TULSIDAS
nu se ştie mai niciodată Tulsi Gangele gust mai simte
cenuşii ce staţie ne ancorează în răcărie pe slăbiciunea blestemelor pestă
buclă nepieptănată de seceră poate nopţile barcagiilor arşi de nu ne-o fi fost
duminica rug poartă-mă în telepatie lui Rahim
mergeţi încă o noapte o zi de la tren la avion o noapte în aer o zi petal
care ce-şi dă în cap fără silinţă şi din încruntare face râs faţa dharamshalei
colosalităţi ghirlandele albinei ştreanguri înflorite mieros o vieţuire nepenalizabilă
veacul dintre pasul kali satya
am mai trăit din opt în opt ardenţe povăţuitoare Kasi flăcările fumul de
mort lemnele ne reîmpădureau ne şi cotropim alergiile şi avem loc precum în
oglindă nenumărată faţă de pod ridicat la sosirea venei
am sărit o foaie stării de tren varanasian pe după indorian sculpturi la
zid zburate din sud lauda fugii de Bach am mai căzut la pace strigătul când
muzica
lungi colungi Colaba încă a mia galerie cascheta lui Shiva cum să pricepi
corlata sarea n-o vărsa încă trei mirodenii în vânt prafurile curcubeului pe
frunte alb o frunte la Visvanat voi mai şi eraţi hinduşi diasporeni
nu eram cel mai rău în vria octavelor neprcepute autoaed de n-ar fi de prea
la revedere de-aş fi eufemistizat moartea-i samadhi zicându-i ci astrologii
săriră a trebuinţa plecării ce-or fi măsurat că mă părăsiră ca pe o bombă în
gara fasonată templu
dragonii gata nu s-or mai scula ca Argentina mai au poate Bali că are
Ramayana nu ţi-am şi luat-o de-am scris-o nu ţi-am dorit-o de-am purtat-o nu ţi-am
cântat-o nu m-am prevalat de ignoranţa alterităţii mi-a şi părut straniu de
bine
conclav tristeţii şi se rezolvă banalitatea naturii de mizerii din cinci în
cinci minute prea rar se cunoaşte consecutivitatea am şi scăpat de gunoiul la
care vai n-am contribuit şi timpul se duse şi dreptul automurdăririi
mă credeam de drum de nor şi aproape zac grămadă într-un tren Allahabad
ne-o mai ţine mult şi bine timpul jos sus proteză neaoşă poetizare ghazal
telepatic ucide-mă cu frumuseţea credinţei vers
voi merge acum numai pe roată pe roată pe roată lumina o veţi stinge ochii
se vor închide de formă forma ramayanică deschisă ar fi răsunat octava la
suspiciunea mixturii mă descoperiţi la ultima suflare
m-am adaos celor lăsate în Varanasi feliile de portocală mâncate adineauri
desert spectacolului ghiftuire vegetariană a concălătorilor necălători vă
mulţumesc şi pe-a ţiganilor hărmălaie prin corturi urnite în împărăţia
cocioabei
vedeţi porţia dictonului zisa liniştii mânuite jalnic neînţelegerea păscuse
alte parcursuri tataia spală ceaşca de plastic s-o verse pe peron în permisia
genunchilor doi câte doi între vârste
mi-ar plăcea toată noaptea să stanţez cu martori cum storc ei trestia de
zahăr şi voise Ram Lal să-mi ofere internaţionalizare hindusă într-o dorinţă la
mostre brusc umflate identităţi din toate părţile pogorâtor
n-au decât jignire să li se pară nevorbirea mea scrisă meditat odată le
spun că sunt din Nepal le-aş recita Hanuman cealisa ce greu o lăsam ca pe un
fetiş mi-o smulsese o conjunctură mai presus de ianuarie-februarie când îmi
convin distonări
iar ne ducem dacă nu în direcţia cealaltă cum ne trebuia pe cheremul
zguduirii la ora dimineţii or mai fi dormind cerşetorii să fug într-una cât să
nu ajung din nebăgare de seamă nicăieri cu oblăduirea trecuţilor
unde eşti tu Gandhi gară după gară rară şi sucală patima răscoală am mai
scris proscrisa de a nevoire India pe foaie înfoierea fire ne moralizează
intelectualii ori nelămurirea de la saturnalii bune şi necoapte alunişuri lunii
furt nici peisajul hinzii poate hunii
chinina iarna arheologia galerică umblam chinezeşte picătură lunecam în
dansul florii pe o conversaţie familială adulţi nici în închipuirea balineză
infantilitate malarică lupus vărsat de vânt ochi scoşi pomegramate în ashram
aglutinări anaerobe ca p-atunci mierea n-o luau albinele din ghirlandă nu
se alteraseră grădinile a atîrna de gâturi făloase apoi îţi faci pantofii cu
ele tălpile nu ţi le mai speli nici în sânge o beţie mai dihai o comă poetică
de din Thailanda
iar mă supărasem pe India dinăuntru-i mă putea avorta a mia oară m-am
smerit din vreo întâmplare nici duşmanii mei nu scapă de naştere îşi scoaseră
publicaţiile străine poate ale trenului se uită ca mine la poze că s-or fi
plictisit de acest scris altfel înviorat prin retezare
încă două terţine nici gând pe ce pranayam a ci rugăciune de nu tot
traducere contextuală nu ne recunoaştem pădurea destul om fi trăit şi tineri şi
bătrâni fără prana rugă scoţi religiozitatea dai de pământ ce te înghite într-o
clipă
bine că îmbrăcat în costum că n-am alt cuier alt bagaj îmi ajut costumaţia
la cortină cu nasturii împliniţi în cinci stele oamenii ăştia consumă simpatic
mai fac şi vânzare valahilor destui ne risipirăm şi scrisu-mi îi ticăie pe
destui uitare
veţi bănui memoria pândă tema asta mi-o permit des nu scriu decât cum mă
cântăriţi din gros şi mai aiurea călcaţi din greu pe buzunarele mele cureţe-ne
la bude trenului pe viaţă călătoare vă foiţi mă prefac impasibil şi nici nu vă
mai scandalizez telepatic
caietul de după ori parvaranasian trenul oprit în câmp ca de nevoi ori
plimbarea de seară ajunsul problematic pe traiectorie numai eu străin şi căscat
mirosul de plastic ars gongul ori cine spunea să scriu poezii şi gata exact cum
îţi închipuisei Sofico
pe ce casă ce acoperiş pe ce pernă capul meu noaptea asta şi mâine gata
neîntins ceva e groasă treaba cine s-o mai ia din loc pe ce salvări la ce lucru
ritmul ţinerii cuţitului în dinţi n-o să ştiu raţiunea suficientă a opririi
poate după Allahabad
cum de ne păruse Indore numai de sticlă fără să fi văzut palatul de sticlă
mie Varanasi ca amicului supărăcios pe Varanasi ori acolo o stradă şi o
universitate cerşetori morţi arzând în ghaturi
ori că n-am observat în imperturbabilitatea mea că stăm ori eu oi fi pe
dedesubt cu părul alb nepieptănat unde magneţii îşi spală creierii în Gangele
poluat de ghirlande albinele culeg mierea morţii şi noi nu ne veselirăm
ai voştri mă înfipseră în necălătorie ăsta-şi dă drumul din paraşuta
nepăsării iar eufemism educaţii noşiţă îmi spânzură descălţarea xenofobiei
mi-or fi ei mie dragi dacă n-ar fi vegetarieni m-ar mânca să nu mă ia drept nuc
de cocos scriind cocoşeşte găini
alea limpezi astea cadâne cum nu mă mai opresc vi se pară boală este m-aţi
încetinit în hârtoape caut forma îmi fu sloganul vă păcăliţi şi voi pe accepţie
eu nu prea am un plan de încetare a alarmei străvechi daţi cu amrut
am cântat în ritm alin din înconjurul rozmarin îmi pecetluiesc pecii în
sucul cu liliecii aia se crăci ăsta se împinge în mine desumflată minge se mai
şi face a citi ăla din fereastră tipsii
până la urmă indiferent a le fi ar fi prea blând coate ar merge
antipaticului nebăgătorului nostru în seamă tocmai că mi-o fi ajungând să spun
ţara şi voi aminte ori repetarea denominaţiei să ne aflăm în treabă
şi când se termină candoarea bestialităţii nefolosite noroc dacă este prea
târziu unde să socoteşti ungureşte ce-a pierdut nepalezul timp de doisprezece
ani că nu s-a atins de nevastă citind Mahatma Gandhi
Vlade nu-i ajută mintea decât la ce-i interesează astrologie te-oi întoarce
la misiune că alte ashramuri te-or înghiţi Liviu de s-o fi nonvegetarianizat
că-l râde soră-sa discreţilor după ce speriaţi lumea necrolog vă faceţi între
voi ajutător
muzica nu mi-ar mai sta pe traducerea cealisei că de ce eu de ce nu tot eu acum douăzeci de ani am
văzut-o cu ochii mei pe marmora din temple stăm mai covârşiţi pazei ori chiar
acum se lansează fără copie după ediţie
pe trei locuri patru inşi ca focul lapte gros antropologic râsete mai toţi
vor povesti de mine sper în costum şi cravată scriind ce-ai şi vrut să zici cu
iranienii irozii darnici cam la vreme demonstrându-i să nu se supere cu piedica
ridicată foc
mor pe ghicite cuvântul pot citi şi pe buzele creierului o limbă nu mai
încape îndoială o exprimare în context hindus sută la sută trenul respectiv
şi-şi mai câştigă subiecte ăsta mă mai împunge cu genunchiul Suryanat îmi eşti
frate
ce viziuni ale tatălui meu în meditaţia lui Suryanat o să-mi scrie să-i
răspund că s-a făcut bine să dea chiar dacă a îndrugat numai zeilor aura m-a
făcut să cred în ridicarea din paralizie
a tatălui nostru surori
acolo de mi-aş face loc pe dimineaţă ţi apusul de mâine să-l apuc apoi o
civilizaţie avion mătot socotesc boală pieptos cu o conştiinţă a lunecării din
frunzişul nescuturat în veci
îmi va fi mai uşor în toate privinţele o vreme după India o voi uita cu
drag proiectele le-oi via ca pe gesticulaţia nepăsării din dragoste şi
ditzgraţie degenerativitate
aş încorda lira imnului n-o aud de cealaltă muzică aş muzicaliza rolurile
teamă mi-e că surzii logica picturalităţii aromatic parfumată corespondenţelor
în cadenţa expresului Lichavi
discuţia în scris ghionţi din obişnuinţă familială în surplus eu singurulu
sub acoperişul trenului fără nimeni la o mie de kilometri cam aşa mă grăbesc
sentimentul să nu-l iuţesc roţilor lasă-le învârtindu-se
o fi vreo oră scrisă când să-ţi pui capul pe umărul meu obosit de
înghiontire involuntară mă fac eu călătorie voi vă preferaţi tabietul cât o să
ne mai vedem soră-meo rărită şi amintirea depărtării unu zobeşte în palmă o
mirodenie
clătinată cataractă Guyana cu elicopterul panditul bine te mai lauzi
temperamentelor că te ajunsei din condei ne-om înţelege pomenire grabă
neacoperită de orice drumal originii de nerecunoscut mantra
nici un cadou scriu tot ăasta cu octavele fluieră în meditaţie olandeză te
mai fasonezi modist cu astrologia fetelor cheia ţi se făcu lacăt eu te lăsai
singur să-mi fii recunoscător
întâietatea discipolului păţit asupra guruului alb înflorit mai tânărului
în grijă înţelepciunea ţi-e schijă nu cuvintele stanţe batjocoresc distanţe
nici uitarea unui aproape nu scoate Gangele din ape
înşurubezi sfinţenie flăcării înălţându-se din lemn din hoit cum
petrecându-ne ne-am slăvi petrecuţii şi mai degrabă toţi într-acolo ne uitam nici
o poză în Varanasi cum înflăcărându-mă tălpile mi s-au răcit
de vreau şi un costum deschis să mă placă moartea-n vis mă tund să nu mă
mai văd să-ţi dictez din nevăzut Amazonul ţie nu-ţi iubisem o viaţă tunsul şi
datoria avesalomică cred că ne-am muzrit când copiii îşi comemorau tatăl poet
pe bănuiala scrisorii voastre şi a celorlaţi m-aş iscăli de acum nu vă iau
pe rând nicăieri am respirat destule peşteri împreună acum să ne vedem căderea
dinaintea înaltului fala credinţei în adevăr adevărului în credinţă albumul
fotografic în cap
câte nouă zile Rama katha în templu de două ori pe an auzirăţi ieri seară
înjumătăţindu-vă pe locul 13 ore 13 cu noapte în aparenţă miercuri ori joi
Jupiter pe din trei cu Marte cât o mai fi până la moarte pentru cine m-ar interesa
nu mă hotărăsc pe ce n-am de ales sunt la rădăcina zilei de trecut o să-mi
mai iau o cafea nu mi-e la îndemână campusul pe cine aş găsi acasă ce replici
nu mai e mică lumea netânără dacă s-ar face măcar şase dacă s-ar lumina dacă ar
fi mâine
între timp aţi primit scrisorile recunoaşteţi n-aveţi decât să mă judecaţi
absenţa pasată dilectelor de mi-aş ajunge ăla aş fi mă răscoliseră agoniilor
laşitatea mă propulsează în călătorii hazardate nici un curaj din ce în ce
poeme străine poate indiene versul muzeului varşoviancâte ceva thai
stranger vag întâmplând contemple era şi cu oasele frigul în spinare dus
puloverul haina pătură pantalonii căciulă căciula genunchieră
erau vise împachetate japonez ierarhii varanasiene Gangele numai cenuşă
moartea o corespondenţă petrecerea timpului între parâme ne-om păcăli
contemporanii şi între noi ce viteji în Ramayana yatra premileniu
cât că la anu-n Thailanda ca pe vremea asta în Ayzttaya după Ayodhya ce
asianism premeditativ ce deconvergere cât să fac fiţe că hâr că mâr ciudăţenia
n-o mai dura chiar intensificându-se a fine nu ştiu cine va decide-o
nu trece n-am unde amoarte stângul mă văd eu pe căldură unde-oi fi de la
Bhartia şi de la Mani studiasei spitalul şi trandafirii stil Mumbai le-am
planificat mai pe toate nu şi malul înecării inima mi-a rămas între ghaturile
cu morţi arzând
nici un menajament ziua mi se va autosustrage luna pe platformele de mijloc
perfect rotundă oranj dacă nu în Pahar Ganj cârmite adiacenţe country anunţuri
de deeply regretted o iau şi pe a treia şi trec
coadă pe trezire călătoare eu m-am întors să zbor mă ţin al cozii de
(plat)formă pe urâciunea de 5 lipitură ni-o dă înapoi nu una de 2 pe aia mi-o
retrocedează şi am în cetăţenie pieptănul biletul paşaportul
abia m-am fript ce grabă am spre răzoarele lui Teodorescu-Graur ce dracu ne
terminăm fără preadresă preaviz predoliu nevoile abia se înghesuie râsului
copiilor de bătrâni proşti cum că mi-or fi plăcând hindu-muslimi bătându-se
like dogs
nici un bine departe o mortificare tapasya ziua dinainte de pe urmă altfel
cu carte cu ziua pe nedescrierea blocului cum n-ar fi fost întâmplare acum e un
fapt de ziuă luna apasă balustradele vibrate ce-o mai fi prin Bologna
acolo te chemase universitatea Shivaramaya aici la noi dintre palmieri şi
noi garduri asasinii-ţi săriră asupra chiar că erai cel mai blând lăsasei
avocatura a nu minţi ce gânduri ţi-au răspuns nu te-a salvat nimeni
dacă-ţi mai ajungea spaţiul te comparam cu Mahatma sudul ţi-l imnificam pe
Gange părăsită Lila şi fetele plângând că nu vreme nici voinţă să nu fi părut
şi nedelicat aşa brutala ocolire merită hulită în versuri
că trăim din neglijenţa asasinilor selectivi şi cu dorul băncilor în
junglele celelalte apatici dacă vedem o singură zi iar n-aveţi decât gunoiul în
viteză spre culegere un schimb murdărie măturare cum îi văzusei curaţi în
murdărie
am cam retrăit pierderea capacului de la pix nu ştiu ce pase meritelor
contrarii n-am vorbit româneşte decât în stanţe din Hanuman traduse predestinat
auzite de prea mulţi indieni să nu iubească sundar
caşcavalul cafelei îl mai o ţin capacul l-o fi măturat bpiatul cel cu
strânsul de pe mese mai nu se îndumnezeieşte la viaţa cu veselie pe trenuri
indiene dormitul pe culuoare peste tot în torturi paşnic aşteptătoare
deşteptătoare aşteptătoare
poemele în picioare din gară pe neplecarea până spre şase o oră adio lună
cinci portocale în stradă la Press Enclave nu mi-ar conveni a sta n-o fi avut
taica timp de telefon ce bine se ţine peştele or fi pus ani de la ele să-l
budifice
de câte ori ambiţia de a nu fi înşelat de prost te deşteaptă revine retinei
furtul cleptomania inimii talpa noroiul gâtul ghirlanda zbor de ştreang decât
îngropat până la gât în pământ roman film de-aia oricum meditează-te
prieten cu nepalezul mă făcui voia să vorbeşti cu el lăsa propoziţiile la
jumătate ce conta cuvântul subânţelesuri himalaiene fără zăpadă în Kathmandu
prin regi universitari se mai şi spovedise de faţă cu ale dracu’ muieri
convenienţa diferenţei de rău bine că se obişnui cataractă să scalde
cadenţa cădelniţei pe explicate tu i-ai dat cer şetorului la mine n-a mai venit
că probabil empatia lucra nu măsimt jignit nici dacă l-aş fi refuzat dând din
umeri
ca să vezi refuzul sorţii să fiu primul în Benares Hindu University păi
Sergiu Eric ce căutase rezistă el ştie cum în ce Franţă Radu persiflase
urbanismul că neştiutor de crematoriile în aer liber pe Gange nu mai curge nu
mai arde
mort în grabă nu mă bărbierii prima oară în călătorie mai înnoptate
aeroporturile gările mai cu drumul sardarii îşi înfăşară bărbile puserăţi o
castă de înviorare dacă nu te apucă şi bucuria unde vă duceţi cu copiii
douăzeci şi patru de ore şi Amsterdam în toată probabilitatea intermediată
de o zi până după miezul nopţii alta pe trei capitale jupiterian descrescendo în
Marte soarele nu mi-a displăcut vreodată să nu răsară acum de urâtul meu
mai speriat ca japonezul nu văzusem că n-o să-l adjudece plecarea avionului
oricum problematic l-o fi luat Gangele de neviu că şi pe mine mă grăbiră în
consecinţa catastrofismului nepăsării luate din scurt pe a cui responsabilitate
oaspete
după şapte s-or trezi om împacheta pe la nouă mă reped la aeroport şi mă
instalez în scumpete pe foame ori scris octave zaruri etrusce cruste bruşte
racului românesc stafidit de retractilitate ospăţ de crabi oceanici în Mumbai
pe nerecunoaştere
n-oi avea încotro de-oi găsi pe partea ailaltă rarisimul prepaid taxi îi
dau drumul şi apropiat de trecere ziua nu va mai conta mă despiedic de ea să fi
uitat Manole Hanuman
citeam din dedesubtul cleopic ciclopic miltonic tot acolo mă trădau
silabele necorespunse următorii se bucurau de rotaţiile pân’ la năpârlire asta
să-mi fi fost ce urmează excelenţă
aş lua şi eu un ziar unde să-l citesc păcat că nu e o coadă de două ore aş
sta cam jumătate şi aş mai avea rezolvate stări pe vers în relativă acalmie pe
câte-o ridicare în gât a voce o melodie ca tradusă parodie
chipiotul mă scrutează marinăreşte scriu ghazaluri bhajane că de ce nu m-ar
şi întreba n-am ce face azi niciodată mă îngraş în tema scrisului tropical îmi
împământez energiile dacă n-oi fi cu halterele îngropate cât trebuie
obseiile dezosate a volte pe depărtările cuvenite numele acceptabile cu
neveste aici e problema Nichi întrebând de Remus ci Romulus câştigă de-acolo
Roma România Remesiana cu Nicetas
mai stau până la lumină cât o mai sta ce căi îndesate măsura răbdării
aceluiaş coşmar de ieri în cenuşa fluviului să nu se răstire ci cu fiinţele ne
strecurăm după raze în neorânduiala dorului de sine sinucigaş gush
nu m-oi citi disperat comedie post divină dintru Rama yatra ce ne strica
împărtăşirea katha o spiritualizare de viitor imediat şi urmaşilor mei
indianişti s-o păţească în continuitatea sfinţenie alternativ nativ tiv
oi fi şi glumit păcatele mele când ţi-oi şi povesti Cornele cum că moartea
nu ridică preţul uite-mi cotcodăcit coteţul păi vă iau din zori de an nou nici
o cloşcă pe nici un ou India viilor vechi apă ceri şi vinzi curechi
aş mai duce-o Romulus gara în mine oprirea ce să mai fac găgăuţă un
preşedinte la reanimare o iei înainte paşi băţoşi dacă am observat ceva
şopronul uşurării mai la câine nu că erai şchiop
fericirile pe masa şchioapă cu paharul wimpy golit cât de lapte cât de
cafea un client prieten în viaţă un părinte peste paralizie sărbători
contencios pompă în desumflare mă adun şi eu din euforii de mela
serbată nunta lui Rama şi a Sitei acum fata mea apele au izvorâz ca pentru
fluvii lungi lungi noi ne plecăm cu sfială norocului tău necunoscut copilă îţi
închinasem vieţile în joacă poate în serios acum
caseta a dat-o pe engleză tocmai în gară plecarea naţionalismelor
americanizarea Indiei mai va tot ce-mi dau cu părerea erodă puritatea erorii
deliberată torturată scriitură spre mecanism şi mai inutilă operaţie venind de
pe Gange tot trup
toţi pleacă eu sosii n-am unde ba da se delasă întunericul promisiunea
zilnică împlinită trezită şi ziua soarelui pe goana nopţii lunii în gara din
New Delhi adaugă fără preciăitare ultimişului fără finiş
o operă de sens nonsens balans în Chicago în caruselul din Allahabad mai
gol dacă nu s-o fi învârtind gongoric când ne-om mai întoarce în Phulpur s-ar
putea să ne primească până la templu cu spatele la sala de badminton şi terenul
de baschet
c-ar fi timpul neprimirii ca-n tinereţe onoarea amintirii în represiune nu
onoarea nerepresivă exagerarea mă va fi salvat nepurtând armă voltajul tău
Sorine de m-am temut să nu mă fotografiez electro
autoanaliza plictisului tix nerâcâit râgâielii o antro poezie de când lumea
şi pământul inspiraţiei noastre ar însemn să fim pe la opt ca în Aurobindo
Ashram Savitri la mâna a doua oricum mai curse Dunăre
linişte obsesii tardive corzi la ring rar box onest mă văzuşi mantricule nu
ştii multe cuvinte de bine pe ce să fi văzut ruptura pânditoare a prapurelui
apa reflectă soarele ocru o ceramică solar gangetică
n-am personificat ori Usha şi uşa se etimologizează deschidere clipeşti
amenda şi te retragi în junglă dacă mai ai picioare bătrâni îngrijiţi încă de copii de ce din vecini se
retrag în a patra îndeletnicire şi noi n-am fi fost tot pe acolo
asta la identificare nici un cadavru nu-mi aparţine până la proba contrară
pe încarnări pripite feudale pe nepărinţi de prin războaie cu satele sub comori
înflăcărate rece ne-am îmbrăţişa norocul poveştilor de toamnă la primăvară pe
voia povestitorului dumnezeu
uite-mi mâna îngheţată că vă scrie mamă tată fată nevastă ţi se cere dată a
ta iar nepitulată katha povestea ta împiticata n-are seamăn în Bharata te şi
bubă încondeiata bine că nu mă ia cu lopata
Yadav de crăciun fără creştin sosise liderul din Chennai ce am a-mi uita mă
întrebaţi de sănaătate mânca-v-ar femei frumoase ori bărbi cu stare all shoud
be handsome and beautiful and all should be strong and healthy
frig o dată după noaptea de bufniţă plecarăm cu thrivilerul urechi mâini de
neascuţit scuţ în fine voi strănuta şi eu ceaţă soarele în locul lunii
contextul păstrat ca peste ore extrasistola
de bine ce panditul în Aryasamaj cu Dayanand ne păstră cu Calvin şi Luther
ci Tulsidas e singurul inspirat nu şi Hafiz Silesius mironosiţele Ionii mult
până la extrasistolă vorbii cu fie-mea pe mâine
pixuri şapca olandeză Agvinesh prea mulţi swami comuni de-o lungeam puneam
la cale ceea ce curând se va fi întâmplat în genul soarelui căldura
echilibrului mistic pe sundara glorie indirectă devoţii duşmanii cum îl
supralicitează pe arcaş
altfel puşi la dejun copiii o porniră la şcoală fata ştiinţă fiul lui
Maharaj salutare nu le-am făcut nici un cadou a avut grijă panditul totuşi
încât aş fi fost din drumuri poate ghirlandele povestite mai şi vorbirăm cu
dragoste
în avion toate casetele colinde până atunci văzusem Krishna cealisa nu doar
Shiva Durga Hanuman numai în hindi să nu fie tocmai doctorul Shivananda iar
vreo frăsineinţă neştiind ani de zile resortul traducerea anglo-picu-pătruţiană
logos
vom împlini sundar cu ochii salvaţi pe neuscarea mării vom şi predestina
războiul povestitor pe coada aprinsă ori rugul focului pe Gange oceanu extins
nici ora trei încă zece ore până la demonie plecăm pe revărsare liricristă
răpire nemărginită femeia relevantă nici un personaj fără aură ermeitul îşi
lăsase arcul destinului demonul îşi lăsase spaima ascunsă cât şi-a iubit
Tulsidas nevasta cum ea l-a sfătuit către Rama şi Hanuman toată iubirea lor se
făcu epopee cum de nu se satură lumea ascultând
până acum îmi întâlneam prietenii ci Tulsidas mă despărţi de peisaj în
louangeul aeroportului citindu-l renunţând la destule octave substanţiind nu
rimă ori sloka o riguroasă evlavie cântec grandoarea devoţiunii hanumaniene
însuşi Shiva rugându-se-ntru Rama
hindu sanatani Tulsidasa la urmă pe alte îmbrăţişări oceanice nu se mai
purecă estetic a milioana ramayană pornită oricâtă vitejie a surzeniei dacă nu
maimuţele atunci urşii băiţii nemâncând poate bob la malancă să n-aibă nevoie
să-şi coboare armura
mai bine aş porni înapoia parodiei pe româneşte războiul nunţii într-un
echilibru tulsidasian Călin Nebunul Sfânt Hanuman mena ar vorbi omeneşte mierlă
darmite oştenii lui dumnezeu ne scenarizăm ori
străini pe maidan ori pe surpriza ultimului crăciun
mă întrebasem dacă panditul se separase de corespondenţele sanscrite le
produse până şi pliantele de altădată dau seamă că am sărit munte mi-aş împătri
hăul roţilor orga neînţelesului aşteptat new age carnet de şofer amnesty
international cu ajutarea politicienilor întru Ilie Ilaşcu
am sugerat că timpul mi se reteză nisip de nisip Yama de yama Shiva e al
morţii coronament cu disperare îngăimase mantricul nu mă mai las aşternut
numelor dacă mahatma abstinenţei Ram-Ram nepsihanalizarea anticristică oricum
sacrificarea mamei Sita
soarele mi-e în coborâre încă sus repedelui asfinţit să fi luat sundara
kanda retina mi-o destabulam când pe-a adormirii interfaţă 97 minus 3-4 de la
100 gol pe artificiile demoniei stomacale apoi vegetarianism drag ovin
ori tot se comunică ori sirenele zidite în ceara auzului Savitri genul
Sitei scriitura revelată n-am mai fi sărit marea de nu ni se răpea mama de nu
s-ar fi povestit lumea cum să mai fi crezut de suferinţa preasfânt idioată
nelogica sfinţeniei pedepsitoare a credinţei în sugrumare predată noroc de
minunarea perversă a lui Valmiki şi Tulsidas la întrecere spre scuza
dumnezeirii jumate-jumate cine ne-ar mai salva naşterea mamei moartea
pământului săgetarea numai prin avatar a sugrumaţiei
namo namo nirvana shanti vedanta vedyani vatajatam namami fiu de vânt foc
de smei satyam vadă-mi liber de kamadido sharahitam hrăniţi-vă din rădăcini şi
buruieni până voi vedea-o pe Sita şi mă voi întoarce baara baara raghubira
sambhari şerpoaica Surasa la încercare pe-o măsea el creşte de două 16 32 100
ori şi brusc descreşte
din gura smeoaicei se pierdu în râs aşa că-l binecuvântă buddhi nidhana
demoniţa oceanului iar să-l înghită o ucise traducătorul pune măgarii înaintea
elefanţilor gaja baaji khaccara Tulsi Das o scurtează Hanuman cât ţânţarul pe
Lankini o striveşte muntele Sumeru se preface-n praf în Rama credinţa de ne
punem
mandira mandira palatul lui Ravana Rama Rama zice Vibhishan Hanuman se face
în brahman taba hanumanta kaha sunu bhrata dekhi cahaum janaki mata arată-mi
frate pe Sita Janaki muma lumii dekhi manahi o văzu fără somn în dumbravă nija
pada nayana bha pavanasuta dekhi janaki dina
ochii ei plecaţi sufletul la picioarle lui Rama avasara Ravana kaha Ravanu
regină Mandodari întoarce-ţi privirea spre mine ea răspunse sunu desamukha
ascultă Zececapete muscă el capul îţi va tăia Sita cu sabia din Atharva veda ba
din Ramcharit manas taie-mi-l cu sabia-ţi rece ca noaptea de toamnă haru mama
dukha bhara sfârşeşte-mi durerea
dintre demoniţe Trijata visă Lanka în foc pus de o maimuţă douzeci de braţe
şi capete lui Ravana tăiate Sita va fi dezlegată toate în patru zile adună
lemne şi arde-mă mamă Trijata scânteie stelele-n cer nu şi pe pământ satya nama
karu haru mama soka adevereşte-ţi numele durerea ia-mi
taba dekhi mudrika manohora Rama nama anikita ati sundara văzu bucurată
inelul frumos de la Rama kala nisaa sama nisi sasi bhanu noaptea moarte luna
arşiţă de soare refotografiată roata mâncată amurg salt peste minunarea poveste
de şi mai multă iubire neindiferentă
tatva prema kara mama aru tora janata priya eku manu mora Hanuman declară
toată inima lui Rama te-aş putea duce de aici dar nu am poruncă tot la
picioare-i baara baara naesi pada sisa mamă ajuns-am în pisc binele adevărat
ţi-e binecuvântarea ci tot vorbind văzui fructele coapte cu foame dumbrava de
ashoka însângerată
Brahma astra îl doboară pe Hanuman a-l înfrunta pe Ravana cu vorba parcă
totul ar fi o fantezie a maimuţei odată ai luptat drept cu Arjun mi-a fost
foame şi ţi-am mâncat din poame din fire maimuţele dezrădăcinează copaci şi se
ştie că fiecare îşi iubeşte trupul ai tăi au sărit pe mine au dat am dat
închină-i-te şi moartea devoratoarea raiului şi iadului se teme de el
ascultă-mă şi dă-i înapoi nevasta pe Janaki fără Rama nu e vorbă dulce cum
frumoasa podoabă dezbrăcată neiubeşte femeia Shiva Vishnu Brahma şarpele cu o
mie de capete nu te scapă de ţi-l faci duşman pe Rama samkara sahasa bishnu aja
tohi
deştept maimuţoi milă hanahi kapi gura bada gyani moarte ticăloase mrityu
nikata nu se omoară un sol foc cozii dobe mic se face vânt trimite Vishnu
râzând tunet iar mare până la cer taata maatu haa sunia pukara ţipă ei mamă
tată şi mie mi-e viaţa înserată flăcăroată dă maimuţa foc cetăţii Lanka şi se
aruncă în ocean Sita îi dă pentru Rama o agrafă şi-l aşteaptă vie într-o lună
udat de lacrimi trupul doar nu-mi arde distruge stăpâne demonii şi ad-o
înapoi precum am auzit demonii nu intraseră în ea cu focul ştii cum maimuţele
sar din copac în copac Shiva şi Uma urmăresc admirativ katha la chemarea lui
Sugriv armată de maimuţe şi urşi pe fraţi îi găsiseră pe stânca lor de cristal
deus otiosus semnul întrebării
semne bune şi vaidehi simţi fior în stânga semne rele regelui Ravan urşi şi
maimuţe arme având munţii copacii şi ghearele în aer pe uscat ţi elefanţii
pământului ţipară şarpele sahi soka na bhara udara se cutremură pământ ajung la
ţărm şi iar potolesc fructăria nevestele demonilor iar născură înainte de vreme
dă-i drumul Sitei noapte de iarnă zise Mandodari
ai pus pe goană zei şi demoni ce maimuţe şi oameni când sfetnicul vindecătorul
şi învăţătorul vorbesc pentru premii regatul trupul şi dreptatea se îndurerează
fratele Vibhishan cum Rama nu mai e numai domn pământului ci al tuturor lumilor
al vieţii şi morţii nemuritor nenăscut suprem taata rama nahim nara bhupala
bhuvanesvara kalahu kara kala brahma anamaya aja bhagavanta byapaka ajita anadi
ananta
sunt demon din fire rău fără ruşine nu am făcut niciodată vreun bine dar
cel cărui sfinţii din har nu-i află faţă până şi pe mine mă primi în braţă
prietene şi duşmanului de ţipenie sosit la mine cu frică îi dau sfinţenie
rugându-i-se altuia lui Rama cu scoarne acela e ca boul fără coadă şi coarne
apoi cel atotştiutor aflat în toate formele şi inimile el însuşi gol de
simţire de orice formă şi parte ucigaşul demonilor spre a salva zei şi oameni
paznic al dreptăţii şi adevărului spuse puni sarbagya sarba ura baasi sarbarupa
saba rahita udasi bole bacana niti pratipalaka karana manuja danuja kula
ghalaka
spuneţi-mi Sugriv Vibhishan şi tari viteji cum o să trecem adânca mare şi
valurile-i rugă zeului mării la ce de-o poţi praf usca scrisoarea lui Lakshman
către Ravan prind spioni diavole nu îţi distruge tot clanul glumă de eremit
cade aducătorul cerului pe pământ adu-mi Lakshman arcul şi săgeţile cu foc în
vârf marea se va zvânta într-o clipă
cu puterea-ţi de mă usuci treci oastea dar măreţia mea-i dusă fraţii Nila
şi Nala de ating stâncile nu se mai scufundă şi o să ţin şi eu partea adaugă
oceanul astfel un pod vom creşte pe loc Tulsidas spuse o mare veche poveste cel
ce ascultă treaz rugile către Rama binecuvântat trece oceanul vieţii fără barcă
ultima stanţă de mai sus am scris-o după cafea mă lăsaseră ochii se
înfiinţase un sardar mai mulţi în părţi şiruri goale de scaune altfel am băgat
cartea în bagaj că una e India alta Ramayana
cad lacrima Sitei o slăvesc cu umilinţă şi dor ci maica va naşte pe domnul
să-l înălţăm să ne mântuie simbolurile ramayanice oricât de săltate ne podifică
întru credinţa noastră credinţa se întoarce
una e poema arhaică altele cele medievale alta propaganda modernă numai
bhakti pe gloată numai poveste de templu sardarii mă înghesuiră în geam unde mă
văzură cu cartea abia scăpasem de iranieini aryeni
bătaia pe al cui fanatism pe ce armament păpuşi din magazinul Enesco New
York măcar şi panditul fost civil servant în spital cu fată farmacistă oferind
medicamente că ei în America au cultul Ramayanei iar indienii de acasă pe-al
lui Michel Jackson chestii de-al-de-astea pe inspiraţie că de citit câte un
citat
sunt obosit aş risipi aş pierde şirul hârţoagelor mai bine vers într-o oră
m-oi scotoci acasă unde nici că voi bea un vin de sărbători de nuntă nimic
sistem ţopesc indian de îngurgitare fiind şi un fel de tineri cu vipuşcă la
revederea hangherului
s-a dus ziua ca mai nimic am scris în gară de noapte pe lumină ecouri din
Sundara Kanda a lui Tulsidas monument hindu de limbă şi religie numai de
glorificat neîmpărtăşit un cult pentru toată lumea cu trecutul îndrăcit viitor
în bătaia peştelui gangetic
ce-aş avea de rezistat după miezul nopţii deplinătăţile din noncreştinătate
pe-aproape fata asta ce-o fi vrând prostioarele de pe listă uită că n-am nici
dexteritate nimic acum văd că nu luai agharbati or fi primit scrisorile n-or fi
fost lămurite
acuma ţi-aş face cumpărăturile dacă aş avea de unde de nu mi-ar fi groază
aşa că m-oi scuza cum oi nimeri malul Argeşului vara în amiază memorii acvatice
via Gange rare avioane şi din India murişi Augustin de ne vedeai putere
acvatică una-două
mi-am făcut locul de creştin în locul locului de veci sunt curios cum o să-mi
pice frigul pe ce plăpânzenie ba bine că nu hurducat curentat vegetat nu mă pot
pronunţa nici care aventură mai aculturantă promiscuitatea ramayanică m-a
turmentat
o mie de versuri pe ziua de azi s-a înnoptat oi mai ţine-o şi-n zbor până
mâine la prânz se va termina şi caietul ăsta şi pixul ăsta nici măcar ţicnire
scriu fluxul contextual au şi copilul pe ţipăt condotieri cum numai ei şi-i
iubesc şi noi de-aia ne asemănăm între noi
cultul mamei Sita asimilat nefericirea casnică împlinitoare de paradox religios
prin voinţă în Trinidad e prefarat nu Hanuman ci Tulsidas prea lauda lui Rama
altfel vag manifest simbologic indiscutabil îmi înţeleg din ce în ce mai bine
de neînţelesul creştinism
infiltrarea vechimii în nonadvaita nonahimasa nonneti-neti respingând ai
rezolvat problema pelerinându-te te-ai rezolvat a murit şi sirivastwa dacă n-o
fi fost tatăl lui Sudeep i-a fost profesor lui Ram Lal de lingvistică ăsta a
studiat bătrân
maşinistica moleşitoare convers din ce în ce mai asiatică Indie o să mă aplec
asupra Kamban poate n-o scot chiar acum nu numai că-mi găsesc de lucru mai şi
odihnesc mania liberă în loc de manie Marie Rama Vatu din birmaneză a lui Ohno
pare pierdută
nu se compară mi-aş fi oferit ochii mie însumi tamilian Kamban ce ne mai
ştiusem şi toată curgerea ramayanică mă pot îngropa şi-aşa în zbor nu ştiu pe
ce rezistenţă colinde reîncreştinare aortodoxă nu se compară terapia străină
părul lung tot alb tăiat mai aşa n-o să te conving tunzătoareo de mine să
fi dormit să fi fost la baie mi-ar fi plăcut să-ţi aud iarna asta e retorica
poantă la rând ne înţelesesem pe altă trezie şi ne părem contaminanţi îmi pare
rău de dragoni varanasianule
cu dinţii spălaţi altă muşcătură a nopţii din ambele părţi cum să nu tragă
de Ramayana ritualistul nondragon mon amour şi noi de pe Romaniana pe melos
Lioară plus domnul-domn de crăciun dar la ei în fiecare zi poate nu mai am
locul vă sun
atunci să vă văd la idei la Aurobindo nici viză nu mai am nici drept roata
cu astre c-o să fie succes dacă nu m-a minţit c-o-mbrobodise c-a pierdut credit
card driver licence cecuri le-a găsit că ziarul l-a găsit vreun pic de
ramoleală ramlală hanumanică neasemănându-ne
o să beau apa nu la risc încă trei ore m-am ţinut destul câtă disperare pe
atâta religie temple nu şi în slumuri credeai împărţirea conştiinţelor biciuri
pocnind pe la noi de an nou comparaţia înşelătoare a datinii împinsul
potrivelii pe aur
de ras nu mă mai rad n-am cascada guyaneză fixată elicopterul empatic
trenului indian care mă şi aduse până la portocale o zi trecută pasajelor kunj
n-am văzut pe nimeni de-al meu n-am ce vă povesti ne-om vedea voi să-mi spuneţi
treburile
bine îţi şedea trezită în silă puteai să şi reproşezi peste o oră ce ţi-oi
fi amintit că prima zi te găsisem la servici vreo 11 11 acum 22 12 ieri se
inversau simetrii în vorbitor la capetele călătoriei indiene otova să fie să nu
mă creadă careva rupt
ce editor să-mi găsesc pentru un opus voi mai ţârâi prin Indica a studiu
fetele de nu s-ar bramburi ceva hindi oricât de părelnic s-ar lansa la un al
doi indianistic sanscrita is deeply regretted ca întârzirea fără greş a
trenurilor viaţă tabiet ritual caraulă
n-am nimic de spus scriu vorbele bunicului în timp ce este trăznit sub
părul iernatic o bombăneală nazală ironizată de ginerele acum paralizat de
ne-ar ajuta mahanarayna în amestec cu vitaminele panditji aminte Sântimbreanu
să nu întârzii popă Ion Creangă te-am pomenit în Allahabad când m-am
adresat Gangelui te-am schimbat pe Roma nu mai curgea apa cenuşa ta am pus-o să
mediteze asupra lui şi noi cu ea morţi ard neîntrerupt după cum viii meditează
Ohno şi Şora fraţi japonezi români câte unul de fiecare interiorizare m-am
înţeles pe rând filosofic cu lingvistul poetic cu păţitul nu ne mai nimerim
complimentele un formalism tardiv cronici nici măcar anacronici anapest
concentraţionară destrămare
m-am limpezit obsesional aproape seninătatea cristalinului Ramakrishnan îl
cită pe Aurobindo apropo de Ramayana sudo-bengali ne mai prindem şi noi punjabi
caietele astea mai bine nu le-aş rătăci n-aş lăsa primăvara din mână că nu ştiu
timpul
calcul de productivitate başca ipohondria lungimii de-o viaţă mai toate
cele ne-or fi scurte scurtă inghinală scurtă de dimie vezi în Muzeul Moldovei
din Amintiri iar Ion Creangă pe Gange-Bistriţe vibrându-şi viorile de clorofilă
cam destule manierisme bădie
la Râmnic Tagore ianuarie Eminescu dacă nu în mai şi şi ori niciodată ba da
am vorbit cu mai mulţi mai scriem dacă merge faxul ne înnodăm cu
independentismul ţigănesc o să-nceapă şi ăia de-i chem pe urmă studii sanscrite
o să te caut Ileano pentru Budai şi pe slobozanul slovac voi traversa şi
planurile pretentative îngropăciune le-oi eminescianiza o mamă oricât ne cheamă
nu mai avem noi încotro cine se nimereşte pe onoruri mai încolo ţie
îmbarcarea gata şapcă de Olanda lalea brânză românească pe zăpadă cu
fertilizatorii dăruitori să mă fi speriat speriat de transpiraţia hindusă din
nimereala specială nici n-o fi plin ce reconfirmare ce linie moartă vivat
reîncarnarea
dacă nici eu nu iubesc India prosteşte dacă India m-ar urâ aş şti o
reciprocitate n-am nici o speranţă aparenţe da ţin asociaţia fac bibliotecă şi
încep societate centru Asia numai la spartul târgului şi al ulciorului
pomenindu-mă
mai nici o tulburare pe pământ moţăială meditaţionistă scris gnom
rarefierea compactităţii sensoverbiene apa minerală simetrică portocalelor pe
fereastră îmi va fi noapte şi recele insidios şi muzica filmele pe căutate nu
m-am uitat m-am popit cel puţin ţârcovnic
n-am ce de caiet îmi ţin geanta o pun sub scaun şi o uit foarte urâtă
sectâmplare iar dacă mi-a dat cineva ceva în bagaj cărţi nu de credit le-am
aruncat la îmbarcare dacă vor controla vor râde uitaţi-vă că nu-mi mai ashram
în felul ăsta nefuckincios neprins pe unde s-or imbenocla puradeii câţi
copii atâtea încercări restul tabu discreţii puire de represii ce zodie şi cu
masa de crăciun de ţi-ar mai avea o soră copilul noroc de tinereţe îndrăznirea
veşti din când în când din bătrâni
am depoetizat şi pe Tulsidas Kamban e între e l şi Valmiki variante fără
număr Ra din Egipt s-ar fi lakshmit aici Sita-Isis acolo nu mai obiectează
nimeni în piramidă aici aerul liber roieşte de ra ram uri ca un făcut iar
chinezii se trag din indieni
urâtul înrudit scăpat din lemne arzând e un spiriduş fără papagal sistem de
convivialitate izbuc Ionuc mai toţi nimerirăţi iarna să nu luaţi foc biografie
indiană pe loc voi ce m-aţi mai umblat acum îmi luai revanşa pe oarece
numărătoare Jupiter
anul se termină lasă mileniul rărimea concepţională ipohondriei o
creativitate trestie de zahăr am tot mers sculptură de Irimescu ne-om mai
schimba la picioare din faţă dacă n-am chiar 14 la geamul celulei pe stânga un
blat de-aia miroseai din nevinovăţie în orice
târşa târşa aer nevolnici plămâni cu oxigenul în transă dimineaţă exteriorizări
graduale tonalizări câte flori sunt pe pământ n-am cu danful ăstuia aer bine că
nu-i e nasul avionul nu-mi spune că nu se putea ne asemănam
o să stingă şi ăştia asupra plecării nici nu ştiu să se lumineze mai iute
sau şi mai târziu fluvii curg pe dedesubt în nevedere m-o fi blestemând cenuşa
lui Zberea să repet frazele nemţeşti la infinit şi ordinele textualităţii
cazone paranoia învăţătorească de colonel
calmate psihoze individualiste abia aştept să vă văd cu escluze iar
vechitura cu adresă e de America ducă-se de-oţi fi screând crew pe alte cuvinte
aspirina oi fi bolnav nenică tăria trăzneşti fuselajul ambarcaţilor sunt şi
copii şi trei lulele la busuness
pe urmă puţin rămâne să nu verşi apa pe mine că nu-ţi mai dă cum te-or fi
interogat punjabi ostilitate nu chiar istrateză ca la casele butelcii pirom al
meu şi manierismul tău Asie necunoscută mocazijă focurile zadar numerologic
nici nu ştiu ce spuneai că ne-ai luat cu bună dimineaţa recunoşti şapaca
misionarilor pârâţi îndărătnicia parapoetică ce nu m-or fi uitat constănţenii
profesoare şi călugăriţe sunt în Delhi în avionul de Amsterdam genul octavic
fără literaturizare
m-am ochit lentilelor repezitoare apatia nu mi-a dăunat la organ îmi
închipui dârele de îmbătrânire exagerându-se din fotografiere câţi şi unde mai
apăruseţi în ziare să vă lăsaţi necumpăraţi pe invers chimicalele ne repătrund
venele şi terminarăm cu vegetarianismul
salutări detaşate neîntâlniri o corespundere verticală mesaj acomunicant
bil părăginit comlaboratorul ce-o să mai amsterdamizăm până la destinaşie apoi
ciobănaş fugiră caii asiatic peste Carpaţi şi se înfipseră paleolitic
m-oi descurca oi catadixi doxa moxa moksha koshka noncracovieni vă voi
spune păsările de os un plan de corespondenţă frază formală cu alt nume pe email
de sărbători dacă mai apucăm alţii ce metafore apocaliptic provinciale
cum să vedem că n-am dispărut ce broboană ce de mămăligari daţi pe pălincă
din atenţie mi-a stins mişcarea mă-si nici o şansă nici muzică mai rău ca ai
noştri oh Dragomiroiu oh aminte dai cu filmul sănătate venind voi scap de
necăjire
de alaltăieri la 3 pe drum încă o noapte o zi nepalezule şi eu nelungit în
louange ce meditezi tu pe amestecate e clar că ajunserăm serioşi la capela ta
şapca de la pandit cu trenciul pe podoabe ultim Delhi ghirlande cum mi-ar fi
indiferent acum şi din România pac visez India
urneşte-te copii plâng diferenţele ramayanice ca pentru academie o să
stingeţi să se vadă filmul ne luaţi pe olandeză pentru regină paranomayana ne-o
slăbi nervii dragostea presiunii de mască lazaret empatic unul fără ţipăt şi
creşte-n ţinerea de minte
răzbunată ameninţarea cu moartea măr întorc la timpul predicat mi-am ţinut
caietele la literă vreo zece pixuri am uşurat dacă ai înapoiat-o pe prinţesa
Bibescu încă naţionalizatului Lahovay ce solidaritate fără şanse ce club al
cailor fără curse
nu curse Gangele pe zarvă doar floarea crealbină nestinsă apa grea a morţii
luaşi întâi alfabetul grec drept devanagari te uitai la al chinezului
japonezului pe locuri didactice emfatice prin valize ce tranşaţi gnomici
incognoscibilitatea crimei
din zece-n zece zile însuhumarea câte unei litere insinucrate ca pentru
lungirea kuberală de la al banilor puber omului i-o mai fi şi frică şi nu de
ce-a auzit copii şi la business exagerat caietul şi ziua simbologic am rămas de
căruţă morenă
aproape şi frăgezimile memoriale arsura tropicelor contrariază lungită
meditaţia până la fragi de mi-aţi fi primit scrisori aţi mai şti cum îi zic ei
capitalei capita ca africanii domi ne creştinilor dramaticitatea a luat
înălţime la vechitura avionului
e fereastră te-o răsări iluzia morţilor de ani noi mai nimic nouă ore şi
trei minute zburătorule căşti aduserăţi casete nenvârtite ceaţa carosabilă
negru-albăstriu muzică la manie şi oră minoră cum şi costumaţiile de crăciun
mi-oţi fi învăţat silnicia
spectacolul pe gratis oarece numere de mai rămăsesem fără viaţă gata
cobzele onomastice fobioase Pakistan Iran Turkia Esteuropa Germania treci tu şi
peste noi mă mai uit ce mâine că e azi toată noaptea România Ungaria Cehia
Slovacia mai memorabilă fata în hindi zici ţări te aud ţăranii cu vise
hibernale
catapeteasma discret îndumnezeind ce petală în ce floare de nerupt arborele
vieţii stăpânei Mumtaz doborâtă de al paisprezecelea prinţ la Ayodhya toţi în
floarea vieţii mela nunţii şi cu politică droaie poliţia ora necostumer ţi se
pare că ţi-am şi telefonat
ăsta e flying hound duck gornist să nu fie vreunul de la business ce din
gât vorbiţi pe chilă orga da samba pe alcool oranj călugării îşi cunosc minţile
mai sus nu-i zguduisem infine infecţios infolio cer şi astfel ori mai ales
aceloraşi secole
mi se putea întâmpla în Calcutta ce numai în India se întâmplă mi se putea
întâmpla orga prim-planuri Rembrandt Ramayana cu un personaj Hanuman o
insistenţă neariană în îngrăşare biserica spiritului de apoi netrecându-vă prin
cheaguri
îmi voi cresta stuful coduri ancestralitatea ne va trăda nu ne cunoaştem
nici trădările nici trădătorii reflecşi ce-oi fi având cu cine recoborând îmi
voi codifica stuful creastă silnică retorică neadormirea moarte golurile din
oase
într-una idealităţi repetitive mantric înşurubându-ţi nelimba preblagiene
pastoralisme cât să vină al treilea război mondiahal cuminte ca întotdeauna
măcelar de voia jertfirilor încă umane ultim ziar indian poate curent în noua
noastră bibliotecă hind
lone Lonea sunete până luni apoi ultima săptămână a lumii ce precauţii
ramayanice pe unii clopote de orchestră ori lamaserie l-o fi recenzat Petrişor
pe Ladea poate nu-l vizitez de sărbători ca pentru paharul de copii cu zece ani
teoria mai a lui
aşa şi tu sculptore Călineşti dorindu-ţi mai bătrânul maestru în preajmă să
te compari tânăr ce nu pe vise vize devize iezi peştele daltă apă marmoră bune
tinereţile desfigurării timpul nu-şi face de petrecanie la păcatul sculpturalităţii
cum nu se de ataşază muzici dreapta cu stânga chitina chinina de noi şi mai
nelipită frunza din timpul descoperirilor muzică de sărbători christmas star ce
ne gândeam gândul meu John Roger cu a sa Cambridge turbulenţa şi-n olandeză
aripă transilvană tot un Cristos pe Rama arama panorama ne mai apropiarăm
disc învârtirea în re major minor fie-ne cerul greu pe neţărână şi aici visasem
să ajung spre ajuns de nici unele n-am luat mă omori nici pe degeaba nu le
nimeream
numeri nimeri deţineri aberaţia s-a dat la fund încă în aer domn oxigen
ozon Cristos iesle aburită catastrofe închinezite Tulsi dacă nici eu nu v-am
respectat acum reacţiile mă privesc nu ne norocirăm căpătuit
calculându-ţi probabilitatea apropiată dedusă din postumitate ce gâdili
iluzia clopotului cerebral cum şi până-n Amsterdam vreun clinchet auzit Cristos
l-am iubit copil de copil n-a fost moarte de moarte trei cu trei uite-mă 5 cu 5
urmează 6 cu 6
să fi întors discul lui Vishnu lăudându-l pe Shiva iar acesta comutând jocul
lui Rama din Egipt pe ce succes în mai vechi d-aia o fi făcând urât Ladea cum
mă apropii oamenii mei dislocă distribuţie ramayanică dacă mai colindaţi şi
anul ăsta
cântec şi poveste muzică şi dogmă nouă zile nunta ca deniile am impresia că
am vorbit cu papa ca un catolic autoignorat am mai vorbit şi cu Sfântul
Constantin ce grijă ai Elena de tata mama reeuropenizare post-indiană nici o
palpabilitate la cald
cum aş închide ochii pe lumină cum aş închide lumina pe ochi lumina ochilor
în lumina becului nord vest două rele contra două şi mai şi sud est zbor
întrerupt până la noi ordine ne umplură de sânge acum zece ani pe necunoscute
căile criminalilor
era să nu te mai ascult cor de catedrală pe disc şi aici contaţi pe
subconştient mi s-a şters Ram-Ram una-două am zis Jai Crist şi gata banda
hinduism anticreştin creştinism antihindus măcar o dată în necunoştinţă de
cauză voci şi emfază similicredinţă
din partea voastră mi-aş găsi de lucru abia v-aţi învăţat fără mine tu eşti
beatul din motor apoiule ampoiul te revarsă pe crupă glorii împărţite chioreşte
instinct măsurate propensităţi jignitoare air-cares cu puţinică unicefeală cu
strigoii desfiinţările de o fiinţă
pecetluirea profeţiei înnoroite până la infinit buimacă perche every man
has his price dacă nu l-aţi dat şi la venire genul Oscar Wilde retoric
manechine insulare imperioase afectaţi toţi da’ muzica te-o fi tras la
doamne-amne
infam joc al vieţii din engleză vals vreo secundă i-l suflă nevestei orga
se are bine cu altitudinea de care ţi-era rău Velcescule şi te-au doborât cât
erai de înalt câte regrete pe sfinţenie mai lucrată ca toate neimpozabilă şi
nici nu mai e întoarcere
am şi catadixit greşelilor şarpe în loc de planetă praf de sonolit fruntea
sărăcimii şi bhakti ambasadoriali scăzuţi ceea ce şi-n româneşte discutarăm mor
de necaz că trecem nu oprim dacă n-oi fi singurul de la noi creştem şi ne
înmulţim de acolo
tot nu dorm că n-adorm abnorm scriu tot ce-ţi spun eu îmi face mare plăcere
din doi dacă n-aflaşi trei păreri diferenţa nu numai de opinie opera Ţiganiada
de Andreea filmul de Mrinal ori Sagar secretul uitării nu-mi lipsească doar
ne-am dat pe brazdă
venite adoremus pa ra pa pam pa în Bombey la barbeque sotto-voce I have no
money to take a ra pa pam pa un fel de fericire să chiar auzi crăciun prea
trăii în lume fără Cristos dor îmi era de naşterea lui povestirăm Christ katha
în evanghelie patimi
nu cunosc pe nimeni pe lume decât doamne pe tine în familie ne vezi ba am
vorbit am comparat invariabil am făcut politicos diferenţa idolii Ierusalimului
ori din Varanasi cum i-ai mai sfărâma Cristoase totul la loc pe toleranţă
necălugărească ardoare anima
îmi spusesem noapte creştină înapoi catacomba aminte citită şi-n Kamban o
corespondenţă a fondatorilor de religie nu moare Rama Christmas Cocktails of mă
tată care aveai repertoriu să ne cânţi apud Gheorghiu s-a dus cucul de pe-aici
meschinărie nocturnă în loul somnului o stanţă în plus ca indienii pe
banchet nu e nimic de făcut mia n-are cum nu fi a lor şi a nimănui pomana
ţigănească se mănâncă singură e vremea colindelor Alecşilor pe la biserica
voastră corală
ce-mi dorisem ce ştiusem când nu vrei să te mai deosebeşti păcat să nu fi
avut cui spune despre Cristos când prea tot era Rama eu am cântat creştineşte
ca Lawrance din Chitagong destui se interesară îi auzeam ne-am intimat
amintirea
sunt şi prosteli de crăciun parcă Hanuman nu e comic în templu e dyonisiac
de-a accesibilitatea devoţională mă trage iar spre ea Rama katha de nici nu
i-am înţeles limba am citit mai prost sanscrita nimeni nu te mai învaţă
te înviază să cauţionezi moartea tocmai când te întorci de unde crezusei
naşterea-i peste poveste de-am fi întru el mai altfel decât sărbătoarea
neîntârziind nici la anu’ în pădure în India în moarte creştin mă lăsaşi
Cristoase
se şi leagă cu poporul învăţ dezvgheţ pocesc numai câte unul pe rând
tocpesc abia trei ore mai bine adormeam cu vis pe muzica din cască yes
Christmas tree mi-oi lăsa duşmănia în aer şi-aşa cu depărtarea uitării uitarea
depărtării şi eu
munţi înzăpeziţi dumnezeule oraşul luminat de ghirlande lună de ziuă pe alb
dinozaur şalurile versanţilor cutaţi două lumini într-o singurătate teme
nepoetice orientalizare fluctuaţia omătului dus copiii copilului mântuitor
cum ţi-oi fi spus Santaclos mai e trec la caietul de lux pentru crăciun de
n-am pus dosăroiu pre an mare ideal polonezul neterminat de acasă iar cenuşa
nopţii îngheţate nepodoabă norocul cum ne-o mai fi mai ales ţie fiica mea
o fi şi distracţie căutarea caietului nemainumerotabil din neştiinţa
cantităţii indoneziană că aşa ar trebui să facă tinerii să scrie prosteşte
cimitirul nostru cu stâlpii scrişi ţărani de război pianul orga spre new age ce
teorii or mai fi având copiii nepoatelor
aici pot fi crezut avionar de scriu cel mai din munte înzăpezit în mânz voi
schimba formatul dincolo munţii apollinairieni linii cumetre între orizont şi
zbor alt oraş să nu fi fost Sofia acum Bucureşti ori mai devreme fost obicei
Teheranul ce ţi-e şi cu Pakistanul
nu răsări soare pe zăpezi murdare ba răsai another holy day memory şi tu
te-ai ajuns să te vezi motor saxofonul ba clarinetul sax tot munţi tot est
aştept răsăritul parta i-am avut-o aepic poate nu e timpul pierdut copiii nici
nu mă pun la treabă
autobiografie călătoare în versuri de ieri până azi prăvălit în louange şi
lungit în avion pe ză munte iubite Aurel Vlaicu iar apele viroagele cărunte alt
Bucureşti pe-aşa om fi mai la Braşov să n-adorm în aeroport ci motivarea
puţinului rămas şi mal
albeşte ea şi noaptea zăpezi şerpeşti glie de moină terorişti români în
film hoţi de tablouri socotiţi arestat luat la sentiment de blondă cum că
securitatea oricând The Thomas crown affair aupra Turciei 68 mile vest de
Erzurum hoţul s-a dat la fund cobză
plăpumită şi Turcia mai înainte Himalaya în lege nopţii vinea şi România cu
tabloul îi pupai mâna sinoidalei o minune de fante ochi acum sau niciodată mai
târziu cizme cu tocuri paradă corp iar îi prinde iar traduc din româneşte
formatul ăsta să mă ierte că l-am prea folosit fără disperarea de obşte
sfâr nori toată noaptea glonţ scăpătat de peşte gran ori nu nu mi-am mai
premiat cuvintele scoţându-le din tăcere repetând călătorie de
contruniversitate
de zăpezi româneşti sub film american nu mă mai interesează norii abia dau
nopţii luminozitate ce ape-or curge pe sub ei Dunărea o traversa-o pe Olt urcă
mercur point to destroy nici răbdarea prima starea mea nu mai are haz se
cronicizează indianitatea
crud crâng lăsat pe tropic afânare cartilagiile norzăpezilor ochii deşirată
vizualizarea film durere catalepsie pe negândite creştere lăsat pe ce vatră
păianjenul îngheţându-ne aşteptarea vă voi dezamăgi ca de obicei poate vă veţi
preface că bine
bărbosul falsifică românul era neamţ terapia pictorială în puşcărie ochilor
nu mă lăsaţi Milton cam pe acolo asociativitatea geniului mistic ne bhakti se
întorc actorii cu spatele tocmai când să-i pozez pentru voi pe postul rugurilor
arzând cu morţi pe Gange
să mă mulţumesc cu norii pe România nori de noapte zbor de noapte Românie
de noapte oale sparte arcade mascarade plonja-voi în sămânţa castrată I will be
compromisinger if I’ll say anything vorbeşte de o româncă se suspectează
amândoi finalul furie formă câte n-am povestit în decasilab
ticurile materie vag umanizate şi strecurătoarea ciurului ce frumos o să
fie la primăvară oricâte probleme ne facem oraşul ca oraşul dar alarma ne aflăm
la vreo confluenţă de cumsecădenie liftată şi oprită între etnori
poate au filmele chiar spre Bucureşti şi vi-l potcovesc draculofililor să
mai ştim adevărat unii de alţii dogs at cards a doua pictură sub mai lungă
noaptea spre apus jucai şi tu roluri de româncă parcă vezi toţi distribuiţii nu
mă vait că doar mă întorc de pe Gange
pe nici un fluviu n-am porcupine ca pe Gange până spre crăciun ’99 or fi
norii de peste zăpezi albi nu mă potolesc din sfârşire cu nici o piedică la
predică lungită scena cu avioneta între vacile zbierând cu muzică languroasă
sunt român să mă uit la tanti porcărie cu nenea tablou mă consolez că e
prost filmul umplutură de hoţi l-au şi lăsat spaniolă filmi gane nehind nu
telenovelă oarece thriller asta e viaţa trei jumate în România mă uit după voi
încă 12 ore
aici trei octave scade versul că nu mai rimează cu universul singur vers
univers mai mult furtul tabloului oului încă un cântec indianitate râs la
fameta cu cravată roşie e grea şi pânzată vitamină India e trezită diwali
patetic song alt gen cutremur trucaje lipite ca şi românul acolo a fost tot
timpul pe mister cine cât de plictisitor alegând n-am idee de ajungere rapidă
mersul pe cât şezutul jos josu s-o împături iertare gheare de garoafe în
rărunchi
râcă pe bogaţi râcâitură de sine în democraţia furturilor pictoriale
primişi la aeroport un pachet când te întreabă ce răspunzi aici îmi închei
caietul cel mai unu când îl terminasem pe celălalt am început şi sfârşit fără
întrerupere să mă ţin minte singur
Mă inviţi în lumea ta mirobolantă şi, chiar ţinut de mână, mă rătăcesc şi nu pot nici măcar să cer o îngheţată, fie şi pe băţ...
RăspundețiȘtergereUn adevărat balamuc, monşer, balamuc! Nu ştii pe cine să crezi. Nu îndăzneşti să intri în vorbă cu cineva, de teamă că-ţi muşcă limba!!!