Radu Gir – George Anca –
Paleologu – Iulian Predescu – Paul Claudel – Șerban Foarță – Guillame
Apollinaire – C. D. Zeletin – Raluca Faraon – Flori Bălănescu – Adelina Fleva –
Jorj Maria – Moș Nelutzu G – Vișan Dragoș – Mihaela Borzea – George Nina Elian
– Franco Erminia – Andre Cruchaga – Viorel Roman
The blood of the jail
by Radu Gyr
The Roots
last night when blind were sleeping the dens
I stayed among trunks lengthened on all fours
and when the dens were heavily sleeping
I’ve listened how the roots spoke
down about the dead from deep darks
one was speaking I grow from he chick
of a brave man full of glories in battles
now I suck his arms chest chick
undefeated he was impetuous and fiery the brave
how sweet are his sucked eyelids
another was saying ferocious I sip from the lips
of those dearest and whitest sweetheart
o how many drunk like me today her lips
how many picked her snows and hot ashes
how mighty I bite her orbits
and the third one was whispering I grow from a forehead
the forehead of dead poet was my food
I mount leaves and branches from his bitter forehead
but my leaves can defy the age
with their earthly flame
At last judgment
chased through foul swamps
like a rabid beast
with pierced temples with deep orbits
with bites of winds on back
torn like a flag invaded by gangrene
tired up by whips like the rogue
thus I will arrive to the Supreme Judgment
my blood to soil your azure
clearly you’ll shine under boreal snows
violet/blue of wounds I’ll come in front of you
you’ll stay cold in the frost of Thy glory
I with sorrow will be burning hot
Thy look will be iced sword
when Thy voice from the abyss will grow
man go on speak
o Thy great judgment
then I will fall on the high steps
on lips with a bloody inert smile
for all my unjust wounds
God I do forgive Thou
Be raised you George be raised you John
not for a shovel of redden bread
not for barns not for acres
but for your free air of tomorrow
be raised you George be raised you John
for the blood of your people flowed in ditches
for the tear of your sun nailed in spikes
for the song of your people in chains
be raised you George be raised you John
not for the anger gnashed in teeth
but to stock shouting on plains
a stack of shins and a busby of stars
be raised you George be raised you John
so as to drink the freedom from buckets
and in it to sink as the sky in whirlpools
and its apricot trees over you to shake
be raised you George be raised you John
to set all your hot kiss
on porches on thresholds on doors on icons
on all free things seeing your forehead
be raised you George be raised you John
be raised you John on chains on ropes
be raised you George on saint bones
up toward light after storm
be raised you George be raised you John
Last night Jesus
last night Jesus has entered my cell
o my how sad how tall Christ was
the moon has entered after him the cell
and was making him taller and sadder
his hands looked like lilies on graves
his eyes as deep as forests
the moon was beating his cloths with silver
silvering on his hands old breaches
I raised from under gray blanket
God where from are you coming from which age
Jesus driven softly a finger on mouth
and made me a sign to keep silent
he stayed near me on door mat
put your hand on my wounds
on ankles shadows of wounds and rust he had
as if he had carried chains sometime
sighing he lengthened his tired bones
on my mat with cockroaches
through sleep the light and thick bars
drew out rods on his snow
the cell seemed mountain seemed skull
and it swarmed with louses and rats
I felt my temple falling on my head
and I slept thousand years
when I awaken from terrible abyss
the straws smelt like roses
I was in the cell and it was moon
only Jesus was nowhere
I lengthened my arms nobody
silence
I asked the wall no answer
only cold rays sharpened in
corners
with their lance thrust me
where are you God I howled at bars
from moon smoke of censers came
I touched myself and on my hands
I found the traces of his nails
The son of woman thief
in the women’s pavilion over
night
gnashing one of thieves has delivered
the moon issued its breasts full of milk
and wanted to take the babe in its arms
all the other thieves hurried
to wrap up the baby in an old had kerchief
mice in corners chatted what to gnaw
outside stars walked on tall stilts
spiders moved down on strings to see the confined
heavily the tub stank beyond door
the night at bars detached from a button its blouse
the thieves sang in wishes you lass be living your lad
and you smiled in bad reeking room
babe of doom offspring of thief
this smile you’ll take with you in life
or will you drag only sigh like a chain at feet
tomorrow son of whore will call you some
others would remember you were born beyond bars
sprawling on earth by moons yellow blizzard
you’ll not know the name of your father
perhaps you’ll also be thief like your mother tomorrow
your knife will hit in a night with hood
perhaps for rings or only for a bread
the greedy prison will suck you
or perhaps you’ll be like a cherry tree at Whitsuntide
young and full of fruits
you’ll fish from your oceans the corals
and you’d like to pass over age on big viaducts
and perhaps you’d like everywhere to partition to devote
to bind even wounds of stars in other realms
you will face the light to shaken it
its heavy gold to fall in everybody’s fists
and then they’ll say the same look at thief’s son
they’ll put like to your mothr the red iron on forehead
and in chains and on all fours would bring you to the cruel jail
to make yourself beast hate and mist
Ulysses’ return
in front table I stay with myrtle at templates
but I sleep since long under Troy’s walls
the guests laugh and fill up their goblet
they drink with dead and honor the ghosts
I have remained under Troy’s walls
and with my dead fellows on sea’s bottom
fat rams and bulls redden
vainly in broaches perfumes
I sleep since long under Troy’s walls
or rot under algae with rowers
returned to home as do return the ghosts
of those who are not coming on their steps
you finger me on shoulders on cloths
persuaded that I came back
but I am only hundred of graves
in the corpse walking among you
you tell me about temples with pillars
about new gods grown in my absence
I fable you on my blue dead
remained under Troy or in seas of slag
and death not words have on mouth
at my court bards vie to come
to sing of me like of all heroes
how their song is it to me devoted
in my honor is the quiet harp sighing
I sleep since long under Troy’s walls
only shadows listen to them and the ghosts
oils with deep smell of flower
don’t wash Troy’s blood on my corpse
for beyond any bathing
I carry dear dead on me as plaster
I have remained under Troy’s walls
and when on Penelope’s warm breasts
Ilet forehead in deep hot shelter
I bleed still in wrestles with Cyclops
or I wander on seas with bones
with eager uninterrupted kisses
the woman caresses at random
on chest on arms the wounds from
battles
believing their trace doesn’t pain me more
but I am all an unseen wound
and wounds are my dim empty eyes
my woman or my dead kiss me
came in bed from under Troy’s walls
I sleep since long under Troy’s walls
again I’m lost with mariners in waves
I start again the battles with ghosts
I slide from woman’s thighs
and bury again under Troy’s walls
I have remained under Troy’s walls
Translate by
George Anca
Paleologu
SCRISOAREA DE CANDIDATURA A LUI
PALEOLOGU JUNIOR LA PRESEDINTIA ROMANIEI, ADRESATA TATALUI SAU DECEDAT
25 august 2019
Dragă tata,
În cîntul V din Aeneida, după ce pleacă de la Didona și ajunge în Sicilia, Aeneas decide să organizeze jocuri funerare în onoarea tatălui său Anchise, care murise cu un an în urmă. Este un gest de pietate filială din partea celui pe care Virgiliu îl numește mereu „piosul Aeneas”, iar episodul trimite, firește, la cîntul XXIII din Iliada și la jocurile funerare în onoarea lui Ahile. În ambele cazuri avem ideea că cea mai bună manieră de a cinsti un erou mort e competiția, lupta, risipa de energie vitală, expresie a acelui „sentiment agonal” despre care ai scris atît de frumos în Simțul practic. Ție vreau să-ți dedic marea încleștare care urmează.
În iulie am avut acasă un fel de vernisaj. E vorba de expoziția unor artiști pe care-i apreciez foarte mult: Paul și Monica Timofei, amîndoi elevi de-ai lui Câlția. În urmă cu 10 ani au beneficiat de o bursă la Accademia di Romania din Roma. Tablourile expuse la noi -în subsol, pe scară și la parter- sînt imagini din Roma, în special din zona Forumului și Palatinului. Am ținut un mic discurs, explicînd semnificația istorică, politică și religioasă a fiecărui monument reprezentat: templul Concordiei, sanctuarul Vestei, forumul lui Traian, basilica lui Maxențiu, arcurile de triumf ale lui Titus, Sever și Constantin, pentru a menționa doar cîteva. În timp ce vorbeam a sunat telefonul de mai multe ori: număr necunoscut. Într-un final, cel care sunase îmi trimite un mesaj lapidar: Băsescu. De îndată ce am terminat docta mea prezentare, m-am retras în camera din spate și l-am sunat înapoi. L-am felicitat pentru rezultatele de la europarlamentare, am glumit oleacă, am rîs împreună, pînă cînd mi-a spus direct de ce m-a sunat: a discutat cu Eugen Tomac, au analizat nu știu ce sondaje și au decis să-mi propună să candidez la alegerile prezidențiale din acest an.
În aceeași seară m-am văzut cu Radu Miclescu și Petre Guran, amîndoi foarte entuziaști și categorici. M-am sfătuit cu Ioana și Matei. Am discutat îndelung cu Băsescu și Tomac. Am creionat echipele de consilieri, susținători și colaboratori. Au urmat sondaje și discuții în PMP, în urma cărora propunerea s-a oficiliazat. Și am hotărît să accept cu gîndul la tine și la cei o sută de ani care s-au împlinit de la nașterea ta. Îți ofer, așadar, cea mai mare luptă, cel mai mare agon, la care am participat vreodată. Îmi dau seama că va fi foarte dificil, că voi primi lovituri nemeritate, că mă va scoate o vreme din ritmul atît de plăcut al cursurilor mele, că va trebui să merg peste tot în țară, să vorbesc cu zeci sau sute de mii de oameni și să particip la emisiuni epuizante, dar sînt convins că merită. Și nu doar ca un agon funerar în cinstea ta.
Merită, în primul rînd, pentru că altminteri nivelul dezbaterii va rămîne rușinos de scăzut. Dăncilă și Iohannis vorbesc la fel de prost, adică citesc prost niște discursuri proaste, scrise de consilieri proști. Măcar Dăncilă a fost sinceră: „Decît să vorbesc liber și să spun prostii mai bine să am o hîrtiuță în față.” Iohannis, la rîndul lui, scoate efecte neașteptate, accentuînd anapoda conjuncțiile și prepozițiile sau făcînd pauze consternante cînd întoarce cîte o foaie. Sînt singurele lui elemente de surpriză și suspans. În comparație cu asemenea mortală plictiseală referințele lui Barna la Star Trek, Game of Thrones și Matrix sînt culmi ale filozofiei politice. Voluntarismul său salvaționist contrastează cu imobilismul total al președintelui în funcție. E barem frapant să auzi pe cineva spunînd că „dacă era el președinte, drama de la Caracal nu s-ar fi întîmplat”. Filozofia politică a lui Iohannis e sintetizată perfect de celebra formulă a lui Edgar Faure: „L’immobilisme est en marche, rien ne peut l’arrêter”. Pas cu pas se traduce în fapt prin „tot pe loc, pe loc, pe loc”. Pașii lui sînt ca în paradoxul lui Zenon cu Ahile și broasca: virtualități rămase în suspensie. Pe scurt, nici mitul gospodinei neconflictuale, nici mitul salvatorului galactic, nici mitul neamțului neromânizat nu pot satisface inteligențe cît de cît exigente.
Pe 19 iunie am fost invitat de Șerban Sturdza să țin o conferință la Țibănești pentru a marca centenarul morții lui Petre Carp. A doua zi am vizitat, din subsol pînă în turn, Palatul Culturii din Iași. Spre mare mea bucurie și surpriză, am văzut numele lui George Mârzescu, unchiul tău, înscris pe clopotul cel mare, care la oră fixă cîntă Hora Unirii pentru frații noștri de peste Prut. Ei bine, nu se poate, nu este de acceptat și nici de conceput ca Petre Carp și George Mârzescu, conservatorismul și liberalismul românesc, să rămînă fără continuatori și reprezentanți în România de azi. Cine, dacă nu eu, să preia această moștenire? O fac, așa cum Aeneas l-a luat pe taică-su în spinare și a dus mai departe moștenirea troiană. O fac, deși cea mai profundă dorință a mea e să țin cursuri și să luminez minți pînă oi muri. Dacă voi trăi cît tine, am încă 40 de ani înaintea mea, în care să vorbesc seară de seară despre lucrurile cu adevărat importante. Ții minte cum mi-ai spus în 1994, după conferința mea despre Vladimir Soloviov de la Stavropoleos, că sînt un profesor atît de minunat, încît n-ar trebui să mă mai gîndesc deloc la politică? Aveai perfectă dreptate. Pentru mine viața politică e un chin: nu suport viața de partid, nu suport ședințele interminabile, lozincile găunoase, disciplina constrîngătoare. Respect pe cei care, cu bună credință și abnegație, se dedică unui partid, dar mie nu mi se potrivește. Voi fi, așadar, candidatul susținut de PMP, dar nu voi deveni membru de partid.
Cu adevărat fericit nu sînt decît atunci cînd citesc o carte bună și, mai cu seamă, cînd țin cursuri. Fiind vorba, însă, de o campanie prezidențială, o voi trata ca pe un imens exercițiu de pedagogie națională. Campania mea va fi, de fapt, un curs interactiv, pro bono, la scara întregii țări, un curs despre valorile care țin o societate împreună, despre moștenire și educație, despre legătura dintre justiție și pace socială, despre dreptate și libertate ca fundamente ale prosperității, despre grija pentru natură și criza demografică, despre diplomație și rolul României în lume. Îmi voi expune cu fermitate principiile și punctele de vedere, dar în primul rînd voi asculta, căci un bun educator trebuie să asculte și să faciliteze dialogul, să-i încurajeze pe ceilalți să spună ce gîndesc.
După președintele jucător și președintele spectator, e nevoie, cred eu, de un președinte învățător: un învățător care învață el însuși, care ascultă și pune întrebările cu adevărat importante, care intervine pentru a clarifica dezbaterea publică. Un președinte învățător este un educator și un inspirator, un continuator și un transmițător, un mediator și un moderator, un ascultător și un îndrumător. Doar un colosal efort de educație poate ridica această țară. În ultimă instanță toate problemele noastre încep și se termină cu educația.
Te îmbrățișez și fii alături de mine,
Dragă tata,
În cîntul V din Aeneida, după ce pleacă de la Didona și ajunge în Sicilia, Aeneas decide să organizeze jocuri funerare în onoarea tatălui său Anchise, care murise cu un an în urmă. Este un gest de pietate filială din partea celui pe care Virgiliu îl numește mereu „piosul Aeneas”, iar episodul trimite, firește, la cîntul XXIII din Iliada și la jocurile funerare în onoarea lui Ahile. În ambele cazuri avem ideea că cea mai bună manieră de a cinsti un erou mort e competiția, lupta, risipa de energie vitală, expresie a acelui „sentiment agonal” despre care ai scris atît de frumos în Simțul practic. Ție vreau să-ți dedic marea încleștare care urmează.
În iulie am avut acasă un fel de vernisaj. E vorba de expoziția unor artiști pe care-i apreciez foarte mult: Paul și Monica Timofei, amîndoi elevi de-ai lui Câlția. În urmă cu 10 ani au beneficiat de o bursă la Accademia di Romania din Roma. Tablourile expuse la noi -în subsol, pe scară și la parter- sînt imagini din Roma, în special din zona Forumului și Palatinului. Am ținut un mic discurs, explicînd semnificația istorică, politică și religioasă a fiecărui monument reprezentat: templul Concordiei, sanctuarul Vestei, forumul lui Traian, basilica lui Maxențiu, arcurile de triumf ale lui Titus, Sever și Constantin, pentru a menționa doar cîteva. În timp ce vorbeam a sunat telefonul de mai multe ori: număr necunoscut. Într-un final, cel care sunase îmi trimite un mesaj lapidar: Băsescu. De îndată ce am terminat docta mea prezentare, m-am retras în camera din spate și l-am sunat înapoi. L-am felicitat pentru rezultatele de la europarlamentare, am glumit oleacă, am rîs împreună, pînă cînd mi-a spus direct de ce m-a sunat: a discutat cu Eugen Tomac, au analizat nu știu ce sondaje și au decis să-mi propună să candidez la alegerile prezidențiale din acest an.
În aceeași seară m-am văzut cu Radu Miclescu și Petre Guran, amîndoi foarte entuziaști și categorici. M-am sfătuit cu Ioana și Matei. Am discutat îndelung cu Băsescu și Tomac. Am creionat echipele de consilieri, susținători și colaboratori. Au urmat sondaje și discuții în PMP, în urma cărora propunerea s-a oficiliazat. Și am hotărît să accept cu gîndul la tine și la cei o sută de ani care s-au împlinit de la nașterea ta. Îți ofer, așadar, cea mai mare luptă, cel mai mare agon, la care am participat vreodată. Îmi dau seama că va fi foarte dificil, că voi primi lovituri nemeritate, că mă va scoate o vreme din ritmul atît de plăcut al cursurilor mele, că va trebui să merg peste tot în țară, să vorbesc cu zeci sau sute de mii de oameni și să particip la emisiuni epuizante, dar sînt convins că merită. Și nu doar ca un agon funerar în cinstea ta.
Merită, în primul rînd, pentru că altminteri nivelul dezbaterii va rămîne rușinos de scăzut. Dăncilă și Iohannis vorbesc la fel de prost, adică citesc prost niște discursuri proaste, scrise de consilieri proști. Măcar Dăncilă a fost sinceră: „Decît să vorbesc liber și să spun prostii mai bine să am o hîrtiuță în față.” Iohannis, la rîndul lui, scoate efecte neașteptate, accentuînd anapoda conjuncțiile și prepozițiile sau făcînd pauze consternante cînd întoarce cîte o foaie. Sînt singurele lui elemente de surpriză și suspans. În comparație cu asemenea mortală plictiseală referințele lui Barna la Star Trek, Game of Thrones și Matrix sînt culmi ale filozofiei politice. Voluntarismul său salvaționist contrastează cu imobilismul total al președintelui în funcție. E barem frapant să auzi pe cineva spunînd că „dacă era el președinte, drama de la Caracal nu s-ar fi întîmplat”. Filozofia politică a lui Iohannis e sintetizată perfect de celebra formulă a lui Edgar Faure: „L’immobilisme est en marche, rien ne peut l’arrêter”. Pas cu pas se traduce în fapt prin „tot pe loc, pe loc, pe loc”. Pașii lui sînt ca în paradoxul lui Zenon cu Ahile și broasca: virtualități rămase în suspensie. Pe scurt, nici mitul gospodinei neconflictuale, nici mitul salvatorului galactic, nici mitul neamțului neromânizat nu pot satisface inteligențe cît de cît exigente.
Pe 19 iunie am fost invitat de Șerban Sturdza să țin o conferință la Țibănești pentru a marca centenarul morții lui Petre Carp. A doua zi am vizitat, din subsol pînă în turn, Palatul Culturii din Iași. Spre mare mea bucurie și surpriză, am văzut numele lui George Mârzescu, unchiul tău, înscris pe clopotul cel mare, care la oră fixă cîntă Hora Unirii pentru frații noștri de peste Prut. Ei bine, nu se poate, nu este de acceptat și nici de conceput ca Petre Carp și George Mârzescu, conservatorismul și liberalismul românesc, să rămînă fără continuatori și reprezentanți în România de azi. Cine, dacă nu eu, să preia această moștenire? O fac, așa cum Aeneas l-a luat pe taică-su în spinare și a dus mai departe moștenirea troiană. O fac, deși cea mai profundă dorință a mea e să țin cursuri și să luminez minți pînă oi muri. Dacă voi trăi cît tine, am încă 40 de ani înaintea mea, în care să vorbesc seară de seară despre lucrurile cu adevărat importante. Ții minte cum mi-ai spus în 1994, după conferința mea despre Vladimir Soloviov de la Stavropoleos, că sînt un profesor atît de minunat, încît n-ar trebui să mă mai gîndesc deloc la politică? Aveai perfectă dreptate. Pentru mine viața politică e un chin: nu suport viața de partid, nu suport ședințele interminabile, lozincile găunoase, disciplina constrîngătoare. Respect pe cei care, cu bună credință și abnegație, se dedică unui partid, dar mie nu mi se potrivește. Voi fi, așadar, candidatul susținut de PMP, dar nu voi deveni membru de partid.
Cu adevărat fericit nu sînt decît atunci cînd citesc o carte bună și, mai cu seamă, cînd țin cursuri. Fiind vorba, însă, de o campanie prezidențială, o voi trata ca pe un imens exercițiu de pedagogie națională. Campania mea va fi, de fapt, un curs interactiv, pro bono, la scara întregii țări, un curs despre valorile care țin o societate împreună, despre moștenire și educație, despre legătura dintre justiție și pace socială, despre dreptate și libertate ca fundamente ale prosperității, despre grija pentru natură și criza demografică, despre diplomație și rolul României în lume. Îmi voi expune cu fermitate principiile și punctele de vedere, dar în primul rînd voi asculta, căci un bun educator trebuie să asculte și să faciliteze dialogul, să-i încurajeze pe ceilalți să spună ce gîndesc.
După președintele jucător și președintele spectator, e nevoie, cred eu, de un președinte învățător: un învățător care învață el însuși, care ascultă și pune întrebările cu adevărat importante, care intervine pentru a clarifica dezbaterea publică. Un președinte învățător este un educator și un inspirator, un continuator și un transmițător, un mediator și un moderator, un ascultător și un îndrumător. Doar un colosal efort de educație poate ridica această țară. În ultimă instanță toate problemele noastre încep și se termină cu educația.
Te îmbrățișez și fii alături de mine,
Iulian Predescu
Cel mai mare pacat
al timpului nostru
Cel mai mare pacat al
timpului nostru este nedeosebirea duhurilor. Din aceasta cauza, lucrurile
anormale sunt luate drept firesti, iar pacatele sunt privite ca fiind virtuti. Nedeosebirea
duhurilor produce pagube atat in plan spiritual, cat si trupesc: pe de o parte,
pierderea mantuirii, pe de alta parte, probleme grave de sanatate.
Sfantul Antonie cel
Marescrie
ca "oamenii se socotesc rationali. Insa pe nedrept, caci nu sunt
rationali. Unii au invatat cuvintele si cartile vechilor intelepti. Dar
rationali sunt numai aceia care au sufletul rational, pot sa deosebeasca ceea
ce este binele si ceea ce este raul, se feresc de cele rele si vatamatoare
sufletului; iar toate acestea le savarsesc cu multa multumire catre Dumnezeu.
Numai acestia trebuie sa se numeasca oameni rationali".
"Nu
dati crezare oricarui duh, ci cercati duhurile daca sunt de la Dumnezeu"
(I Ioan 4-1)
Omul
din zilele noastre pierde din vedere ca diavolul il ispiteste prin diferite
moduri. Prin inselaciune, diavolul cauta sa-l intraineze pe om de Dumnezeu. La
prima vedere, pare usor sa distingem raul de bine, dar ce ne facem atunci cand
diavolul ia chip de inger al luminii (II Cor. XI -14), iar slujitorii sai,
mincinosi si antihristi (II Cor. XI - 13; I Ioan II - 18), ii imita pe
adevaratii trimisi ai lui Hristos?
Darul
deosebirii duhurilor, numit si dreapta socoteala sau discernamant duhovnicesc,
este cel mai important. Din cauza pacatelor, oamenii nu mai au o inima curata,
iar intr-o astfel de inima harul Duhului Sfant nu mai este viu si lucrator.
Potrivit Sfintilor Parinti, chiar daca omul este partas multor virtuti, insa,
lipsit de darul deosebirii duhurilor, trebuie sa stie ca aceasta lipsa slabeste
si puterea celorlalte virtuti. Doar darul deosebirii duhurilor il ajuta pe om
„sa mearga intotdeauna pe calea de mijloc, care este cu adevarat imparateasca,
si nu-i permite nici sa se urce la dreapta virtutilor, adica din exces de zel
si din trufie sa depaseasca masura dreptei credinte, dar nici sa alunece la
stanga viciilor prin delasare si neglijenta, adica sub pretextul ocrotirii
trupului sa ajunga la situatia contrara, aceea a lenevirii sufletului"
(Sfantul Antonie cel Mare).
Fiecare om primeste o putere de
a deosebi binele de rau. Este ceea ce Sfintii Parinti numesc discernamantul
natural. Insa din cauza pacatelor, aceasta putere de discernere se pierde. Si
din acest motiv este nevoie ca omul sa-si infatiseze cat mai des cu putinta
gandurile, cuvintele, faptele inaintea unei persoane care a facut cercarea
lucrurilor.
Sfantul Isaac
Sirul afirma:
"Cercarea sta nu in a primi cineva privirea unor lucruri fara sa fi luat
cunoasterea lor in sine insusi, ci in a simți in chip limpede, prin cercare,
folosul si paguba lor, pentru faptul ca a petrecut in ele timp indelungat. De
multe ori un lucru pare pagubitor, dar inlauntrul lui are o lucrare plina de
folos. In acelasi fel socoteste si despre lucrul dimpotriva. Adica, de multe
ori, un lucru pare sa fie de folos, dar inauntru este plin de vatamare. De
aceea, mulți dintre oameni afla paguba in lucrurile ce par sa aduca un castig.
Dar nici de la acestia nu primim marturia adevarata a cunoasterii. Foloseste-te
deci de sfatuitorul acela care stie sa probeze cu rabdare lucrurile care cer o
dreapta socoteala (un discernamant). De aceea, nu oricine este vrednic de crezamant
cand da un sfat, ci numai acela care mai intai si-a chivernisit bine libertatea
lui si nu se teme de invinovațiri si de clevetiri”.
Cum
putem dobandi darul deosebirii
duhurilor?
Pentru Sfantul Simeon Metafrastul, darul deosebirii duhurilor tine de
asa-numita "simtire intelegatoare", insusire proprie sufletului, care
il ajuta pe om sa faca distinctie intre ceea ce este de la Dumnezeu si ceea ce
este de la diavol. Caci precum otetul si vinul la vedere sunt una, dar prin
simtul gustului gatlejul deosebeste ce este al fiecaruia, asa si sufletul, prin
simtirea si lucrarea intelegatoare, poate judeca si hotari care sunt darurile
Duhului si care nalucirile celui potrivnic".
Sa
ne lumineze Dumnezeu in toata lucrarea noastra si sa ne daruiasca putere sa nu
ne incredem niciodata in parerile noastre.
Paul Claudel
FECIOARA
CARE ASCULTĂ
Paraclisul
castelului nostru se află-n biserica satului Brangue:
Poposesc zilnic, la cinci după-masă acolo, când – afară prea cald – în ea e-o răcoare de gang.
Nu te poţi fâţâi toată ziua şi,-atunci, hai să-i facem o vizită Ălui din Slavă:
Soarele,-afară, dă-n clocot, iar piaţa-i tăiată în două de-un fluviu de lavă!
Ci, înăuntru, stând dinainte-mi pură şi proaspătă ca sloiul de gheaţă, stàtua Sfintei Fecioare,
Cu pruncul la sân, în strai alb, iat-o albă,-n vestmintele-i lungi, şi tot albe, din cap în picioare.
Marie, tot eu, plin de spaime şi pofte,-nainte-ţi stau, ca un vechi nătărău!
Vremea, nicicând, n-o să-mi ajungă pentru câte-aş avea să-i şoptesc auzului tău!
Ea, însă, cu ochii lăsaţi şi cu faţa severă, dar tandră, citeşte pe gură
Cuvintele mele, asemeni cuiva carele-ascultă şi, să-nţeleagă, se-ndură.
Poposesc zilnic, la cinci după-masă acolo, când – afară prea cald – în ea e-o răcoare de gang.
Nu te poţi fâţâi toată ziua şi,-atunci, hai să-i facem o vizită Ălui din Slavă:
Soarele,-afară, dă-n clocot, iar piaţa-i tăiată în două de-un fluviu de lavă!
Ci, înăuntru, stând dinainte-mi pură şi proaspătă ca sloiul de gheaţă, stàtua Sfintei Fecioare,
Cu pruncul la sân, în strai alb, iat-o albă,-n vestmintele-i lungi, şi tot albe, din cap în picioare.
Marie, tot eu, plin de spaime şi pofte,-nainte-ţi stau, ca un vechi nătărău!
Vremea, nicicând, n-o să-mi ajungă pentru câte-aş avea să-i şoptesc auzului tău!
Ea, însă, cu ochii lăsaţi şi cu faţa severă, dar tandră, citeşte pe gură
Cuvintele mele, asemeni cuiva carele-ascultă şi, să-nţeleagă, se-ndură.
[Trad: Ş. F.]
Guillaume Apollinaire
PODUL MIRABEAU
(Guillaume Apollinaire)
(Guillaume Apollinaire)
Iubirea ni se duce şi Sena înainte
Sub podul Mirabeau
Cumva să-mi mai aduc aminte
După mâhniri veneau plăceri ţii minte
Sub podul Mirabeau
Cumva să-mi mai aduc aminte
După mâhniri veneau plăceri ţii minte
Coboară ceas al nopţii stăpân
Zilele se duc eu rămân
Zilele se duc eu rămân
Stăm mână-n mână tot mai aproape
Când jos clipesc
Sub podul braţelor pleoape
Şi ochi eterni ai obositei ape
Când jos clipesc
Sub podul braţelor pleoape
Şi ochi eterni ai obositei ape
Coboară ceas al nopţii stăpân
Zilele se duc eu rămân
Zilele se duc eu rămân
Iubirea noastră apă somnolentă
Se duce-aşa
Viaţa e prea lentă
Şi ah Speranţa prea e violentă
Se duce-aşa
Viaţa e prea lentă
Şi ah Speranţa prea e violentă
Coboară ceas al nopţii stăpân
Zilele se duc eu rămân
Zilele se duc eu rămân
Fug zilele şi nu mai ştim încotro
Cu timpul dus
Şi cu iubirile care-au apus
Iar Sena curge curge sub Podul Mirabeau
Cu timpul dus
Şi cu iubirile care-au apus
Iar Sena curge curge sub Podul Mirabeau
Coboară ceas al nopţii stăpân
Zilele se duc eu rămân
Zilele se duc eu rămân
(Traducere de C.D. Zeletin)
Raluca Faraon
to
|
to
|
|
Perpetuum mobile
Un
om mergea prin deșert, cu o chitară în mână, cu sufletul prins în cătușe. Nicio
speranță la orizont, dar pașii lui știau să scrie în nisip poeme închinate
soarelui care îl ține în viață. Și drumul era ba o frânghie deasupra prăpastiei,
ba fundul prăpastiei.
Un
om mergea prin deșert fără o țintă precisă, iar deșertul era geneza și
sfârșitul lumii, harta culorilor fără nuanțe și țipătul ca un rotocol din
vârtejul damnării.
Până când își dădu seama că de fapt
înoată, în apa unui vis difuz în care, printre glasuri de sirene, propriul glas
îi croiește drum sigur spre o insulă de poezie și infinită mirare.
rutină
îmi
pun cătușele
ies din casă
execut mișcări
respect legi
calc pe inimă
ies din casă
execut mișcări
respect legi
calc pe inimă
la ușă scot cătușele
intru în casă
fac un duș o cafea
citesc documente
scriu șterg acopăr
spații mici
intru în casă
fac un duș o cafea
citesc documente
scriu șterg acopăr
spații mici
noaptea
visez
o iubire imposibilă
mă emoționează
mă ține departe
zâmbesc copilărește
o iubire imposibilă
mă emoționează
mă ține departe
zâmbesc copilărește
ziua
începe ca
o bucurie palidă
dincolo de ușă
totul se plătește
o bucurie palidă
dincolo de ușă
totul se plătește
asemenea ție dau bice ploilor și te implor
azi
sunt cuminte dau bice ploilor ca un jocheu
de secetă mi s-a albit sub braț cămașa
ești trup din trupul nordului nefericit
iar seceta ți-o stinge de un timp
doar vinul și apoi cârciumăreasa
de secetă mi s-a albit sub braț cămașa
ești trup din trupul nordului nefericit
iar seceta ți-o stinge de un timp
doar vinul și apoi cârciumăreasa
dau bice ploilor ce dintr-un bici ar
vrea să muște
poate din carnea ploilor mustind de dor
iar eu sunt biciul care zvântă toată răceala rea din tine
și sângele ce curge din nou din iad înspre obor
poate din carnea ploilor mustind de dor
iar eu sunt biciul care zvântă toată răceala rea din tine
și sângele ce curge din nou din iad înspre obor
dau
totuși bice (ploilor ) ca un jocheu
de secetă mi s-a albit sub braț cămașa
de secetă mi s-a albit sub braț cămașa
*
noaptea ne face egali
ne șterge cu precizie
mințile rătăcite
se scurge peste tot
ce-i iese în cale
dispersează prudența
din cuvintele noastre
pompează sângele negru
în noi
ne testează ca pe niște animale
de povară
ne uităm numele până la ziuă
antrenați în fugile fără picioare
fără seamăn
noaptea ne face egali
ne șterge cu precizie
mințile rătăcite
se scurge peste tot
ce-i iese în cale
dispersează prudența
din cuvintele noastre
pompează sângele negru
în noi
ne testează ca pe niște animale
de povară
ne uităm numele până la ziuă
antrenați în fugile fără picioare
fără seamăn
știu
se schimbă lumea
tristețea mea e plină de urme
nu mai are decât culoarea
din adâncul culorilor stinse
eu am trecut prin moarte
și nu-mi amintesc nimic
am în mine frigul plutonian
mă mușcă
sunt a lui.
se schimbă lumea
tristețea mea e plină de urme
nu mai are decât culoarea
din adâncul culorilor stinse
eu am trecut prin moarte
și nu-mi amintesc nimic
am în mine frigul plutonian
mă mușcă
sunt a lui.
Netulburată răcoare
Vântul
de toamnă
dresează norii
să se ridice pe două picioare
pe pajişti, caii
învaţă frunzele să zboare
câtă răcoare, câtă răcoare.
dresează norii
să se ridice pe două picioare
pe pajişti, caii
învaţă frunzele să zboare
câtă răcoare, câtă răcoare.
Ţurţure
Lacrima
lui
În cercuri colindă
oglinda de sub sălcii.
În cercuri colindă
oglinda de sub sălcii.
Dubii
Să
fie altfel
De cum am înţeles?!
Tardivă întrebare
De cum am înţeles?!
Tardivă întrebare
Cutumă
Până
când
Rămân cu coaja,
Dezbracaţi de frunză
Dorm copacii
Înveliţi cu amintiri
Rămân cu coaja,
Dezbracaţi de frunză
Dorm copacii
Înveliţi cu amintiri
Vişan Drago
to
ș
|
to
|
|
Zidule al fărădelegilor
.
Ajung să te doresc eliberat
ieșind aprig poveste pe luni
ca pruncul lui Lucifer astupat
de talpa iadului zidită în raclă
ca un alt cer prea smucit afară
tu zidule plin de cadaveric mortar
de trudă și de ultimele răvașe
închipuite de un alt închipuit
Eminescu ori Shakespeare
pe ritm de rap scelerat
de aurolac criminal
.
Zidule al tuturor
dezaxatelor gesturi
tu târâi tu zăngăni tu urli
tu ești viu și ne vei bântui
ca un lung trup al dragonilor
ce înghit zi de zi alte nevinovății
.
Măcar să îmi știu și eu
soarta ce vine din tine
ești cel mai așteptat zid
animale gata de tăiere boi
și rațe plecăm ciocuri boturi
spre tine zidule al îngrozirii
.
Ajung să te doresc eliberat
ieșind aprig poveste pe luni
ca pruncul lui Lucifer astupat
de talpa iadului zidită în raclă
ca un alt cer prea smucit afară
tu zidule plin de cadaveric mortar
de trudă și de ultimele răvașe
închipuite de un alt închipuit
Eminescu ori Shakespeare
pe ritm de rap scelerat
de aurolac criminal
.
Zidule al tuturor
dezaxatelor gesturi
tu târâi tu zăngăni tu urli
tu ești viu și ne vei bântui
ca un lung trup al dragonilor
ce înghit zi de zi alte nevinovății
.
Măcar să îmi știu și eu
soarta ce vine din tine
ești cel mai așteptat zid
animale gata de tăiere boi
și rațe plecăm ciocuri boturi
spre tine zidule al îngrozirii
PÂINE PENTRU FLUTURI
Fii
foc și arzi, iubește-te cu mine,
Verigi de fum din noi să se înalțe
Spre cerul care scutură destine
Și-ncearcă de zăpezi să se descalțe
Verigi de fum din noi să se înalțe
Spre cerul care scutură destine
Și-ncearcă de zăpezi să se descalțe
Fii râu și curgi, iubește-te cu mine,
Cascade verzi din noi să se coboare
Prin stânci căprui brodate cu suspine
Și flori de colț ce-au divorțat de Soare.
Cascade verzi din noi să se coboare
Prin stânci căprui brodate cu suspine
Și flori de colț ce-au divorțat de Soare.
Fii
aer mov, iubește-te cu mine,
Pui de furtuni în piept să ne danseze,
Din două tremurări de ploi divine,
Cernute din planete siameze.
Pui de furtuni în piept să ne danseze,
Din două tremurări de ploi divine,
Cernute din planete siameze.
Fii
lemn și taci, iubește-te cu mine,
Stejari și ulmi să-și legene coroana
Sub toamna ce învață să se-nchine
La zidul sfânt din care plânge Ana.
Stejari și ulmi să-și legene coroana
Sub toamna ce învață să se-nchine
La zidul sfânt din care plânge Ana.
Fii
gând și zbori, iubește-te cu mine,
În Absolut să risipim condeie,
Iar păsări îmbrăcate-n crinoline
Să cânte la final de Odisee.
În Absolut să risipim condeie,
Iar păsări îmbrăcate-n crinoline
Să cânte la final de Odisee.
Fii
Lut și treci, iubește-te cu mine,
Să fim plămada caldă din săruturi
Și peste noi, Lumina dacă vine,
Să ne transforme-n pâine pentru fluturi.
Să fim plămada caldă din săruturi
Și peste noi, Lumina dacă vine,
Să ne transforme-n pâine pentru fluturi.
Franco ARMINIO
*
* *
E
vorba despre alegerea
durerii.
Din frica-mi de moarte
am făcut o poveste fără sfârşit.
Singura mea poveste de dragoste
până la urmă.
durerii.
Din frica-mi de moarte
am făcut o poveste fără sfârşit.
Singura mea poveste de dragoste
până la urmă.
*
* *
Si
tratta di scegliere
il dolore.
Della mia paura di morire
ho fatto una storia senza fine.
La mia unica storia d'amore
alla fine.
il dolore.
Della mia paura di morire
ho fatto una storia senza fine.
La mia unica storia d'amore
alla fine.
ANTES, EL REVERSO DE LOS JARDINES
Always
too eager for the future,
We Pick up bad habits of expectancy.
Philip Larkin
We Pick up bad habits of expectancy.
Philip Larkin
...See More
Before,
the reverse of the gardens
Always too eager for the future,
We Pick up bad habits of expectancy.
Philip Larkin
Before the reverse of the gardens bleeding in each
From the leaves of the air held in the throat
Before the grain of hope worried the everyday boil
Before and now the whip of hunger as a table and table
Before I grew the air in my chest while my wife fuelling
The fire with its scent of forest
Before and now the stone fatigued from the shadows and the old fire
From the light in the eaves of the time of the eucalyptus
Before the skin tar crazy in my hands of artisan
Now an air of daggers in smell the dry trunks
From the stampede the march saying goodbye to the world we live
Now the frost illuminates the houses and the young lovers
When the magma of chaos writes its own statutes
Now my hands only open the loom of the night
And they go down to dark sighs of sugar and centuries of scum
Now the dust lifts cities and blinds them from within
I do not know if tomorrow will be the same outraged flock of life
Or another mud dungeon or another charcoal smithy.
From the book: metaphor of imbalance ", 2019
Always too eager for the future,
We Pick up bad habits of expectancy.
Philip Larkin
Before the reverse of the gardens bleeding in each
From the leaves of the air held in the throat
Before the grain of hope worried the everyday boil
Before and now the whip of hunger as a table and table
Before I grew the air in my chest while my wife fuelling
The fire with its scent of forest
Before and now the stone fatigued from the shadows and the old fire
From the light in the eaves of the time of the eucalyptus
Before the skin tar crazy in my hands of artisan
Now an air of daggers in smell the dry trunks
From the stampede the march saying goodbye to the world we live
Now the frost illuminates the houses and the young lovers
When the magma of chaos writes its own statutes
Now my hands only open the loom of the night
And they go down to dark sighs of sugar and centuries of scum
Now the dust lifts cities and blinds them from within
I do not know if tomorrow will be the same outraged flock of life
Or another mud dungeon or another charcoal smithy.
From the book: metaphor of imbalance ", 2019
Viorel
Roman
ACADEMIA
Stalin - Soare inselator
Daca pentru a
intalege modul de gandire, motivatia unor decizii strategice, care au marcat
soarta lumii sunt nu de rare ori mai utile decat orice unele opere artistice,
atunci filmul rusesc „Soare inselator“, 1994, ne face accesibila gandirea
asiatica, inaccesibila occidentalilor, a generalisimului Iosef Visarionovici
Stalin, creatorul unui imperiu pe doua continente, de la Berlin la Marea
Japoniei, fara precedent in istorie.
https://www.youtube.com/watch?v=VZcB7k8-EUQ
https://www.youtube.com/watch?v=wSGi4gBj2MI
https://www.youtube.com/watch?v=iU22LKYXycI
Pentru a il compara
pe Stalin vs Hitler, Churchill, Roosevelt in cel de al doilea razboi mondial,
evaluati filmul „Soarele inselator“, viziunea lui John Hughes-Wilson,
Serviciile Secrete, Meteor Publishing, Bucuresti, 2017, p.236-251, Cap. 23
Informarea utilizatorului: Barbarossa si Hitler cu Motto: „Nu va ingrijorati,
tovarasul Stalin ste ce face … “ (Raspunsul standard pe care oamenii lui
Stalin il dadeau celor care-si exprimau ingrijorarea legata de iminenta unui
atac german.) si notite de mai jos.
Cine, cum a
declansat razboiul mondial?
de Viorel Roman
http://www.observatorul.com/articles_main.asp?action=articleviewdetail&ID=17944
Viorel Roman:
Secretul occidentului, Romania 2019, ed. Artpress, Timisoara 2018, p.225-251
https://de.calameo.com/read/005516518040e40f23f11
https://www.academia.edu/37507652/..._secretul_occidentului_..._viorel_roman.pdf
*
Napoleon
desfiinteaza Sfantului Imperiu Roman de Natiune Germana, dar esuiaza in crearea
unuia nou,
similar. De atunci
invinge mereu cultura anglo-mozaica, imperiul anglo-saxon protestant,
comercial-maritim
in lupta cu Europa
Centrala, cultura continentala, agrar-industriala, romano-catolica.
Imperiul German al
II-lea reuseste o simbioza germano-mozaica, un avant industrial continental
provocator
dominatiei britanice
si se ajunge din nou la un razboi, de data asta mondial, dupa care germanii
sunt
condamnati la
despagubiri astronomice.
Impriul German al
III-lea denunta simbioza germano-mozaica, statulul de colonie si Churchill
declara razboi
lui Hitler, nu si
lui Stalin, pentru ca: “Hitler este doar un om care va deceda mai curând sau
mai târziu.
Pentru Imperiul
Britanic pericolul nu este Hitler, ci Germania. Noi trebuie să-l convingem pe
Hitler să atace
URSS-ul pentru că
acolo va fi sfârșitul lui, iar noi vom dezmembra Germania”.
Istoria e scrisa de
invingatori, dar, la intrebarea de mai sus, adevarul iese la iveala cu ajutorul
lui Harald
James, Princeton,
Michael Scheil, Berlin etc. si nu in ultimul rand a recenziei de mai jos din
Romania.
Intrebarea e
justificata de Brexit si de conflictulul din USA dintre internationalismului,
intelectalismului
mozaic si
provincialismul, antiintelectualismului protestant anglo-saxon, de „Jews will
not replace us“. (The
Economist, London.
nr. 9054, p.5, 7)
*
Secretul lui
Churchill. de Michael Nicholas Plaga (Piatra Neamt)
După atâtea cărți,
studii și monografii despre al doilea război mondial, am putea trage concluzia
pripită că s-a
epuizat domeniul de
cercetare și că puține surprize mai pot fi dezvăluite publicului privind ultima
conflagrație
mondială.
Cartea care face
obiectul acestei recenzii (Leon Kilzer: CHURCHILL’s DECEPTION - The dark secret
that
distroyed Nazi
Germany) demonstrează contrariul, respectiv că putem descoperi încă, aspecte
nebănuite în
munții de documente
scoase de la secret de către cancelariile marilor puteri beligerante.
Manevrele lui
Churchill
In general termenul
de păstrare la secret practicat de cancelariile occidentale este de treizeci de
ani de la data
întocmirii
documentelor respective. Unele țări au ținut secrete anumite documente chiar
35-40 de ani de la
emiterea lor. De
aceea a provocat curiozitatea istoricilor, scoaterea de la secret de către
britanici a unor
documente strict
secrete, păstrate de ei la Londra timp de o jumătate de secol de la emiterea
lor. Cartea de
față este rezultatul
studierii acestor documente pe care englezii le-au considerat jenante pentru
ei:
stenogramele
dezbaterilor guvernului britanic sub conducerea lui Winston Churchill. Cartea
descrie cu
rigoare academică
modul în care Churchill a reușit să-l determine pe Hitler să invadeze nu Anglia
ci URSSul.
Jurnalistul Louis C.
Kilzer, laureat al premiului Pullitzer, aduce la lumina tiparului documente
britanice care
demonstrează
documentar aceste manevre necunoscute până acum și care-i pătează memoria lui
Churchill în
ochii opiniei publice.
Cartea descrie cum în calitate de prim-ministru, Churchill și-a convins
miniștrii din
guvern sa respingă
ofertele multiple propuse de generalii germani pentru oprirea războiului prin
asasinarea
lui Hitler de către
nemți.
Stenogramele
ședințelor guvernului britanic redau modul cinic în care Churchill supune spre
aprobarea
guvernului sau
respingerea propunerilor germane: “Hitler este doar un om care va deceda mai
curând sau
mai târziu. Pentru
Imperiul Britanic pericolul nu este Hitler, ci Germania. Noi trebuie să-l
convingem pe
Hitler să atace
URSS-ul pentru că acolo va fi sfârșitul lui, iar noi vom dezmembra Germania”.
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/secretul-lui-churchill?utm_referrer=https%3A%2F
%2Fzen.yandex.com 1/3
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/secretul-lui-churchill?utm_referrer=https%3A%2F
%2Fzen.yandex.com 2/3
Falsul Hess
Generalii germani
erau deciși să-l suprime pe Hitler în anul 1939 și 1940 cu condiția prealabilă
ca Anglia să
accepte în scris,
neamestecul ei în războiul civil care ar fi izbucnit între germani ca urmare a
asasinării
dictatorului. După
ce i-a refuzat pe generalii germani, Churchill a avut surpriza să primească o
ofertă
uluitoare chiar de
la Hitler: încheierea unui pact cu Anglia prin care Germania retroceda
teritoriile cucerite de
nemți în vestul
Europei, în schimbul garantării intereselor germane în răsăritul Europei
subjugate de Hitler.
Nici această ofertă
germană n-a fost acceptata de Churchill care a notat însa dorința obsesivă a
lui Hitler de a
încheia pacea cu
Anglia. El a cultivat cu abilitate iluziile lui Hitler că și Anglia dorește
pacea (cu scopul
inițial de a câștiga
timp, pentru înarmarea englezilor). Ulterior, când trupele germane cuceriseră
Franța și
ajunseseră la
Canalul Mânecii, Churchill a lansat înșelătoria menită să-l oprească pe Hitler:
englezii l-au
invitat pe adjunctul
lui Hitler, Rudolf Hess, să vină în Anglia la o așa zisă “conferință de pace”
la care nemții
să negocieze cu
Partidul Păcii din Marea Britanie invazia URSS.
Spionii lui Stalin
din guvernul britanic (Philby, Blunt, Cairncross), au telegrafiat Moscovei
conținutul fiecărei
întrevederi avute de
Hess în Anglia, după celebrul său zbor acolo la manșa unui avion special
echipat cu
rezervoare
suplimentare de benzină, pentru acel voiaj ultra-secret. Pentru evitarea
demascării acestei
manevre, Churchill
va reține prizonier pe Hess în Anglia pe toata durata războiului, iar la
Tribunalul de la
Nürenberg va fi
adusă o sosie a lui Rudolf Hess care nu întâmplător a refuzat timp de 28 de ani
de închisoare
la Spandau, să
primească vizita vreunui membru al familiei sale.
Mai apar și probe
medicale aduse din arhive care atestă că omul închis la Spandau sub numele de
Rudolf
Hess, nu purta pe
toracele său urmele permanente lăsate de o intervenție chirurgicală din timpul
primului
război mondial. Acea
cicatrice chirurgicală este înregistrată radiologic în dosarul medical al lui
Hess, anterior
plecării sale în
Anglia și nu poate justifica nimeni absența ei la deținutul nr. 7 de la Spandau.
Întrebări și
răspunsuri
În final se pune o
întrebare mai importantă decât identitatea prizonierului nr. 7 de la
închisoarea Spandau și
anume: la ce a
folosit înșelătoria cu Hess? A salvat Anglia de la înfrângere, deturnarea
războiului spre
URSS?
- Da, dar a salvat-o
de un dictator care nu urmărea înfrângerea Angliei. Hitler a salvat Anglia tot
atât cât
Churchill,
concluzionează autorul cărții.
- A progresat
Imperiul Britanic de pe urma încăpățânării lui Churchill de a lupta contra
Germaniei, așa cum
susținea Churchill
că era scopul războiului? Nu, Imperiul Britanic s-a dezintegrat după razboi,
iar Anglia a
ieșit slăbită ca
țară.
- A reușit Germania
nazistă să stopeze extinderea comunismului în lume? Din nou, nu. A reușit exact
contrariul, sa
extindă comunismul de la Berlin până la Pekin. Războiul a transformat URSS-ul
dintr-o putere
europeană într-o
supraputere mondială, care urmărea un scop pe care Hitler nu l-a avut:
dobândirea
hegemoniei
universale. Este adevărat că Churchill a oprit existența unuia dintre cei mai
răi conducători care
au existat. Problema
este ca totuși l-a oprit prea târziu, după ce genocidul fusese comis.
Și acum faptele
concrete evidențiate de autor prin documente secrete de arhivă:
– după victoriile
sale în vestul Europei, Hitler a hotărât să se oprească pe motivul declarat că
are nevoie de
100 de ani pentru
consolidarea victoriilor;
– a propus în scris
eliberarea țărilor cucerite de el în vestul Europei;
– a ordonat
demobilizarea a 30 de divizii și tot ce a întreprins din septembrie 1939 până
în ajunul invadării
URSS la 22 iunie
1941 a fost făcut cu scopul încheierii războiului, nu al ducerii lui. Dacă
Anglia ar fi
acceptat pacea,
Hitler ar fi încheiat-o în condiții favorabile Imperiului Britanic. Documentele
nu lasămdubii
aici. În loc de
asta, Anglia respinge oficial pacea, dar o acceptă pe ascuns, și procedând
astfel Anglia conduce
la cel mai cumplit
deznodământ din toate rezultantele posibile: dă mână liberă lui Hitler în estul
Europei fără
să fi rezolvat nimic
în vest.
Fără îndoială, o
pace încheiată în vara anului 1940 ar fi avut un preț ridicat: Polonia ar fi
încetat să existe,
Cehoslovacia ar fi
rămas un protectorat german și multe din țările nesovietice ale Europei
răsăritene ar fi fost
incluse în sfera de
influență germană cel puțin la fel de strâns controlate ca emisfera occidentală
sub Doctrina
Monroe. Evreii ar fi
fost excluși din Europa Centrala. A meritat oprirea acestora prin sacrificiul
suprem a 52
de milioane de
oameni? Greu de răspuns afirmativ, în condițiile în care Europa care a rezultat
din ruine, a
găsit Polonia,
Cehoslovacia și restul Europei răsăritene într-o sclavie mai cumplită decât își
imaginase Hitler
în 1940.
În încheiere supun
spre examinare cititorului următoarea chestiune: este oare posibil de imaginat
că datorită
petrolului ei,
România ar fi avut sub germani un nivel de viață apropiat Austriei sau
Elveției? La moartea
regelui Carol I în
1914, documentele vremii arată că rata de schimb monetar între francul elvețian
și leul
românesc era aproape
1:1.
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/secretul-lui-churchill?utm_referrer=https%3A%2F
%2Fzen.yandex.com 3/3
Cine, cum a
declansat razboiul mondial?
2.
In comentariul d-lui
de Michael Nicholas Plaga (Piatra Neamt) cu titlul „ Secretul lui Churchill“ e
un fake
news: „Churchill va
reține prizonier pe Hess … iar la Tribunalul de la Nürenberg va fi adusă o
sosie a lui
Rudolf Hess care nu
întâmplător a refuzat timp de 28 de ani de închisoare la Spandau, să primească
vizita
vreunui membru al
familiei sale.“ Membrii familiei care-l vizitau pe Rudolf Hess la Spandau il
contrazic.
*
Amestecul de fals si
atentic nu discredeaza cartea lui Louis C. Kilzer, un respectat jurnalist
american cu doua
Pulitzer Prize:
Churchill's Deception: The Dark Secret That Destroyed Nazi Germany, ed. Simon
& Schuster,
Londra 1994, 320 p.,
pentru ca teza fundamentala este cunoscuta, de aceea readuc in actualitate:
http://www.badpolitics.ro/churchill-hitler-si-antisemitismul/
http://www.cartesiarte.ro/edituraOnLine/upload/files/i67140Viorel%20Roman.pdf
http://www.revistasingur.ro/altele/10328-viorel-roman-churchill-hitler-si-antisemitismul.html
https://www.academia.edu/16614844/Tiganii_si_evreiii_romani
http://d-nb.info/1025131827/04
*
Churchill, Hitler si
antisemitismul,
acesta este titlul
cartii lui Dr. Stefan Scheil aparuta in ed. Duncker & Humbolt, Berlin 2008,
335 p., in care se
anlizeaza “dictatura
germana, inamicii ei si criza europeana 1938/39”. Adolf Hitler preia puterea
1933 si
pune in practica
Programul din 24 feb. 1920, de 25 de puncte pe doua pagini, al Partidului
National Socialist
al muncitorilor
germani. Un deziderat era realizarea unei societati fara drept roman si fara
evrei, care urmau
sa emigreze.
Antisemitismul era raspandit ca urmare a umilitelor impuse de invingatori. In
caz de foamente
acelasi destin l-ar
fi avut toti strainii din Germania.
Alertate,
organizatiile evreisti din lumea anglo-saxona incep boicotarea economiei
germane. Reactia
nazistilor: “Nu
cumparati de la evrei!” Un evreu ucide un diplomat, nazistii dau foc la
sinagogii etc. Proiectul
antisemit de a
realiza un stat fara evrei trebuia combatut cu toate mijloacele – pe viata si
pe moarte. Pentru ca
daca Germania
ramanea fara evreii in mod civilizat, ar fi devenit un precedent periculos.
Polonia cu 10% din
popolatie evrei, care vorbeau jedisch, o alta limba decat cea oficiala, ar fi
cerut acelasi
lucru. Pe de alta
parte emigrarea evreilor in USA ar fi dat apa la moara antisemitismului local.
Asa ca
organizatiile
evreisti s-au opus emigrarii evreilor din Germania, luand in calcul victime. Pe
de alta parte l-au
sustinut pe
Churchill si “Partidul razboinicilor” cu organizatia Focus contra nazismul.
Cei care incercau o
solutie pasnica pe continent au fost marginalizati. Pe de alata parte Iosif, V.
Stalin, mult
mai radical si
clarvazator decat Hitler s-a folosit de “contradictiile din lagarul capitalist”
pentru a “arunca in
aer Europa”. Atat
Vladimir I. Lenin cat si urmasul sau erau convinsi ca dupa un nou razboi
mondial proletarii
“vor rupe lanturile”,
ca in Rusia. Dictatura proletariatului va inlatura exploatarea omului de care
om in toata
lumea (!) si va
realizeaza idealurile panslaviste, panortodoxe.
Polonia si Romania
erau folosite ca pioni de sacrificiu atat de occidentali cat si de kominternistii.
Polonezii
erau folositi ca
atatatori la razboi de catre Chrchill. Viorel Tilea, ambasador la Londra, se
plangea de un
dictat german
fantoma, fake news. Un discurs al generalului Halder, fabricat in laboratorul
de dezinformare
Focus, cu scopul de
a agrava cries este considerat si azi ca autentic, chiar de germani. Asa ca
nu-i de mirare
ca pe internet la
Sectia “Istorie: minciuni si falsuri” a Ministerului Apararii Rusiei, Sergej
Kovalijev arata
recent ca vina
izbucnirii razboiului in 1939 este a Poloniei, care a refuzat “cu incapatanare”
carrel moderate
germane.
In acest context
este firesc ca antisemitismul, punerea la indoiala a Holocaustului, e
sanctionat de lage.
Aceiasi politica se
va practica si in Rusia lui Putin, care nu mai accepta fake news, “minciuni si
falsuri”.
Vinovatii vor fi
pedepsiti, asa prevede un proiect de lege, cu inchisoare de la 3 la 5 ani.
www.viorel-roman.ro
Cine, cum a
declansat razboiul mondial?
3.
XY: Cum adica
"Germania sa ramana fara evrei in mod civilizat"? Oameni stabiliti de
secole, sa-si lase toate
proprietatile,
acumularile si sa plece? Unde?
VR: Dupa simbioza
iudeo-prusaca pana pe campul de lupta al razboiului mondial, evreii nu credeau
ca Adolf
Hitler poate ajunge
la putere, sau daca ajunge Programul lui, vag si sumar, pe doua pagini, in care
spectrul
„foamei“ e pomenit
de mai multe ori, ar putea fi realizabil. Probabil ca nici nazisti nu credeau,
nici una, nici
alta, dar 1933,
boicotare economiei germane fragile de catre evreii din SUA a fost perceputa ca
o declaratie
de razboi si
radicalizarea si-a urmat cursul ascendent, culminand in vreme de razboi cu
holocaustul. Totusi
evreii germani
emigrau civilizat, nu ca cei din est, pana in 1939. In memoriile sale
istoricului Fritz Stern,
care a emigrat cu
familia un an inainte de razboi, pomeneste de venirea mobilei in USA ca de un
eveniment
normal, chiar si a
frigiderului electric, de nefolosit pe noul continent.
XY: Sa nu pui
"caruta inaintea cailor"! Primii care au inceput boicotul evreilor au
fost nazistii, deci
"ramanerea fara
evrei in mod civilizat" a fost exclusa din capul locului: devastarea
magazinelor, baterea
copiilor care se
duceau sau reveneau de la scoala, blocarea de catre brutele SA a intrarii in
magazinele
evreiesti au premers
preluarea puterii de catre nazisti. Totul ar fi fost acceptabil dar ca
principala problema e
ca nazistii voiau sa
renunte la dreptul roman! Ca si cum dreptul din secolul XX se reduce la dreptul
roman(ocatolic)!
ca si cum revolutia
franceza si codul Napoleon nici n-au existat! Luam 1000 de ani de evolutie si
istorie si ii
eliminam ca sa ne iasa teoria ca totul decurge de la Vatican!
VR: Dorinta
nazistilor de a inlatura dreptul roman si a-i persecuta pe evreii e cea mai
clara dovada ca erau
provinciali
antiintelectuali, ca programul lor era sortit esecului ab ovo, de aceea nici nu
erau luati prea in
serios. In mod
normal, atat dreptul roman cat si evreii intelectuali internationali si-ar fi
continuat existenta
milenara in Europa
Centrala, dar a venit razboiul mondial provocat cu multa maiestrie de Churchill
si Stalin,
si totul s-a
prabusit in afara de dominatia anglo-mozaica in vest si cea ruso-sovietica in
est pana in 1989.
Imperiul German II
si II sunt istorie, UE e viitorul.
XY: Nu boicotul
nazist a fost raspunsul la cel european sau mondial (slab, de altfel,
interesele marelui capital
nu tin cont de
morala - conteaza legea plusvalorii) ci invers. Iar asasinarea unul consilier
de grad IV al
ambasadei germane la
Paris e de acelasi tip cu incendierea Reichstagului - manipularea unor oameni
slabi de
minte cu anumite
atitudini resentimentare(van der Lubbe, Grinszpan - in cazul 2) pentru
atingerea unui scop
formulat dinainte,
nu ca reactie (interzicerea opozitiei in primul caz, trecerea la represalii
accentuate in cazul
al 2-lea). Rezumand:
despartire civilizata inseamna: segregare, boicot, legi rasiale?
VR: Greu acuma de
spus, ce a fost la inceput, gaina sau oul, important e ca Imperiul German II si
III era
considerat un
concurent periculos, atat de imperialismul franco-anglo-american, cat si de cel
ruso-sovietic.
Atat Kaiser-ul, dar
mai ales Führer-ul erau incapabili sa faca fata amenintarilor din vest si est,
si cu atat mai
putin sa creeze o
stabilitate in Europa. Rezultatul: 100 de milioane de victime: evreii,
germanii, rusii, anglosaxoni,
francezi, romanii,
polonezii, cehii, sarbii etc. In acest context nu e de mirare ca exista o
multitudine
de teorii
conspirationiste, minciuni si falsuri.
XY: De cand e Rusia
Sovietelor in partida razboinica? Ce e aia Focus? Ideea folosirii contradictiilor
sistemului
capitalist e argumentul lui Lenin pentru a explica victoria (surprinzatoare
chiar si pentru el) a
Revolutiei din
Octombrie. Conform teoriei marxiste, revolutia trebuia sa inceapa in tari
avansate, cu clasa
muncitoare
organizata (sindicate, cooperatie, partid muncitoresc de masa), cel mai
probabil Anglia, si sa se
extinda la scara
mondiala. A iesit altfel - a inceput in "veriga cea mai slaba" si nu
s-a putut extinde,
intervenind
"stabilizarea relativa" (termen al Kominternului de la unul din congrese
- 1923 sau 1924). A
urmat conceptul
"constructiei intr-o singura tara" dar care nu elimina
internationalismul insa il trecea pe
planul II. De aceea
URSS nu s-a implicat prea tare nici in China, nici in Spania. Si unde e aici
"panslavismul"
si „panortodoxia", cand toate conceptele vin din marxismul clasic pe care
il urmau si Lenin si
Stalin?
VR: Stalin este
castigatorul razboiului in urma caruia a creat cel mai mare imperiu din
istorie, mai mare
decat a lui Ghingis
Kahn, din Berlin pana la Marea Japoniei. Marxism-leninismul era pentru el o
teorie,
strategie de
dezvoltare occidentala si acelasi timp o platosa ideologica antioccidentala.
Misiunea
internationalista a
Moscovei era a celei de a treia Roma, care-si masca panortodoxia si
panslavismul in lupta
de eliberarare a
clasei muncitoare din intreaga lume
XY: Care era, ma
rog, partida pacii din Germania nazista? In lantul Reocuparea Ruhr-ului (1935),
interventia
in Spania, de partea
lui Franco (INAINTEA APARITIEI BRIGAZILOR INTERNATIONALE) - (1936),
Anschluss (1938
martie), ocuparea regiunii sudete (septembrie 1938), dezmembrarea si ocuparea
intregii
Cehoslovacii (martie
1939) e ceva pacifist? Eu ii vad pe nazistii agresori si pe conciliatorii
occidentali (ei vor
fi fost
"partida pacii"?) care sperau un singur lucru: sa ajunga sa
ciocneasca Germania cu URSS si epuizarea
ambelor sa le
asigure dominanta si statu-quo-ul. Aici Chamberlain si Churchill gandeau la
fel. Altminteri, de
ce au dat garantii
Poloniei, dar nu si celor pe care azi ii iubesc atat - Statelor Baltice? Nu ca
sa-i arate lui
Hitler calea: pe
acolo o luati - Drang nach Osten! Si cand, in ceasul al 12-lea, inainte de
„pactul Ribbentropp-
Molotov" URSS a
propus un pact de asistenta mutuala, s-a trimis la Moscova o delegatie de
functionari de
rangul IV, cu
vaporul, drumul durand 3 saptamani, cu propunerea ca la comandamentul unit
Anglia sa vina
cu o divizie, Franta
cu 5 (sau 8, tot aia e) si URSS cu 160? Nu vede si un orb care-i scopul? Furia
contra
"pactului"
e de fapt furia ca au fost pacaliti. Cat priveste rolul Romaniei si Poloniei,
sa ne referim la
Cehoslovacia in
1938, inainte de Munchen. URSS s-a aratat dispusa, conform pactului de
asistenta mutuala
URSS-Cehoslovacia,
sa ajute militar aliatul cehoslovac. Dar... nu aveau granita comuna iar cele
doua tari
susmentionate (una
catolica si una ortodoxa) au refuzat dreptul de trecere, desi cel putin Romania
avea
obligatia, conform
Micii Antante, sa ajute o tara aliata. Unde e ortodoxia/catolicism aici? Mai
degraba e
opozitia in numele
apararii proprietatii private a marelui capital pe care Germania nazista o
accepta iar URSS
voia sa o demoleze.
Oricum nici o "partida a razboiului“ nu a manipulat Polonia si Romania.
Tarile astea
doua si-au ales
singure calea. Ba polonezii au declarat ca prefera sa fie sclavii Germaniei
decat aliatii
Sovietelor. Le-a
fost bine, nu-i asa? Cine uita istoria sau o rescrie dupa cum ii convine e
condamnat sa o
retraiasca - si inca
"wie es eigentlich gewesen"!
VR: Multumesc, si
cred ca suntem in pragul multor surprize legate de acest subiect.
PS MIchael Nicholas
Plaga e Mihail N. Blaga: mi-a fost coleg mai mic la liceu, a urmat Comert
Exterior
(colegul tau la
"V.I. Lenin" - promotia 1968). Nu stiu ce a facut in viata, nu stiu
cum a ajuns in SUA. L-am
intalnit pe strada
in Bucuresti - el m-a recunoscut. Am corespondat o vreme, avea o adresa ciudata
(continea
"Postal
Drawer" un fel de Post Restant). Sa inteleg ca a revenit in Romania in
orasul parintilor lui ? Stiam ca
tatal - N(icolae) -
era din Piatra Neamt.
PPS "Dr.
Scheil" e cumva vreu neo-nazist sau vreun istoric in linia disculpatoare a
lui Nolte?
Cine, cum a
declansat razboiul mondial?
4.
Napoleon, Hitler,
Merkel
Proiectul Europa
Mare, nu este în interesul anglo-saxonilor, declara Boris Jonson, ministru de
externe al
Marii Britanii, pe
vremea când pleda pentru Brexit, inspirat de Churchill în vreme de război, ca
ţara sa să
devină eroina
eliberatoare. Şi d-na Le Pen, Frontul Naţional frencez, vrea asta. Nici
protectorul ortodocşilor
nu-i de acord cu
UE/NATO. Vladimir Putin îi vrea pe toti greco-pravoslavnici în Eurasia sa.
Boris Jonson, Le Pen
refuza €, UE, politica germană, care încalcă tratate în timp de pace şi îi
obliga pe
englezi, francezi şi
alţi memebrii ai UE, să plătească sute de miliarde € pentru Grecia, să suporte
criza €,
administraţia lui
Junker, invazia a milioane de mahomedani şi idolatrii etc. Aceasta
destabilizare promovată
de Berlin nu lezează
interesele Moscovei, din contră.
Popularitatea d-nei
Merkel a scăzut. La alegerile din Mecklenburg-Vorpommern, Uniunea Creştin
Democrată
este surclasata de
Alternativa pentru Germania/AfD, care aruncă peste bord mai toate taburile
postbelice.
Deja nu mai e sigur
că prima femeie cancelar, reprezentanta DDR-ului defunct, câştiga alegerile.
AfG a ajuns
de la 0 la 10%. În SUA,
după Brexit, americanizarea, nu globalizarea, motivează electoratul.
Se ştie cum au eşuat
Napoleon şi Hitler in capcana intinsa de anglo-mozaici in vest si de rusi in
est. Dece
însă invita Merkel
afro-asiatici incompatibili cu tradiţia creştină şi teologia muncii? Dece nu
respecta tratatul
monedei €? Dece nu
vede că e responsabilă de Brexit, de protestul grecilor, italienilor,
ungurilor, care
dirijează refugiaţii
spre Berlin? Dece a ajuns dependenta de Turcia lui Erdogan? Dece generează
costuri de
un bilion de euro
pentru germani, dar şi pentru toţi europenii, fără să întrebe pe nimeni? În
interesul cui
destabilizează
Merkel marele proiect Europa? Nu există răspuns la întrebări pe care şi le pun
germanii şi toţi
europenii. Ele vor
fi găsite de istoricii genaratiilor viitoare. Până atunci ne mărginim la
constatările din
articolele recente:
Alternativă pentru Germania, AfD; Dezmembrarea Europei; Brexit 2016; Criza
d-nei
Merkel; Era d-nei
Merkel; Invazia barbarilor din: www.viorel-roman.ro ; http://viorel-roman-bremen.overblog.
de/
http://www.gandaculdecolorado.com/napoleon-hitler-merkel/
https://jurnalulbucurestiului.ro/napoleon-hitler-merkel-2/
http://www.holzauge.de/napoleon-hitler-merkel.htm
http://necenzuratmm.ro/editorial/51206-napoleon-hitler-merkel.html
http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/COMENTARII/Napoleon-Hitler-Merkel-VRAgero-
2016.htm
*
Churchill, Hitler si
Antisemitismul
Acesta este titlul
cartii lui Dr. Stefan Scheil aparuta in editura Duncker & Humbolt, Berlin
2008, 335 p., in
care se anlizeaza
competent “dictatura germana, inamicii ei si criza europeana 1938/39”. Om
simplu din
popor Adolf Hitler
preia puterea 1933 in Germania si pune in practica Programul din 24 feb. 1920, de
25 de
puncte, pe 2 p., al
Partidului National Socialist al muncitorilor germane. Un deziderat era
realizarea unei
societati
national-socialiste fara drept roman si fara evrei, care urmau sa emigreze cu
avere cu tot, in mod
pasnic.
Antisemitismul era raspandit ca urmare a foametei si umilitelor impuse de
invingatori dupa razboi. In
caz de foamente
acelasi destin l-ar fi avut toti strainii.
Alertate,
organizatiile evreisti din lumea anglo-saxona incep boicotarea economiei
germane. Reactia
nazistilor: “Nu cumparati
de la evrei!” Un evreu ucide un diplomat, nazistii dau foc la sinagogii etc.
Proiectul antisemit
de a realiza un stat fara evrei trebuia combatut cu toate mijloacele – pe viata
si pe moarte.
Pentru ca daca
Germania ramanea fara evreii in mod civilizat, ar fi devenit un precedent
periculos.
Polonia cu 10% din
popolatie evrei, care vorbeau jedisch, o alta limba decat cea oficiala, ar fi
cerut acelasi
lucru. Pe de alta
parte emigrarea evreilor in USA ar fi dat apa la moara antisemitismului local.
Asa ca organizatiile
evreisti s-au opus emigrarii evreilor din Germania, luand in calcul victime in
randul
conationalilor. Pe
de alta parte l-au sustinut cu toate mijloacele pe Churchill si “Partidul
razboinicilor” din
Marea Britanie cu
organizatia Focus pentru a inlatura nazismul.
Cei care incercau o
solutie pasnica pe continent au fost incet dar sigur marginalizati. Pe de alata
parte Iosif,
V. Stalin, un
conducator mult mai radical si mai clarvazator decat Hitler s-a folosit de
“contradictiile din
lagarul capitalist”
pentru a “arunca in aer Europa”.
Atat Vladimir I.
Lenin cat si urmasul sau erau convinsi ca dupa un al doilea razboi mondial
clasa muncitoare
“va rupe lanturile”,
va prelua puterea, ca in Rusia dupa primul razboi mondial, si va realizeaza idealurile
panslaviste,
panortodoxe si mai mult decat atata. Dictatura proletariatului va inlatura
exploatarea omului de
care om in toata
lumea!
Polonia si Romania
erau folosite in aceasta criza ca pioni de sacrificiu atat de imperialistii
occidentali cat si
de kominternistii de
la Moscova. Polonezii erau folositi ca atacatori la razboi de catre Chrchill.
Viorel Tilea,
ambasador la Londra, se plangea de un dictat german fantoma, o dezinformare. Un
discurs al
generalului Halder,
fabricat in laboratorul de dezinformare Focus, cu scopul de a agrava criza este
considerat
si azi ca autentic,
chiar de germani. Asa ca nu-I de mirare ca pe internet la Sectia “Istorie:
minciuni si falsuri”
a Ministerului
Apararii Rusiei, Sergej Kovalijev arata recent ca vina izbucnirii razboiului in
1939 este a
Poloniei, care a
refuzat “cu incapatanare” cererile moderate germane.
In acest context
este firesc ca antisemitismul, punerea la indoiala a Holocaustului, e
sanctionat in mai multe
tari si de mai multa
vreme, de lege. Aceiasi politica se va practica si in Rusia lui Putin, care nu
mai vrea sa
accepte “minciuni si
falsuri”. De aceea vinovatii vor fi pedepsiti cu inchisoare de la 3 la 5 ani.
www.viorelroman.
ro Bremen la 22
iunie 2009
*
Hitler
Dacă google e
barometrul interesului pe Internet, atunci Adolf Hitler (1889-1945) are o cotă
de 40 de
milioane.
Care ar fi fost
soarta Germaniei, dacă ar fi murit în 1939? Pentru că ce a realizat el după
1933 a depăşit cu
mult ceea ce a
obţinut Bismarck. Pe plan intern, el lichidează şomajul şi face ziua de 1 mai
sărbătoare.
Economia, cultura,
ştiinţa şi tehnica se înviorează după ce el reface demnitatea naţională călcată
în picioare
la Pacea de la
Versailles 1919.
Austriac, de origine
modestă, tatăl vameş, Hitler cade la examenul de admitere la Arte Plastice. Dar
la Viena
îşi formează,
marginalizat fiind, un program revoluţionar contra marxiştilor, evreilor şi
burgheziei. Pleacă la
München, este
voluntar în armata germană, victimă a gazelor de luptă, obţine Crucea de Fier
II.
După război transformă
Partidul Muncitoresc German într-o „Mişcare” naţional-socialistă a muncitorilor
germani. Combate
democraţia. Puciul său eşuiază şi ajunge în puşcărie unde dictează Mein Kampf,
o ofertă
politică de o
surprinzătoare sinceritate.
Eliberat înainte de
termen ajunge la putere totuşi pe cale democratică cu ajutorul burgheziei,
care-l folosea
împotriva
comuniştilor. Consecvent, cei de stânga, marxiştii, evreii sunt persecutaţi şi
internaţi în lagăre.
Burghezia, nobilimea
devine naţional-socialistă, asfel că Hitler era ori slab, ori corupt de cei de
dreapta.
Exterminarea
„paraziţilor” îi privea numai pe handicapaţii „arieni”.
1/3 din evreii
emigrează. Holocaustul nu poartă direct semnătura lui Hitler. Elita
naţional-socialistă era
antisemită, nu mai
avea nevoie de aşa ceva. Oricum Lagăre de exterminare n-au existat în Germania,
ci
numai în est.
În războiul cu
„iudeo-bolşevicii” ruşi poziţia anglo-saxonilor era hotărâtoare. Premiza că
„verişorii” anglosaxoni
vor fi de partea
„arienilor” germani şi nu de partea slavilor „inferiori” a fost tot timpul
falsă.
Stalin se aliază şi
„cu rasa superioară” şi cu anglo-americanii anti-comunişti şi ocupă astfel
jumătate din
Europa.
În Berlinul
înconjurat de Armata Roşie, Hitler face un bilanţ în faţa fruntaşilor Mişcării
sale. Pe cei de
stânga, marxişti,
evreii i-a lichidat, dar pe burghezi, pe nobili i-a neglijat, un păcat de
neiertat: cei de dreapta,
erau oameni de ieri,
fără elan revoluţionar sau chiar trădători. Stalin nu s-a lăsat orbit de
aparenţe şi a învins.
La sfârşitul vieţii
Hitler îşi exprimă regretul că în România s-a bazat pe regele depăşit de vreme,
pe anturajul
sau corupt şi
reacţionar, care l-au arestat pe conducătorul armatei şi predat la comunişti
(!), în loc să
promoveze forţele
revoluţionare tinere.
E o ironie a
istoriei că în România, reacţionarii şi corupţii, cei de dreapta, liberalii,
conservatorii, ex-regele,
trădătorii de ieri,
sunt şi astăzi la putere sau reîmproprietăriţi, în timp ce 90% din tineret vor
să părăsească
ţara.
Succesele lui Hitler
s-au pulverizat în războiul mondial al II-lea, care a durat cinci ani: 50 de
milioane de
morţi; germanii,
Europa Centrala la pământ.
La întrebarea ce-ar
fi fost dacă Hitler murea în 1939, nu există un răspuns.
În ceea ce priveşte
România, după 1989, s-a revenit la cutumele balcanice, care l-au corupt şi pe
Hitler.
Prof. dr. Viorel
Roman, consilier academic la Universitatea din Bremen, Germania
Bremen la 13
decembrie 2006
Cine, cum a
declansat razboiul mondial
5.
Dupa Grecia si
Romania cu pretentii de 360 si 20 de miliarde de Euro, Polonia cere acuma
Germaniei intre
840 si 1.000
miliarde de Euro, cu toate ca in 1953 la Londra a renuntat la despagubiri de
razboi, spune
purtatorul de cuvant
al d-nei Angela Merkel.
Refuzul fata de
cererea modesta a Germaniei (opinie si a analistilor rusi) de a avea un culoar
spre Danzig, a
declansat razboiul
in urma careia Polonia a iesit invingatore. Totul a inceput cu actiuni ostile
fata de germani,
dupa ce Marea
Britanie a dat garantii Poloniei ca dupa razboi va ocupa Danzigul, Prusia
inferiora si se vor
extinde in dauna
germanilor in vest pana pe Oder-Neiße. Asta voiau politicienii nationalisti
polonezi inca din
anii 20, cand
Germania invinsa si dezarmata putea fi usor atacata din est.
In Ribbentrop: Oder:
Die Verlockung des nationalen Aufbruchs. Eine politische Biographie, ed.
Duncker &
Humblot, Berlin
2013, 409 p., Stefan Scheil ne face sa-l intalegem pe Churchill cand supune
spre aprobarea
guvernului sau
respingerea propunerilor germane, valabile si pentru Polonia: “Hitler este doar
un om care va
deceda mai curând
sau mai târziu. Pentru Imperiul Britanic pericolul nu este Hitler, ci Germania.
Noi trebuie
să-l convingem pe
Hitler să atace URSS-ul pentru că acolo va fi sfârșitul lui, iar noi vom
dezmembra
Germania.” (Stenogramele
ședințelor guvernului britanic / Leon Kilzer: Churchill´s deception - The dark
secret that
distroyed Nazi Germany. vezi Nr.1-4)
Polonia a fost nici
mai mult, nici mai putin decat pionul otravit, care a declansat distrugerea
Imperiul
German III, a restabilit
dominatia continentala ruso-anglo-saxona, periclitata de Hitler si Polonia a
fost
rasplatita dupa
razboi pe seama teritoriilor germane.
Uniunea Europeana
este insa un proiect al pacii si colaborarii, membrii nu pot avea conflicte cu
vecinii, de
aceea surprinde
pretentia absurda a Poloniei, simultana cu Brexit-ul si ne reaminteste
involuntar de proiectul
lor comun antigerman
incununat de succes, pana la Gorbaciov.
Cine, cum a
declansat razboiul mondial?
6.
Reporter: Hățișurile
istoriei sunt extrem de complexe și de misterioase. Ceea ce pare adevărul curat
se
dovedește o minciună
a celor interesați să ascundă realitatea și invers. De exemplu adevarul
ortodoxocomunist,
revizionismul
fascist, national-socialist …
VR: … intodeauna si
pretutindeni, cei care pierd cauta vina la altii. Dar nu asta ne intereseaza,
ci Chestiunea
Orientala
religioasa, care a declansat pentru niste chei de la Sfantul Mormant din
Ierusalim (asta a fost
motivul), razboiul
Crimeii, 1853-1856, primul razboi mondial esuat, asa il vad germanii, intre
Islam (turci),
Ortodoxie (rusi) si
Occcident (catolici / protestanti). Prusia, nebeligeranta, profita de
slabiciunea austriecilor,
francezilor, pe
care-i inving in lupta, dar si de cea a rusilor si englezilor, care au acceptat
contre coeur
aparitia Imperiului
German II. Succesele economice, stiintifice, generate de simbioza
germano-mozaica i-a
determinat pe
franco-anglo-americani si pe rusi sa deschida doua fronturi (motivul a fost
uciderea unui print
in Sarajevo) si
prinsi ca in cleste, din est si vest, Imperiul German II cade. Conditiile
postbelice impuse de
invingatori erau de
tip colonial. Oricum Imperiul German III nu mai e tolerat si e prins imediat in
clestele
celor doua fronturi,
a imperialistilor franco-anglo-americani si internationalistilor sovietici.
Evreii trec din
tabara germana in
cea anglo-americana si sovietica. Motivul razboiului e la fel de hilar ca cele
precedente,
refuzul unui culoar
german spre Danzig, care nici nu era inca polonez. Dupa victoria Natiunior
Unite,
Germania e ocupata
si dezmembrata. Aceste trei razboaie mondiale au costa viata a mult peste 100
de
milioane si
Chestiunea Orientala s-a redeschis in zilele noastre in Siria, Turcia, Georgia
/ Abhazia, Israel /
Palestina,
Afganistan, Califatul Islamic ISIS, Irak, Arabia Saudita, Jemen, Egipt, Libia,
Maroco, Balcani,
Moldova /
Transnistria, Ucraina si din nou Crimeea. Lupta dintre Islam, Ortodoxie si
Occident continua, de
aceea merita sa
reflectam: Cine, cum a declansat razboiul?
Cine, cum a
declansat razboiul mondial?
9.
„Tovarășul Stalin
avea un plan mare, clar și destul de rațional: sa-l împinga pe Hitler într-un
mare război
european. L-a ajutat
pe Hitler să nu fie spulberat chiar de la început. Stalin urma sa astepte, iar
când toți
participanții la
acest război vor fi aproape morti de oboseala, marea Armata Roșie, cu zecile de
mii de tancuri
va trece peste totul
ca un tavalug, si toata Europa devenea sovietica. Planul era absolut clar.“
(Mark Salonin,
born 1958 is a
Russian author who has written on the history of World War II.9
(http://www.paginaderusia.ro/lectii-de-istorie-cum-a-provocat-rusia-al-doilea-razboi-mondial/)
Winston Churchill
(1874 - 1965), was a British statesman, army officer, and writer. He served as
Prime
Minister of the
United Kingdom from 1940 to 1945 : “Hitler este doar un om care va deceda mai
curând sau
mai târziu. Pentru
Imperiul Britanic pericolul nu este Hitler, ci Germania. Noi trebuie să-l
convingem pe
Hitler să atace
URSS-ul pentru că acolo va fi sfârșitul lui, iar noi vom dezmembra Germania”.
(Leon Kilzer:
CHURCHILL’s
DECEPTION – The dark secret that distroyed Nazi Germany.)
Cine, cum a
declansat razboiul mondial?
7.
Cap. 25, L-a crezut
Stalin pe Hitler?, Ziua „M” – Victor Suvorov, Ed. Hexagon, pp. 281-284
Începerea
mobilizării secrete însemna practic intrarea în cel de-al doilea război
mondial. Stalin a înţeles acest
lucru şi a dat
conştient ordinul de începere a mobilizării secrete din 19 august 1939. Din
această zi, oricum ar
fi evoluat
evenimentele, războiul nu mai putea fi oprit.
19 AUGUST 1939 ESTE
ZIUA CÂND STALIN A ÎNCEPUT RĂZBOILUI.
La 21 iunie 1939
Stalin avea 94 de divizii de infanterie şi vânători de munte. Exact peste doi
ani, la 21 iunie
1941, avea 198 de
divizii de infanterie şi vânători de munte. În afară de acestea, se făcuseră
pregătirile şi se
dăduse ordinul de
formare a încă 60 de divizii de infanterie, care trebuiau să apară după
atacurile prin
surprindere şi
declararea Zilei „M”. În aceşti doi ani numărul diviziilor motorizate şi de
infanterie motorizată
a crescut de la 1 la
31. Numărul diviziilor de tancuri a crescut de la 0 la 61. Încă o serie de zeci
de divizii de
tancuri se afla în
stadiul de formare, care trebuia să se încheie după declarea Zilei „M”. Numărul
diviziilor de
aviaţie s-a mărit în
doi ani de la 0 la 79, al corpurilor de infanterie de la 25 la 62, al
regimentelor de artilerie
(fără a lua în
calcul pe cele antiaeriene) de la 144 la 900. Mai erau încă vreo câteva sute de
regimente care se
pregăteau de
desfăşurare după primele atacuri ale Armatei Roşii. Numărul corpurilor
mecanizate (de tancuri)
a crescut de la 4 la
29, al brigăzilor de desant aerian de la 6 la 16, al corpurilor de desant
aerian de la 0 la 5,
iar alte 5 urmau să
fie rapid desfăşurate în Ziua M şi în următoarele zile. Numărul armatelor din partea
europeană a Uniunii
Sovietice s-a mărit în doi ani de la 0 la 26. Vreme de cincizeci de ani,
comuniştii au
încercat să ne
convingă că Stalin a avut încredere în Hitler. Statistica nu confirmă acest
lucru. Lucrurile stau
invers. Hitler l-a
crezut pe Stalin şi a semnat pactul care a dus Germania într-o situaţie
dificilă, de război
împotriva întregii
Europe şi a întregii lumi. Pactul a pus Germania în situaţia de vinovat unic al
războiului.
La 19 august 1939,
Stalin a început mobilizarea secretă a Armatei Roşii, după care al doilea
război mondial a
devenit inevitabil.
Însă Hitler nu a dat atenţie evenimentelor ce se petreceau în Uniunea
Sovietică. Mai
înainte Stalin a
început mobilizarea industriei, transportului, aparatului de stat, a resurselor
umane. Hitler nu
a luat asemenea
măsuri în Germania.
Hitler l-a crezut
prea mult pe Stalin. Avându-l pe Stalin în spate, Hitler lupta fără griji
împotriva Franţei şi
Angliei, aruncând
împotriva acestora toate tancurile, întreaga aviaţie de luptă, cei mai buni
generali şi cea
mai mare parte a
artileriei. În vara lui 1940, Germania a lăsat la frnontiera estică numai 10
divizii, fără nici
un tanc şi fără
acoperire din partea aviaţiei. Era un risc mortal, dar Hitler nu conştientiza
acest lucru. În
vremea aceasta, Stalin
pregătea toporul.
Hitler a intuit prea
târziu. Lovitura lui Hitler n-a mai putut salva Germania. Stalin nu numai că
avea mai
multe tancuri,
tunuri şi avioane, mai mulţi soldaţi şi ofiţeri, dar îşi trecuse deja industria
în regim de război şi
putea produce
armament în orice cantitate.
Stalin era un
infractor de drept comun. La începutul secolului, sub conducerea lui Stalin şi
cu participarea lui
personală a fost
jefuită banca din Tiflis, jaf care a uimit întreaga Europă. Pregătirea atacării
Germaniei a fost
lucrată de Stalin la
fel de minuţios ca şi vestitul jaf.
Dar Stalin n-a
reuşit să încheie mobilizarea în secret. Hitler a atacat în momentul în care
Armata Roşie şi
întreaga Uniune
Sovietică se aflau în situaţia cea mai nefavorabilă respingerii unui atac: ele
însele pregăteau
unul. S-a petrecut
ceea ce se putea petrece în piaţa din faţa băncii: dacă unul din paznici şi-ar
fi dat seama ce
se petrece, trăgea
el primul… Hitler a atacat primul şi de aceea pregătirea stalinistă de război a
fost dată
peste cap,
transformându-se într-o catastrofă. Ca rezultat al războiului Stalin a obţinut
numai Polonia,
Germania de Est,
Ungaria, Iugoslavia, România, Bulgaria, Cehoslovacia, China, jumătate din
Coreea,
jumătate din
Vietnam. Mobilizarea secretă trebuia să se încheie prin atacarea Germaniei şi a
României, la 6
iulie 1941.
Concomitent, în întreaga Uniune Sovietică trebuia decretată Ziua „M”, ziua când
mobilizarea se
transforma din
secretă în deschisă şi totală. Mobilizarea secretă a fost orientată în sensul
agresiunii. Pentru
apărarea ţării nu
s-a făcut nimic. Mobilizarea secretă a fost atât de colosală, încât nu s-a
izbutit ascunderea
existenţei sale. Lui
Hitler i-a rămas o singură şansă: să se salveze printr-o lovitură preventivă.
Hitler l-a
preîntâmpinat pe Stalin cu două săptămâni. Iată de ce Ziua „M” n-a mai venit.
Cine, cum a
declansat razboiul mondial?
8.
Anonimus: In
legătură cu nr. precedent: D-ul prof. Roman nu l-a citit pe Hitler, în Mein
Kamp în Hitler
spunea clar că
trebuie evitat un război cu Rusia. El nu era prost și acest lucru demonstrează
că a înțeles ce-i
pregătea Stalin și a
ales să atace primul. De unde știa că Rusia este cel mai periculos inamic? De
la Frederic
cel Mare care a
suferit cele mai umilitoare înfrângeri de la ruși.
VR: Nu numai in Mein
Kampf era Hitler impotriva razboiului. Dupa 1933 a declarat de mai multe ori ca
misiunea sa e
stabilizarea proaspatului Imperiu, lupta ideologica impotriva
judeo-bolsevicilor o va duce
urmasul sau. Ideea
ca el ar fi vrut sa cucereasca toata lumea e un produs de succes al
dezinformarii
organizatiei Focus,
el voia sa fie acceptat ca stat natiional, mare putere ca Anglia, Franta,
Rusia, ceea ce era
din start exclus,
dupa cum vedem.
Anonimus: Cum putea
să accepte Churchill și Marea Britanie o pace separată cu Germania când în
armata
britanică erau
armate ale foștilor aliați polonezi și francezi. Ce le spunea acestora? Că sunt
Albionul perfid și
interesul poartă
fesul? De credibilitatea lor ca Imperiu și ca democrație depindea respingerea
propunerilor de
pace ale nemților
care oricum nu erau serioase.
VR: Hitler garanta
Imperiul Britanic in schimbul garantiei Imperiului German III. De aceea a
permis
retragerea peste
Canalul Manecii a armatei engleze infrante in Franta si au dus tratative
anglofilii Ribbentrop,
Hess cu Partidul
Pacii din Anglia. A ajuns la putere insa Partidul Razboinicilor / Churchill /
Focus si
Germania invinsa
1945 e ocupata si dezmembrata pana in 1991.
Anonimus: Germania a
văzut România doar ca pe o piață de materii prime și cereale, documentele
Reichului
prezentate de George
Damian și postate aici sunt elocvente. O Românie sub Germania era mai păcătoasă
decât sub sovietici.
Aceștia aveau o limită pe care nemții cu arianismul lor nu o aveau.
VR: Dictatura de
dezvoltarea sustinuta de Stalin pana la Ceausescu justifica opinia rusofila de
mai sus.
Probabil ca evolutia
in Imperiul economic informal german, Romania ortodoxa tolerata la Limes ar fi
avut
soarta din UE/NATO
de azi, adica, pana la refacerea unitatii de credinta cu Roma, drenarea fortei
de munca
si a materiilor
prime spre metropolele occidentale.
Anonimus: Politica
Republicii romane a fost ca NICIODATA să nu încheie pace înfrântă. Britanicii
începând
cu Pitt au încercat
să aplice și ei acest dicton. Ce nu înțelege prof. Roman și mulți care
comentează este că ei
condamnă arma și nu
criminalul. Am mai spus-o, o mai repet, mozaicii datorită segregationismului
religios și
vanitatea sunt un
instrument docil, maleabil în mâna "celor fără nume". Am scris câteva
rânduri despre cei
fără de nume, evreii
sunt pentru ei exact ce erau câinii pentru porci în Ferma animalelor.
VR: Mozaicii, everii
sunt cosmopoliti, internationalisti si intelectuali prin execenta, pe cand
anglo-saxonii
sunt protestanti
provinciali si antiintelectuali fara orizont, de aceea formularea
anglo-mozaicii scoate in
evidenta aceasta
simbioza productiva, dominata in vremea noastra.
Anonimus: Hitler a
fost adus la putere de Stalin, a fost finanțat de Stalin, armata germană s-a
pregătit în
URSS totul ca la
momentul respectiv să fie pretextul declanșării Revoluției Mondiale. Stalin a
fost singurul
lider comunist care
l-a înțeles pe Lenin și de ce este necesară Revoluția Mondială. Stalin a
înțeles exact
politica mondială
pentru următorii 200 de ani. Ceaușescu care l-a citit cu creionul pe Stalin l-a
înțeles cel mai
bine. Restul sunt
orbi și surzi, deși au ochi de văzut și urechi de auzit. Cât despre mozaici și
utilizarea lor ca
instrument perfid
stă mărturie Biblia.
VR: Hitler era
pentru Stalin, ceea ce ruşii numesc «polezni durak», un «idiot util». Planul
sovieticilor de a
arunca in aer Europa
cu ajutorul anglo-mozaicilor a reusit, dupa care au faurit cel mai mare Imperiu
din
istorie, pana in
1991.
Anonimus: Aș încheia
cu o pildă lăsată de Alexandru Macedon. Când generalul Paramenion i-a spus
"Dacă
aș fi Alexandru aș
accepta propunerea lui Darius", Alexandru a răspuns sec "Și eu, dacă
aș fi Paramenion aș fi acceptat".
În rest, toate-s
vechi și nouă toate, tu te-ntreaba și scoate, ce e rău și ce e bine.
Cine, cum a
declansat razboiul mondial?
9.
Winston Churchill:
“Hitler este doar un om care va deceda mai curând sau mai târziu. Pentru
Imperiul
Britanic pericolul
nu este Hitler, ci Germania. Noi trebuie să-l convingem pe Hitler să atace
URSS-ul pentru
că acolo va fi
sfârșitul lui, iar noi vom dezmembra Germania”. (Leon Kilzer: CHURCHILL’s
DECEPTION –
The dark secret that
distroyed Nazi Germany.)
„Tovarășul Stalin
avea un plan mare, clar și destul de rațional: sa-l împinga pe Hitler într-un
mare război
european. L-a ajutat
pe Hitler să nu fie spulberat chiar de la început. Stalin urma sa astepte, iar
când toți
participanții la
acest război vor fi aproape morti de oboseala, marea Armata Roșie, cu zecile de
mii de tancuri
va trece peste totul
ca un tavalug, si toata Europa devenea sovietica. Planul era absolut clar.“
Mark Salonin,
born 1958 is a
Russian author who has written on the history of World War II (http://www.paginaderusia.ro/
lectii-de-istorie-cum-a-provocat-rusia-al-doilea-razboi-mondial/)
Cine, cum a
declansat razboiul mondial?
10.
https://www.youtube.com/watch?v=BjBIu67zhaU&t=122s
_____________________________
http://www.viorel-roman.ro/articol_big.php?id=711
http://bentodica.blogspot.com.au/2017/10/cine-cum-declansat-razboiul-mondial-6-7.html
http://bentodica.blogspot.com.au/2017/10/cine-cum-declansat-razboiul-mondial-9.html
https://gradinaculecturi.wordpress.com/2017/09/04/viorel-roman-cine-cum-a-declansat-razboiul-mondial-3/
http://www.viorel-roman.ro/articol_big.php?id=711
http://armoniiculturale.ro/2017/10/03/viorel-roman-cine-cum-a-declansat-razboiul-mondial-6/
http://armoniiculturale.ro/2017/09/09/viorel-roman-cine-cum-a-declansat-razboiul-mondial-5/
http://armoniiculturale.ro/2017/09/04/viorel-roman-cine-cum-a-declansat-razboiul-mondial-4/
http://armoniiculturale.ro/2017/09/04/viorel-roman-cine-cum-a-declansat-razboiul-mondial-2/
http://ioncoja.ro/noi-ipoteze-ale-dlui-prof-viorel-roman/
http://bentodica.blogspot.com.au/2017/08/cine-cum-declansat-razboiul-mondial.html
http://bentodica.blogspot.com.au/2017/09/cine-cum-declansat-razboiul-mondial-4.html
http://bentodica.blogspot.com.au/2017/09/cine-cum-declansat-razboiul-mondial-3.html
http://www.revistasingur.ro/altele/17395-viorel-roman-cine-cum-a-declansat-razboiul-mondial.html?
q=altele/17395-viorel-roman-cine-cum-a-declansat-razboiul-mondial.html
http://www.marianagurza.ro/blog/2017/08/28/cine-cum-a-declansat-razboiul-mondial/?
preview=true&preview_id=31655&preview_nonce=56b6b75f9d
http://www.marianagurza.ro/blog/2017/09/12/viorel-roman-cine-cum-a-declansat-razboiul-mondial-6/
https://gradinaculecturi.wordpress.com/category/viorel-roman/
https://www.academia.edu/34504213/Semnele_vremii_complet.pdf
http://confluente.org/Viorel_roman_statul_si_bise_viorel_roman_1388742302.html
https://www.academia.edu/23211833/BISERICA_-_STATUL_Romania_2016
https://www.academia.edu/28173741/Viorel_Roman_Europa_Crestina.pdf
https://www.academia.edu/27241088/Chestiunea_orientala
Cine, cum a
declansat razboiul mondial? Opinii
11.
Salutari la toti !
Adevar vrem … si numai adevar ! "Adevarul nu poate fi ascuns, cum nu pot
fi ascunse
soarele si
luna", parca asa a zis Budha !
Nu sunt povesti - am
vazut acesta "declaratie de razboi" (de mai jos) la Muzeul
Holocaustului din
Washington DC, unde
am fost in semn de respect (si documentare) pentru victimele nevinovate ale
razboiului -
"collateral casualties" cum se spune acum ... Cu ea ar trebui sa
incepa istoria tragediei
milioanelor de
cetateni de origine semita ai diferitelor tari ale Europei. Ce se intampla,
chiar in zilele noastre,
cand talibanii (de
exemplu) declara razboi unei tari ? Evident, apar consecinte si de obicei nu
cei vinovati
„platesc"!
Ce trebuia sa faca
Hitler in fata acestei declaratii de razboi ? Abia in 1942 (!) nazistii au
taiat ratia de lapte la
familiile de evrei !
Foamete mare in Germania, dar si mai mare in lagarele de concentrare, nu ca in
cele din
Canada si SUA
(Internment Camps - 40 numai in Canada), unde au fost internati toti
potentialii sabotori,
italieni, Japanese,
evrei (517 trimisi chiar de Churchill), comunisti canadieni etc. Se putea
astepta cineva ca
"odiosul tratat
Ribentrop- Molotov" sa fie inlocuit cu si mai odiosul tratat
Churchil-Roosvelt-Stalin ?
Aceasta declaratie a
lui Churchill explica totul, multumesc domnule dr. Viorel ! - nu stiam de ea,
dar stiam de
alte
"capcane" intinse Germaniei, care nu vroia sa se lupte cu aproape
toata planeta. Numai de atragerea SUA
in razboi nu aveau
nevoie - machiavelica manipulare cu Pearl Harbour !
Daca veti citi
cartea "Out of the Night" a unui agent NKVD cu pseudonimul Jean
Valtin (in realitate Richard
Herrmann Julius
Krebs), scrisa inainte de 1941 (best seller in SUA !), o sa va
"cruciti" cand veti vedea actele
de terorism
savarsite de bolsevicii lui Stalin impotriva Germaniei, Angliei, Statelor
Unite...
In 2020 se vor
deschide arhivele "regelui nazist" sau "tradator" Edward al
VIII-lea al Angliei, care nu
concepea lupta
impotriva comunismului (il iubea foarte mult pe unchiul lui, tarul Nicolae al
II-lea) decat in
alianta cu Germania.
Am fost in Bahamas
(unde a fost izolat intre anii 1940-1945) pe urmele lui. Impresionante si
infiorator de
adevarate, cu o
premonitie incredibila, declaratiile acestui mare indragostit de madame
Simpson, "care a dat
un regat, pentru o
femeie ! … Oare asa a fost ?
"Imi place
Platon … dar mai mult imi place adevarul !
Cate nu ar mai fi de
spus … dar nu am timp, am treburi - este soare pe tarmul fluviului St. Laurent
si … vine
ELMA ! Cu stima,
Alex C.
THE JEWS DECLARE WAR
ON GERMANY (1933).
"Judea Declares
War on Germany!" - Daily Express headline, March 24, 1933.
"Judea Declares
War on Germany! Jews of all the World Unite! Boycott of German Goods!
Mass
Demonstrations!" - These were all headlines in the Daily Express on March
24, 1933.
"The Israeli people
around the world declare economic and financial war against Germany.
Fourteen million
Jews stand together as one man, to declare war against Germany. The Jewish
wholesaler will
forsake his firm, the banker his stock exchange, the merchant his commerce and
the pauper his
pitiful shed in order to join together in a holy war against Hitler's
people." - Daily
Express, March 24,
1933.
"Each of you,
Jew and Gentile alike, who has not already enlisted in this sacred war should
do so
now and here. It is
not sufficient that you should buy no goods made in Germany. You must
refuse to deal with
any merchant or shopkeeper who sells any German-made goods or who
patronises German
ships or shipping.... we will undermine the Hitler regime and bring the
German people to
their senses by destroying their export trade on which their very existence
depends." -
Samuel Undermeyer, in a Radio Broadcast on WABC, New York, August 6, 1933.
Reported in the New
York Times, August 7, 1933.
Joining with Samuel
Untermeyer in calling for a war against Germany, Bernard Baruch, at the
same time, was
promoting preparations for war against Germany. "I emphasised that the
defeat
of Germany and Japan
and their elimination from world trade would give Britain a tremendous
opportunity to swell
her foreign commerce in both volume and profit." - Baruch, The Public
Years, by Bernard M.
Baruch, p. 347 (New York: Holt, Rinehart and Winston, 1960).
Samuel Untermeyer
was a Jewish leader and close friend of presidents Wilson and Roosevelt.
Bernard Baruch was a
presidential adviser to Wilson, Roosevelt and Truman.
"This
declaration called the war against Germany, which was now determined on, a
'holy war'.
This war was to be
carried out against Germany to its conclusion, to her destruction" (Diese
Erklarung nannte den
Krieg gegen Deutschland, der nun beschlossen sei, einen heiligen Krieg.
Dieser Krieg miisse
gegen Deutschland bis zu dessen Ende, bis zu dessen Vernichtung, gefiihrt
werden). - Dr. Franz
J. Scheidl, Geschichte der Verfemung Deutschlands.
"War in Europe
in 1934 was inevitable." - H. Morgenthau, Secretary of the U.S. Treasury,
Hearst
Press, September,
1933 (also quoted in "The Palestine Plot" by B. Jenson, p. 1 1
(printed by John
McKinley, 11-15 King
Street, Perth, Scotland)).
"For months now
the struggle against Germany is waged by each Jewish community, at each
conference, in all
our syndicates, and by each Jew all over the world. There is reason to believe
that our part in
this struggle has general value. We will trigger a spiritual and material war
of all
the world against
Germany's ambitions to become once again a great nation, to recover lost
territories and
colonies. But our Jewish interests demand the complete destruction of Germany.
Collectively and
individually, the German nation is a threat to us Jews." - Vladimir
Jabotinsky
(founder of the
Jewish terrorist group, Irgun Zvai Leumi) in Mascha Rjetsch, January, 1934
(also
quoted in
"Histoire de l'Armee Allemande" by Jacques Benoist-Mechin, Vol. IV,
p. 303).
"Hitler will
have no war (does not want war), but we will force it on him, not this year,
but
soon." - Emil
Ludwig Cohn in Les Annales, June, 1934 (also quoted in his book "The New
Holy
Alliance").
"We Jews are
going to bring a war on Germany." - David A. Brown, National Chairman,
United
Jewish Campaign,
1934 (quoted in "I Testify Against The Jews" by Robert Edward
Edmondson,
page 188 and
"The Jewish War of Survival" by Arnold Leese, page 52).
"We want to
bring about a deep hatred for the Germans, for German soldiers, sailors, and
airmen. We must hate
until we win." - Lord Beaverbrook, quoted in Niemals! by Heinrich
Goitsch.
"There is only
one power which really counts. The power of political pressure. We Jews are the
most powerful people
on earth, because we have this power, and we know how to apply it." -
Vladimir Jabotinsky,
Jewish Daily Bulletin, July 27, 1935.
"Before the end
of the year, an economic bloc of England, Russia, France and the U.S. A will be
formed to bring the
German and Italian economic systems to their knees." - Paul Dreyfus,
"La
Vie de Tanger"
May 15, 1938.
On the 3rd of June,
1938, the American Hebrew boasted that they had Jews in the foremost
positions of
influence in Britain, Russia and France, and that these "three sons of
Israel will be
sending the Nazi
dictator to hell." - Joseph Trimble, the American Hebrew.
"Germany is our
public enemy number one. It is our object to declare war without mercy against
her. One may be sure
of this: We will lead that war!" - Bernard Lecache, the president of the
"International
League Against Racism and Anti-Semitism," in its newspaper "Droit de
Vivre"
(Right to Life), 9
November, 1938.
"The war now
proposed is for the purpose of establishing Jewish hegemony throughout the
world." -
Brigadier General
George Van Horn Mosely, The New York Tribune, March 29, 1939.
"I wish to
confirm in the most explicit manner, the declaration which I and my colleagues
made
during the last
months, and especially in the last week: that the Jews "stand by Great
Britain and
will fight on the
side of the democracies." Our urgent desire is to give effect to these
declarations. We
wish to do so in a way entirely consonant with the general scheme of British
action, and
therefore would place ourselves, in matters big and small, under the
co-ordinating
direction of His
Majesty's Government. The Jewish Agency is ready to enter into immediate
arrangements for
utilizing Jewish manpower, technical ability, resources, etc." - Chaim
Weizmann, President
of the World Jewish Congress, Head of the Jewish Agency and later
President of Israel,
the London Times, September 5, 1939, and the London Jewish Chronicle,
September 8, 1939.
"The millions
of Jews who live in America, England and France, North and South Africa, and,
not to forget those
in Palestine, are determined to bring the war of annihilation against Germany
to its final
end." - Central Blad Voor Israeliten in Nederland, September 13, 1939.
"Stop talking
about peace conditions! Break Germany in pieces!" - The Daily Herald,
No.7426, 9
December, 1939.
"The Jews,
taken collectively, view this war as a holy war." - The Daily Herald, No.
7450, 1939,
quoted in
"Reichstagsbrand, Aufklarung einer historischen Legende," by U.
Backes, K.H.
JanBen, E. Jesse, H.
Kohler, H. Mommsen, E Tobias.
"Even if we
Jews are not physically at your side in the trenches, we are morally with you.
This
war is our war and
you fight it with us." - Schalom Asch, Les Nouvelles Litterairres,
February
10, 1940.
"In losing
Germany, Jewry lost a territory from which it exerted power. Therefore it was
determined to
re-conquer it." - Louis Marschalko, "The World Conquerors : The Real
War
Criminals."
"The World
Jewish Congress has been at war with Germany for seven years." - Rabbi M.
Perlzweig (head of
the British Section of the World Jewish Congress), Toronto Evening
Telegram, February
26, 1940.
"The Second
World War is being fought for the defense of the fundamentals of Judaism."
-
Rabbi Felix
Mendlesohn, Chicago Sentinel, October 8, 1942.
"We are not
denying and are not afraid to confess that this war is our war and that it is
waged for
the liberation of
Jewry... Stronger than all fronts together is our front, that of Jewry. We are
not
only giving this war
our financial support on which the entire war production is based, we are not
only providing our
full propaganda power which is the moral energy that keeps this war going.
The guarantee of
victory is predominantly based on weakening the enemy forces, on destroying
them in their own
country, within the resistance. And we are the Trojan horses in the enemy's
fortress. Thousands
of Jews living in Europe constitute the principal factor in the destruction of
our enemy. There,
our front is a fact and the most valuable aid for victory." - Chaim
Weizmann,
President of the
World Jewish Congress, Head of the Jewish Agency and later President of
Israel, in a Speech
on December 3, 1942, in New York.
"Played golf
with Joe Kennedy (U.S. Ambassador to Britain). He says that Chamberlain stated
that America and
world Jewry forced England into World War II." - James Forrestal,
Secretary
of the Navy (later
Secretary of Defense), Diary, December 27, 1945 entry.
"It is untrue
that I or anyone else in Germany wanted war in 1939. It was wanted and provoked
solely by
international statesmen either of Jewish origin or working for Jewish
interests. Nor had
I ever wished that
after the appalling first World War, there would ever be a second against
either England or
America." -
Adolf Hitler, April, 1945.
The joke doing the
rounds of the British Union of Fascists at this time, was that the Jewish
national anthem was,
'Onward Christian Soldiers.'
Cine, cum a
declansat razboiul mondial? Brexit
12.
Brexit - la
referedumul din 2016 majoritatea a votat pentru iesirea Marii Britanii din
Uniunea Europeana.
Argumentele pro si
contra ce aveau o legatura cu cel de al doilea razboi modial, erau suprinzator
de prezente,
daca luam in
considerare ca au trecut sapte decenii de la sfarsitul razboiului. Nigel Farage
şi-a desfăşurat
campania pro-Brexit
pe muzica din filmul „Marea Evadare”, un film despre evadarea prizonierilor
britanici
dintr-un lagăr
nazist. Mesajul era subtil, Marea Britanie evadează din Uniunea Europeana,
comparată cu un
lagăr German,
nazist. Aceiasi idee si la englezul care şi-a pus un banner cu svastica pe casă
„Oare noi,
britanicii, am uitat
ultima tentativă de a ne priva de libertatea noastră şi de democraţie? / Noi nu
am luptat în
două războaie
mondiale pentru a capitula şi a fi conduşi de o UE coruptă!” De partea
cealalalta a baricadei,
Lordul Bramall, de
92 ani, fostul şef al forţelor armate, a declarat că votul pentru ieşirea Marii
Britanii din
UE ar pune în
pericol sacrificiul celor care au murit pentru patrie. Dupa Referendum, memoria
legata de
razboiul victorios e
folosita in continuare in negocieri, care vor dura cativa ani. E clar ca
victoria Angliei
asupra Germaniei e
un element central în mitologia britanica, dupa cum vedem in mai toate
librariile si
bibliotecile
britanice. Iata opinia unor parlamentari:… „votul pentru Brexit a fost acelaşi
lucru cu a dărui
Germaniei victoria
din ce de-al Doilea Război Mondia ... oferind Germaniei şansa de a deveni
jucătorul
dominant în Europa
... Tocmai le-am oferit ocazia de a câştiga pacea, ceea ce mi se pare destul de
inacceptabil” …
„oficialii europeni care ar vrea să lovească Marea Britanie cu Brexit ar trebui
să-şi
amintească cum
statele europene au anulat datoriile de război ale Germaniei în Acordul de la
Londra, 1953.”
Fostul primar al
Londrei, Boris Johnson, autorul unei cartii remarcabile The Churchill Factor:
How One Man
Made History,
tradusa si in limba romana, si în prezent ministru de Externe al Marii Britani,
declara în
„Sunday Times” că
„UE şi Hitler sunt parte a aceleiaşi lungi istorii de tentative eşuate de a
domina Europa ...
Napoleon, Hitler,
diferiţi oameni au încercat asta şi s-a sfârşit tragic. UE este o tentativă de
a face asta prin
metode diferite”.
www.viorel-roman.ro
viorel-roman-bremen.over-blog.de
www.academia.edu
Viorel Roman 1/22/2018
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu