George Anca: ANTROPOLOGI PE MARELE ZID

de George ANCA

George Anca

ANTROPOLOGI PE MARELE ZID

Orientopoetica

în 3 acte

Lu Cian - Spătarul – Palat și Zid

PERSONAE

Spata (Spătarul Milescu)

Lao Tze

Confucius

Wu Cheng’en

Iezuitul (Ferdinand Verbiest)

Lu Cian (Lucian Blaga)

Za Lo (delegat de pe Zalomit)

E Ric (Eric Sunderland)

Ha Ri (Ion Desiderius Sârbu)

Inchizitor (Pavel Apostol)

Antropologi (din 40 de țări)

Mottouri:

Lao Tze: Cuvintele sincere nu sunt totdeauna elegante, cuvintele elegante nu sunt totdeauna sincere.

Confucius:: Există trei metode de a deveni înțelept: Meditația - cea mai nobilă. Imitația - cea mai simplă. Experiența - cea mai amară

Wu Cheng’en: Sun Wukong și Xuanzang ating starea de Buddha, Sha Wujing devine un Arhat, calul dragon se face un Naga

Nicolae Milescu: descrierea așezării, a naturii, a întinderii împărăției chineze, în afara zidului cât și înăuntrul lui...

Mhai Eminescu: „Vestitul La-o-tse, filozoful chinez, în carte a intitulată Tao-te-king (Cărarea pr virtute), era un aprig protecționist. El nu voia nici import nici export și, dac-ar fi putut aranja poporul – cel chinezesc, se-nțelege – dupe statul său ideal, nicicând un fir de grâu chinezesc n-ar fi ieșit din Împărăția Mijlocului, nicicând botină engleză n-ar fi pătruns în regiunile Fiului Soarelui.”

Lucian Blaga: "Orice aforism al său (Lao Tze), oricât de potențial ca articulație și înfățișare, cuprinde de fapt o trăire a sensului cosmic. Aforismul nu e de aceea capricios, arbitrar, făcut să uimească cu orice preț."

Adrian Maniu:

Cândva, un logofăt de prin meleagul nostru,

pribeag, biet moldovan surghiunit

A drumeţit răzbătând depărtarea

până la capătul zării depărtatului răsărit.

Împăraţii găzduindu-mi-l acolo

îl dăruiră cu multe comori mult prea minunate

Dintre care mai de preţ în nesfârşire

decât laolaltă mândre comorile toate

Fost-a cartea lui, în care însemnat-a cele

câte în călătoritul chitai a învăţat.

Abstract

Un congres mondial de antropologie este găzduit de Hotelul Olimpic din Beijing, timp de o săptămână, și cu ieșire la Marele Zid. Peste trepidantele comunicări se așterne o dramatizare în versuri, anume o orientopoetică, punând în vedetă spirite precum Lao Tze - Blaga, Confucius - Milescu, insinuând și un poem-zid poate psiho-conflictual.

LU CIAN

Antropologi tradiționaliști

a b c d

Herodot le-o fi zis indieni şi la chinezi

şi după ei tracii cu dacii

cu Eminescu Blaga şi Lao-tzâ

aaa

cu Brâncuşi Călinescu Confucius

poate vreau să fiu gata

nu mă mai despart

de înfrigurata

infinitatea respectului

de sine până la

autodistrugere

cei mai mulţi vrem să

fim îngropaţi în propria

comunitate când vine moartea

noi tradiţionaliştii avem soluţia

să reconstruim în oraş ce era la ţară

ccc

se întâmplă în Brazilia

femeile în gaucho

o nostalgie a vieţii la ţară

Sartre decadent ideas

venite în Brazilia

profesore foloseşti prea mult praf de puşcă

ţi-am spus să nu mă împuşti în faţă

neprosternându-mă spătare

abia azi a ta admirare

în ce limbă în ce amintire

sugerată şi de vremuire

o săptămână dar spătarul

trei luni mai repezi

trei ani pe drum

laotzieni Eminescu Blaga

confucieni Spătaru Călinescu

Li-Tai-Pe taiwanian

voi vă suportaţi centrul

eu nici periferia

pisez timpul în

hotelul olimpic din Beijing

Lu Cian, Ha RI, Inchizitor

Lu Cian: Acum povestește, Ha Ri, tot, tot, tot...

Ha Ri: „Fiindcă mă apărasem de bătaia cu cravașa unui plutonier (pe nume Pisică), «pentru
lovirea superiorului în timp de război», mi s-au întocmit acte spre a fi
judecat și împușcat. Și aș fi fost împușcat dacă nu aș fi reușit să o sun
pe frumoasa mea colegă Măriuca Țenghea-Enescu. I-am explicat în ce
pericol sunt și am rugat-o să anunțe imediat pe Blaga și pe rectorul
Hațeganu... I-a anunțat. Blaga era în relații excelente cu Comandantul
Pieței din Sibiu, un colonel pe nume Paul Constant . Acesta a făcut
pierdut dosarul meu de la Procuratura Militară. Plutonierul Pisică a
trebuit să îmi dea drumul din carceră, nu înainte, totuși, de a-mi aplica
cele 25 de «trăgători» la fund, conform regulamentului. Era prima bătaie ce
o primeam. Dar nu și ultima...“.
(1944) „Frontul era în mișcare, norocul meu era că știam bine rusește, altfel nu
aș fi scăpat să fiu prins și împușcat. Dar Blaga mă rugase, nu puteam să îl
refuz. Ca într-un roman de detectivi, la Lugoj, am reușit să dau de urma
unui administrator (cam hoț) al casei Blaga, din Vatra Dornei. Bătându-l un
pic, l-am convins să-mi arate unde a ascuns cele cinci lăzi mari în care
era tot ce putuse salva, la refugiu, familia Blaga. Am reușit să duc lăzile
la gară și, călătorind zece zile, fără bani, fără hrană rece, am adus cu
bine lăzile la Sibiu. Între timp, hainele mele civile fuseseră furate de la
cămin.“
(Blaga îl răsplătește pe I.D. Sîrbu cu 40.000 de lei).

(1945) (I.D. Sîrbu este licențiat magna cum laudae în Filosofia
Culturii, cu teza De la arhetipurile lui C.G. Jung, la categoriile abisale
ale lui Lucian Blaga.)

Lu Cian: Gary, uite, dacă înveți nemțește bine, să poți citi fără dicționar filosofie, noi te trecem
la examene!

(Ha Ri:) „Citeam 18 ore pe zi. Într-o cameră
izolată, pe care mi-a găsit-o tata, lângă cimitirul din Petrila. Doar
duminicile mergeam la masă, acasă, la mama, în rest mi se aducea mâncarea
cu sufertașul. În această cameră am învățat ce înseamnă Sitzfleischul
pentru un cărturar, ce înseamnă să nu-ți fie frică nici de imensitatea
fluviului și nici de înălțimea muntelui“
Hary:( În 1946, Universitatea „Regele Ferdinand“ revine la Cluj, odată cu ea și
I.D. Sîrbu. ): „aerul era compus din oxigen, azot și frică, apa era alcătuită din hidrogen, oxigen și frică.”
Lu Cian: Te-am chemat ca să afli de ce sunt aici. Bolnav de
uremie. Nu am uremie, dar mi s-a propus, de sus de tot, să accept să fiu
președintele unui nou partid politic: PNP (Partidul Național Popular). Eu
toată viața am refuzat să fac politică. Știu ce pot, știu ce nu pot.
L-am refuzat pe Carol II, părăsind diplomația. Am refuzat legionarii, am
refuzat și pe Antonescu. Cum să accept acum să mă mut din Catedrala
sistemului meu ca să ajung să semnez afișe electorale într-un cort militar
rusesc... Am refuzat! Dar sunt foarte amenințat, mi-e frică, mi-e frică să
nu fiu ucis“.

Inchizitor: «Dumneata, tovarășe Sîrbu, vei scrie un articol contra lui
Lucian Blaga. Un articol tare, dărâmător...»

Ha Ri (încercând să scape prin tangentă.) «Pot să scriu nu unul, ci o sută de articole despre sistemul lui Blaga. Pot chiar să-i critic anumite poziții, dar…» Iar el mi-a replicat:
Inchizitor: «Nu ne interesează acum sistemul lui filosofic. Noi îți cerem un articol
prin care să-l demaști, să-l compromiți ca om, ca bărbat, ca cetățean…»
Ha Ri:«Cum?»

Inchizitor:«De pildă, poți să afirmi că face baie gol, împreună cu fiica sa nubilă…»

Ha Ri :«Cum să fac așa ceva? Blaga mă iubește, Blaga m-a ajutat, îi datorez enorm…»

Inchizitor: (Îmi sări în ajutor): «Te înțeleg. Dacă nu vrei să scrii despre Blaga, nu ai decât să scrii despre Liviu Rusu. Și el are fete».
Ha Ri: «Refuz! Refuz categoric!»

Inchizitor:«Atitudinea dumitale, tovarășe Sîrbu, nu este marxistă!» (strigă
bietul inchizitor.)

Ha Ri: «Poate că nu este marxistă, (am strigat și eu), dar este
în orice caz morală!»

Ha Ri: (Blaga) „Mergea cu capul în pământ, cu mâinile la spate, ca un
înțelept oriental. Când avea, ronțăia boabe de cafea prăjită (acesta a fost
singurul «viciu» pe care i l-am descoperit). Pe parcursul acestui drum,
prin centrul Clujului, eu îi număram poeții tineri, universitarii tineri,
criticii tineri (și mai vârstnici), care, văzându-l de departe, treceau
discret pe celălalt trotuar. [Din frică, din jenă, din minus respect – nu
are importanță. Blaga zâmbea amar, dar vesel. «Toți acești începători, îmi
spunea, când se vor coace, vor simți nevoia să se laude că mi-au fost
contemporani.» «Nu cred, îi răspundeam, există pete de conștiință ce nu se
pot șterge!» «Ba da, află de la mine că orice rahat, după ce se usucă, are
dreptul să își scrie neapărat memoriile sale de trandafir»

(Pe 28 decembrie 1949, la avizierul Facultății de Filosofie a apărut o notă că următorii sunt destituiți din posturile lor: Lucian Blaga, D.D. Roșca, Liviu Rusu și asistentul acestuia, Ion D. Sîrbu. )

Lu Cian: „... se poate emite ipoteza că în viaţa psihică-spirituală a fiecărui individ uman arhetipurile şi factorii stilistici sunt efectiv prezenţi ca nişte „puteri”. Cînd între aceste puteri se declară un dezechilibru, în sensul că, prin energia inerentă lor, factorii stilistici nu mai sînt în stare să domine arhetipurile, este dată pos ibilitatea eşuării individului în psihopatie. ”

Antropologi laotseni

e f g h, Za Lo, Eric, Zhuang Kongshao

citesc a treia oră

nestrivirea ce ajută

Blaga ce-l port şi eu

manifest ahimsa-tao

nu-mi ajunseră maeştrii

am adus teoria tentaţiilor

a lui Mircea Vulcănescu

o regină cu multe capete

nu ştiu dacă aş iubi-o că e regină

Za Lo:

una nu ştie decât chineză

în această limbă îmi fură

traduse şi mie trei texte

vrea să cunoască mari savanţi

din Europa şi na că eu primul

pe ce citea ea în ideograme

gata nici întrebare nici răspuns

aveţi aici datele

publicaţiile atât

şi mic mă face ţara mea mică

eu mic ea mare acolo

de aici ea mică eu nimică

E Ric:

aici o fi lucrând şi interdicţia

Za Lo:

sindromul Cernăuţi să trăiască

dar pe ce vână luasem

poemul prim al lui Blaga

cât despre voi vorbitorii şi şefii

numai dintr-o parte şi încă una

nonagenarul Gold şi Soho

scăpai de partea stângă

stricam Blaga pe ăştia

ce struguri că nu-i ajunsei

E Ric:

viitorul umanităţii oraş

to live better longer more comffortable

Za Lo:

cred că-l vor traduce pe

Blaga de nu l-or pune

pe numele meu

ne prins

E Ric:

Ia un cd Bach

mă opreşte şi Tomoko

îmi dă invoice la party

Za Lo:

sună telefonul

de la institut te căutam

cineva a citit poemul

avea cartea congresului versiunea

chineză şi suferea de admiraţie

prietenul lui pe acolo

căutându-i că mă recunosc ei

păşisem biodansatorii

un decan cu plete chineze

mă opreşte şi-mi arată pe doamna sa

cu gesturi s-o dansez

fineţe de tango paşi în plus

pluş exact o şi bobim

dansul se deşurubează

noroc că se sfârşi

prinsesem gustul i-am pupat mâna

sigur va povesti ceva

Zhuang Kongshao:

pun studenţii

să traducă poemul lui Blaga

poem antropologic în China

Za Lo:

nu găsesc medicamente lui taică-meu

poate de vin dumnealor

şi cu girofar să deparalizăm

Eric:

acuma şi eu Eric bătut de peste

tot pe colonialismul englez rar

pe imperialismul chinocultural

Za Lo:

te-am recitat Blaga de strigau

chinezii vai acum văd

vorbeau de Luceafărul lui Eminescu

de-or fi zis că tot eu sunt

poate nu e hyperion

la ce m-aş fi retras din tao

aşa că mâine tot pe marele zid

tot în poem în povârnirea înapoi

n-oi fi putut fără China ori ea fără mine

SPĂTARUL

Dao Oom

Fiinţa este şi nu este, n-a fost şi este, nu este şi va fi. Rămân în locul de unde nu pot pleca. Vană deplasare, plin lin, umor. Bananier în meditaţie, frunze întinse, mai întinse. Generează înăuntrul fiinţei neantul formei sale de răsărire fără rădăcină şi înflorire fără tulpină. Fiinţa zeului întru zeiţă face semn.

Ea este aici, respiră lumină, este lumină, are lumina în faţă, aproape, un soare. Lumină aproape, aici, în sine şi pretutindeni, mai departe decât a mers vreodată, până într-a doua lumină, alta. Din nou. Respiră lumină, este lumină, împrejur la nesfârşit lumină, totul e lumină. Ea este deodată întunecoasă. Totul în jur lumină. Respiră. Se vede în padma, întuneric. Totul întuneric în jur, se luminează. Respiră.

Respiri (ca ieri) lumină (respiri ieri), ai în faţă soarele, eşti în lotus, eşti lumină dinaintea altei lumini. Este întuneric în juru-ţi cât lumina tuturor sorilor şi cât altă lumină. Respiră, eşti înconjurată de o lumină mare, eşti respiraţia tuturor copiilor. Sunt în lumină, respir, lotus, lunec, apă, aer, padma, respir, rod, mă ridic, lunec. Lumină. Ochi drept. Ochi stâng. Ooomm.

E cald. Mi-e sete. Merg către apa ţâşnind. N-o găsesc. Privesc iar într-acolo. Îmi torn fiinţa privirii, cad în fântână, se rup izvoarele, mă scufund până în fundul pământului. Sorbirea în adâncul absolut lansase aripi părăsite în crânguri, cu care nici pasăre nici înger nu zburară. Pe cer se zărea un munte, când alb, când albastru. Miri străluciră. Nuntă să fi fost? Mama ar şti să reînvie toate nunţile, numai pe a ei nu.

Străinul nu te înţelege, te face să te simţi străin. Te priveşte de sus, te tentează gândirea lui. Încetezi dedublarea într-o decadenţă schimbată pe contemplarea mirilor din izvoare. Pierderea mi-o măsor în cântec de temelie irosită, funia clopotului, pielea morţilor, flăcările comorilor. Naiba o fi violând mormintele să se nască oameni nebuni.

Recită tirada, rogu-te, cum ţi-am rostit-o eu, uşor curgător; ci dacă o răcneşti, aşa cum fac mulţi dintre actorii ăştia, mai bine îl pun pe crainicul oraşului să-mi recite versurile... Nu fi nici prea moale, ci lasă-te călăuzit de bunul simţ pe care-l ai: potriveşte-ţi gestul după cuvânt, cuvântul după gest... Iar cei ce fac pe paiaţele, să nu spună un cuvânt mai mult peste ce este scris; căci sunt unii care se apucă să râdă, ca să facă o liotă de spectatori nerozi să râdă şi ei, deşi tocmai atunci se joacă o scenă importantă la care lumea ar trebui să ia aminte: asta-i o ticăloşie şi dovedeşte o ambiţie vrednică de milă la neisprăvitul care se dedă ei...

Za Lo

Za Lo:

pe zid în vest în est

în templul lui Lu Zu

voi poematiza pe spătar

ca pe o neschimbătoare vedere

o săptămână la congresul

antropologic din Beijing

m-am gândit la voi în crăpătura

uşilor templului Lu Zu

Antropologi

a e i o u

mongolii-chinezii goniră

mii de ani pe cai

în Beijing opt milioane de biciclete

do not think the death is a distant

country that death is a stranger

semne şi minuni signs and wonders

exact sintagma din Luceafărul

la marea neagră aromânul

Spătaru într-o amintire

de prin China asta

mareşalul subţirel I am glad to see you

mi-aduse geanta la prezidiu

să şi vadă cât e de grea

ajunse cu bine aşa şi eu

e vorba să fim patru peste

o jumătate de oră

până atunci ce scrisoare îţi

închipui că scriu importantule

clienţi s-or găsi din atâta populaţie tot

cartela geaba aş recepţiona-o

şi de unde m-aş mai întoarce

Lupaşcu ar pune-o în muzeu

decodându-ne putem descoperi

previzionate evenimente

fără preştiinţa noastră personal

nu măestria mă căutase negăsindu-mă

nu m-a aflat nici zbuciumul

unicatelor suprasimbolice

Călinescule cu vocea ta

China te putea audia

împărăţia se mai ţinea

Spata, Za Lo

Za Lo:

ce căutai spătare ce glumeai

puţini eşti obligat să-i suporţi

un scop ar fi trecerea timpului

altul oprirea lui până la o

strofitură de stropitură

satul Phoenix pe apa Phoenix

cu faţa spre muntele Phoenix

Spata:

acestea ce zicem până aici

pentru alţi doară se pare

că am ieşit din vorba noastră

însă nu gândesc că fără cale sunt puse

de vreme ce acestea şi mult

mai multe ca acestea

măcar de am putea sci luminând mintea noastră

cu cale ce în lume mari fapte de mari oameni

scrise au rămas şi acestea voia lui Dumnezeu

îngăduindu-le ca iar prin oameni

minunile sale să săvârşească

şi să rămâie cunoscute rodului omenesc

toată învăţătura şi sciinţa descoperindu-le

şi în lumină puindu-le şi lăsându-le

ca să putem încă cunoasce şi să scim

lucrurile bunilor şi a reilor

a vrednicilor şi a nevrednicilor

ale legiuiţilor împăraţi şi ale tiranilor

ca pre cei buni şi vrednici să lăudăm şi bine să cuvântăm

şi pe cei răi şi cruzi să-i ocărâm şi rău să-i pomenim

aşişderea ca relele să gonim şi să fugim

iar bunele să îmbrăţişăm şi să urmăm

astea spuse iar actorul neprăbuşit

caută pe feţele noastre învăţul

(Buia Spată 1304 aromân Nicolae grămăticul

Nicolae Cârnul fost mare spătar în Ungrovlahia

Spăt 1661 Nicolaus Spatarius 1664

Nicolai Milescu Spathari molda-volaccone

laconian lacon lacedomonian

Enchiridion sive Stella Orientalis Occidentali

Splendens

moldovlakon moldavolakon moldovlah

molda-volahos moldavolaccone greşeală de tipar

român din Peloponez aromân nu exista cuvânt special

familia princiară aromână Spata

viţa princiară a familiei Buia-Spată 1304

de mâna mea a lui Nicolae spătarul

la vărful nasului ce i-a fost tăiat ca pedeapsă

rhinotmeza crestarea nasului pedeapsă

bizantină pentru pretendenţi la tron

ce cu hamgeriul lui Ştefăniţă vodă i-au tăiat

nasul

I s-a făcut onoarea de a fi însemnat la nas

tăierea nasului 1661 plecarea în Rusia 1671)

Za Lo

spătare supratereştri

şi mai barbari îţi înconjoară

trezia dimineaţa asta

erezia ca o hidră cu multe capete

în inima bisericii asemenea calului troian

arse provincii şi curţi regale

antiohieni primul nume al creştinilor

greci moldoveni valahi georgieni şi chiar ruşi

barbari

cei unsprezece mii de călugări de la Muntele Athos

(în prezenţa ambasadorilor

a regilor şi principilor

creştini din Europa

o mică rugăciune de seară

tradusă în româneşte

pentru folosinţa domnitorului Gheorghe Ştefan

Doamna Ştefanida neveasta Ţaria Alekseia Mihailovicia

frumoasa văduvă a lui Gheorghe Ştefan

la Moscova într-o mănăstire)

Za Lo, Spata

Za Lo:

numit la 14 decembrie 1671 pentru veşnicie

traducător din greaca veche şi noua latină

şi română/moldovenească la Posolski Prikaz

în departamentul soliilor

mai mare peste traducători

cu salariu de 100 ruble pe an

sărutând mâna împăratului i se mări la 132

de tradus actele diplomatice secrete

depus jurământ în Biserica Sf. Nicolae

că va traduce întocmai

nu va comunica duşmanilor

nu va vorbi cu străinii

1672 în Semionovskii dvor în locul

episcopului Paisie Ligaridi agent

secret al propagandei catolice

compas astrolab carte de optică

dicţionar chinezesc secretari

pentru scrieri preot

Spata:

această regiune a Ieniseiului este de altminteri

foarte frumoasă s-ar zice că e ţara Moldovei

şi râul acesta îmi aminteşte Dunărea

mongolii sunt aceia pe care Biblia

îi numeşte Gog şi Magog căci numele

pe care şi-l iau este Magol

munţii din Lena merg spre Lumea-Nouă sau

Indiile occidentale zibelina animal pe care vechii

greci şi romani îl numeau lâna de aur

pentru care s-a făcut expediţia astronauţilor

şi hermină duceai hanului

poate mai gândindu-te la Medeea

acest Gantimur este cel mai bun dintre toţi tunguzii

om mare şi viteaz s-ar zice un titan

are nouă femei şi peste treizeci de fii

fără să mai socotim fiicele

tribul său numără 300 de oameni

toţi înarmaţi cu arcuri şi lăncii

le-am arătat scrisoarea împăratului

pusă într-o cutie cu mătase galbenă

ridicând-o cu respect la vederea acesteia

toţi cei prezenţi au căzut în genunchi cu mare

groază

şi au apropiat cutia de capetele lor

aşa cum fac preoţii cu Sfânta Împărtăşanie

oamenii din suita spătarului

cântau pentru chinezi cântecul Dunării în ruseşte

iar aceştia cântau la rândul lor melodii chinezeşti

marele zid chinezesc trece pe deasupra colinelor

şi munţilor

chinezii spun că după construirea lui n-a mai

rămas

piatră-n munţi nisip în deşerturi apă-n râuri

arbori în păduri

Împăratul, Verbiest, Spata

Ferdinand Verbiest şi încă patru iezuiţi

din nevăzut împăratul te primi în audienţă

te îmbrăcasei în veşmânt de zibelină

se uitau la veşmânt

cazaci opriţi să bea

portretul domniei voastre

în haine de gală cu sabia

şi buzduganul în mână

marele autocrat al întregului imperiu chinez

întreabă dacă majestatea sa autocrată

a tuturor Rusiilor este sănătos

- ce vârstă are majestatea sa ţarul

– cincizeci

- ce talie

- înalt şi plin de calităţi alese

- şi de când domneşte

– treizeci

- ce vârstă are domnia ta - 40

majestatea sa era de talie mijlocie ciupit puternic

de vărsat foarte brun cu mici mustăţi negre

tronul era din lemn sculptat în relief

vorbe grele în scrisoarea către ţar de la Verbiest

toate secretele Chinei garamatică hartă şi soarta

asemănându-şi-o cu a lui Ovidiu

spătarul i-a dat lui Ferdinand icoana

Sfântului Mihail cu plăci din argint

pentru biserica iezuită din Pekin

Spata, companie

Spata:

3 ianuarie 1678 în capitala trimiţătoare

lecţii de greacă iar nu de magie

în lanţuri mă mai ameninţase şi cu cnutul

Dosithei a interzis învăţatul limbii latine

greaca ortodoxiei latina ereziei

ar fi trebuit arse toate cărţile latine

pe când tu o Chină în latineşte

o conversaţie cu Ferdinand Verbiest

o pozare de o zi prin pantohan

lumina vine din Grecia

Petru cel Mare proteja latina

Jurii Krijanici cu panslavismul

Comp:

Moscova a treia Romă balivernă

fă un mare imperiu autocrat

afară cu toţi străinii din spinare

cucerirea Ucrainei apoi ocuparea Moldo-Vlahiei

luarea Constantinopolului şi a Ierusalimului

trupele ruseşti la Dunăre şi Chilia

cum Pausanias şi Xenofon descriseseră călătoriile lor

ţarul grecii a stăpâni Sfântul Mormânt din Ierusalim

Ioan Comnen de la curtea lui Brâncoveanu

numai ţarul avea voie să-i cunoască descrierile

Hrisant China supusă de tătari Nicolae Spătarul

moldo-vlah polihistor şi prim-traducător al ţarului

să ne elibereze din mâinile necredincioşilor

pe pragul morţii trupeşti şi sufleteşti

să întindă mâna sa dreaptă în ajutorul nostru

Nicolae confucean Dosoftei laozian

amândoi aromâni sub Dosithei

de le scrisese apostolul Pavel

Duca voia blănuri de vulpe neagră

Dosoftei tipografie cu litere şi teascuri de la Moscova

bunului prieten Gheorghe Kastriota în 1698

Sava îi trimisese în ascuns trei sclavi arabi

din Constantinopol lui Milescu prin Moldova

spre a-i dărui unor demnitari ruşi

cel mai mic dintre aceşti arabi este creştin

se numeşte Abraham şi este al familiei

domnului Munteniei cel mai mare este încă mahometan

Spata:

grecii nu au nici ţara liberă

nici arme nu au decât

invidia celorlalţi

la sfârşitul vieţii Dosithei cerea

ca rapoartele sale să fie

traduse de ruşi şi nu de spătar

Nicolaus spatarius moldavus

vir et polyglottus et polypragmon

pereruditus moldo-vlah valah

fiind străin la Moscova nu are

se pare îndrăzneala să dea o copie

după povestirea călătoriei sale

latinii înşişi sunt obligaţi să studieze

în academiile lor pe autorii greci

Ptolemeu Euclide Demostene Homer Hypocrate

după ce ai învăţat greaca nu mai e primejdios

să înveți latina este mare primejedie pentru credinţă

numai în cazul în care ai învăţa latina mai întâi

studiul limbii greceşti străluceşte

în Veneţia Padova Paris Londra

Louvin Praga Roma Corfu Hios Zante

scurtă demonstraţie spre a dovedi că ştiinţa şi

limba heleno-greacă sunt mai folositoare decât ştiinţa

şi limba latină şi care este câştigul pentru poporul slavon

o antipatie naturală între ruşi şi latini

şi tot ce vine de la ei este privit cu duşmănie

Krijanici vedea în greci pe duşmanii slavilor

Comp:

după jurnalul de călătorie în

China această lucrare polemică

este cea mai importantă operă a spătarului

a murit la Moscova 1n 1708 în vârstă de 72 de

ani

după ce a servit 37 de ani pe ţarii Rusiei

a lăsat doi fii dintr-o căsătorie cu o rusoaică

III

PALAT ȘI ZID

Spata, Za Lo

Spata

Dumnezeu părintele scie rescumpăra

sângele fiului său unuia-născut plătind păcatul

părinţilor pe feciori până la al treilea şi al patrulea neam

puţine rele şi grele fericirile Corvinilor

limba romană încă la ei tot mirosesce

şi nici cum de tot nu o părăsesc

luptau şi se certau nu atâta pentru viaţă

cât pentru paza şi starea limbei

şi încă până acum într’aceşti Daci şi Goţi

urmele limbei romane se păzesc

cărora acum pentru sciinţa bine

a săgeta Valahi le zicem

între varvari cufundaţi erau

iară ceştia români ori-cum

şi cum prin atâtea călcări

sdrobiri şi nespuse rele

ce au trecut şi i-au călcat

tot este până astăzi cum s-au zis

că tot încă de nu se afla atâta fericiţi şi slobozi de tot

încă şi domnie şi stăpânire şi limba aceea a romanilor

tot stă şi se ţine se vede stricată cum şi alte limbi

aceşti români cum s-au ţinut şi au stătut

până astăzi aşa păzindu-şi şi limba

şi cum au putut şi pot şi pământurile acestea

locuiesc

care aceasta la puţine limbi şi neamuri se vede

şi mai vârtos atâtea roduri de oameni străine

şi barbare peste dânşii au dat şi au stricat

carii peste alţii aşa dând nici numele nici

alt nimic nu se mai scie nici se mai

pomenesce de aceia cum iată şi mai sus am zis

Birebisca Decebal Traian

viind până la marginea Dunării

din jos de Kladova s-au apucat

a face podul de piatră stătător peste Dunăre

căruia şi până astăzi şi dincoace de Dunăre

şi dincolo i se văd marginile şi începuturile

cum au fost şi drept ce loc au fost

mai văzându-se zic când scade apa la mijloc

şi alte colţuri ca nişte picioare de zid

lângă care pod este şi cetatea Severinul

dincoace mai sus oareşice care era făcută de

Sever

împărat mult încoace mai pe urmă decât Traian

acest pod mare minune şi mare lucru au fost

şi aievea semn e de nespusa-i putere

ce a avut acea împărăţie

Za Lo:

metoda audienţei reversibile

dubla curiozitate a diferenţei

sau cine ştie în ce dodii lux

diplomatic mai nespionul

din paragonul cu iezuiţii la extrem

muzică schimb cântecul Dunării pe melodii chineze

pe marginea seminţei prăpăstioase

scăpându-ne din rime soro moarte

în aşteptarea contrariilor rărite

când şi cu Milton ce discutaţi

zilnic de cântec barocul baroc

asta ţi-e sfoara Spafari

n-aveai cum să te faci rus

n-aveai cum să nu te faci rus

după ce-ţi muri rusoaica

între doi împăraţi credincioşi lui Cristos

şi misterul naşterii tot împărăteşti

care şi moartea vieţii cu destin

a stat de vorbă cu mai marii

le-a tradus o viaţă secretele

i-a învăţat împăraţi de mici

şi peste neamul său nu turci din

ortodox final latin apus cu

a iezuiţilor conversaţie imperială

în lux traducătorul secretelor

din drum în drum marele drum

nu-ntr-un oraş nu-ntr-o vreme

Cantată

nicio literatură nicio limbă niciun război

spătarul trăia în viaţa de apoi

barocul tăcerilor de-a eroi

al morţii văz atribuire neagră

confuciană ritualitate încheagră

ceremonii amestecul de agră

mai India putere năvădită

să ai a porecli o Nivedită

de-o chinezoaică închinată chită

nu-mi spui din gest pe de mormânt

absenţă din fantomă tac

şi m-aş mira de cel cuvânt

cu machedonul fără dac

întors hangerului cutumă

până în zilele darac

de nici o marfă a şti dumă

pe răpăiala juvenirii

citrakavya chită chitaumă

nedănţuindu-ne amirii

decât destin crestat la ac

s-or decima şi triumvirii

romanţa fanteziei sac

pui concentrarea unghi ungher

ai spus discret dai de dalac

dalac talak glumeţ divorţ

deşertul mărcuind esenieni

cu peştii-n sexul Sarei ghiorţ

de Marco Pavel marţieni

ce lolăiţi doi lei partaj

ai părtinirii cilieni

din patriarh cu Toma-n Raj

ierusalimian morman

de capete în demaraj

demolator demolatran

carstic olatul castru cast

a castei iască pe catran

polcovnic neiconoclast

al penei dictator amar

de n-o-ngropase în balast

mamară slava cheagul chiar

pe risipire ghemul mur

Vasluiului plecatul star

împărăţie împrejur

tot dincolo şi înapoi

de te-am ajuns pe sub azur

erai pe bicicletă buduroi

argonaut cu verde lână

copacilor în ramuri sloi

că nu te căutasem în ţărână

doar munţii zidului verzimi

taluzu’ urlătoarei pe sub mână

că templelor de-a surda zi-mi

traducătorule de vremi

treimii neîmprejurimi

Stanțe Dao

pe necitite nescrise întârziere dao

mai plină noaptea de golul nostru

speli şi vopseşti deodată

lâna altfel o subţiezi

cu dao adaos

de-a clapele pâclei rupea crupa Adrian Maniu

pe beţia din crabi litaipenaţi

clară arsura aminte la prea traducerea

întâlnirii dintre Lao zi şi Kong zi

am însemnat îngropăciune Brahma cu Buddha

uit paralizia în faţa palatului interzis

a te interzice pe sine pătrunzând

pe sub icoana

albastră simţisem

Putna

poarta meridianului pe mijlocul Beijingului

în chip de fenix cinci turnuri clopot

de trei ori pe an împăratul în templu

mască secretelor

ne mai spui naţii

ne ţinem de-a fraţii

colibatule cenuşa fiului spaţierea spătarului

în grabă toropire corinturi de tenacitate

găurile negre chineze dong o pagodă

în munţii Pekinului nimicirea chinului

în munţii Gilortului nemurirea mortului

te însori dacă ai casă lacăte schimbate

tao plin scheletul

morţii nemoarte

treaptă pe treaptă

tată la popas spată la taifas zidul

în zidiri trepte pe suiri urci în sine

sfaturi de minune a nespătărime

nimic mai frumos decât Lu Zu

armonia cerului rădăcină

rostogolindu-ne la porţile tale închise

nici zid nici templu

ucidere spre înalt

tao taos haos

citind poemul

trece şi timpul

şi libertatea

stupi la floarea zidului

străpungere mesajului

zidul e dao zidao

zidul e tao

tao nu e

zidul

templul de rădăcină al lui Lu Zu nu era deschis

nici închisă complexitatea policromă înstrăşinată

etajat pagodă cât natura tot ca-n Blaga sofianică

steagul verde Ming

Valdi Vivaldi

tao între lumi

o roată de bicicletă

pentru fiecare umbră

de pe lume

George Anca

marți, 7 august 2018

ANTROPOLOGI PE MARELE ZID

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Arhivă blog