ELISABETA

de George ANCA

 

și eu mă bucur

și eu mă bucur mereu

când mă vizitează Dumnezeu

și Dumnezeu se bucură mereu

și el și tu și eu

poate mai repede eu

că m-a ajutat Dumnezeu

mi-a luat-o pe mama la el

și a ajutat-o cu moarte la fel

ca pe soldații războaielor

săracii noroaielor

când era ea credincioasă

venea Dumnezeu în casă

și ne bucuram mereu

când ne vizita Dumnezeu

naosului cumul

naosului cumul

toarcem smirnei fumul

că pe naţii saltă alţii

cât să ne mai cânte psalţii

ce mai americănime

în Berceni la Big la nime

columbe eunuce

la malul arhiduce

ale tale linii line

nelipsite zilei sine

karma carmina retrans

nepăcatului avans

nota do cât I adore you

domicil obligatoriu

viaţa numai indiscreţii

de moarte fără disecţii

n-am schimbat corabia

mălaiul şi sabia

între Hegel şi Ganesh

manuscrisul din cireş

spadasinul saltinbanc

su' peruci Missir cu ankh

fractalii

dactilice întreguri fractalii în ascuns

îi vrei în două fraze spre-o carte la vedere

doar haos armonia în norul ce ne-a uns

de-acum în două ore cocorul de ne-o cere

din vultur gheara plină de solz imaginar

mă vei trimite zării din două emisfere

din Teheran se-ntoarse pe două feţe zar

aceleaşi două fete o mamă şi un tată

războiul în ştampilă cu dus-întors ogar

scriu aici

scriu aici în loc să citesc De rerum natura

sufăr cu trupul în loc să fiu liber de toate

însă mai bine să fie aşa mă sfătuie locălnicia

în fără scris şi nesuferinţă că nu m-aş arăta nici morţilor

încă o dată aş fi bucuros de a compune în româneşte

o operă precum Corbul americanului antibostonian

atunci unde-i fereastra mea noaptea s-o deschid

bustul în aşteptare şi vorbele crezute în sunet

se petrec în ţările mici altfel de păsări prin altfel de ferestre

dar s-or fi diluând în pământuri cu munţi visuri de geniu

lucru este înfăţişarea prin haine ascunsă cuminte

faţa frigului întoarsă în făptura întoarcerii la De rerum natura

profet

profet osândit să-şi răscumpere tragicul orgoliu

de a media între umanitate şi absolut prin nefericire şi solitudine

se dizolvă intelectual în lumea imaculată a gândului bun

nici dorinţa de a schimba faţa lumii nici gândul salvării prin fapta memorabilă

nu schimbă destinul omului trecător Faust vrea să facă binele general

dar când deţine puterea ajunge să creeze o lume numai pentru sine

pânză

am ales o singură pânză

de peste apă

când mi-a ieşit înainte

femeii celei dintâi i-am întins-o

pe maluri o încerca din ispită

şi noaptea s-a dus prin sate

iar în oraşe nu-şi privea umbra

dimineaţa s-a întors la pânza

de peste apă aleasă de mine

cu mâna mea am acoperit-o

aflându-mă sub valuri de râu

a aşteptat să îi ies înainte

necunoscut iar eu învăţasem

cum n-o s-o mai văd pe sub pânză

şi-n iarnă se va grăbi la vreme

de gheaţă îmi va cere din suflet

să strâng la piept haina pânzei primite

omeomerie

banii cădeau din ei înşişi

mai înainte se rupeau

iar înainte de a fi strânşi-şi

priveau inşi ce se buzunăreau

sufletul mare a căzut

s-a rupt mai înainte

iar înainte de a fi un lut

vedea nici oseminte

eu dintre voi ca bancheri

mai înainte părinţii

şi mai mult nicidecum ieri

părul galben precum acum dinţii

dar omeomeria spune

ce este ea prin poetul

din graiul graiul din lume

lumea din încetul cu încetul

îmbrăţişări

nu-n sat perechi de pui şi fulgi

nu-n lut nu-n apa norului

privit de taica drept în giulgi

ascuns de căi feciorului

pe când se moaie cânepa în sânge

în locul bălţii care plânge

pe când se toarnă în pahar

şi gazul vechi în lampadar

şi dacă fost-a să aplec

ochirea-n ceruri petrecută

nu scap nici eu cum de înec

pe faţa râului o cută

Nu să vezi

Nu să vezi vino aşa

când nu plânge nimenea

când s-a dus adus de sus

şi de spate fir pe fus

ia un tren un nor papuc

să mai prinzi în seu un muc

lângă uşa stinsă-a sobii

să scuipăm o noapte robii

hai stăpână milostivă

îţi dau darul cioara grivă

mama graiul păsăresc

te învaţă şi grăiesc

ia-ţi din degete trifoi

de nu ţii la amândoi

numai vino nu să vezi

prin aer să lepezi spezi

să-te-nstrami în fum celest

să vii iar pe dulce şest

până pici de somn pe tot

şnurul tras din focul mort

pateric

a domnului cerească mângâiere

n-o cere doamnă văduve inele

ciocnindu-se falange spire sfere

când n-ai muri rămase toate cele

rugămu-i-ne din apropiere

să ne mai lase pradă  jele

cu tinereţi în floare fiere

codrene haruri retezate zele

a chinului vreo duioşie breşă

cătarea ceruită stup homeric

spitalul leşului frăţie leşă

de la cutremur cancer întuneric

pădurile tăiate vană meşă

nirvana mâine seară la pateric

                                     

ninge urma

ninge urma neamţului

cu zăpada neamului

şi a Bărboianului

un copac un om sărac

un stejar niciun primar

stă legat să ningă-n sat

nu e lege să-l dezlege

păsări merg de ochi îl şterg

nu mai zboară că-l omoară

cu cucui în vârf de cui

umbră trează te retează

de ce doarme fumul doamne

după fum să ne alinte

fiertură de bob de linte

şi de ochi descântători

la nucul de două ori

la mucul de două ori

la cucul de două ori

pagini cataleptice

pagini cataleptice cum citeaţi un roman de Eliade

tocmai vă spuneam paginile cărţii îşi spulberau

una alteia materialitatea energie magică Mircea Eliade

dacă vrei să urli urletul s-a pierdut în urlătorile amuţite 

în realitate mă speriasem şi nu ştiam nu ştiu de ce

am cumpărat o japoneză fără a privi vai vânzătoarea

orice vorbă e o insultă mă insultase chelnerul cafenelei

la universitate v-am privit butoniera cârpită dinţii defecţi

destui îl invidiaţi femeile îl răsfăţau pe celălalt ca pe

nimeni altul femeile îl lăsau rece ele trebuie să-i fi fost

cărţile nemţeşti uneori ale lui Teilhard gemete în somn

priveam cocul înalt al  taxatoarei cu aere de faraoancă

m-am suspectat singur şi parcă mă suspecta toată lumea

înainte de a deschide iar cartea să nu uit sirena maşinii miliţiei

                                                                                    9 octombrie 1970

a fi român

a fi român e un lucru a nu fi român

e acelaşi lucru deci am văzut un român

când nu era nimeni şi nu mai era nimeni român

mama româncă tata cântăreţ apoi

funcţionar sora bună una sora vitregă alta

dar tare buni am fi toţi de politică

geamătul înăbuşit de poala îndesată

a verdeţurilor de cea mai grea recoltă

o cât să fie foamea care s-o fecundeze

voi mai pleca şi eu o să mă mai întorc

şi eu apoi iar dar mişcaţi-vă odată

şi voi nu mai tot staţi în dreptul meu

în fuga munţilor

în fuga munţilor

ultima castă

bolnavii de urlete

să-i vindece muţii

amuţirea alor noştri

ca o rugăciune împlinită

mântuirea în limba

vieţilor de apoi

delire răscumpărându-se

peceţi pe scrisorile morţilor

fragede întâmplări deochiului

aproape plină valea ne încape

văduvă tunsă ochi de chiralină

urlătoare picătură în carne

literă înflorită corespondenţă

i-a murit mama vara

o mai dusese primăvara

spoială de cadavre viaţa noastră

fobii din toate părţile spre sine

focul incinerării proprii

patima de ce trebuie să urle

din mormânt în dealul celălalt

lume puţină

lume puţină în amfiteatru

Romanian Indian prisons

Sergiu predă sanscrită în Morse

mai chemaţi normă întreagă

dreptatea autentificată

diplomele noastre sunt false

veniţi cu echipele de televiziune

personajul vrea să fie filmat

mă întorc în Lahore

mai şi văzui lume

scandalul lupilor

rămaşi de duşmani

popice ape-ape

capete în cădere

pletos peltic

destul de isteric

nu m-a omorât nimeni

poate mă întorc pe jos

să nu mai risc emoţii

că mă şi întrebasei când

până la accidentul cerebral

să mergem la o bere

aseară vinul alb

mâine-pomâine

cine mă va omorâ

de nu însumi iar în dodii

care nume îşi mai face

unde ne-om şi mai plimba

în zen părinţi muriră

lăsându-ne durere

opri-voi a mai scrie

valul de strangulare

toastul sanscrit

toastul sanscrit mi-e în minte

unde rămâne silaba cu mine

în ea m-aş îngropa zică-se

departe de sat şi de depărtare

îmi va muri vai suferinţa

fără mai nicio muzicalitate

lecturi de ştiinţă pentru toţi

îmi înseninează nonsensul

am admirat distrugerea manuscriselor

personale mai greu arderea mantrelor

de nicăieri n-o fi timpul pierdut

şi-aşa iau lecţii pe subiecte

până la urmă de mult ispăşite

Elisabeta

Elisabeta de-o iubim

regină mamă elohim

o am iubit-o în răspuns

unsoare peste uns

vera icon presus de

frumusețe

ghitara în Cythera

sinucigașilor

cântă-ne din sarcofag

mumie areopag

orgă morgă targă raag

sanscrit eminescofag

tulce

tulce de dulce tulnice culce

sfântul Francesco frate al fresco

lume lumină ca luna plină

ape secrete oglinzi îmbete

disimulato-n pașii lui Platon

suferă nuferi numai să suferi

moartea comună de ne cunună

destin cu soartă viul cu moartă

mama mă naște cam pe la Paște

apoi mă cheamă țărâna mamă

Diana suplă păduri acuplă

cu păunașul codrilor Iașul

dai fiecărui ce ne mai dărui

viață și moarte întreg cu parte

muiere miere fiere-nfiere

lacul din ploaie umple-l Danae

ne mai observă stinsă Minervă

sună strachina

sună strachina și câinii dinspre nuntă cimitir

cum izvorăște apa așa să izvorască pânea

de dragoste uitându-te prin sâtă la răsărit de soare

a uita mortul te uiți prin sâtă la lună

te uiți prin sâtă la țintirim pe cap pânea subțire ca părul

prin sâtă să nu te uiți că orbești o ceață pe zăpadă sus

de ești deochiat de codru de ești deochiat de apă

de la mine descântecul de la Dumnezeu și leacul și veacul

căpitanii-s duși la târg  la Râureni să-și cumpere bouleni

dă-ne Ioană merele că și noi îți dăm mielele

hai tu doamnă Rosalină floare dalbă din grădină

să fie de sufletul mortului și de sănătatea dumitale

sunete peste litere

sunete peste litere mantre pe cabale

armonia cât cu manuscrisele avatar

apoi limba ălor strămoşi manuscrisului

numai sanscrita dacică lipsind

de chiar nescrisă mai mister

de-a fi şi existat cu martori

cântăreaţa tăcea nu şi blonda

soarele ăsta defileze-ne marasmul

de-o bătrâneţe încovoiată rid arid

oralitate pe scriitură mantra pe

scriptură dogme cu mit dinamit

după meci metafora maya Brahma

visele toamnei trecură în visele iernii

mărturisindu-ne viezurilor cosiţi

aum vum pe viaţă rugăciune

dacă de mama

dacă de mama îţi este ruşine

spun să mă întrebi iar despre moarte

pentru a avea un răspuns fără putere

măcar unul şi să vorbim iarăşi

ochi penetrabili reproşuri pentru întâmplarea

de-a ocupa din stoluri scaunul-pasăre

cu faţa spre sperietoarea aşezată zâmbitor

să fii supusă spaimei uitucă la asemănări

odată să ne poarte bunul aur

cu tine mai nedemn cu noi nedemn

şi cât ar trebui din ţipăt să se înţeleagă

cum nu ne-ajunge timpul să stricăm

Moiro tu nu eşti balaur

cine aduse fag la stâlpul porţii

cu solzul frunzei bun la gust

dacă vremea nu are zile nici cuvinte

îmi iese Provența

îmi iese Provența pe ușa  altarului

răboj druizilor lui Lucan

unul din pastor una din ateu

cum ai stropi gropile

cu numele înviaților

și noi le-am fi mormânturi

încotro neapucând

pe unde nerămânând

ce scrisoare mai scriind

îngerul a strigat bucură-te

că fiul tău a înviat

a treia zi din groapă

 creierul mi se

creierul mi se prefăcuse

în Tatăl nostru

prin locurile lui Cristos

facă-ți-se voia pâine

iertarea ispitire

și credința e abia la început

fereastră deschisă pasăre

pasăre zburată nor

nor potolit de sferă

sferă trasă pe sfoară

sfoară până la capăt

capăt de imaginație

Troia troiței

Troia troiței karma cazarma foaia de stejar neașezându-ne dune

ne-om desluși retina lac nadir vârfului de biserică rare isoane

mai apoi poimâinea amor aeroportuar pe pajiștea Saharei orb corb

ars ovidiandi fertilitate otovates apelor plutire fim deșertului oaze

în ce viață în ce piață exaltarea la râs ne depărtase croaziera

de negăsit scrisorile lui Mistral către Alecsandri și Eliasbeta

podobire de dobe umbră ambră picior de munte capodimonte

voisem cămașa lui Zarathustra pavilioane japoneze sinucidere Fuji

recele regele căderii terrei ceara pe secetă ceteră ne seceră gata katha

selecția se va acriliza grila se va salariza camarila seva își va graciliza

nesupărării păruirea mere repedele glasnic pelasg Argus comete ziar

pe podul dracului am un picior rupt  stai cu pumnul în stomacul meu

șepcii cu urechi

șepcii cu urechi lăsate și fularul peste spate

altfel ceafă veveriță negăsită ci Mariță

avem poala palcoscenic de pe cioară out emic

trenul renul rena fenic ars a răsări iar ce mic

a tăia zărită carne prin răsunete de coarne

ce de copil mai de copil boxul școlii Estoril

cruz crucit la informații de ți s-au vibrat Galații

de-ai fi vrut să zici gealații prin Brăila alarmați-i

mai o aripă de pod or ne-a îmbătrânit Teodor

she may have been right oleacă neînsemn pitești că dacă

soarele pe șapcă japcă are de bețivă moacă

pe regretul de-a ascetul greața și mai pe încetul

dedulcească mahărul tot o sfeclă zahărul

cald și liber nefereastră mai mult pierde ce canastă

aș transcrie de-mi stai castă cum rimam molierastră

aș rămâne două ore govorelor oltivore

vorbiți repede și rar a tăcere trist habar

linguri mari cu rivanol grabă fără de potol

când oi scoate sari nepoate la o salcie în spate

mai plecând în sus pedala niciodată cu locala

să trăim să ne-mpăcăm și de-a dura să ne dăm

în templu

în templu fumegă durere sfântă

un cântăreț își uită viața

în trecutul sunetelor

sosite la cină

și picură aisberguri de

junglă cerească

frică mi-e de alți ani

plânși în liane cântărețe

ce-l strâng pe omul

domnului Raga Ras

ce numai atâta tot sitari sau

altă asemănare cântam auzind

mie îmi cântă inima fumului

ție timpul tras în corzi aurii

pe două vieți murind în ascultări

de aceea ți-ai părăsit zeii

în zei și ei te-au urmat

pe sine se audiază sunetele

acestei lumi născute în auz

spre a nu mai fi decât uneori

numai ce numai atâta tot

liniștea jos scară urcă ape

de minune tristă hai mai departe

pe o moarte două neîncepută

ascunsă în multele sfere clipa

maestră se așteaptă cu sonuri

învinse între ele de vreme

ne pomenim în altă muzică

înviați după trei zile

fără acest cânt

unde ne ascultăm în zadar

de ne-ar trăi părinții aproape

îndurerându-ne cu lună

la ei cântând ca la nebune instrumente

în sitari și table

aiurea să ne ierte

în lucii sori înlăcrimați

nemișcați sărbătorilor

nemișcați sărbătorilor femei înghițindu-se frați nevăzuți împărăția

fețe răsfețe galenți agalenți gali papagali aramă aramaică onomaști

Roxana că slăbise aveai altul petrecere în ceață al treilea te desperechea

invazilanția anzimelor emailări căzi de baie duloaica albă tărtărie

credințe talii pe scoborâtoare dalii retro santa a nu mai suferi suferire

sinonimie avatarică a da a dat în transgayatri de mine und' ești ceațo

tarabostes neglijabili din pleaznă arabilă ce ne mai țară arțară păcară

la anu' capelanu' vaca vacarmului karma voi ai țărilor imnice schimnice

banta lui Bento panta în Agrigento nimic nedistrus cramponate copite

rămași filosofiei mulți ai cărții tale de ne-o trăirăm căzuți în scrisori

înjumătățită ființă de ce n-oi mai fi în scris pe înțelesul mâinilor cornute

nemai ajuns la teatru de la funeralii explorare neinvazivă pacienți eroici 

prostioarele sale salice zurbaralice filocalice virebelalice minus olfalice

interschimbabile bile izbindu-se la noroc pe săbii că genele nu se lasă

tușiți orarelor a ne trezi fierarilor pe dealuri meșterul spirit de gală algă

chiar mă apropii de ora mea o pronunț pe a petrecutei de-om mai citi scrisori

asupra crucii

asupra crucii lapt colapt adapt pe la București

din copcă potcă din turci muscali și humulești

mise netrimise lui Anchise centele accentele

sfințească însorească iertarea pâinea greșiților

nu despuiere nici aproppiere nemaimângâiere

de ce să moară de ce să nu moară mentaliere

țări maxime exil neaproape dedublatelor clone

mai bem ereditate bunicu-meu doar ulcer trăznet

nici scriitori nici lumânări ba Ana lipsă o aramă

pagubă vieții tribulate trilobiților din vecini Veta

noastră din cer încetine vâlcetine bocete o ce te

și-n locul tatălui nostru Gayatri  în proză on Avon

tristei erinii înnourătoareo nici floare nu-i rupsei

convivii autenți absenți schimniciei boeme între ei

mai din ei autoratul mistic atinselor mutante veritante

nici literă nor sor copiii sus de pe pământ Windsor

Paul va

Paul va deveni

creatorul misterului

evreiesc

evreii au procurat Dumnezeu Tatăl

evreii schismatici Dumnezeu Fiul

și elenismul filosofic Sfântul Spirit

Fiul este de origine mixtă iudeo-elenic

pentru că în el ideea de Mesia

a profeților se reunește cu Logos

aproximativa lor coincidență 

între opera lui Iisus și a sfântului Paul

și opera lui Cezar și a lui August

dorința de iubire este un artificiu

prin care geniul speciei asigură

continuitatea acesteia

fetele câmpului

fetele câmpului fetele codrului 

despletita diochioaia  maica pădurii

mănâncă din aceeaşi farfurie cu un câine  

unde te duci fată albă cu mătura albă

mă duc la biserica albă

ce să faci la biserica albă

să mătur albeaţa roşeaţa şi săgetăturile

vavilele  zâmbata zburătorul zmeoaica 

de cine e deochiat de acela vindecat

din David

Dumnezeu nu se

mânie în fiecare zi

mâniați-vă

dar nu greșiți

precum am auzit

așa am și văzut

înconjurați Sionul

și-l cuprindeți

deșteaptă-te

psaltire și alăută

deștepta-mă-voi

dimineața

lăuda-te-voi

între popoare

că s-a mărit până

la cer mila ta

Pantanassa

Pantanassa atotîmpărăteasa

miluiește pe cei ce sunt în ispite

îndrăzneală de Maică procrimen

pomeni-Te-voi în tot neamul

lumina feței tale izbăvească-mă

de întunericul păcatelor mărimurile

mai presus de cele pământești

în pântec primit-ai focul dumnezeiesc

împărat împărtășindu-se

zi bacoviană pe Dealul Negru

ereditate grafologică

retrogradând dinspre zero

euharistia treiporumbeilor

interiorizare pe linii

Indio

Indio sanscrita ce ne-o mai mântui

Kapurii tot punjabi noi rudeni

din Mumbai ni s-o trage Ribeiro

neprins în meditație de Arhimede

de nu veni-vom la rând voi scrie

de mii de ori mai lung drumul

decât sticla întoarsă sanscrit

într-o cameră numai a noastră

nici nu putui trimite devenirea

mi se mișca urechea niciun vânt

olimpii sol solar măslinilor

de după acalmia frunzelor

doar ursul

doar ursul cu o carte-n labe

culta ciutura respiră

unimea cea după ființă

citește în taină rugăciunile

capul tău dumnezeiesc

tăindu-ți-se înainte mergătorule

făcu mine semn spre bine

ca să vadă cei ce mă urăsc

comoara cea nefurată a săracilor

minunea bisericii celei din Lida

o Dumnezeule în trei străluciri

mari sunt isprăvile credinței

cu lacrimile tale

cu lacrimile tale ai lucrat pustiul

brazdă dospind înmulțirea milelor

ai luminat chipul învierii

încăperea lui Dumnezeu cel neîncăput

un cântec bisericesc din cunie

sor'mea că a rămas proastă

ba mai bine liberă bucătăreasă

popicul nu găsește nevastă

mustrătoarea împăratului

luminătoarea împărătesei lui

propovăduind un necunoscut

suferind te-ai făcut vindecătoare