miercuri, 18 ianuarie 2012

Scrisul în sine


George ANCA




cuprins

scrisul în sine
generalizarea sfâşierii
nu te trezisei
ţărani intimidaţi
Brâncuşi în strană la Mavrogheni
regândirea muzicală a poeziei
ucigaşii n-au culoare
pe ceaţa dimineţii
poetul râu
pe vârfuri de ţări
Hecuba
genunchii şi mâinile
Africa e Tismana
liniştea perfuziilor
osatura cavalerilor
comando în scris
1976
ianuarie 1990
octombrie 1990


scrisul în sine

scrisul în sine limbi străine
poliglot handicapat mental
comă fără erecţie concepţie
fără semen

ai rămas lampă
cine-a fost condamnat
eu
c-ai ridicat tonul
bemol major
ambitus mic
simulacre
deşert diacritic
wild flowers

undercloud la motoare
alamkara ananda
evenimente cu efecte triste
scrisul e catastrofă
prin spaţiul vedantin
antihinduism antisemitism
suntem luminaţi
mergem la duhovnic
poeta ne bucură
dacă nu abuzează

generalizarea sfâşierii

generalizarea sfâşierii
disabilitate titanică
înscrierea persoanelor avare
nu se dă la cumul
post scos la concurs
n-am plecat la Beijing
Asia m-a chemat tot timpul
ţi s-a spus să mă chemi

respect uniforma militară
nu şi pe cei ce o poartă
cumperi de la ţigănci
acolo şi seducţia
Ţepeş vrea pe Comenius
Puşi că să nu mă emoţionez
de vâlceni 
tu mândră de fractali
eu că am avut viaţă frumoasă

candoare poc pocăită
hai să ne răcim şi noi
că ora ni se afacere
îl las cap de listă
şi chem şi cânepitul
între arbitru şi psihiatru
dat în judecată popor topor
numele trupului alt suflet
în locul făinii iarba din rai

nu te trezisei

nu te trezisei poate de-abia
adormisei pe-a burtierei
migratului zbucium aţinere
de ne-am regrupat retorica
în oglinda spartă a nu ne tăia
ce să ne mai salutăm lasă
somnoros hinduism creştin

să las un loc lângă mine
a se perinda vorbitorii
pe unde ne găsim altădată
pe bulevardul Pallady ba pe
Monetăriei Adity hai la
Ayurveda la doctor

ţărani intimidaţi

ţărani intimidaţi de critici
literari la ceainărie
concomitenţa turbării
mai negri şi porumbeii
ce adăpost stejarii
vizibilitate de incompatibilitate
nu veniţi după mine
că nici eu nu ştiu unde mă duc

ieşiri canonice pe iarnă
hai că o să vă transciu
conversaţii vitale destin
în noiembrie în de noi
risipitori picaţi târg
aş lua notiţe după razie
aflând şi planurile
s-a întâmplat aşa repede
că n-am timp să povestesc



Brâncuşi în strană la Mavrogheni

Brâncuşi în strană la Mavrogheni
nu ştim unde ne ducem
şi dacă o să ajungem
cu Andrei Mureşanu cum nu ne-am lăsa
Udeşti Alcandoria şerpărie
viaţa nu ne-o mai făceai
karma dendrologică Yama
climat Pallady anchilozei

mâinile goale la intrare
steagul Indiei la ieşire
statuia dansa amrita amar
vânzoleală de sariuri pe românce
fata cu bonetă terorizată
nu atât de serviciu cât de artă sidhartă
dominică pe-o punte înadins amenajată
n-am ajuns la capul lui Brâncuşi

sariuri din şcoală răsturnată
Apolodor dărâmător de statui
rară îngropăciune deasă tângă
se hotărâseră să lipsească
mai şi întâlnindu-ne mai şi la poştă
sinucişi psihiatric înnodaţi câte doi
m-oi mai duce eu în America
la Frankfurt în Kerala
hai că pân' la Brăila pe 3

când spui pe din afară eşti artist
nu mai discutăm inutil un monolog
nu te mai invită pentru artă sculptorul
nu redactori nu eseişti
cât mai mergem pe jos
femeie ticăloasă care i-ai supt sângele
Sakuntala pe ceruri cu nimfele picajul

regândirea muzicală a poeziei

la ţară Brâncovene în asfinţenii
chopiniene din portretul de Delacroix
pianistă cu oboist ştimele la vedere
binarităţi translaţii aeriene
energie shakti pe tandreţe shehenay
sub muzică poezia se face dinamită
bas fost soprana Wilhelmine
perfecţiunea snobismului

sunetele se recompun euforic
se autonomizează în auz secret
într-o totalitate din finaluri de graţie
timp nenimb comparaţie nenaţie
să nu te mai rupi a nu te mai da
colţ nonfugal catacombei stătute
degetul pian mai mult zboară

renunţare la profanitate ou apter
arunc nisipul negrilor cormorani
ca monseniorul aş psalmodia
pune-ţi mâna pe scris de nici nu mai ziceţi
nu ştie nimeni e frumos discuţii ustură
a flata peste tinereţe o comuniune
om coagula congratularea
n-ai fi şi tot te-aş cunoaşte
cine ce mai aduce de acasă din tinereţe
toţi plecaţi în apropiere muzicalizare sufletului

rămân anunţului corectitudine
gutuia soarelui lumină
dantura ultimilor meteoriţi
calendă miasma ce
te fugărise din dosul
şoldului stâng
nu clor camfor

fă ceva
o trezire
lasă
euforia
târziului
când voi fi mort

halucinaţii
de bună-ziua daţi-i
felibri
mantre
prescuri
aluri

snobi mântuiţi
pe pronunţare franţuzească
mai o concentrare
ce-oi înconjura între timp
cazul călifarilor
zburătăcind binoclul
pe la Turnu-Măgurele

nevăzându-te îmi
zborşişi fluierele
cu taşca dreptei
pictatului catolic
neînchinare
presbiter

extracţie de înconjur
reîncep(i) dumnezeirea
incognito puşcărie
de clopot celular
ce scrii Franz
walz

cui gutui
tulpini din frunze
rărirea cătreiernii
cutreierată 3 errată
ce-n cetini tinere ginere
întâlnindu-se cărare
binefacere de prisos

spălătoria picta canzona
o să vorbiţi despre mine
o să rupeţi o foaie
pe verso vedere
grenada frăţiei în foc
suflă şi ne întâlnim
copile de iarbă

ucigaşii n-au culoare

nu era ţigan că e alb
cuţitul în mână i l-am pus toţi
ucigaşii n-au culoare
criminalul îţi râde în faţă
şi mai scoate şi un certificate
că are probleme psihice

te sun să-ţi spun că vin să
te văd refuzându-mi
salutarea creanţei
poate nu te-am numărat
înainte neîmpumnat
lanstă pe secetă
pe fugă laguna
crame crampe arpegiu

negativ nontoleranţă
pozitiv violenţă
acustică în evidenţă
voi recurge la povestiri
pârloaga amfiteatrelor
spirit nu cultură religie
coborâtorii din sine
la o parte sfaturi duplicitare

Texas
 sex us
 p'a cui
 ţară
Păcui
 vară
ajuns
uns

până la nominalizare discreţie
asupra primirii supunerii
şi frig amintirii mai cine
de-o tinereţe landei
a ne calma sfiala
premormântală renunţare
scandal cu acea săracă ţară
când nu mai poţi asculta
pe cineva a nu înnebuni
la singur mort vorbindu-l

pe ceaţa dimineţii

pe ceaţa dimineţii verde
copilul mântuirii berde
matre cântă barde
dună din cajună
rănii mătănii
chin smochin

setea sării între cursivităţi
somnul curajului minţii
cum m-aş mai arma
de nu cuprinsului sanguin
îmi pot şi tapiţa suta şapte
de oarece posesiune relax
în câte preponderenţe

mari discuţii învăţate
zi mai grea înot pe spate
când s-o şi înfrigura
elixir exilic pe faţa constrictorilor
nici eu să te trezesc
altfel zilele despărţire
bine de flori şi avansul
ochilor pe sinucigaşă

pe soarele de după ceaţă
cine-nchide cu doi gioni
ia şi masa şi borcanul
vă detraumatizaţi splina
tocmai m-a şters pe creştet
ce pasăre numai zbor
în inconştienţe nocturne

felia nelăsată balans austral
nu-ţi vei mai scrie romanul
plus ridicarea ceţii punte
o să mor retorizând completări de efecte
voie numai a călca pe morminte
plâns prestator perorând credinţe de seară
mai bine de tine pe schele
acum lăsat grădinii
îmi voi sonda înscrisurile
plumbul zugrăvindu-mă
sud austral relansând imperiul

poetul râu

cu muzicieni pe vers
Ramayana sinuciderii
cu orbul Zahei înainte
poetul râu îţi aminteşte
viaţa de fluviu marea
visându-se om delfin avataric
ai ritului auz total pe ison
răpirii în nerecunoaştere
personaje te caută în persoană
luminozitate eufomană

numai la subiect
fereşte-mă de digresiuni
şi nimic în sanscrită
pe câţi nu v-am citit şi pe tine
pentru uzul pastorului
chiar azi te voi cuvânta
improvizându-ne retorica
a te scrie imprescriptibil
cu paiele miriştilor

eraţi voi în gol negoi
din femei să mă răsfoi
ora unu către doi
ce să însemne poezia pe viaţă
dacă nu un sfat supravieţuitor
transă spartă în auricol
a ţine seama de fluier
şi când nu-i mai auzim sunetul
şi când nu mai suflăm

cine începea judecata
arătura reavănă mai
mărunţită prin trecere
alibiul poeziei în
faţa represiunii şi
a morţii sororale
muzicalitate sintactică
transferate penaje oceanului
zăvoi de sălcii grâu mustăcios
ca-n avatarul trifoiului

numai nebunia iubeşte
afinităţile podesc întomnări
de stil lupasciene
fiară semantică poetul
Alcandoriei ideal albastre
molia din fundul ghemului
şi cui i te-ai mai retrocedat
n-am vorbit servire
n-am servit vorbire
dodii şi iambire

pe vârfuri de ţări

pe vârfuri de ţări corporaţii
la Mancha Manchester
ne tapiţăm cu ţapine
fisurile spre gadine
godine să ne hodine
versuri pe cadavrul poeziei
decăzut în ceilalţi
păsărilor curătură
iepelor zburătură
plex reflex circumflex

urcă furcă furuncurcă
denunţ cu denunţatul
între prieteni gondola
lecturile sinelui autoral
detaşarea jaină de la mine
repus bătrâneţii eleveţiene
grămadă de verze estule
backed to make your smile

mai vrea chenoză chindia
davaiul buenos dia
sufletul pecete
pe băieţi şi fete
rână rană prană
transcendariană
mandragora
gora agora

scos ochi ca-n vise
cu tata Cambise
stuful veveriţelor
poale de Tagore
neamuri divorţate clan
pana ştangă apa clean
ucis-am a sădi sesam
bambuşii dansze hram

lumea ştie cum o
ţii tot într-o ascundere
zilei de mâine coclaur
normă or mă convertesc
la gnoseologie

după other azi evil
trenul staţionează două
minute ce se făcură
minutele celeilalte opriri
din cărţi atele
hai lazaret

vine kenyana tereză
mare lucru misiunea
pe înviere postumă
ţi-ai găsit păianjenul
de mine c-aş transmite
numai energii pozitive

Hecuba

Hecuba domneşte-mă mumă
nu ca Medeea uiumă
uiumului du-mă

calmat duium alaric
ciocul virtualităţii
şlefuirea păsăruicii

a doua zilişoară
depresia ereditară
descurajez seară

ne cărăuşeşte psihoza
euforie de artă
închipuită literar

nu mai ruinară biserici
de nisip indianismele
şi nu le-oi mai citi la târg

vorbitul la mobil fluează
caransebeşul pluşului
de-o comuniune comă

interesul întreruperii
a ne numi sfârşit
de mici dimensiuni

spusei că nu cumpăr
cobori şi discursul
pe aceeaşi orizontală

perină raze piranhii
pe la magic verdele
în ochiul călătoriei

genunchii şi mâinile

genunchii şi mâinile
gheţuri pe Gange
adio premiu
de sine nu
nici Kalidasa
nici itihasa

întoarse colonii
putrziciune fertilă
ori paşti ori îţi cauţi ghinda
muzicalitatea e a scriiturii
inspiraţia frigului ceaţă
zilele gările
pozitivitate până la dărâmare

canton latin ortodox
greco-ruso-catolic
o luăm la vale din aburi
vedem şi răspunsuri
unde obosite soldaţi
India plânge după mine
japonezul mă pictează spânzurat
acuta bribană hoarda clemenţilor

să ne vedem de indieni
în substanţa
trenului de Constanţa
scorojindu-ne Franţa
herba nudicus imunitate
planuri nu ne-om mai face
drumul nu ne mai coafează

din flux şi la zi
pe strada evidenţiaţilor
ai dreptul să vrei-vrii
aură pe pământ
cap de cal flămând
corecţie de ziduri zugrăvite
taci ca-n filmul celălalt
teatrem dinulescian

Africa e Tismana

Africa e Tismana de nu-i
aprinsesem lumânare
dau mâna cu schizofrenia
mai dă-mi un diabet
binele fâcându-vi-l
m-aţi îmbolnăvi
ori aş spune bon jour
am uitat o lumină

mult până la Confucius
reprimare anekanta gitan
frustrare stereotipie regresie
lucruri modelabile decât prin muzică
o alergătură şi ceva
lăsaţi-ne-n pace cu legile

râde Tagore bambuşilor
care în foc continuu care
nu vă mâncaţi beţi-mă
chiar m-am uitat în geneză
şi voi de pe drumuri în arhetip
el cu terenul eu cu scena

liniştirea perfuziilor

boabă milcovie liniştirea
perfuziilor proviant
în coşcovă roşcovă
de sine nemoscovă
măsura priponului
talionului
antiparfum tăbăcar
de nu în Haryana

pe cunoscute păcate văl
magnolii în floare
greşită ritualizare
alţii oţi fi mai tineri
cânepa îţi termină creierul
curbe pământeşti
virtualităţi aviatice
încercate canoane

l-am văzut c-a intrat
înăuntru p-altă parte
putea să stea toată ziua
ca să prinză şi puii
se formau pe defileuri
în câmpia Boianului
povestire pe frumuseţe
şi aventura zborului
femeile se înţeleg din voce

albastru cu pene albe
nu-i dai un pui şi lu' fi-miu
îi dau da' să-l aleagă
s-ar putea să fie la yerling
da' aci nu sunt şi cu puii
mi-a adus masculul
da' perechea nu

osatura cavalerilor

i-oi povesti osatura
cavalerilor pussy is
same at any age
radicali liberi din oxidare
se apropie nenorocirile
la vechea uniformă subscriu
durere de spate frică de câini

scriu breaking şi story-uri
nesfârşita lipsă de apărare
sculpturi întretăiate scrisuri
a mă interesa de personae
vâna vanara ravana
uruie vane rădvane
all the county behind you

născându-te murind
haită şi mai hămesită
de propriul sânge contrare
calamităţi periferice
pelin adăpost grânei
printre busturi bombe
gheara ştampilează timpul
premiu transportat naşterii

dumnezeul naşterii
la căpătâi pădure
în pământ arama
de aruncat carenţe
prin mântuite aure
mai veniţi şi voi
antilopa apasă
pe noi ne aşteptase

nemaifulgerătură
te-ai ales cu nefericirea
îndepărtării de urzoi
ceva prin război
revelaţia ostenirilor
pe consternate hamuri
contemplu nefiinţa lui
dumnezeu gândindu-mă el

repezi somnolenţe
de ajuns malvolenţe
înapoi la orbecăială
mai va amvon necarapace
reîntâlnire spirală
de-am şi întineri
creste calambururilor
şi nu mai stăm de vorbă

epitren Pietroşiţa
razele înfrigurării
accente încălzite
castă crustă
nenevastă nevetustă
cale albului han

nu câştigă mai nimeni
avem o casă da' la ţară
ne-am spune rune
irozilor năzăriţi
la străini meniţi
în versuri autodidacţii
lui Comenius
ridurile te măsoară
constelaţie oară

industrie câmpului
mă adaug rugului
ruga păpăluga
paparuda ruda
încetineală hibernală
tufiş sirian român austral
spre lauda verdelui
cititul rugăciunilor

în vale devale
orizontul mării
căsuţe merinde
aurobinde în
trapeză la Frăsinei
codru de con
clinchetând Algerii

călătorie fie
neplană veresie
mai cântaţi-vă
căutaţi-vă na-vă
fraţi încântându-vă
sălaş Sălaj
purpura pururea prapur
lirică ilirică

persoanele neîncălzite
pe distanţe scurte
ăla scriitor nici cleptoman
nu mă recunoscu
pân' la sărutare

n-aş vorbi ce-ai vorbit
cum îl taie ca pe porc
câtă mai daravela are
psihometria curtuaziei
statuia propriului curaj
patriotism diasforie
gondolă plină cu muzicanţi
                                   
comando în scris

te căutai pe esplanadă
landă cu droguri de umblat
terminus postului naşterea

paznicul grădiniţei aduce
eseul de la îngrijitoare
aşteptăm ce n-aşteptăm

îmi cerusei carapacea
rariţa grătăruită
de-o paranoia crăpată

modelelor haplea gândac
refuzându-şi compania
ce vă ţistuiţi clopoţei

n-ai scoate ochii leului
de pluş cum nu te-ar
hipnotiza beculeţele

oarece comando în scris
blajine bulevardisme
de nu şi ţigăneşti

nu ne-am spus mai nimic
rar apropiaţi pe tăcute
tăietori drumului dinspre noi

erai curioasă de societate
dumnezeirea morţilor
peste vieţile rămaşilor

linişte în paşi de îngheţ
zburate florile de piatră
la greul sărbătorilor

te mai mirasei controversă
povestirii din bestii
cum ţi se păruseră

Alexis Carell mi-e prieten
de când în Waikiki
călire sans aleluion

ucigaşilor respect
ucişilor nimicire
în comunitate

încovoiemu-ne pater
de-o gravitate guru
mere de întors mors
                                    (2010)


1976

Le zuav prends son bain de pieds. Sul ponte di Perati. Ritmica are un fel de pas haotic, nu-s legate întregi enclave. Tinde să devină un ansamblu conturând o idee, nu un personaj. Dialogul nu este declamativ. Dacă i-aş lua linia, ar putea să fie descriere, dacă pun linia, ar putea fi vorbă.

gheţii-i cânte scaldul
nordul renul mut
unde este caldul
de anul trecut

m-am temut într-una de vrăjitorie
întâi s-a dus moartea din suflet
apoi timpul dimineţii
orb alergându-l
nebunul înverzeşte sub stejar
îl întreb ce face şi tace

Sunt un om modern, mă pot sinucide în orice clipă, mai ales în somn. Noaptea numai în beţii, dimineaţa, să te ţii, nimeni nu s-ar mai trezi. Viaţa mea va fi ma vie. Nana a mers la grădiniţă cu şorţul murdar. A plouat violent vreo oră, apoi a răsărit soarele. Ha uscito il visto.

pe oceanul indian
de-acum în patruzeci de ţinte
adânci şi gânduri şi alean
le voi întoarce către minte
ci astăzi plouă pe copii
chicotitori în alambice
cum ieri învins mă jeluii
de vremea gata să se strice

Zvârl în aer roată de ceasornicar, limbile pedante împletite nimb.

mamă de etern copil
cu partea zilei din ajunul naşterii
ciur spălat de lacrimi
plânse peste Dumnezeu
în pustiu de strigăt
nimeni nu ascultă
în zvonuri de nebun destin
tulpina clătinată
însoară cavaler de floare

Taormina dor soare-n rădăcina mării munţilor ziua Taormina.

Ianuarie 1990

Prima giornata internazionale di un lepraio. Mitsubishi mi stupishi. Una democrazia per tutti. „Ceausescu c'est Satan” (Eugene Ionesco). Presidente dei Lincei scriind la Ministero degli affari esteri pentru viza mea. Imagino che sarai alle stelle. Fellini, La voce della luna seducente. După atâtea în India, o conferinţă în Italia, în deschiderea ISODARCO, Pugwash. Evenimentele din China. Schaerf, aşa era Italia până în 1955, zece ani după zece ani de fascism-Mussolini, nu 40 de comunism. Mi-o trece depresia. Ascult sesiunile, economisesc ţigările. Papa sărută pământul guineez. Curiosity killed the cat.

mai e nu numai un mâine
te-oi înţelege de Câşlegi
cât mă alegi
mărar fir fir'ar
doamne dialectelor
fulgilor zăpezilor
copilăria
Folgaria

vorbirăm de la
revoluţie la revoluţie
ocupaserăţi sociologia
faxurile xeroxurile
le şi stricaseţi
piacere chiacherata
a la Mahabharata

mama Anghelina
nu-şi sărută fina
c-are pe Georgică
în tivu adică
nu mă cunoşti neprima
zăpada face clima
ce respecte de aspecte
la ucideri indirecte

trupul zăpada
moartea mama mea
dacă nu murea
nu se năzărea
jumătatea sa
revoluţia
montagna su' nea
cutărică va
m-o admonesta
momo de-o mânca
şi cu dodia
ce dansa mai ba
ce ringrazia
râurile-n şa

omul mare lumânare
cere-mi vulturul de mare
că e timpul cu Olimpul
când se lasă anotimpul
diferenţă numai una
mâine voce della luna
pianola Nola Pisa
frunza nemaiplânsu-mi-sa
cavalerul rozelor
sto calore al Indore

Lumea are nevoie şi de zăpăciţi. Magistero Occupatto Firenze. Il perche della rivoluzione romena e il ruolo di studenti. David Carlton n-auzise de John Fowles. Capire per cambiare. Mafia, modo di pensare. Dimenticare Palermo. Per sempre la nostra settimana in Folgaria.

ca-n tinereţe Doamne
mă scriu italic
de ne dai entuziasme
mai sus de groapă
salut găinile roşcate
cu tusea frontului
mă uit la tine pământ
nu te-am văzut de când sunt

de ce i-ai muşcat sânul
i-am spus că seamănă
cu mama de demult
ea nu se supărase
arhipelagomani
abia mă mai vândurăţi
pe la americani

o mână drumul
alta scrumul
auguroni
cu Berlusconi
turnul patru
de-a străpuns
amfiteatru'n
soare uns
prin tunel de inel
prin inel de tunel
şo pe el Jundandel
ca la carte cocartel

am sărit mort şi-am mai
morbidizat şi studenţii fiorentini
Romei nu-i pare rău de mine
memoria mai blândă ca
palma de te-ar fi scris

mai multe aveţi voi să-mi spuneţi
precum unui italian
eu le-am spus tot până la voi
ce-mi spuneţi nu ne-aude nimeni
e-un joc pe viaţă altă viaţă
mă mir că nu v-am cântat
fiorentini ca trentinilor

apa-a treia Dattatreya
oranjă theodiceea
atunci magi neelectronici
fac picioarele lui Donici
mai ziceam şi de Palam
nu Abhu Dhabi haram
un deşert un peisaj
cu petalele spre Raj

dehotărâtă undă
pe ce canal o zi
albastru pe albastru
la margini oranj ji
respectele budhiste
se cer în palmă mi
s-a părinţit boema
din dorne de copii

luna pe avion
al doilea conson
format italic talii
prin fier mai mult da Vinci
ca peste Australii
albane preţ de incii
din Cezar pelogalii
îmbracă-se provincii

în noi ba în Abdera
Ierusalim Isus
certându-ne himera
de-a dreapta luna sus
parola de-a pământul
filigranat computer
că nu fereşte sfântul
nimic ce dă din uter
oricât pe dânsul cântu-l
în praf e a mea mutter

pe gri ce grigii noxe
ori harcea-parcea coax
bebeilor cu doxe
îmbătrâniţi în antrax
şireturi ortodoxe
retrase dinspre Ayax

dacă Belgrad belg nu rad
Babadagul astă-vară
cu măgarul poze-n vad
la un stâlp de v-afişară
ce-a fost nu s-a dus ce cad
îţi curgea matale-n moară
mă mai macini te mai fad
mângâi mort că domnişoară

e-un italian de stâng
zice vine Timişoara
de-o rima cu-a lui Ferrara
luna-n dreapta n-o mai strâng
doamne unde-ţi petreci seara
că mi-e mintea numai crâng

disciplinându-ţi rana
de te închide dublu
cu pastorul de prana
şi colapsul sub rublu
tot ţii cărarea Crana(h)
uşchitelor lui Hublu

jos ard lumini tămâie
până peste Banat
Eminovici rămâie-n
cerescul împărat
altarele mângâie
şi melancoliat

puţin pe o pedală
jumătăţind vestală
aseară în Florenţa
sau Prato prepotenţa
haşiş fumat la minim
şi ţi-adormise inim'

Se zvântase în Tirana brusc (dacă mai invidiam Italia, o făceam şi pentru Albania). Sentimentele Indiei, în trei mesaje - Vinod cu poezie, Margaret cu prietenie, Lali cu Jaipur -, m-au repus în cosmicitatea gratuită a unei vieţi de tinereţe împreună. Fata e la engleză, ajunsese mai devreme cu o oră la gară, trece, i-am zis. Mai văd oranta spre Transilvania, ne-o ierta laurul inima şi inima laurul. Mi-a scris aici Rosa del Conte, cu o tăietură de ziar dupre moartea lui Franco Lombardi.

de-aş revedea Trastevere
statuia lui Trilussa
aşa picioare tefere
cum Vaticanul nu s-a
prin câte expoziţii Dino
poate uitat ca de Umberto
continua de-atunci revino
că inima tot nu mi-ai fiert-o
scurtezi transcrisul pe pământ
cât ezitaşi pe terra
n-ai compara-o pe cuvânt
regala şi galera
credeai ziare sus de nori
în catacombă pururi
atunci acum de două ori
pantofii fără şnururi
străinii după primul foc
priviţi-i fetelor la loc
şi doamnelor din poloboc
traduceţi mai ad-hoc
pe epigrame zboară zgura
dintr-un păcat o moarte dar
după amiază mi-e arsura
între Asura şi ursar

n-o să-mi pară rău de procese
cerul ridat înţelese
reînnoroită cadaverie
de sine reproşându-mi-o vie
ca plecarea orei a doua
sosirea nu mi-o fi de-amboua
în aer tăcere sub limbă
vocabularul se şi el plimbă

Octombrie 1990
mila Lisabona
întoarsă New York
amurg altei vieţi

nici vorba frumoasă nici
nesfârşita patimă
nu ne mai iartă

păcatul locului
chinez în zen
mi-aş scoate pantofii

platani sintactici
nicio mirare
nimeni primindu-te

nimica n-avusesem
asemeni mă vei pierde
mi te va ninge barba

a birui norocul
neastfel de mă aflu
curând în altă lume

Beatrice imaginează-ţi-l
pe Dante după încheierea
divinei comedii


































Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu