MAHAVIR

de George Anca

                         

                        MAHAVIR

întru ahimsa

cum închizi ochii mintea se-nvârteşte nu te ataşa gândeşte-te la respiraţie un lucru preksha nu toate ale pământului statuia unui zeu râu bhajan cer albastru te relaxezi selectezi tema alb energie oranj relaxare cineva se bate cu altcineva anupreksha nu te mai lupţi cu nimeni tensiunea jos adrelina jos consumul de oxigen jos din agresiv neagresiv  din a b

aici înconjur lumina auscultaţia în căutarea formatului post-tagorean-pound-gibran cum vorbisem azi-noapte jaina angina pectoris de s-ar apuca taică-meu de preksha

preksha jivan conştiinţă soldat nonviolent relaxare-meditaţie-contemplare stricarea formatului forma ruptură seminţele sinucigaşe ale plecării de acasă

nu vorbeşte nu tace nu moare Tagore sanscrită Rudra decadenţă paraupanishadică jain jaina guru şi star Tulsi ji ştiu tibetană uscarea pe culmea albului salin nu poţi omorâ o întreagă naţiune umanitatea nu te aşezi şi pieri te credeam mai american nu în India

caiet rupt de formate pentru cititură-ciutură-pe-rută ziua-n amiază să vezi stelele în iarbă anuvrat satyagraha mii de verste versete amintire thay în adyatma Sadhana Kendra preksha ochii cui să sară capro piatro hipotalame

visul femeii când naşte când moare clopot avortând clopotari şi pe tine

plângere oişte pe singur generic mai bine ţăran african cavalere şi tot ce nu te poate îmbrăţişa ascultă indianca jelindu-şi sexul

teroriştii lovesc nu atât ţinta cât publicul evil is more organized pisica încă o cursă curcă pe gard maimuţelor săracele gâştele pe sub gard there is peace it is not news med ia icina ieval alia even born in India from lord Mahavir to Mahatma Gandhi and acharya Tulsi belongs to the entire universe fiecare persoană poate fi o întrupare a nonviolenţei ahimsa

m-aş întoarce colină moghulă neagră de preksha grecitură hindimorfă forma karma cum vă mai serbaţi sub acoperiş muntele Carpat zăriţi cine vă împarte viaţă şi la moarte de pomană mamei ne va naşte cântându-ne Jayadeva rece în Roma neîncălzit în Delhi inexistenţialism în Abel Anabel Lee săbii traversăm în coasta petalei

canon ce spaţii zburzi trage-te din maimă pe jăratec ginere la tinere bidiformă carena umbrei câtă glorie frăţiorii mei mi-o fi fost mi-o mai fi mai şi venii mă mai ferii dintr-o ţară într-o seară vishva shanti  mi-a devenit guru pentru că l-am aceptat nu-mi accept orice duşman nu-mi accept orice moarte ce te tot apucă Gheorghiţă găgăuţă

namo arahantanam namo sidhbanam namo ayariianam namo uwajayanam namo sabhunam plecăciune adoraţilor înălţaţilor învăţătorilor tuturor sfinţilor

una mapata Eduardo in dialetto copilul dictase prnunţarea nemaisanscritijainizarea tot învăţătorizarea de-a conferinţa zvârlită fiinţa caietul şi aparatul la Coşbuc şi împăratul poala sus cu lăudatul faţă de masă cu firimituri-flămânzi foame-poezie de Eduardo în napoletană whiskey în Ischia poi Mori Capodimonte Piciordemunte

apără-te pe înalt orizontalizat prăvălindu-ţi prosternarea graba înverşunatei finiri în groapa bombei ăn sigura prezenţă a duşmanului puţin şi vă recitam ce-aţi mai zis un duel mantric indonezian pe lângă Sita ce de lume la cântec să fi fost templu neaseara Calabria cum şi devenirăm tărie în locul desturor temple pe zburate mai departe de moarte

atât nerăsturnându-ne din Bali vânturându-ne a ceară acharya ceară încacrerarea ce ne ară nearta cartelatelor chivernisirea latelor finalul neamurgitor pe teme de nemuritor te-ai culca pe şoarece cu ţânţarii oarece cartiruire formaliana formolitrista cât mana dă-te iubindu-te ţie de glie cu şapcă pe aceeaşi pălărie dacă mă culc să-ţi deschid alte dăţi

ne purtarăm poartă poarta nu ne purtă nu mă porţi nici măcar o spălătorie pe necomplimentate provincii ne regăsim din părţi afinitatea viaţa travesti prins nici o topitorie smântâna apăsate catastrofane cum scrisul e pe vedere cum mai trăirăm pe-aici mai nici o altă bucurie şase luni înapoi ai prezis venii după şase ani ce-o să ne mai dăm cu părerea despre aceiaşi americani alţi ruşi pe unde-o mai fi şi situaţia ce ne-o mai face amintirea avans în uitarea de sine în trena uitaţilor de ei daţi-vă în vorbă feminitatea

altădată undă theta bade Jain ce ţi le măsurin număr de aur întrebi creierul ce va fi cu mine în India căzut din surpriză cu despărţirea reproşului neîmpărtăşirii în doi când nici de unul singur nu-mi pare carantina aur îmi mai şi menajez relaţia să nu ţi-o bată dizgraţia ce lauzi nu-mi scade singurătatea

poate greier tipurilor de-a valma pe meditaţie şi mâineaţie cantaimaginaţie crestez Cristos în os frumos

pornite mantre somnul cârsteiului pe nonvioloncelul ahimsa curmeiului bate şi tu mai tare contrapunct că nu m-oi fi şi crezând defunct sărirea la joc nemailipită copilăria iertând dinamită sanscrita tuturor experienţelor mantra din Gandhi Bhavan terţelor îţi eşti singur învăţător şi nouă ai viţelului de la poarta nouă mai dăruitori aceşti jaini când prune s-ar scutura crini premiu descopertări neruptă cavitate de luptă coruptă măselariţa borhiană interdicţii leşia versetelor de-a stricţii când colo haina arma arama din patria dharma cherem în Akerman gheme şamanicele parkinsoniene aşa m-oi adormi însumi neînecându-mă secat plânsu-mi de când cu Dosoftei solo monia psalmilor pe acolo mă lipseşti ritmului prosternat limbului cât o mai fi până la fundul pământului de mă ferii de bătaia vântului te caută clima pe-acasă viu îngerându-te giulgiu losangeliu în el presidente eu la colegiu nu mai am prieteni în orologiu şi la metrou ucidere închidere de nedeschidere

ce v-aş fi scris veniţii şi ei în loc de ratare câte un gest un discurs pe frustrarea obiect fără intelectualizări sincrone nu s-a aflat de cea decapitare ce lipituri a-mi mai extinde ne-o apuca ziua de luni candidă pecetluire de margine v-am tot întâlnit luna se îngroşase la seceră ciocane vedeţi cerul înnoptat ştiindu-vă rărăsăritul

bazargiul pe margine cartagineze catargine copii cum erai şi tu îl strigă pe tătică-tu altul de 33 de ani printre-ai lui Shankaracharya căpitani atâta drept pe dreapta serii peninsulare şi-alte serii ne-om revărsa cursivitate cât Gangele că se mai poate comunicaţi-vă şi fiara scobindu-vă subţioara

te-ai uita nu te-ai citi aş deschide ricoşeului uşă-n uşă uşile uşile cred pe o cavernă calme rufe nespălate a câta oară într-un orăşel şă zicem şi de Williamsburg după un cu primire matematicianul lui Tagore aşa şi Nehru dintru început bate mă şi o să-ţi deschid altfel iluzia în bătaie pe unde vom fi voi fi crezut într-o înşurubare în neant lungindu-mi-se viaţa castă cu neîmpărţirea părtăşaniei câţi mai înnebunim meditând magnetul palmelor pe două reîncepem ca-n vremuri mai mereu o capră la Capşa al vostru Coşbuc în India dacă voi fi trăit ne-om retroceda conversia dinspre sineităţi divergente kila turlelor din lotuşi citindu-ţi-i pe cântarul câtor cărăuşii divulgative cu cine te-ai mai congratula de-ai şi măselariţei zis-o că nu te duci la acharya Pragya cum îşi mai publicase cărţile ce asistenţă criticabilă până la proba nesfinţeniei ce nu i-o despintena cu femei neatingătoare ce nenorocire când balineza să-i guste nodurile ce suspense care-ţi vei lua la revedere de unul singur o delegaţie cu parţialitatea binecuvântărilor sermon on the mountain bineînţeles şi ţăran şi teolog şi ortodox şi în India mai bine regizor şi dacă nu şi nu indianist ne vedem într-o parte şi cu Vinod după vreme nici o schimbare de părere doar vremea

prea mult din India şi mai nimic din mine însumi în aceeaşi întâlnire năruit la o vedere neîntruvisată întruchipare axaritoare cantabilitatea celebrărilor pe-al pinionului rotoproto col Kohl berlingeri nehind disatisfacţia satisfacţiei fateclor factelor matrimonitor cu tot nu mai ies la vorbitor întors în cuptor pe cărpător poate nu e frig aromire scoaterea de sub coviltuire cât şi sosirea sosirii sos irosirii vegetarienilor pe os până sectele ne-or strămoşi cărţile lor a nu le mai citi nu te mai lăuda infantilii a mai fi copii de foste Otilii fă-ţi de cunoştinţă pun să vorbească şi pe un nebun numai omoară-mă nu-i spun să dea cu patria de crăciun

am recitit Anna India în traducere cu Bach pe unde-o mai fi cât sacrificiu rătăcirea pe toate talerele dinspre gloanţele oarbe o artilerie trăgătoare de preşuri de sub picioarele corvezilor or mai şi fi bolnavi meditatorii o mai şi veni acharya şi pe la noi să vă trăiască nenişorilor confahimsa se zboară aşternuturile de ziar mă uitam în carte citeam aproximativ era-n ei dicţia

închidere tropicală cu şoarece care sari te înnozi în cartof pe inimă pe colesterol meditaţii preksha inventată de Tulsi Mahapragya altfel Dharmendra e şef aici totul e Varanasi parcă scris ziua se forma de la la ca pe la paşnică ştiinţă cu poza glandulară nevrotică din veac nedesprăfuit căutăm eroii pararăzboaielor prin pestriţenia sărăntoacei păci

haideţi fraţilor să mergem meditaţii să înflorim calm de bine chiar te uiţi după respiraţie nenumărătoare îşi inversează cramponul de te şi văitaşi bine de diferenţi şi de păsările neaurite ar fi să-i înapoiez pixul cumsecadelui celu saşiu de-aş ajunge-n Shantiniketan şi tot cam aşa aş scrie planuri neperegrinabile atâta vreme acum de voie cât încă nu mă mişcai din loc la ce s-or bobi toate cele planul există pelerinul Angelos sloka şi-o rosteşte îmi voi concentra indianitatea cu asta mergi la sigur din străin ceea ce te aduce pe pământ cum şi cei atraşi prin boală pe toţi i-o fi bolit ţânţărimea leşia culorilor meditate medii aproximate din vechi ritualitatea comunicării politeţi casteiste cu a violenţei îmbujorare în albii

tot aici să-mi scriu sfârşirea reînceperii de către mine a Indiei fără toată istoria prejudecării şi ce vom vorbi cinci minute te arestează te leagă de Vishnu namo Rudra cealisa Dacian copii de rugăciune te ne aduci aminte minune oamenii inteligenţi nu pot fi buni adică să preferi un om bun unuia inteligent

a fost mişto Mahabharata asta ai boală pe toţi şi-i trimiţi la muncă în America să curgă sudoarea de pe ei în whiskey ce ţi l-a oferit de proof a câta şcoală ai câtelea insistency venise acharya stăpânul şi episcopul acharya srihantanam infinite capacity for man and woman to create a new harmony

bhagavan Mahavir ultimul thirtankar suflet liberat atarang în engleză de his holiness lucrând împreună fraţi surori papa în India Vigyan bhavan politeţe lotus pentru anuvrat nu-s graniţe ca pentru o scrisoare în fraza finală Mahapragya exemplifică fiinţa umană cu România creştină Om Brahma Murariah Tripurantkari Bhanuha Shashi Bhoomi Suto Buddhscha Guruscha Shukrah Shani Rahu Ketvah Sarve Graha Shanti karah Bavantu

eşti conştiinţa pură precum curentul în sârmă nu eşti sârma uleiul în sămânţă untul în iaurt haină întoarsă nimicului atoateregenerator nu vorbi nu fluiera ziua toată preksha medita u din emigraţie nu scapi conştiinţa poate după febră câine negru îmi vindecaşi fruntea caietul adaos de numai haos topitului naos

noi cu soarele câinelui înnegriţi nu şi surâsul surdina impronunţabilului ochi în ochi sanscritizaţi anatomic copiii pictaţi avesalomi de Picu nu te uita că mă vezi în faţă chior de-oţi mai lua-o careva la picior ne-om separa la meditaţie preksha percepţie respiraţie culoare contemplaţie

cunoaşterea sinelui începe cu observarea respiraţiei alb de lună plină pineal jainologie câinele negru neaură trebuie să-mi fie ruşine să fac lucruri rele nenorocire gândul cu degetul cu limba opreşte-l nu bea apă imediat după meditaţie sezon de iarnă ţânţari lăsaţi-vă cu mine de malarie ce facem cu toate respiraţiile astea sadhaka mâna sus

egal inspiri-expiri altfel Vivekananda alt pranayam vine gândul ne fie indiferent răsăritul colorează apa după vas apa din sticlă roşie are efect energetic radiaţia leshya să nu greşeşti culoarea psihică vizualizeaz-o mereu pe cea strălucită faci temperatură meditând copile

voinţa scapătă în neam cu bande mataram aham spune mata de banda mea cum fără gânduri bate şa te-aş transuna cu trăznete sudoarea de-o aspir inăznete cum şi în hindi cu jaini   Karnataka bangalorini n-oi mai vedea pe nimenea mai bate banda mea mata şi trage-te antarctic grad cu două de prin Petrograd de patruzeci de ani la ruşi baţi meditaţei ţăruşi a bate apatia şi florea cotrobăită banda mea

să fim spirituali în întunericul violenţei anuvrat e singura lumină Mahavir vorbise endocrineşte aer pentru adi granth sanatani vedic păciuire coma ta Ioane România e lângă America sadhu că lângă Rusia India lângă China castelul tău de apă l-am cunoscut gândire de gheaţă în jaina zidire

sariuri din doctrina culorilor a bătrânului Mahavira rei călugări albi de trei generaţii rumegându-şi părul în meditaţii cât să-i cunoşti să-i recunoşti  haină geantă câine negru peregrini ca transilvanii amintiri de când eram în ţară şi ţara nu era amintire Ram Rum Rim Rem Rom Ram mantra râsului Rahaha

sanatani Vivekananda Gandhi Tagore Nehru Raj s-a făcu sadhu la 28 acum are 38 B.R. Sharma s-a spânzurat soţia-I vânduse la maculatură manuscrisele câinele negru se mângâie prekshan dând din coadă călugăr jain sanatanin lătrături în deal în port ashram negol Vinod nu face niciodată aluzie la iranieni cîinele se ia după careva

ancheta Buddha din cauza acelei publicări sub numele meu s-ar fi lăsat de scris de pictat şi-ar fi aruncat toate manuscrisele era de acord că ar fi umblat la ele le-ar fi scenarizat altfel de ce n-am făcut o serie generală buddha el editor primul titlu semnat de el n-are zice pentru cv nici o carte câteva teorii

câinele îmi mănâncă foile atârnate din caiet le strâng ce bună diminaţă în curtea ashramului eşti o zoga o tantra o contrazicere a singurătăţii câinele Muti-Robi al lui Swati fiica lui Krishna şi a Radhei ţi-a plăcut Agra da că de-aia am vrut s-o văd Darmendra o să vină în Bucureşti invitat de un swami care s-ar fi însurat acolo

gata orice asociere are disociere corpul de suflet imam-sariram Mahavira frica de moarte altceva permanent peste impermanenţă sunt în trup dincolo de gândul trup cum se disociază tooate religiile de trup stăm pe perna asta plecăm în ashram ne ducem orice prezent devine trecut orice viitor devine prezent preksha anupreksha

nu-mi fie sănătaea ghirlandă fratele ucigându-mi în landă pasăre din deşertul Rajasthan spune-mă cămilei de ramadan nu-mi scriu poemul cu juraţi nu mă lăsa din împărăteasa mumă căutasem un timp năpădisem un loc afară te ispitesc a te pune pe foc efect spulberător zile medit-medicate în înţelesul transei fără frate pe furate frate fără fraţilor cum de singuri calcă Elsinor tiror fie-mi atunci peltica sunetare pe departamentul sanscrit cu Navyug d-are cum şi templul la prânz ceaiul junjunum de-a Gungunum în Rebreanu postum ori genul mutat renunţări sau şi claritatea caducităţii dintre vii mi-aş da drum când urs întrepţi Lawrence prin incomunicata carenţă volens-morens ce-om mai preavans vanishing vanităţi nu ne-om aminti pe sfert dezmăţ

tandru pentaurianei kendra deşertului cum smulgându-ne părul sinele ce obişnunţă s-o iei la fugă şi mai ales nemişcarea hogya ziduri sonor transparente o râgâială şi liberatea puiază plăcerea spălatului fără frică a mânca pe jos cu mâna tu te-ai şi îngăşcat americăneşte ajungă-ţi du-te în sindicat fă-ţi veacul duci de colo colo o insolentă schiţă îndovlecită prin feşele adaos tot o cobăială de-oi cobăi-o şi tu pe piele nesuferiţilor nesuferinzi nici azi nu mă pieptănai neică de-aia voi fi revenit înăuntru de-aia azi-mâine-poimâine bass cine dumnezeu mai răspunde fie-mea se pierduse printre americanii învăţătorului Gandhi ridicat aici cât să mai filosofeze Vinod râcă ne-om şcoli ca mai rar în urmă n-am decât să prind conemplaşia anupreksha cea mai de aproape demotivat cum uit şi nici învăţ de Thailanda

suflet materie karmică program din alte existenţe transa precondiţie a meditaţiei  gânduri rele din alte vieţi nu e greu fiind prezent jain buddhist schopenhauerian eminescian pe cine trădezi însingurându-te că nu pe dumnezeu şi muni zice eu sunt dumnezeu şi dumneata ei lasă Mahavir e sfânt e dumnezeu hindu că sfânt jainul că şi el şi eu conştiinţa pură e dumnezeu şi dă-I cu sat-cit-anand cum în riade conceptuale se treieră o eternitate prin aşramuri şi lumi ce tângă după lungirea firelor despletite ritmurilor motivante nu e departe nici o peşteră dorita mea nevizualizându-te lună plină demult cum să rămân fără gândurile rele mai bune decât celelalte la război încotro ne-o mai fi pacea tupilaţi pe tot ce mişcă numai înăuntru extincţie mascată pe jurământ nici pe sine a te ucide vorbă unde campus de camp în anul poezie contractate în meditaţie dhyana altfel spus oi sporovăi aer învârtit în plinele fălci versifică palmele frecate foc pălmuind recele tâmplei drepte stângi căuş ochilor smulge-ţi fir cu fir părul din capul jain şi nu mai simţi înţepătura viprerei muni ţi-a electrizat cu ştiinţă degetele nu mai eşti decât acolo în prezent cu ce plăcere mi-aduc aminte de-acum opt ore una câte una instinctele somnului cum de tot schimbi în propria conştiinţă tr ţii că meditezi preksha

oricine te-ar sanataniza ştii palatul inginerul yogin n-a auzit de sanatani ori m-ai încercat sadhu aşa ne strigă şi pe noi guruul plimbaţi se strânge sfâna Miercuri pe pierderea în asanas a portughezului bangladeshi Lawrence cu atâta boală cum n-ar vindeca sănătoşii yankezizându-şi părinţi şi fraţi nemţoaica zici că l-a făcut gay pe frate-tău lăsându-l fiind indian nu zici cei tensionaţi se relaxează mental-osos mai în timp relaxaţii se autopastişază cum sî-mi mai moară tatăl în timp ce merg spre peştera Elephanta că n-o fi chiar atât de darnic vacuumul interior ăl gol istoric lacustru viaţa mi se va schimba în pofida micilor jurăminte neexprimate ghici avem o să-ţi şi  spun înţelegerea de a ne fi unul altuia pseudonim ca şi cum eu făcându-mă cunoscut cu universul golului conştient al tău rar în picioare mai des pe spate a trezire cu adormire râs dimineaţa Ram până la urmă ha ha să nu se supere nu că ai voie la râs Hanuman urechile pe din trei învârtite bătaie în gingii să nu priceapă dinţii un ochi în sus altul în jos vegetarieni piatra cade a energie în cercuri slăbite ceruri nici un dumnezeu paragină oriunde e plecat stăpânul vagi vanităţi ale fricii de moarte cui i-o fi aşa drag fără dumnezeu poate nu ne spune ne ţine idolilor hrană sau firelor noastre de păr nu mă înnădii oricum pe zilele meditaţiei poate nu-mi scot pârleala pe tren luând să zicem ca străin şi pe maestru cum aş suferi de-o boală prehindu altfel vor vrea să mă vadă destui de la Intercontinental i-oi suna poate nu ţin sticlele să-i servesc cu mâna mea eu trăgând vreun ceai vreo trenă s-o fi putut inventa bine că nu e voie a se vorbi ziare citea muni cum dau episcopii dezlegări de post aşa şi interdicţia cu ziarele peste sadhaka acharya are 82 de ani suta de cărţi a dictat-o şi ucenicii muni mucenicii au tot scris şi publicat ce aflase din cartea naturii şi a minţii lui preksha apreksha ne-am vorbit de două ori plus cu o mie două de oameni se omiseră la infinit genitalele apropo de neamintiri neplănuiri în prezent mai rar măcar şi coama poamericana albă că nu-I trebuie shakti unde te uiţi măicuţă din paranoia ne frecăm de praful picioarelor chinezoaica ţine la trapeză conferinţe despre evrei la două indience confirmate impenetrabilităţi pe indiscutabilitate a-ţi fi văzut dosar cum seamănă vocile după ceartă după mantră şi sex irecuperabil eu o să-mi dau drumul din asceză în luxuria recunoaşterii de formă şi apoi în papucii lui Sergiu la Varanasi lui i-ai mai hărăzit doamne o săpămână în ţara noastră rogu-te asemănă-i-mă cam dură simetria şi cu Amita lui asta le-a fost nu i-aş triunghiula altfel n-am ajuns neelectric în neurmele mele din India mumă parcă nici n-ar mai trebui să mă explic îmi voi argumenta şi filmul precum cel cu 500 spunându-i lui Vinod să-şi tacă teoria faţă de alţii şi amândoi să facă un filmi-gane c-acum se retrase

nu v-aţi pauză cine să vă fotografieze Beckett mă abţin de la propriile cunoştinţe planul e ditamai neamintirea nici una nici alta întru prezent că dup-aa dumnezeu cu mila tot prezent tot pe drum ca mereu acel prezent al neamintirii a-l scrie nici în trecut nici în viitor niciodată în nici un loc vag univers întrupat exceptabilităţi pe speciale specii întâi şezură toţi în lotus la nici trei zile toţi pe scaune americanizaţi unde şi predarea tot pe-acolo n-am decât să încerc o fotografie a lui Dharmendra şi a muni-ului nu mai am revista pentru invitatori poate data viitoare cu un dans gândindu-te că ne-om mai şi şti glorii neinterludiu reintrarea în piele pe atâta pareksha eşti în trupu-acesta dincolo de gândul trupului trupul gândului din trup cărăbănirea una-două abia sosiţi ce crziză de timp naşterea ca şi moartea nejeluire cu poza chantantă pe râsul destul de hugolian verdian

numai Balcanii pe cinci indieni voi ai peninsulei maxime că şi mai absentează ne-om mai vedea în alte existenţe în prezentul domnului Mahavira voi povestiţi eu vă transcriu somniile care cântă ăia hinduşi în aşram mai şi vor toţi numai în faţă cum am dormit noi toţi ieri pe râsete neuroştiinţa şi-a dat drumul ce doctor oi mai fi şi tu musteaţă m-aş spovedi la mitropolit cu toate întâmplările anuvrat n-are cum poate zice să încerc să concentrez cultura drumul creierul drept e artistic subconştientul bătaia pe stângă ştiinţă în limbă metoda medici-meditaţei drept pe ce motivare şi chinul fără umor zâmbeşte-ţi în oglindă apoi nevestei care mai stăteam şi de vorbă cu pupat stresul şi condiţiile stresante cam cum le-am putea uşura tensiuni fizice mentale şi emoţionale rănit în faţa altora noaptea are la ce se gândi răzbunare nici cât să te lase să dormi

la răi aura neagră-roşie pituitara către adrenalină cu sânge simpateticul sistem nervos autonom te pui cu nebunul ori o iei la picior fof fight or fly sos save our soul în trup toată hrana întâi soldaţilor picioarelor mâinilor fesierilor parasimpaticul şi noi la Ilinca şi copilul vrea 24 ore pe tensiune   anxietatea viitorului insecurităţii 90-95% din boli sosesc pe stres inelasticiy in the last city Yama n-are restricţii de circulaţie şi poate ajunge înaintea doctorului atacul paralitic tot de la nervi mulţumesc cercul vicios începe cu deteeriorarea kayotsarga vrea să activeze parasimpateicul cauza rădăcină a schimba-o kayo trup departe kaya trup conştient materii karmice relaxate tensiuni mintea spre orice parte a trupului îţi poţi contacta inima ficatul cu semnale mind over the body ce notiţe mai iau jumătate de oră zilnic şi nici o tensiune ziua aia câte ore de kayotsarga zilele astea

mai aşteptai un minut vizitatorul totul ne rămâne-n creier de lung timp Dedor Singh are un lakh de acri de pământ în State când merge preşedintele acolo la el stă Man Mohan Singh 25 ani sanatani etern amrita nectar săraci cu atâţia mongoli peste ei când sunt între jaini spun că sunt sanatanin altfel nici cartea pe necumpărate ori pe nimic conştiinţa cea netulburată ce i-ai mai traduce pacostul din câtă irezistibilitate proconsul ne cârmeşte karma la mijloc de zile cârma cârmuieşte caramangeria un sadhu sanatani nesatanin în dodii bastonul bătrânului jain mesaj mental răsărit de soare amurg mi se întâmplă lună plină răsărind rochie de mireasă lotus zăpezi oi doar ieri litere verzi liber contemplarea e vizualizare de la creaţie la creator respiraţia duce mintea vedică amândouă pe sincronizate

mare e India ta doamne ce-om mai scrie şi azi tăcerea că meditaţia aruncă în părţi gândirea şi memoria ce ambiţii ce înţelegere a lu Mahavir forţa ashramurilor de înţeles aici intelectual în zidiri ca de marmoră namo arihantaam namo sidhaanam  namo ayariyanam namo loye sava sahunam căutăm sufleul prin puterea adevărului dincolo de simţuri mantre în traducere dş-le să te faci moralist să te purifici şi pac încă un geet

Lawrence ar vrea să vină în România misionar catolic dacă l-ar trimite superiorii România a mai serioasă că n-am concurenţă eu nu m-aş duce în Bangladesh nici aici iar ce discursuri post-gândire mi-oi trage pe ce sfori şi manipulări măcar îmi scot pârleala neambasadoriei ori stil ori nemurire stai de vorbă al interdicţiei nici cu hawayana fuşi de cine (n)ar fi chote jurări şcolile panchayatului mare lucru predare nimicului atotcuprinzător

nici Lawrence n-a auzit de sanatani câine bătut şoarece după sacul de zahăr cât încă e devreme dumnezeule de mai pui pasărea să cânte sanatan adevăr soare idolilor parailuminare ce te-o fi potolind potol neritmării de nematol pe la alt nouă şi-un sfert care egipteană nici urechea orez fiert care Howard iar nivelurile existenţei noastre inima o staţie de pompare prana shakti diafragmatic ritmul respiraţiei ajută la înţelegerea textelor

sanatani n-am decât să antropologizez frumuseţea fie o conferinţă o masă rotundă un workshop nici soarele nu mai trezeşte filipianca de unde mă şi confundase caduca măcar scrisesei scrisoarea pe unde m-oi plimba în scrierea catastrofismului prevăzător încă trei ore din Calcutta mai bine că mă duc leliţă atâta drum ca al ne(re)ajungerii parcă ne premerseră tinerii gata cu pasul cu nerămasul alergia la orice nu e al mă-si pe nici o condiţie dintre nemorţii de băutură la 38 de ani la ce ne-am crampona de pânza moralităţilor filiale se va dormi se va recontempla comoratoria complexităţi în cădere improbus pe a cui mână nu te mai laşi m-ai învăţat să mă feresc de tine asociază-te cu inamicii amândurora cum lumea îţi explică a fi viu o bestialitate a ratării cu bârfa comensurabilă ce afacere atomică yoga pe câtă poză ramificată de la sanatani la jaini

de trei ori în altă lume altul final pe alb în frunte barba lui Tagore ăn şantiuri neîncăşantiniketane aceleaşi obsesii frăţâne de ieri nici un câne nu numai că ar conduce lumea dar ar fi peste tot şi suferind dar pe rămase în istorie ai şi tu o minte necuminte de lipit te-ai lipit nu te-ai dezlipi zdrenţă te-ai zdrenţui banul bănui

deschisesem gura să zic ai mâini de criminal am zis de artist oineal deranjată omul ajunge bestie mid brain part mi se par spart pituitara maser gland tiroida fluture sub mărul lui Adam timol celulele T ale imunităţii insulele din pancreas orchestra endocrină mă adoarme pe glandă sistemul neuroendocrin al treilea ochi te adoarme omul şi-n picoare chakra settled in Seattle începu bârfa postpineală pe trezie se mai dă jugoslavă altă şarlă bine că mă spălai pe cap nesoamne radiologul ia singur singura sticlă de apă până nu mai vorbirăm de români americani Ivanka îşi face mitinguri măcar şi pletosul sugându-şi degetele după modelul lui Truman te dai actor cum se dă Blaier evreu am plecat la ceai acum contemplaţie nu ştiu ce să fac cu părul spălat apropo de dubla ta cetăţenie Joseph indianul cu fraţii lui la faraon

contemplaţia ne colorează postchinul ceai hai să ne separăm sufletele de trupuri egoismele pe nemestecate cine o să mai dea de gol golănia joci roluri tralala a mea e America cine s-o mai îmbrăca pe nu ne fotografia soare răsare în iluminare păun albastru în valuri de cer binecuvântare iar luna plină în mijlocul frunţii soare între păun şi lună puterea minţii crescută din autoîncredere pierdută ură devenire voinică mânia ne zburătăcise prezenţa ce nu ne-am înţeles noi ce n-ai înţeles cine pe unde plecasei aşteptarea se schimbă o raţionalitate zilele astea jaină fostă sanatani ne vor mai întrudespreuna temple l-oi întreba pe Lawrence de Calcuta el născutul în Chitigong salut ce-nseamnă planul pe măsura reabilita-realizabilităţii cum şi-l crezusem de nu m-aş apuca de teorii ca Vinod feriţi-mă oceane şi munţi de o vorbă loviţi-mă numai cu vorba dacă ce nu mi-a fost dat îmi este ce nu-mi va fi dat îmi este din vechi din depărtarea absolută acoloră amară că sanatani e eternitate şi amrita ambrozie numai secrete şi sfânta sfintelor acum se porniră din biblioteci feştile cum nu mă întorc la Delhi University  chiar cunoscându-mă lumea după Bombay genul cu presă ori dedublare când nici barosanul lor mi-l luasem nici nu făcuse nimic pentru România ca dumneata pentru India neică a recunoaştere veche contrarietate de nu m-aş lansa în trivialităţi de n-aş pedantiza clasicităţi mâine-mi iau biletul de la Kiran Pant aşa mai zic şi eu Shantiniketan pe aşteptare cu dare de mână tema să-mi fie ce mi-a dat India malarie simţul nemorţii o invitaţie ce-I dau eu Indiei după mijlocul vieţii întregi mijlocul amurgului meu nu e de laudă vorba mea indusă ori noroc aici ori ieşirea din paralizia tatei mi-a sărit somnul nu şi ţânţarii aşa că s-a scuturat periforma        

40 de ani a lucrat Raj Kumar Koholi la ambasada rusă încă membreu al pci vorbirăm despre toţi duşmanii mei  mirându-mă în gând de volubilitatea lui pensionar-samadhică luna se împlineşte Tagore barba ta ne luminase fruntea în kendra zăpezi rochi de mireasă oiţe printre naecise machedone jaine cum şi Mahavir

gata şi profesori de yoga toţi pe certificat povestea mea indică de acum mă repune înr-un destin nedecis I dedicate this lecture to prof Satyavrat Shastri îmi latră câinele la uşă  m-a simţit bate o s-o ia pe coajă hoţule etc îi ies în nas da e frig se mângâie singur sub lacăt bravos câinime am intrat în cu totul altă Indie neeliadiană necum Kipling nici tu căţelule premiul vieţii pe-acolo încă vreo amintire că nu mi-oi indianiza şi mai şi motoarele incăne şi pe la alţii băiete Koholi a fost ăl mai bun amic al lui Mukerjee ce frumoasă rusă vorbea şi ce homo şsta e însurat un băiat a studiat 6 ani la Moscova altul în America sunt amândoi acum în state unde cupluşorul se tot ţine cu lunile an de an acum vrea să-şi ia certificat de prof de yoga ce-o fi şi noaptea nerăspunsă farsei câte un o bulă în misiune miting câinele umili întunericul sări la mângâiere mai înfocat decât alţii ar muşca asta ahimsa semn de preksha mai şi auzisei mantre mai şi mă mirosisei te-am luat într-o mână călugăre fratele Lawrence m-a contrazis când tocmai spusesem ce credeam că gândeşte el şi lui dumnezeu îi e greu în vremurile astea eu zisesem anume la închinarea către adevăr mă şi către dumnezeu dumnezei sunt mulţi făcuse muni adevărul unul aici acum discuţia mea cu el a fost lungă la ce să-ţi schimbi viaţa dacă e curată n-o faci şi mai curată cleaner a cumpărat el profesorii pe brânci  care pe rugi gata guru garat

începusem cântecul când m-am abătut o fi fost mama nervi jupuiţi căprăria celor neopriţi în Calcutta come back a regreta sudul p fi târziu rămân la Pattaya în Insula Coralilor în Elephanta altă dată Kanya Kumari pe Ionuţ parcă l-aş înţelege mai bine dintre musafiri ba pe toţi mai greu cu lecţiile de la urmă oase homeopatice femeilor bete de miere elefantul va smulge copacul tău mierosule gură-căscată să-ţi picure mălăiaţă şoarecele îţi roade frâul şerpii îşi flutură clopotul capetelor nu te uiţi la carul galben zburător bărbatul şi femeia dumnezeu chemându-te care dumnezeu oricare măreşte-mi viaţa cu o zi micşorează-mi-o cu o zi nu mă omori e destinul tău şi al meu nimeni nu te poate omorâ numai dacă cine l-a pus pe Rajnesh în pârnaie o să-ţi înveţe pacienţii preksha cum să-l aduc şi pe Ladea pe sub rândunici pe terasă pe perne de-ald-asta sponsor când ar sosi guru de-aici s-ar găsi campusuri şi mai şi plus oraşe numai bârfă să (nu) se lase plus curarisirea cu masaje pe ce plan pe ce petardă fiecare la altă rădăcină ne-om întâlni în arborele vieţii ce nici ţările din noi nici noi din ele pe destrămări la şaizeci de ani n-am studiat autosugestia demult tocmai s-au consumat modele bioterapeutice plecarea kaghebiştilor sosirea yoghinilor la ce ne-am plânge l-ai văzut pe Dalai Lama că prieten nici bibliotecarelor predase a doua zi retează entuziasmul celei dinainte aflasem pe seară ce flori se oferă oi afla azi cine pe cine ajută e cald la voi îngheţaţi dublu sentinţei dezinteresat catafalc scăp(ăr)aţi din orient în ordinărie mă sperii de comparaţie măsea o să am ca tine conac aş zice să vin peste voi îmi pierd timpul dacă aş fi scris data

ne-om certa ne-om împăca Vinod caprele ţi le deznod fractură de os gips vezi kayotsa orice dezordine trupească se rezolvă de către inteligenţa trupului long instinct data te duce mama la doctor vindecăm unu’ îmbolnăvim zece multiinteligenţă ce-o să mai scriu în hotel la Calcutta un roman ar fi bine Mahavir

dr Deepak Chopra Boston Hospital ce dorinţă ai puterea voinţei te va ajuta singură kayotsarga nimic nu te poate opri să fii sănătos aşezat în postura lotus Mahavir ah care-l pictaşi neamule să-l recunoaştem în monumente cum ar veni ieşirăm din suflet ia-o la picior copilaş că te apucă ploaia distihului antic de ieri când şi mie mi-era clar ce cancer voi învinge dinăuntru ce autoîncredere dătătoare de putere şabaş aişa verva asta până la noi de unde până unde plecăm ne întoarcem şi tocmai meditezi după ecran la un film mai puţin jain cu întrebarea când pleci la Calcutta amestec pe diagonală înţelesuri în conferinţele din India îmi dau drumul pe tobogan prin necrezută reîncarnare câtă înnebunire tardivă şi iar te-om nemedita întorcându-ne numai spre sine cumsecădenia ştiutoare a altfel prostituţia doctori aduşi de boală în meditaţie numai eu la nimereală cu chef profesorii de yoga pentru a învăţa copiii de şcoală primară reflexul de a rămâne pe lângă tine şi fără cuvânt ce le-aş spune şi eu copiilor poate de-a nesomnul nevorbirii geaba lăudându-ţi puritanii neavuţi de America până la urmă că nu are nimic ajunseşi acasă ce-ţi pasă lumile ducă-se care băşcălie care cu ţânţarii ar trebui să scriu ceva pe hârtia what India has given to me nemodest viaţa şi moartea indianiştilor the beauty of Indian people radiesteziştii din Bucureşti trecură  pe aici ce să te mai faci şi profesor fascinaţii fascii naţii why Eminescu came to us ce te arată mai sfinţit pe netine dar l-ai şi adus aici ungureşte şi care us uscaţi căscaţi în caste nu lega în hindi milega pe unde eşti cum te mai deshidratezi o să mă cânţi că una alta ştii mai bine ca mine unde stau de zece zile în India şi nici un cântec filmi-gane doar rugăciuni vine ea Calcutta nu te mai aştept mă însingurez de-aş pica pe un subiect eliadesc sergiesc Satyavrat Shastr e viu să ne întâlnim Vinod citează pe Dom Moraes poeţii trebuie să meargă cu taxiul îşi mai cumpără agende mai cotrobăie o astronomie hindi  romanul din Calcutta nu l-aş scrie în hotel pe undeva cine m-a scos din viaţa mea cum n-am nici o părere despre India cum se interpenetrează spaima şi mirarea cum piele mi-e India şi India piele i-am luat şi bileţelul dialog am scris mă tem că tot în versuri roman în metri găsiţi voi găsi un program cu chef n-am mai zis de distracţii poate se gândesc ei una două trei ca la kayotsarga dacă mă omori este destinul tău şi-al meu făcuse mustaţa pe disc ritos şi împuşcat de mălaimare şi că aşa e că ăla i-a tras-o ce-am eu a treia împuşcătură liberă păi să numărăm Gandhi Eliade Lobos de unul auzise şi împuşcătura a doua cine-i împuşcă ne aflăm în Calcutta se va scrie separaţi de o noapte ca la mama Durga nu venise luna plnă şi se potopise faţa ei neagră din Chatarpur eu mă interpun pentru al nostru aflu loc la sosire cât oi dormi contra noaptea asta acţiune nulă substituiri jaine şi ţie îţi plăcuseră ce-oi fi vorbind cu morţii calzi subiectul vino dracu’ mulţimi şi unu zis Ugli că nu engleză predici fandositul de Shirlei l-a şi lăsat cu buza umflată pe acompaniator un sanatani tot mai ticăit de când ne primirăm glonţul nu şi-a dat seama n-aude n-avede ba da madona sus de lotuşi mai era cea din Iran perorează tu nu auzi că începusem să-ţi spun ai noştri lucraseră iar atunci nu lucrasem eu acum că i-am înjurat toată viaţa s-or fi simţind cel puţin păcăniţi eu îi păcănesc ei răcnesc măcănesc băcănesc împuşcă-mă praful mă fericeşte şi de puşcă americăneşte heroina preferată dintr-un film aici pleznim ce citim mâine dacă om mai fi prin vreun interludiu ai sfârşit acolo cum te aduc eu pa aici relaxează-e mori desparte-te de suflet dacă eşti trup şi oglindă varsă că potic we’ve missed you jaina din Texas Dallas mai mic decât Los Angeles fiind ungur din România am calitatea Budapesta salt peste ortografie dacă te mai fandoseşti aşa chiar nu se mai uită nimeni la tine şi cu banii luaţi de bine ce stăm să ne vedem filme-cadavre din trei în trei ca într-o teorie eu când îmi fac planul mâine încearcă documentaţia la trăgător-împuşcătură nu mai ţin nici expoziţiile nici crimele pierzându-mă din propria materie iau cazul că şi aşa nu mai vizualizasem în pineală barba lui Tagore am pierdut şi completez din aproape în aproape şi mai de departe de ce a venit el n-am nici o documentare trăgătoarele din Iraclion a Mario şi ai tăi realism ontic-pontic care curge care se varsă ţine-ţi respiraţia de ce nu-i zici kumbakh iar la sare kamak citeşte-o pe aia mai ia din bibliotecă vesteşte centenarul dacă avea puşcă dacă –a tras-o lui Eliade îl alergasem la Calcutta surioară saki pe-a însoţiri aterizare ce nedreptate verde preksha îţi vezi conştiinşa-bunyan sanscrită unde nu mai e s-a mărit marea s-a măritat sarmarea maţia mă nu mai număr duelurile canibalilor zi că azi chiar trebuise frumuseţea tăcerii când mi-am luat tălpăşiţa a ratat-o romanul  da filmul începea ce curvăsărie de ghirlandărie te cred casta nu altceva  ghirlandofanţi doi cărau şoferii dârdâie să-şi tufănicească mai degrab’ caprele de maşini intuiţia sacrificiului ce mai ziceam de cafeaua ai-n-aia infants lobby de-aia mă făcui profesor de yoga să mă văd prin ţeava ei întreit fără glumă mută-ţi şi tu sprâncenele alea în altă viaţă că unde e acharya acolo e şi conferinţa neicuţă tot o belea şi asta buzna peste Dalai Lama că i-a fost profesor şi prieten zi-i vzitiu cu plămânul ce rare băşini Truman lingându-şi degetele te-a distrus ai ce nu înţelegi că tocmai acum ce nu măşti o mai muiasei rămâne la vârste arunci şi dai din umeri a mi s-a părut nu te mai servesc pocneşti ochi ca pe rezistenţa tubului de neon G B Pant Road America v-a exacerbat glanda râcii pe ai voştri lebensborn mai vedem orfanilor furnicile din mâncarea gurii leului din mâna zeei mi-e frică să nu văd vreun rând despre ea România c-ar fi de rea rivorţea ms Radhika Herzberger of Rishi Valley JK Jiddu Krishnamurti telugu militant chief killed in J&K se auzise de moarea boxerului Vadivelu în spital misterios şi deţinuţii au pus foc la tot şi jailerului adjunct Jayakumar legat într-un scaun de i-au împuşcat şi pe ei gardienii nouă căzând morţi se cer autopsii cu videografii obligatorii casetele la drepturile omului Mian şi Bhuian cu 12 morţi în Lotta plus Sher Khan ca la Rajiv tot nu s-a băgat tren între Chennai şi Hubli în satul Satpurva pe locul unde o femeie s-a zidit în rugul bărbatului sătenii îi fac monument poate pentru a se sinucide copilotul Gameel El-Batanti rămas singur în cockpit în aeroport sună telefonul în gol ca-n templul Jain spune-le cu iubire relax sunt mai puternic forţa îmi creşte nu mă doare nimic n-am amintiri nu planuri ce năclăit-intemperie aş fi fost până acum înainte de năpădul prafului de afară aici condiţionat slamuri salamuri inginerul şi contra ţigărilor şi a alcoolului sau drogurilor dar cu bucătarul şef ce avea să-l omoare că e el din Mumbai şi l-a dus tac-so la 20 de ani în Germania când am mâncat la gazde ca niciodată ceva fără nici un gust fără masala a scufundat dinadins jetlinerul în Oceanul Atlantic ucigând 217 pasageri vizualizează în cenrul sănătăţii expoziţia epilepsy and me Sonia i-a cerut lui KRN să comute pedeapsa capitală în închisoare pe viaţă pentru Nalini acuzată de asasinarea lui Rajiv Gandhi celelalte acuzate Murugan Perarivalan and Santhan nu sanatana toată lumea merge s-o vadă pe jos fără violenţă fără România numai cu America indieni băiatul ăsta scai să pălăvească îi place americana nu British da’ miez indiana trage bagajele sigure în aeroport neisgure afară stai de vorbă care va să zică l-am lăsat în America de patru ani la aeroport n-a zburat până la 4 nu zboară avioane lumea vine de seara şi doarme dacă vreau să merg la frate-său în cameră să dorm lasă băi-bhai nu-s d-ăla altul ăştia mai belesc străini relaxează-te mori practica e face perfect dă-i cu reîncarnarea vecnul fernandelian mi s-a dus la poliţar de rutină c-o fi afionat itinerare pe ameţeală se aşeză tot la două scaune în dreapta o fi vrând la budă şi-i e teamă să nu rămână în conştiinţa României cu bagajul ţi-l iorgovăneşte el vreun iliescoi de la mama voastră cămile îmi privesc respiraţia becuri-becuri cum ştie The Hindu de voi mai aşa şi eu cătrănitu-ne-aţi născuţilor din pisicaghebe conferinţa nu va păciui linearităţi nici transparenţe voi merge pe poezie te-oi recita Ionuţ de ani de zile pe engleză bine en la barba de Rabindranath Tagore e bine ai fost catalană să citească Fernando spunând că e o spaniolă proastă da’ bengali-tagorizat cu cântec la hotel în Calcutta ori Santiniketan mi-oi aranja puţinele mantre posibile cântă să fie poemul cine te-a iubit neiubindu-te cine te-a urât iubindu-te pe cine-ai iubit aparenţelor cum te-ai debarbat ruseşte altădată ca mine vezi-ţi guruul mi-a apărut şi Adrian Maniu care singur te-a iubit cred că te-a şi văzut aveam un rege întregitor şi ne-ai mai nimbat cu barba ta albă femeia exaltată din Constanţa mâinile ţi-a sărutat ca unui popă ortodox dar şi ca femeile iertate de le-ai luat partea te citise nu era un atentat nu te ucidea din dragoste pentru a face sati e un scenariu şi pe poemul lui prezenţa lui luase bine respiraţia Bucureştiului ca mai an India se vădea întruchipare venerabilă cum şi-l închipue ţăranul pe bunul dumnezeu iubirea de Tagore de India în România altă sati a lui Amita Bhose trăieşte Satya să ne închinăm de când am venit n-am dormit-murit nici o noapte albul pineal bărboşenia tagorică nemaicategorică s-a şi pierdut într-un timp în smulgere jainic-gandhiană vorbii cu Sharma ji de România întrecolez mai încolo din preantibarbă ce meditaţie profesoarele pe trezite căzători din băşini din somn ce talent ce paranoit a nulităţii musai o scamă de mirate a răpune cât să-ţi fie dor de propriile nefucktute te-ai gândit ne-sakti nu trece multă lume mare cu gânduri bune să zicem că a fost omul cu gândurile cele mai bune puşcaşule arheologii şi-aşa îl dau afară pe Andrei de-a zis şi papa că ne-a încreştinat sincron să mai vorbim cum îl şi mai reprezintă careva pe Zalmoxe cu chip întreit scalp-jain barbă tagorian-sardară ahşa cu barba cu femeile cu petrecerea poate pantomimez ţipă una aeroportuar se şi certară ăştia ai noştri îşi povestesc faţa lui seamănă cu harta României şi a Indiei după yoga s-o fii plind plinirea de planetă în ceakre corespondene şi-om fi măcar mantrele se pot resonoriza ureche la ureche daksha la Dacia lumea recreată meditativ însăşi sanscrita ce victorie avu Gandhi omul cel mai mare ca părine al celei mai mari familii crezute decrustate iar Tagore ce pământului-cerului-oamenilor inspirat să dea înemnătatea de frumuseţe paraaparentă paacontradictibilă ca un arest prinderea lui prin traduceri ca o pupare de mână cu buzele femeii din Constanţa reîngânare după ureche transvazantă ce să mai fi rămas o supraimpresionare antropologic-indologică a unor traducători veneratori ai poetului şi poemelor sale pe calea imaginaţiei-traduceri vezi şi barba lui Brâncuşi în grădina maharajahului din Indore numai la zece ani ca pentru a ăntoarce vizita  sfântul din Montparnasse şi sfântul din Santiniketan amândoi scrijelaţi în cuvinte de Arghezi printre alţi literaţi de seamă români au tăiat în materie spirituală mântuirea lumii prin creaţie universală de rădăcină după ce-am meditat pantomimic decentrat la întîlniri ceakrale ca pentru o desprindere de prejudecata fie a venerării fie a rutinizării plicisite să ne punem aeroportarilor crima în puşcă da’ cine ne împuşcă cu un glonţ cu o ghiulea cu o rachetă co o eliberare cu un minus tezaur cu un rapt al proprietăţii cu o retraducere manipulată după Tagore dacă nu mărita şi de gurudev Uniune de îţi zicea Sovietică de înfundase şi India în propagandă trandafirie partea dislocată culii ghirlandele dragostei strecurându-le strivit ca probe de comunistoidism cu fereală că încă e brahman că nu era sărac mai bine glonţul decât numele vezi sfoara trage din prima în 1913 în Orăştie cum ţesusem în Tagore Hall masculii indieni urăsc masculii chiar atunci după paperul meu afară un chowkidar ceva bătea un cal cu măturoiul pentru că-şi exhiba falnic falusul în erecţie aşa fără iapă la mătură să nu fi fost şi ăla avea dreptate să i-o întoarcă tare dacă nu se băga chiar ea deschilotată la babugiul costeliv-miticiv-rajajiv o discuţie oi fi făcut pe alte bătăi de cai de câini de (către) eunuci mai puţin tagoriene poate el mai de templu s-a zis şi dickensian cu cine n-a fost comparat nu o favoare o ipostziere meditatică de ce nu scriu eu în engleză să-i impresionez pe santiniketanezi a sublinia cu negru şi voi traduce pe loc articulând cu gândul pe fază cu atmosfera şi familiaritatea poetician-religioasă creştinească introducere cristică da Tagore este Christos bătrân frate mai mare cu Christosul valah Mihai Eminescu, mai mic adică cu 11 ani cum şi Eminescu e mai mic cu o sută de ani decât Goethe şi cu 50 decât Pushkin că să nu ziceţi că nu mă pasionează chiar şi via loja din Chişinău mesajul pravoslavnicei Rusii prin genii cosmopolite exteriorizant rămânem la dualitatea recepţiei profetism-proletcultism sovietic în timp ce magneismul spiritualităţii tagorian-indiene declanşa o reacţie de primire exaltată soră cu religia chiar alta decât cea înnăscută lustrund zalele sufleteşti ale celor mai vibrante conştiinţe tinere sacrificându-se pentru identitatea şi dezrobirea de facto a românilor mari industria tagorologică pompată de fratele mare de la răsăritul imediat fatal nu de la cel al lui Tagore parafrazat sinistru de un mare scriitor chiar afin în pictoliteratura cohortelor de fiinţe esenţiale potopite de nedreptăţile din veac Mihai Sadoveanu cu lumina vine de la răsărit tocmai când India se eliberează de englezi Româna e ocupată de ruşi Mihai Eminescu este interzis mutilat ceea ce s-a reprodus în anii 90 pe canale de aceeaşi teapă ceea ce se caută prin Tagore la fel o tăiere o prefaţare mbecilizantă de nevoie altfel cu o pedanterie indologică sută la sută rusească din rusă monstruos cimitirizată a fost tradusă selecţia despre educaţie unul din traducători Iosif Antohi radusese altfel din latină pe Amos Komenski şi măcar şi aşa cei doi mari pegagogi Comenius şi Tagore se întâlneau sub ghiulele comunistoide antispirituale efectul trebuie să fi fost însă cu atât mai complex chiar indologii de marcă în frunte cu Teofil Simenschi au dedicat studii influente lui Tagore tezaurul străvechi poate retrograd sigur mistic era înlocuit condescendent în compania-colecţie a celor mai mari gânditori şi scriitori ai lumii cu insinuarea dacă nu pavoazul comunismului lu Tagore chiar maşina de tocat rusească în selecţia şi traducerea românească altfel în rusă operele complete n-au decât să fie aşa are o obligaţie până la nivelul poltic Nehru se va fi topit atât în matricea sincerităţii primei şi de neîndepărtat recepţii care ca respiraţia se păstrează până cândva îşi va da sufletul cât şi în simbolistica rezistenţei prin valori paralel mari scriitori folosesc versiunile engleze scriitori proletcultişti cu monopol însă asupra clasicilor lumii chiar dacă traduc din engleză păstrează trunchierile impuse de stanţe prestabilite cenzoriale chiar şi mai sugestive sunt preţiozităţile-traduceri din franceză ceea ce se va fi întâmplat şi cu Rilke cred că Zoe Dumirecu-Buşulenga a făcut şi această comparaţie dintre comparatişti ea va fi fost favorizaztă de apropierea directă de Tagore prin intermediul totuşi al Amitei Bhose doctoranda ei bengaleză bucureştenizată miraculos Amita Bhose a tradus într-adevăr direct din bengali pentru prima oară în româneşte şi pentru prima oară într-o limbă străină “Scrisori rupte” încă o dată “Scrisorile către un tânăr poet” de fel din Timişoara ale lui Rilke tradusă de poetul Ioan Alexandru alt doctorand al doamnei Buşulenga şi scrisorile lui Tagore către nepoata sa pot fi puse în legătură ajunsesem la o maturitate indologică măcar şi labirintic la noroc rămânând la scrisori de data asta indologice cele ale lui Sergiu Al-George nu mai limitează nesfârşirea mesajului indian le-am publicat în Bibliotheca Indica  din ceea ce le-a fost pus la dispoziţie românilor proză romanul “Gora” “Ghirlanda dragostei” eseu orientat propagandistic poezie aceasta din urmă a fost şi cel mai des tradusă dar şi conjuntural lingvistic spiritual încât probabil mediul care îl va reactualiza pe Tagore în româneşte va fi poezia studenţii Amitei Bhose l-au gustat de mult în original profesoara Tagore a putut să evite chiar gustul morţii incinerându-se în Bucureşti lângă mormânul lui Eminescu îmrăştiindu-se în cosmosul lui Orfeu şi al lui Tagore deopotrivă doctrinele mileniului al treilea nu vor putea evita ceea ce se impusese filosofului N Bagdasar în 1938 contrastul dintre civilizaţia europeană acum pe acelaşi trend americană materialistă şi cultura indian-orientală a sufletului a interiorului dacă încorporarea gândirii lui Tagore în  cultura română ăn anii 20 şi 30 a putut fi destructurată chiar prin Tagore însuşi sovietizat al treilea al patrulea Tagore vor fi iar şi iar Tagore cel dintâi cel adevărat chiar dacă India s-ar dezice de Tagore ca mama de fiu el încă ar înfiora pe români cobind tragic cu preţul că India ar face cunoştinţa lui Eminescu alungat din şara lui deconstruit în cheie românească şi pe demitizările formalizante o vishva bharati ar putea fi fondată pe numele lui Tagore şi Eminescu poetul Indiei şi poetul României ar da un exemplu de advaita proiectul frumuseţea popoarelor ca un studiu de caz ar restudia doctrinele estetice indiană şi românească inclusiv în cheia esteticii antropologice ca pentru o mai dreaptă cinstire a omului în general centrul de studii indiene intenţionat de Amita Bhose parcă şi de cenuşa ei poate astfel exista şi ca un centru de cercetări asiatice universal Jeronimo Moscardo ambasadorul Braziliei la Bucureşti a lansat în Freedom series ale ambasadei indiene proiectul Gandhi-Eliade-Lobos publicat de noi în Bibliotheca Indica văzând India România şi Brazilia ca pe o triadă cultural civilizaţională de rezistenţă un bust al lui Tagore a fost dezveli în incinta Teatrului Naţional din Bucureşti o carte a vizitei în România  din 1926 a lui gurudev a fost publicată de ambasadorul Rajiv Dogra care are o propensiune de a planta copaci simbolici dar şi mai mult basoreliefuri reprezentându-i împreună pe Tagore şi Eminescu la Sibiu Râmnicu Vâlcea Tîrgovişte Curtea de Argeş când vezi ceva frumos eşti trist pentru că îţi aminteşti de altă viaţă spune Kalidasa în Sakuntala şi Tagore retranscrie dintr-un ziar marii întemeietori pot fi continuaţi şi prin tristeţea frumuseţii altei existenţe de pe tărâmul adevărului

cred că mă relaxez meditez zenith poetul gujarati Surisinhji Thakhatsinhji maharaja Gohil Kolapi m 1900 la 26 ani iubeşte sclava reginei poză preot hăcuit în templu sivan 16 aprilie Mahavir Jayanti mayor of Chennai M.K.Stalin scrisei Platei or să înceapă zborurile puţin a rămas zborul e o meditaţie ce să te mai relaxezi că dai în puţ romanul n-am de unde muriră cam nehotîrâţi pe relaxare puşcăriaşi nici o noapte rare ore pe toţi sponcii dacă am dormit am şi rămas mai mult ancoraţi îngropaţi în sine cu câte-o sărită plimbare seara-mormânt tot trebuia să nu vorbim azi întru frumuseţea liniştii dacă scrisei pe aici şi citii ziar tot nu mă înfrumuseţai cu linişte de fapt zece zile am fost jain Mahavira să trăiască dacă înveţi să trăieşti trebuie să înveţi şi să mori ore şi ore nu pe cine încleşta pe toropeala asta răsturnări la sânge ce m-o fi atrăgând la Calcutta Dharmendra are doi băieţi acolo îşi rezervase loc în tren a prins grai crainic urmează să fiu zece zile bengalez guruul e doar stabilit acolo din Rajasthan desert călător încălugăritor măsurasem şi hainele acum m-aş fi perpelit în ashram în palatul Anuvrat care-mi dăduşi bomboana ardeiată Bengal rusizat după aia 10 zile babuji româno-indian apoi douăzeci sanatani pe Ramayana mai mult hindi

să ne trăim rasa cum din jain mă încălţai toată noaptea chelcărană tăcerea nu mi se cunoaşte nici trifoiul matrin îţi ies alfabet să te urzească să te ţeasă să te taie să te coasă cum şi pe tăietori îi taie capetele blonzii şi cărunţii neam lunta nunii luna nunţii culturalizaţi-vă zvăpăiaţilor că doar nu vorbiţi româneşte o fi căzut Anglia fie-vă fustele sus că vă înghiţi Africa pe la noi tot Calcutta voi cărămzi pe ăştia cum i-a adus careva nefuraţi numai eu cu alţi prăpădiţi de dragul romanului Tagore genul de poem monografic în progres de n-ar fi copilăroasă dicţia decât să adorm stau la coadă avioanele de Varanasi cu Buddha    o să-ţi scriu în două ore c-am urcat cred că sunt cel mai nerealist om m-am ras ieri de două ori aşa că nu-s eliberaţilor pe filmi-gane mane aceleaşi asanas hinduse jainii le oltenesc prin deşert cu cămila sub căruţă ce să stai de vorbă o conferinţă ce mai e pe la voi pe acolo că-n vaporul de şase stele nu mai filmăm ramaianiţi o dată acuma amintirea la zburat eu nu caut nimic la Calcutta poate altcineva dintre beţivii englezi de futură puţin şi cei mai mulţi noapte frunte fără lună şi ce dacă jain şi ce de bengalez asculţi toate crimeleîţi vine cheful nu mai ai timp când s-ar produce un simbol de conştiinţă pe intensităţi crăcaănate sau brauniene vitezoman superpopulate asta nu-mi vrea viaţa scapă de pacostea cunoştinţei pe scoase altădată eram şi mai învăţat cu voi măcar tu şi cu americanii de ani parcă am fi fiecare din a mia carte ce-oi mai fi având şi-n creier de zece zile îţi faci teoriile pe tarabe în hindi vânzătorul de ceai schimbă paisele Ramcharit Manas costă Rs 100 mai ieftin ca la noi cu ce explicaţii să fie sănătos şi Akbar întâlnindu-se cu Tulsidas pe româneşte la Varanasi şi cu noi dost Dosoftei stau la fereastra dinspre al treilea noiembrie după al doilea în India primul acasă îmi voi lăsa decembrie mai tot archenţei de unde atâta meditaţie văd efectul aşa şi epopeile mantră şi avionul cu sor’sa muream de somn şi-mi doream kayota unde şi preksha m-o fi crestat cucurigu să nu mă pun rău cu comuniştii dacă am tv nu mai fac preksha se alege praful de roman d-aia Thailanda a fost ideală fără somn sonete thai tetha taie thai liber ci cuprins până ajungi la simpatia nediscriminatoare Mahavirule anuvrata mici jurăminte