George Anca
SE
ÎNTÂMPLĂ ORICUI
calul spada – acea preferință – se întâmplă oricui
– matematicianul – icoane lunecând – vieți la păianjen – nu știu de mi-ați fost
personaj – spinări vâslite -voi flăcări – i se naște – mâine prins-imaginare
falduri - iubindu-ne – ceai refuzat – viața curgând – în strana amarului –
ideea de coincidență - câtă neglijență -nu mă disprețuiți - domnul colonel –
toată viața – stare de liniște – împușca tot
*
calul spada noapte
aproape trecută
în car spre tibetani
pe Jamuna
albind în
cetini
cald la sânul
iernii
rărimea
amintirii
în dansul amnezic
frunze de
zăpadă
negată haită
veşnic rim
ne dă o raită
ţintirim
foame de lupi
la lumânări
te întrerupi
suflări
ninsori se vor
topi în aer
nu e aşa frig
doar război
gâsca noastră a
secat
fâlfâirea de
ficat
foc hind în secret egipetic
sub munte Apollo getic
*
acea preferinţă africană
pentru poezie
am bărbatul bolnav
îmghiţise cenuşă de mort
iubind-o pe Salambo
din vârful piramidei
upanishadic intervalul
de dinainte de Samadhi
muzicalitatea minţii
pe claviatura ţărânii
boală-n suflet
mă înclin
lui Dimitrie
Cuclin
un minut din
câte-o zi
la o mamă ce-mi
muri
*
se întâmplă
oricui la tot pasul
cazul de cinste
desăvârşită
volume cu multe
hieroglife
viridia
Aegyptus nigra fecundant harena
cercul salută-l
în undele căderii
apa ni se
refuzase în sufixare
pe diagonala
neantului personal
zăpezi are-le
soarele cu
mioarele
duceri aduceri
seri de
traduceri
mângâi în
cădere
floarea dulce
mâine
pietrele din
fiere
mestecate pâine
tacă-n cozi
himere
mai bătrânul
câine
uitături homere
*
matematicianul pradă limitelor
sinus plus
cosinus la pătrat
eseistul
părăsit în favoarea
inspectorului
general fără normă
meditatorul se
îndreaptă către
meditatoare
mulţumesc atmosferă
titularul de
tremur al mâinilor
o
conversaţie-audienţă
poetul şi-o fi
apărând versurile
întrucât i-au
salvat viaţa
*
icoane
lunecând din deal
a trece drumul
lunca apa
oprite între
rare lumânări
pas în afară
capul satului
umbra păsărilor
călătoare
se moare pe
căile domnului
număr
mormintele darul
strigoilor
manuscrisele rupte
gustul ţărânii
însângerate
*
vieţi la
păianjen în jurul
primei şi
ultimei vacanţe
demodernizarea
scrisului
m-a făcut să
râd în larg
nici gustul
vorbei străine
a nu ne mai
vorbi
unde dorm
pescăruşii
pe terasa
templului
rupeam frunze
de pipal
*
nu ştiu de
mi-aţi fost personaj în
Parinior
sunt în
pustnicie muntele şi iarba
creşterea
durerii roua
păsări pe
antene spaimă în spirală
bătrân din
munte coborât marea s-o guste
octave de bine
adaos timpului
mi-aş mai face
un nechezol
poate curăţ şi
cartofi
să poţi să nu
poţi comunica
să opreşti insula vocabula skanty
*
spinări
vâslite renunţare
nemanifeste
probe contrare
de-ai trântit
uşile
relativităţii
păcatului
a bea claviruri
de roci
ultimă
comunicare
limbă de
lepădare
ţine-te bine
laudei
neantului
înscăunat
*
voi flăcări în deşert
v-aţi şi supăra
pustiu-mi
destăinuiţi-l
unde nimeni nu
merge
nu te mai
gândeşti la mine
nu mă mai
gândesc la tine
prescrisă dogmă
drumul
în lungul
vieţii cuibul rupt
din împrejmuitorul
zero
*
i se naşte şarpele
din pustiu cu
oasele
pieile
deandoasele
faţa
mlădiindu-ţi-se
nisipul şarpe
ţi-o scrise
cerul struţ
luna cămilă
cămila
crocodilă
nevederea
mângâierea
country cântă
învierea
*
mâine prins ceremoniei
trenul cu
oglinzi de feţe
gâtul revărsat
profetic
între maluri
bătrâneţe
la mijloc
împinşi genunchii
umbrei norului
bujor
pasăre se-mbrăţişează
penele cu părul
cor
întâlneşti tot
om acolo
farul în risipă
taci
pe asemănarea
gării
mării mâine sub
brotaci
*
imaginare
falduri
îngenuncheate
pe vatra albă
luna undă pe-o
noapte
înţărmurită
cărnii
scandalizatul
port uitat
pe înecate
sfârcuri
iertate clăi
nepărăsirii
binecuvântate
în credinţă
fie-ţi fericită
depărtarea-mi
neîntâmplată
clătinându-ne
vipralambha
nemişcaţi
îmbătându-ne
*
iubindu-ne şi nisip în
în caravană părinţii
razele de lună
marea
vă aibă
nevăzute peisaje
în sufletul
numai al vostru
stranii
săptămâni transparente
de iad mecanic
pe cord
vinovăţie-n
transă
apropiată
sufocare
*
ceai refuzat pe vremuri
ceainăria
imnului ruine
eram pe tren de
două
adevăruri
depărtându-mă
cititul
migrenos grosimea
de lentilă
recăsătorire
rostogolim
desfoliere
a lotusului
preosiris
murmură marmora
înfierbântată
umbra
*
viaţa
curgând fără operă antumă
nu există afară
nu există înăuntru
m-am plâns te-ai plâns de mine
numai rânduri
fără rând
tras
covorul de sub suflet
aceeaşi moarte să o scriu
cu viaţa metastaza
*
în strana
amarului
nemuririi
darului
dreptul
îndreptarului
cu doctorii
vorbeşti ca fraţii
femeilor
le-arăţi Carpaţii
doctrinele le
faci oraţii
lava Etnei
şarpe-nfloară
sângele piatră
izvoară
cine morţilor
s’uitară
*
ideea
de coincidenţă
minte şi
se face că uită
ar trebui
cel puţin spânzurat
cine-o să ne
mai dea de pomană
Maica Domnului
nu-l mai naşte
că Irod îl şi
paşte
spre ziuă apare
satana
sub chipul
fiului
coborând din
icoană
*
câtă
neglijenţă în groapa
comună apoi în
balamuc
să ne înălţăm
flame
nazismul
a adus comunismul
comunismul
a adus nazismul
nu suntem
iubitori de ruşi
v-am spus
câte-o taină
precursori
interzişi
nu mă place
securitatea
uite-mă
deznodământ
puja la prima
ocazie
înapoi la
indianistică
nici priponul
ţinut
nici cazul
făcut
d’a mai
frumoasă zăpadă
*
nu mă
dispreţuiţi
v-am zis
gemenelor
în tăcere autodictă
să-mi tot pun
nume
de epoci pe bani
caravanseraiului
iubindu-ne
deşert
încheindu-ne
chiotori
pinteni şi
bizeţi
foamea
îndumnezeieşte
imposibilitatea
ascezei
tot până mâine
serata
despot suflă loja
nu
deprecia pantomima
laşi
praştiei pietre cu boltă
*
domnul
colonel rugat
în dodii să
tragă
rolul bunicului
în viitorul
război
trei păsări
furate
vor apărea pe
un front
poveste de
dragoste
în plin
fundamentalism
cărţi
bombardate
sinucidere
aparentă
crima de a
rămâne în viaţă
discretă
spiritualitate
a asasinatelor
a doua viaţă
trei trandafiri
de
culoarea
Jaipurului
păsări
nesperiate
de greieri
*
toată viaţa am râs
cine nu mă auzea
nu mai trăia
şi nici nu mă mai
împuşca
să râd singura
bucurie a morţii
în vârful lăncii
tandreţe râs de
lynx
ne prăpădim de
inimă
pe o burtă de
chirăieli
*
stare de
linişte foşnetul plopilor
umple-l agale
păsări înfoiate
pe muchie tăişul zale
ce de sfârşire
apele peritonitei prezise zică
haramul întors
zadarnicei fugi fulgerând furnică
te-ai supărat pe
crab mi s-a părut că luni
treisprezece
iunie o mie nouă sute şaptezeci şi trei suni
o fi fost altă zi
de aici a ieşit scandal copii
cum vă petreceţi
clipele cu zodii prostind vecii
*
împuşca tot ce întâlnea pe câmp şi pisici că strică vânatul
nume de vânătoare
străină analogându-se temperamental
douăzeci de
nebotezaţi părăsiţi în maternitate şi tu naşul
eu tot ca
profesorul anca şi nu-şi găsea
kaironomia
actorii fumau la
semnalul meu şi pe ei căzuse mahalaua cortinei
cu maşinile până
la Alutus crâng parâng şcoala din Stolniceni
birocraţia
ospeţiei deritualizată mai pe dinăuntrul adâncurilor
ţi-aş citi din
roman de nu l-aş fi lăsat în veranda de clor
din norul
vestitor lunecase pe culoar un ţânţar din India de atunci
orizontala periculoasă
vezi versuri pe steagul lui Tudor
mi-eşti la
două-trei miopii te-aş citi aş mai scrie curaj
de a te
dezintegra într-una cu actorii teatrului popular
repetiţiile
voastre cu Brâncoveanu la Horezu-n pridvor
zece mii de
oameni apoi serbare câmpenească trei sute
de ani dacă se
face pe plan central ceva transferaţi
preşedintele
academiei cu doamna îi vrei mai mult de o zi
pe la mănăstirile
restaurate sala personalităţilor la Cozia
sunt subiecte
voiai un telefon nu mai e nici soare
răbdarea
inconştientă a berbecilor până la tăiere bătându-se
ăsta scrie bă
auzii uşa voiai să mai vorbim cum zbârnâie şoseau
te uiţi la toată
lumea asta ca să nu mori cu uitare
vânătorii de
munte pe Grui erau polăţi cu schiurile peste una
în curtea
speriaţilor s-ar fi închinat brazii fărâmarăţi
glezna mai apoi
altuia îi vârâseră baioneta în coaste
muriseră soldaţi
şi brazii să-i taie nimeni îi urăşti
numai lor nu
le-ai spus numele altfel generalul colonei
mi-arăţi
genunchiul pătat oricât te-ai spăla cât era ea
acolo spală pe cap
p-alea din coafură o fi având şaizeci de bani
prea dintâi cu
muze vite invocate potcovite te-am citit scrisoare azi
metri din
Farasalia ne încânte falia gurdwara Wadalia
ţi-e credinţa
întru Toma tatăl tău mai mult ca-n Roma povesti-ţi-aş puja homa
ciorba de burtă
dans Mărie Dunăre jie aşteptăzie
te-ai dus să te
speli pe picioare singură chirurgie-n judeţ
mâine la
Târgu-Jiu hotărât după ale noastre
natalităţi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu