George Anca: LA GIOIA - CANON ÎN TREI ACTE

de George ANCA

George Anca

LA GIOIA

CANON ÎN TREI ACTE

La Gioia – Doina – Frica de Orient

Lui Puși Dinulescu

LA GIOIA

(MEDEEA)

Tristă erai Medeea nu te-am recunoscut

Ne doare mai mult pe noi moartea copiilor uciși de mamă. Ne vine s-o ucidem împreună cu tatăl Iason

Medeea plutind deasupra casei cu leșurile copiilor într-un cer tras de doi șerpi înaripați.

Apusese soarele și cerul era roșu când Medeea spusese să credem în el – în cine? - în Dumnezeu – de ce? - nici nu știi ce bun e.

Oricare cuvinte ar fi fost o aluzie la mama. Aoleu, vin lupii, a zis Medeea în somn – am trezit-o – n-a vrut să meargă noaptea – n-am cum s-o găsesc dimineața devreme.

(Lui Puşi i-a murit fratele şi cu această tristă ocazie i s-a mărit spaţiul).

PUȘI: Aș vrea să fac o fundaţie, nu pe chirie, dublură la România, dar nu de stat, cu sponsori, facem un atelier de agăţătoare, pentru început, de femei mă ocup eu, de bărbaţi dv. în pădure, nimic subcortical, ar vrea ei bătrânii, ar fi simplu, n-ai cum să ai putere, nu-l mai bârfi pe Clinton. Ascultă, chinezule, sau ce eşti, indian, ne facem iluzii că occidentul e cult şi superior, noi încă suntem în creştere, vezi numai în timp, acum e tumult, piramidele aşa trebuie să fie, cultura s-a ascuns în pământ cum se ascundeau ţăranii în Bărăgan când veneau tătarii.

(Grup La Gioia)

RESTAURO: Napoli, Pasqua, Pompei, o oră și la teatru. Tutto e folta del mio gobbo.

OARECARE: Voleur ineffable mais palpable.

ALTUL: refuz şi viaţă, orice drept, dar nu precum te şi aştept, la crime mari mărunt actor, ori numai unul mă omor.

BEAT: Doamne, ce săraci suntem şi ce pu.e mari avem, nu vrem rusă să vorbim, vrem români curaţi să fim.

SAVANT: Când ai reuşit să ai un concept în tine, acesta nu mai moare.

BEAT: Mirşea Ieliade. Retevei de tei pe mirişte de mei. -

ALTUL: Toată vara ţuiculiţă, iarna nu ai căciuliţă. -

SAVANT: Pe stânga revoluţie, pe dreapta lut în cizmă. -

RESTAURO: Constructorul e cauza casei. O stradă în Bucureşti nu înseamnă nimic. -

OARECARE: Sergent major e ceva cult. -

ALTUL: Nu-ţi mai trece cataracta. -

OARECARE: Şi pe vremea ruşilor luptam pentru pace. -

GHEORGHE: Vin din America. -

BEAT: Ai aeru’, da’ n-ai mirosu’. -

ALTUL: Bă, Antoane, tu ai toane. -

GHEORGHE: My name is Gheorghe. -

RESTAURO: Hoţilor, comuniştilor, mi-aţi distrus şi viaţa de apoi. -

SAVANT: Pătratul bate rotundul. -

BEAT: Apa-şi aminteşte forma. -

OARECARE: Ai pus bucurie în toate, Cristoase. -

BEAT: Ce, bă, nu ţi-e foame? -

GARDIST: Băieţi, jos labele. Aici se citesc toţi psalmii, sau de câţi bani se vrea.

(ROMULUS)

O cauți pe Gioia și-i ceri un appuntamento -

il padre di Giasone mi ha detto di domandare a Lei in che condizioni a succombatto Giasone -

una din aceste două femei i-a făcut de lucru, -

dacă nu s-a sinucis, dacă nu l-au lichidat fie securitatea fie carabinierii -

il padre diGiasone e stato informato di tre persone che hanno datto tre variante sulla sua morte -

signora, il Aristocle tiene molto a Lei, perche Giasone ha avuto intenzione di sposare con Lei ma la situazione non e stata propice -

che cosa sa Lei in ligame con la morte di Giasone, perche ha avuto due congestioni cerebrale, ma il padre di Giasone non sa perche ha avuto la prima congestione cerebrale -

la seconda e la conseguenza di prima -

padre di Giasone e mio amico buono -

lavoriamo insieme di quarantanni il e adesso senatore per vita e vuole sapere la verita perche e disturbato e confuso di questi tre varianti de la sua morte -

1 morto nel suo cabinetto di lavoro (congestione cerebrale) 2 e stato impiccato nel suo ufficio 3 il mio amico non me l’ha detto - sapette -

qual’ impiccamento che opinione hai di sua moglia? -

vorbește cu Gioia -

1 îţi dai numele tău la telefon 2 tatăl ei era contra lui Iason 3 vezi că are doi copii - spune-i că eşti prieten cu mine

(PAOLO)

Paolo Carossini, da el era prieten cu Dragoş Vulcănescu. Ne vedem a zecea oară. Mihu s-a (gesticulează)... spânzurătoare, impiccatto. Nu-nţelege hanged, cine, el a ajutat, nu ştiu, carabinieri, aşa a auzit. Îi dau cele două copii din album. Dragoş l-a găsit. Nu mai e întreg. D-aia n-o fi venit aici cu urna. și prietenul lui poate n-a fost chiar Paolo şi nu spune dacă n-auzisem de bombă. Păi da, şi sinucis şi incinerat, dus din Firenze în București, în criptă cu tanti Magdalena.

(HORACE. )

Gruner Baum? - sempre diritto. În cealaltă parte a oraşului.

O iau la dreapta spre Cusanus - coincidentia oppositorum. Se vorbeşte mai mult austriacă, poate şi cu accent unguresc. Campanello soggiorno alpino. Sun o doamnă adormită. Sun, mă şterg pe preşul de Găeşti, străbat pe cel de Târgovişte şi aştept în picioare, cu bagajele jos.

Mai sună cineva o dată, de două de trei. A, nu deschide la oricine. Intră mai apoi tânărul din maşina scrisă „carabinieri”. Oarecum, mă ocoleşte. Că un documento. Scot paşaportul şi scrisoarea.

Scoboară patroana înfofolită, că-mi ia datele generale, dacă sunt pe listă. Dacă am prenotat cameră. tessera pentru scrisoare. Că e copie ca-n Ierusalim. De unde reiese că sunt profesor?

Nu e pe listă metasopranează adormita-nfofolita.

Carabinierul: hai cu mine cinci minute. - Poate să-şi lase bagajele? întreabă ea. Da.

Urc în jeep în spate, pe cale întoarsă. Recepţie. - Mal posto, mal tempo. Tutto apposto. - Poate celălalt din gară.

(CRIȘIU)

Tu să rămâi cu noi şi să ţii cu noi. Nimic să nu te ducă de aci. Maria spânzurată de-o grindă a casei. Împăraţii şi domnii îs răi căci îs oameni dar nici dumnezeu nu-i. dacă ai strânge în timpul vacanţei răşină de brad de prin pădure ai vinde-o uşor la Bucureşti şi ai câştiga ceva bănuţi.

Defuncţiunea prea timpurie a urmat astăzi la trei ore dimineaţa în Baia de Crişiu la anul vieţii sale 48 în urma unui morbu boalei de piept.

Lică Veslelică Râza Iosif au puşcat oblu în turnul bisericii din centru care s-a îmburdat mincinos împărat kap-khun Iank Abraham de religie romano catolică.

Se spune că pădurarii ăştia or căpătat bani, dar pe banii ăştia or cumpărat grâu şi or făcut pâine. Și când or tăiat pâinea în două, or găsit sânge la mijloc. Și atunci şi-au dat ei seama că or vândut sânge nevinovat. Se puseseră clopotele să-şi pronunţe bobotele.

FEMEIA MEDIUM: (cu vocea tatălui său, răstindu-se printre dinţi:) Nu-mi aprinde mie lumânări, aprindele lor. - Răspunsul că nu vrea tatăl să vorbească cu fiul. - Cum şi mie-mi spuseseră teosofii că pot vorbi cu mama decât dacă vrea ea.

Vlah după operaţia de cataractă se rătăcea prin oraş.

Este înţelesul că în Ceruri

este Spirit îngrijit de cel care se închină Luminii

şi care cere sănătate pentru sine şi pentru întreaga sa familie, este îngrijire după cum se roagă,

este înţelegerea pentru cele ce încerci

a face pe pământ prin artă şi pentru artă,

îndemn este de a avea înţelegere

pentru Iosif şi pentru Istrate

care rugăminte are de a i se căuta lucrările scrise

şi a se întocmi o expoziţie pentru a afla şi el neînţelept

că s-a ostenit a lucra pentru luminarea neamului

pe cât i-a stat în putinţă

Este încercare de îndemn în alegere a Căii liniştite

căci zările Luminii celei mari sunt înşelătoare

să îţi înţelegi limitele mergând

cu încercare de pipăire şi nu de mers impetuos

astfel vei ajunge la înţelegere de liniştire

a celui care are încercare de înţelegere de liniştire

Din partea ta înaintaşul din neamul tău de sânge

este îndemn de alegere de mire

pentru copila pe care o creşti cu iubire

Nu este înţelegere de mire din neam străin

ci din neam al pământului pe care vieţuieşti

Are îndemn de liniştire cea care

te însoţeşte în binele şi greul vieţii

Nu este necaz de hoţie şi tâlhărie

căci casa îţi este vegheată de Spiritul veghetor

cu înţelegere de cuminţenie a pământeanului

Iubire încearcă pentru cel care are nevoie

de înţelegere de la semen

este acesta bătrân

îşi duce viaţa austeră în rugăciune şi smerenie

adu-ţi aminte şi de el căci atunci când ai fost

în greu s-a rugat pentru tine şi la pământean

şi la Spiritul Cerurilor încercător în Bine

adu-ţi aminte de el în zi de sărbătoare a învierii

Celui care este Lumina lumii creştine

Te rogi pentru înlesnire de întocmire de rime

înlesnire va fi după cum vei înţelege ceea ce ţi se dă

prin sugestie de către Literatorul Spiritul Ceresc

cu înţelegere de ritm şi rimă

În cuvânt sugestia o vei primi cu uşurinţă

dacă mai întâi te vei încerca în a imagina

o carte mare cât puterea ta de cuprindere

cu ochii minţii ale cărei pagini deschise

sunt acoperite de versuri după ce vizualizezi

timp de câteva minute echivalentul timpului de rostire

a rugăciunii domneşti Tatăl nostru de 5 ori

spus pe îndelete vei vedea Lumina coborând

din paginile ei abia atunci te poţi aşeza la lucru

întru sonorizarea rimelor cu tâlcul înţeleptului

nu al celui care se joacă cu rima.

….

Domnule director spuneţi cumva

cuvinte din partea celui care

a fost pe acest pământ Micescu Istrate

A avut în viaţa sa a-şi încerca puterile pe tărâmul avocaturii

este îndemn pentru voi urmaşii noştri

să încercaţi a da vamă de recunoştinţă celor care

au făcut ca numele de român să fie cunoscut în lume

este încercare de a vă ajuta prin forţa spiritului

să vă reluaţi bunul renume pe care românul l-a avut în lume

nu întârziaţi şi nu tergiversaţi a vă osteni voi înşivă

pentru a face cunoscută în lume spiritualitatea românească

oriunde şi oricând veţi avea în curând

înţelegere de liniştire în tagma avocăţească

frământată şi agitată în acest moment

al vieţii noastre pământene

domnului director al acestui aşezământ de cultură

pe care am onoarea a-l binecuvânta

ca unul care l-am avut în posesie

îi doresc a face ca biblioteca pe care se va strădui să o facă

renumită în Bucureşti ca bibliotecă în primul rând

şi abia apoi ca sanctuar al spiritualităţii româneşti

să îl aibă ca îndrumător conducător mult timp

în slujba neamului pe care prin osteneala sa

încearcă a-l lumina astăzi 29 mai 1997 Bucureşti.

MIRCEA: Dragă doctore în dodii lipit de Brăila un topos de vrajă carasul cât chila şalăul de-o majă ole kalimera sfidez adversarii în apă cholera în văzduh ţânţarii port leacu în lotcă vaccin sublingval în amonte votkă palincă-n aval

i-am spus lui Liviu că totul e OK ferească-ne domnul de KO. pierderea modulului mai ca chinta fulului gaura modulului laptele fudulului rugina modulului hududoiul dulului crăparea modulului simpatia sulului ungerea modulului în onoarea nulului… de jalea modulului pe apa Cibinului vorba-eclziastului acolo şezum şi plânsem mai bine şezum ca să bem

doctore de ududoi contravizită pe joi cu un dorobanţ un ţoi.

Et quod tentabam scrivere versus erat et quod tentabam lingere hymenus erat.

Legionar la 13 ani, ţărănist la 14, comunist la 18, am pescuit toată vara

Arieşeni pe lângă leagănul Iancului dragă doctore fără arginţi c-un junghi migrând sub omoplaţi cu ochelarii sparţi-pisaţi cu cizmele uitate-acasă murat de ploi până la oasă mă voinicesc să prind lipanu’ la Loteria Sântimbreanu şi-n loz de fiecare dată atâta-i scris mai trage-odată cordial al dv MS PS nebunia-i şi mai mare săptămâna viitoare plec la mare salutare. Neptun a doua întâlnire a scriitorilor români din întreaga lume în brumar pe coasta mării ne lăsăm pradă mirării cu un pic de procedură de urgenţă gură-n gură caldă vară mai respiră mai inspiră mai conspiră nu numai literatură al dv cordial MS.

(ȘUT)

Trii ai şi jumatate nu văzusem femeie goală. Stam odată cu încă un soldat, ascunşi într-un şanţ, să ne adăpostim de nişte unităţi, cari nu ştiu nemţi erau, de-ai noştri, ruşi, şi o vinit pe stradă-ntr-o căruţă, în goană, doi soldaţi şi o femeie. În spatele lor, văzut-o calul ceva, speriatu-s-o din ceva, nu ştiu, dar calul dinspre om, mai nărvos, s-a aruncat cu capul înainte, în aninii de pe marginea drumului de lângă noi. Căruţa s-o rupt, cei doi soldaţi or fugit de noi. Nu ştiu ce - inima căruţei poate, sfâşiase şoldul femeii adânc, adânc, lăsând-o leşinată şi sângerând. Am sărit, i-om dat jos fusta, i-om rupt bretelele de la piept, am pansat-o şi apoi am fugit lăsând-o aşa.

Câte opt sute şi o mie de ţigări aveam la noi, dar cine fuma era împuşcat pe loc. Foc nu avea nimeni. Da’ tot aveam. Puneam un nasture de marmură, era pe o sfoară, şi-l învârteam ca pe o morişcă, lovindu-l de plachiul din vârful cismei. Dabi o scânteie, o scânteiuţă trebuia să sară, că într-o cutie plină cu scrum de cârpă se isca foc cât să-ţi aprinzi ţigara şi se stingea.

Am avut un câine puturos, dormea toată ziua. Am găsit odată un lup împuşcat. Am luat niţică untură şi am uns câinele sub coadă. Când s-a culcat şi a băgat nasul sub coadă a simţit mirosul şi a început să latre şi să alerge prin grădină. După ce s-a pierdut mirosul de lup s-a întors să se culce. Iar a sărit simţind duhoarea de sub coadă. Iar a lătrat. Se înrăise rău. După o săptămână a murit

(VAL)

Ziua minunată a venit… mai are un pic… și eu vă cânt să vă înveselesc… și voi vă jucați cu mine…

Ce notă-ți dai pe ziua asta? – zero. – de ce? – pentru degetul mamaiei. – mamaie, îți dă nota zero pentru degetul tău – mi-a trecut – ce notă-i dai? – 9, nota 1 la nedormire, 1o la a la votre, 10 la mâncare, 10 la trenuri, Cinci pâni, Fioravante, Și șapte – cine e șeful? – eu – zarul – am bătut fără triș.

Val: „Ziua minunată a venit… mai are un pic… și eu vă cânt să vă înveselesc… și voi vă jucați cu mine…” .

(REPETIȚIE LA GIOIA)

Regizorul european trăiește criza că este doar ca un asistent al producătorului și de aceea un regizor ca Andrei Koncialovshi - care fuge din Moscova și face un film aici (a luat "Oscar" cu "Liberiada" - film rulat și la noi) ]i trăiește cu Shirley McLane - vrea să se ducă înapoi. Ce frumos îmi spunea într-o zi - "regizorul e ca un taur"! Spiritul analitic e pierdut, acțiunea este vedeta! Cred că e ca în India - totul pe înțelesul publicului.

Stați, mă, că eu nu sunt mort.

sunt țigancă, dați-mi două palme.

Eu nu sunt o femeie, sunt o târfă. Nemaimaupassantian, Miss Rachel, ucigându-l pe marchizul Miss Fifi

Sunt tătar, Noico, și tot Teleormanul. Mai arzând moara lui Călifar.

Etnocentrismul românesc ar fi „preferat” etnocentrismului evreiesc în România, prin simpatia legionară a lui Eliade.

Eu sunt un om modest, dar s-o știe toată lumea (Eftimiu).

The man of resistence in all regards, he added. Romulus, eşti nume naţional şi mondial, eu ştiu. Îi spui, vine Ionescu, să plece Gică-n locul lui. Taxa, zece lei. Dau o sută. Adunarea generală-n toamnă. Facem o sută. Sunt şi subsecurişti, de ţi se dau veri. În numele ei, plătesc cu cinci luni în urmă. Îmi dai chitanţă. Să treacă de pe numele lui pe numele ei casa dă whiskey. E-al meu.

nu mi-e de nimeni altul

decât de tata Vivaldi

de anotimpuri musonice

să fi avut răbdare Eugenio

cu politicoasa Eugenia

tocmai s-a consumat Vivaldi

- Îmi pare rău că ai păscut corect herghelia, bătrâne. Nu mai lua seama la amenințări. Te ambiționezi și te așteaptă, văd, înălțarea.

- Pe cal.

- Cap! Cap! Strigă stâlpul.

alte cinci corone probabil nu le voi scrie nu din ne-

credinţă nici intenţia morţii nu mi-o recunosc în viaţă

le închipui în sufletele departe aproape mulţumit

că nu am scris până acum orice dar nu am scris

mi s-a părut că am vrut să scriu ceea ce n-a venit

şi s-au dus pe copcă mai mult expresii stopate

DOINA

Man is hoarder by instinct. He goes on hoarding and pilling up until the day of his death.

Guru Nanak once met a miserly millionaire at Lahore and gave him a needle and told him: "Please give this needle to me in the next life".

The milliomaire was in a terrible fix and he told the Holy Teacher - "Revered Sir! how can I carry the needle to the next life?"

The Guru then asked him: "Then where are you going to take your millions?" The miserly millionaire was ashamed of his hoarding instinct and gave away almost all his wealth in charity.

Se schimbă-n lume orele

ne programăm la O.R.L.

Că dacă mai zburăm o leghe

ne vom iubi într-o ureche

În Berceni e ora X

Aici sare de pe fix.

(Puși) - ce-ai, mă, ai băut rece? - nu, piesa nu prea se vede, e-n americană - un curriculum vitae în română - ok - să mergem cu vaporul până-n Alexandria și de acolo în Malta, tocmai, acolo pe plajă, iarna - eu nu intru în ordin – eu intru imediat – dă-mi tu bună ziua și să vezi ce te scuip.

TOI relatează asasinarea, neelucidată, a lui Kilani, fost ambasador indian în România, și a soției. Îl cunoscusem, de mult. Recita din Eminescu.

The Sunday Stateman. Today in Delhi : International Academy Eminescu - Release of book, Norul Vestitor - Romanian mandakranta version of Kalidasa’s Meghadoot; a programme on poetry.

Colours invented by Children, The International Academy Mihai Eminescu.

Circulară: The residents of the colony are also informed that Dr. G. Anca (D 5) has regular programme for the children. Those who are interested may please contact him. Scena se montează în teatrul francez - catedra de franceză și română.

Ascult String Quartet No 2 de Georges Enesco, programul de prânz. De la Examination Branch - să văd proof-urile, că vor să le trimită azi la presă -stai, nene, că eu am Enescu la radio, nu mă mișc până nu-l ascult - că mă ia cu taxiul - păi bine, tată, nu mă lași să ascult. Îi dădui papucii; deschid plicul confidențial - to Dr. Anca, lecturer in German (corectat, pe tăiate, mai jos).

Most immediate să-l întâlnesc pe Visi. (Pal:) "nu se părăsește ușor India". Fiind străin, n-o să te atingă niciun goonda. Cu indienii e altceva.

Vice-Chancellor's Secretariat. University of Delhi

Dr. G. Anca, Visiting Lecturer in Romanian, Depar-tment of M.E.I., may be requested to meet the Vice-Chancellor on Friday, the 16th December 1983, at 10.30 a.m., at his office, with whom VC wants to discuss letter he has received from the Head of the Departament of M.E.L.

Vezi? Îmi spuse polul aseară că maurul moscovit m-a făcut provocator.

Visi mi-arată scrisoarea confidențială a maurului. Că să scrie visi la iugisi să fie înlocuit românul teacher că face damage limbii române și rămânerea lui este incompatibilă și din cauza altor activități. - Visi, dacă am serviciu și la amba – Nu. - Ai publicat o poezie... - A, Doina de Eminescu, exact la o sută de ani. Uite revista, ați semnat chiar d-stră editorialul. Cum s-a tradus și publicat Bande Mataram în România, așa și Doina în India, acum. Credeți că d-stră conduceți universitatea? - Da. - Sau Casa de cultură rusească?

Dear Sir,

With reference to the discussion on the letter you have received from the head of Department of M.E.L., pondering over the political ill - usage of my work in that letter and the atmosphere of terror in M.E.L. Department, I inform you that I'll be leaving India on 8th January 1984.

I am, indeed, grateful to you, Sir, for your kind understanding of my devotion to my students in this university, since 1977, to India.

Visiu' mă cheamă la un ceai. - Cum, că doar n-oi fi plecând pentru scrisoarea aia. - Vai, se poate, am o choice, că, uite, îmi expiră, zic, contractul pe 2 ianuarie 84. - Așa, zice. Aia e. Am tălălăit toate problemurile și finally, că să ne mai vedem până plec. S-a comportat ca un amic, tot e ceva. Îi știa matrapazlâcurile maurului Maurya.

Ultima clasă a fost chiar de neuitat.Studenții erau cuceriți de poezii le lui Nichita Stănescu, mort în 13 decembrie. Deci nu măgăriile mă înfăinau, ci moartea acestui poet.

To Dear Anca, Season's Greetings and Best Wishes for a Happy New Year. Maurya, plus cartea de vizită să n-avem vorbe.

Mor soldații uitându-și de mândruță. De m-aș ține să nu mă duc la revelion. Ambii că să rămân, ce, nu mă gândesc la limba română? Păi zi și tu, ale trei focuri de revolver de-a-laltăieri s-au tras din camera studenților, ușă în ușă cu clasa mea, nu seamănă asta a repetiție? Bătrâna doamnă India l-a citit pe Durenmat.

Maurul nu-mi răspunde la bonjour. Clasa încuiată. Eram în curte, apoi o ocupaseră bulgarii. Îi dedei afară. Zilnic, deci, distracția.

Primii plic și invitații țepene, de participare și paper, la First International Conference on "Literature in Translation", New Delhi, March 15 -20, 1984. Clar, ăla o să-mi fie cântecul de lebădă în India.

Poștașul îmi aduse o carte de cântece franțuzești de la familia Murărașu din Paris. Vechea trupă (Amrita nu vorbește cu mine, da' veni) lucrăm din primitele cântece.

Pria, îți dai seama, trei luni. Ăla face rost de tanc. Auzi, "damage to Romanian language". Forgerii stas, dar de ce să te plictisești. Mai bine să-mi fie frig cu voi decât cald în Siberindia, unde eu dăunez exact limbii române. Mă urăște și pe mine cineva. Mă duc la concert cu Margaret deseară. I-a zis NN să nu umble singură cu mașina. Plus că ea urăște India, ceea ce nu e cazul meu.

Iar mâine, ședința față-n față, ce să-i zic muscalului. Nici alde visi n-o fi-nțelegând că sunt pleoștit altfel decât la onoare, cum am zis. Floare la ureche. Mi-e confirmată o vână ce chiar dacă se vrea tăiată, tu n-ai de ce să nu ți-o simți în propria mânușiță de ți-o sărut.

O, Nana enjoyed zăpada în Kashmir. Asta fuse și storia French, fille sans paraplue sous la neige. Arko, de 14 ani e singurul care nu vrea să crească. Dante se vrea de treizeci de ani. Bulbul de 20 Raghu de 70 (i-am interzis moartea).

(Radha) I hope all is well with you? Do not be unhappy, your father will come back soon. French classes are going on here. I heard that your poor father has to carry a harmonium. That is not possible. My father has gone in Rotterdam for six months. He shall be back soon.

(Mamata): Dear Nana Banana,

How are you & Jyani? I send you a card for Christmas I hope you got it. We are having our exams on March 28th. How is Maryuka? Do you like Romania? I miss you a lot. Now Holi is going to come. I am wishing that you can be here so that I can hit a baloon at you! Aunty Treeka is very nice. Radha is friend with me now. On Christmas Laura made a little Christmas tree it looked like this. We also sang carols but I could not sing properly because I had a cold. I had not colour this picture because I do not have colours. I will colour the next picture I send with many spoons of sugar to Jyani and best wishes to Aunty (if you want to colour the picture I will be verry hapy). With many many many many Bubblegums to you.

Mă ținu Mamata două-trei ore de vorbă - o, duru stomacul de dimineață și chiuli de la școală. Aduse o carte, "Swallaws and Amazons", c-a citit-o pe toată. Am chestionat-o ca la examen și mi-a povestit-o. Eu făcusem jocul cu "Apollon de Bellac", crezusem că mă liberează, mai văzuși. Într-un timp s-apucă să mânânce păstăi de mazăre verde. Găsește un vierme verde. Zice că iubește viermii că sunt frumoși. Și, vreo oră, or so, se întreține cu al ei Amazon Alticus: că și Nana va fi iubind, să zic, omizile, că doar ea, Nana, e foarte nice girl. Abia dacă are vagi rezerve față de cocroci. Vă ` simții participând la teatrul acestui talentat actor. Amrita apăruse pe la două, dar până la patru și-avea lecții, nu ține: chiar Mamata are de mers la tuition de hindi, nene - matematică vine încă după, ca problemă, ce să mai zicem noi de română.

Nu zici că Dante a scris următorul "The magic cube"? Once there lived a magician in France. He had all kinds of magical powers in a magic cube. His death was also in that cube. This magician wanted to learn French and so he kidnapped Uncle George.

We got angry with the magician because nobody was there to teach us French. So Arko and I went to fight with the magician who was on a hill. The magician saw us coming, through the cube. He made me invisible but Arko managed to reach to his house. He threw the cube down the hill. I stretched out my hand caught it. Then I made myself visible. Soon, I made uncle free. On the other side, a grim battle was going on and Arko was losing. I ordered the cube to make the magician a dead body. Suddenly! the magician was dead and with it went the cube.

So we returned home very cheerful about out victory.

Să-ți spun povestea pe care o facem în French. Se numește Laktakya.

A fost odată un rege și n-avea copii. Până la urmă, regina i-a născut unul. Dar primul-ministru a otrăvit pe rege și s-a f`cut el rege. Biata regină și-a luat copilul și s-a ascuns în junglă.

După ani, un tânăr vine la curtea regelui și-i cere de lucru, oricât de greu, pe o leafă de o sută de mii (un lakh) de takya (Rupii), și dacă nu face treaba, capul să i se taie. O.K. Laktakya i-a rămas numele.

Într-o noapte, se auzea ca un plâns în grădin. Regele trimite pe Laktakya să afle secretul. Alergă ăla, plânsul se depărtă, peste gard, în junglă.

Era o babă , că, - maică, în crengile alea e fiu-meu, spânzurat, pune-te capră să mă sui pe spatele tău să ajung să mi-l iau. Stă flăcăul, stă, se plictisește și se uită-n sus: baba era zmeoaică (ori căpcăună) și mânca mortul. O dă jos, îi taie nasul, îi ia și-o eșarfă neasemuită.

Se-ntoarse la palat și-i spune pățania regelui. Ăsta-i dă eșarfa fie-sii. Aia o dă pe rând la cele 60 de servitoare ale ei, să se dea mari. Pac, papagalul îi spune papagaliței - ce hal de prințesă, n-are o eșarfă pentru fiecare din însoțitoarele ei. Scandal, că prințesa înțelegea vorba papagalicească, mă-nțelegi. Nu mai mănăncă nimic. Vrea 60 de eșarfe. Regele trimite pe Laktakya să le aducă de unde-o ști, în șase luni.

Plecă sutașul nostru, merge, când întâlnește un om tânăr amărât, amărât, plângând, etc.: - Ce e? - O să mă mănânce un zmeu acuși, acuși. -Păi, fugi la ai tăi și scapi. - Tocmai că nu pot, altfel zmeul îi înghite pe toți, așa au făcut legământ, să se prezinte unul câte unul și i-a venit și lui rândul.

Cum vine zmeul, Laktakya îi și taie nasul - fuge ăla. Am uitat să-ți spun că regele, de când erau mâncați de zmeu, promisese, bineînțeles, jumătate de împărăție și pe fie-sa de nevastă celui care-i va salva țara de pacostea de zmeu.

Așa că se însoară Laktakya și nu mai poate de bine. Când își aduce aminte că are o treabă, iar timpul trecea, nu mai era mult din cele șase luni, termenul cu eșarfele.

Își ia ziua bună de la nevastă și pleacă după eșarfe, unde-or fi fost alea. Prin junglă, prin pustiu, mă rog. Când de de un turn fără uși, nimic, ba colo sus, o fereastră, iar în fereastră o fat` frumoasă. Se sperie fata - ce e cu el acolo, că ea e copila zmeoaicei și a zmeului care oameni mănâncă și acu-acu se-ntorc și-l fac praf. - El zice că nu-i e frică, iar ea-i dă drumul înăuntru, pe o ușă secretă, să mai stea de vorb. (Lungă poveste, o continui pe altă veveriță sau ce-o fi).

Pe fată Maya o chema. Vorbea mai mult dumneaei, era și cazul. Zmeoaica și zmeul, părinții ei, se certau, la cuțite. Căpcăuna zice că-și va da fata de nevasta numai și numai acelui curajos de om tânăr care a îndrăznit, auzi, să-i taie nasul. - Zmeul, c-o dă cui i-a tăiat lui, personal, nasul. Laktakya avea nasurile amândurora într-o traistă de-astea de prin India. Ce bucurie pe Maya, că le plăcea de el. Și-l face muscă să nu-l înfulece ai ei când vin, neștiind tărășenia. Ăia vin și ea le spune. Nu mai puteau de bucurie nenasoii. Le dă nasurile și ei i-o dau de nevastă, a doua, era voie, atunci, pe Maya. Maya, pasăminte, îl făcuse la loc, din muscă, om. Și problema eșarfelor e rezolvată - dintr-un strop de sânge al Mayei picat pe unda clară picau mii și sute de eșarfe neasemuite.

Își ia Laktakya și prima nevastă și se duc toți la palatul regelui la care el era în simbrie. Îl ustura punga și pe rege

de ce mare era simbria, o sută de mii de takya pentru Laktakya, și-ar fi cam preferat să-i taie scăfârlia, ceea ce nouă ne-ar zborși un pic pălria.

Laktakya îi oferă eșarfele și-și văd de treburile lor, că i-a închis gura, iar prințesa se dădea și mai prințesă cu eșarfele pentru fiecare din companioanele ei.

Bărbierul regelui, cu limba ascuțită, îl pune la cale să-i ia nevestele lui Laktakya. Cum, că-i era peste mână. Păi să-l trimit` să-l întrebe, în Rai, pe tatăl regelui, ce mai face. Și regele-i dă această poruncă lui Laktakya, să se ducă-n rai la taică-său.

Maya-și sfătuiește soțul să ceară ca rugul pe care va fi ars să fie din mult lemn verde, mult. Se ridică rugul din lemn verde. Laktakya se așază între verzi, dedesubt. Se dă foc rugului. Fum. Fum cu nemiluita de la focul de lemn verde. Și prin fum, Maya vine cu covorul verde și-l ia pe Laktakya acasă.

Regele scormone prin cenușă să se încredințeze că n-a mai rămas nimic din prietenul nostru. Când, a doua zi, la șapte dimineața, cum le fusese vorba, Laktakya și el, la raport. "Am fost la părintele Înălțimii-tale, e bine, îi pare bine că nu l-ai uitat și te-ai gândit la el că ce mai face, cum o duce el acolo în Rai". Cam astea i le spuse la început, până să se dumirească regele de unde mai venise și ăsta, apoi adăugă: "Majestate, părintele vostru vă (mai) roagă să-i faceți o favoare și anume, să mergeți să-l vedeți în persoană".

Ce s` mai zică regele, ordonă un rug imens, din lemn verde. Laktakya îi spusese (iar am uitat) să fie însoțit de bărbierul său (adică al regelui și al părintelui regelui). Și de vizir, mi se pare. Bărbierul nu-l bărbierise niciodată pe părintele regelui, dar ce mai era să zică? Se așezară toți trei pe rug. Fum mult. Cenușă, regele și-ai lui sfetnici. Acesta fusese prim-ministru care-și otrăvise regele adevărat. Iar Laktakya era copilul adevăratului rege, de-l crescuse maică-sa în junglă. Se duce și-o ia, o ia și pe Maya, și pe prima nevastă și se face el rege, de-o ia și pe prințesă. Cam neserios.

Cam asta e povestea lui Laktakya. Poate-o facem o pies pe French, cu Bulbul, Amrita, Mamata și Dante, cum mi-ai poruncit. Doar am lucrat toți la "Le Petit Prince".

III

FRICA DE ORIENT

Horace, Nansi

(Joi, 4.9.92) Este 2 a.m. Acum 5 minute m-a trezit tatăl lui Vinod)

TATĂL LUI VINOD: Telefonul, România.

NANSI: Mame, ne omoară iranienii, ăștia dau foc Bucureștiului, te-au amenințat cu moartea, nu te întâlni cu Molavi, c-ai vorbit și la Moscova, c-ai vrut să te culci cu ea, zice bărbatu-său, au scrisoarea, au și bilețelul, ei știu unde ești, eu nu-i cred pe ei, am vorbit cu Jan, a zis că protestează și vorbește la externe să protesteze și ei, salută-l pe Vinod. Eu i-am spus că nu e adevărat.

HORACE: Este 2 a.m. Acum 5 minute m-a trezit tatăl lui Vinod. Cât m-au pozat la Moscova iranienii toți, mă puteau curăța atunci pentru a fi semnat un articol despre Rushdie. Deci oricând se pot înființa, punându-l în pericol și pe Vinod. Din romanul Buddha probabil voi scoate referirile la Rushdie și la Islam. Pe Molavi am întâlnit-o tocmai aici, tot cu Vinod, niciodată singur cu ea, va fi torturată fără nicio pată. Mi-aș scurta șederea aici.

NANSI: De la 3 încerc la telefon, să mă scuze tatăl lui Vinod.

HORACE: Bine că am venit aici, n-am mai stat la Lodhi, să mă găsești tu, nu iranienii.

TATĂL LUI VINOD: (se deschide ușa): Yes.

Nansi

Excelența voastră, Domnule Ambasador,

În ziua de 2 septembrie 1992 am primit scrisoarea pe care o anexez, expediat de cetățeanul iranian H. Riahi din Teheran.

Cele afirmate în scrisoare sunt total neadevărate și sunt sigură că este o neînțelegere la mijloc. Cele trei bilete, despre care eu am avut cunoștință, sunt simple dovezi de politețe care au fost interpretate total greșit.

Întrucât soțul meu este plecat din București, v` aduc toate acestea la cuno]tință deoarece atât eu cât și fiica mea suntem speriate și ne vom adresa pentru protecție Ministerului Afacerilor Externe, Poliției, Serviciului Român de Informații, organismelor internaționale pentru drepturile omului și presei, în cazul în care nu puteți lămuri situația în care ne-am trezit amestecați fără voia noastră și nu ne puteți da asigurări ferme că nu ni se va întâmpla nimic. (3 sept. 1992)

Horace

Dear Mrs. Fereshte,

In the day of her birthanniversary, on 13th June 84, Nana, our daughter has recived your beautiful souvenir sent to her on 2nd April.

We thank you, indeed, wishing for your child and family all the best.

We thank also to Mrs. Amireh and congratulate her for the new child.

Dear Mrs. Molavi,

Many thanks for your kindess to Nana, our daughter. Best wishes for you and your daughter, for Mrs. Amireh and her children, for your families.

Ioan Andreescu - Pomi [nflori\i - Trees in blossom.

Dear Fereshete,

I wrote you, and letter came back. Try you, I'd like to hear of you.

1992 IFLA.

Riahi

A story accorded short letter - writing

The grief

My lady,

I happen to be H. Riahi, an Iranian. My love land has been devastated by hands of monster.

Fereshteh Molavi, my homeland and all that belong to me. I have to regrets for depressing you. I have to expose a secret that has burnt my soul and has destroyed my lovely family life. Of course, it must be said that I still love life and cherish my wife with deep respect, whilst being in the best of time.

But for this Dr. George Anca, you own husband who happens to be a specialist in a dead and forgotten tongue and who lacks common sense not forgetting a proper conscience. Conscience that is the real tongue of human beings. And who is in full command of exploiting languages in the manner used by hypocrits. About six to seven years ago when my wife invited to take part in a translation conference in Delhi (India) and was assisting a dinner party at the Lal Nehru University garden, she come to meet (this) Dr. Anca, and he invited Amireh Zamirry a friend of my wife, together with my own wife, Fereshteh Molavi, over to his house. And after read in out loud his own poems, Amireh Zamirry who happened to be pregnant at that time returned back to the hotel and your husband took my wife to see a special traditional dance. And then they had dinner and latter went for a walk and arranged to go and purchase literature books on the following days.

Dr. Anca who tried to beat the bush for a while, finally decided to go to bed with my wife. And started unravelling sordid tales about his solitary life and his wife together with his step-daughter, and confesse his desire for having wanted to marry my wife instead. And upon getting a rebuke from my wife calmly admired her chastity and congratulated me to be the lucky husband to have been so fortuntate as to have such a faithful wife. But only God knows best.

My wife who returned back to Iran accompanied with Amireh sent some gifts back to you and your daughter and Dr. Anca replied back in stationary that (on your) his wives letter head printed on it, an I shall sent you a copy of it.

But in 1992 IFLA Moscow conference last year, your husband come to know another Iranese lady named Fahimeh Ghanynezad who is another colleague of my wife. And what intriguing tales started there, we shan't go into... any way, finally he wrote a little note to my wife, which was brought by Mrs. Fahimeh Ghaneynezhad who gave it to my wife who in turn passed it on to me. I have dispatched that note with you husband handwriting on to you.

I have heard that he swears at communists in conferences, and starts being eccentric in such way that only people like herself would appreciate. But it makes me laugh.

"Communists are dead and children believe it. And if he refuses to believe he better go and ask from Chowchesko". For one to get paid by the government go and swear at those who for better or worse have put their faith in some ideals. Hermann Hess was right to say that: Human beings or wolves that go for other human beings. Friederich Nietzsche was right to say that charcoal burns and diamonds happen to be charcoal. What ever I have herewith written to you, I have told your representative and Ambassador in Tejeran and have handed in a written text so as to get them familiarized with the General Manager National Library of Education of their country (Bucharest). I here by declare that I shall only confront such abuse with "the next time fire" if over the need arises in Bucharest.

I merely see this Dr. Anca who apparently makes himself acknowledged as cultured and poetic man, as just a Casanova of a sort, who's after the young wives of others and fails to Charish his own wife in this world. I put out once more he hell that he created by his burning lies and taken created heaven on mother-earth and have taken up a wonderful life with our two children.

My wife has nothing to add for such trivial playboy. In any case for give me and bless my soul. Let me shake your hand in gratitude.

My shortest and most beautiful Iranian poem is This:

"Next time fire in the Bucharest"

With all respects

H. Riahi

August 29/1991

(H. Riahi / no. 54, 7 th abkooh, Mina Alley/ Niavaran ave. / Teheran / Iran).

Nilima, Horace, Margaret

(Shalimar. )

NILIMA: Apka kya nam hai?

HORACE: Mera nam George hai.

NILIMA: I didn't recognize you (had curles, and now not, a grey), Margaret will be so glad. Divorced this year. One year in London, (he) cerebral hemorrhage - he has ill brain, remarried, he said he knew her in two months.

MARGARET: 20 years. Neetu wants to act (apăruse).

HORACE: Margaret, studenții mei te-au citit ultima ta carte, "Gandhi and his Jew Friend".

MARGARET: Conduc Simla Institute for Advanced Studies. Guvernul îmi insinuează că de ce am adus așa mulți străini. Am mai scos o carte de poezie.

NILIMA: Și Surjit. A scris una și Neetu, o să apară.

MARGARET: Fata e atrasă de cealaltă femeie.

NILIMA: Margaret a fost invitată la Bologna să vorbească despre Gita.

MARGARET: Gita doesn't turn me on.

NILIMA: A zis că vrea să vorbească despre Risorgimento, influența în India, Mazzini. Ea predă la Oxford.

MARGARET: Spune-mi ce valori sunt în est, 1,2,3, libertate nu e, fraternitate nu e …

HORACE: Grecia... Margaret you are the greatest of the East.

MARGARET: Yoga, numai un argument pentru lene.

NILIMA: You missed an appointment once.

HORACE: Toată problema a fost că la ora aia n-am înțeles cuvântul noon. Cât că-l rimasem premonitoriu monsoon.

NILIMA: Orice bărbat, femeie cu un club intim al amantelor, amanților. HORACE: Spre 50 o iei razna, mie mi-a trecut.

Horace

Trăia și ucidea Khomeini - mi-era teamă pentru oricine cunoșteam și își mărturisea temerea de a fi ridicat, fără întoarcere, de acasă. În astfel de cazuri thanatos-ul exclude erosul. Voi reciti India Interlude ca să văd dacă tocmai pe tensiunea asta, apare numele ei, Fereshte - îndeosebi pentru omonimia posibilă în românește. Oricum, mai tot e dat peste cap.

Cum o să las femeile acasă, însă. Măcar și biblioteca, de n-ar intra în ținta bezmetică a amenințării. Pentru gazete aș vorbi din Calcutta - dar la Abu Dhabi (nu cobor din avion - ei și?), la Kuweit, la București?

Și dacă soțul Molavi nu a făcut decât să se distreze, cu amenințarea cu moartea, să-și facă nume, iar mie nedorit, crispant chiar. Ca să nu mă mai îngrozesc pentru Nansi (la telefon) și Nana. De s-ar potoli și Vinod cu Islamul. Bastoane afară bat caldarâmul indienește. Păianjen pe inimă. Nansi vorbea în vitează de ce era în sufletul ei, și o frică și o iubire. Or căuta de bombe avioanele, de iranieni, dacă plec, neanunțat, mai devreme (“ăștia știu tot", zicea Nansi), să zicem că nu s-ar afla (eu mă pierd, ei mă găsesc). Cui i-aș spune, indieni sau români, de nu mi-ar râde în nas (măcar de-ar fi ca ei). Dacă o pățesc însă, Pentland publică "Buddha" și fetele mele nu o să facă foamea.

Cum nu e, totuși, nici o flatare să fii amenințat, din senin, cu moartea, cum era mai bine băgat în seamă, cum poți deveni distracție de ziar pentru o clipă (aș vrea să văd peste un an cum ne amintim de toate astea). Nici nu-mi prea vine să spun că nu-mi pasă, nu e vorba de mine - și cei de-aici și cei de-acasă la ce s-ar simți ciumați, cine știe.

O să-i spun însărcinatului cu afaceri: soția mi-a telefonat astă-noapte, la două, din București, mi-a spus ceva în legătură cu care vă rog să mă primiți imediat, am auzit că nu se intră obișnuit, cum să fac, nu merg la Taj Int. - tocmai pentru motivul ce vi-l voi prezenta. Ori nu legătura, ori nu însărcinatul, ori se scuză pe necrezute și atunci îi spun despre ce e vorba, pe românește, dacă nu se află și așa.

Când am întâlnit-o la Molavi, la conferința "Literatura în traducere", februarie 1984, eram tot sub amenințare, cam pozam că tot cu moartea, pentru a fi publicat "Doina" - nu ieșeam din casă, îmi cerusem la vice-cancelar demisia, nu mi se aprobase, maurul de azi, pe-atunci șef, presa nu numai psihologic. Până când chiar am plecat, în 12 aprilie, (împlineam 40 de ani) - trăisem un semestru de (auto)terorizare. - tot în jurnalele de atunci voi căuta.

Când îi explicam lui Radu de ce plecam de la Lodhi la Vinod, argumentasem că e o chestiune de viață și de moarte - ca să vezi. M-aș mai putea duce la secțiune - Lucille va persifla chiar sugestia vreunei rezoluții - iar președintele nu mă cunoaște, nu m-ar crede - deci tot prin ea, că sunt membru votant în standing committee - asta ar fi mâine, de consultat și amba.

Deci nu concediul de o lună mă va apăra, dacă de opt ani, după câți am și revenit în India, pretextul: exact ce se cere în conferințe, schimbarea de cuvinte - cuviințe, mai ales sub dubla teroare Khomeini – Ceaușescu.

O fi de laudă domnul Molavi că apără o închipuită, cât de nestrăvezie tentativă seducătoare asupra doamnei Molavi, dar a amenința un delegat cu moartea pentru a-i fi răspuns la întrebarea dumneaei (nu eu am abordat-o) unde se află o librărie în New Delhi, de unde vrea să cumpere, pentru domnul Molavi, poet, "The Seagull Livingstone", a-i teroriza astfel familia, în București, delegatul aflându-se din nou în New Delhi. Ce rău îmi faci, domnule Molavi, chiar dacă nu mă omori, dacă ți-aș scrie, mă tem că mi-ai pretinde că am atentat și la pudoarea d-tale (să fii politicos în fața puștii teroriste).

Eu sunt în Academia Eminescu și Societatea Hafiz (convenită de Vinod cu iranienii): la Moscova, femeia pe care am întrebat-o de d-na Molavi dacă a venit, nimic mai mult, mi-a și oferit, cu martore, un volum de Hafiz și mi-au citit public versete. N-aș publica jurnalul numai pentru a nu expune aceste femei (cine s-ar fi așteptat la Iran, făcea Margaret alaltăieri).

Dacă mi se zice de la amba, ia-ți lucrurile și vino, am voie să spun nu? Și prin câte-oi mai trece câtă viață-oi mai avea. Nansi nu m-a sunat să scriu și eu o nuvelă pe temă dacă aș fi amenințat cu moartea de iranieni. Mai bine să nu-i pese nimănui orice se întâmplă.

Nici timpul nu mai vindecă. Lepra? Glumeam că dacă-i trebuie 15 ani de incubație (opt numai de la ultima șansă, exact 15 de la intrarea în India)...

Vinod, Anil, Horațiu

VINOD: Numai Rushdie e apărat. Nu de Anglia, nu de România.

ANIL: Ce domeniu ai, că ai o cunoaștere fantastică.

HORAȚIU: Roma, Baudelaire, India, Eminescu. Admir picturile tagoriene ale lui Vinod.

ANIL: Eu am condus rotarienii. Sunt și mason.

HORACE: În Chandigarh?

ANIL: What did you expect? Napoli? This is India!

HORAȚIU: Bine că nu Teheran - Delhi – București. Ce caz o să facă Lucille mâine c-am lipsit standing committe, or trece și-n minută.

VINOD: Ai mei voiau să taie mangotierul de doi ani neroditor. Nu i-am lăsat. Un fruct sub pom a apărut, îmi pare o mireasă.

HORACE: Ca frumusețea baudelaire-iană.

ANIL: Un dolce tango pomul fără mango.

HORACE: Dar ce de frumuseți în dolii risipite prin Taj.

ANIL: Ce disperată o fi fost Mary să se mărite cu un indian, dar ce disperat o fi fost el.

VINOD: Atașatul cultural francez s-a pozat cu d-na Molavi și cu mine.

HORACE: E frumoasă, ar comenta simplu Nansi. Lucille, la secțiune, zice: George has the floor. Dar cu coada ochiului, în spate, văd intrând o iraniancă jumătate în negru, jumătate în alb. Crud Orient.

VINOD: Pe-aici, la câteva străzi, fu asasinat Kilnani.

Amita

Mi-a părut foarte bine că ai avut grijă de prietenul nostru Sergiu Al - George la New Delhi. Am apucat și eu să vorbesc cu el la telefon. Era plin de bucurie. Mi-a povestit ce bine s-a simțit la tine acasă, cum ai organizat conferința la universitate și multe altele.

Îmi făceam procese de conștiință pentru că nu i-am scris. Mă hotărâsem să-ți scriu cât de repede se poate. Dar s-a întâmplat ceva (știi la ce mă refer) foarte neprevăzut și mai repede. Adică întâmplarea aceea mi-a luat-o înainte. Și atunci îmi făceam probleme - cum să-ți scriu?

Acum au apărut articole în "România literară" despre Sergiu și cred că ai aflat. Totuși, nu este exclusă posibilitatea că ziarele încă nu ți-au ajuns, deei veștile rele ajung prea repede. Dacă chiar, prin absurd, încă nu știi - am să îndeplinesc această sarcină grea de a-ți spune că Sergiu a făcut un stop cardiac pe data de 10 noiembrie. Într-o vineri s-a întors din India și în vinerea următoare a avut loc înmormântarea sa.

Ei, îți vine să crezi o asemenea absurditate? Mie, nu. Eu tot cred că nu s-a întors din India. Am găsit articolul tău pe care mi l-ai trimis cu delicatețe și pentru care îți mulțumesc. De asemenea, am văzut și cursul tău de română.

Sergiu a fost foarte încântat de studenții tăi. Mai ales, l-a impresionat în mod deosebit traducerea sanscrită a "Luceafărului", realizată de o studentă a ta. Am înțeles că voiai să-i trimiți textul tradus, precum și imprimarea recitării de d-na respectivă a poeziei românești. Am fost și sunt interesată să citesc, să ascult aceste lucruri. Te rog să trimiți caseta și traducerea ori doamnei Dorina Al - George (str. Bradului 22 A) ori mie. Chiar fără să cunosc traducerea, o felicit pe doamna (nu-i știu numele) și te felicit pe tine, pe guru.

Manju:

Apus, a poem written by George Bacovia a great symbolistic poetry writer.

Apus

Cum sufletu-nchis

Nimic nu vrea,

Cad frunze-n amurg,

Draga mea!

Surayast

Jab atma ka milan

Bina kisi chah ke hota hai,

Jhadeh laghti hai tab pattiyan,

Priye.

Horace

Când am auzit vocea lui Nansi, cum puteam să mă aștept la ceva bun? Interpretarea cu datul foc Bucureștilor i-o fi aparținând foarte mult. Noaptea se duce, nici eu nu știu de-o fi fost mai mult decât un telefon despre o scrisoare de la nevastă care nu crede cele scrise, dar se sperie că aș fi eu, noi, amenințați cu moartea de un necunoscut.

De ce nu mi-oi fi făcând bagajul, să fie. Oarecare nesiguranță în obsesivele, înainte, acum diminuate, obligații obișnuite. Aud pe Ciofu spunându-mi să fiu atent la ce citise el în Eliade de sichiți și de femeile lor. De ce să se mai fi întors Eliade în India? Cât că Molavi nu seamănă cu afacerea Maytreyi. Cum numai pe Nansi pot conta în lumea asta, ține ea piept aducțiunilor mele sinucigaș-călătoare.

Horace, Esha

HORACE: Buddha nu este așa vesel, Esha. Atunci Krishna - cu el am fost tânăr în India.

ESHA: Fiece lespede din Taj Mahal are scris Om pe dos.

George Anca

vineri, 24 august 2018

LA GIOIA - CANON ÎN TREI ACTE

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Arhivă blog