sic) Vacaresco
the consummation is never happines in this world
the same instability for a personal Paradise
luck and determinism (amândouă-ntr-una) atitudes toward
violence the close association of physical violence and love making
the Iron Guard regime of terror in 1940 was beyond comparison
with anything which happened in the establishment
of fascist regimes in Germany and yitaly and
Jugoslavia probably the most marderous in any country in Europe
purge mob killing loating blood-madness exces
any forecast of the Romanian situation
when fighting stops after this war is certain
to be misleading if it uncritically adopts
the urban Romanian cliche for the general
population that is submissive and peaceable
may god never put upon the Rumanian as much as he can stand
beating is torn from the Paradise Hawaii to blow of love
guilt and atonement feelings of guilt are
extremely unlocalized and diffuse in Romania
expiation alms giving for my soul
Stratilescu says the rich keep no fast
a clean mind Murgoci Waldeck disaster no in politics
disaster in sin and expiation need a king
social solidarity village solidarity is relatively week
Rumanian Weltanschaung is vividly expressed in their
concept of the end of the whole establishment
order of the world it is called the time of
afterwards and it has a Christian
flavouring of resurrection of the dead
but it is entirely different picture from
the Western last judgment it is
the release of chaos When the son will beat his
father And the daughter her mother And godson
his godfather And goddaughter her godmother
when times are bad and evil rampant the
pesants will say The time of
afterwards has come it is the
final consummation to be expected of this world
ce mi-o fi plăcut la tine Ruth sword fish
astfel mitomania pe a noastră zăurdeală
cărţi nelegate website-uri aruncate
în prefiinţă nu ne ajungem coada
cu Ruth şi Margaret mai câte
de ce nu venisem eu în Honolulu
sfătuitorii de aici în de ei olivi
bolovanilor paraclamansozi
nu mă aflu în restaurantul japonez
m-a pus ăla cu picioarele pe pământ bum-bum
lăsăm copyrightul la matale pentru original
bag seamă de nu şi traducerea Baciu
te dai cu hârtii de la el ori academie
în trenci în Hamilton toţi speriaţi
Kahalo Mall cuplul mixt că ride acolo
aia nu ştie e din România
adică din Albania aş fi ştiut
nu înţeleg nimic americanii
nici pe ei înşişi n-am cum îi ajuta
foamea dă depresie dom’ profesor ce te iederai după
recepţii ce povestiri despre ce ţi-a dat să mănânci
eu mă lămurii cu Charlo şi-mi iau la revedere
să vedem pe unde ajung cu Klimenko
o fi intrat şi frigul condiţionat în mine
mersul patru ore pe jos prin arşiţă
sărat şi înotul o gratuitate rară
încotro s-o mai apuc din lanţuri
duminică de pâclă intenţională cu Insula Paştelui
Polynezia mirajul Pacificului
frigul mi-e de la ce-am citit palmieri
puse pe distrugere absorbind copii
trei pricomigdale de la japonezi
aerul liber mi-e poezia
Bucureştiu’ cafenea literară în Honolulu
antropologia dispariţiei speciilor omeneşti
via Hawaii cu prăsila amestecată
bluza sub pat nici poltergeist nici Ruth
cum s-o mai crezi japonezilor thailor
cine a câştigat războiul însă postum errata
reef triggerfish rhinecantus rectangulu
humuhumunukunukuapua’a
to fit pieces together with a nose like a pig
box jelly fish after ful moon stung
Diamond Head Crater was formed about 300 000 years ago
se poate măsura o degradare de sine
în înşirările transcrise nemimaniacal
Ruth mamă via Moseley Gaster făcători de ţară
ştiinţa nu mă mai priponeşte
caut o sentinţă care să mă coste
chiar n-avem pe lume noroc Veto şi Mariţo
oceanul ne-ar primi şi ne-ar săra
de fapt mai aştept o rafală de vânt
pe transformatorul de sub pământ
n-auziţi şi voi noaptea din Honolulu
numiri hawaiiene ramayene aztece ecce
the world was made by Jesus
who is going to protect honest citizens
it was about not drinking evening
I thought if this poem will do
nothing knowing of it but you Bron
see Baudelaire’s clouds on Hawaii
no poet like us to thoughts reading
still only you in non drinking evening
lost hula in Jules Verne’s Tasmania
got some three couples of vocation
I happen to be less anti-American than Laura
antipodes from here to Romania not Africa
we missed a globe you figured it between us
Charlot played it again with the muralist
yet the sonnets went all to Laura
zet I did sent to you the birds aloha
Don Quijote alrededor del mundo el autocomplot
Hegel de bine America Latină de rău Rusia
slavii nu pot face cultură nu citise romanele
centenario de Beckett Esperando a Godot
un cavou alb în Makiki le-am spus de Kabir
Steinhardt Rohia Baciu Honolulu Ionesco Paris
hrănită ortodoxia ardhanariswara
nerăbdare metafizică în moalele oceanului
noaptea e mai greu oriunde la voi şi mai cald ca ici
parastasul miră marea în colibe de chirpici
credem Anzi anziani băcie fundul sacului popri-ar
de-o scufundă Himalaia pagina cu tata Friar
somn coral fugit cu visul iunie şi dinspre moarte
tatăl nostru Eminescu în Hawaii ne întarte
şcoala scrum din fumul zilei de-nceput mi-o arătai
petrecuţi balenei supte japonezi români şi thai
cum mi-aş scrie testamentul nondepresiei propice
tropicelor cancer rupe-şi ori aricii de arnice
sine uniform nici tu nu adormişi în Bronmajaya
din Hobart până-n Jakarta Bali bibliografioaia
sfânt hanger betel pe semen alasalasan de Java
val textil oceanu rece până îl încinge lava
în altă viaţă peşte de Pacific subţiat coralier
în şube de mumii siberiene taţii
munţilor Hawaiieni Tâmpa Capela
vorbim tăcerea Himalaia în Pacific
Bron este femeia Pacific canceroasă
pe tropicul Capricornului când
în Tasmania altfel copilărea
şi tot soră-mea de la antipod era
sută la sută Viorica mai şi Găeşti
oamenii ăia trăiau într-o transă de ei inventată
vorbeşte cu un accent rus de parcă
n-ar fi terminat războiul niciodată
numărând generali retraşi în Hawaii
John Pierre rus şi mexican fiu de mare şi ocean
pe evantaiul Pacificului Paul Jean Ştefan
Mira netrecută în registrul de înmormântări
popa era plecat la New York
perechea oaselor pe brazda naşterii
ori înfloreşti ori te faci kitsch
Ellen evitându-şi India China nu România
Klimenko mult şi-l aminteşte pe Anania
care pe Mira o preferase lui Ştefan
asta e calea să scrie el o scrisoare
după datele ce i le voi adresa ritos
ei între ei uite ştim că e crucea
aplecată să nu cadă poate o
îndreaptă cineva sub ochii
lui Mikhael ori ai Mariannei
le-ar plăcea lor să supravegheze
îndreptarea crucii că unul din ei
făcuse aluzie la datoria administraţiei
grecul îi va trimite vâlceanului din Feleac şi poză
ne mai deşirăm fatalitatea
fără judecăţi de talent etnic
ne luăm în nas nimicnicia
indusă de la psalmist la yankeu
aşa că şi Edgar pe recunoaştere
din Brazilia de-ar suprapune
finalurile depărtate în timp
tot în Hawaii cu el ne-am dadincapa
aşa şi Bron din cancer surâzând
aşa şi viaţa Mirei cenuşa lui Ştefan
neîmplinită a i se adăuga de oase
traforate muzei hawaiiene de Vâlcea
când eu nu-mi găsesc unghiera
şi gheare chiar simiene voi arăta
poate ascunse prin muşchii globului
aplecător de cruce şi Confucius
chocolate covered Macadamia Nuts
m-am aranjat nici de cadou nu sunt
diferenţa o face bananierul
coasta oriunde o femeie
depresie simiană se luminează de ziuă
Frangopol şi Miclea ultimii darwinişti
pe scoaterea românităţii din
ştiinţă că numai alţii sunt breji
sunt şi nu sunt apud Sandu Văduva
orie eşti ori nu eşti ce snobeală
că eşti că nu eşti la futu-i mă-sa
pe statistici cât neamurile minus altău
pax Mira de nu Mira în Pacific cruciţa
i-o fi pus-o la căpătâi chiar Ştefan
şi i s-a alăturat după 15 ani erau scunzi
altfel de-o vârstă cu părinţii mei înalţi
alunele lui Adam de a Susie geniale
ce şi-l mai caut pe Edgar tămâie
amicală să-i inhalez în gol
subiectul se apropie de fine
nu ştiu ce va fi de ziua asta spre ocean
la bancă pe jos în downtown
care de la temeiul Hawaiiului care student
senior de bună voie cătană
în Pacific deplângând rabinul
creştinat cu crucea pe-o ureche
şi confiscata familiei proprietate
pe o petă română franceză hawaiiană
cum să-i spun canceroasei că sunt
nefericit de pleoştirea crucii peste
canceroasa cu patru ani mai tânără
ca noi încep ca-n Trinidad
aflându-mi altă mamă tot moartă
tot din Vâlcea mai boieroaică
naţionalizată acum restituţionată
la neamuri fără amintire
cum îţi închipui poate e şi cum te bagi
unghiile cerşetorului fără picioare mă anunţaseră
că a primit el banii tu le aveai de 10-20
de ori mai lungi şi te crezuse alb
Hanuman m-a adus şi mă ţine
Inseminare simiană egloga Hawaii
Îmi voi rezerva dreptul la cenuşă
Împotriva mitropolitului nesinucigaş
Ea-l ţinea şi-n farmacie şi-n libertate şi-n Hawaii
Toate economiile da-le-aş la manechiurist
m-ar şi oja grecului de-mi zisese Hristos a-nviat
i-am spus Hristos s-a înălţat şi a repetat
nu orientu-l deprima pe Klimenko tropicul
mai ştim fraţi indieni săltaţi de Susie
cum sunt românii dacă ştii cum sunt alţii
poate nu şi viceversa Ruth-Gaster-Gusti
făcându-mi părinţi din Mira şi Ştefan sunt evreu după mama lui
voiam să aflu adevărul de la Edgar dacă
şi-l mai aduce aminte dacă l-a ştiut
să nu ne fi depărtat reciproc de preconcept
interetingly Ellen has been in India
China and Romania my countries
Brazil and Hawaii she shared with Bacius
and long live America-Tasmania
picioarele de ieri pe toate drumurile astea
de azi şi păsări în campusul Hawaii U
în mijlocul familiei tu tai iarba întorcându-ţi
maşinuţa din două manete eşti smeu
poate şi sfârşitul de aventură
mai mult necălătorită în floare
pe comoditatea depresiei
crucea-capul plecată sabia n-o mai taie
plecat rămâne capul netăiat cherie şi uite-mi
crucea bacilor de o fiinţă cu oile mele
cât îmi plăcuse iarna trecută fără motiv
probabil mi-am evitat moartea euforică
de nu luată de sinuciderea lui Sandu
hai să vorbim prostii Alda într-o zi
de părinţii tăi de tine atâtica
să dau de cărţile cu Văduvii
mai falnici palmieri în Casablanca nei Pacific
o plută pe incalculabil o sare
procurându-şi apa infinitului
ce ne caducizează ni se pare
a nu se supăra chinezii nu
suntem indieni nu din Taiwan
să observe că-i băgăm în seamă
ce mormânt de nu al nostru ne-o fi chemând
cruciţa chiar plecată văzând-o direcţia spre cer
via România de-oi fi desluşit-o nu mai
raţionam nu căutasem cu dinadinsul
un gard dreptunghiular în fus de cuplu
de văzut în literatura lui şi a ei
previziunile postumiste separat de
timbre şi străzi închipuindu-i
ori procesele de proprietate
viaţa ca viaţa dar moartea te practică
nici nu mai ştii dacă au nevoie păsările de oameni
sau invers se tolerează în apatia iubirii
pe o briză prea turistică pentru înţelepciune
adâncul suferinţei din blândeţe
călcată în copite tehnologice
de nu ne-ar semăna Pacific
şi celor din Carpaţi viaţă-n dar
cartea asta e a cui n-o citeşte de-i scrisă
aplecat cap netăiat îngropat
a chick of depression biten me as their
tiny cross is inclined being not the tower of Pisa
I realized lately that Simian House in
Râmnicu Vâlcea is just the art museum of their
but it is revendicated leagally
by the owners the Simians who know next
Mira a fost o Simian nu o simiană
să nu-i fie neamurile simieni peste ea
că e-n Pacific cu Paul Claudel
Oltul tot încheiase cartea ei de poezii
doar i-a ghicit ţiganca mări şi ţări
la ce bun conacul muzeul ruina
privim fiecare prin pământul de deasupra
ca prin cerul vieţii noastre trecute
s-o luăm altfel Susie nici n-ai auzit de Turku de Zagreb
atunci sfaturi China nu e comunism şi atât
uite că poţi cunoaşte dincolo de nenorocire
pe capul neamurilor ceva dinainte şi de apoi
să nu mă fi ataşat de repărinţi
în necunoştinţa vieţii noastre
trensferul e valabil două ore omul-cercel
maşina de dolari nu merge just go tot blat
scăpate picioare până-n downtown ceva
de-o complicată catalepsie
fricoasă de cârcei tropicali canceroşi
ne smulgem din pricopseală
planul era cum încă ne ţinem
lungul lumii să vezi pe cine-m’
ori chinezoaica ori tasmaniana
de nu peace corps Leana
sunt neamuri de pocit fără vorbă
cunoştinţa la loc nedormitul zbrr
cum mai şi satu în city express
văzând cum se desecrează ce
unghii zăribile infra downtown
Beretania Pali outcomunity Rada’s Piroscki
nails manicure &15 pedicure &25
out of its shell în casa spânzuratului
femei tatuate spargere muzicalităţii
no comic reading please Fort Street corso
dress for less Bethel CompuTant
Prince Jonah Kuhio Kalami naole Ruth’s Chris
be at least 18 years of age
aici a vrut s-ajungă indianul
antologiile americane fără români
românii nicăieri ce-n Pacific
globul era de apă neoprit la America stătător
Ted în Insulele Marshal şi noi o slujbă
ce-mi trebuia Hawaii pe cine să întreb
meduză sferică nedantelându-se
Maui caramax pe oile noastre albastre
oamenii parcă ar fi hărţi ale insulei
în tot atâtea caractere şi culturi
orchestre indiferente sau nu la păsări
să-mi pară rău că plec din paradis
depresia de ieri mormântului neproscris
preţ îndepărtării de gulagul cu părinţi
acum fiilor dacă le mai trecem prin minţi
la legende de prakriti par Claudel
au dr. Alexis Carrel en temoinage
d’affectueuse admiration
ieri ziua solstiţiului cea mai lungă
druizi hawaiieni fără nevoie de noapte
cancer şi Jean Charlot la delicate parts of the man
când a plouat trei săptămâni să fi văzut jena de paradis
în loc să văd apă şi piatră mai bine pe tine şi pe tine
o grabă a dispariţiei din tristeţea hawaiiană
hula e a oceanului şi a dispăruţilor speciei
ritmul entropiei americane de ce n-apăru Ron
ori vi se moaie la toţi picioarele în amurg
alte curiozităţi din oceanul cel neprovincial
cine să mai ia copyright pe Baciu de-o lume
obezitatea hawaiiană a femeii noastre
nici albul valurilor nu se mai hotăra
nici zăpadă să fi văzut pe munte
Tâmpa din Honolulu fără nea
căruntule negru al patrulea
pe toată lumea a n-o mai lua
bine că-mi văd de Orleans Orlea
bunicii queckeri tată agnostic să crezi în
valoarea individuală să ai grijă de alţii
mi-am amintit cu drag peregrinarea prin
Ţara Lăpuşului între munţii din Hawaii şi Pacific
şi acum unde mă duc nespălatule cuc
O Aia Hawaii Autopsihogramă
toward a new Metterichian (sic) Era
lăsai pe Hanuman dedei de aloha
energy weapons radar absorbing metals
boli mi-oi fi lecuit să mă invidieze doctorii
am zis ieri a lucrat pentru viitor speriat Jim
pe fază Bron şi ne-am luat umbletul
nici măcar anunţat amicul foame glodită
copii răsfăţaţi-vă părinţii neînengleză
străbătută subletal lumea năpastă
ruperea de matcă vijoi vineri joi
pe Transilvania când eu te întreb de Tasmania ta
unde plantaţia cântă focul trestiei
second hand smoke şi pe arrigatoneză
cum voi şi aranja stanţele astea
nu numai indian dar din trestia înaltă
chemându-vă din toată Asia americană
distraţi-vă generaţie nu suntem morminte
crezuţi în academie de pe corali
copacul numai flori galbene scuturat coral decedat
acestui zbor
sunt obligat de soarta acestui zbor să zac
în vers încetinitul Pacific la un pac
soldaţii marinarii de liberi invitaţi-i
strop marinari la apă la aer cu soldaţii
pentacostală riga de mătăcină zimţ
auzi-ne aloha Hawaii cu părinţi
deritm claustru laur coclaur de Pacific
nu-mi strig lichid poi mâine jumate de specific
treflez încetinirea speed aş juca nu ştiu
ne află ore hore pe cobre coboriu
de hula te învaţă aniversarea bulă
ci ne distrăm canastă Popescului din hulă
aşa ne paşte clima cu polinezienii
mala şi micronezii danseze caloienii
că de pe urmă dreptul adio hawaiienii
doar că renasc în copii trăiască râmnicenii
pot să le spun istorii de doamna doctor Morris
am scris lui Bron şi versul Baudelaire că ai lui norii-s
ne suntem siguranţă centură îmbucată
de ne luasem şatra şi şi pe mama fată
picăm înot şi-o vestă vestească-ne rechini
de ladră idolatră cu mile şi prăjini
înghesui ghes chelie pe oul neghimpos
şi filmul scoate ochii târziu Los Alamos
plecând cochilii perle din mers am prinde plod
mai grasul hărtănirii războiului din pod
de neestetic vadul mă descotorosi-va
ajungerea la poştă în Minnesota viva
acum şi butoirea Parisului strâmbangă
o piesă n-ar cânta-o nici neamul lui Barangă
o anonimă coardă cântându-se aland
cu saudadul sudic vânat şi goeland
ce dat nezar o zare în dar primind primat
cu simiană missă altarul a pamat
n-aş fiorosi chirnoaga pe şalele cămaşă
rar benevol la dungă în Indonezii paşă
ne strângă bumbăceala bumbacului mănuşă
pe înţeleg a stanţă gunoiul de la uşă
prea pe zburate urcă la smuls abia-abia
cu lumea din oceanul mai limpede cişmea
ce zici tu nea mulţime c-aş scrie ireper
de nu şi canonada c-am luneca pe cer
privească-ne toţi peştii ne râdă îngeri lucii
înfloare Viorica la vocea Santei Lucii
abia acum se-nfoaie direct peste ocean
spre ceva nou cu moarte bătrâne căpitan
lumina prelungită bastonului bălan
cu ochi de chinezoaică ne e aeroplan
astfel se despărţiră şi Magellan şi Vasco
de lumea cunoscută ci nouă doar fiasco
întreabă caraula de ce numai o stea
mă-mprejmuia din ceruri în ultim’ noapte-a mea
îţi va răspunde ţanţoş social security
lăsaţi-vă broscoii pe plaja purity
n-aş mai rima nici puşca s-o slobozi by chance
spontan şi Paradisul plictisitor la dans
de ore dinainte mă fleorţăi pe ce preţ
mi-oi fi vândut alura infantă nemaicreţ
cine de cine scapă te ţin într-o crăcană
străveche măgăoaia telefonează hrană
de foame câţi pe astăzi s-or alfabetiza
în silă moşul scuipă cu preţul pagina
pe plată cânt aloha nu mi-a părut zăgaz
neascultat pe arta cu artefact afaz
mi-aş subţia gonia cu agonia ocnă
de frig neauziţii de sare nici o ocnă
analizaţi colindul kabala cu afoni
şi tare ne mai iartă doimea de tritoni
citească îngerimea şi sus de-o pomenii
cum ne plăcuse viaţa chiar şi între cei vii
pe-o parte a epavă împins de mal din cuplu
din nepăcătuire mă număr tot quadruplu
aşa că la pretenţii scuipaţi căcănării
nu ne mai vândă Scorus ce scârnă cântări(i)
se lasă ăst’ mă-mpinge de glandă peluzatul
n-aş asculta galera ce mi se face satul
întrevăzusem caldul prea luminos şi-americ’
să-mi fi trecut prin linişti un sunet de-ntuneric
sării peste depresii îmi cauţionară
bătrâne leat cu mine şi ignorata-mi ţară
la tine vin Grigore Alexandrescu zi de
Ştefan şi Mira Baciu de peste Atlantide
Pacificului clasici nu îi mai presărară
arhaic modernismul său de odinioară
la Paul Claudel cultivă al lui Charlot amic
mexicanist cu zidul nu Chaplin tiriplic
rechinul şi plevuşca o fabulă pe invers
engleză japoneză trăgacele pe triggers
ne-om ferici nebunii de neam de neam din noi
cu dragostea picturii lui Teodor Bogoi
cine s-ar sinucide să aibă altă baltă
decât Pacific sine în umbră că-l asaltă
ce-mi spune cum că nu mă încape babaracu
pe Atkinson marţ’ caşul Ala Moana lacu’
am răsărit pe triste cormane înflorite
mireasmă taoismul gândire fără rite
în viaţă-mi număr scala de cuie ne în inimi
şi de urât şi moartea cât de curând puţini-mi
dospită covrigeala orăcăie baboiul
de-o empatie altul elicea lui Alboiu
ne facem că ne strigă pentateuc din raft
ăi graşi se scob chiloţii cu val răcoricaft
se înţelege gluma masivităţii slană
musulmănime suplă grăsime-americană
rămân în spaima pielii la saramură culă
neconstruită verii pe lanţ de funiculă
prostimii o fântână de-un deşti şi unghios
nu te stropeşte plaga de când şi aghios
mă tem că pier prentâmpin pe Tâmpa timp prieten
cu plaga împuşcată din cete-n cete-n cete-n
rar sânge pe Waikiki din peşti devoratori
încetineala strigii şi ce mai nenişori
o ploaie ţârâită în scurta mea şedere
odată inundaţii şi nici o mângâiere
cordon recif o parcă înoată prin destine
o obosi ridică şi vulpea ca de mine
ne-om călări carâmbii om înjura poporul
cum din Hawai poetul conjură viitorul
cu dumnealui maestru prea naltă subţioară
mai aminteşte-ţi altfel Mărie Mărioară
greu orele să fure din spaţiu cer becher
călugăriţe limpezi de întuneric ler
balaurul se-ntoarce nemailuat în lance
tot Bistriţa izbeşte vlahuţian în Toance
prinserăţi fenomenul ca-n puşcărie rime
memorizare vie nici moartea s-o suprime
exilul tot o pală de învârtit memorii
şi-n Hilton Village roata Hawaiilor e-a morii
mă în răspăr răspărui cu unghii fâlfâinde
chineze nemongole thai lande nemai inde
Pacificul o vale muncei la antipod
o guşă nucleară puhoiului de iod
când facla în multiplu reflex de hula frige
unduitoare afte de zgaibe catalige
de-i veche sprinteneala tresaltă şi maceta
măcelul pălăria colegul tău Gambetta
eram complecşi atuncea de complexare râsă
mai jos înăierarea nici pâs de a sa pâsă
oranj noptatic bakhtul cu Hanuman în joacă
a rugăciune starea de pace te atacă
nu din fiinţă flama abia toarnă taverna
o coadă caravană în satul tău Izverna
Pacificului peştii zeificaţi corali
ni s-ar părea şi Darwin şi păruiţi bacali
vei persifla ori tifla ori din prescuri secure
ce ne tălăzuieşte credinţa în custure
sub obiect o sobă la tropic nici o sobă
cu naşterea nici iele nici ursitori cu dobă
a nu-mi cădea aidiul cu poză de registru
a nu-mi afla periplul Danae ori ministru
de-mi şi abat sfiitul parad patris prădar
şi ies cu Muşatescu din strada Sărindar
parodiază Baciu pârnaia din exil
Hawaii vaii taftă caftanului tractil
i-am vizitat mormântul ce rar năvod năvadă
Pacificului cură perechea să şi-o vadă
pe gheaţă câinii filmul în pargere vădeşte
aş vrea să scriu o odă şi tot alexăndreşte
nu comparăm uitarea necumpărată sarea
pe unde curge apă nu ne lipsească marea
am alungat de veacuri recunoscut conflict
nici dracul să cunoască recunoscut adict
ce de secrete zboruri discreţie fidelă
pe margini să nu tulburi ermetica nacelă
nopţi caste valea pleavă o vântură vânată
se scutură din carne şi sufletul de fată
paşi iuţi a înşelare dans hula unduire
lahari predispusă sundarya citire
mă poticnesc ticnire aducerii aminte
în mort cu vin tandemul stafiile incinte
de separate quante din entităţi bacante
perfecţiune monştrii visatelor infante
a înghiţit mejdina portocalie tânga
tu mai închide mina bănată din Nălânga
imersia Marsilii cu Honolulu sore
şi iar claudeliene pedante choefore
la capăt mai nici Susie prefaţatoarea sină
cu psiholog zăpadă ce orbul i se-nchină
nu Bron nu Ted din Marshal tot insule yankee
nu recunosc aloha nici delăsata Cheie
de-a jumătăţii noimă genom şi paranimfă
spălarea de oceane prelingă-ni-se-n limfă
faţade sub masaje coralii iar corala
o operă sacrală-n acord cu nicovala
bine că nu-mi atinge crăpelniţa dimensii
să car pe câini o gheaţă de sete şi hortensii
în tinereţe arta ploua în fapt de vreme
şi parcă semănarea târziului neseme
mai noapte la întorsul fus cantonat cutumei
ce-o fi văzut vast cuplul hrăniţii câini anume-i
sustraşi din aparenţă îşi văd de treburi dharma
tot indian când mama îşi păcăle jandarma
a povesti nu-mi cere n-ascund de interog
fie şi în cărţuşcă de corb cu inorog
se răsturnară sacii înscrisurilor lojă
nici unghii nu-mi tăiară pe corso şi cu ojă
în seamă câinii bagă salvarea semenară
rar oamenii la mandă înot de roşioară
ce şi catharsis hybris târgoviştenii vând
Gitagovinda ritul dansat paracomând
cum oboseala bască ne basculează prova
ori provensal ori nordic nesinucisă n-o va
pâlc petrecanii rase s-o deznoda şi dura
din rotunzimi de ceară din charminar Tripura
aşa pendulul hindul plecându-mă vocal
îmi ţin neintonată şi mantra de coral
voi dezvolta în studiu cu avocat chinina
cum că bătrân profesor nu-n India în China
păcatul confesării iertarea iar în braţe
să-l dea de nopţi la dublu împărcuitei Vaţe
condac don icos dinte căsătoritei carii
stabilimentul Platon arcadian acvarii
bătrâni esteţi jucatul de tineri în picioare
urlă o băbătie de râs înstrechiare
a liniştire frica şi de umor infarct
zăpada fără haturi ori câinele e arct
sau ţi se pare filmul atât de şanţ pe focă
oceanu-mbujorează albirea univocă
v-aţi mai lupta olaltă la patru ani cu fata
în avion din Houston să meargă în Bharata
adaos caterincă împăroşe ţesala
copilul urlătoare aminte în Valhala
mă duc eu iar că vouă vă pare cu deranj
negrul orelor pe craca de ne linia oranj
câinii tatei cautate în apt fapt Mahabharatei
văd c-atunci rimam altare cu arătarea karatei
nici o salbă de albalbă nici un crin de hawaiin
dacă unda mă desfundă înapoi în Shaolin
nici de psihogramă rostul dodie nimic moloh
cu aloha în fereastră Goe-n Marcea e paroh
ce şi tata să mă rupă cu fiordul mai acum
şcoala arse-nvăţătura ce ne facem doar de scrum
într-o insulă-n Pacific din destule şi mai şi
şcoala s-a aprins vacanţei pe ziarele făclii
de-am cobit şi alt dezastru de cu ani e paradis
rar să se trezească altfel cine din acelaşi vis
nereligios cu banul aruncat pe cancer rac
scumpă viaţa pe ce plajă se prăjeşte ăl sărac
mă fersc nu hoţii rula îmi lua şi fâş şi taşcă
nu e voie lege single nici tu să fii de-al lui Ceaşcă
pe subconştient poetic nici un sfanţ că nu se fa
nici amorul nu transpiră tropicului mucava
nu văzurăm noi de sexul ăl sexagenar genar
un ianuarie simetric pe solstiţiu druidar
cum concluzii hawaiiene de-o decadă mi-aş smuci
Campanella în cetate nu ne mai solarisi
sa re ga ma do re mi fa pa da ni sa sol la si do
Iliada Odiseea Ramayana Mahabha ho
mai o hoaşcă de paletă ne-o picta adiacent
din zăpadă scrii ajunsul până şi pe continent
timp mai mult decât hârtia ăsta este subiectul
pe săpun scrii puşcăria aviatic dialectul
ne forţăm calandrul rampă ne pictăm din compoziţii
cu ideea pe poiană de a nu pica în viţii
ce şi-n Polovragi cutremur sfinxul dacă d’ukulele
a ciupit struna băcită tăbăcită ne e piele
zarca sacra pe Pacific din iubirea Stăniloae
ce predanie întoarsă pe moşie mămuloaie
nu scriu versuri în arenă întreţin pentateuc
mi-e de capătul Katrinei c-apoi ştiu unde mă duc
Picu Angelus ori Tulsi împănează audiţii
iar în plasa placentară înflorindu-ne strliţii
până la uscat mai este una zi a dispărut
din repaos haos doamne Eminescu a părut
ce de stanţe în instanţe grasul dreapta apoi grasa
într-o viaţă ailaltă doar odată-nvârte roata
singularii într-o trupă de pereţi umpluţi cu ei
care s-o certa mai geniu din bărbaţi şi din femei
mă voi descălţa devale c-aici e înghesuială
poza-şi face mănuşiţe în verzală neduhneală
n-o s-aleg de psihorată călăreala pe horhon
de hornar nici har nici han nu nărui norului pripon
din a liricii petală sângerată pe pedală
nici bacil nici lipsă guardul gardul ghimpii îşi răscoală
nici a scrie în picioare pe cardiogramă gram
îţi cunosc cuvântătorii de o litră în program
de cu cale alţii saltă ţara lor eu o brobon
cu un abstinent semestru şi la loc îi cerşesc tron
de ce din ziuă noapte se face pe mosor
îmi pare copiere din ce citeşti sior
vedea că stau în picioare postcăcare o şuetă
mai ţinea să mulţumească la centură pe lunetă
pe luate plită hota ce anglism neluminat
de când tata şi cu mama nu s-au mai destrăbălat
judecă-mă tu din vârfor de lăţimi pe doage orgi
muzica porunci de şuncă avocatului de morgi
care scrii te preîntâmpini datului de morţii toţi
cum adormi din somn răsare amic nu fanarioţi
nu vă sting lumina urâţi pinguini
limitată noapte nedormind lumini
fiecine fila ca la naş compilă
de pe aripi smulge-mi şi ultima milă
da’ măcar distracţii dintre carabine
crabul neouatul diferit de sine
după câinii prin zăpadă pingii în incubator
de-notaseră şi valsul din picior pe alt picior
sărăcia sub teroare şi a bogăţiei dumă
pân’ la ziuă noaptea nu fu timpul nu mai e de glumă
hawaiienii în Pacific avioanele în zbor
o climatizare sumbră naturii pe polizor
de numai cinci ore puiul şi mai tânăr paraping
ne începe cantilena neplătită nici în ring
scris negenial anume de trecut peste trecut
şi aştept căzut rutinei să ne mai fi petrecut
măcar zodia prozodii muzica urzică zică
tocmai când mă lasă clona s-aţipesc nu-mi mai e frică
mediocritate somnul o aramă inelectră
ca şi cum a doua oară le refuz trei sute vectră
impresii ai acasă de-aici prin proxeneţi
americană curva la fete şi băieţi
ai mai urâ fanfară pinguinari zăluzi
ornitorincii stele ca printre papruzi
li se cuvine totul şi nu se au pe ei
corona altădată acum şi scarabei
maqi şi murirăţi tineri vă vai nenorociţi
în viaţa de oceane la antipozi păşiţi
pe cine vizitasem mormânt în altă lume
la antipod se cheamă că este de renume
atunci în cer m-aduse dantesca pogoreală
cu înălţare veche pe firul de beteală
suntem din vii azi mâine din morţi se mai ocură
să pici la drum cu moartea că ai de-ntors procură
depinde cine însă te mai cunoaşte moaşte
cât că delaşi cravata şi insula cu paşte
Pacificul ne vede c-o insulă cu alta
ne-aude noi pe dânsul ochi şi urechi penalta
cantata nu se cântă de frumuseţe vană
călare se încarcă pe neagra caravană
tu ce tragi înţelese catrene le transform
pe când afla-voi bancul pătruns de cloroform
Maldivele alt’dată a faimă de apar
femeia ca şi asta zadar prietenar
furate paradisuri de banul nespălat
salut librare nu eşti nici zâmbetul zâmbat
întoarcă-se păroasa ca roata lighioană
de mă-nsoţesc Sorbonei pantagruelic hrană
hram dării de pomană viaţa la umblat
cin’ s-o contra-ncotro să zărească epifanii
nu mai gresa bătrânii de-şi agresară anii
de zdrenţăroase boşo aviamericane
şi grase patrupede în cupluri de arcane
cu tot dichisul foarte departe-i insula’i sus
lui Eminescu şi-a lui Euthanasius
aproape două ore însă şi mia mila
putori abia cu banii şi tot parcă de-a sila
odâr America rămâi cui eşti
şi nu întoarce capul spre Găeşti
c-ai bombarda suflerul
pe Eminescu şi bananierul
c’est grave maman răzbpoiul ne coace propagandă
pe scut întoarsă încă ridică-se pe glandă
ce ham pe iapa brună amestec de damblale
să nu-ţi mai pese doamne de îngerii matale
înghesuit în hălci de sovhoz mă vezi în tindă
jumate şapte ore pe grindă în oglindă
ce tragi color Orlando pe Arlechin de noadă
spuneam nici o valoare abia mâţa de coadă
cuplezi catapeteasma religiei gregare
prilejului onoare icoanelor rugare
o mulţumită sieşi a preot ortodox
grecimea mafiotă fereşte-te de box
îmi trebuie de-atâta amar de timp duşman
s-ar bucura în urmă pân’ pe Teleorman
gen maraton caietul cad să învie el
să povestească foaia catrenului duel
nu te-ar trezi c-o apă ocean tras de sub talpă
te voi compune Marlei nici chiar madamei Marple
zgârciţi de dinainte să nu se cace insul
a-nfometare vinde-i cativă ca învinsul
contorul unghierii bara ca patrafir
ca-n Carnivale chronos diferă Andrafir
Mirela nerăspunsă a drog sau neamor
Cu banii mai alalteri neduşi la cremator
Ca plata unu unşpe zării pe ecranistru
Şi nici că stau pe ace că nu ajung ministru
Şi-am loc la giol nu dreapta de malul femein
Că se schimbară budă acum şi razachin
Mai nesimţită oama c’americana getă
n-am unde pune dreapta picioarele în chetă
răsplata m-aşteptase dar iar m-ar fi furat
ruşinea arătându-mi legându-mă de pat
oceanul munţii over din creaţionism
într-un coral iar creaţa ne crăune câinism
nu-mi bubelor strigoiul desfac în gheară lungă
ostatic Valentinul saregamapa nu-n gă
cu dusul şi întorsul te saturi de Hawaii
acolo tot transportul îţi fluştură toţi caii
că e armată poate americani pe japi
epavele cântate în şcolile de napi
frumoase de copile se ştiu cu doamne-ajută
doamne fereşte cine mai ştii ce parăsută
voi sparge şi măsura a asana arson
cum şi istriii cară ori pumni ca lui Parhon
moşi îngălaţi netulburi e drept că magraoni
pe zile bir zburară cu foame de ioni
mi-am înfrânat ranchiuna versificând-o copt
nici orele scăzute în dublu ritul kopt
decât în graşi şi golul pe stânga bani luam
dormindu-mi armia în hawaiam
reproş de grasă nu tu să-mi iau bagajul unde
jivine la cravată ca mine şi cu funde
frustraţi pe pacea mării iraqieni măcel
mă şi scrobişi în gâmfă netorpilat căţel
noroc de prepeliţă pe coropişniţă
cu mărunţişuri Chapman mai face bişniţă
scârbe americane te taie de pe listă
nici tu nici România de parcă nu există
da’ anonoim cravată de unul singur canci
n-am loc de-ntins pantofii dacă aveam bocanci
vezi tută că sunt graşii nici ac să fiu nu trec
din Honolulu-aproape opt ore de refec
voi şi uita pe scrisul pe sus ateriza
da’ Dumnezeu ne vede din înălţimea sa
şi tu caldă şi amară
spiritele te vărsară
verşuri mi te-nmormântară
mai neagră călugăriţa
vaci bălţate-avea Mariţa
Minneapolis le paşte
New Orleans le recunoaşte
jazzul cu Gitagovinda
ne aşteaptă cu oglinda
mama-ne Elisveta
soră-mii să-i zică beta
plec la iarba de plecare
peste ore cu versare
ce-mi plăcuse astă-vară
chiar acum fostă amară
cară-mi dispariţia
florii de streliţia
că mi s-o mai întâmpla
melos în America
popular şi ţărănesc
după ea mă prăpădesc
spectacolul pleznise o zi nici un rotund
aşa ne nimereşte furtuna de pe fund
m’opresc de rând şi laur pe morţii blues-ului
ai chipului cioplit şi a toate mătăuzului
că vă scrisei iubirea cu mame într-o piesă
cenuşăreasă tot tu şi iarăşi tu prinţesă
trezită în ambiţii uitarea n-o frimalgă
precum şi eu din freedom abia bobii o algă
plancton de le iubit-am balenelor materne
ne-o obseda a mamei nevroză între perne
şi dublul ginere cum să se mai supere pe
a noastră părintească foială de pe stepe
din patru-n patru ore şi două de saftea
ne-am întâlni bătaia de-o a scuti pe ea
c-o luă într-o silabă de ne eram ce cată
venită-n capitală însărcinata fată
ca nunta-n Himalaia cântată Kalidasa
de Parvati cu Shiva nerup-ni-se casa
ce petrecurăm maya numească-se şi tot
ne vom iubi cu viaţa oceanului înot
te prind în piept a sorţii cu inima ci iris
pe rime d’Eminescu Brigbelu şi Tomiris
din Botoşani de nu chiar pădurea Gorovei
sosiră oseminte şi zornăiră chei
prea repede la tropic şi creştere şi martor
băiatul juca fotbal îndrăgostirii tartor
nici zece ani ca mine când kids love books citind
de dragoste copiii în cărţi că se întind
minori noi apărarăm persoana să o ştie
de am iubit-o tandru cum e-n copilărie
cruzimea părintească în studiu cu Medeea
literaturizasem şi-aşa prosopopeea
cum carnea născătoare subînţeleasă firii
de-a doua nu mardeşte fătucei trandafirii
de tema punitară aleasă-i la hazard
în contra noastră-ntoarsă a ne lega de gard
avem să ţinem şale de gazdă loviturii
ce şi ne-ai hărăzi-o şi fostă de-ale gurii
ne ţinem compensaţii din zile jucăuşe
din Australia şi Ionică la căuşe
voind a adormire prietena mi-e soartă
mai este ea ori nimeni şi eu din Marea Moartă
apare alta-şi soarbe paharul plastic alt
intră pe uşă-ntreabă de oarecare psalt
şi nerăbdarea expo în semn de doamne dă-ne
iubirea de copila bananelor mănăne
pe-acum aici desire no Indians enlighten
emerge enrich schimbate triadele în haită
jazz up învăţătura de tată tehnolog
poeţii poezia prede-i-o decalog
outreach nu ni se-ntâmple ci yes tehnologie
chino-americane lecturi pe păpădie
who’s there Louisiana în mintea de pe urmă
în gemeni şi de zodii desprinşi ca dintr-o turmă
ridiche viitorul să o frecăm familii
pe mile de Pacific ori în cutia milei
comunicare lib how my pearents learn to eat
beyond the same old thing alt sujet ne-a parvenit
publish don’t perish retor spre autor exclami
ce mai reimagineering colecţii speciale-a-mi
Scannin the Future darling is smartest card update
cum eşti de blândă mame inventă-le deşert
şi noi cu simple ideas that make the differerence
citeşte-mi cu mormântul aprinsului incens
că not so sexy treetul but oh so satisfying
de intranet uitate şi rude şi de Cain
din graphic novels manga and Anime trăim
fără ca-n Honolulu hu hu prin ţintirim
I’m dancing as fast as I can şi noi să ne zicem
excluded group la uşă nu se întreabă price
povestea-ţi meet us at the Campfire nu Katrina
citeşte tare-n noul New Orleans sorellina
audio preservation program implementation
dai ochii peste cap ori la creştetul ce tei’s în
se vârfuiră brio intenţii Dumnezeu
duminica din jazzul pe sufletul ateu
se strâng în paşi în hohot audienţi în lauri
că din Iraq retragă-se via minotauri
se cam consumă goma şi piaza ne-o feri
o clipă ori clipească în viitoarea zi
de nu ştiusei şoaptei ce-ai pus-o pe e-mail
de ţi se revelase al cărnii putinei
unt sfârâit afară la tropic pe alt pod
şi ne cântară patrii amicii de voievod
din cine ne muriră sufletul nemuriră
urechea pe o liră privirea pe o miră
exil în alţi părinţi cum ne-ai naşte adoptiv
şi te frământă pâinea neplânsă portativ
că-nfulecai o notă de ciocolată grund
ci sieşi ca şi ţie Orlando mă ascund
jazz in the morning Hilton pe mâine dimineaţă
Gabi Gheorghiu seara marina călăreaţă
at risk life style nici mândra de muncă Platagea
să nu roşească sumbră în apa de cişmea
o alfabetizare în Kaleidoscop
ne-o scoate tata-mare cu moldoveni la stop
follow the money sigur că doar nu noii granguri
aici din ban în bancă nici hula cea de canguri
French Quarter hearts and hands for New Orleans pe când
sfinţii şi păcătoşii se plimbă la un rând
diversiuni abuzul în ochii virtuali
şueta calităţii pe viaţa dumitale
aplauze peluză cât new environmental
movement restaurează vreun echilibru-n stal
cu strangers ephemera sustenabilitate
colecţii şi servicii că numai voi pe toate
etnicităţi orlane ceai tot pe Riverside
la noi în han cu paşii ca în engleză raid
destin computer cale guvernul dumitale
mai alfabetizându-ţi mame conceptuale
a doua zi a doua şi viaţa ieri cu mama
închidem ochii alta de tine ţine seama
iubind şi avatarii aunty Trikha citire
nici gelozii ori morbul vechimii părăsire
or monitor or mentor în era digitală
m-aş duce mai la uşă să pot ieşi din sală
m-aş părăsi l’adică iubindu-te patern
de dragul veseliei din numai rai infern
la internet e coadăcultura megastarul
cu mama ta vezi Taj-ul cu tata Amritsar-ul
la uşă federalii pe bibliotecărime
pe Patriot act ei ţipă ce reautorime
Nepal prin Nicaragua tot sustenabil pact
secrete internete din index biblioact
ultim portal cu frică mai opyright la doc
service respect pe şapte de-a acronim în stoc
şi eu în cifră vântul ventuzei lipitori
celula Radu Gyr în cei Morial condori
a lui şi Luminiţa a noastră şi Gioconda
în draga ta persoană pe motoreta Honda
vorbiţi a plictiseală sării de pagini rare
ne-om doplosi aleanul fără bacoviare
nu bande funerare prin galbene frunzare
cum v-ar răpi Katrina din naşterea pe mare
technology of gaming noi cum ne-am priceput
literatură multă şi tot necunoscut
noi vederi climat şi acţii google glia ţi-o dedic
şi intellectual freedom prin lentile borangic
alfabetiza(n)te lirici pe intelligent design
nu-i free speech în asonanţă heideggerian Dasein
v-am vorbit de Jung Makiki îşi arată cimitirul
cavou alb cruce plecată poezie patrafirul
fad and west bibliotecarii alfabetizând computer
ce mai face Luri soro frăţiorul Sandu Suter
chestie de toleranţă să ne legumim depresii
pe o pantă cu amicii veresiei şi miresii
ţi-am scris programul mumă cu mama dedesubt
ea două mame două şi eu neîntrerupt
a nu rămâne goală împărăţia gol
de-o fi şi împăratul prin Mississippi ghiol
de ore două ş’patru în Morial şi Chapton
cu telefonul bombă că mamă mi se piaptăn
aşa şi eu de unghii Katrina mă lăsai
şi-om mai bârfi dilectul delict pe sub susai
de viciu incapabili românii lui Baudelaire
beţia amintită ucisului pe fler
Alda Zaira morţii şi-i numără părinţi
de i ne oferirăm intrându-ne în minţi
de ibsenieni antractul în blouse din New Orleans
ne salutăm copilul de vaca sfântă lins
cum nemişcat şi sare din stana soaţă Lot
sunt un evreu cu Borges şi ochiul hotentot
mă rătăcesc în firul întins de Ariadna
până la fata noastră privindu-l pe mahatma
ne învăţăm prinosul de ne-ai ameninţa
puţin rămasul poncho la gât pe-o iminea
cititul e poporul bătăi de palme calme
aici n-ar fi păţit-o cititul Olof Palme
albit auditoriu şi goale scăunaşe
nu mai suna la unu din noapte plata naşe
ne-n cerc deschisă cartea că doar on-line te limiţi
mai pleacă o rusalcă politică de pimniţi
din personal librarians ce mai e şi cu tine
strângi ganguri să-ţi privească notariale mine
cu Texas de-auzisei de Hanuman şi-ai lui
alt literat de Gorman măsura calului
vecinului drumeţul în rîsete de preş
s-a sinucis cu sine şi floarea de cireş
de Churchill beat ba nu tu are very attractive
se scoală-n zori ca altul Moisil nedemotiv
cu Chaucer şi cu Shakespeare pierzi la femei de bar
secretele materne baroului barbar
tu lui Mizil îi semeni fiţi sănătoşi pe groşi
al vostru comunismul în mii de Steve Ambroise
că zece mii de pagini Ambrose şi tra(n)să poanta
în viaţă Dickens ce să pameraparapanta
automat se scrie cu laughter şi cu bâlbe
pe un ecran ba naşa ieşi la patru sârbe
pres Michael Gorman şi pe nefranţuzeşte sect
de m-o lăsa copilul ce fac ne zici corect
ce voi mânca te spun de geniu la miliard
văzuşi pe Călinescu iar Vera după gard
Mizil e moderator tu ca Băsescu peste
vreo cinşpe ani la voce marinăriei creste
fiicele îţi lauzi pe less otoritate
blândeţe şi savantă pe jazz calamitate
din Kevin Starr şi alţii reciţi întâi trebarea
nu holy biblia ci literatură starea
ba-s doi vă puneţi voce de unul filiali
paternilor şi lotuşi aceiaşi liliali
întreabă Kevin Gorman răspunde ca Mizil
ce divulgaşi femeie al înfierii kil(l)
bilet altă-ntrebare hai fetelor pe şanţ
de-oi mai pleca în lume iar fără nici un sfanţ
că we are our mother’s dughters o ştim pe şleau
fetele ca băieţii după tătâni se iau
cu alaltă best-seller perini pe suferinţi
iubirea-ţi lăsăm vistre şi alt rând de părinţi
ţi-oi scrie dimineaţă o viaţă cu mătreaţă
îmi fac program New Orleans Katrina şugubeaţă
cu miile omoară cu întâmplaţi aleşi
de nu se mai desecă în floarea de cireş
poze nu din mit în mită că-mi scăpaşi cu mâna-n sac
pixule ce-mi scrii chixia literelor de prusac
nu schimbarăm cărţi poeţii s-aibă fata de la tată
a afla şi adevărul cu iubirea totodată
de-a contrat-o şi regretul of şi c-o fi un cartof
s-o saluţi la-nmormântare de m-o plânge iar din off
mi-aş destăinui carata de am zis copiii mei
tocmai fetei înfrăţire Ibsenieni volumul trei
tu şi mama şi fiica de nu Ibsen în persoană
când am pune la icoană caravană walhallană
din tango măcar rugină pentru blues în New Orleans
tu.mi vei povesti în perle să nu zici că n-am pretins
auzi muzică pe strună briza s-o fi aciuând
de-mi păruse din greşeală un tărâm neţărânând
cu Plata vorbii română aseară şi cu Mirela
după scris fiori e-mailuri fetei noastre menestrela
nici nu se mai lasă ploaia pe pârâul Mississippi
cu amica lui Katrina luna ta şi a aripii
cum pozaţi filmaţi de Blendea Stavropoleos Triumf
cartea din pancinci traduc-o nemţii mâine şi fiumf
facem sentiment la micro literele nu ne sar
la gât nu nu pori triorul grânele de pe cântar
cu sandalele pe piept
îmi doarme jazzul
nu suntem fără copii
tot vă făceaţi că nu ştiţi
să nu ne schimbăm la faţă
swamp aligatorul să ne ştim
cheia literaturii mele
ibsenieni hamsunieni vikingi
de acum cajuni răzbunând aztecii
părinţii necunoscutului viitor
steel band mama Yasodara
de-am recitat-o şi-n Tokyo
ne vedem toţi răpiţi
dăruiţi unui cuplu
funcţionarele că a mea
mortul de la groapă
născutul de la creştere
aminte din pântece
renunţarea la rece
duşmanii împărtăşiţi
din aceeaşi dragoste
în oraşul ăsta e muzica ta
de-am ascultat-o pe strada Bourbon
o mi-e sufletul plin de tine
tata scrie nimeni nu-l
citeşte eu cine sunt
ind alt rand gard dict
fructu ovato carne albida
nu ne mai jucăm de-a nimic
Plata o fi plesnind să se mărturisească
n-am compus noi nici Vedele nici Edda
nici naşterile nici spovedaniile
abia de ne-au sunat în ureche
nation of finders and explorers
this is a congress and this
gentleman is recognized for a minute
I didn’t enter this world with
the permission of justice
se taie moţul votului
neproducând decât distrugere
confirmed treasury secretary
pe muzică masonică
prosecution not persecution
te-am luat de la mama ta
piept neavând te-am dus în India
casino Horrah’s fire
roata se-nvârteşte
laissez les bons temps roulez
roata nu se opreşte tată
fata la Kenny Rogers
negrul la White Water
scaun în cazinou
cărucior de baci simian
singurătatea jucătorului
singurătatea portativului
am venit pe lună plină
plec pe lună nouă
unul şi unul cajunul
francezul jazzul
uite că mă întorc în patrie
fără nici o speranţă
iubindu-ne copilul
altei concepţii
eye opener pe negru în
adâncul nemărturisirii
ceasul leneş ceasul duş
clepsidră pe mal de pluş
să ne speriem distractiv
să ne distrăm cu spaimă
atâtea păsări uitarea oului
Pierre din Haiti are cinci băieţi
părinţii nu-i vin să ne se îngraşe
asa i-a fugit cu Katrina
conferinţa suferinţa
ne însetează fiinţa
singurătate Pacific
Honolulu China
Ilinca Veta tu
însăţi Anhelica
numele italian
la neozeelandezi
chinezoaice-n Arcadia
cajuni accadieni
fereastra îmi dădea în
grădina japoneză
laptele inteligenţei în
mămăliga reanimării
porumb înghiţit
a o naşte
subţiat de naştere
dansul despărţirii
sunt în aeroportul
Louis Amstrong
din New Orleans
Anabel Lee
Mortua est
prin lume pentru uitare
şi ţinere de minte
comandă-mi doamne
un cântec pe gustul tău
l-am văzut pe dumnezeu
doamne cu tine vorbesc
ai tăcut şi dumnezeu
auzi-mă domnul meu
naşul Ionuţ
privirea lehuzei
nu-s american
n-am editor
public nici atât
n-am avea motiv de supărare
te-a lăsat pentru el ne-ai lăsat pentru el
prea am crezut în tine Dumnezeu
mii de variante frazei
fraţilor Văduva jazz
viaregi dovediţi cajuni
Nova Scotia New Orleans
alergând mă temeam să nu mă prind
petala spealbă zbor de flutur
urcând spre nord cât de cât
trece spaţialitatea rămâne timpul
se schimbă între ele cu Augustin
canguri matematici ţin
secret izvoarele pustiei
Pacificul înpământenindu-se
nu mai spun că e ultimul zbor
repede se schimbă vorba
copilul nu mai înseamnă părinţii
început libertăţii empatice
unul că al tău sunt vezi
în Kalidasa şi Eminescu
c-a auzit de la mumă-sa
lui Ladea îi plăcuseră dodiile
mele între ăi şase copii
noaptea dintre nopţi
ziua dintre zile
unde-o să ajungem
vaucher de 750 de rămâi
simt Memphisul gol
viaţa numai adrenalină
femei agăţând petala
sandalele deasupra
Galaction Empedocle
botoşei şi petrecere
pe sângele sufletului nostru
acelaşi subiect aceeaşi mamă
ale noastre ale voastre
tema ne ajută să nu ne temem
o mamă ne naşte s-o iubim
să-i purtăm recunoştinţă
ceva ţi s-a părut în viaţă umbră placentară
aşa aflăm şi noi cu tine
temperamente ne împleticim
pasul doi înspre mijlocul vieţii
nu puteam să-ţi spunem hodoronc-tronc
ştii te-a făcut altă mamă nu-i ştim urma
venise în Bucureşti anume
să nu se afle de copil acolo
de unde venea erai copil
din iubire ca Blanca lui Eminescu
s-a întors de unde venise nu ştiu
şi a revenit după 33 de ani
se ofiliră rădăcinile metaforei
recunoscători fetei care nu
te putea ţine ea însăşi copilă
sunete dhvani Urmilei
i-ai înţeles tragedia
i-am spus tu eşti mame ei
nu i te luasem ni te
dăruise să fie liberă
intră în scenă mamaia
vecinii copiii neamurile
indienii Sergiu
iubindu-te ca pe copilul lui
bătaie de cap de cal de bătaie
tu tot venisei pe lume
ce ne mai poate face viaţa din nou
un cerc de fier pe zile şi nopţi
viaregii cajuni
viaţa noastră în proţap
pe cine în confidenţă
gărgăuni ouând obsesia
fata Faraonului
dând pe Moise pe Nil
ne faci religia
suntem ce suntem eşti ce eşti
Viorica tatăl meu frumos
şi tu frumoasă
te-am ferit de propria naştere
nu noi te-am condamnat la viaţă
spre fericire posibilă
taicu mi-a spus mă Gică
noi facem ce putem
ar fi mai bine la taică-tău
la mamă vitregă
noi nu-ţi suntem părinţi vitregi
ci Sergiu nu văzu bananier înflorit
de i-ai fost fiică
te-am pastişat poţi să
mă dai în judecată
după S0,f. Paul soţul
trece înaintea părinţilor
mi-a părut rău de părinţi
lume pierdută de nepierdut
zile frumoase ne surâd din urmă
ne-am jucat vieţile nu la ruletă
Katrina pictată de Rembrandt
nu mă tem de plictisul
duşmanilor taciturni
George Anca
Cine l-a ucis pe George W. Bush
printre întrupări mătăsoase
familie şi telefon în Sicilia
de la cajunii din Acadiana
capra să nu mi-o omoare
pământul nu mi-l doboare
m-ai chema din pom
fântână bastarda lui Cernă
maică-mea în lucernă
numai sânge carcinom
lată divorţată internată
îngropată de ţi-e tată
sculptând murirapa-nui-enii
din nimic şi ceva
magnetizarea călăului
îmi deşir din şiră
somnului trofeu
muzică de liră
fără de Orfeu
kala kairos
cenuşă hindusă
râs pirandellian
mind your steps
scrisul îmi va dormita
spre toată America
mai ales spre ashington
noaptea în poştalion
port-avion
postchampolion
poiesion
cine să mai
citească scrisul
doar gloanţele
rezidenţe
cu ochii la poartă
spre America
prea nepedepsit
totalitarism
o cerere populară
către vampir
la ora din Birmingham
am şi mai
scris versuri
pe cuptoarele
de cărămidă
mirosul de la budă
în nasul meu
să-l duc americanilor
să-mi dea green card
nu mă gândesc
decât la
năpârlirea
propriului timp
creier vărsat
ronţăit de
flămânzenia
pisicilor
mă lăsaşi
psihologule
în inexistenţa
schizofreniei
nici ce gândeşti
ce-ţi trece prin minte
nici ce gândeşti
să nu gândeşti
şi-aş fi eu
la ce te-ai gândi
mă gândesc
să nu mă gândesc
ne pustiim
închipuire
în fizica mulţime
politică simbolică
între secreţii maximi
cu pământul la inel
securistul de pe
taxiul de noapte
democraţia nazism sionist
n-am taică preocupări
vorbeşti singur bubui
grepţănând lipiciuri
ce mai dezlipeşti
te uiţi la ceas ţi-ai dat
competenţa la taur
oameni nervoşi
calculatoare suple
catehizare pe fugă
compune tu
eu scriu
că ne mai trebuim
nimic în cap
superinteligenţa cioraniană
laptopul dumitale
discurs de pix
n-am nimic cu nimeni
îndrug bătături
nu mă amestec
gradule îmi citeşti
peste umăr chinezeşte
plecaşi rucsacule
bluza din armată
tunsoarea
criminal împotriva
nimănui
şi totuşi
toată viaţa nonsens
în materie neagră
sfinţenie demodată
îmi arunc mingea
timpului să-mi culeg
aşteptare
să bea o gură
dacă nu cade nu se
convulsionează ceva
căruntă coadă
romane pe tavă
flutură
îmi înghit
fără de număr
umilirile
mai ales eu
pe mine
mă umilesc
cum de-i rabdă
taxiurile
pe scopiţi
ne merităm
titanicul
în Washington
tu ridi
pe aripă
la loc 22
de nu ne-or descălţa
mi s-au rupt
wolfowiţii
bizeţii îmi lipseau
Sao Paolo cel mai
mare oraş italian
copilotule
geologule
Washingtonule
Tulgheş apă
la Durău
pe Ceahlău
în vis
l-am apărat
pe Eliade
pe lemnul uscat al băncii în stânga Palatul de Justiţie
mă aşezasem cu spatele la galeriile de artă modernă
din zece-n zece coloane Atena triunghi zodiac virgo
nemâncând acasă eating but in kabab house Gajendra
profanarea îl avatarizează pe Eliade pe Mântuleasa la sânziene
pe unde am mai stat în Washington
pe bănci de lemn din Eminescu
galeriile Zenith ca la Dreteanu
în Barieră foto Otilia
încercări pe ce zi şi azi
cu scrisuri puţine o pasăre
roşu sub aur bisericos
ora n-om mai socoti-o
băutul ceştii de an
pe ocean dintre ochean
vine ploaia mă aseamăn
cum şi drumul numai geamăn
câţi închişi în lumea de dincolo
cât refuz al iadului în centru
sudul verdelui cupolat alb
ferestruită spirală necălătoare
în faţa imaginaţiei Baudelaire
îl face om pe Edgar Poe
invizibilitatea imaginativă a puterii
casa Russel lumina nontemplu
aura Capitoliului tu Plato în singurătăţi
lumile eminesciene ale lui Mircea Eliade
pierderea de după ultima pierdere
se văd cărţi semnate se mănâncă
în librărie se atinge ţărâna se
contemplă poliţia se petrec muzee
se stă pe bancă se conduce lumea
dispreţuită se refasonează crima
m-ai citit sau m-ai arestat spune Baldacci
n-a fost asasinată încă imaginaţia
inextricabilitatea şterge
petele neadevărului imuabil
o să-l mai caut de nu m-ar căuta
dumnezeu în inextricabilitate
o iau la picior după el prin templu
grandoarea plictisului
masonic în Washington
trebuie să fii cineva ca să nu spui nimic
şi numai tu să vorbeşti aplauze
n-au nevoie de nimeni sau nu vin
witchcraft la pavilionul religiilor
Kennedy zice God Mozes Jesus Francisc
palate de întuneric duminica noaptea
în faţa viţelului de aur cu Tintoretto
nu ni se întrezăreşte valea
hai să plecăm din Washington
şi să ne ducem la Paris
încă un imperiu clătinându-se
George Anca
NEW YORK RAMAYANA
IMACULATA GRĂDINĂ
acupunctorul cojocului forza
în grădina lui Ravana castă Seeta
imaculata maică tot în alt rai
insulei lungi paravirginitatea
şi fiiciunea hinducristică
fără mai mamă imaculându-i-ne
de nu ne-ar fi răpit mai ales
copiilor Medeei distracţie
răsfăţ a treia floare (as)asină
DYLAN THE BAIT
the bait Dylan părul poalele maicii
prin ierburi la umbra lui Hanuman
humus human bătrâneţe fostă moscovită
apoi şi reversul ultimei puşcării
Dushyanta şi pescarul palium
formă de logodnică pe ţărm celt
arhaic rug iar aprins în Paris
la o durată fără durere
de ne luase periodul rod
SEETA MÂNTUINDU-SE
brazdă flacăra nici o libertate
pietatea în capiştea eminenţei
numai duşmanul cântecul duşumea
bici prin bâlci eunuc nuc nu eu
imaculată destructurare a Seetei
ţară infimei infamii geamănă
sub iubii storşi faţa d’antan
peste ce cadavru mă laşi
să-ţi ţin de urât să te tem totem
MILA MARIA
ce nu-mi mai spui ce nu-mi arăţi
de-un fir şi pe stânga părul
nemuritoarei grădinărese
în buza şuierului codobatura
pantomimează acupunctura rugului
acul era amicul putredul dat cu piciorul
cine arătându-se chiar se află
al mamei asasinate la icoana
prea rugată mila-i marină Maria
TOŢI CANIBALII
para paralizată geampara
ortododocşii buluc din Stambul
ia-mă şi pe mine Ramayana
petardă un ocean ceaun ardă
discurs disc urs răspopit
în spânzurătoare gâtul a tuse
avatar vatra arsă lingură lingoare
în săptămâna mare dusă la gură
pe nepusă masă toţi canibalii
F 09
învăluie deasupra despreunare
anima panicii Kama spre Rama
Shiva bocete nonvăduvei Rathi
ştie ce cântă nu-l plânge oranto
dumnezeu ne-a făcut tu ne-ai născut
m-aş mai întoarce pe ce parte
înrădăcinat în patria mumă
mă veţi pune să recit chalisa
maica Sita răpită grădinii
BOJPURI
înzăpeziţi tătarii lui Buzzati spre Vatican
închinăciune de primăvară scăpăratei Americi
operă gospel ramayanic enescian
ar fi şi rămurişul lalelelor lăsate
paletele o roată pictura înlănciată
lumina pe canale până-n prânz
de cap căpăstru brişcă ascuţită pe răbdare
ţie accentul nu-ţi strepezeşte globula
pandit din Guyana cântăreaţă din Surinam
PREASFÂNTA
revelaţie amintirea păcatului
când nu te mai recunoşti
nici cu păcătoasa cactus
nici chiaroscuro nici floarea soarelui
nu mai văd ţărâna lui dumnezeu
papa ca Atlas şi ce-ar mai călca preasfânta
praf autopsiat când n-oi mai fi trădare
primordiu om cal te-oi revedea
la speculaţia ramayanei proprii
DE STIJL
fie Marie pasărea dodo
în lenea dispariţiei
indianitate lavei insulare
a ta răcoarea sub nivelul mării
frigul tău cu literă mică
pe la voi tot Ramayana lui Tulsi
răpire frumuseţea virtuţii
imaculata concepţie
scrisoare citită în Vermeer
SEETA
răpire (i)maculată
pe sub mit răpitor
vouă vreme impasse
răpire ratată tată
maica în cult unit
Madhura Magdala
mi-am venit în fire
Ramayana în New York
Elisaveta Yasodara
METODA RĂPIRII
răpită Seeta Rama
Lakshmana lipsă
necum Hanuman
predatorii virtuţii
opuşi sandalelor
ai răpunerii martorei
răpeşte-mă strigă sufletul către dumnezeu
răpeşte-te se traduce ispita pita
trage-te pe roata vremii răpitoare
ACEEAŞI
cum orice aş fi meditat pe cale
nu mă abătea din ascultarea
călugărului buddhist de pe lac
vid împătimit vedere
de pe schelă a căzut
grădină răpitoare Savitri
Rama nu Paris
Bali nu Achile
nici Hagen
STENTOR
pietăţi înnădesc ultranonagenarii confirmă
pe stentor răpirea interspirituală a vieţii
cel mort nu răpeşte cel viu după zeitate
să te omoare dumnezeu că i-ai răpit perechea
să i-o fi răpit pentru a i te răpi
să mori în flăcări înalte sub cerul Indiei
înălţimea dumnezeirii măsurată răpire
din tot atât de înalt demon
doar nesfânt răpitorul murind rug rugând
RĂPITĂ
America e Ravana Seeta e lumea
răpită Rama nu s-a schimbat
mama noastră e a dumnezeirii
mai îndrăgită îndrăgitoarea Seeta
nu e nici Radha în Vraja
nici Savitri de mortul înviat-a
îngăduire krişnaiţi savitrini
mă rog Maicii Domnului pentru Seeta
mă rog Seetei pentru Maica Domnului
RĂPIT
în studiu propria mântuire dans bunătatea
răpit însuşi Rama în persoana iubitei Seeta
Seeta mântuindu-se munte şi arme
Dumnezeu iubeşte şi pe cine ucide
pe Bali ucisul pe Ravana pe Vidu
compoziţie folclorică frunzişul picându-l
Dumnezeu ucide şi pe cine iubeşte
se ucide pe sine se face înviere
cerşetorul ne cere să trecem prin el
MAMEI MAMELOR
aş pirde neauzita plecare spre Lanka
de dragul unei inspiraţii cum pierdui
pe mama răpită în bătăi de tata apoi pe amândoi
aş pierde avionul de New York
din maturul Amsterdam prins în
justiţia improvizată de somnie
aş pierde recunoştinţa morţilor
pe o viaţă de altădată şi rasă la ordin
interior ca acum în neorânduială
KALI
Kali mai Seeta mai Maria mai Radha
înşirându-ne capetele pe aţă dintr-o
naştere pe întunecime străbună
pierdut în naşterea morţii mele
mă rog de tine născătoare ucigătoare
spre a ne ţine inimile la izvor
mă plec preacredincioasei inconceptibile
în graţiile lui dumnezeu şi ale răpitorului
pierzându-se în creşterea noastră
SLAVĂ CANCERULUI
Radha ne înveţe calea pădurii
Savitri smulgându-ne şi pe noi
din copacul tăiat însculpturată măiastră
slavă cancerului mamei paraliziei tatei
spre a vă ruga pentru naşterea lor
ne lipim de voi anonimi imigranţi
ruga rugilor mamei mamelor
lui Rama lui Hanuman
în grădina Maicii lui Hristos
GANESH
voia primitorilor de răpite
grădinile lui Ravana tăinuindu-le
deodată incompletitudinea ganeshană
Ganesh în America ar fi tema
timpul retezat ca fildeşul lui Ganesh
filul în povestiri de-ale noastre
în ocean indian pe Africa în Atlantic
în thai tot golf în tsunami
Hanuman m-a întărit în curaj
MAGNET
magnetului ne ducem pilitură neoplasmatică
lăudăm împleticita resuscitare colac
din partea noastră apă câineşte nu ne călcaţi
papirus parastasul în stingere cu ei
prefăcând nervozitatea de obşte oişte
pe după noaptea încă a paştelui
caut complimente hindusonii în papisme
năpârlesc de mai toată fiinţa până-n măr
lemnul lalelei mănăstire de Vermeer
PĂRĂSIND PRUNDUL
lebede încolăcite dansează înot părăsind
Europa peste ape dublu albastre
fără transcrierea paştelui o insulă
nepermisă congregarea în grupuri largi
nu mă face doamne papă nu m-a ascultat
madame Rosenthal îl şi liberaliza
plinim castrul jugastrul epigastrul
picioare de aere caere încaiere
punem şi de titlu rândul prundul
COBEA
c-abia cobea ţiment intenţia
fără purgatoriu nu ostia
am clipi clipa preposterousness
stadionalitate vs sinodalitate
moalea maleolă a lu’ Platagea
iau ferestrei soarele cu umărul stâng
oiţă la foiţă pe troiţă
cireşi înfloriţi în cozi de lavă cavă
caiele de lovire love
LA LOC
nu ne mai ţine creaturaţia
fericirea dodiilor apusă la loc
ornicului căzută ora din şapte
atâtea zile fără înviere
în trup împrăştiat adresei
frică mi-e şi n-am cuvinte
nici o lectură pe locul mortului
pământul îmi trimitea în creieri mai dihai
oareceuri decât rarefierea oxigenului
AJUNGERE
abia-mi ţin creierii la adăpost
despălătura filmului (un)faithful
tot îl omori pe răpitor nu al virtuţii
vă dau pe mâna guvernului american
că vă congregarăţi toţi trei contra mea
la canastă m-am şi încălzit
s-o scădea ajungerea din disjungere
ne-om surprinde panortodoxia
pe sub greci pe sub ruşi pe sub sârbi
SATYA
să dea dracu’ să nu vă pară bine de mine
ori mie de voi din cauza voastră
într-o devoţiune ramayanică
traducere la ducere vudci pârnăioase
rărite clipoceli de clipe lui Satya
ne-om mânca da’ nu pe ştiinţă
nu m-aş mai trăda soare ca-n soare nor ponor
reducţia la alienare te înlocuieşte o coropişniţă
frumos mai cânta pe vremea noastră
CLONA
denunţ apropierea clona
baza militară a tinereţii
ce scris la tropic stins
nu mi-ai nu ţi-am trebuit
mic malaco te-am plătit
ce să ne mai bazăm pe alcali Kali
cuvântul Sir la cincizeci de secunde
la scos sconcşi ajungi să nu-ţi pară rău
că nu mai fusesem toţi în America
TĂIETURI
orbitoare spuma orelor
de nerecunoscut Constantinopolul
Bihor de tinereţe Rio la Plata
elementary women necessary ills
a skeptic suicide chicken flying
Brancusian cuts of Holmesian suppositions
ce mai femei fără femei puişori
sinucişi la nezboarbă cu dalta ulm
în dodii crestat vânt bun
JAMAICA
pe când nu era America nimic american
un opt tăul tău o migdală pe apă
scris şi scriitor coborâtori din frig
aranjând scurtimea aventurii
spumă creaţă din naştere
alb cărunt în Jamaica Centre
cum dracu’ să nu mă recunoască indianul
prin eleganta opacitate din voce
altă mişcare rusizantă la negru
MINGE
ninge negru minge pe meninge
n-am eu curaj să fotografiez
să fug din America în Iraq
stâlp alb la mall-ul Gertz Plaza
bine c-am uitat cravata albă
bine că am cămaşă neagră
m-a lăsat şi soarele incest
unde mă propti psihoza
dinspre înfloriturile pomilor
ARNAM
arnam Brahma hrana e dumnezeu
Sri Chinmoy a cântat la cinşpe instrumente
apoi a tăcut meditaţie şi a împărţit dvd-uri
cină cu trandafiri pe chestionar am scris
close to god through songs and
still more through resulting silence
panditul că e un scriitor la telefon
prima oară nu atunci deja yankee
în New York numai pentru Ramayana dom’le
TRANS(CRIS)
cello veena flaut armoniu sitar
devoţiune până la Yamaha
Bach bengal a Ţuţea Shivananda
iarba din satul tot verde
poezia se iubise cu întunericul
Ramayana cu Mircea Cojocaru
între Seeta şi Sakontala regii
ziduri de ciclon trestii locuite
îngheţată de cocos în coajă
PAX RAMAYANICA
terorism global ravanic
ăl bătrân face pranayam la ceai
dios del fuego piramidă neagră
with never a cloud in the skies
may every moment of sadness
prove only a joy in disguise
nici un religios sum spiritual
spiritualitatea uneşte religii
persoane de revelaţie divină
DHARMA
spiritual dumnezeu e unul
toată creaţia lui o familie
şi fiinţele non umane
în spiritualitate nu–s diferenţe
subteran Ramayana e spirituală
o cale a vieţii în bună companie satsang
religia parte din dharma nu invers
oriunde templu imagine Rama Seeta
aminte ca mama ca tata
NONDIFERENŢA
imagini purificate de mantras
dumnezeu nu e imagine sanatana
spiritual Seeta este parte a lui Rama
nonsingur shakti Radha Parvati Durga Kali
fără început fără sfârşit Geeta Gayatry
fiece lucru întemeiat pe dumnezeu
cum s-ar sfârşi datoria lui Rama în acţiune
uită-te la Seeta dharma Bharata Hanuman
aş face un templu lui Rama altul lui Shiva
HAMSA
păcat cui diferenţiază sfinţii
vrei apă nu inundaţii secta sahaja
în India e permis orice
fără perspectivă n-ajungi la destinaţie
în tărâmul spiritual suprem e guru
curge Gangele adăpându-ne pe toţi
vedele vii în arya samaj
nu crezi în idoli drept la cult
după câtă minte are persoana
PAP
pap e păcat pe faţă Bali l-ar fi învins
pe Rama luându-i jumătatea din putere
precum îl ursise Indra cu dar de mala
cum să nedreptăţească pe cineva
fraţii aceiaşi Sugriva şi Bali
răul mai rău e Ravana
înainte de a muri şi în Valmiki
Bali îi dă mala de la Indra fratelui
Sugriva serious question
CHIP
sunt animale mai bune ca oamenii
Ravana putea fi ucis doar de maimuţe ori oameni
Hanuman încarnare a lui Shiva guru universului
nici eu nu cred în dumnezeu
asta e o greşeală a lui dumnezeu nu a mea
graţia lui n-a vrut să vină în viaţa mea
fără ajutorul lui Hanuman nu poţi fi devot lui Rama
dreaptă călăuză chip de maimuţă putea fi şi Brahma
la încoronare în Ayodhya toate maimuţele iau chip uman
DIMORA
încarnat în maimuţă Shiva serv lui Rama
acelaşi Ganesh faci diferenţa păcătuieşti spiritual
vin indieni şi ne fac mintea mai rea
dator să vin în ţara voastră Dimora nu
mai traduse că nu e subiectul lui
din hindi în engleză în mexicană
am vorbit o oră încă una numai ce
puteau înţelege Gandhi is due to Ramayana
de la mama lui recita mereu Ram Ram
MERRICK
no standing anyway ba-s leoarcă
după toţi cireşii de pe Hook Creek
rămase eldoradianul de mine Lal cu Lalan
sub podul ăsta femeia naşte războiul
cu păcatul spre pace Merrick trecut
croaziera ploii do not lean on door
mă scriu Ramayana Paşte ortodox
în evanghelie Seeta Maria magnoliu
scuturat fata coboară înainte de bibliotecă
WASTE ELIOT
fundaţie de zgârie-nor în Time Square
comportament simulat în context dinamic
black studies ai grijă Lincoln Center
imigrant fără engleză digital images
leul este simbolul acestei biblioteci
vapoare ţigări Milton orb dictând Paradise Lost
arta decoraţiei pe vremea lui Napoleon
două declaraţii de independenţă ale lui Jefferson
femei extraordinare before Victoria
LATINĂ
mese electrificate pentru computer
fata mică privind la dictatorul paradisului
biblia latină a lui Gutenberg adnotată
Quintus Smirnaeus The Fall of Troy
John Quinn The Man from New York
Iliada război Ramayana dharma
du-te în câtă America vrei întoarce-te
din cetăţenie secundă somn nedormit
sala de lectură cât un stadion NYPL
DRAGO
Drago shoe repair extrogenius Dracula
by grace of god who is Rama shanti
seriocomic extreme the god of hell
ploaie prin fereastra teatralităţii
potopul peste newyorkezul Ganesh
fildeşii gemeni i se duseră pe copcă
mai greu ca New Yorkul nici porcul întorcu-l
fetele se lăsară pe-a lui Arhimede
turnându-şi aurăria din tunet
SCLAV
în Strabon penultim Zalmoxe sclav lui Pitagora
iar o să mă apuce ploaia mouth burritos six great
sărăcia ajungerii în neajungere librărie de dramă
mă târâi vederilor 12 la un dolar geamăn amprentat
din război pe răboj minister of religion pandit
mort de sida Odiseu mama Kali tata Dali
the world peace may turn true one act play
fără război Ayodhya vreo contumacie vâsleam
accentuare turma în trauma incomunicabilităţii
ACTOR
glob de pace nu de război Rama face legea
nu Ravana pe Lincoln l-a împuşcat un actor
uitasem caietul ăsta în tren Sir nici nu clipisem
război înveţi la şcoală în râs molâu de pace
oi face şi eu umbră deasă prin Jamaica
Antinous Denzel în Iulius toţi Brutus
dharma trezvie ne fie mă zbici ploaia
de-oi mai îndrăzni mâine întors la Van Vick
do not hold doors cărţi lăsate acasă
GOYA
iar Van Vick nu dormi îl trezesc da nu Manhatan
jumate de cruce spânzurătoarea magnoliului
diagonala merrickană coafeze prin geam
soarele fostei ploi pace de marmoră
în vârful rezervorului cravata strâmbă
din laundry în Londra pe pernă perenă
răzbel big spre pax mic sub moarte sans souffrir
multiple listening bate-te tobă no standing
o boy Goya pe trenul tău cireşi bătuţi
PARTLY SUNNY
altădată se tăiaseră în cuţite pe somnul meu
un telefon de la femeia din Thailanda azi-noapte
sângele Asie nu se face trecusem iarba veveriţa
world warpeace păci războiului dedublare
cavalerii cavalului albul ochilor
zero alb ce plăti în plus infinirii la zar
Chauncey nu Ceauşescu yet chanson shanti
afişul şcolii de filosofie practică
distanţele lungi ale New Yorkului cal verde
TRINITY
pretext înconjur New York Vatican
unde vă duceţi unde mă duceţi necunoscuţilor
am depăşit îngrozitor pacea străină
creuzet om mai fi având rând Fulton
ce-ar zice Malavika în scrierea de-a Ganesh desh
equinox Wall Street văd pe-a libertăţii
Trinity Church the fifth Sunday of Easter
in transition from nationalism to both tribalism and globalism
from hierarchy to networks from me to me Maynard
PAŞTE
cinci înapoi reţea ierarhii trib eu cu eu broşură
jihad mic cu orice duşman al islamului
jihad mare pentru viaţa spirituală
dumnezeu apropiat ca vena jugulară Qur’an 50-16
rugăciune partizană serviciu reconciliere fă-ne altele
vreme să admit cine sunt inamicul e alcoolul
azi oi trăi cuminte şi treaz din mila ta te rănisem
la beţie şi pe mine şi pe alţii pace cu tine cu mine
văd toate schimbându-se neschhimbatule dumnezeu
PE THALES
mulţi de pe aici nu te cunosc dă-ne seninătate
între lucruri curajul de a le schimba
înţelepciunea de a vedea diferenţa
în Lower Manhatan clopot tsunami mă rog
să nu mă las de Ramayana zilele astea
vitralii orga flacără apa legănându-ne ca pe Thales
atrium Battery acvariu balenelor de sare
far amsterdamez castel Clinton verdanta şi versanta
chinezul le citeşte alor lui din Francis Bacon liber
JOIA MARE
vinzi şi luna de pe cerul gurii douăsprezece evanghelii
n-am curaj să mă uit în sufletul meu magnetometre raze x
cireşii mă îngurgitară croazieră pe creier creaţiune
Bartoldi Eiffel Brâncuşi libertate eroilor în lojă
dependenţa de independenţă misticism partizan
pe bani pe cai pe bai luatul în cap luatul în pântece
perpetuat în supunere rituală libertatea îţi ia cheful de ea
aş vrea ce salut granma Nifty eşti grec mă întrebi Cleopatra
plouat în medina în Bryant aşa şi vieţile cârpeala o îngână
SCLAVI
sclavii călcându-se în picioare în de noi
loiali cu biblii cărţi de rugăciune ie Neuschatz
pe identificare naţională I love immigration
they have 2 much already isn’t that what Hitler
did those he killed care yes of cause because shows
honesty most of the time no honesty = no freedom
scrisul mămuchii sau copiat copiii de poză
get a good education and vote poză cupila
pe liber(tate) dând mai orice posesiuni şi familie
SCAT
the dragon kidnaps the pincess like Ravana Seeta
castitatea ţine vii soldaţii în război care mori
şi neatinsă de bombă cartea pelerinului Kamanita
scat Ella fusion tot din alt cuib tot trist
inside song musicians know to take a guess
around midnight blues iamb pentametru
pianistul orb Georgia o femeie o noapte cireşi
you kept my love so young Lindsay Storms
nici copilul să mai ţipe de la noi din Queens
SCUMP
love have come back to me life is lonely again
awfal again caldarari viţa in New York City
I am last but certainly I am not lazy
inspiration of motivation americana cu pace
mai multă ca britanica pe bulk şi nedormita
clasa de jazz ritual erotic improvizat
din Broadway în Soho necăzut pe fifth ţinut
lămpile vecinei în Washington Square
scump New York Silicon Valley San Francisco
ZZ
nu mai aude de-atâta jazz basma verde
ochi cu albastru jurnal pierdut nici ikebana
şatenă artificial piesa s-a jucat nescrisă
body found in B’klyn a black man not yet me
naşte în tunelul Lincoln Fatma el Zahraa
Ibrahim ajutată de trei poliţişti şi trei tunelari
retro aş câna cucuvea în babilonie tren Z
civilizaţie neagră la sfat indian vag în Durban
sar fetele de-o Ramayana încă două nopţi
HUMANUM
tata-mare imigrat din Dealul Negru la noi în Ruda
pe mata te-ar fi putut scoate pe canale surinamezii
de vinerea mare cireşii mă mănâncă paşte ortodox
ne-am visa modestiile intelectual în vraful tău pajiştea
karma ne trăiesc neamurile după mamă să mergi
atâta prin întuneric aruncând Humanum Aurobindo
la moartea mamei de cancer şi a mea femeia aia
n-avea cum să nu-şi nască băiatul s-o ia şi ziarul
noiştii neştiutori de franţuzească tăindu-l ca ai lui pe Le Pen
SUBIECT
pe lângă jurământ dalits cu Seeta şi Ravana
stă scris în dicţionar indo-american tu mă citeşti
pe limba ta ochită cum nu mă las opririi întunecate
apari să constaţi la faţa locului jucăria impalpabilităţii
browniană apokalipsă în săptămâna patimilor
ortodoxe new-yorkeze uitând tuia undei
foarte bun subiectul Ramayana genele vederii peste
geană Chinmoy pandit Satya acharya Roop
Ramanand Sagar a pus în film şi din Radhesyam
PANDIT RAMLALL
Pandit Ram Lall nu sfătuie indienii să vină
în America nu ce să faci aici orice talent
se cumpără acasă e mai recunoscut
Chand coleg cu ei bogat şi ce rece
fiecare cum îi e fire fair he is claming
seniority to me I am older uncle John nea Ion
toţi artiştii în rândul doi jai sri Ram Tulsidas Valmiki
oameni mari visul panditului să aducă Ramayana în
New York Hanuman Chalisa sanathana dharma
MANDIR
New York has been transformed in Prayag
copii la tabla Sri Devi Mandir Sita-Ram
glories of prabhu Sri Ram Tulsi în togă
gata islam creştinism iudaism la rând hindu ba egipteni
o mie noi o mie ei acum Ram (România)
jai Sri Iisus în vinerea mare Ram direct în înviere
pe toate le-o fi aplatizând America pantomimă
kuchipudi rock îi tăie nasul very good jai Hanuman
şi fetele baletară chalisa se trânti pe coroană aplauze
GHIOC
arta etniei în scufundare de dor nu condiment nu dramă
cum să violenteze şi America chiolhane a pupa Ramayana
noroc de părinţi şi de noi Shakuntalam Sidharta Krishna Ramlila
ce duci unde ai lăsat tot în afară de tine temple cât yoga
văz românesc al lui dumnezeu Rama salutat
cu inima cât timp va exista istoria şi-a zis Valmiki
şi musulmanii îşi numesc fetele Sita Ramina
buddhiştii şi jainii îşi au propria lor Ramayana
please not talking in the hall shanti şi ghioc de trei or
RAMARAJA
estetică divină la sarod distinsul yogin Chinmoy
tăcere urlete par micile conversaţii te mai scriu
bici de linişte împărăţie cunună calypso
îndemn căraţi-i sitarul pleacă nu se aplaudă
grai mare sacredness of the conference păcatul diferenţei
zone religioase şi comuniste ţările materialiste nu au viitor
Ramaraja ideală iubire de popor mai mult ca de sine
Ravanaraja Marx pus de papă să distrugă noncreştinismul
Rama în Shiva Rameshvara Shiva param guru
DHARMA
Vyasică încinsiţel pe Ayodhya Ayutaya în thai
retorica pandit-ilor americani Ram mamă tată guru
bărbatul îi e dumnezeu femeia Lakshmi anubhava
conototativ nu denotativ mitul cu adevăr după Eliade
cum îl mai citează trinidadiana din Brooklin
de-o s-o felicite uite acuşi honorable Basdeo Pandey
dharma adharma perspectiva Sitei faceţi loc frazei
v-am spus ce mi s-a întâmplat în trei cărţi
fata când se mărită în iunie numai cuvântul
RAMA BETTER THAN RAMA
Indrani îmi rase timpul să se răvănească
Rama mai bun decât Rama a zis Sita scandal
că Sita se mărită cu Valmiky şi făcu fiul Kusha
quiet irelevant parte pe spinarea lui zero
dumnezeu a coborât să urce omul de mici îi vâră
în piele de Hanuman ce zici de scleroza mea tradusă
vezi cu moksha or final liberation
ce colonie în scobitură mă răsei
the man of god am zis şi eu jai nimic
SĂGEATA
poreclit Hanuman nu-mi împuşcară ochii
nici deschizându-i Alice copii din mame diferite
creierii a li se ramayaniza împreună satsang
nu se găsesc la bibliotecă vede ba la mandir
bolywood great destruction of India
hindi is a foreign language for children here
săgeata de precizie ştiinţa karma yoga Pluto 9
mulţi citesc Ramayana în loc de Ramayan
şi sare la scandal cu Tulsi inducând omenirii ştiinţă
ARYA SAMAJ
eşti american sunt idian mamă guyaneză
engleza din George Town din suburbă
la tine în templu nu se aprinse lumina
mă întrebasei dacă vreau să-l văd
Hristos a înviat în Arya Samaj
ferchezuindu-ne învierea de tinereţe
ce şi-n bătrân s-o drege a întoarce troace
tu-ţi cronţăni beregata comunicăm de ne şi despărţim
plstifiere chinul se decontează chinez
DIN KALIDASA
de-oi fi mâncând carne vivat Guyana în noapte
pascală interioară ca în tine Ramayana i-am semnat
şi eu pe program dacă mi-e cartea în engleză
pe Dunăre indieni americani cercetează
muţi cu muţi vorbe cu vorbe smeul
răpeşte prinţesa Thailandei tocmai Sita
mamă de loc tată din UP ashram staţia West Port
paşte nespunându-mi aramă ramayană
acolo în căscioara coşbuciană din Kalidasa
VINO SĂ VEZI
vă daţi invitatori de invitabili Ramerica Ramses
cucută cireşii silaba lungită cerc peste cerc
în bălţile ploii hipnotizându-te dându-te de pământ
veghe de zeghe ruga potmolului distincţia dichisului
Arya Samaj n-are temple vino să vezi templul
pe întuneric swami Dayanand fresce în Shakti Nagar
răpitor ideal îmi ironizez plăcerea inutilităţii
văzui Ellis nu libertatea la transcriere
n-o să ţin nici măsura nisipului albastru
TACHINARE
nu suferă nimeni toţi se distrează ca înainte
să nu-l trezim pe pandit ni s-a născut Paştele
trăiesc fără el în America tot cam ca-n India
s-ar vărsa lacrima în Gange sfinţenia s-ar plimba
cu oltenii vreo tachinare China tare copiii o memorie
de unde răbdarea tot altui tricolor adio ţări
obstacole paxale pascale Goe a cântat toată noaptea
fără mine epitropul de tac-so a rămas cu Tibi
îi mâncam pe Popeşti pacea m-a dat jos de pe cal
PERSOANA DIVINĂ
lucruri bune pentru oameni buni Ramayana
nu e pentru toţi perspectiva asupra Ramayanei
e mai importantă decât Ramayana Vyas dixit
grijă de societate nu pentru sufletul lăuntric
mă vreau persoană bună nu toată societatea
fiecare lucru la timp-dumnezeu şi ceva direct
pretutindeni e ci-n templu mai uşoară meditaţie
a comuniunii locul în istoria omenirii depinde
de cantitatea de sacrificiu persoana divină
GEMENI OPUŞI
lumea s-a schimbat naştere trecută gemeni opuşi
idei plimbate canon Trianon bunătate pastorală albine
mă ploconesc temei Rama când lumea zice mama Sita
secţia mea cu sacrificiul meu paşte înviat în Queens
a noastră ştergere de pe linia de tramvai ne
conferenţiem tată ai face bine să înviezi
conduci maşina comunitatea hindu ladino Dante
ante portas frumuseţile satului nostru te audiau
mama şi ea de nu la vite neramayanică nedreptate
JURĂMÂNTUL SPIRALEI
zilele-mi plouară surioară nu mi-ai spune Tulsidas
ce să te mai caut ce să ne spunem ne auzisem
rădăcini de prisos copilărie ştiinţa vygyan
pelin din Lexington Scarlet negresă a war in Europe
de râs Caderousse cade rus karma Carmen in Cavaillon
anacronismul postmodern al vacilor melancoliilor
jurământul spiralei ceas ceaşca de neant newyorkez
jos din ermetism luminează-te totala obişnuinţă
cu oraşul total prin lentilele de contact jadis
CE MI-A SCRIS ELIADE
vestită carbonizare de fulger veveriţa neagră
ţi-am tradus ce mi-a scris Eliade eşti mai mult
decât America neprăjiţi cartofi lost libido
intrasem în film decolorându-mă frescă postcatolică
unghiile în ochi ciocurile în scoarţa copacului
care mai transpiri luptătoarea s-o filmeze Giordana
capsomani money capse întărâtată Tărtăria imitaţia
pădurii în locul tartorilor dansându-şi răstignirea
cine omorâ copiii Medeei din America în Colhida
TATA ÎN AMERICA
platină clatină a nu vorbi de America în casa
americanului geamăn cu dezgemănarea suspicionai
albul dar nici plicurile roşii albastre nu te îmbujorau
plânsul copiilor îndrăgeşte dreptatea opiomanului Homer
giurgina în Giurgiu Ramayana în Râmnic sân de Sâmnic
apă de pandit peste surinamezi olandezi liţă viţă strugure
trezvia caravanei călcând de laudă pustă mansarda
de ce şi-ar lăsa India zvastica în macazul lui Hitler
prosperitatea şi-o doreşte şi tovarăşul pe tovarăşa
CIUPIT ŞI ÎN NEW YORK DE BĂTRÂNEŢE
Rama lunar Făt-Frumos împuşcă în lună ramayanică
pax la pas tetraedric sub cedru încununat de spânzurătoare
aură maură mă deromantizasem încă din viaţă
meloa moale serpentină prin broderia degenerării
nil Nil Ramses Rama iarbă nisipoasă desenându-se cămila
la noi în Berceni doi albesc barba în bangra
admiraţi asiaticii până nu orbiţi în cleştii norilor
electrocutaţi ciupit şi în New York de bătrâneţe
mai neatent ca în tinereţe la blana furtului pe furtună
AUDITORULE VEDIC
înot prompt sângiuirea ne adună învierea din
New York ştiam că n-o să fiu inspirat în America
în strania strană capetele limbilor detaşabile
pe urechea lui Vincent pe ochiul lui Shiva lebăda
frăţâne frasin aflat Calafat nici o mamă necuprindere
coclaur caloriei galbene auditorule vedic invizibil
prin cer povăţuire răzor contrastele până în zori
m-aş ruga înaltului de aproape până în Guyana
aş cânta veselia Italiei cu America pe trăgaci
REMBRANDT
nu eşti uitabilă fotogramă edenică din nici o tristeţe
dunga oranj orizontul cu Bloomberg apă cu peşte
cum mi se întâmplă contaminarea cu ontos
pică păcură pe papură mireasmă răşina bradului brav
mamă nu mai e mult de murit şi cu guşterii
de gât aveţi grijă ăi tineri de fraţii mai mici
năpârlii de America flutură Olanda pe câmpii
cine o să dărâme statuia libertăţii franceză
la men veghea de noapte de Rembrandt pe uşi
SCRIS CRIŞ
ochiuri de plasă lăsate pe baltă ca Nightwatch
la chose de la communication îngândurare diminutivă
nu ne supărăm nepomeniţii pe scenă umbră premială
scris Criş maimuţa pe elefant Alexandru Ravana
la pensie destui nu se mai ajung în New York
se întorc la Cairo în Pensylvanya plictisul bate cancerul
canat şi Kant a căutat în decanat l-am auzit
pe bicicletă în Uppsala spre bastion Vasa Kalidasa
fiecare muşuroi cu furnicile lui prin avion
INIMĂ DE BUCUREŞTI
şobolanii în găuri ciocănitoarea în viermi
mai am şi eu puţin în aer naţie specie aud româneşte
abia scris dacă asta se poate numi limba română
menta minte muntele generaţii încântate de idee
anulat Frankfurtu’ nu spune am inimă
de Bucureşti compusă din percheziţia amprentelor
n-am nimic de scris decât gestul mă şi descălţară
ne înmulţim de drag ăi bătrâni cu purecii
separate culturile de la natură mohor mohorârea
PE CĂRĂRI DE NEÎNTOARCERE
grecii etimologizându-ne pe cărări de neîntoarcere
ţi se vede aripa necitirea lipsei răsfoitoare
ziare cu accent groapa noastră parcă fără noi
dialect călător pentru Târgoviştea americană
m-am spânzurat de timpan cu capul în jos
mitologie cu părinţi şi copii interschimbabili
Kamala pe cămilă în cocoaşă clopote
neîncercate etnic la ceasul curb în dreptul Tokyo
se comunică într-un singur sens pudra memoriei
PARTITURA ILINCA
nu te joci nu mă bântuie partitura Ilinca
ne sărbătorească muşchii o broască
albuşul gălbenească de pască evreiască
acelui şes entorsa ogoarelor de pai
maimuţa bate morsa rondoului pe cai
se zice geae viaţă dară se scrie jai
norul mov pe Atlantic guler zlotnic de carp antic
Isidor sfânt pe computer din enciclu contrapunter
pare-mi baremi ca la horă nehindusa diasporă
ARTILERIA LERUI
mâini de jazz în mânuşi de comedie
ne caută cuanta picoteala
în drumul spre Târgovişte Safto
valule grâule pasăre te râure
nu te-ngraure balaure
trior triore patrafirele
ai munţilor pitonii bal de bale
întunecând crab caraib caramba
binaua ciuruită de artileria lerui
OPUSCUL
sinele în casa Hanuman cunoaştere
reciprocă prin război prezent decapitat
neavând odihnă de oşti grele
depărtarea de centru popor de frontieră
peştele umbrei de sânge real
uite-ţi pelinului alpin versant
nucii din stejari flori dalbe
mai ia-mă doamne la cântat
minuscul opuscul New York Târgovişte
DIN ROST ÎN COADĂ
OALĂ FURATĂ
vă cântăm colindul românul cu hindul
rosa şi fiindul despărţire de poinsetia
la moară de ger nejucată de nisetri
apropierea aripii cântându-ne urări
duminica se posteşte pentru duşmani
diavolul cu soarele dumnezeu cu luna
se drăgosteşte lut cu lut oală furată
cei ce fac rău nu mai au la ce muri
ne luarăm pe tălpile copiilor tumuli
încă pneumatici creştini berberilor
soba plină de fumul nostru om logos
cine ne-o pierde noi ne-om găsi
ALTĂ SOARTĂ
moale fantomă erziarhi printre vecii
între Iaşi şi-ntre Craiova calendarul bate toba
păreri seismice ne agaţă de dumnezeu necredinţa
din Craiova până-n Iaşi trenul martie prin saşi
nici soarta nu merită altă soartă Şora shoah
întoarcere în patrie adaos renunţării maremoto
lebăda numai când moare cântă
paingănul să-l omori şi pânza să i-o rupi
nevastă-ta lua lecţii de canto hindus
de la nevastă-mea tu visai blonda de la Asia
umbră irosindu-şi voyerismul înapoi
la opacitatea mozartiană codobatură norvegă
COPII SOLDAŢI
scris de transcris transfuzie îngerească
ne-om lăsa cancerul ne apucăm de păianjeni
pe cine ucizi în somn pe dumnezeu îl
ronţăie şoarecii trecem pod de sabie
mi-a îmbătrânit tristeţea arde focu-n paie ude
patru-n tine trei în mine căpitane Pavele
unde-mi duci cătanele măi Petruţă din cotruţă
un’ s-a dus al tău tătuţă a bătaie a dus mămuţă
copii soldaţii părinţi de psihiatru
cornul inorogului zăpeziu în cădere
nici un animal mort antipozii
mame anihilate oceanului goblin
TIRASPOL
Cyberia Draculiei geografie luată la vale
ţări la morgă uitarea din dreptul ielelor
identitate refuzată în oglindă cu macii
prea multe omoruri jur împrejur înăuntru
sângele propriilor morţi împuşcaţi
spune-mi cine te omoară ca să-ţi spun cine eşti
cu cine te însoţeşti nu mai eşti la Piteşti
pe small is beautiful o bombă cu hidrogen
Sumatra România la poarta Brandemburg
Geoachimo dă mat anonimului la 1619
Boscolo pe Alfieri ariditatea încântării de nimeni
sare submarinul oceanul Fidelio în Tiraspol
DIMINEAŢĂ CU LUNĂ
pânzele rânzele oligo poligon orchis orchidee
curcubeu luceafăr fiul minerului cititor cerului
înmugurirea melcilor bărbuceni poleiţi submarine
sabia ne abisa lumină cruciformă cusute hotare
am ancora înecaţi sătui de avatar penumbră
semitonală bonjour cotidianitate de vârsta zero
sună-mi tsunami amintirea vrej pe un par păruit
răbdare recompensată divin lăsare în pace la vatră
gata cărţile ce-ţi zic şalele mănânc un măr Marina
valse de l’empereur pe flaute pârâte negatio
pe dimineaţă cu lună în avionul de Milano
grevă din partea bărbătească poreclitoare
BINE DUPĂ RĂU
piesa cu un personaj vorbind tare singur(ă)
foc schiind doi Trento trei Andalo
oranjul răsăritului străfulgeră ultramarinul
vizavi copacii plăvanii simbolurilor
stanţe bronzate sub castan scuturat
comanda evoluţiei nemai cai de dârlogi
o diluare a clondirului ceresc o
părăsire a vorbelor de clacă mântuitoare
încăpăţânare sanscrită cum izvorăşte
apa aşa să izvorască pânea te uiţi prin sâtă
la ţintirim prin sâtă nu te uiţi că orbeşti
că nu doarme dumnezeu ţi-a da bine după rău
STATUI PELASGE
amprentele cărunte pe ceaiul morţilor
spânzurătoare jumătatea crucii strună de mătrăgună
pietre însetate simpatie lui Simbad
din păduri străbuni coborâtorilor din absenţă
statui pelasge în petrecere de carbid
alarmele ne îmbogăţesc repertoriul
postromânească tiradă tăcerii păsăreşti
broaştele întrecându-ne libidoul inundat
cine neajutându-te slăvit mutilându-te
ţie răpindu-ţi răbdarea delăsându-te
trezindu-te în silă stai aşa cu cine
ziceam să mai vorbesc ce limbă
MÂNTUIT NEW YORK
ne traducem între noi identitatea respiraţiei
ne ilustrăm claustrul în reverie neobsesivă
avem loc mai toţi în propria Americă
şi-om exploda într-o însemnare sarmată
transa codobaturei trubadure aripi de calcan
ne-o mai creşte frunza a ne recunoaşte
cap de elefant dintr-un dinte energia rezonanţei
extraordinar să mă faci pe mine martalog
exil ubicuu localnici în spânzurătoare
iţe în cruce primul lucru te castrez
harismă risipită lectică dialectică
în vise cinmantonice mântuit New York
HIBISCUS
mirare mirror o moară omoară grâna
pe rupte versionabilă New York Ramayana
relibido terţinele din Queens în Manhatan
rasa clemetă m-a lovit cu leagănul în cap
zeama de lămâie eugenie spermicid
s-o întîmpla Penelopa în Pamplona
New York Ramayana Trivium Tatiana
Hide and Seek Hyde and Jeckyll
nu poţi muri până nu-ţi spui păcatul
părinţii lacrimi portocalii al buio
terţinele schimbate pe catrene se răzbună
te transformi în hibiscus pâlnie autodevorării
NUNTA CIVILĂ
dacă nu mă ţineam de vacă mă lua pe sus
firman fireman l’uomo non vive soltanto con pane
mâncarea de Hristos nici uitare de sine secretă
less France l’ouvrier polonais un drac mare
treaba hoţilor să fure treaba statului să-i prindă
ţiţeiul din Moldova e cel mai prost a mai
bună rafinărie prea multe rafinării în România
Petromidia n-are ce căuta e pentru ţări arabe
uvertura la opera Raghuvamsa în Pârvu Roşu
zgomotul fumului scrum diaspora pe apa sabatului
briceag de Marseille cu buton pe bancheta din spate
confidenţial am terminat romanul nunta civilă
TEMELE TĂCUTE
arşii de pământ oxitocină flori cu orez foto Vasile
prim Poe scenariu final sate fără bărbaţi
moartea este dumnezeu Fidelio în palat indian
prima toscă Darclee puci nepuccinian
hora bangra pe Valea Kangra Focşani
suburbie New Yorkului pagina Ellora
sare de mare Transilvania Ravania
România lui Rama via Roma
freamăt înmiresmat salcâmii pranayam
confuzie confuciană înverzită copilă
tremură Vrancea temele tăcute mă tu ai
un păcat poate am omorât oi multe
LAIS
fata a orbit în căutarea muntelui albastru
măgura ne supraveghează drumul ieşim din boieresc
sate stup sate roi târle odăi tulnicul buciumă
peşti păsări şerpi presimţitori de cutremur
omul se gândea la copiii lui da Israel nu shoah
onorată da’ am recunoscut da stai să scriu
dansul cu măşti la priveghi în Milcovia
vornic de Vrancea Miron Costin mioritic
from Dryden to Derrida lais of Marie de France
study of literary texts in an interdisciplinary
and transcultural conntext at Davis Socrate e pe câmp
maieotica-i cu el ea are un copil el Noica-i botezat
INTERVIU
stadion dio Dion nemţi Paris New York pe non
dragă ne eşti în Drăgăneşti frică întâlnindu-l
în Vităneşti în Moroieni Casandrescu Radklife
moroiul rinocer gramatica mărgelelor Texas
Taiwan and allies can be model for world
Chen’s visit to Marshal Kiribati Tuvalu
femeia zeiţă şi noi la rândul nostru buluc
pe masă anumiţi oameni nu sunt civilizaţi
la Sahara city invazie de nemţoaice bete
Brucan are poză cu papa de pe vremea comuniştilor
lui Bogdan i l-am suflat pe Dej la un interviu
moare după nişte sarmale postume Ion Gheorghiu
PE DIN TREI
se umpluse Montrealul de români care
administrau blocuri emigranţi federalişti
nu se mănâncă mai tare ca alţii în Gura Honţ
mai toată lumea citeşte o carte în mână
the origins of the shrine of Chingis Khan
Saint Vincent sur la Loire de la Paix de la Patrie
liturgii koshiki Miroku în sanscrită Maitreya
nadie es profeta en su Tierra go Romania
nemaigăsind strelitia cumpăraşi anturium
yonilinga priveşte calendarul martiro
urmează Kali apoKalipsa opera Raghu
trupul pe din trei florilor de tei
DINASTIA SOLARĂ
la Ayodhya domniră Dilipa Raghu Aja Dasaratha
Rama avatar lui Vishnu şi încă 24 solari în 19 cânturi
din Raghuvamsa de Kalidasa a le pastişa cu Manu
fiu-i spre fiu slujind-o pe Nandini viţea din Surabhi
pe Sindhu cotropi soţii femeilor huna îmbujorate
mii de cămile şi iepe cară comoara primită de Kautsa
vietăţi aprinse din soare lampă din lampă fiu din fiu
pământ la picioarele datoriei regale cer muls
Indumati naşte pe Dasaratha mai trec mii de ani
Ravana persecutând zeii Rama din Kausalya
Bharata din Kaikeyi gemenii Lakshmana şi
Satrughna din Sumitra reîncarnează pe Vishnu
VALMIKI
în nava Pushpaka din Lanka în Ayodhya el îi arată Seetei
Malyavat Pampa Chitrakuta Ganga Yamuna Sarayu
clevetire politică a fi stat în casa străinului ordin
lui Lakshmana s-o părăsească pe Gange borţoasă
fiii Kusa şi Lava învăţaţi de Valmiki Ramayana
a le-o cânta tatălui la jertfa calului d’ucis Sambuka
o va primi înapoi pe Seeta de se va vădi pură
supuşilor ea se zălogeşte şi mama glie o îmbrăţişează
se ruinase Ayodhya după moartea lui Rama
Adhidevata îl cheamă în vis pe Kusa la domnie
lui îi lunecă brăţara în apa Sarayu i-o returnează
Kumudvati o naga împreună cu a ei mână
CUSCRĂ MICĂ
dedicaţia sună pentru Alexandra-Maria Victor
şi pandit Ram Lall în ton cu a noastră New
York Ramayana prima copertă voi pe ecran
ultima pandit-ul din fişier pereţii lui numai diplome
peste slujbă în Stavropoleos cui la nunţi mai domn
ca Brâncoveanu să fi jubilat anturium vădit
nu şi-a transcris Plata discursul post Valmiki
nici Kadamban nici Tulsidas gayatry în Rig Veda
pronie kalidasiană mâine te-ai născut mireasă
zilele astea aş versiona în engleză libret de altă
operă regia aşteptării până la nuntă cuscrii
mari ce ne-or mai dansa cuscră mică
RĂPIREA
drumul nu drumurile nunta lumina vieţilor voastre
scuze zuchero Mao m-a omorât oralităţi postume
la nuntă să glumim mai ieftin dacă pe degeaba
să-nflorească şi macul să se iubească tot satul
uite-o mară uite-o pară uite capul lui Tândală
mozambicanii of of oftau la nunta de piatră
mă uit să-mi formez ochiul să scap de dioptrii
roman da’ nu în dodii mi-a dat păduchi din limbă
facem cancer de râs mi-au luat ouăle de la ţestoasă
kavya se aude natya se vede Vishnu în patru Shiva
lui Rushdie regele pe vapor femeia să se teamă
cum voieşte cel mai mare răpirea miresei Seeta
LA REINE
baloane rămase nesparte lupi neîmpuşcaţi
scrii în pagini nu în propoziţii fără punct devi
kobita cobită fraudă gluma fosilă voi bărbi voi chelii
episcopul fugit cu doctorul cumnată-ta pe ălălalt mal
la reine de Maillane Ruy Blas Rob Roy Manon canon
mă vâr în aceeaşi Ramayana vrajba dreptăţii Moll Iov
oile de-a dreapta caprele de-a stânga desfrâul inocenţei
cei noi destresaţi-vă cei vechi vechi să ne stresăm
rămâi Rama ram ramuri topoarele se aud tăind vişinii
capitol încă ramayanic newyorkez gonflarea brosculăriilor
Ofelia crinul din mâna îngerului Gabriel la blanche
la Titiana putere de lume sălcii de bambus mal de v
ADRESE
scheletul caracatiţei în cocoaşa comparaţiilor
sun primele audiţii din Ramayana alungării de sine
se făceau că sunt nebuni pentru a trăi cum vor
simbolul feminităţii dincolo de libertate păcătoasă
uşurarea de chin e ceva în firea lucrului cucută
când iei opiu îţi lucesc obrajii englezeşte cea
mai tuberculoasă ţară tratată cu laudanum
în filme o moarte e mai frumoasă decât alta
pământul grecesc este făcut din aromâni
de la dumnezeu venim la dumnezeu ne întoarcem
şi uit câte puţin latina orice oraş e plin de adrese
pierit fractal vocală geneza consoană stingerea
George Anca
Tangoul Tigrului
nu mai sunt
nu mai sunt aşa trist
să scriu un tango
nu sunt argentinian
abia ghitara Gita
pe post de cumparcita
Montevideo vide
cu viza se divide
mi-o trece săptămâna
zicându-ţi săru-mâna
genţiană
genţiană scoţiană
cu argentinianul hai
că te distrează grecul
nu mă mai număra
cât să te ciupeşti
al timidităţii de-o frică
aflată sufocare cu
emigrarea păpuşilor
Durban ocean Glanum
apoi maurii umbra
femeii în alb de Renoir
reciteşte cormoranule faţada
n-am formă şi
mor dintr-atât
mort umor
Biolan
sudalmă calmă
tremendous corturar
aceeaşi despicarecu ochii
fur că pe Flămânda
la orgă şiveu
în Şimleu
cord static
psalm fatic
arctic Hassan
paşli pe fişe
popa aici
adio scalp
Rita minunii
Jorge desluşitor
adu-mă gaucho
socru pe horn
dispariţia umbrei
în părerea orbirii
câtă ereditate
genele ochii
petunii culcatei
gips osmotic
puica Arachne
progenitura ploii
moara dracilor
recitarea zidului
dărâmă dharma
conversaţie raster
ai norilor maică
ai morilor taică
Borges news moreni
swedenborgeseni
peripeţie tramontana
peripatetică prana
doina canzona sinus
într-o coajă sibilinus
fobioase carcere
răcorească-se norule
doda spirale insufle-ne
vere bere reverbere
neprinşi bătrâni
pârleaz priinţei
pe orbi vîzând
muţi mormânt
al 5-lea pentru
camera 5
râdeam în sine
respectaţi-o pe Veta
scara de piatră
scara de lemn
până sus
ne prăbuşim
nemaitango
uite ceai
nu-mi iei tigrul
la purtare
mai o iarnă
mai o iarnă spre primăvară din
vară spre toamnă mai argint
mort din viu avatar tango
educaţia vikingilor gaucho
într-o norvegă borgesiană
sud-african argentinian austral
ce nu se înţelege migrând
prin partenogeneza comparaţiei
zburam acum stăteam şi mai mult
pe stâlpul din Vendome spre obelisc
jaina ori neprevederea ahimsa
în mantre laice pro nobis
nobila gramatică terapie
graţia candida iucunda
a ne fi bucurat încuscrirea
iar adrenalină peste gheenă
refrene părăsite crizei de timp
prea lungi aşteptări de-o singură
viaţă spre a-ţi ritma patosul
renunţări de împrumut societal
încurajare pe închidere pachiderm
adio anima vis cu vis pleaşcă
înţepătura insectei vânzarea de neam
cât să ni se vânture sămânţa
la anul şi la mulţi ani bade
acum trei neînchinăciuni
Recoleta mă aşteaptă să-mi
motorizeze întoarcerea
tigru
tigru safari ne în pampa orb
mira plesni-se-va sevă bujori
de o frunte ca de ţuică pe
afumarea destunului amnezic
puţin şi ne-am exprima în slang
imaginarei exhibiţii gata
nu te vedeam a şi conversa
din ale muncilor delicii
mi s-a mai întâmplat un
schimb lingvistic o divulgare
a ceea ce nu se întâmplă ori
cred să mi se şi pomenească
summer
summer reversedas winter bărăgan pampa
hot expectance for too cold sail
endelirios translating dodii
within some silence as night
dig Seamus with Paz les Jorge
if I did from Irish got you
also with the king in a photograph
left to first hand temptation
now I am for living solitary
mountain flower far near
themes lost vague normality
with no contemplation since old
three left in Eraklion and changed
cataclism with communication
what can I write who and to whom
details memorioso seen battlefield
my amor fully amnesiac stay out
amorioso in no time no eye
spread my ash on my tango
daTaH(iş) hashish tango Gitanjali
eravamo Ravana en la nave
on chess board feeling stone
on air feeling water
how far enough and this poster
let find together some place
as everything separability
toward a sonnet of hours flight
then with note book on work
we the butterflights the mosquitos
in a hot night in the east
now in southern most or
also a step from Antarctica
slow voice as visions diminish
points of tangibility off
what disapoints the sight
what pleasure through camera
no mean as Nissim clame
making of sense rare bird
think rare so is life
back and only gone by
too fort a light of penetration
over ending motherland
sky no dreamy no past night
and a poetry to waite for
woman dirthied blood of man
and son killed not only Oedipus
we discussed only interested
assertions in a lecture for snobish
24 hrs a way back less a little
clouds transcribed in maternal
no one or even three a plane to Argo
play throwned over unknown hero yes
old with old and us away in search
take from there a character muchacho
no make them speak a multiple
meridian of slangs punishable
no medal only for American
pretention on recognition terror
good planet of Mars and further
rotate from flame the blank of blind
did she asked also you if ice
no but I wouldn’t thanks
I buy it for the play fear of
quickner over equator
replies on equator crossing some
no feeling who knows
some fantasy directly swim
te-a-ntrebat şi pe tine dacă vrei gheaţă
nu da’ nu voiam large vision
conternight of self countertranslation
you listen a music in original
and in vain you don’t in translation
both author and translator are the same
toujours
toujours ries toujours pleurs
the fool of Răstoacă don’t sing don’t dance
countertraduction as inversion
infra răstoaca din nebunul
de la Răstoacă let rivulet
he also sings he also plays nu
cântă nu joacă tot el
nebunul nu plînge nu
râde ba frumuseţea râde
plânsul plânge râsul ce mai
traducem cedăm transa
de la Răstoacă de la Rouchefoucauld
raţa de la baltă Boston’s ducks
frogducks swan bhavan
come my dear in Răstoacă
I prefer on equator
just translate me same
bite me acupuncture on stock
rest stock of Răstoaca oaca
frog sings cry overthrows
răstoaca toaca oaca ra
nebunul sus pe macara
măcar cânta tot el juca
răstoaca
răstoaca pe ecuator de nebunie
păciuitor cocor condor
cântarea jocului tot un nebun
ţi s-o fi părut neamule
ţipată luminozitate orbire
amiaza spre porteno
de-om petrece Parisul
chantant dansant riant pleurant
frumuseţe beauty beaute
ca-n tangoul gaucho de
nu m-ar apuca iar tango
în zbor peste Borzeşti
creştetul lui Ştefan le Grand
chiar Notre Dame de Suceava
oceanul adormirii levitat
a se vedea paralela Buenos Durban
spuneam de letra a la tango
m-ar sălta în palpitaţii
închipuite anteretro antitero
poate pe pagina cealaltă
în contratraducere cu subiect
mişcări pierdute personae
nici o invitaţie meteoriţilor
crispată nostalgia a neant
şi-om şi ajunge ecorăstoaca
răstoacă la chimie cu a de geografie
aşa şi-n Buenos Aires tingiri
percepţia cep ţipurească
iepurească şi pe bască
mai cântaţi jucaţi bătaia
a nebuniei cu potaia
de-a moroi din Dămăroaia
pe răstoacă hărăbaia
pumnăciune rugăciune
dalele putreziciune
babele buburizime
bubele pe labenzime
harbuze crapă har buze
geishei dintre farfuze
în loc de joc în când de frânt
răstoacă toacă tangoând
moravi morari mortar mort
întoarce foaia de cort
zidită damă adamă atma
îl sufixează pe mahatma
cântaşi cât aş jucaşi jug aşi
nebunul numai îngeraş
pe înger coapaşi naşi
tot eu tot ei mă laşi
ce mai cânta ce mai juca
tot el nebunul de la Răstoacă
în Notre Dame de Paris vezi
peste douăzeci de minute
minus mijlociu ecuator
în cruce nelămuririi nelamurii
(NdR Nebunul de Răastoacă E Eu)
NdR - şi-am zis verde cânt şi joc
tot eu ţoi şi poloboc
mă dezbată nebunia
mai taci tot suta cu mia
E - doritor ecuador cuişor acupunctor
tot pe viu ori mort condor
ca-n engleza gleznelor
mai torenţialelor tango
NdR - şi iar mură mahmură
neagră viaţă saramură
marmură armură
murmură-mă soră sură
E - eu pe ecuator tu pe răstoacă
fiecare pe o linie joacă
pe aceeaşi cântă deşteptul
de la apă cu dreptul
NdR - son ison ţin aţin chin închin
răstoacă scorbură de ancoră
de un milion de eternităţi
m-aş da cu capul de pereţi
E - blând nebune ursule calcă-mă
smolit de marinari a turbulenţă
taci-mă saltă-mă alma
ţi se citeşte şi-n Braille
pe Borges and I la vedere
NdR – aminte a mântui manta amanta
lutului umplutului sudului
roza vitraliului concediat
într-un cer ecuatorial
nici drept nici rond cad cort
până la adaus din ţuhaus
să nu plângă din plecare
nu aude ce mă doare
răsunetul din prima indus intrus
tot netot subruminând rugă
a fi dansat pereche pe-o ureche
după altă ureche străveche
cuplăraie streche plusează
umbră de curgere calabrează
Calabria mai brează
cocoaşa cuib de barză
clopotele turlele cântă-le joacă-le
răstoaca toaca nebunul sunu-l
din ora morară moira vira
ancora cancerului mola hegira
a mai crăunţit Gheorgheoi
dodo dodii nici un doi
doi cu unu stâng tango
pe un country Adamo
cum
cum se roagă argonautul
cum nu se roagă rumegătorul
cum înjură burgundul
cum petrece caţaveica
necum recipisa din Pisa
cum necunoscând hamul
nu ne sărbătorim hramul
moaşte fiind căpitanul
în catedrala metropolitană
în transcrierea eroului de San Martin
ars continuus levantaos vamos
arhanghelul din Casa Rosada
sodomelor momâilor
ce trai de tras mas rămas
poţi da cu capul de aranjamente
întoarce-te întoarce-mă Sisife
cenzorii ştiu ce ne trebuie
plutim pe instinctul respingerii
trag o săgeată rugă lui Rama
mă gândesc la Micescu în Hilton
steag diferit pe fiece copil
cu planeta clientului
incorporeal intangible soul
of all books with white pages
Cecilia Kugler di Australia
cu părinţii emigraţi în Argentina
harpă în degetele atentei Euridice
prinzându-se de războiul zimbru
jumătatea plinului crăparăm
numărai zaraf viori şi bandoneon
acum personal sunt ubicuat dublu
se fumează se face literatură se dansează
la trei
la trei cu Dante timpul
dilatat vântului
în goană după minge
ne-om mai vedea
de dincolo de noi
în coarne cocardă
cei din Ushuaia
vor muri ultimii
iubiţi ucigaşi
Sarmiento a adus
profesori din Boston
Borges l-a iubit pe Poe
citeşte egumene
tămâie pe nările
aerului de lemn
Matilda cu
băiatul în Huşi
însurat în Ushuaia
crucea de pedeapsă
nici un templier
n-am ţară pe mară
de-ar exista români
m-aş sinucdie
cu doxa pe Moxa
talie înaltă
sânge muzical
tango sub măslin
de talie
de talie înaltă
cu sânge muzical
femeia o dansează
gaucho şi pe cal
când şi creastă casnică
la praznic năprasnică
la a noastră paşnică
la a voastră straşnică
n-am convivialitatea
gaucho
necum urbanitatea
tango
calc balc
pe gheizer
piritele
fărăpământului
magia maja
orga orgie
bucla de timp
paralelă pampei
taci calomnii
paradă prada
întorci din pampa
caravela
pune-ţi tu acele cancerului
pe lucerna tăiată să-nvie
fluturelui alb soarele
lătrându-ni-l căţel de pământ
meniul canibalilor
ne-o fi diferenţiind
mai stăm noi
de vorbă hapleo
mi-e frig în bucătăria
cu mâncare rece
încarcerat în
tunsoarea câinelui
calmatu-m-am
calmatu-m-am regină din Maillane
puiule pe ce copac tăiat Temaiken
m-aş împrieteni pustio
fulgi albi ţi s-au risipit pe iarbă
stăm şi ne vedem de răbdare
te mai întorci spre perfuzii
mai auzim de Patagonia
ochi în ochi o previziune
pe ce scris neanimal
îmi aflu gheaţa lavă
de scorbură mă întorc
şi-om vorbi gheaţa
noroc şi tu cu motor
ciripeşte-mă disolut
nu mai ritmăm prevestirea
nici nu ne-am finit meditaţia
te mai cântă pregunta
melodiile alternează
şi din partea obârşiei
opuse pe exotic distrus
am năzărit sub pecete
aurie argintul ginţii
cu istorii zigzagate pe
spiralări zăgăzuite
m-oi cantona cantată
neînghesuită ce apus
în atâta sud şi
mai sud şi antarctic
pe unde am respira
vida viaţa vidului
cântătoarelor tristului
vultur audiţie îngrădită
la albe înfloriri albastre
sub verdele iernii pampa
cum mi se potrivise gama
elegantei patagoneze
renunţări sincrone amurgului
lasă-mă împrimăvărării
repetă-mă toamnei casnice
cu visele domolirii
restrictată patima atma
crestată în cerul pe sârmă
exactitatea robiei protective
proiective elective Ninive
ce încercasem nu de înţeles
ducea lipsă impunere impala
de-om compătimi-o friptură
împotriva rosului din peligro
orice fiinţă mă răstoarnă
arrivamo zici muzicii urzici
gustului sânge de condor
taurul încornorează cocarda
ce-mi par cioară-n par cărpănos
de-o doză dogită îmi fericesc
antipozii cu o prietenie simpatică
niciodată lizibil incunabul
la voi seară aici prânz
vă uitaţi că mă uitaţi
de nu mai şi aşteptaţi
noaptea voi amiaza eu
voiam lista tricoloră
cu pericol de gomoră
şi protecţie de soră
veterinară rinoră
am euforia formă
de-o împărtăşită normă
Argentina nu de dor mă
cheamă fără filodormă
în fapt avem întâmplarea
bifată biftec de sine
brâncuşiană supleţe
la etajul 24 spre larg
când şi retragerea în colţul
fără iernii caterpilar
vreo protuberanţă
tuberoza cancan
atunci miranda într-o doară
neconscris mâncărimii amor
ori lupta pentru domeniul
femelei înturnurate
o să-mi pară rău de câte ceva
pe muzica asta oricând o fi
şi ţipăt şi tăcere numai
să-mi pară rău de altceva
am o fire potcă nici
nu certarăm ci
toată lumea piere de
deşteaptă cu nervi
ba nu şi bibliotecarele
latino-americane senor
cine să le desprăfuiască
de nu digitalizarea
mai scrieţi uitarea pe
ciripitul galanteriei
patagoneze pe temaiken
lângă aerul de pe La Plata
de viaţă aţă şir colir
prin lacrimi cobzare
pe gustul lui Borges
via Elena Văcărescu
de s-a şi întreţinut cu
Alina de negăsit ori nici tu
Homer părelnic opere
complete un bandoneon
îmi voi mai deduce Leuke
nedespărţindu-mă puiului
prea trist de singurătatea
captivităţii singure cu el
n-am contrazicere vederea
o prejudecată judecata
avem a ne sfida nevoirea
până ieşim la liman călugăre
cum am lua-o din fir a păr
un post o pustie ţara
din cine în cine fără sine
şi de ne-am reînfăţişa
în caz de radere şi merităm
să ne tăiem gâturile estetic
de-o laudă tot dintr-acolo
de nu mai dinainte de Deva
am harnică hăruirea
duşmanilor în splină
ci de-o bucurie soarele
îmi înzdrăvene drevele
adică scurtătura căderii
tot în sine tot de ţară cât
cu nea Gheorghe Rogojinaru
râdeam de muşiţa nemăritată
cauză oaza dintr-o viaţă
de-o fi moartea ori
altă viaţă călăreaţă
praftoriţă profitori
plătită sentimentalitate
ţipăt piţigăiat şpagat
între cîrlige la focul
în cruce cu norocul
ne liberarăm aşteptarea
într-o simţire fără nume
o admiraţie matetică
şi încă am mai întineri
de-ai primi ce nefurându-se
fecundează inimile vide-nevide
n-aş mai pleca n-aş mai sta
într-o dansare domnişoare
până şi insuflarea suflă
armonie din susul tău
de când îţi erai garant
oarecarei desţărmuriri
temaiken un turism predestinat
în provincie nu infinitului
în ziua de sâmbătă
Orfeu necunoscutei vipere
lemur de cola anillada lemur catta
salcie de palmier de-ai îndrăgit
mamama în Dodona dodie
origami plegado de papel
los esperamos los Murcielagos
arcada de la vida melanopis
ne aflăm şi pinguinii alb negru
grande paese cum se întâmplă
muzica ba apa ne ia
într-o căutare de ouă
fotografiate ce ne-am
părut ne şi ieşim din păreri
copii frumoşi şi pinguini
să vă fie viaţa penumbrei muzică
îmbăiată de-a soarelui vamă
şi mai şi claritatea
vedem mai rar ce durându-ne
părere de rău mai încolo
pe-o sănătate muzicală
în scufundări reticente
ţine-ţi pecenegele sclave
cumanele liberează-le
pe un balet pinguinic
obsesionate a la Puig
scufundare mai blândă
ca a lui Dumnezeu în oameni
pinguinii din temaiken
pe aceeaşi muzică diavole
rară răutate inimii liniei
patagoneze într-o strînsură
nu de gât nu de pierduţi
ori şi de noi deodată ai cui
pe scris pe paşi ne îndulceşte
o respirabilitate de graţie
rară încotoşmănare inutilă
răutatea de mai sus dezisă
îmi spui din sunete îngândurarea
cu piatră arcuind setea vargă
de apă numai băută emblemă
o plângere amânată amanet
dulceaţa copilărească părinţi
traşi înapoi paradisului
poate patagonez pinguin
şi noi într-o adorare la hazard
te prăpădeai de formă în arca
orientală vidatule de vedere
învieţuitule de viziune lansată
a suberbia de ajutoarea vieţii
mă strâng în adânc desfolierii
şi a pinguinului
de după calul de mâine
grafiat de o săptămână
ne-om descoperi vitalitatea
într-o iarnă cu soare
la toaleta pinguinului
lasă-i ouăle vânătorule
cât sentiment şi pace în joacă
istoria o citească localnicii
specialiştii dictatorii chiar
înapoi la mamama şi restul
ne-om încălzi cum spuneam
oasele la focul gheenei
cu gândul la suprafaţa
înnodată afund de pinguini
pruncie nemaiinterzisă cavalului
se încruntă nonlectura ne
ţinem locului cu Eminescu
în codrul nostru la umăr cu pampa
nici voi nu zburaţi precum văd
de muzică pinguinilor măgari
cu de la dumnezeu doză
de nimcnicie fericitoare
eu sunt apa voi aripa voi apa eu iarba
verante te cred ăi mici pe cai
am fi învăţat fericirea neabătută
apocalipsei prea-prea
o conştiinţă compensată pampa
într-un pinguin copilărit
ţopăiţi în comentariu gimnastic
nu vă uitaţi acum şi la mine
Patagonia viva tigri amoroşi
cinci provincii moradores
de un pasato remoto
bosques milenarios tierra
los volcanos furiosos cambio
soledad foresta imensidade
unico nel la tierra protejer
todo misterio para todo umanidad
balena franca puede aparearse con
distintos machos en un mismo dia
condor andino Patagonia
subterranea întunericul viu
nu eşti animal sunt eu înconjur
ce nu mă înconjoară
păsările flautului sub apă
şi-o brambureală de bambus
m-aş întoarce în timpul
de mâine dimpotrivă
într-o laudă Argentinei
de-o săptămână a învierii
pară-mi-se şi vouă fetelor oarece
libido împrimăvărându-se
Gitagovinda în Patagonia
Luceafărul de acum cu luna
nici poza mimoza filmismo
entuziasmul spre oboseală
prea demult cocoloşinizarea
nu ne mai doare inexistenţa
stai un pic abia sosind roca
adapă întunericul mângâie
am schimbat literatura pe sunetul
paşilor pe podul de lemn de deasupra
înflorituri recunoscute înapoi
unde mi s-a dus tristeţea
noii veniţi sfâşiaseră
tot numai bucuria via
vorba islandezei că la ei natură
şi în Buenos Aires poluare parcă
vulcanii din Patagonia zici
de-o pasăre zic de pinguin
pierdut copilul depresiei mele
eu unde şi vezi casa aia de noi
casa de copii din Găeşti şi ea
să nu te zici pe litere Stane
diminutivă memorie mai o dată
bambuşi din Calcutta spre bunyan
clima neplăcută lui Orwell da’ Darwin
băieţi cumsecade prin librărie
o cunoştinţă benignă revelaţia
puterii de sine pe atenţie
şi în cer şi pe pământ
o dragoste de Patagonia Europa
într-o zi nici amintirea zilei ăsteia
n-o să mai fie imposibilă o uit
pe măsură ce trece spre repetare
de-a-ndaratele sărac rac român
tristeţea nu se mai crede muscă pe perete
spaniola se vorbeşte pe merit felicitat
când ţi-am zis că şi eu sunt scriitor
de mă observi întoarcere sub rucsac iflandez
şi ţie drumul îţi fumegă o erupţie
întoarcerea nu ţi se numeşte
împreună iar în aproape două ore
ne-o fi părând necunoaştere
n-am ieşi nu ne-am da seama neînchişi
de bună voie animalelor admiratori
şi ele într-o sclavie răbdătoare
împrumutându-ne cunoştinţa
intru în rutina scrisului pe gol
de morâncesc o psihologizare
a sinelui încolţit de desfăşurare
cum şi mişcarea biciuie imaginea
am de gând şi mâine să trăiesc
păsărilor trilul prin gauchos
de ce să mai zic treci stai
nici nu mă mai interesează hârca
fluieră-mă pe rând păsăret
din stop de condor fluierar
într-o împăiere împărtăşită
Andes în pieptul Patagoniei bucuros
nu s-o alege argintul
de admiraţia nisipului
pe când ne lăsasem struţ
între capre înflăcărate
frumuseţe de familie argentiniană
un triste tigre şi toate cele
proprietatea lumii tot alt loc
tot alte vremurile când şi când
nimic în dar pozele
obiecte neimitate
poate pentru copii o
naturaleţe nici kitsch
poemul meu argentinian
contrapunct tango dinainte
pescar islandez cu nevasta
în dreapta mea printre pume
adevărata mea libertate de
apokalipsa indiană până
la anu’ înapoi ca din nou
de pe o stradă pariziană
vine el şi rândul Bucureştilor
la noi la Târgovişte ortodoxie
şi nodul în gât al literaturii
prin teatrul spre gară
de nu şi-n teologie litere
cu pasaje patagoneze imaginare
thai saharian contabile
ce geografie inutilă momentul
petrar patagon paragon
catalonilor coupa corazon
mă fântânesc pălăvatic
prăvălatic eminescian
mişcări de cosmos cataractă ataraxie
vorba de limbile de peste rase
de înţeles c-a venit vorba
ăluia şi o vatră jarului
antilope oryx (oryx gazella) marabu (leptoptilos crumeniferus)
cred că am reforografiat bongo
vă povestesc de pe acum mă vizualizasem
cu tigrul lui Borges dormea
copiii de viaţă şi ei pe grupe
talie înaltă sânge muzical
pegasul hipopotamul bipedul
îmi voi lipsi din ierbar
podul la trap nimic de primit
o copilăradă fără radă camaradă
copii cu părul roşu şi negru în Reikjavik
Laxsness a fost comunist cum îl chema
de ziua asta mă alesei cu timp
într-o singurătate animală
frangiscan patagonică
tot agonică patagonică
ne-om contra în glumă ce părere
pe repede svântându-se viaţa rămasă
nici nu mă omorâsem să mor
tocmai că-mi plăcuse în Buenos Aires
mi se tociră crescând unghiile
de-o amintire imposibilă
ce nu mi-o spuseră părinţii
ce n-om spune copilului
am debarcat în detristare traista patristică
de mă ironizaseră într-o ritualitate
onirică traductibilă previziv în isihie
însorită iernatic o joacă de famarg
pe păsări nu pe Bachus vă cunosc
zburătoare crestomaţii a crickett
ce ne-om mai spune s-o trece în cont
la judecată n-om fi minţit
mi se întâmplară împăcări
de un cavalerism tardiv
directorial în lipsă de sugestie
cum totuşi nu-mi fuseseţi indiferente
a scuză necăutare altfel peligradă
busola rabinică întoarsă
pe role iuliene Sylva zăpezile
ce să mai mirosim busuiocul
mă mai gândii la Sarmiento nu
numai la numele străzii
străzile lui Borges bastonul
posterului meu Nefertiti
m-aş premia în temaiken cu iarba
frânghiile pe buştenii armonici
zburându-mă gardurilor îngândurate
între coarne uitate de cuţit
departe crima închipuire de pace
melodramă telenovelistică lasă
natura Islandei Patagoniei
nu încă şi a ultimului pe listă
într-o oră înapoi aţi mai adus
dacă mi-ai ţinut minte numele
o blândeţe a spaţialităţii
o neînghesuială de-a străzile
frumuseţea lemnului uscat pasăre
os fluierător peste Andes
dacă m-am mai liniştit în
vreo zi ca asta nici în Pacific
şi cerul tău şi cerul Argentinei
când fusese vorba de altceva
apoi globalizarea distrugerii
uite ce perpetuitate volitivă
cum ar fi şi voia lui dumnezeu
aş alege câte o frazare de pe aici
dauna euforiei altfel neforţate
o respiraţie nemaibărbătească
la câte gândindu-ne degeaba vă spun
că în Argentina după Maroc
după tată mamma Trinidad
îmi rămaseră fraţii condorazoni
masonii şi ei cu ale lor la ei
tot nu mi-am legat prietenia
a rămâne ca tot românul imparţial
nesocializat cu mama islandezei
ce-o mai fi urmărit-o securitatea
pe capitalista comunistului Laxness
de luă şi premiul Nobel în familie
tradus de aceeaşi pe la noi
nicidecum animalele nici pericolul
graţia copilărească a vederii
scenografia biotică
de insinuare interioară
nu m-am lăsat de sentimente
tocmai în plinul aparenţei
o viaţă cu mulţumire oceanică
de ni se păruseră şi balenele
având înclinaţii polare meridianul
îşi potriveşte tactul mă privişi
viitoare dansatoare n-oi uita
muzicalitatea ochilor tăi
înmugurirea ne a asteniei tocmai ce
şi povesteam o stare de picurare
solară în interiorităţi la maestros
în temporalitatea lui Sarmiento
a nu te raporta la vechi sîngiuiri
ba la replica de două secole
a fi mai mult nou într-o
vechime fără rădăcină
ci până mâine mai e o groază
până când nu v-a mai exista tinereţe
ceea ce nu e pampa nu e rampa
raportării la replica palcoscenico
mă mai prostesc presat de
ajungerea la oră pe nesimţite
nici în Provence spre van Gogh
nu-mi pictasem nervii mai lin
nici nu-mi dau seama caro
Caron dacă mă voise
fără mituri nici rituri
de Eliade n-aud în sud
tot ale mele endelirios dodii
îi pomeniră numele la fete
de-or citi în căutarea vreunei
potriviri de preferinţă corazon
cum va mai fi şi mâine
că poimîine plecăm o vedere
într-o cădere fericită pe
respiraţia Argentinei
centaurii îmi vin iar în minte
ca-n India nu ca în Provence
tropice altfel masonizate
ce de frumuseţe la sus
estetică nordul fiord la anul
de nerenunţare tundere
nici bătrâneţea nu se numără
nici până acum cine ştie ce tânăr
pe uitate pe hrănite iar la ai noştri
poate chiar om scăpa de comunism
în ce ne priveşte la revedere
prin comunism înţeleg scopire
ca avionul timpul cerule
te grăbeşti o şoaptă aptă
cu un gen alogen eu
într-o grădină în frânghii
un patio con el belu
ai încântare de unde
crima se melodramatizează
probabil în puţinătate
nu mi-a mai rămas mas caz casa
pietricica poate intrată în parlament
unii mi-aţi spus un cuvânt
mă gândesc la voi recunoscător
rămas dator furnicii albe
o carte de recunoaştere
pe aici insectele hibernează
deocamdată necunoştinţo
de laudă cine se plictisi or
nci nu se obosi a o chivernisi
însumi nu mi-o mai trebui
dacă tot mă ferici aici
măturător cu făraş şi celular
în uniformă ca de marinar
să placă animalelor
copiilor şi haimanalelor
frumuseţea naturală se taxează
de-a viciile contrazicerii pasărea
pe împrumut şi excelenţă
de răspuns cu mai bun decât princeps
să zicem când ne pervertim
răbdarea neperformanţei
de-o bunătate mămoasă
religios mediocră
pasa nejignirii amendabilă
elogiu strangulat fatic
apofatic discuţia argentiniană
tot la ambasada Indiei din Bucureşti
sfârşitul sau începutul lumii
nu mai am umilinţa scriitorului
rămân la exil unde oi fi scos
din literatură de gardienii globali
pato amato alergaţi-mă nonuniformelor
văzusem că tristeţea se ruina
ghinionul neliterarităţii fericirii
nu prea se vede diavolul indeed
la prima vedere jignitoare
o fi lauda ca de linguşire
nici n-ar fi fost cazul dimpotrivă
nici Borges nu s-ar fi deranjat
n-am adus nimic nu iau nimic
o bibliotecă fără nici o literă
o lectură într-un vulcan
electronic la lux tango
dacă am avut onoarea să respir
în Argentina mi s-a părut demn
să salut salud uitarea rugăciunii
pe vulnerable explicat sub peligro
şi aşa mă îndrept spre intrare
ieşirea ne e locul de întâlnire
pentru întoarcerea în Lancaster Anca
pe Cordoba în Buenos Aires
nepunctuală grabă ca de obicei
ce se va alege de poezia mea
din Argentina dar din România
din India s-a cam cules
cine pe cine recunoscând
tu nu poţi fi pasăre polifonie
o înscenare pe răspunsuri
ce Bach să mai fi fost aici
pe venire neplecare tango
locul neţinere temaiken
vara la patruzeci de grade
chitanţă la hotel pe aşteptare
de islandeze despărţirea
nici toţi pe bibliotecă
reproşază-mi necavalerismul
se duse soarele într-un nour
mate
mate adică prieten gen ceai verde
dinspre cascade aqua callente
limba friptă ceinte cânepie
tango oraş mecanică ţărană
acest mate dă idei verde iarnă
albă faţa la gaucho viaţa
Ayres de Pilar la plantacion
sânge mate lancea lui Cervantes
în catacomba cu acoperişul taifun
ne tragem în aer avertizare
mutra o carte scrisă deşertul
amintire şi când n-oi mai fi
gauchada
gauchada e o favoare
gaucho pierdu libertatea
nu mă mai închipui linişte
nu mai urăsc ambasadorii
oricine ştie încotro batem
se terminară caii şi curătura
mereu sunt primul pentru
altă viaţă calul viitor
compunând aşteptarea cailor
vă închipuiţi copii Martin Fiero
verde în pampa răgălia
pentru ozenişti
nu mai reciţi literatură
măicuţelor din Târgovişte
lumea nu se sfârşeşte mereu începe
din loc în loc din cal în cal
tango simetrie conquistei
de sânge reînscenare Traian
plictisit de aur şi Dacia
strămoşi aruncaţi peste ocean
premiatorii
premiatorii vitejilor manipulanţi
cu mâna cui în gâtul cui în buzunar
ne dăm de ceasul tangoului femeile
mor după bărbaţii macho
mamele rămân pe viaţă cu puii lor
balenoii se duc prin ocean încolo
fetelor dansarăţi obeliscul
mai frumoşi bărbaţii ca femeile
n-aş mai îngheţa nici o apă
n-aş mai minţi nici un munte
n-aţi da cu piciorul iubirii mele
dar a voastră v-ar ajunge
tango natyam pe muzica sângelui
poza pe cal insinuantă Rosinantă
de Arriba te paga por navegar
ciucure haită ne ucideam
ajută-mă Doamne
ajută-mă doamne şi toţi din vitralii
culori pe arhitecturi decorate
şi oameni închinăciuni estetice
nu-mi domoli credinţa
nu-mi întări păcătoşenia
iarna frigului mi-e cald de tine
te compun în ce am de făcut
mai ca o descoperire Doamne
credeam că vreau să văd
într-o doară departe domul
poate pe via Dante biblioteca
văd că te ţin de vorbă
iartă-mă îmi eşti aură
o mântuire fără prurit
mă împăroşase bătrâneţea
o chiuvetă o porneşte crâsnicul
şi bate ca ăl de az-noapte
de vreme încă da’ eu picasem
aste nepotriviri ambiţioşilor le căşună
am drum lăudat a arătare
ce străbătui o viaţă până aici
în faţa ta nici apăsătoare ceaţă
lumina electrică de scris
închinata compoziţie râvnită
fără şansa auscultaţiei întru
slava ta singuratică lumea
se va înfiinţa peste două ore
în odihna orgilor din tot catolsoborul
Catilina şi n-ar mai fi fost ceruit
piatra alpină nu se mai tăia palat
de-mi caut umilinţa de dinţi
edentarea împăcarea rugarea
în Trento Doamne să trăieşti
şi viaţa păcătosului de mine
cât nu te-o abate de la
globalismul altora mai inhibant
unde-l voi suporta săptămâna asta
iar chiuveta crâsnicului
răcoarea de neviscolit pe când muzica
nu ţi-ar veni să mă devii
vorbesc cu îngrijitorul
deviatorul rămăşiţelor
tsunami la rece în Alpi
scrisoare cui şi maicii şi fiicei
o feminizare trentin-catedrală
bisericoasă ocazională catolicizare
promise inspiraţii din stradă
cum devremele duminical
puse pe mine valea construită
s-o slăvesc dumnezeiesc
păi fie-i episcopii prinţii părinţii
fiii fiicele şi-aşa fericire
defilau paşi de gheenă
la pridvorul pietruirii
înaltul înaltului coroana
cerească în turle ascuţite
mă îndemn o pagină absconsă
finirea lunii de sărbători
şi plecarea în munţi la modă
o căutare dinspre orgă
tăcută încă o oră şi ceva
aş fi zvăpăiat arhitecturi
cu brăcinarul îngheţat
aşa ştim unul Dumnezeu
omenindu-ne prin fiul său
ce evanghelie ce chetă
pe tren de-o şi opri încet
mergând şezând pregând
preghiamo pregându-ne
pederostul convenţiei
care-mi tuşeşte aşteptarea
ne-om celebra neadresă
mamelor din biserică
nici să ni se întâmple minciuna
neîncercării de vers o pală
pe spală ca-n albie cu om
Adige limpede peşte
Cristos ne binevoieşte
Krishna pe capră ne războieşte
sabia cui adusă cui
neagăţată în nici cui
pe pace adormirea la ziua
transcrisă ezitare fericirii
ce faci nu-mi place milităria
ani de părinţi la austrieci
tocmai şi kaiseri de Sibiu
ce de romani până-n nord
auto Dacia paradisul reclamei
cât ne-om auzi împărăteşte
satele basmelor redivivant
ce batic din Bathinda şal din Trento
unde ne ţesem urare tardivă
oricum de bine-primit la o adică
de n-aş mai pleca şi mai am de colindat
speriaşi absida speriaşi omida
vitraliile altarului liber cu noi
oprire blitzului a zăpezi cu voi
penumbra să trăiască tot cu mine
viaţa să vă fie aer de zăpezi
oceanul ucigaş vă ocolească
de unde sufletele dârdâie pe palton
planton morţii de instantaneitate
pedepsitoare din ce părtinire
nu se făcea alb
nu se făcea alb scris cu spatele troiţă
în soarele ăsta fie-mi mormântul
neprăvălit din umbră în umbră
Pugwash cel antiamerican geamăn rusnac
păsările m-or fi sfătuit munteanul că bon giorno
gallo-celţii fără daci apoi veneto-iliri
copiii sar la răspundere se încing
de sănii membranee su cullo
natura şi-a luat comanda asemănător
după comanda solarităţii
pe noi nici dumnezeu nu
ne-ar mai aduna dintre cop(a)ci
şi totuşi sufletele astea ale cui pe ce
rar proverb andalic judecător
andalez cu felibri colibri
mâine pe vremea asta dom oricular
poate-n ultima zi poate după moarte
alandala în Andalo însumi
ce plecare tot până la fizică
şi restul zilelor monseniore
poate vorba punerea pidicii
şchioapă nota muzicală
citeşte apa de cu peşte
când nu mai prinseseră şi prea
naţii la vedere antinaţii nazi naz
blândeţe până la un punct
de fierbere văzurăm teritoriul
Germania şi cât la danezi francezi suezi
hai Carolingia Quintul hunul
aluzie poloneză nu-ş’ ce Ucraină
ai tot nota pe aciişa noneleg
tonalitatea căzută fleaşcă floarea
poştă cu scheda turism cu munţii
patru rânduri cardinale nourii
claudii borangic parcelor
muşatino pe nume zăpadă
fabulă iernii din veac
icoana scobită
icoana scobită în ochi
de lacrima ioanită
ba o zăpadă ba dolomiţi
în calea mântuirii cui
ne prindem linişte munte
doamnă veştedei stele
din sunetul clopotar
de câte ori arama rama
scriu pe oranj terorişti
15 ani şi ăsta i(c)onic
a ne descumpăni scumpa
naţie pe cărăuşie uş
din teama acelor ace
neînţepându-ne pace
mă închin rugăciunii
a nu te găsi ba da Selene
răspunsul kairos în Cairo
Cornell vino la Cornăţel
hărţilor ţărăneşti clăi
călăi nici unor fire
vă trage Adige doage dig
tragice trunchiatele hore
nici o petală Pataliputra
cu India de o bombă
la vale pirueto garanţă
colorează-mi răbdata Franţă
de o mai italiană eleganţă
la Cazimir în partid Hanţă
plănuiam clănuiam tlănuiam
faraonul Tla d’Eminescu
de ziua unirii nici Cuza
n-ar fi corupt teroriştii
a vorbi câmpii între
nunţi de o poză Banal
în infinitatea schiului
până la Cortina d’Ampezzo
în cină cecenă
în cina cecenă
Marie împăcare
cu traducerea fiului
pietre de moară grăunţe
copilul iar ţi s-o ucide
s-au învierea s-a răpus
mi-e aulă nepresimţirea
un adăpost cu înălţare
a aripi de liliac mascant
pace mie rotondă mariană
glasul fiului ţi-l desluşeam
muma
muma democratizării dracului
cu o europie dinspre americănie
ne ia prin Rusia ciuma
cu americamuma
pranzo merenda
Banal fotografiază şi publică
bun munte
bun munte Doamne
acustica până la tine
îţi stăm la poale
neamţul cu mine
Paganella ochioasă
tot ceaiul numele
s-ar fi dat de gol
incestului lingvistic
încearcă de-a curmezişul
elita
elita litota
sun afon vânt
înnegrită globulă
portocale siciliene
după ştiinţă
după ştiinţă ceaţa
nu-mi fluieri adiata
un pas şi câinii
cine te-a învăţat cruce
să faci cruce
plodită ceaţă
câinii vor să te iubească
jumătatea cobei
jumătatea cobei
vânt pe transpiraţie
de dragul Alpilor
aştept aşteaptă
intranscriptibilitatea
acoperitoarei tăceri
toată lumea mă-ntreba de tine
neînmormântată surpare
hazardul zaruri zăririi
uită-te şi astă-seară
sânge avatarul vatră
catargul vocalize
norii rar picură promisiunea
timpul trece la etajul 9
de-a risipirea cobei bobi
a cui a fost ideea ne-a picat bine
neţinut minte în Andalo
asta e baleniera
asta e baleniera lui Banal
chiuind elefanţilor dual
mai nici un animal gal
diro di masi mas ca al
provensalilor catalanilor da’l
pomenească mistralul ia-l
cu Sisif muntele la deal
colindul nemaisupranatural
nescuturatul de pe bal
pal atonal monumental
şi monorimareşal
într-o căpiţă de mangal
spune-mi de ce vorbeam
spune-mi de ce vorbeam cu zăpada de tine
şi calul înflorit petrecând sania
adultă doamnă signore împingând cărucioare
dam cu piciorul la panorama propriului ghiul
orice formalitate mi-ar fi folosit
lipitura aerului de răşină
mi-e neîncălcată calzzatura
pe o bravură italienistă
mai încăpută iarna munţi mai castele
coaste cu Eva animalitate lament
diagonal pe încălzite dolii pe azi
din cinci şi mai speriaţi triarzi
ne-om fi mahmurit de 15 ani
de şi nu accidente invitante
uite-ne cu predecesorii
călcându-ne cum zisei
alb interior brazi cu Nobel
nobilitate militară romană
nu material sacrificiul
şi dobînda cerului pancha Anca
îmi uitasem năbădăul bă tăul
epopee nume calabalâc sec sâc
Ahile n-are cu cine săgeata getă
s-o plimbe pe bicicletă pregetă
o normă milaneză cunoştinţa salată
îmi ies din păreri îmi intru în ultimatum
când nici nu jelesc comparaţia
privind concurenţa nici pe mine
adică mai e până la ei
nu pe pretenţii abia te-oi rătăci
din otrăvuri în plătite teorii
terorii pentru temă seco
neplănuind mai domn o domolire de pe măsea
nebăutului elefantiazis critic
am doruit hărănirea prieteni postaţi
ci despărţirea la vale uşuie şuriu
am pacea mâinii matinale mâine
grijania îndrăznită cu maul
vreo timidate tardivitatea
retardează-mă ne-a Mitică
bina un lemn lichen topit noroi
iradiant nici cancer nu mă paşti
paşnic prăsită estetica a mă năpădi
să nu mai scot cămaşa de zăpadă
năpădul nezăpezi în Crasna
ba în Boian naţionalelor
biserica şi auscultarea
de cântece şi de româneşte
zăpezile viorii violine zaruri
pe coasta Predii ba pe Nanda Devi
nici valurile plata înotului
până printre giganţii negemeni
spitalizată crampă în închipuirea bărbierită
islam cu apărare hindus la vedere
ţiganii neţinând Italia în zoaie
românii legănându-i nonagenarele
barmaniţa negresă din Brenta
pe ce comunitate zâmbet
mulţi dolomiţi hai carpaţi
bocanci de schi toată familia
mă rugam şi ieşeam tot pe plătite
ne-om fi lipsind a nedespărţire
ce nici nu ne afişasem înşine
poate o tăcere amorului lumină
mai e de un simţ nerotunzimii cont durul
îmi dozez nehăituirea târzie hăt
cine să se mai eforteze undiţându-mă
o pierdere în ajunul lui Eminescu
ţara cui nici o publicitate
gărgăriţă de colţ marital
înfulecatei fericiri ciao
în două-trei zile atracţie
şi mie-mi păru rău de Statera
de tânăr subţire nu ştiam nu ziceam
aşa cu omenirea distractivă
din tragedii ne-om mai înţelege
la conuri bisericoase tămâie
scurgându-mi-se pe creştet
lăţită mintea minţirii
fără audienţă teroare
ce treci de duşumele
ori gater de răşini
cunune-ne Semele
cu soarele amin
apucă-te Hecate de sângele
Medeei necondamnate ba
moartea înfuriindu-ne-o
a mamă remăritată
salt halt mai strigă nestrigarea talanga
împreunându-se chemării la tuns
ce împuşcătură mai nebârfită
ca mălura mal de ură cărămidă
cuvânt nerupt alb-negru hibernal
în Andalo sub un avion oniric
creieri vibrează ţambal balanţa
se dă peste cap balansor
omul meu
omul meu de pace tămâiere rotundă
clopotele-ncoace ine la facundă
îşi bolboroseşte din păcate boasca
racule din cleşte iepureşte broasca
am printre contrarii nonparalizie
Brescia nu Bari tot la sârbi tătie
nu în evanghelii una de acum
Andalo smintelii electronic fum
Doamne până mâine fraţii marieni
mai dă-le o pâine să-i lăsăm pomeni
război de sfială cică l-aţi pierdut
violenţa cheală imperiul trecut
toate călătoare filigran montan
florile oroare graţioasă ban
cetina cu prada ţările pe loc
dacă nu Narada tsunami la foc
veselă robie de două o mie
nici o nici zglobie evanghelodie
de-oi cânta-o sie nenimicnicie
mai într-o vecie la înălţimie
verdele pe negru al papei integru
ba crâsnic de mesă fără de metresă
ori o liturghie şi pretimpurie
la noi în rotondă copiii pe sondă
la statuie cruce de femeie duce
ducă-se ducese clopotul ne lese
alb şi ne ridică gioalele de chică
mâna dreaptă tu gloria adu
a mai mare vină minte să ne ţină
la vita celesta islamă precesta
filipenii cioe potopul lui Noe
numai de cenuşă cântă-mă soruşă
după Matei
după Matei am lăsat tot şi-am venit
ereditate viaţa eternă
vremuri petrecute la vale
agresiunea a început cu Cristos
osana Osama
il pane nostro cotidiano
dolomiti di Brenta
mă uit la ei se uită la mine
păcătoşenia şoptită bătrâneşte
a vă mai enerva cu scrisul simpatic
adepta lui Cobain mi-a scris respect
copiii ăştia mă întreabă când plec
fuserăm sub greu embargo bad memories
mai dezagreabile sentimentalităţi
tocmai o tăcere dintr-o gură fumată
mi-o aburesc viitorului gheţar
o mai duc şi acum dor dispărut
de te miri unde când şi noicaum
notiţele de mahări neîmpătribile
un şir gomos nici Paul Goma
să nu vorbească el aici eu da
în numele lui Ioan Ladea
mahmură perenitate ban pe ban
ce să mai împuşti francul însuţi
mă interpretez în râs de mine
nu mai intru în vorbă şi gata
nu le mai zic de vise măcelărite
de liniştea dolomitică mit mint
până în Argentina mai trec pe acasă
caz fiecare de impresionabilitate
de nu mi-ar veni în minte
de nu mi-ar veni în minte ceva serios
de nu m-ar demoraliza apatia
spre contemplaţie invers creaţionistă
preferinţa umbrei în joaca voastră
planuri de alianţă citinţii copii bătrâni
centre de sugestie monografică
gen proiect antiterorist
nemai rusesc nu încă american
mă voi fi odihnit în somnuri vito-vitale
de agresiunea cântată Iancule şi hoţii
ca teroriştii lui Iliescu tu şi eu
pentru oarece adrenalină scriiturală
cultura nu se ajută există
în traducere să nu te termine
Pearl Twins sinucidere americană
Nero foc Romei lupul copiilor
diferenţa de-o săptămână Eminescu
într-o memorie dolomitică ad hoc
nici o teroare sfinte Dumnezeule
foc ne dai soare Ţepeş în Cavedago
ce nu ne-a ştiut nimeni sub imperii
în măruntaiele lor remistuiţi
ne-om potopi a uitare
nesimulată samulatră
respectele copiilor din inteligenţă filare
cât că ne schimbăm drăgălăşenii
să-ţi nanofaci copilul mai inteligent i.e. mai securist
şi voi din ce îndoitură vă smulgeţi
gumilastic pe înţeles nevertheless
a vă vorbi limba amuzându-vă
neştiindu-ne a ne aneantiza
de cu atâtea limbi ucise sunteţi mai proşti
de-aş avea un plan n-aş mai lumina
inutilitatea pe şleau cadaveric
tot una în pădurea din Himalaia
dumnezeu nu se chiar maschează
nici n-ar asculta esenţialul
povestirile de reinventat în gară
policrosalus scavalcamento
ce culoare mă cunoşti dată peste cap
întorşi cuvântului nedat căpcăunilor
ne-or înghiţi ca în toată ghina
pierderea timpului cu blestematul uite
ce pacenie de Cecenie pecie denie
tot aia scârboşind ruso-americani
credeam că de la armată securişti rabinici
ai noştri ne-ar apăra de nu i-aţi
fi educat ca americanii pe ruşi
când vor afla tot atunci revanşa
ţineţi-vă tratatele fără filme
te-aud nu te văd şi cârsteiul
cu boboli în mintea verii
ori şi tu mă respecţi mă filezi
naturii nu-i căzusem cu tronc
pe una o cheamă toată ziua Moira
încă o noapte şi ne despărţim
ce uşor le e povestitorilor furându-şi
respiraţia pentru glonţul nimerit
în numele tăvăliturii agonice
şi sfârâitul poftei spelunce
n-aş prinde în brinde o paura
nedeclinabil carandaş
Şora îl franţuzea furii la
periferia partidei cridei
reîncepându-mi amintirile din scorbură
puiule şi tu nonblestem nucul conacului
când mă şi apucai să dansez pe zăpadă
cu umbra brazilor ba a soarelui soarto
ce te mai dansai oricum buricule
de-a acoperirea aventurii
într-o eflorescenţă cu ţigănci
departajate de Florenţa
m-aş scrie cavaler teuton în Andalo
umbră minei castelane
o învârtită şi tarantella Telă
tirul te târăşte mai pecie
al doilea cuvânt a dialect
brazilor razelor izelor
am California la degetul mare
voi Wine ori cu y Providence
numele placă turnantă kaghebiştilor
noştri supţi de la preşedinţie
până iar cu providenţa băbească
pe-o vânzare condamnabil necondamnată
eu oi fi ispăşit întrebarea
complicităţii necărăuşite
milonga de zăpadă bradule
gaucho la vânătoare de sine
brădiţo care mi-oi şi fi că moarte
îţi stă prea verde tunsul dând în muzici
să ne simfonizăm ţiuiturile
de când ne pierdu fanfara
nedreptatea oamenilor din
nedreptatea ţărilor din
criminalitatea cutăruia
de nici nu-l recunoşti
dansul singur
dansul singur de-a pădurea cu zăpadă-mea de-amurea
poza valsului în valţuri vă sară şi vouă smalţuri
de la schiţă la pojghiţă Aşchiuţă Aghiuţă
cum te cheamă bradule camaradule nu mă Radule
dragoste cu avatarul verde nu ca varul
caviarul jarul face trotuarul
brad cu barda în peţit ţipurit
am iubit încetinit în cetini nit
balul donează sînge zăpezi înge
rul în ger rumege-ne în g
am broboada bob olar a da
nada pe cărare promenada
andalini
andalini nepovestiţi povestiţi-ne
cum urcai eu zăpezile mici
până la cetini mari
şi dansai ca într-un film polonez războiul
tango pe muzică de paşi vals stress
o sârbă încercuită milonga înzăpezită
alergări de sămânţări nu ne mai place în carapace
şi-am dansat până m-am terminat
aşa că dolomiţii cântă Geoacă dansează
dacă are geacă nu se mai debarasează
în timp ce dansa pune tu ce se întâmpla
bradul cine era chiar el se întreba
colindă mata cu politica ba nu ba da
bani a da cu zăpada un con dragon
cetina liliacul o sfâşia soarele îl topea
că de ce pe mine şi nu pe ea zăpada
titanicu se plutea geanta mea-l înghiţea
păi portocala n-o mai uita purta
pe cine mai punem
pe cine mai punem puma din Pinguinia
Patagonia din iulie tu Silva
Silvia dansată verde Giuseppina
Facem societate de han o cetină
ciuma nu butulimina cervera manga
dacă mă laşi pe mine tai cetini la ruşi
şi dansatorul nostru se mai uită la ceas
o hârcă fără dinţi Haloween
glob de scăfârlie foarte americană
ce mai vreţi că piei că bercenei
a căzut era să cadă a plecat era să şadă
pe zăpadă scut zăpadă cusut con canal
s-a întâmplat ziceai bătătoritura
de-un design nepremeditat Pygmalion
o judecată a trasat ce-ai furat
păi nu v-am spus tinerii m-au respectat
oricine îşi dansează păcatele mormânt i-e fratele
nu rafistola materializarea milonga
a paşilor mii zăpezii melodii calule di
palimpsest tăbliţă Uruk Irak origami la sol
la rece nor cristal tălăngi aud
ale săniei cu cal dansant
şi auzind clopotele dansul
s-a năruit milonga în cer
până la Andalo ce le povesteai
înapoi dansatorul se pozează
se scrie când pe munte când la vale
nu mai asonanţăm ne părem dansaţi
sănierul nu-şi dă pe-ai lui în sanie
nu se dă pe sine nu se dansează
sinele saniei sania sinelui dansul bătut
patinele schiurile neintegrare
n-ajunge fă să fii rusoaică să te cheme Cadya
de-ai cancanat până la brad şi am
trapat să scap să mă dansez
în cetini fără prieteni de ziua
lui Eminescu scriind Muşatin
când viforul tăcu să se audă tsunami
doamne nu mă lăsaşi pe brazdă
jumătate din brazi şi aşa uscaţi
eu cu a mai verde euritmie
fractal nu s-o mai ţine întâlnirea
or şi-or da iar arama pe gheaţă
a luat-o înapoi pe drumul
ştiut în căutarea troiţei ca semn
că merge drept altă troiţă alta
de-aia credinţa se înşurubează
în scufundările dansului titanic înzăpezit
totuşi locul se numeşte milonga
omul scriindu-se Argentina
în pofida compoziţiilor comanditare
percorsa vita exact gunoiul înapoi
în furătură nemâncătură portocala
intrai în biserică de la revedere soarelui
prin vitralii nici o ceartă cristică
nici oameni nici ţări raze
Continuare in postarea urmatoare
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu