George Anca
ORANTA
Versero
Oranta
VERSERO
pașii răspântiilor – m-am urât în tinerețe –
vremea și nevasta – os domnesc – te vei lăsa în comparații – neștiindu-te pe
drum – să te omoare neam - văzduhul
furându-l-il – și tu parastase – apa bărbat – te ia – lătra – imaginație
involuntară – arătură neagră – zboară – să nu-mi spui – de câte ori – de-un aur
horn – neînscăunată însorire – pirduți – viezuri – nu vă supărați -Mahmud –
chem niște poeți – abac rusesc – din podul școlii -tranșee inamice -prin miezul
coamei – de sub șapcă – a ne junghia – barba lui Hegel – ține de cald
întunericul – se cântă din lăcustă
*
paşii
răspântiilor
în aşternutul
crucii
se coseşte
costreie
păsuitorului de
moarte
sac de clopote
goale
pe cântar nici
animale
abstinenţă femeiască
naşul să trăiască
de-am venit pe
jos cu Iiisus Hristos
de-am venit pe
sus cu Hristos Iisus
hai şi pân' la
Cernăuţi
Jan Hus
*
m-am urât în
tinereţe
mă urăsc la
bătrâneţe
te iubesc la
bătrâneţe
te-am iubit în
tinereţe
da' cine te crezi
în
pizda mă-tii
du-te
în clipa asta de
aici
ce baricadă-n uşă
s-ar mai potrivi
ultima oară
niciodată râdem
a doua zi întorşi
ereditate
a doua zi întorşi
eternitate
*
vremea şi
nevasta
în plointea asta
gustul prin
târâşul
mestecându-şi
câşul
Ahile Fecioara
ţiganul vioara
Buddha Varlaame
desfăcut de poame
faptele-or să
rupă
avataruri după
foame insomnie
într-o puşcărie
preistoria-ne
miori-purane
fluiere de moarte
dansului departe
*
os domnesc or os de curvă
film de Sturges
văd în jur vă
care una care
unul
mestecaţi-vă
tutunul
prunci Pilaţii
condamnaţii
din încreştinaţi
Galaţii
mănăstiri cu
marinarii
prin albastru de
fruntarii
vine de la
Istambul
caravana după mul
*
te vei lăsa în
comparaţii
de pace nulei
corporaţii
îţi va citi
sefeuri şfara
mai mare ca
jumara vara
pe Mureş merii
înfloriră
cătune româneşti
de-o liră
ne-or subţia
absenţele da'
mai înflorit
mormânt în Deda
te consolai
gândindu-te la
vecinătatea
Alutella
gen Brutus pe
Alutus Argeş
intronizarea aur
sparge-şi
fiindu-mi şi-ntre
tineri moarte
minţii de nevedere
carte
tot vârghinile
din temeie
mai legănându-ne
femeie
*
neştiindu-te
pe drum
dă-te într-o
parte
am fumat sufletul
fum
delăsat de starte
mi-am adus aminte
ploi
peste amândoi ne
răzbunam sub
soare goi
frunzele cu doine
ochiul negru te
alegi
soro cu nimica
de sub cheie de
prin legi
miaună pisica
maică prinde-mi
capul jos
de pe scara
vieţii
trei femei sub
chiparos
fata cu băieţii
*
să te omoare
neam
de neamul tău
să omori pe cine
nu te omoară
n-ai omorât
pe nimeni
de teamă
să nu-ţi ucizi
ucigaşul
pentru care
te-ai născut
*
văzduhul
furându-li-l
Hecate
adumbrindu-i
plutaşi pe sânge
la judecata de
apoi
surori nebuloase
feminizează
arhanghelul
ghiceşte-i sabia
în coran
taina sub
avalanşe
ce fericiţi sunt
alţii
preafericirea
voastră
ce să mai zici de
gânduri urâte
aurora
înspăimântaţilor
*
şi tu
parastase la două
morminte cu trei
te uitai când să
scriu burlacul istorie
nu te interesează
piesa asta nu nici ceai
slujeşte dar
bariton în biserica muzeului
înfrigurare
întristătoare cutremurare
a nu mai fi
posibile sărbătorile
domnu' aveţi
să-mi daţi şi mie puţină apă
a ne bucura de
jignirea potopului
puţinătatea
râsului printre motive
spre transă
colectivă omor de bice
scenofonii
vibrate puşcărie Morse
încă o berărie cu
personaje reale
*
apa
bărbat glia d'arat
înţelept semănat
amputat
zenit copacului
cioara
păienjeni
iubindu-se dedesubt
sunetele
grupurilor antropice
abia rărită a
îmbrăţişărilor rasă
nu aur nu argint
nu daci nu români
să ai ce plânge
minus propria persoană
nu te împaci la
persoană
pripon de voie
caravană
tăiară din doi
creanga Savitri
prin Aurobindo a
ne măiestri
în cochetărie agonică iernile
nu ne-or mai
spânzura splinele
*
te ia şi te ajungi din floră
în fauna ce ne
devoră
de pe Paris ori
Cavalary
de-o seamă numai
cocălarii
scăpaşi de viu la
Minodoră
surorilor la altă
oră
predestinatelor
contrarii
înfrigureze-le
ţânţarii
citire ceaţa
evangilă
a copiei şi nu
copilă
ogorului că ne
împilă
din iapă cal din
maică-ta
oracolul ci
camăta
adjudecată sâmbăta
*
lătra mătrăguno ce eşti
de Machiavelli
Ploieşti
pe cataligele
nostalgiei
omorârăm
omorârăţi
nu ne-aţi mai
omorî
ce ne facem
neomorâţi
te-am împuşcat
cu tămâioara
mai criminal
cine nu moare
iazagiul iazul
n-are
I am a iazagiu
a lakeman
surlarii mă-nconjor
ah turcii
beţivo de nu
eşti furnică
*
imaginaţie
involuntară
în celălalt
fantezia
rândunele
bicicliste
botezul lui
Dominic
mâine altei
scene
la cer
fantastic
*
arătura
neagră
uitându-se-n oglindă
frumoasa lui
Muşat
auzul verdelui
trezit iar
ceartă
pe valul
valsului
fărădelegea mea
mântuirea ta
izbăvește-mă
pământul mării
marea
pământului
în postul
Helespontului
*
zboară nu există spuma
nici Pacificul
nici puma
abia mai
dansează Uma
plecai eu
dânşii zburară
rochia mireasă
iară
într-o aripă de
cioară
sărăşia şeea de
mare
cum că ne
răsare
surya namaskar
e
*
să nu-mi
spui să dau afară
nici pe uşă
nici pe scară
pe mălai nici
pe secară
ne-om neom
omeni omni
pe la curte cap
de domni
turcii ţepe
grecii comni
încoace
mi-nfioraţi
piatra
râului din fraţi
ai pământului
araţi
*
de câte ori mă petrecuşi
din turci cu
nemţi şi tot la ruşi
ci nu-ţi mai
ascultăm peruşi
mai mergem după
mere pepeni
în monorimă să
te depeni
prin ţepi de
rapăn nemaiţepeni
opt canto smeu
vult cargoşon
în hindi flutur
alkyon
Ovidiu mi-l
zbură anon
după o viaţă
frică mi-s
realitate fără
vis
cum aş ajunge
la Paris
*
de-un aur
horn pe suflet mama
neiertătoare
caravelă Yama
în piedică ori
gard Ligonier
recită-ne pân'
spre debarcader
ce film al
paisprezecelea în rol
te trec al
treisprezecelea parol
curând din
strâmb repaos
femeile pronaos
'mneata Laos
*
neînscăunată
însorire
brindisi per
lei
fado
encore
play from your
plays
în părţi
poliţie
fierarul
nicovala
pe lustrul
calului
părăsite pulpe
versuri cariatide
despărţământ
caşmir
patrafirul
kirul
dinamita mita
eresul din
vignetă
cu gândul la
Petruţa
ce mai fuma bea
fox
în ritul
ortodox
pe văduvie
scrie
biserică ba
nuntă
în metri
pocăiții
pridvorului
Tismana
*
pierduţi dantaţi d'antan
vânt arab negerman
raiaua taie
raiului pâraie
m-a terța rima
Herța
danţul rupt cu
gleznele
într-o bunătate
de Carpaţi
tot rărisem
revederi
bâiguire
hazardului teatralizat
cum te-ai retrage
la toamnă
*
viezuri în loc de ploaie
coborau pe role
artashastra
în regia asta
suiau coasta
ah pe când iar
piese sovietice
traduse tot pe 11
iunie revedere
pe muzica din
cârduri retrăind
muream după
actori mă canonizam
exact ca-n
teatrele din New York
asemănări şi
difernţe pe aripi cu Sylvia
*
nu vă supăraţi cunoaşteţi pe cineva din
Bucureşti ţi-am
lăsat pe oglinda
maşinii da
cunoaşteţi da cineva
cantata la voi în
Hamburg
întoarse
fluturător avionul
comedia nu se
catapultează
nu m-am luat nici
după mine
dar după
criminalii în serie
Kaliningrad nu-mi
spune shalom
de cum vorbiţi
româneşte îmi sunteţi
dragi printre
limbi penticostale
plătim pletele
sălciilor cash
smeul de-o
camaraderie
dă bună-ziua multora
vino aproape
arestează-mă
amândouă şepcile
voastre pe masă
a mea în pungă ai
mai desanta
părinte şi copii
spre mamă
*
Mahmud neconsolat pe mare
traşi câinii
singură văpaia
bătrâna îşi
ridică fusta
s-expune aşteptam
mnezeii
exhibiţionistei
tot cu mine
păşi pe Basarabia
a voastră
înălţarea din Mahmud
penet cosit
petrecere de ham
la ce nu
năpârlirăm din romb
*
chem nişte
poeţi dacă vin
arăm trovanţi
contez pe mai
nimeni când nici
pe mine
ne-om împărtăşi
înţelesuri
pe ce finalitate
că le-om circula
conspiraţie
servită cunoştinţă
faceţi-vă normele
şi la revedere
că nu murim
consilierul
o să-l sun şi sun
nu că nu
*
abac rusesc din inventarul lui Creangă
mai o rindea
rândunea cuib în fânar
crucea spre pânza
verde de pe teatru
ne clevetim spuma
ca mările
elite crestate
obscurităţii
până scenometria
s-o răzbuna
flăcările pe
comori orbire
la ora asta capul
jos nasul tăiat
epilog din adaos
caduceu
*
din podul
şcolii vedeam
condamnarea la
moarte a lui
Florea pentru
delapidare
n-avem decât să
ne scriem
versurile nu mi
le-ai tipări
le-ai trimite
latino-americanilor
tot la ora mea şi
mai o scenă
a trece furnicarului
avataria
de-am dialogat
nonentităţi
le pot declara să
nu vă vedeţi
condamnaţi la
moarte prin
ochii şcolarilor
din pod
*
tranşee
inamice colonel virgin
a nu fi doborât
porumbele
clanţa cătuşelor
calendă
soseşti cu
pungile guşilor
traducem Middleton
plus
provensalilor
alexandrinii
trânteşte uşa
morii lipită de teatru
a înţelege
cantoria aflării neaflării
coasta viezurilor
neuniţi în dispariţie
abia aştept să-mi
termin piesa
mai mult prin
puşcării boscheţi
stol de godaci în
zbor
*
prin miezul
coamei
cărat
nesculptural
mi se duce
arhipelag
în căderea tinei
bordeiului atma
la voi în parc
ne-om împrieteni
şi cu a bătrână
montând
neviezurii
răspunde da sau
nu eu
seduşii ducă-se
nu ne mai vedem
în rugăciune de
vă
păruse ziua de
marţi
când îmi moare
mama
*
de sub şapcă mă salutase de ce nu-l
bag în seamă cu
greu îl recunoscui
să-i dau bani
până mâine că-mi dă şapca
s-a mutat într-un
sat din Conţeşti
stă cu prima
nevastă a lui Preda
are băiatul
ambasador la Casablanca
maică-mea se
bucura de toamnă
la Cernica ne şi
întâlneam de-aia
preferinţa
viselor solemn psalmodiate
nimeni să sară
nici conţeşteanul
dancii dau sticla
peste cap liberaţi
bine că nu-i
spuseşi că te cheamă Avrig
tac'to îl omor
şi-aia e maică-ta
veselă ca soarele
prânzului mic
ne dă Dumnezeu ce
ne trebuie
Chirilă mă văzuse
Cioran
schimbare seringi
replici din
carlingi
*
a ne junghia până la unu'
şişu' de-o
filosofie carteziană
pe existenţa lui
Dumnezeu
Serafita pe Hegel
tulburându-l
Noica
nepomenindu-mi-l pe Nae
aici e
scenometria onirică prolog
sinonimă
dialectica tragediei
agnostici decât
turnători
denunţători de
denunţători
*
barba lui
Hegel
stalinistă în
recuperarea pierderilor
coincidenţă
convulsivă pe frig scenometric
ţine-mă închis în
casă că-mi fac partid
dai bani să-ţi
auzi numele botezându-se
materia lacustră
de nu s-o îmbăta
*
ţine de cald
întunericul
ţi-e frig pe
lumină
daimon împărăţiei
soarele nu se
vădi
peceţi pe-a ceţii
pace
crema
cremaţiunii
fie-ţi lene să mă
muşti
din o mie una
cuşti
noi nealtoi
buhul hegelian
blajinul D D
Roşca
Pindar la
pândă
*
se cântă din lăcustă
a omorâ pe podium
stihul
strecurat
unde-ajunge
soar'le
împuşcară-ţi teatru
al lui Ienăchiţă
ORANTA
nuumele trupului – când spui pe din
afară - ne-am regrupat retorica – sunete recompun – nu era țigan – Texas – setea sării – m-a șters pe creștet
– poetul râu – chenoză chindia – l-am văzut c-a intrat – se apropie nenorocirle
– așteptăm – 1976 – ianuarie 1990
*
numele
trupului alt suflet
în locul făinii
iarba din rai
candoare pocăită
cap de listă
cânepitul
între arbitru
şi psihiatru
dat în
judecată
*
când spui pe
din afară eşti artist
nu mai discutăm
un monolog
nu te invită
pentru artă sculptorul
nu redactori nu
eseişti
mâinile goale la
intrare
steagul Indiei la
ieşire
statuia dansa
amrita amar
vânzoleală de
sariuri pe românce
*
ne-am regrupat
retorica
în oglinda spartă
a nu ne tăia
las un loc lângă
mine
a se perinda
vorbitorii
ţărani intimidaţi
de critici
literari la
ceainărie
nu veniţi după
mine
că nici eu nu
ştiu unde mă duc
aş lua notiţe
după razie
aflând şi
planurile
s-a întâmplat aşa
repede
că n-am timp să
povestesc
*
sunete
recompun
finaluri de
graţie
arunc nisip
cormoranilor
aş psalmodia
ca monseniorul
cine ce mai aduce
de acasă din
tinereţe
*
nu era ţigan că e alb
cuţitul în mână i
l-am pus toţi
ucigaşii n-au
culoare
criminalul îţi
râde în faţă
scoate şi un
certificat
că are probleme
psihice
*
Texas
sex us
p'a cui
ţară
Păcui
vară
ajuns
uns
*
setea
sării
somnul minţii
de-aş arma
cheag sanguin
mari discuţii
pe constrictori
ne trezește
sinucisa
*
m-a şters pe
creştet
pasăre numai zbor
balans austral
nescris roman
ridicarea ceţii
de pe morminte
credinţe de seară
plumb zugrăvind
*
poetul
râu
viaţă de fluviu
mare
visându-se
delfin avatar
insemn poeziei
n-am vorbit
servire
n-am servit
vorbire
dodii şi iambire
*
chenoză
chindia
davai buenos dia
sufletul pecete
pe băieţi şi fete
rână rană prană
transcendariană
mandragora
gora agora
*
l-am văzut c-a intrat
înăuntru p-altă
parte
putea să stea
toată ziua
ca să prinză şi
puii
se formau pe
defileuri
în câmpia
Boianului
povestire pe
frumuseţe
şi aventura
zborului
femeile se
înţeleg din voce
albastru cu pene
albe
nu-i dai un pui
şi lu' fi-miu
îi dau da' să-l
aleagă
s-ar putea să fie
la yerling
da' aci nu sunt
şi cu puii
mi-a adus
masculul
da' perechea nu
*
se apropie
nenorocirile
nesfârşita lipsă
de apărare
născându-te
murind
haită şi mai
hămesită
dumnezeul
naşterii
la căpătâi pădure
în pământ arama
de aruncat aure
nemaifulgerătură
te-ai ales cu
nefericirea
îndepărtării de
urzoi
ceva prin război
revelaţia
ostenirilor
pe consternate
hamuri
contemplu
nefiinţa lui
dumnezeu
gândindu-mă el
tufiş sirian
român austral
merinde
aurobinde-n
trapeză la Frăsinei
clinchetând
Algerii
*
aşteptăm ce n-aşteptăm
îmi cerusei
carapacea
rariţa grătăruită
nu ne-am spus mai
nimic
rar apropiaţi pe
tăcute
tăietori drumului
dinspre noi
erai curioasă de
societate
dumnezeirea
morţilor
peste vieţile
rămaşilor
linişte în paşi
de îngheţ
zburate florile
de piatră
la greul
sărbătorilor
te mai mirasei
controversă
povestirii din
bestii
cum ţi se
păruseră
Alexis Carell
mi-e prieten
de când în
Waikiki
călire sans
aleluion
2010
*
1976
Le zuav prends
son bain de pieds. Sul ponte di Perati. Ritmica are un fel de pas haotic, nu-s
legate întregi enclave. Tinde să devină un ansamblu conturând o idee, nu un
personaj. Dialogul nu este declamativ. Dacă i-aş lua linia, ar putea să fie
descriere, dacă pun linia, ar putea fi vorbă.
gheţii-i cânte scaldul
nordul renul mut
unde este caldul
de anul trecut
m-am temut într-una de vrăjitorie
întâi s-a dus moartea din suflet
apoi timpul dimineţii
orb alergându-l
nebunul înverzeşte sub stejar
îl întreb ce face şi tace
Sunt un om modern,
mă pot sinucide în orice clipă, mai ales în somn. Noaptea numai în beţii,
dimineaţa, să te ţii, nimeni nu s-ar mai trezi. Viaţa mea va fi mai vie. Nana a
mers la grădiniţă cu şorţul murdar. A plouat violent vreo oră, apoi a răsărit
soarele. Ha uscito il visto.
pe oceanul indian
de-acum în patruzeci de ţinte
adânci şi gânduri şi alean
le voi întoarce către minte
ci astăzi plouă pe copii
chicotitori în alambice
cum ieri învins mă jeluii
de vremea gata să se strice
Zvârl în aer
roată de ceasornicar, limbile pedante împletite nimb.
mamă de etern copil
cu partea zilei din ajunul naşterii
ciur spălat de lacrimi
plânse peste Dumnezeu
în pustiu de strigăt
nimeni nu ascultă
în zvonuri de nebun destin
tulpina clătinată
însoară cavaler de floare
Taormina dor
soare-n rădăcina mării munţilor ziua Taormina.
Ianuarie 1990
Prima giornata
internazionale di un lepraio. Mitsubishi mi stupishi. Una democrazia per tutti.
„Ceausescu c'est Satan” (Eugene Ionesco). Presidente dei Lincei scriind la
Ministero degli affari esteri pentru viza mea. Imagino che sarai alle stelle.
Fellini, La voce della luna seducente. După atâtea în India, o conferinţă în
Italia, în deschiderea ISODARCO, Pugwash. Evenimentele din China. Schaerf, aşa
era Italia până în 1955, zece ani după zece ani de fascism-Mussolini, nu 40 de
comunism. Mi-o trece depresia. Ascult sesiunile, economisesc ţigările. Papa
sărută pământul guineez. Curiosity killed the cat.
mai e nu numai un mâine
te-oi înţelege de Câşlegi
cât mă alegi
mărar fir fir'ar
doamne dialectelor
fulgilor zăpezilor
copilăria
Folgaria
vorbirăm de la
revoluţie la revoluţie
ocupaserăţi sociologia
faxurile xeroxurile
le şi stricaseţi
piacere chiacherata
a la Mahabharata
mama Anghelina
nu-şi sărută fina
c-are pe Georgică
în tivu adică
nu mă cunoşti neprima
zăpada face clima
ce respecte de aspecte
la ucideri indirecte
trupul zăpada
moartea mama mea
dacă nu murea
nu se năzărea
jumătatea sa
revoluţia
montagna su' nea
cutărică va
m-o admonesta
momo de-o mânca
şi cu dodia
ce dansa mai ba
ce ringrazia
râurile-n şa
omul mare lumânare
cere-mi vulturul de mare
că e timpul cu Olimpul
când se lasă anotimpul
diferenţă numai una
mâine voce della luna
pianola Nola Pisa
frunza nemaiplânsu-mi-sa
cavalerul rozelor
sto calore al Indore
Lumea are nevoie
şi de zăpăciţi. Magistero Occupatto Firenze. Il perche della rivoluzione romena
e il ruolo di studenti. David Carlton n-auzise de John Fowles. Capire per
cambiare. Mafia, modo di pensare. Dimenticare Palermo. Per sempre la nostra
settimana in Folgaria.
ca-n tinereţe Doamne
mă scriu italic
de ne dai entuziasme
mai sus de groapă
salut găinile roşcate
cu tusea frontului
mă uit la tine pământ
nu te-am văzut de când sunt
de ce i-ai muşcat sânul
i-am spus că seamănă
cu mama de demult
ea nu se supărase
arhipelagomani
abia mă mai vândurăţi
pe la americani
o mână drumul
alta scrumul
auguroni
cu Berlusconi
turnul patru
de-a străpuns
amfiteatru'n
soare uns
prin tunel de inel
prin inel de tunel
şo pe el Jundandel
ca la carte cocartel
am sărit mort şi-am mai
morbidizat şi studenţii fiorentini
Romei nu-i pare rău de mine
memoria mai blândă ca
palma de te-ar fi scris
mai multe aveţi voi să-mi spuneţi
precum unui italian
eu le-am spus tot până la voi
ce-mi spuneţi nu ne-aude nimeni
e-un joc pe viaţă altă viaţă
mă mir că nu v-am cântat
fiorentini ca trentinilor
apa-a treia Dattatreya
oranjă theodiceea
atunci magi neelectronici
fac picioarele lui Donici
mai ziceam şi de Palam
nu Abhu Dhabi haram
un deşert un peisaj
cu petalele spre Raj
dehotărâtă undă
pe ce canal o zi
albastru pe albastru
la margini oranj ji
respectele budhiste
se cer în palmă mi
s-a părinţit boema
din dorne de copii
luna pe avion
al doilea conson
format italic talii
prin fier mai mult da Vinci
ca peste Australii
albane preţ de incii
din Cezar pelogalii
îmbracă-se provincii
în noi ba în Abdera
Ierusalim Iisus
certându-ne himera
de-a dreapta luna sus
parola de-a pământul
filigranat computer
că nu fereşte sfântul
nimic ce dă din uter
oricât pe dânsul cântu-l
în praf e a mea mutter
pe gri ce grigii noxe
ori harcea-parcea coax
bebeilor cu doxe
îmbătrâniţi în antrax
şireturi ortodoxe
retrase dinspre Ayax
dacă Belgrad belg nu rad
Babadagul astă-vară
cu măgarul poze-n vad
la un stâlp de v-afişară
ce-a fost nu s-a dus ce cad
îţi curgea matale-n moară
mă mai macini te mai fad
mângâi mort că domnişoară
e-un italian de stâng
zice vine Timişoara
de-o rima cu-a lui Ferrara
luna-n dreapta n-o mai strâng
doamne unde-ţi petreci seara
că mi-e mintea numai crâng
disciplinându-ţi rana
de te închide dublu
cu pastorul de prana
şi colapsul sub rublu
tot ţii cărarea Crana(h)
uşchitelor lui Hublu
jos ard lumini tămâie
până peste Banat
Eminovici rămâie-n
cerescul împărat
altarele mângâie
şi melancoliat
puţin pe o pedală
jumătăţind vestală
aseară în Florenţa
sau Prato prepotenţa
haşiş fumat la minim
şi ţi-adormise inim'
Se zvântase în
Tirana brusc (dacă mai invidiam Italia, o făceam şi pentru Albania).
Sentimentele Indiei, în trei mesaje - Vinod cu poezie, Margaret cu prietenie,
Lali cu Jaipur -, m-au repus în cosmicitatea gratuită a unei vieţi de tinereţe
împreună. Fata e la engleză, ajunsese mai devreme cu o oră la gară, trece, i-am
zis. Mai văd oranta spre Transilvania, ne-o ierta laurul inima şi inima laurul.
Mi-a scris aici Rosa del Conte, cu o tăietură de ziar dupre moartea lui Franco
Lombardi.
de-aş revedea Trastevere
statuia lui Trilussa
aşa picioare tefere
cum Vaticanul nu s-a
prin câte expoziţii Dino
poate uitat ca de Umberto
continua de-atunci revino
că inima tot nu mi-ai fiert-o
scurtezi transcrisul pe pământ
cât ezitaşi pe terra
n-ai compara-o pe cuvânt
regala şi galera
credeai ziare sus de nori
în catacombă pururi
atunci acum de două ori
pantofii fără şnururi
străinii după primul foc
priviţi-i fetelor la loc
şi doamnelor din poloboc
traduceţi mai ad-hoc
pe epigrame zboară zgura
dintr-un păcat o moarte dar
după amiază mi-e arsura
între Asura şi ursar
n-o să-mi pară rău de procese
cerul ridat înţelese
reînnoroită cadaverie
de sine reproşându-mi-o vie
ca plecarea orei a doua
sosirea nu mi-o fi de-amboua
în aer tăcere sub limbă
vocabularul se şi el plimbă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu