ORDINUL
SFÂNTULUI IOAN LADEA
Un poem
de George Anca
murind cu moartea lui Kabir
înainte de moarte nemuritor
pământule te modelez pe-aşa
olarule-ntr-o zi te-oi îngropa
lume plâng neplâns de nimeni
de m-auzi murind în sine-mi
din Domn binecuvânt precum din
rugi
bei apă rece la izvor
de-ajungi
pe zi slăbitul trup se moare
salvat când Domnu-i orice
suflare
mă-nchin cu lacrimă de
bucurie
lui Dumnezeu el rai să-mi
fie
cum ai mărita-o pe Iulia
în rochia de spumă a
Afroditei
Christos al decapitării lui
Ioan
pe nedecapitarea ta Ioane
Doamne ajutămă să mă rog
în peştera apostolului Pavel
naufragiatul sub Publius
câte vieţi megalitice
câţi nasturi la operaţie
ape mai limpezi ca setea
a nu te trage Viena pe roată
fenix fenician miere adăpost
Ghada Maltija ghat-Transport
Tal-Morda ji Lourdes
Empedocle spre Etna
spuma nopţii
Ioane tăiat
brazdă
În Malcutta
o cunoscusei pe Calypso
CIA ceruse portughezilor să
nu le
dea viză delegaţilor la WCPA
val de cavaler între tâmple
tăiere tomi Salomedee
acustica Maltei
linişte zidită
scapnic
cu Ezra cu Ion
în cuşcă în cuţit
în marea limpede
înotai amintirea
reginei
Maria
uitasem morţii
singur cu singur
mai avem o
viaţă
pe săbiile ordinului
înapoi în sinea ta
de sus din Quito
până în Malta
te-ai mai gândi
n-ai mai muri
valurile ai asculta
spuma ai deochea
tocmai întors
din reîncarnare
schimbătoare ţară
cosmic arhitect
templului spiral
fie-n Cuba piedică
distanţa de Asia şi Africa
grecul cheamă
în Kalamata
pe vapor în cyberspace
cinci din Free Town
pentru pace
via Senegal Moscova
24 de ore
coasta aurei
Lyon potopit
ţi-am adus ordinul
Cavalerului Ioan Ladea
tot din Malta
regele ar fi bun
de şef al guvernului mondial
fără ţară
cai de mare
în vârful acului
perfuzii refugii
umbrare volubile
moarte gorbushă
la ordinul
sfântului
Ioan
Ladea
pe cine
vindecase
în grai
maltez
inorogul
lui Bovia
în faţa
Pisicii
lui
Scott
urcam
în Taormina
a nu
intra la apa mării
ţară nu
masonerie
ordinul
tău
cancer
forza
desimbolizezi
omenirea cavalere
pe
valurile călcate statuie de înviere
erai
muzicalitatea dinaintea spumei
frumuseţea
spiritului sculptural
singurătate
călătoare
simplicitate
paulină
Philip
vrea să-l întâlnească
pe
regele Mihai
arabii
aplaudară
colonelul
rus
ieri se
căutau
încălcători
de lege
necesari
reversul
şi mai represiv
al
represiunii
din rac
ajungând demon
cam
ca-n catacombă
oriunde
nimicul uită-te
numai
pe drum dus nedus
turmă
de turmă
democraţie
directă
fără
înţelegerea
globalismului
trage
cavaleria la el
şi
cancerul al cui e
ne
nimerirăm roboţi
ni se
terminară originalii
cultura
democraţiei reprezentative
prevalează în lume
veniţi
în Libya să vedeţi
cum
lucrează democraţia directă
disperarea
în care trăieşte
majoritatea
popoarelor
nu ştiu
despre ce e vorba decât emoţional
unul la
sută vot i conţinutul constituţiei
apoi
organizăm sistemul de alegeri
întâi o
carte apoi altele dă-le tinerilor
că
viitorul e construcţia lor
o
infinitate de voinţe americane
să ne
lăsăm ghidaţi de umanitatea
avansată
nu de cea de jos
conştiinţa
Christ Buddha Blavatsky
dualitatea
vieţii noastre
prefer
o umanitate ca o conştiinţă cosmică
noi
suntem Dumnezeu şi noi îl facem pe Dumnezeu
sunteţi
victime ale istoriei
scrise
de tipi în control
mintea
are limite sufletul are înţelepciune
nu sunt
intelectual cred în înţelepciunea sufletului
comunitate
idealistă de putere
ce
legislaţie diferită protejază
lumea
ierbii
nu
viziune a lumii ci
două
sute de perspective în conflict
Să
nu-şi tradeze nimeni mama
ne
paşte un mare dezastru de război
educaţie
bună servicii medicale
laudă
fizică sovieticului comunism
ce tot
tunai tu din Quito
stopată
industria zăpada albă
englezi
americani olandezi cumpără
pe
nimic intreprinderile ucrainene
de unde
vorbesc Iliescu şi Vadim
nici tu
sfinte nu lădeşti
catargul
sfârşit de mileniu
nu biblie
nu geeta lege
pralaya
kayama doomsday
nimeni
nu mai cumpără
pământ
în Seychelle
că vine
apa cavalere
ne
trebuie verdeaţă
să
supravieţuim
livada
ta cu mere
mari şi
viermi
valuri
ordinul
Malta
lotusul
tu
Kabir
a nu
mai împuşca în Joiţa
din
Valahindia Mică
fitoplanctonul
singurul
salvator
al civilizaţiei
ensofia
opusă pansofiei
încălzirea
globală
Malta
Euro-Africa
aerul
rece picnise
apa de
ocean cu
uitarea
cărnii de pe os
şi se
porniră tornadele
creştere
explozivă
Leuke
leukocincton
spuma
fără Afrodita
tu fără
cancer
briza
dinţată
înotul
metafizic
peste
fitoplancton
cu
Platon planton
n-am
neam
mamă
cu vamă
la
destramă
si do
şi du dorul
tu ce
te mai ţii pe portativ
fără
sare masajul calcarului
sub
vechi milenii de Mediterană
aceeaşi
apă şi preotesele bobind-o
cu
spumele de adio peste dublu
numai
asemănarea caldului cu briza
retorica
în cunoştinţa naufragiaţilor
nimeni
întreg nici neromânesc
cum
vrei să te ţii
de
ordin
nu mai
e lumina de ieri de-ar fi norul de azi
cerul
tot o incomparabilă calotă
preste
aura admisibilităţii pre ordin
ne-om
taciturniza cu valuri în auz
ce
cântase o fi şi bolborosind
de nu
preotesele-şi dreg tragismul
soarele
mi-ar fi venit din spate
cam ca
întunericul la noapte
de m-ai
cunoaşte tăvălugindu-mă
nici
dube duble
fluturate
filtre
altor
cadâncuri
oable
oblâncuri
pe o
paletă morarul
măcinat
de-a marea
cu
sarea sângelui strigându-ne
aşa-ţi
trebuia şi nu din când în când
trage-ţi
pe nas invidioşii postcreştini
precum
şi dinainte de toţi vecii
mâine
pe vreun soare ieri iernatic
toate
pixurile bine mi le daşi
Jeffrey
se strâmbă englez la Le Corbusier
când ar
mai fi auzit şi de Mincu
da’ ce
învăţământ politic ruso-african
cu
dirijor din stat pământ american
numai
soarele răsărind umflă transparenţa
dublu
salut al luminii lichefiate pe calcar
coamele
întunecate boncăluind-o
valurile
numai vin
ce să
plece o candoare
ne
întoarcem nici pe-o parte
limpezimea
de andante
mi-ai
traduce cu acordul
gândindu-te
tu cancer eu Malta interschimbabili
pe
binele din muzicalitatea mării
dacă
erai şi tu blond cum te lauzi
deştept
frumos şi cu părul des
uite că
te numeai polcovnic
la
lecţia libiană munte leonin
ocup
aceeaşi verticală întru dresura valică
mă
ţintuieşte Calypso a Medeea
surorilor
ce le faceţi fraţilor Juli
ori
Jodi de nu Jason şi Ulidseu
ce
Dumeson mason Jamason
lâna de
aur a spumei malteze
tocmai
nu te înfuriasei Ioane
nu
mi-ai spus nimic de cavaler
cum o
să ţi-l aduc să te aduc
îţi dai
drumul mai peste uscat
nici
zidurile cavalerilor a te opri
rugăciune
numai yogină închpuie-ţi
cum
s-ar scălda marea în tine cald
cum şi
tu te scăldasei în ea cald
şi
familia asta lunecată spre spumă
şi
spuma lunecând spre familie
chiar
renunţ la poetici sidharte
chiar
mă lasă în pace Sidharta
prea
elastic retorizat delirelor
evanescente
altfel cu oameni bătrâni
numai
buni degetelor tinere pe tâmple
obligată
adică nevoiaşă de nevoie antiscaldă
cum şi
te pomeneşti în frumuseţe
intangibilă
memorabilă veşnic
veşnica
noastră murmurare de mare
poate
fi un curent de stat în picioare
pe
malul mării om lângă om
încăpând
mai mulţi decât întinşi
şi-n
locul copacilor doborâţi de aceiaşi
probabil
gesturile umane defrişări
m-oi fi
uitând la Sfântul Paul ape
de-a
insula m-oi fi insularizând
reculegere
şi iar înnorare pe spumă
iar
autobăută limpezime venitoare
lăsându-mi
ochii calcar ud cu mare ochilor pământ
fiinţă
vălurită cu braţe şi-o verucă
Dumnezeule
pe ce năsălie mă scurgi
de
nu-mi miroase putreziciunea
nici
n-am dispărut şi buştesc mai mai
teroarea
mi-a fost îndoirea negnoseologică
transcripţionantă
ca alibi ori skepsys
hazardului
paraexistenţial d’om
mai
trecător monumentelor decât mă căutaţi
cum
m-aş uita etern la valurile joase
nemaifăcând
deosebirea de mine
cum
m-aş ruga întru ordinul sfântului
Ioan
Ladea să ne facă zid
culcatul
calcar sub talpă de apostol
ca de arhanghel
pe uşa altarului
tu nu
eşti brad dar nici nu te ştiu
în
spate dublându-mă norilor
palmierii
verzi altfel ca-n India
i se
păruseră Nanei când copilărise
din
soare limpezimea căldura calcarul
pe apă
ce-oi fi început să fluier meridional
ca
uitarea de sine pe bulevard în jos
cum aş
adormi ştanţat cavaler bătut
de vânt
în vuiet de valuri aduse
nu m-aş
aduce la mal dacă aş fi mare
ce rar
scufundându-ne nu ne fobiarăm
până
dincolo de o plutire de sine şi înapoi
sărătura
aproximativă a respiraţiei
ce valuri
de sânge transfuzia
în faţa
icoanei golfului Sant Paolo
scriindu-mi
frăţia cavalerului
sculpturile
tatălui continuând fiinţă
pelerinajul
stătător mă trepanează
şi
mişcătoarele brusc în aşteptare şi stătătoarele pe repri mare
leagănă-mă
de-a mama
bântuie-mă
nu tu Yama
cum
m-ar pune întunecarea pe gânduri
câte
umanităţi în calcar
o
cerşetoare şi omenirea
pierite
sălciile cum aş lua dictare
de la
înecaţii Mediteranei
cum
şi-ar lua revanşa în Malta Ezra Pound
val cu
dar de grotă venerabilelor moaş(t)e
moaşa
moaştelor că se limpezi soarele
cu
vântul tăietor al capului tău
întru
ordin înapoi din cruciadă
parte
din peisaj m-oi descompune armonie
marea
fiindu-mi vedere pânza sub nor
sania
se oprise în poala Casandrei
golul
cântă de dragul golului
ne-om
rupe curgerea şi încoace
stai cu
norul grăbeşte-te cu verticalitatea
până
nu-ţi mai ajunge caietul
creieri
întinşi pe golful paulin
să mi
se întoarcă la primăvară
acum
numai le văd nu le mai aud surorile
fuserăm
furăm pe molteneşte
şi Olt
şi Gange în golful lui Paul
pe
biocentrism nemai antropocentric
avem
(a)quorum lipseşte vorbitorul
nu e
uşor să aduci lumea în Malta
o
societate globală pe pământ
încerci
să simţi ce simt ei
situaţia
e periculoasă toţi ştiu
mai
toate în retragere închipuire
plăcerea
autodistrugerii temporale
ce
zvăpăiată nemurire euforia
disperării
apocaliptice-n Malta
stană
să tot mă îngroape valurile
ce de
lucruri poţi să afli în Malta
ca-n
conspiraţia statuii tale
un vis
şi statuia şi ordinul
atmosfera
se zideşta maltez
Horia
aşezat la Joiţa
ai
şcolii ardelene în picioare
pierzându-mă
nici soarelui nici nopţii
incendiile
în păduri sunt naturale ca pădurile însele
spaimele
sunt premeditate la risipire
dacă
vezi Malta vezi şi Sicilia şi Italia nu şi invers
bine că
înşirându-le pe firul treziei
un
destin cu Mediterana Doamne
spre
neamul maestrului Ioan
după
mamă cu opera Salomeea
doar în
gâtul sculpturii horale
ce să
mă mai fi plimbat întru tine
alergai
în Malta să-ţi aduc un cavaler
mă
oprii în ordinul Sfântului Ioan Ladea
tot tu
şi dus şi întors ca să vedem
ca să
vezi te văd te văd ce necitind
exorcizând
ce va fi fiind cu tine cu
noi
toţi pe-ai umanităţii
asta cu
jurnalul tău şi Iov împreună
aici
vezi ce-a scăpat de America
şi n-a
scăpat de Rusia
ce
ne-om mai povesti tăcerea
înfipţi
în (ne)vederea Maltei
pierdută
seducţia pe admiraţia
cu
neconfundarea pe împuşcate
rusul
cu ucraineanca lui
ce-ar
mai înflori vadimismul
în
poala omului lui Gaddafi
de nu
mi-ar fura caietul
cât o
fi poemului pe ordin
voi
septentrionalilor marea cum suntem
prin
labirintul fantomelor de astă-vară
meteoriţi
orizontali în meditaţie
singură
printre maltezi noaptea
şi
cavalerii sfântului Ioan Ladea
copiii
lui îmi ciugulesc creierii
ca
vulturul ficaţii lui Prometeu
zoroastrienilor
nu e de baie
piscina
de pe terasă plină şi rece
a
voastră golită până la vară
să nu
pictaţi bombe atomice
fără
vestă de salvare ce-am juca
numai ce m-aţi învăţa voi
de-a
cavalerul prin insule în cruce
du-te
în cruciadă întoarce-ţi obrazul
bătăi
şi ziduri de apărare
leandrul
ce mai înfloreşte merişorule
ce nu
spui acum te-o mântui
orice-ai
vorbi nici o tăcere m-o salva
de-aici
în Trinidad Tobago mi-ai
spune
de găseam biblioteca
versuri
din poeţii maltezi
pentru
tine vreo piesă s-o joci
poate
vreun cavaler din ordin
exactus
poeta san Ioan Ladea
Iov maltez
prea armonie natura
cu
viaţa şi invers a fi moarte
a nu fi
viaţă a nu te perpetua
şi-ncă
pe o echipă de astre batante
şi noi
când stăteam de vorbă telepatic
te-oi
întreba ce mi-ai răspuns acum
poate
cerut-am mării mântuirea ta
mare
devenisem şi eram tuo strigătură ba o rugăciune
fă-te
bine tu şi umanitatea
nu mai
zici că e mică Malta
după
cum te dor picioarele
eu stau
stană tu alergi argint
dacă am
văzut eu ceva decât valuri
şi câte
o rugăciune asemenea
de
văzusei un Aro şi o Dacie
ţipând
că e maşină din ţara ta
Malta
un univers şi tu singură
prin
catacombe prin megaliţi
mare
bucurie să-ţi fi rupt picioarele
mi-am
uitat ordinul pe generaţie
cum se
armonizează din zaruri azalee
perche
siamo liberi solo nel sogni cânţi
nici
acolo când şi coşmarele
pentru
ce visăm numai la libertate
ţi-e
noapte marea la ţărm se face ziuă
în
vântul morţii pe tâmple duble
Rabindranath
al patrusprezecelea
cu
nimeni din neam pe urmă
trecură
zilele secolele la ordin
şi tu
fugărită prin catacombă
marea
noapte făcută ziuă la ţărm sub soare
norul
reîntuneca speranţa spezii
cum nu
ştii decât eternitatea ordinului
poţi şi
din subconştient să cunoşti inconştientul
sanctificămu-ne
din întâmplarea vieţii
până la
Donatello şi după ai noştri în piatră
tot
capete tăiate Ioane Paule fraţi
întru
Christos aminte Medeea
să-ţi
taie sora ta capul după naufragiu
te cred
că nu se mai luminează
ce zile
şi nici nu mai corespondezi
vreo
vedere în Târgovişte alta la Colţea
telepatie
ca din dolenta indo
lucruri
atât de tentative până la urmă
fitoplanctonul
şi fertilitatea indienilor
că de
China tot preferenţialii
hai
leandrule tu din boboci
simultaneităţilor
surdină
nici o
perdea la o parte
slava
cavalerului neînnorată
se
cheamă compoziţie părăsirea nepotrivirii
ne-om
răpune paleoliticul viitor în neolitic
prea
aproape viitorul să ne intereseze
să fi
fost viaţa noastră subţirea limpezime
ori
nesfârşită tulburare pe din două
îmi
zburară morţii din suflet
şi
sufletul din moartea vietii
poemul
de o mie de ani din Rabat
statuia
suferindă-n întuneric
palmierii
despletindu-se gorgone
nici o
tristeţe până la urmă afară
din
catacombă în arheologie
mai
religioasă marea ca pământul
vântul
în oase cântase meditaţii megalitice
ţi-ai
pus curcubeul pe fiinţă
şi apa
nu era fierbinte
până
rămăserăm sub stropi de Groenlandă
lasă că
te înconjoară soarele
cazărmile
acum crescătorii de iepuri şi psihiatrii
în
zborul perechii de curcubee
mie-mi
daţi pulover şi umbrelă în Trinidad
fobia
totală să ieşi şi să vorbeşti în public
Melitensium
Amor unde sunteţi albine
ordin
cruciat mai recită Timariu din Gyr
irozii
noştri
cruciaţi
maltezi
Oliver
am fi compus un poem împreună
tu un
fort eu un tei tu un vapor eu o toacă
toacă
de clopote dumnezeiască
fluturare
de litere ieri iască
neolitică
bine ţi-e sfinte Ioan Ladea
să tot
fii oraş în Malta tei în Eminescu
statuete
pentru
capete
interschimbabile
Carlo
Ceschi reschiţează
acoperişele
templelor
femeia
cycladică
doamna
dormind
temple
în Gantija –3600
marea
piramidă din Egipt –2530
Stonehenge
–2500
Knossos
–1700
Acropolis
–600
Zidul
chinezesc –214
Hagia
Sofia +70 Colosseum
Copan
Honduras +725
Insulele
Paştelui +1100
Notre
Dame de Paris +1163
San
Pietro Vatican +1506
Taj
Mahal +1632
Giacinto
Gigante din golf
în golf
fum lavei
aquarele
dalla
mia stanza chi occupava
in Casa
di D.Giovanni de Vio cavaliere
mirându-te
că nu se topeşte
îndulcind
marea
continent
malaric
spre
Colorado
a fost
deştept să
accepte
umiliri
spumele
pe ordin
a
sculptură
plutonul
valurilor foc
în mine
calcar
figura
umană
inventată
de Mediterana
cine-şi
mai doeşte
să fie
statuie
stau
drepţi o mie de ani
să mă
sculpteze o secundă marea
Emin
Pasha Eminyan
salvarea
infidelilor
Malta
on the brink
from
Western democracy
to
Libyan satellite
sfârşitul
creativităţii
peste
puşcării
direct
în groapă
ucigaşul
fie lăudat
zi de
doliu până în Malta
ne
distinge în osuar
suprarealismul
leucocitelor
farul
Delimara punct
ziua de
pe urmă
moartea
e alegerea morţii
viaţa
nu e alegerea vieţii
eu în
arheologie
tu în
istorie
abia ne
învăţarăm cu
veştile
cele mai rele
ales
bules
directă
indirectă
ne
potcovisem caii
morţi
la negru
poemul
n-are nevoie
să se
mai încheie
ducă-ne
turma pe valuri de naufragiu
de-acum
nedeşteptaţi de un răsunet
după ce
nu ne cotropirăm
tăiat
şi plumbul aripilor ioanice
nea
Gheorghe în fulgarin prin Malta
sânge
închegat spălându-se
în
sângele ce se va mai vărsa
ceara
ne picură în malteză
buşiţi
gârbaciului
i zda
s-successi ta’ l’ex komunisti u l’estremisti
jista’
jeffettwa hazin l-isforzi ta’ Buchares biex
jissieheb
fl-Unjoni Ewropea u n-NATO
the romantic
poet Mihail Eminescu
il
liberalismo distrugge il vigore della nazione
giving
first love a second chance
ad
honestatem populi oblectationem
nei
nostri cromosomi c’e europeismo
câţi
vor putea pleca nu vor rămâne
o luăm
la vale pe verticală
la
dolce morte ai malatti terminali
voi
muri în acest paşaport euthanasic
aşa şi
plantele aşa şi oamenii în Malta
profuziune
de ziduri inhibante
copii
adoptaţi din România cavaleri
Italia
e un paese di ponte
taică-tău
ar fi sculptat cu marea
în
rugăciune până unde ajungi
drumul
spre Emaus ospitalier
intrăm
în letargia de pe urmă
nu ne-a
evoluat niciodată partida
asta e
ţara cu proştii deasupra
asta
n-o vru cavalerul ordinului Ladea
am
uitat titlul vulcani pe teatru
cine de
cine să mai râdă
că urma
nu mai scapă turma
ce
delăsare a sângelui vărsat
ce ne
caută de păduchi moartea
ce de
răcnete patriotice pe ţeavă
cum să
nu-ţi iubeşti mama moartă
din ce
în ce nemaiamintindu-ţi-o
mai
tânără ca tine de-apare cine-i
ăla e
Vezuviul m-a recunoscut
cu lava
love nelovească-ne
când nu
mai ai încotro abia vei fi fiind liber
e
ultima oară când aud limba asta
ce-oi
transcrie pe ce autocenzură
nici
gând să se umple marea cu sarea
ciclonă
clocită
este un
singur Dumnezeu
pe
maluri ape repezi curg
ai
împletit poezia cu realitatea
tumoarea
ghioldeşte mai tare
îţi
mulţumesc pentru Malta
orice
om are un sâmbure bine ţintuit în el
nu
lăuda niciodată pe nimeni
nu face
ordin numele meu
dar nu
se mai poate schimba
Maria e
plecată la Paris
ce mai
spuneai din Quito
şi ţie
predestinare
pe
temele tale la reanimare
Ana s-a
întors
şi la
noi va veni Crăciunul
o gajo
cai sas amentza
o
singură dată tao
întors
la Christos citostatic
ajuta-ne-ar
Dumnezeu rugăciunea
Deum de
Deo
Alla
minn Alla
Lumen
de lumine
Dawl
minn dawl
Deum
verum de Deo vero
Alla
veru minn Alla veru
Sed
libera nos a malo
Izda
ehlisna mid-deni
Infirma
nostri corporis
U
sahhah dan gisimna
Nunc et
in hora
Issa u
fis-siegha
Mortis
nostrae
Tal-mewt
taghna
Sanctus
Sanctus Sanctus
Qaddis
Qaddis Qaddis
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu