George Anca
EMINESCU FINAL
începe
şi ziua asta din Gita sfâşietoare încă două zile pline ultima cu plecare totuşi
Mihai Sadoveanu cu
lumina vine de la răsărit tocmai când India se eliberează de englezi România e
ocupată de ruşi Mihai Eminescu este interzis mutilat ceea ce s-a reprodus în
anii 90 pe canale de aceeaşi teapă
încorporarea
gândirii lui Tagore în cultura română în anii 20 şi 30 a putut fi destructurată
chiar prin Tagore însuşi sovietizat al treilea al patrulea Tagore vor fi iar şi
iar Tagore cel dintâi cel adevărat chiar dacă India s-ar dezice de Tagore ca
mama de fiu el încă ar înfiora pe români cobind tragic cu preţul că India ar
face cunoştinţa lui Eminescu alungat din ţara lui deconstruit în cheie românească
şi pe demitizările formalizante o vishva bharati ar putea fi fondată pe numele
lui Tagore şi Eminescu poetul Indiei şi poetul României ar da un exemplu de
advaita
cu mintea în Saint
Michel o să văd Mahabalipuram Hari Krishna Hari Krishna Rama Rama Hari Rama om
namo bhagavate
Inorogul şi oceanul lui
Lucian Blaga – “Eu nu strivesc corola de
minuni a lumii” - Lumină lină de
Tudor Arghezi - la
Eminescu, nonviolentă e Rugăciunea
unui dac,sau ahimsa finalului din Călin
(Kali/dasa) - “Mai e-n tot universul o stea plină e pace,/
Netulburată vecinic de ură, de război”?
Zricha Vaswani, înapoi pe pământ
indian, a deschis, parcă altfel, ochii asupra scripturilor supreme ale
vechii-noii Indii, aşternând un du-te-vino între Odă – Katha Upanishad,
Glossa – Sutta Nipata, Rugăciunea unui dac – Rig-Veda, Scrisoarea I – Rig-Veda,
Luceafărul – Srimad Bhagavad Gita, Kamadeva – Sakuntala, Mortua est –
Budha-Karita. Ciudat, sau asemănător, doctoranzii români, petrecuţi hindus,
se vădesc mai adânc submerşi indianităţii, poate încă un argument al
afinităţilor româno-indiene. N-am curaj să stilizez aparenta regăsire, la ei, a
românismului prin indianism (universitar).
Yatindra Tiwari a rămas
fascinat, de Heliade (tradcător al
Legilor lui Manu sau Tirukural), anume de eufonia stelară a laptelui, în
“Zburătorul”.
Între
Roma şi Tomis, între cer şi pământ, între Trachina şi Tracia, glasul
alcionilor, fii ai luceafărului ubicuu şi etern, îngână pe Ovidiu.
?
Eminescu în mare
nemişcarea soarelui
pe lună
Ştefane Măria Ta
Eminescu nu mai sta
ţara mea e Eminescu
ţara ta e ce e ce-s
cu
mâine de mai
vieţuia
doina-şi eminescia
de cânţi bande
mataram
nu mai eşti de
niciun neam
ca românii ce
târziu
doina zor eminesciu
abia duşmanul în
necunoştinţă
de limbă canibalii
lui Eminescu
am mai stat în Washington
pe bănci de lemn din Eminescu
candoarea reîncarnării
poetice ne întăreşte
I am from Boston
that is from Romania
de prea mult timp
ne seacă sufletul
din sângele
asasinaţilor şi tu
Tahar Djaut la 39
d'ani
odâr America rămâi
cui eşti
şi nu întoarce capul
spre Găeşti
c-ai bombarda
suflerul
pe Eminescu şi
bananierul
cont de lepşe ţepoase
tipăriturile supravieţuirii
popor ucis în
sărbătoare
testamentu-l
citesc lunetiştii
din ce soare ne
tragem
bombănind pe pământ
dă crima omoară-mă
astfel să-ţi mulţumesc
aceeaşi iubire
sanscrită
până pe strada
Lenau
ahimsa gandhiană
gramatica lui
Bopp
îmi prenumăr
răchita
pluralului
eminescian
atmanic fir de zare
în părul orizon
de inimă ocolul
sinucigaşul gnom
când murişi lui
Creangă
roşii-verzi
convulsii
galben val pe Gangă
versuri ca de Tulsi
în port în ramadan
în tapas
zăpezile topindu-se
ca apa-s
pământurile s-au
iubit oameni
virginităţi aprinse
cu tristeţe
văduva lui Eminescu
în gura lui
Călinescu
am fi putut vorbi
mai
mult despre
Kalidasa
n-am scris viaţă
n-am murit
îmi eşti mamă îţi
sunt schit
ce de nervi copii
şi tată
adormire respirată
zilele de către
popi
nu te naşti nu te
îngropi
pierzi în umbră de
oglinzi
dăruite când le
vinzi
te-ai uitat de
anonim
Eminescu şi cel mim
de ce latri pe
înalt
pe sub codrii de
cobalt
cancerele s-or mai
cerne
sângeratelor
lucerne
între datorie şi
patimă
niciun roman doar o
cratimă
două egaluri
viduşaka
lui Creangă punând
Eminescu tilaka
bind altădată câte
upanişade
când altcineva
dinainte ne şade
mai cu noi ca din
părinţi suferindă
umbra femeii pe
faţa de oglindă
pe necitite pe
nescrise
tu vei mai prefera
narcise
cine-n Suceava te
găsise
la Zamka-n clopot
iarbă-ţi-se
în ascultare nu de
misse
în voce tremurând
abise
strigaţi copii
crescute vise
pe necitite pe
nescrise
Eminescu în Mexico
în inimă
la mijloc
New-York-ul încrimină
natură pelerină
poetul comunal
cu sângele
stricnină în gură de canal
scalp tras pe
frunte perii ascunzători de coarne
mercado tot cuţite
cântând în pui de carne
Creangă Hanuman
la Eminescu
în Coran
iar la bojdeucă Al
Rahimi
Rama Crist Eminescu
plănuiam clănuiam tlănuiam
faraonul Tla d’Eminescu
ziua lui Eminescu
am început-o la foaia 30
Eminescu să mă omoare
prioritate
româno-indiană
L-am uitat pe Creangă, de-am spus,
dacă Bucureştiul e mormântul lui Eminescu, Eminescu îi aduce învierea. Zi de
zi, spusesem.
Ultima dată îmi istorisise năvala
ataşatului cultural şi apoi a ambasadorului rus la ambasada română să-l
urecheze pe ţigan că publicasem Doina lui Eminescu, de l-am crezut,
acum, c-a primit două telefoane anonime, crede că de la comandorul peremist de
aviaţie în retragere, de beau la Măgura, vizavi de bordelul buncăr neştiut nici
de poliţie, cum că la mine la bibliotecă se vorbeşte prea mult englezeşte şi eu
nu ştiu că limba oficială e româna?
1985. N-are decât tiparul să
înnegrească toată zăpada, niciun liliac alb. Alb fără teritoriu. Căldura vine
de la sângele şi respiraţia persoanelor. Tot ce auzi e înjurătură. Înjurătura
frigului. Gaz în Bhopal. Mâini calde. Mâini îngheţate. Cum nu-i era frig lui
Milarepa, aşa să nu-mi fie nici mie. Iarna asta îmi moare copilul. Fumatul,
sursă de căldură. La dumneavoastră e cel mai frig. Furnica albă Moby Dick.
Eminescu gol. Timpul se va preface în Vinod. Te-ai schimbat mult, foarte mult,
dumneavoastră nu v-aţi schimbat. De înţeles că-s interzis. Cine n-o fi? Puiule,
să te fereşti de adjective.
Doamnă, acţiunea se petrece în
Marseille. Peste un sfert de oră e miezul nopţii. Pot spune lucruri frumoase, dar
ar trebui, probabil, spuse şi lucruri interesante. Secretara comitetului ar fi
fost aspru scuturată pentru programul Eminescu al bibliotecii politehnice.
Teroare, i se pare lui Nansi. Dragoş a citit o poezie din taică-său. Am băut
ţuică şi vin. Amitei i-am fumat o BT. Nana, că nu m-am uitat la ea, că de ce am
amestecat şi grecii – se şi intimidase când i-a vorbit Har Dev Bhalla.
În copilărie te pasionează
animalele, la tinereţe oamenii, bătrân dumnezeu. Muzica se aude dinainte de
naştere şi după moarte cu condiţia să ai ureche. Istrate o numise muză, ţinea
de scara mecanicului punând becuri, balconetul şi caleaşca, sarmale de nucă,
le-am ghicit norocul în Eminescu, pentru Irina Dumnezeu şi om, pentru
Romeo Împărat şi proletar, îţi ghicesc şi eu a zis el deschizând la Mănuşa,
în sanscrită manushi e femeie, le-am spus.
1997. Românul nu ştie să urască.
Bine c-am găsit şi eu un loc unde încă n-ai fost, mi-a fost foarte greu să-l
găsesc, dar oricum cred că trebuie să ajungi aici să înfiinţezi o filială a Academiei
M .
Eminescu, prin acutul lui simţ poetic mi se pare un seychelois avant la lettre.
Florenţa paşaport lămâie mirodonize
crize Eminescu new-age clacsoane cercei Cristoase Shiva Parvati ţeasta spinilor
ce rău încredinţat genom shinto păzit de maimuţe în gât cu Fuji chinezeşte cu
dao da.
Vikingi pe vikingi, pe briţi friţi celţi daci. Victoria icter. Surorile
neveste musulmanului. Eminescu între Valhalla şi Vede. Nici zvastika nici
valkiria – gender-ul e ca holocaust-ul. Personaj, cnut, din tine – îi e foame
şi-şi sfâşie manuscrisul – hagi rupea din el în contra-arhipelag. Interdicţie
profunzimii. Fuga pozei. Răcit – înotul în fiord.
Concertele vibrau indianitate iluzionantă chihlimbarului fiordiu două
trei ceasuri pe măcel de animale cu istorie omenească aimless ori în Bremen
fractal poundian Câmpulungul piatră Dan Barbilian cnutul Mureşene nehamsunian
echo Eminescu soldat căpitan.
Welcome to your home in Oslo. His portrait is no on
banknote. An equestrian statue born in Lom Vaga/Vogo. Max von Sydow plays
Hamsun. Hansen: if you want to meet idiots go to Norway.
Goma în coma românismului, cnutului, rândunea cu
timp apă de timpan, şi uite aşa plecai în nord căptuşit de ţipetele urechilor
până deasupra fiordului Oslo, se puse, timpule, copilul islamului tău imigrat,
şi unde nu asurzi motoarele, nu se înfometă de semilună, ăilalţi frustraţi de
gelozia campionului precum Dănilă, un institut Eminescu, timpule, treacă de la
tine, pilă duşmanilor, alta se bâţâie crezându-se în New York, staţi,
norvegieni, românaşi, dusă-i Plevna, plecă şi-oi mai scrie naşa vreme, surato,
grabă mătuşa lene, licuritura minutarului din scris şi statuile sub secundar, o
estetică necomparaţie, izvorâtă dintr-un fiord de-o fi îngheţând umbra
schiorului.
Je le donne Eminescu en sanscrite en echange de
leurs oeuvres. Donosteea nu Noosteea, cu stea să stea voosteea, a cause
d’Eminescu. Prolog de sine, căutam subiectul piesei, gene despletite, treaba
actului, acatistului, n-o mai poreclesc, de-ar învia actele – o reconstituire
aruncată la hazard, sticlă în mare, cocoş în Tihuţa, cu poveste-vânători
altcând împuşcată.
Harald
nu şi-a tăiat părul, iubito, până n-a învins duşmanul şi nu a unit Norvegia. Pe
Arald, copilul zburdalnic, i l-ai cerut just lui Arald, şi acum. Vorbeai numai
tu, şi atunci, smulgându-l cu îmbrăţişarea. Cum, strigoaică, i-ai fi dat
naştere strigoi din iubirea lui, tot cuplu viking-dunărean (Eminescu, Strigoii,1876), halucinaţie văduvei
Alving, în fiord (Ibsen, Strigoii,
1881), în perifrastic arhipelag (Kabanelis, Iakovos: Ibsenland, translated by Marjorie Chambers, Athens 2001). Văduvul
avar se unise cu strigoaica dacă din aceeaşi dragoste de la început. De ce s-o
fi mutând grecul din vatra trgediei în tema sifilisului? Helena mai să-l
violeze pe pastor, retro (voi ce să mai jucaţi, mai bine aţi încerca în
norvegiană).
Mihai Eminescu: „Limbajul cel lunecos al
diplomaţiei, care îmblânzeşte toate expresiile c-o artă stilistică rară, nu e
făcut pentru a ne lumina asupra cestiunei – sed relata referro.” (România şi
cestiunea Orientului).
Nordul din amintire o mai ţine visele petrecute în
raza lui, Odin, Gynt, Eminescu, calotele au în gând noi fiorduri pentru
neomeniri din nevise. Verdland, Kanya Kumari, pier 3. La chiesa ha bisogna di
santi. Nessuno mai ha visto dio. Băiat tânăr, 20 de ani, satisfac orice
fantezie doamnelor. Nu omori berbecul pentru un purice, nu dai foc pădurii să
fugă lupul. Stalin a renunţat la Grecia, pentru englezi. Maniu ar fi văzut
Transilvania o Elveţie. Go-Mo-Jo şi-a renegat opera. Numai cine cântă se
mântuie.
Şi nu te temi că
glasul tău
Va-ndulci veşnicia
cea amară
A mării!
Am
venit pe jos de la slujbă. Mai de dimineaţă, mă rugase un adjunct să-i dau o
carte a şefului său, ministrul, şi venisem acasă în Mercedes negru, şi aşa
aveam impresia că s-au înmulţit. Ai un tic nou, „de fel”, îmi place. Cald în
film, frig în cameră. E o ceaţă care te cheamă aici. Speram că voi scrie la
piesa Norul. L-am vizitat pe Mihai Velcescu aseară, era singur, a apărut şi
Tăbăraş. S-a certat (M.V.) cu socrii. Ca tine. Că nu lucrează. I-am tot spus
că-l iau în bojdeucă oricând cum l-a luat Creangă pe Eminescu. Aşa era aseară.
N-am primit încă,
dar sper să găsesc scrisoare acasă. O încep aici pe cea de răspuns, în holul
teatrului ( pe genunchi), unde aştept să intru la „O scrisoare pierdută”.
Am petrecut o seară
fascinantă ieri la domnul Noica. Ajuns acasă, am citit un extras pe care mi-l
dăruise. Deşi ne-am dat întâlnire joia viitoare, am vrut să-i spun mai repede
părerea şi am început o scrisoare pe care am sfârşit-o la slujbă (spuneam, în
final, parcă nu v-aş trimite-o; motiv: mă întrebase dacă tu mi-ai da voie
doi-trei ani la învăţătură şi făceam afirmaţia, azi, că nu ştiu că da), am
pus-o în plic, cu timbru, şi o duceam în mână, mergând cu Şora, dincolo de
minister. Şi am ajuns la mere, vizavi de Sf. Iosif – am luat şi eu 1 kg. Ne-am
despărţit (la revedere mere) şi în drum spre Cişmigiu, ba în parc, mi-am adus
aminte de scrisoare – pierdută. Preţul ideilor cuprinse a crescut. Mergeam la
Mazileasca să-i duc mărgelele, apoi la bibliotecă, apoi la teatru. Pierderea
mi-a dat un sentiment înalt şi nu de comedie. Am simţit un fior cât marele
frig. Şi după ce i-am dat prin uşă mărgelele, am năzărit în librăria Eminescu
de-am cumpărat cărţi de toţi banii (un dicţionar de estetică, Eminescu despre
teatru, două volume de mărturisiri ale scriitorilor vechi şi noi). Pe urmă am
intrat iar pe prima uşă deschisă: Facultatea de matematică, în bibliotecă, o
oră, la fişier. Deci în loc de a fi scris un poem, un capitol de nuvelă, un conspect-două
pentru examen, le-am lăsat pe toate să curgă ca vai de lume.
Eu zic că mi-ai scris.
Nu
mi-ai scris.
Sângele curăţeşte de orice păcat. Sângele lui Isus
Hristos. 13: gândurile rele, preacurviile, curviile, uciderile, furtişagurile,
lăcomiile, vicleşugurile, înşelăciunile, faptele de ruşine, ochiul rău, hula,
trufia, nebunia. 13 000 primirăm numai în Bucureşti, de Arhangheli. Lumânări la
vii şi morţi, pe Icoanei, şi lui Mihai Eminescu, la intersecţie. Pastorul,
altfel, trimisese la Cronici, la Roboam, nu spune tu, s-o spună el. Triburi
emigrate în India şi venite în Balkani, azi supărând Italia.
Vă aduceţi aminte, dacă
n-ar fi decât o prepoziţie, s-ar putea spune că întru este un sistem de
filosofie. Caz din cădere, cazanie. Când nu te vede nimeni, încă nu se
cade să faci de nefăcutul. Goethe? Petrecere, cumpăt, întruchipare, mai
ales împieliţare şi ba. Eminescu ştie să vorbească filosofic şi ştie să
vorbească româneşte.
Durga blondă,
eminesciană, în colonia bengaleză a Delhiului,
brună totuşi în Shiva
Mandir şi Asur nemaiangrez, tot întunecat,
Kali, Kali, maha
Kali, o, Durga, pumni de petale aruncate până la cele braţe ale dumnezeiţei,
Lakşmi şi Ganeş în stânga, Saraswati cu un sitar şi Kartikeya-Apollo,
focul din vas arzându-ne palmele de trei ori şi ni le ducem unii după
alţii netezindu-ne părul şi capetele, supraritual mamele la copii
(Eminescu, în miez de pâine). Nişte chestii
contează mai ales când te sprijini pe ele până la ultimul punct, până la
gravitaţie - îţi dai seama ce bine m-aş fi înţeles cu Eminescu – frumoasă sunt,
bucovineancă sunt, materialistă nu, exact ce-i trebuia. Nu-ţi rezistă nici
morţii, mai ales dacă sunt argonauţi. Dr. Iason, te rog deranjează-te şi
mănâncă.
Alicia
leit Veta. Nicole cu-al ei ilizibil nombre d'or. Maria guadelupana. Agencia de
inhumaciones – excelencia en servicios funerarios. Vii fără morţi, morţi fără
vii. Doina şi Nelu contra legionarilor, Mircea şi Nelu contra regelui, Nichi şi
Nelu contra lui Eminescu, Strul şi Nelu contra universităţii, Augustin şi Nelu
contra românilor. Vetala transpirase sub cadavru.
Almost sound in all
inheritage blood and brain
spread at imaginary
wolves visits
jumps on
temples forests Eminescu
Mahavira of late
old gods ladies evangelizing
one recited from
Eminescu in the end
changing house by
country of fools I left
Under
all circumstances you seem to be under the observation of the
intelligence-people of your own Socialist Country who are doing this social
service to harass you a great deal in any near future and certain people
including the “ambassador” (the mathematician one!) in the Romanian Embassy
here in Delhi are trying to molest your good name in India by spreading rumors
about you and your being a “rogue” and say to people here that “you” are going
to be exiled from Romania and/or are going to be punished in some way. You are
simple sincere poet like Mihai Eminescu and all your life you will remain
simple & sincere to Romania as you always expressed and praised Mihai
Eminescu and worked sincerely for the cause of deeper understanding between
India and Romania.
I also published Mihai Eminescu's poem on page
number 11 viz. The Elfland Damsel and in a footnote told how great a poet Mihai
Eminescu was and how many new Romanian poets he has influenced. But this sick
person, the very much sick person, your Romanian ambassador Mr. Mitu Nicu
spoiled everything by raising a lot of hue and cry and luckily he also revealed
the very confidential things of your government that they were about to frame
cases against you and were about to “exile” you from Romania and that you were
a “rogue” and argued with me for five hours (from 4.45 p.m. To 9.50 p.m. On
18.9.1979) in the Romanian embassy about many things on page 9 and also
criticized why this person Gheorghe Anca who is not a poet at all and is not a
representative of Romanian poetry has had been published by me in their
National Day issue and of the magazine and if you had written the introduction
(I wrote it myself) and if the photograph and poems were supplied by Anca?
*
I
like to confirm our “International Academy Mihai Eminescu for Culture. Poetry
& Arts” and also the Eminescologistic human love for human race. I am happy
that “Tagore Institute of Arts” (India) and “Hafiz Iran Society” (Iran:Teheran)
are all cooperating with us and in 1989 we hope to reach Bucharest at his
anniversary.
*
I
attended then the full Mexican Week celebrated in New Delhi and met poet
Octavio Paz of Mexico who writes in Spanish. There also I mentioned you and
hundred Romanian poets. I saw through 15 days World Trade Fair in November as
also we had a British Council workshop on Poetry on November 27th
where my two poems were taken and one was cyclostyled for discussion. Mention
of International Academy Mihai Eminescu is very automatic then. It penetrates
the ears of the listener: “100 Romanian poets”.
Subject:
Eminescu bust by sculptor Ion Mândrescu & matters of Book/journals
exchange, etc. with Romanian Educational Library & and poetry exchange with
individual Romanian poets in Eminescu Year.
Thank
you for your dated nil on 15.4.1989 and I was at International Academy Mihai
Eminescu in fact waiting for Ion Mândrescu created bust which is however still
awaited. If there is some technical difficulty you can get sent its pictures
and/or articles and essays appearing about it in papers, as clippings, for our
file and general reference purpose to others who may need.
The International Academy Mihai Eminescu
First draft – 1991
– to be completed by acknowledgments, other names of poets, thinkers, artists,
translators, eminescologists, educators, desiring to be together unto
poetry/shanti.
Albania,
Argentina, Australia, Austria, Belgium, Brazil, Bulgaria, Canada,
Czechoslovakia, Chile, China, Denmark, Egypt, Finland, France, Germany, Greece,
Hungarx, India, Iran, Irak, Israel, Italy, Japan, Mexico, Moldova, Netherlands,
New Zealand, Nigeria, Philippines, Poland, Portugal, Romania, Senegal, South
Africa, Spain, Sweden, Switzerland, Tanzania, Thailand, United Kingdom, USSR,
USA, Yugoslavia
MEMBERS / HONORARY
INVITED
Rafael
Alberti, Robert Bly, Emil Cioran, Rosa del Conte, Yolanda Eminescu, Evgheni
Evtushenko, John Fowles, Vaclav Havel, Daisaku Ikeda, Eugen Ionesco, Octavio
Paz, Amrita Pritam (president since 1981), Salman Rushdie, Leopold Sedhar Senghor,
Bogdan Suhodolsky, Grigore Vieru.
MEMBERS AT LARGE
Anna
Aalten, B. Abanuka, Tawfik El Abdo, Prachoomsuk Achava-Amrung, Ioan Alexandru
(organizer), Ion Andreiţă, O. M. Anujan, Lourdes Arizpe, Werner Bahner, Andrei
Bantaş, Romano Baroni, Georges Barthouil, Al Bayati, Enric Becescu, Eva
Behring, Amita Bhose, Danuta Bienkowska, Carlo Bernardini, Eveline Blamont, Ana
Blandiana, Lucian Boz, Ion Caramitru, Margaret Chatterjee, Mary Ellen-Chatwin,
Mihai Cimpoi, Silvia Chiţimia, Henri Claessen, Georges Condominas, Lean-Louis
Courriol, Robert Creeley, Petru Creţia, Marco Cugno, Nicolae Dabija, Rodny
Daniel, Nilima Das, Sisir Kumar Das, Mahendra Dave, Guenther Deicke, Francis
Dessart, Stanislaw Dobrowolski, P. Vidyasagar Dayal, Metoda Dodic-Fikfak, Mihai
Drăgan, Livia Drăghici, Jules Dufur, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Anton Dumitriu,
Monika Egde, Christian Eggebert, Didona Eminescu, Roland Erb, Jiri Felix, Galdi
Laszlo, Roy Mac Gregor-Hastie, Al Giuculescu, Allain Guillermou, Herbert
Golder, Klaus Heitmann, Helena Helva, Gerard Herberichs, Carmen Hendershott,
Anna Hohenwart, Peter Hook, Alexandra Hortopan, Kazimiera Illakowiczowna,
Philip Iseley, Judith Isroff, Ion Iuga, Vilenka Jakac-Bizjak, Rafik Vihati
Joshi, Elena M. Koenigsberg, Maria Kafkova, Iuri Kojevnikov, Henrik
Konarkovski, Omar Lara, Leonida Lari, Maria Teresa Leon, Catherine Lutard,
Keshav Malik, Muhamed Maghoub, Fidelis Masao, Liliana Mărgineanu, Pino Mariano,
Constantin Mateescu, Anna Mathai, Dumitru Matkovski, Charles Mercieca, Ion
Milos, Baldev Mirza, George Munteanu, Chie Nakane, Ion Negoiţescu, Wanda Ostap,
Ayappa Panikar, Sheila Pantry, Daniel Perdigao, Augustin Petre, Irina Petrescu,
Max Demeter Peyfuss, Jane Plaister, Franco Prendi, Carlos, Queiroz, Zorica
Rajkovic, Lisa Raphal, Peter Raster, Ruprecht Rohr, Marcel Roşculeţ, Mario
Ruffini, Angelo Sabbattini, A. M. Sadek, Zeus Salazar, Patricia Sarles, Monika
Segbert, Joachim Schuster, Vinod Seth, Satyavrat Shastri, Andrei Simic, Norman
Simms, William Snodgrass, Mihai Stan, Dumitru Stăniloae, Sygmunt Stobersky,
Sanda Stoleru, Sorin Stratilat, Arcadie Suceveanu, Eric Sunderland, Bathelemy
Taladoire, Akile Tezkan, Eugen Todoran, Fernando Tola, Mona Toscano-Pashke,
Urmila Rani Trikha, Kliment Tsacev, Mihai Ursachi, Bruno Uytersprot, Nelson
Vainer, Isabela Valmarin, Dimitrie Vatamaniuc, Romulus & Mihu Vulcănescu,
J.L. Vig, Brenda Walker, Xu Wende, Reinhold Werner, Rudolf Windish, Mario
Zamora
MEMBERS IN MEMORIAM
Anna
Ahmatova, Sergiu Al-George, Gheorghe Anghel, Tudor Arghezi, George Bacovia, Ion
Barbu, Lucian Blaga, Samson Bodnărescu, Alexandru Bogdan, N.N. Botez, Petre
Brânzeu, Victor Buescu, Anta Raluka Buzinschi, George Călinescu, I. L.
Caragiale, Iorgu Caragiale, Toma Chiricuţă, Pompiliu Constantinescu, Aron
Cotruş, Ion Creangă, Dimitrie Cuclin, Mihail Dragomirescu, Mircea Eliade,
Gheorghe Eminescu, Gheorghe Eminovici, Franyo Zoltan, Galgi Laszlo, Gala
Galaction, Mozes Gaster, Onisifor Ghibu, Petre Grimm, Ion Goraş, N.I. Herescu,
G. Ibrăileanu, Nicolae Iorga, Petru Iroaie, Josef Sandor, Ivan Krascko, Mite
Kremnitz, Franco Lombardi, E. Lovinescu, Titu Maiorescu, Alfred Margul-Sperber,
Veronica Micle, Matei Millo, Gheorghe Nedioglu, Constantin Noica, Ramiro Ortiz,
Sylvia Pankhurst, Vasile Pârvan, Perpessicius,
Ioana Em. Petrescu, Gheorghe Pituţ, Miron Pompiliu, Augustin Z. N. Pop,
Cornelui M. Popescu, Aron Pumnul, Salvatore Quasimodo, Ianis Ritsos, Mihail
Sadoveanu, George Bernard Shaw, Ioan Slavici, Nichita Stănescu, Carmen Sylva,
Carlo Tagliavini, Fani Tardini, Vasile Văduva, Tudor Vianu
CINE SEAMĂNĂ CU HAR -
RăspundețiȘtergereNU VA OSTENI-N ZADAR !
Cine iubește pe Hristos,
RăspundețiȘtergereîl iubeste neapărat și pe Eminescu!