MILAREPA

de George Anca

                        MILAREPA

traducând din Grubum

părere de tristeţe voi mai trăi o vreme retorica de faţă cu-ntărâtate crème transcris din pomenire retezul codrenesc ne ierte-le prin gheaţă cum harnic hămesesc fii de-oricâtă stoire te ostoind o stoa sublinieri de ouă râs ca de tânăr o a de mamă şi mizerii dumnezeirii-njuri pân’ mai devreme dărui din stropi deplini conduri

separaţii în naturală incomunicabilitate îmi iubesc autorul pentru iluzia în scris nu mai e vorba de nici un an din vreo viaţă de albi cerşetori de zăpadă pe nume de om provocarea lecturii de kama în frigiditate la plecarea cu aparenţă sfaturilor bănuieşte-i reducerea la sărut cărucior de cumpărat bunătăţi de nerecunoscut

hating his enemies loving those who are dear to him curtezana se mai traduce-n generalitate ia-o lectura de dor în tricotajul puloverului de pe unde-am hălăduit anti-coperăminte duse-s visele calde iernilor neîntâmplate fiecare lovit cu leuca în felul lui de ea încă de cult imnurile masturbaţiei chiar dânsa cântate nimicarniţe întru lauda sieşi

aproape neputinţei şi păcatul şi ispăşirea o veselie a feţelor îngropate în foc jumătatea de vin din baltă banii jos îndepărtată shunya fără speranţă zero entropică hlizire la fulgi surpaţi hazard et caetera de-atâtea ori tristeţea ne mai lăsării spre transfuzii qui pro quo-ul inspiraţiei de odinioară agonia zilei

probabil ajunează lâna dezlânării fruntea călătorire-ar Nandini anandă încoace jos de uitare senzaţiile reunite liric la palmier cu amrozie de autopsie fiecare capitol îşi aşterne pe cont propriu iluzia contemplaţie până la os şi acolo duel animalic etajată alternativă yantră însoţitoare chipurilor de-o minte nedăruită toată

poze cu mort înţelesului developare n-au decât să citească ei toate capitolele vârfului de ac nu ţi-am mai scris de când n-am tropic sub picioare ai privi un Voltaire bulgar ne-am certa la talpa vieţii laudetur Jesus Cristus cenuşa simtă-ne azurul călătoreşti prin disperare acum o zi un an o poezie canonu-şi înturna părerii cât a ne dărui morminte

gâtul funinginos răsturnându-ne visul palorii lasă-mă să te scriu poveste indiană ore noroi de bură conjunctivita foamei lectura s-a îngălbenit rugăciune neprogramată versul miriapod părăsindu-ne nu se vede că eşti orb a câta parte din baston mi-e braţul albastru pe scara gării dând semne de încălzire-n alb în exclusivitate dimineţile

puja mâine legarea arhivei nu las copilul singur că nu mai are pe cine lăsa la rându-i singur în ajunul aniversării imaginare şi tot puja înapoi cu nimeni du fetele la muzeul satului că aveţi de măsurat strada din faţa Mărcuţei mamele iată-le cum refuză inspiraţia numai a fiicei tale pentru India cu fiica mea indianizată bust Eminescu teracote Ganesh

când sarele nu mai e depresie vii şi tu de la Alba Iulia când vii tu de la Alba Iulia nu mai e soarele depresie indiferenţi soarelui deispărut bine că vii bine de soare poet la rost starost silabele înviindu-mă în scrum sanscrit cu praful femeie numărat fâlfâit aproape o viaţă nesfârşită până mâine ce foame ne e la toţi în bucătărie  cum ne întristarăm în puja

cu faţa spre cerşetorul fără picioare el un roman citeşte eu notez a noastră mamă moartă clasa-a doua aşteptare anunţ chibrituri ale liniştii permisii bez s-au liberat mitraliorii ba din gardă cântă de blonda ondulată întârziere mai vameşi de aproape nu se înhoardă relaţii cu persoane necunoscute pe terre cititor căruciorul neagră transparenţă Bihorul

copilul priveşte prin picăturile de ploaie şi vede o oaie o laie un fir de păr şi un fen fenul usucă firul de păr cu ajutorul unei prize oaia dă lapte la puişori cu ajutorul unei ţâţe după ce vede toate astea mai ved un fotbalist pe nume Augustin şi un portar Moraru în poartă Augustin îi bagă zece goluri şi se cară acasă copilul mai vede copii care mănâncă papuci

lu era un lu care avea un mu mu era un mu care avea un lu într-o zi lu l-a lăsat pe mu şi s-

a dus la lu într-o zi mu l-a lăsat pe lu şi s-a dus la mu mumumu de ce-ai un lululu de ce-ai un mu într-o zi lui lu i-a fost dor de mu şi s-a dus la mu într-o zi lui mu nu i-a fost dor de lu şi nu s-a dus la mu într-o bună seară mu s-a trezit cu lu ce faci lu şi el a răspuns că mu

într-o zi ursul a lăsat plânsul şi a luat râsul a mâncat surâsul şi ce-a rămas a dat la ursuleţi care se iau la bătaie şi se mănâncă pe post de mâncare ursoaica s-a dus la şcoala de surori noi ne mâncăm oasele rupte fetele au scris pe tort numele doamnei Indira Gandhi cu făină negătită cititul printre legi cunoaşterea obiceiului

într-o casă din Dodeşti mi-am adus aminte veşti dodie pe unde eşti prin delirul indigo zise Iona lui Godot du copacul dincolo cheia chelarilor lachei chelălăitei dependenţe a literelor în haos unde-am scris ligninei stai pe o scorpie de scai sărutând-o prost încai împotrivindu-ţi blonda prinţesă indiană aici apelam la metru

printre sfori Dudeştii satura către Milano ed altre vederea din Veneţia mantram pulbere marmora de-atâta imitaţie Asia nostalgiei exaltată pe invers bucuria lumânării stinse moara de persoane-ncetinindu-şi paşii-n sufletul râşnit îmbătrânim pe-o parte nu cu spatele floarea morţii ne va împerechea porţelanul nevândut cântec în anushtub

demonii dinainte oamenii de pe urmă tema morii în poezia veche lemnul roata făina de oase am stat de vorbă gândindu-ne la cei ce s-or fi gândind de sărbători la noi a nu fi trăind nici moarte nu se poate a nu fi murind nici viaţă nu se poate tema altui refuz de formă şi forma n-ai bani nu te mai doare capul cerşetorul o luase la picior

mai în upanişadă şi cerşetor pe nord la bord jurată să nu şadă din ceartă ramolită nici trepte nici elită cu spatele veniţii striviţi de interstiţii obezităţi oloage îţi ciocăne prin doage gol tată goale şapte perverse ori colapte ochi paraleli de-a oarba obrazul dat cu barba departe e mai cald de-al treilea Arald ori între staţii paznici cap călătorii casnici

vremea femeilor să te însori s-a dus nici muzică pe dorul electronizat cu minutul de şaptezeci şi cinci de cenţi veţi auzi cobe pantofii strângă-ne-ntre dolii devansate se ceartă suburbii scandal e papagalul glasul nu se repeta de-l numisem ecou ne-om ţine paginaţii în albul prăbuşirii transcrie-ţi-voi tăcere în mici otrăvi pahare ciocnindu-se-n aluzii

piatra neagră uite-o jos te vede jos cât o vezi iubire îţi este somn neclipind clipeşte mîine deşteaptă-te al pietrei reavăn duh geometru pe cine visasei piatră albul bărbii i l-ai îmbrâncit frate negru via aerea dincolo de bătrâneţe într-o dimineaţă cele patru colţuri ne sparg ochii ocol de frumuseţe piatra neagră

vorba anului acasă trist întors pe dos mai an diwali în minţi îmi lasă tot prieten pe duşman lucruri toate ne sunt mamă buni amici de altădată ne-ar tăia în glas de lamă tăietorii ne-ar da roată era focul de Holika doar culorile-n Dushera se amestecă amica iar să schimbe kalimera trei serbări şi numai una vă va povesti Jamuna tatăl fetei caldul sete-i

carmbol supravieţuindu-şi golul în delir vălul golului a doua oară până când neauzită agonie pune judecata lustruită este sănătoasă de-a născut copilul cerşetor în pieta piaţa Matache film indian vreo cunoştinţă de o fiinţă aproape gata Agatha femeia Bardarbom între timp între fum a treia oară om auzi-o-n grubum

întoarceţi brazda morţii surori cu portocale nu-ntoarcerea la tropic nu conversaţia structurii nu sănătatea cerşetoarei cu copilul nu încă medicul nici coasa nu cartea nu citirea inversă nu tăietura gâtului sculptat nu verva fenicienei nu luna lună de găseşti în casă nu libertatea nu concediul nu anul nou nu încă medicul

am cumpărat de şaptesprezece lei gume lui moş Crăciun alt an în teatru al avenirii furb grăbindu-i-se-n Nirvana de-aproape şi Clelia  nu i-am ascris lui Franco el zece ani tăcuse pe-un manuscris apoi cît lacul Gandolfo sapientissimo-i părusem cu dragoste de grubun a noastră ricerche în întâlniri de mantre ce sunete gândite antropomorf în şive în sine

vino băiatule vino fată zice cancerul te duc undeva de ţi-e dor şi nu ştii era frumoasă şi-ţi semăna n-o cunoşteam te cunosc avem bani puţini n-avem nici un ban să trăiască şi maşina că şi-a consumat benzina interlope Europe celuilalt tropic salut de-atâtea convalescenţe pătruns geologic crăciun

merge soneria nimic de război romanul de fete tramvaiul de-a-mboi dumneavoastră-mi daţi o să fumez ţigară că adio trenul şi dormim în gară nici învăţător nici chiar un indian de facem crăciunul pe scris de maidan cu statuie nextul foişor pe foi merge soneria nimic de război întâlniri pe noapte unde cu fastidii ţi-am scris hospitabil fii-mi prin viridii

rimate ginestre gheaţă la ferestre merge soneria nimic de ginestre sigură mamă incertă bună fiul luptase câinii din lună cap gol cap creştin te iubesc dumnezein presocratic athene Nanda Devi trabuc mi-e sânge bindi caprele lăutarii foile dumnezeu de bolovan citişi Moise din coran la o datină cum caz capitală nu la paz

te duci cu doina lângă sanscrită secte insecticide pe sinucideri celuloide strigoi adolescenţi fiziologia post-mortem a flăcării de lumânare mintea zăpezii lunecându-te departe de avalanşă afară se dictează germinaţii limită lecturi ar putrezi yak te-ncălzească naşteri lui Eminescu în arsul codrului colinde netrăite trib osul nopţii glod

elogiu cu minciună alcătuit prăpădul nu mai locuieşte aici prăpădita umbră de-a băut ultima cafea din Libia uitată vietate în eleganţă zero bărbatul prin femei gândindu-te gândindu-le în tine înapoi aceeaşi de te risipise până-l prăjeşti cu miezul nopţii între voi tu departe şi-aici locuieşte elogiul îndrăgostitul din Vâlcea

solemnitatea vastului îngheţ de altădată prin grupuri întrezărirea florilor dalbe fiinţe muzicale aproape-n dans nocturn mai crezi-mi solemnitatea prin grupuri de a te fi intonat zăpezie măsură până-n dimineţile prea galbene dincolo ce-ar mai abate somnul din tinereţile îndepărtate împreunării de-atunci când muzical îngheţ te perpetuai

sunete la locul lor în rugăciune şi-aşa copilăria trecu cine ţi s-ar mai spune sclerotic şi totuşi acu du-te datinii străbune cât mai ai timp şi tu cine i te-ai mai spune când copilăria trecu un sunet parcă te roagă a-l petrece cu dragă inimă rece ecce te roagă (râdea tot timpul şi azi îmi povesteşti dinaintea capului tăiat al fetei sărace)

auzim femeia rotunjită-n albastrul privirilor cum să crezi ce scrii cum să nu scrii citim orient adormim în clipa decapitării în flăcările înfietoare vieţuire pe-o strună întinsă cât să se rupă tanka de compuneam lectură împământenitoare din aer să faci literatură însă înseamnă să ai alergia ei completă ne-a trecut tinereţea nici scrierea eului propriu

scriam de trist acum nici atât norocul aventurii n-aş mai adormi în pădure demonii s-or fi mutat tot în apropiere m-au adus sub lumina asta neputincioasă în scădere ca speranţele cârtite abătându-ne de la aluziile cuantificării crabilor carierişti ruinaţi bălăbănindu-se a te îmbrăţişa la unu noaptea cuminte violenţă şi scrisul ţi se stinge-ncet încet

se rup foile scrisesem ca pe foi piatră nesmintit gândită fără moarte mor pietre prin zăpadă întuneric tu eşti dumnezeu zicea se rup foile de-am scris ca pe dumnezeu zăpezi fire-aţi ai dracului cu zăpezile voastre nu suntem golănci avem copii am trăit şi paratrăit în ţigănie dacă ningeţi vă băgăm în hârtii

ai transcris Asia sâmbătă seara ajunsesei în Arabia globul pe televizotul stricat părinţii între spirite japoneze Ioana ţine cu universitatea din cauza lui Pepe şi plânge tu ţi-ai ales steaua pentru a fi în contradicţie cu diriginta am n-am îmi trebuie să mă doară sufletul noaptea deschis indiană pe fundul anului se ouară găinile nu plânge o corectezi pe Ioana

sfârşită lună cu Vetala în dans de vânt fiinţa de-altădată iar ţi-o depărtezi îţi mai ia dumnezeu o zi şi nu la el şi nu de la tine fantezia ne duce rugăciunea ne-ntoarce departe eşti viaţă de la mijlocul secolelor pe ţărmuri călătoare în ins plecăciune umbrei ermetic elocvente neobligând credinţă clopotul umărului peste inimă

tăcerea marmorei înzăpezind axiotropia speranţei salut ce nu poţi să-ţi explici limpezimilor dimprejur de-am trăi ca mai ieri o sută de ani ce vrei să facă de-i bad weather in Europe astă-noapte am visat cuţitul într-un bărbat mai spălata-mpărăteasă se lăsa pe mine-n casă prin rumori fără mai păsări scrie-ne-ar în crime Chaucer

fluturi din pene de păsări o să iasă ochi în primăvară crapă flacăra bătută a albastrului mai are treabă cu Eminescu nu nu a fost ajutat mai ţine minte cred că nu nici jumătate de oră cred că da unde e joacă mitică rol bun pentru dumneavoastră la audienţă cere un compliment înseninarea gerului dictate invenţii

şi jurnalele numai copii hoţilor de bagaje calde fostă frumuseţe ispăşire numai Eminescu frumos stelele albastrului ger generează vorbiţi şi nu mai există tăcerea vaietele copiilor zăpadă hinduse coborâtele textile sintetice lasă copii mai mari nici cheia-n uşă nu mai pot s-o răsucesc curând va trebui să zboare pe-aici să se-ncălzească

păr alb nescris şapte săptămâni opt optimisme cerul cerii ceară alt os de cântec înţeleptul pereche cu al treilea femeie soră-n androgin mai saltnici demonii prin cer interior pierdută carne în cântări filmul turc indian în greceşte şi mexican la cântecul găinii printre coteţe filmi gane am zis cu Minunescu

trăisem nonsensul anul trecut în lume cu temniţe dornice de înţelesuri nemaiascunse liber scandalul furnicilor albe în familie azi zăpadă-n soare un poet să rămână toată viaţa aşa neînţelesul te face să suferi autorii retraşi pot intra aici  visele de nu ţi-ar schimba părerea de-o beţie a primului cuvânt cearta textului estetic în sixtină

nu-mi lăsa viaţa de sec lasă-mă-n plata domnului ţi-am mai chemat inima ce dumnezeu n-oi fi rămânând femeie ori preoteasă un poem nu e viaţă scurtă dacă tot se vieţuieşte însuşi cine va plânge-n manuscris de mă hăituise uscăciunea urmaşă priveşte amintirea cuminţeniei fără cusur de după joacă partea cea mai intimă a ruinei Digaster tankhaiya

pun de o parte Per vigilium Veneris femeile sunt de părere că nu se ştie când voi avea nevoie de ce a venit Eminescu la noi întreabă Vinod ochii închişi în geneză acum şase ani ne înfrăţirăm târziu statuilor pleznite în cearta surorilor metalugia abstractului Hobiţa Milarepa frigul Kritos ne lungim cuvântul vieţăă jumulite de pene

prin acest oraş femei de poeţi şi obicei pe ruină puradei cum contempli stingeri minus gheaţă taie Constantinus brânci în luciu zboară şi nu-s bucuria de iubire la Tismana-n mănăstire logos cuvânt dodie Brahma Vishnu Shiva se limpezesc în ceartă ne înţelegem iar pentru un cântec de Milarepa

până la cântecul lunaticului în grubum urmărisem cu gândul migrena de te doborâse mă tulburase doamna Lesebum numai în trecere spre răspuns cum ţi-am povestit al lui Rechungpa voi mai silabisi amintirea în tibetană cât nu ne depărtăm de India căţeaua care latră acum în zăpada înnoptată o cuprinde pe Peticila venită din Mallroad

scrisul Milarepa odihneşte pace ţie ochi de somn bon yantre întoarse transcrierii nevinovate în bardo iubească-te ţestoasa fugită din carapacea impasului rana fulgerătoare a paginii deschise o mie de ani aproape în mişcare patriarhală seninătate din ochi la gleznă trupul gol şi esenţa de dincoace mântuită apropiere asmi

 numai piatră sub umbra ascultându-te cântec sculptat nor alb mai mişcător ca inexistenţa tăiată blând însângeratei perfecţiuni dintre zăpezi nesuportând urechea întineriţi-vă morţile le-ai cânta Rechungpa stop antropomorfizat glorie uitării de zile şi  ani în părăsiri albe vântul zăpezii nu caută cântec prin avalanşa peregrinară Dagmema

ce-ai visa egal reducându-te chemându-se eşti unde orice-ai fost ai fost unde ori ceea ce eşti te exemplifici în India vârsta însă ţi-at trecut de plecarea ascultată Iorga despre Caragiale ducă-se inginerii doctorii puterea dragoste suptă de vis patria-mi mlaştina încă aţteptată din frig pasul nedecis al topirii firii poetizate în rarul eului adânc

prin faţă înţeleg smulsă o umbră din Himalaya la o încă depărtare înapoi citită de frumuseţe sub numele Milarepa recitită de dorul citi torului Brâncuşi aşezat în profil de lemn către piatră astă-seară ar fi timpul de-un cântec început şi lăsat de prea lung era şi altul într-un fundac mişcat acelaşi la antipod spre a da sfatul de sine

bon carne răspuns esenţă legi cuvânt leg legătură muntele de muntele unul şopteşte pasărea râsul de ne smulge din dinţi peste noaptea din urmă păcatul nu ne mai întrista nici târziu împlinind spirit întreg în comparaţiile corpului cunoscut bun rău munţii-mprejur fără păcat până la comparaţiile următoare ce va să zică o scrisoare iarna dintre ştampile

astfel imaginarele conversaţii reînfiinţează vocale spre sud transformaţi în sentiment numai despărţire ne va salva ca înainte fără glume premeditate abia îi voi spune din Milarepa cum îmi apăruse consoanelor drastice bătrâneţea ne va surzi de-am pierdut pe Giuseppe apoi pe Eduardo probabil va zice dei Lincei se ţine cum am lăsat-o

cu maniere de neadmis atâta sinurătate de statuie-n verva mai palpabilă ca eternitatea împingând tropicul să-şi zvârle săgeata în nefiinţă de-ar fi impresia mitului hrana dragostei copilul şi ai mai bea o ţuică-n ospitalitate ceea ce în râsul măştii îmbată atunci numele lui Trilussa voi uita de unde-mi cântase până-n Trastevere

auguri găsească-se i-am tradus s-o fi scuturat şi femeia de nefemeie naidecâtul credinţei însingurare inventând te răspic sindaco te formulează Imanuel în dialect făcutul nimicului îl va premia cădere mâine poimâine numai crima face bine zarul zvârle criminalul din castelul de pe timbru ne mai dezasasinăm din asini

al gheţii fizic spaţiu pas pe luciu raze bat din urmă de n-ai cădea ai mai fi umbră cu ochii pe gheaţa neagră singurul drum către arest sub lună c-ai văzut-o ţi înapoi pe litere ochi iertându-se la liber ce sfinţea zăpada în persoana Repa mai citim pe noapte înţeleşi dual zici de învăţătură cântecul de-al lui din tradiţie cum ne pare bine dramelor samsare

Tserinma de-o iubisem iubindu-se Dagmema pe sculptor încarnarea cu gându-i pariind fiinţă cu fiinţă linişti din liniştea grăită aproape tibetană pe româneşte altfel lume multă-n faţa gării Milarepa abandonându-se nici în proză japoneză nici în negustria măr poate-n fantoma suptă de frig fără iluzii a ochiului albastru sub pălărie singur

să nu te-apuce miezul nopţii mă-ndemni dacă aşa nu mă vei fi blestemând cât să mă bucur de plan e şi asta o abatere de la lectura lui Milarepa imediat după cearta de încercare cu demonii declaraţie aici nu este poezie nu este sculptură nici munte Meru adus acasă o scrisoare Sri Ri noţiuni de timbre castele şi nevăzuturi

privirea dinăuntru înăuntru nu are timp de sine cuminte ne aducem aminte aur nu ne trece prin inimă poate îi auzim cântecul apelul la gene te-or reîncarna fără milă sufocare la tropic te-ai himalayat cumsecade auzeai tibetana ca apa cascadei din spatele casei de ţesători tuns de cuţitul apropierii cu nume de moarte entuziastă

aveam auz din mame fără număr toate lucrurile ne născuseră şi veneratul jetsun continua drumul pe-o piatră numai a lui ochii din pieptul sculptorului atât le-o fi fost a zbor de esenţă prin litere franţuzeşti traducând rotondele grafiei tibetane veţi refuza-o pe Tserinma în mentalitate nemilarepiană domnul Brâncuşi ne-ar înţelege

dacă numai auzindu-l şi exil tradus cititul a modernizare sculptor vizualizând înaltul n-am cuvinte golul trup shunya lasă plin tot restul dans nedus gândiri un lucru neasemuit şi răzbunatul ne găsim dialectul în faţa şi a absolutului şi al iernii trecute cântec dărâmat bătutul dumnezeului îmblândat copil de o mie de ani

aleseseţi bătrânul pe tânăr şi tânărul iar pleca în India până când bătrânul asemeni de nu şi-ar fi strangulat regescul soţ meditaţia tot mai ridica templul el şi nu un templu şi nimic fraţi ai obsesiei aceleiaşi sorţi tot ne vedem şi bem traduceri celte odinioară cu Beckett părcă vă închipuiţi întreruperea unui discurs plictisitor totuşi o libertate căzând

munţi neînfiaţi tată de tot la nesfârşit dispărând consciu cu întărituri bunătăţii cântece sculpturi posteritate demn s-ar înţelesul reîncarna când ne-ar lăsa în pace ruşinea zilnice eternităţile biografiei neamintite de tăuri reci am nimerit tibetanismul inspiraţiei o anti-carne o carte de Milarepa citită de Brâncuşi alo domnii i-am înţeles pe ceilalţi

cântecele mai presus de cântăreţ pariază cu mâna pe piatră pe spirit că odată cântecu a fost cântec al cântăreţului necântăreţ încheiem sculptura cu aerul dăruit traducătorul din sanscrită Marpa se străvede-n propriile-i mişcări deasupra capului povestitor acum din tibetană în română ce ochi şi-ar ondula privirea pe linsul scalp al literelor

cum lustruindu-şi zborurile mâna cioplitoare se traducea totul în Milarepa e Milarepa Sri Ri pe ce stradă e unde turlele dărâmate am înverzi de crimă în amintire magie cearta cântecului în doi gura nici de aur nici despărţind grâul de greu cu jumătatea albă-n dreapta pe iluzia originalului tibetan semnul de carte vena tăiată mai ninge coagulare

noaptea înăuntru ziua în afară cântecul oricând mai mult pe lumină de zăpezi mirese pe gol îmbrăcate-n vaduri de cerşit norma fără formă forma fără normă vorbă caprele preferate ţapilor din exparabolă fumul crematoriului spre incendiul amurgului maxim  chemarea profesorului din Roma himalayană telefonul printre ascultări ochii la sosii

ctisem inspirasem până la traducerea cântecelor zile petrecute munţilor reîmpietririlor în cădere la primăvară cerşetorul albastru pe treptele gării cu spatele la cei ce vin cu faţa la cei ce se duc îşi va umple buzunarele cu moartea-le pe tăcute asemănarea plătită în cântec de mai demult de departe sub temelii zburate la cer i s-o întoarce în ochi

visul înecase înecul dansatoarei sărite de pe Jantar Mantar în piscina deodată secată statuie plutea-n mătase mătasea broaştei se iniţiase-n culori albastre verzi mai mult milarepiene cum l-ar fi cutremurat pe Rechungpa gata de dansul călătoriei în India peste zi spovedindu-se maestrului

fakirii începură secolu-n Paris tinereţe magică himalayană convertire şi-a mai trecut o viaţă de la clipa înverzită peste încă una se traduse Grubum în pronunţia fumatului postum Milarepa fără Milarepa Brâncuşi fără Milarepa Milarepa fără Brâncuşi adio reîncarnare vis liberat  repetăm regretul nimicului din jur dusă traducere viaţa o ducere

în fort perfect asediat de sine ruina urcă neîntrebată paşii nevoiseră zăpadă peste morţi cine se ninge în frig amintitor frumuseţii cât n-ai clipit îngheţul ochilor deschişi s-ar lăsa pleoapele nimicului de spus aşteaptă să nu se întâmple nimic din cele întâmplate din paşi măsurată iluzia scenei un bust deasupra celor aşezaţi în potcoavă  premeditare de tantră

patru frezii ascultă din galben interludiul înzăpezirilor poteca urmelor din groapă numai zăpada n-o miroase uzul celei din Agra nevădit romancierul îşi adusese aminte numai femeile acelea îngropându-se în amurg colorate spre a se uşura în şir indian luminându-se de-o puritate fără zăpezi

cum ne convinge Milarepa în locul nostru timpul nostru a arunca lucrurile care lucruri nu voi mormânt bogat da teama şi speranţa lui Eminescu tăcerea lui Brâncuşi nu e la secret coloana nesfârşită iarna sfârşindu-se nici o viaţă fantome îmbărbătându-se cuplu tapas folositor cât e lumea recompense de şantaj insidios pe toate drumurile

lăsata secului brâncuşian ninsoare de siberii micro una de-o privim prin fulg acoperişul trenurilor avalanşă dacă te mai şi cheamă parfum pe tropic divorţ botniţa somnului căluşul morţii poezie de bătrâneţe Brâncuşi frgul cristeminesc era trecut de cincizeci de ani abia pedeapsa-l sfinţise pe Milarepa la şaizeci în Indore după crimă

cuvintele tale din cuvinte străine le duci până în apropierea nimicului pe vremea lungă a duminicii când robul robeşte gratuităţii pe lungul genelor geneze asurzitoare fumărie scrisori înalte ardh între tropic şi zăpezi marţiene în orbul trinitroexilazilanţilor pripon meteorologic papirusul trece-n revers

ard stomacuri de strigoi în feştilele pe sloi krim femeie totul drag rad miresei gâtul frag o iubesc pe mama mea de-o iubeşti şi dumneata e divin ţi-am scris baba cu accent pe ultim ba pe blestem de sanscritist ţi-am ursit un acatist fără Krishna fără Krist pe cuvântul de artist de-am bătut mântuire şi pentru bântuire

litere neiniţiale aruncaţi-vă genunchiera sunetelor şi nu mai fiţi ce se va alege din ce s-a ales I i sus din lege rodul din cules veţi veni vă voi citi de Tserinma nu ve niţi iar nu citim de Tserinma toate nuurile n neti asta-n avionul zbârnâind-o pe Tserinma stai că venim acuşi ca-ntre tren şi gulmohar roşu var pe flori de jar şi nu murisem muţeniei

eleganţa lucrurilor sub apă rece tu scrii eu ascult muzică în paltoane muzicanţii păstrăvi cinci fata vioară îţi semăna traducând doina I’m a poet sufletul răspunsese atman oasele se încălziseră înverzindu-şi arama unghiul fiinţei prea de aproape brusc depărtat se deschidea numai pe vremuri în vreme ce astăzi se dăruie din toate părţile cu muzică

speos o zi muiere om mort zid vals Biblotus cine alături în târnă legumele de la fund o legăturică nap morcov ceapă insemne spre cavernicole căi la lumânare despre sinucideri la ce mi-oi fi cerut sonete de Ronsard în şoaptă îşi comandă pasul de haos închircit vremelnic ne vom mai fi upanişadă în zarea martie aortă a frică

nu ajunge nici povestea nici să povesteşti cu un cuvânt o propoziţie eliptică nemaiaşteptând răspunsuri ba o mărturisire de plâns al bărbaţilor mai fragili femeilor duse unde-oi fi pus cuvintele bon în ghilimelele traducătorului chinez îndemnat în India de o doamnă să inglişeze pe Milarepa noaptea a şi început inima se dezgheaţă

s-ar interpune cântecul familiei îndulcind rătăcirea printre ritualuri poate chiar noaptea asta schiţa liberă de traducere a blestemelor himalayene într-un liniştit altar la fel traducerea de parabole mai transmisibile ca metafora de două ori redusă la materie dacă nu la două materii într-una totuşi budhismul ne va scăpa fără a ne mântui

care-n Delhi aveam două plumburi în locul amândorur plămâni dacă nu cumva un protest e sigură joacă în strună rebelându-ne propriile retrageri din sintaxă pe unde ne-am fi întâlnit convenţiile schimbului nesuportarea sângelui făcuse din femeie un procuror în minus pe când în armată legea râdea la înghesuială pe colina Călugăra

nu mai am răbdare de nici o muzică nici măcar ritm scrisul memoriei immediate abia-şi aduce aminte de dureroasele îmbrăcări-dezbrăcări şi-aseară frigul se retrage în politică teoria invidiei şi a crimei îmi e aruncată în nas un bărbat uman pentru că vrea un copil umanitatea nu e artă doamnă de-aia am rezerve şi faţă de Shakespeare

aşa-zise rânduri lungi dilatate de-astă vară dublu scund a nibelungi peste vlahii bunăoară ce e-n plus cară-se azi ce rămâne mă omoară dublu lung a huniazi peste vlahii bunăoară şi-aşa-zişii nibelungi mâine rimele contractă dusu-n rimă rândul ungi febră fără muscă dreaptă mai suflare tusea tuş debruiat de ce omoară sunet nopţii auruş netrezit la bunăoară

florile d’arbor murmură nume pe cybelă rozele raiului curtea sonetelor homeride cum am fost vii împreună din bătrânii uitaţi unwanted classics many happy returns cenuşa în goluri doar nu mai suntem iarbă copii piatră infarctul zăpezii topind cadavre administraţia răspunde frigul Chopin by Dinu Lipatti

nu ne-a ieşit cercul nici dinainte nici din pas apa curge prost speranţa s-a uscat din ochi târâşul revelaţiei de şi mai nenăscuţi sinucigaşi cu lanţ de-o carte pescuită ţigăneşte cui i-o fi greu cu ai lui fie-i ţărâna uşoară voci mineralizate antinaţional fiinţa s-a născut numai sub moarte fiinţa s-a născut sub ameninţare de moarte

teatrul Kierkegaard bilete nevândute nici la morgă leacul nu se caută şi necuratul se ţinea mai curat după război în barieră în pauzele filmului veneau artişti Haplea-i făcea Stelei curte Cateluţa sau teii călcându-vă pe toate în picioare săptămâna căderii pe spate se-ncheie-n şireturi de n-ar fi călcâiele îndrăgostite de gheţuri

călătoria ne-a furat doar anii şi puterea cine nu ni se sinucide alături din teamă de ridicol încă ne face să râdem sunt un câine împuşcat acum treizeci şi trei de ani pe podişca de lângă puţul şcolii a murit ceasornicarul de ţi-a reparat ceasul din India norii muşcă morminte în stomac şi umăr bulgarii dau box era şi un român

nebunii-n morgă morţii-n balamuc ne pare rău ne pare bine cuc vreo şase versuri la mormânt aduc şi cucul îmi ia foc până la muc pe pagina cu literar flaimuc monoritmat mason şi mantracuc cititul scris pe orient năuc nebunii-n morgă morţii-n balamuc sorei noastre Augustina fie-i dumnezeu odihna cum şi brazda-ne de chin dă-ne să o înflorim

 am stat de vorbă cu Nachiketa de i-a zâmbit şi Edmond l-apucă dorul de furnici albe la numele stabilităţii Popov Troiei printre greci cununie-ntreci plec în Vrindavan după zeci un an ne-au mutat palmierii răbdarea sticla de rom old monk ori coniac triumf încă ne recunoaştem rânduri ce nu s-or mai scrie

asupra confiscării boilor la intrarea în politică după război în insula încercării de Asie tranşe din urmă tranşee din faţă pe o viaţă n-ai mai paria moartea ratarea prepoziţiei răsuflet prana biblioteca de aeronave la gratii numărul uitării la uitare din năvală cazul de spaţiu din Braşov în Weu numărul fără soţ al troleibuzului zi după nezi

apa şi pământul nimicului de după fiecare respiraţie carmen fără karma albul dintre albastrul munţilor modern când încă apropii din clasici lumea spusă de altă lume azi nu am întins mâna spre carte vă citeam cum ne gândim la viaţa de nimic înnorind ruinele me oase mintea simte şi gânduri mai de niciodată trbăluind uitarea şi ghicitul

locurile-s în diagonală peste munţi gazdele nu comunică v-am făcut o seară frumoasă cu Iuliu Cezar Săvescu apoi Verdi între austrieci nufărul Valmiki soare singur steaua sta huma homului pe ea ionizări transcerebrale ciob în creier şi sandale scripeţi degetului mic ergoterapeutcik din Cenadul orb Brăilii Braille pe liber în Marsilii

înainte dodii în odăi de oddii Luther apoi revoluţia franceză au adus nebunia egalităţii pe când persoana este per se eram ăn Himalaya şi un nazist vedea comunismul drept hrănire de cerşetori şi mi-a dat un trabuc ştiinţa a rezolvat probleme minore Newton cred că n-a plâns niciodată de unde-om fi picat că stăm de vorbă prin gunoi ieniceresc

cum se aud casete a nu le asculta prin apă mă pătrunde unda nu mi se apleacă să-mi blestem efectele excesului pe apucate de-oi adormi mă voi trezi de n-oi muri cum să te consolezi c-a înviat Iisus altfel decât cu-a maicii adormire codire la dodire dodire la codire consoanele de odă s-au nespus verzimilor ouând prin cimitire

cine n-o fi suferind Sakontala Rosalind cântecul descântec fata Cătălina Radha katha în duminica de Paşti învierea morţii paşti peste altă săptămână gura-n mână îţi rămână bine te-ai de ce râdeai apucat la cap să dai fetelor bisericoase cu femeile thalase cine n-o fi înviind Magdalena Rosalind cântecul descânte-le dragostele smântele

altele cuvinte neţinute minte şi cu jurăminte uită-le frumoasă tropical mireasă tristă pe acasă zilele se mişcă nopţii la morişcă morţii joacă rişcă i-au pus cărţi hârtie creion să vă scrie de prin veşnicie umerii-ţi răspund tineri în Triund tremurând pe prund apa îmi adapă lacrima mioapă nevăzând de pleoapă

cum dansase bufonul şi apoi bufonul dansase dansase nunta şi apoi nunta dansase azi dansa India şi India încă nu-l dansează dovedindu-se că nu tot ce e dans e India şi nu tot ce e India e dans oasele blondei mai aveau puţin să intre în Euridice trei ore şi iar trei introducerea e făcută de la Ioan la Ioan mâine-poimâine Gitagovinda lin-cătălin

zile-zi din glezne-n gât mai bine mi-ar fi urât sinucidere oricât mi-e de previzibil coşm cum viforniţele moşm năduşelile-ncotoşm nasturii tăiaţi la nuf pe spălatele de ruf mort de frig şi de năduf cum dansase ieşirea din unu dansaseră apoi reintrarea ăn nimeni ba nu femeia se rotie între braţele lui când se făcea tăcere era şi întuneric

juva şi noi juvenes jula înflorită mâinilor lungi amestecat cel ce n-am fost în cel ce nu voi fi notiţe de hind căpătuită Rosalind spunei altceva altcuiva cu mâna cimitirul saluta biletele la Shakespeare acolea în subiectul ce ni se gheorghea pioşi or tragici nici un da nici în latina ori sanscrita sa nimic nu-i spune nimănui mai va

teorii de epic netopite-n brahman cum s-a întâmplat distracţiei raasa răspunzi când aici ţi-era de katharsis acolo se povestea năprăznicia ai trecut la războaie religioase moartea focului de lângă foc nemurire în suferinţă nealternată două lumi într-una pe-o orizontală închipuită nu se întâlneşte la nesfârşit orizontul cu salutul de-l aud

ne trage aţa spre netragic nemetafizic de la fiinţă la devenire la tragere unde ne-am întoarce n-avem bani să mai aşteptăm o iarnă apropo de singurătatea în mizerie preferă limba lui Chaucer şi taci auzi-mă aer nu numai frunză altfel foaie pe genunchi cuvânt din indolenţa supravieţuirii a doua zi-mi lipseşte lasă mai moale sângele

prin teatrul gol modă ruină un gât nedezlegat numele de moarte ţi-ar sticli s-a încălzit de ură valea călcată mai de aripi mai de morţi mi-aruncai o vorbă în scriere calc limbii foarte străine Papagheno Parpanghel tragic nu ţigan răzbel un capitol mai de el starostele Jundandel lela lui cântec de lel perpeleală fel de fel

scrisoarea i-am pus-o în carte atelier mi-a spus maestrul necum să doarmă ziua în amiaza mare ploaia trecuse şi prin oraş miliţia se sorea as well cozi la ciocolată de nu-mi vin în minte natura metafora naturii metafora natura metaforei n-am rafinament şi liniştea mă vizitează neumbră voi mai traduce cântecul lunaticului şi atât ori nici atât

 Milarepa construise dărâmase construise nu mai ştiu chiar acum capitolul al doilea am zis munte adică nu poţi gândi la Milarepa nici la Brâncuşi fără munte greşisem Alpi şi Parângul după Meru ai revenit la spirit de însculpturată dodie ce va fi fost totuşi capitolul al doilea în imposibil templu maya-dodie ce munte

cosmic fiu de-a fost pe numele lui sculptor şi singurătate de cântec îl vedem de o sută de ani îl auzim de o mie  cuminţenia Tserinma zbori de două ori casta şi atoatenăscătoarea parabola cu doi şi doăzeci masa cu doisprezece planetele hrănindu-se zburătoare cu flămânzi coloana ajunge în dharmakaya deasupra capului învăţătorul ăn nirvana

sărutul nondualităţii pereche întreind un vers din povestire unul din poem eram înapoi Rechungpa din India a doua jignit în gând răspunse Mila din telepatie cum se va fi numind în tibetană că-n corn de yak intră şi mai era loc nici mâna cel cu arse cărţi nu-şi încăpea cult focului şi alergie la rele mantre

mandala n-ai redesena-o recomanzi fotografia după o enciclopedie himalaică bine de hârtia albă de mine traducător arderea mantrelor parabole în dodii Tserinma Cuminţenia  shunyata ne-ar modela adevărul gol versuri din Grubum măiestre şi ţestoase mandale tibetane aibă de legendă dodii vei scrie multe cărţi zisesei straniu la geante

cam când am ajuns la dharma de-o ştiam pe lângă Buddha lecuitu-mi-am crisparea vorbelor nemuzicale mi-era jaf de dodii blânde pân’ la urmă până ieri mâine-aveam să-mi văd de treabă încă fără o vedere când citeam ideograme cu sfârşitul de visare înţelesuri dezlegate din ceramici la fereastră din pridvor vedeam afară doamnele plecând

noaptea vag mahayana mâine voi traduce orbeşte pe viaţă şi pe săptămână nici o relaxare strigase apoi Pai strigare şi se relaxase mai greu fără de efort  mahamudra naturală restul mort cântece răspuns săruturi de te scuturi nu te scuturi te faci roată o mandală atonală niciodată toată se şoptea de sine în peştera de mătase apoi Pai strigase şi se relaxase oase

am tradus apofatice dărâmări de dharma lucru-credo muzica mă prinsese a doua carte o citeşte pe prima tăcere în munte culcuşul dogmei poet din urmă cioplitor în vid voi mai traduce tantră de colo colo e tâmplă numai golul e plin semnul pe traduse plin e numai golul zis şi făcut mă trezisem pe gol din gol îmi trecuse teama de teamă

am făcut o dodie am tăiat-o de cum o scrisesem nu abuzul de ea cum nici al ei de ai mei maeştri beam mâncam fumam prin doliu frumuseţe urâto spune Vaticanului de alt Milarepa Europei de soru-sa mai mare fără a intra în războaie exiluri religii n-avem acces la subsoluri din rasul slavei de-am ajunge limanul am şi amuţi

aproape înapoi în aer prin Di Se ori Nya Non locuri imaginare fără margini oprirea în praful pierdutelor cărţi de sculptură întoarcere din cântec numai în aparenţă în apele dodii apa din piatră vorbire câtă carte spre cenuşa cărţilor arse în fostul capitol arderea mantrelor telefonează ilustraţiile din Alba

rupu-ţi un dinte citeşte-mi pe Milarepa naşterea de-o demoniţă întunecată două-trei iubiri de-am glumit şi nu prea islamic mai ieri tibetan  exceptarea coranului şi nu de yak legănând bătrâni fraza de-o noapte nemaicrezută pre claritate frâncă tibeto-nemţească să fi spus voi trăiţi ca munţii vrăji lamaiste doboară cartea cu carte ne mântuise

dimineaţa Brâncuşi seara Milarepa ziua de azi la mulţi ani singurătate Marpa de nejucat franţuzeşte pedepsind originalul şi-un sunet în greacă povestea fără Marpa nu se poate cântecele i se vor tot prosterna în alfabet tibetan ne dădusem întâlnire acasă să citim Milarepa  să nu citeşti singur că nu-ţi mai fac ilustraţiile

tradusă dharma cu virtute artha cu prosperitate kama cu plăcere între rajasic şi tamasic un mit Brâncuşi citind din Milarepa altul Pârvan scriind Daidalos după întâlnire cu sculptorul poetul şi cioplitorul Manole şi baciul se tot întâlnesc Alegenor avatar în lumea de aici Eliade a scris coloana lecturii şi scrierii centrul tăcere Rudra mantra peste Buddha

apa e dodie toată vino bat stropi în geam voi veni cântec vin nebăut secetă biologia fanteziei critice n-am zis şi tăcerea se zvârcolise atinsă de mediocritate într-un triumf pe sub dictatură pe sub pădure zou’re growing  in zoung university of Waikato cu somn în picuri întrerupere de refulare pe gaşcă apă peste vin

Concepcion privea în ochi Sujata privise în ochi cine ştie sanscrită în Colle Prenestino Brâncuşi dormise pe o piatră Anghel l-a trezit piatra ardea clocotea aşa povestea Anghel ne depărtarăm de Milarepa dzonga era mănăstire nori moartea pe franţuzeşte socratic întru otravă acceptată moartea oricum venea de bolnav

abis la picioarele maestrului guru securitatea mi-a interzis invitaţia la dinner hindus nu mai recit sanscrită în viaţă mulţumeşte numai ticăloşilor şi morţii renunţare pe după fericirea lui Milarepa numai să nu te mai naşti tradusesem din cornul de yak Milarepa nu cârtise contra lui Marpa Rechungpa nu-l ascultă pîcate trecute iertare

zincul din insu fierul din hemo prima mai lină a doua globină venirea din dimi din minte neaţă sărirea rimii de dimineaţă încă o viaţă alta la rând cum nu murisem golul cărând de vezi pe cine n-ai nu vei mai fumai vecine pe când trăiai vezi ne repetă nerepetarea albul de cretă şi decretarea

prince Punjab două caiete cum budhiste şi tibete după munţi în suvenir fără roţi sub coviltir fără contra cum latin papa lama neamin voi transcrie reverie ducă dukha do de fie pas cinci ani prin transilvani printre pustnici tibetani Buddha se incinerase parcă-n prince persoană a se cântec Milarepa nud cu văcarul dinspre prund

zis pe nas exemplul Rudra Divyagrahah mahamudra repetam aliteraţii pe vocale că foc daţi-i ştii luceafărul sanscrit mai govind nepomenit fatî-n anii doisprezece întâi treci apoi că trece pun al treilea caiet dinspre casă de Tibet sunteţi rusoaică sunt româncă get-beget iubind în Cernăuţi aud într-una vocea Eminescu-Milarepa-Brâncuşi

cine doar să apară înăuntru în afară trenul vine stă în gară gândul se scuza iluzii apa seacă-n valea Ruzii aseară fără confuzii gura apă vă lăsa v-am bănuit cârciuma singur Australia în dispersii de potol noroi cald covrig domol numai pe unde e gol icre oferite cadă somnul capră scurtă coadă intersecţie iscoadă

masculin sanscrit unit femininului de schit moartea mi s-a întreit întâi am zis dincoace de-auzisem Rimpoche de-mă ţii cu toancele apoi Gita soare bun Gayatri mă pui să spun numai fumul bum alum nu ne vom mai uita după întâmplare ori din Boston întorcându-te bătrâneşte te-ai întoarce în copilăria crinului

azi voi traduce tot cornul de yak aşa păru arderea mantrelor abia umbra cu pocăinţa lui Rechungpa nici nu am început rost de goană a neprevederii aud budhişti cu pietre învăţământ politic mi-ai persiflat fumătorul în Tibet rătăcirile cărnii de yak trecerea la virtuţile din inteligenţă trup lege femeie bărbat visul stâlpilor

cărţi din India visul coloanelor cântecul lunaticului în dodii cărţile caprelor una în multe multe în una Indore văzut nevăzuta Indora autodafe autotemă ospăţul cornul de yak indodiile sumă oarbă toţi trei în India în di faiv ştiam că n-aveai voie şi mi-era teamă că fusesem luaţi la goană din de patru cântecul de la Mila Mila de la sine totuşi Marpa

voi schimba monotonia neaşteptării la distanţă de Avignon nu şi de Kurukshetra urechile elefantului frunzele bananierului literatura mea postumă va aduce morţilor plimbările necurmate pomană canonizează replici în Milarepa jumătate ministrul culturii chirilice spiritul dumneavoastră mergea cu trenul desfiinţat sfinţilor şansă şunya Erasm şi Ramses

MAHAVIR

de George Anca

                         

                        MAHAVIR

întru ahimsa

cum închizi ochii mintea se-nvârteşte nu te ataşa gândeşte-te la respiraţie un lucru preksha nu toate ale pământului statuia unui zeu râu bhajan cer albastru te relaxezi selectezi tema alb energie oranj relaxare cineva se bate cu altcineva anupreksha nu te mai lupţi cu nimeni tensiunea jos adrelina jos consumul de oxigen jos din agresiv neagresiv  din a b

aici înconjur lumina auscultaţia în căutarea formatului post-tagorean-pound-gibran cum vorbisem azi-noapte jaina angina pectoris de s-ar apuca taică-meu de preksha

preksha jivan conştiinţă soldat nonviolent relaxare-meditaţie-contemplare stricarea formatului forma ruptură seminţele sinucigaşe ale plecării de acasă

nu vorbeşte nu tace nu moare Tagore sanscrită Rudra decadenţă paraupanishadică jain jaina guru şi star Tulsi ji ştiu tibetană uscarea pe culmea albului salin nu poţi omorâ o întreagă naţiune umanitatea nu te aşezi şi pieri te credeam mai american nu în India

caiet rupt de formate pentru cititură-ciutură-pe-rută ziua-n amiază să vezi stelele în iarbă anuvrat satyagraha mii de verste versete amintire thay în adyatma Sadhana Kendra preksha ochii cui să sară capro piatro hipotalame

visul femeii când naşte când moare clopot avortând clopotari şi pe tine

plângere oişte pe singur generic mai bine ţăran african cavalere şi tot ce nu te poate îmbrăţişa ascultă indianca jelindu-şi sexul

teroriştii lovesc nu atât ţinta cât publicul evil is more organized pisica încă o cursă curcă pe gard maimuţelor săracele gâştele pe sub gard there is peace it is not news med ia icina ieval alia even born in India from lord Mahavir to Mahatma Gandhi and acharya Tulsi belongs to the entire universe fiecare persoană poate fi o întrupare a nonviolenţei ahimsa

m-aş întoarce colină moghulă neagră de preksha grecitură hindimorfă forma karma cum vă mai serbaţi sub acoperiş muntele Carpat zăriţi cine vă împarte viaţă şi la moarte de pomană mamei ne va naşte cântându-ne Jayadeva rece în Roma neîncălzit în Delhi inexistenţialism în Abel Anabel Lee săbii traversăm în coasta petalei

canon ce spaţii zburzi trage-te din maimă pe jăratec ginere la tinere bidiformă carena umbrei câtă glorie frăţiorii mei mi-o fi fost mi-o mai fi mai şi venii mă mai ferii dintr-o ţară într-o seară vishva shanti  mi-a devenit guru pentru că l-am aceptat nu-mi accept orice duşman nu-mi accept orice moarte ce te tot apucă Gheorghiţă găgăuţă

namo arahantanam namo sidhbanam namo ayariianam namo uwajayanam namo sabhunam plecăciune adoraţilor înălţaţilor învăţătorilor tuturor sfinţilor

una mapata Eduardo in dialetto copilul dictase prnunţarea nemaisanscritijainizarea tot învăţătorizarea de-a conferinţa zvârlită fiinţa caietul şi aparatul la Coşbuc şi împăratul poala sus cu lăudatul faţă de masă cu firimituri-flămânzi foame-poezie de Eduardo în napoletană whiskey în Ischia poi Mori Capodimonte Piciordemunte

apără-te pe înalt orizontalizat prăvălindu-ţi prosternarea graba înverşunatei finiri în groapa bombei ăn sigura prezenţă a duşmanului puţin şi vă recitam ce-aţi mai zis un duel mantric indonezian pe lângă Sita ce de lume la cântec să fi fost templu neaseara Calabria cum şi devenirăm tărie în locul desturor temple pe zburate mai departe de moarte

atât nerăsturnându-ne din Bali vânturându-ne a ceară acharya ceară încacrerarea ce ne ară nearta cartelatelor chivernisirea latelor finalul neamurgitor pe teme de nemuritor te-ai culca pe şoarece cu ţânţarii oarece cartiruire formaliana formolitrista cât mana dă-te iubindu-te ţie de glie cu şapcă pe aceeaşi pălărie dacă mă culc să-ţi deschid alte dăţi

ne purtarăm poartă poarta nu ne purtă nu mă porţi nici măcar o spălătorie pe necomplimentate provincii ne regăsim din părţi afinitatea viaţa travesti prins nici o topitorie smântâna apăsate catastrofane cum scrisul e pe vedere cum mai trăirăm pe-aici mai nici o altă bucurie şase luni înapoi ai prezis venii după şase ani ce-o să ne mai dăm cu părerea despre aceiaşi americani alţi ruşi pe unde-o mai fi şi situaţia ce ne-o mai face amintirea avans în uitarea de sine în trena uitaţilor de ei daţi-vă în vorbă feminitatea

altădată undă theta bade Jain ce ţi le măsurin număr de aur întrebi creierul ce va fi cu mine în India căzut din surpriză cu despărţirea reproşului neîmpărtăşirii în doi când nici de unul singur nu-mi pare carantina aur îmi mai şi menajez relaţia să nu ţi-o bată dizgraţia ce lauzi nu-mi scade singurătatea

poate greier tipurilor de-a valma pe meditaţie şi mâineaţie cantaimaginaţie crestez Cristos în os frumos

pornite mantre somnul cârsteiului pe nonvioloncelul ahimsa curmeiului bate şi tu mai tare contrapunct că nu m-oi fi şi crezând defunct sărirea la joc nemailipită copilăria iertând dinamită sanscrita tuturor experienţelor mantra din Gandhi Bhavan terţelor îţi eşti singur învăţător şi nouă ai viţelului de la poarta nouă mai dăruitori aceşti jaini când prune s-ar scutura crini premiu descopertări neruptă cavitate de luptă coruptă măselariţa borhiană interdicţii leşia versetelor de-a stricţii când colo haina arma arama din patria dharma cherem în Akerman gheme şamanicele parkinsoniene aşa m-oi adormi însumi neînecându-mă secat plânsu-mi de când cu Dosoftei solo monia psalmilor pe acolo mă lipseşti ritmului prosternat limbului cât o mai fi până la fundul pământului de mă ferii de bătaia vântului te caută clima pe-acasă viu îngerându-te giulgiu losangeliu în el presidente eu la colegiu nu mai am prieteni în orologiu şi la metrou ucidere închidere de nedeschidere

ce v-aş fi scris veniţii şi ei în loc de ratare câte un gest un discurs pe frustrarea obiect fără intelectualizări sincrone nu s-a aflat de cea decapitare ce lipituri a-mi mai extinde ne-o apuca ziua de luni candidă pecetluire de margine v-am tot întâlnit luna se îngroşase la seceră ciocane vedeţi cerul înnoptat ştiindu-vă rărăsăritul

bazargiul pe margine cartagineze catargine copii cum erai şi tu îl strigă pe tătică-tu altul de 33 de ani printre-ai lui Shankaracharya căpitani atâta drept pe dreapta serii peninsulare şi-alte serii ne-om revărsa cursivitate cât Gangele că se mai poate comunicaţi-vă şi fiara scobindu-vă subţioara

te-ai uita nu te-ai citi aş deschide ricoşeului uşă-n uşă uşile uşile cred pe o cavernă calme rufe nespălate a câta oară într-un orăşel şă zicem şi de Williamsburg după un cu primire matematicianul lui Tagore aşa şi Nehru dintru început bate mă şi o să-ţi deschid altfel iluzia în bătaie pe unde vom fi voi fi crezut într-o înşurubare în neant lungindu-mi-se viaţa castă cu neîmpărţirea părtăşaniei câţi mai înnebunim meditând magnetul palmelor pe două reîncepem ca-n vremuri mai mereu o capră la Capşa al vostru Coşbuc în India dacă voi fi trăit ne-om retroceda conversia dinspre sineităţi divergente kila turlelor din lotuşi citindu-ţi-i pe cântarul câtor cărăuşii divulgative cu cine te-ai mai congratula de-ai şi măselariţei zis-o că nu te duci la acharya Pragya cum îşi mai publicase cărţile ce asistenţă criticabilă până la proba nesfinţeniei ce nu i-o despintena cu femei neatingătoare ce nenorocire când balineza să-i guste nodurile ce suspense care-ţi vei lua la revedere de unul singur o delegaţie cu parţialitatea binecuvântărilor sermon on the mountain bineînţeles şi ţăran şi teolog şi ortodox şi în India mai bine regizor şi dacă nu şi nu indianist ne vedem într-o parte şi cu Vinod după vreme nici o schimbare de părere doar vremea

prea mult din India şi mai nimic din mine însumi în aceeaşi întâlnire năruit la o vedere neîntruvisată întruchipare axaritoare cantabilitatea celebrărilor pe-al pinionului rotoproto col Kohl berlingeri nehind disatisfacţia satisfacţiei fateclor factelor matrimonitor cu tot nu mai ies la vorbitor întors în cuptor pe cărpător poate nu e frig aromire scoaterea de sub coviltuire cât şi sosirea sosirii sos irosirii vegetarienilor pe os până sectele ne-or strămoşi cărţile lor a nu le mai citi nu te mai lăuda infantilii a mai fi copii de foste Otilii fă-ţi de cunoştinţă pun să vorbească şi pe un nebun numai omoară-mă nu-i spun să dea cu patria de crăciun

am recitit Anna India în traducere cu Bach pe unde-o mai fi cât sacrificiu rătăcirea pe toate talerele dinspre gloanţele oarbe o artilerie trăgătoare de preşuri de sub picioarele corvezilor or mai şi fi bolnavi meditatorii o mai şi veni acharya şi pe la noi să vă trăiască nenişorilor confahimsa se zboară aşternuturile de ziar mă uitam în carte citeam aproximativ era-n ei dicţia

închidere tropicală cu şoarece care sari te înnozi în cartof pe inimă pe colesterol meditaţii preksha inventată de Tulsi Mahapragya altfel Dharmendra e şef aici totul e Varanasi parcă scris ziua se forma de la la ca pe la paşnică ştiinţă cu poza glandulară nevrotică din veac nedesprăfuit căutăm eroii pararăzboaielor prin pestriţenia sărăntoacei păci

haideţi fraţilor să mergem meditaţii să înflorim calm de bine chiar te uiţi după respiraţie nenumărătoare îşi inversează cramponul de te şi văitaşi bine de diferenţi şi de păsările neaurite ar fi să-i înapoiez pixul cumsecadelui celu saşiu de-aş ajunge-n Shantiniketan şi tot cam aşa aş scrie planuri neperegrinabile atâta vreme acum de voie cât încă nu mă mişcai din loc la ce s-or bobi toate cele planul există pelerinul Angelos sloka şi-o rosteşte îmi voi concentra indianitatea cu asta mergi la sigur din străin ceea ce te aduce pe pământ cum şi cei atraşi prin boală pe toţi i-o fi bolit ţânţărimea leşia culorilor meditate medii aproximate din vechi ritualitatea comunicării politeţi casteiste cu a violenţei îmbujorare în albii

tot aici să-mi scriu sfârşirea reînceperii de către mine a Indiei fără toată istoria prejudecării şi ce vom vorbi cinci minute te arestează te leagă de Vishnu namo Rudra cealisa Dacian copii de rugăciune te ne aduci aminte minune oamenii inteligenţi nu pot fi buni adică să preferi un om bun unuia inteligent

a fost mişto Mahabharata asta ai boală pe toţi şi-i trimiţi la muncă în America să curgă sudoarea de pe ei în whiskey ce ţi l-a oferit de proof a câta şcoală ai câtelea insistency venise acharya stăpânul şi episcopul acharya srihantanam infinite capacity for man and woman to create a new harmony

bhagavan Mahavir ultimul thirtankar suflet liberat atarang în engleză de his holiness lucrând împreună fraţi surori papa în India Vigyan bhavan politeţe lotus pentru anuvrat nu-s graniţe ca pentru o scrisoare în fraza finală Mahapragya exemplifică fiinţa umană cu România creştină Om Brahma Murariah Tripurantkari Bhanuha Shashi Bhoomi Suto Buddhscha Guruscha Shukrah Shani Rahu Ketvah Sarve Graha Shanti karah Bavantu

eşti conştiinţa pură precum curentul în sârmă nu eşti sârma uleiul în sămânţă untul în iaurt haină întoarsă nimicului atoateregenerator nu vorbi nu fluiera ziua toată preksha medita u din emigraţie nu scapi conştiinţa poate după febră câine negru îmi vindecaşi fruntea caietul adaos de numai haos topitului naos

noi cu soarele câinelui înnegriţi nu şi surâsul surdina impronunţabilului ochi în ochi sanscritizaţi anatomic copiii pictaţi avesalomi de Picu nu te uita că mă vezi în faţă chior de-oţi mai lua-o careva la picior ne-om separa la meditaţie preksha percepţie respiraţie culoare contemplaţie

cunoaşterea sinelui începe cu observarea respiraţiei alb de lună plină pineal jainologie câinele negru neaură trebuie să-mi fie ruşine să fac lucruri rele nenorocire gândul cu degetul cu limba opreşte-l nu bea apă imediat după meditaţie sezon de iarnă ţânţari lăsaţi-vă cu mine de malarie ce facem cu toate respiraţiile astea sadhaka mâna sus

egal inspiri-expiri altfel Vivekananda alt pranayam vine gândul ne fie indiferent răsăritul colorează apa după vas apa din sticlă roşie are efect energetic radiaţia leshya să nu greşeşti culoarea psihică vizualizeaz-o mereu pe cea strălucită faci temperatură meditând copile

voinţa scapătă în neam cu bande mataram aham spune mata de banda mea cum fără gânduri bate şa te-aş transuna cu trăznete sudoarea de-o aspir inăznete cum şi în hindi cu jaini   Karnataka bangalorini n-oi mai vedea pe nimenea mai bate banda mea mata şi trage-te antarctic grad cu două de prin Petrograd de patruzeci de ani la ruşi baţi meditaţei ţăruşi a bate apatia şi florea cotrobăită banda mea

să fim spirituali în întunericul violenţei anuvrat e singura lumină Mahavir vorbise endocrineşte aer pentru adi granth sanatani vedic păciuire coma ta Ioane România e lângă America sadhu că lângă Rusia India lângă China castelul tău de apă l-am cunoscut gândire de gheaţă în jaina zidire

sariuri din doctrina culorilor a bătrânului Mahavira rei călugări albi de trei generaţii rumegându-şi părul în meditaţii cât să-i cunoşti să-i recunoşti  haină geantă câine negru peregrini ca transilvanii amintiri de când eram în ţară şi ţara nu era amintire Ram Rum Rim Rem Rom Ram mantra râsului Rahaha

sanatani Vivekananda Gandhi Tagore Nehru Raj s-a făcu sadhu la 28 acum are 38 B.R. Sharma s-a spânzurat soţia-I vânduse la maculatură manuscrisele câinele negru se mângâie prekshan dând din coadă călugăr jain sanatanin lătrături în deal în port ashram negol Vinod nu face niciodată aluzie la iranieni cîinele se ia după careva

ancheta Buddha din cauza acelei publicări sub numele meu s-ar fi lăsat de scris de pictat şi-ar fi aruncat toate manuscrisele era de acord că ar fi umblat la ele le-ar fi scenarizat altfel de ce n-am făcut o serie generală buddha el editor primul titlu semnat de el n-are zice pentru cv nici o carte câteva teorii

câinele îmi mănâncă foile atârnate din caiet le strâng ce bună diminaţă în curtea ashramului eşti o zoga o tantra o contrazicere a singurătăţii câinele Muti-Robi al lui Swati fiica lui Krishna şi a Radhei ţi-a plăcut Agra da că de-aia am vrut s-o văd Darmendra o să vină în Bucureşti invitat de un swami care s-ar fi însurat acolo

gata orice asociere are disociere corpul de suflet imam-sariram Mahavira frica de moarte altceva permanent peste impermanenţă sunt în trup dincolo de gândul trup cum se disociază tooate religiile de trup stăm pe perna asta plecăm în ashram ne ducem orice prezent devine trecut orice viitor devine prezent preksha anupreksha

nu-mi fie sănătaea ghirlandă fratele ucigându-mi în landă pasăre din deşertul Rajasthan spune-mă cămilei de ramadan nu-mi scriu poemul cu juraţi nu mă lăsa din împărăteasa mumă căutasem un timp năpădisem un loc afară te ispitesc a te pune pe foc efect spulberător zile medit-medicate în înţelesul transei fără frate pe furate frate fără fraţilor cum de singuri calcă Elsinor tiror fie-mi atunci peltica sunetare pe departamentul sanscrit cu Navyug d-are cum şi templul la prânz ceaiul junjunum de-a Gungunum în Rebreanu postum ori genul mutat renunţări sau şi claritatea caducităţii dintre vii mi-aş da drum când urs întrepţi Lawrence prin incomunicata carenţă volens-morens ce-om mai preavans vanishing vanităţi nu ne-om aminti pe sfert dezmăţ

tandru pentaurianei kendra deşertului cum smulgându-ne părul sinele ce obişnunţă s-o iei la fugă şi mai ales nemişcarea hogya ziduri sonor transparente o râgâială şi liberatea puiază plăcerea spălatului fără frică a mânca pe jos cu mâna tu te-ai şi îngăşcat americăneşte ajungă-ţi du-te în sindicat fă-ţi veacul duci de colo colo o insolentă schiţă îndovlecită prin feşele adaos tot o cobăială de-oi cobăi-o şi tu pe piele nesuferiţilor nesuferinzi nici azi nu mă pieptănai neică de-aia voi fi revenit înăuntru de-aia azi-mâine-poimâine bass cine dumnezeu mai răspunde fie-mea se pierduse printre americanii învăţătorului Gandhi ridicat aici cât să mai filosofeze Vinod râcă ne-om şcoli ca mai rar în urmă n-am decât să prind conemplaşia anupreksha cea mai de aproape demotivat cum uit şi nici învăţ de Thailanda

suflet materie karmică program din alte existenţe transa precondiţie a meditaţiei  gânduri rele din alte vieţi nu e greu fiind prezent jain buddhist schopenhauerian eminescian pe cine trădezi însingurându-te că nu pe dumnezeu şi muni zice eu sunt dumnezeu şi dumneata ei lasă Mahavir e sfânt e dumnezeu hindu că sfânt jainul că şi el şi eu conştiinţa pură e dumnezeu şi dă-I cu sat-cit-anand cum în riade conceptuale se treieră o eternitate prin aşramuri şi lumi ce tângă după lungirea firelor despletite ritmurilor motivante nu e departe nici o peşteră dorita mea nevizualizându-te lună plină demult cum să rămân fără gândurile rele mai bune decât celelalte la război încotro ne-o mai fi pacea tupilaţi pe tot ce mişcă numai înăuntru extincţie mascată pe jurământ nici pe sine a te ucide vorbă unde campus de camp în anul poezie contractate în meditaţie dhyana altfel spus oi sporovăi aer învârtit în plinele fălci versifică palmele frecate foc pălmuind recele tâmplei drepte stângi căuş ochilor smulge-ţi fir cu fir părul din capul jain şi nu mai simţi înţepătura viprerei muni ţi-a electrizat cu ştiinţă degetele nu mai eşti decât acolo în prezent cu ce plăcere mi-aduc aminte de-acum opt ore una câte una instinctele somnului cum de tot schimbi în propria conştiinţă tr ţii că meditezi preksha

oricine te-ar sanataniza ştii palatul inginerul yogin n-a auzit de sanatani ori m-ai încercat sadhu aşa ne strigă şi pe noi guruul plimbaţi se strânge sfâna Miercuri pe pierderea în asanas a portughezului bangladeshi Lawrence cu atâta boală cum n-ar vindeca sănătoşii yankezizându-şi părinţi şi fraţi nemţoaica zici că l-a făcut gay pe frate-tău lăsându-l fiind indian nu zici cei tensionaţi se relaxează mental-osos mai în timp relaxaţii se autopastişază cum sî-mi mai moară tatăl în timp ce merg spre peştera Elephanta că n-o fi chiar atât de darnic vacuumul interior ăl gol istoric lacustru viaţa mi se va schimba în pofida micilor jurăminte neexprimate ghici avem o să-ţi şi  spun înţelegerea de a ne fi unul altuia pseudonim ca şi cum eu făcându-mă cunoscut cu universul golului conştient al tău rar în picioare mai des pe spate a trezire cu adormire râs dimineaţa Ram până la urmă ha ha să nu se supere nu că ai voie la râs Hanuman urechile pe din trei învârtite bătaie în gingii să nu priceapă dinţii un ochi în sus altul în jos vegetarieni piatra cade a energie în cercuri slăbite ceruri nici un dumnezeu paragină oriunde e plecat stăpânul vagi vanităţi ale fricii de moarte cui i-o fi aşa drag fără dumnezeu poate nu ne spune ne ţine idolilor hrană sau firelor noastre de păr nu mă înnădii oricum pe zilele meditaţiei poate nu-mi scot pârleala pe tren luând să zicem ca străin şi pe maestru cum aş suferi de-o boală prehindu altfel vor vrea să mă vadă destui de la Intercontinental i-oi suna poate nu ţin sticlele să-i servesc cu mâna mea eu trăgând vreun ceai vreo trenă s-o fi putut inventa bine că nu e voie a se vorbi ziare citea muni cum dau episcopii dezlegări de post aşa şi interdicţia cu ziarele peste sadhaka acharya are 82 de ani suta de cărţi a dictat-o şi ucenicii muni mucenicii au tot scris şi publicat ce aflase din cartea naturii şi a minţii lui preksha apreksha ne-am vorbit de două ori plus cu o mie două de oameni se omiseră la infinit genitalele apropo de neamintiri neplănuiri în prezent mai rar măcar şi coama poamericana albă că nu-I trebuie shakti unde te uiţi măicuţă din paranoia ne frecăm de praful picioarelor chinezoaica ţine la trapeză conferinţe despre evrei la două indience confirmate impenetrabilităţi pe indiscutabilitate a-ţi fi văzut dosar cum seamănă vocile după ceartă după mantră şi sex irecuperabil eu o să-mi dau drumul din asceză în luxuria recunoaşterii de formă şi apoi în papucii lui Sergiu la Varanasi lui i-ai mai hărăzit doamne o săpămână în ţara noastră rogu-te asemănă-i-mă cam dură simetria şi cu Amita lui asta le-a fost nu i-aş triunghiula altfel n-am ajuns neelectric în neurmele mele din India mumă parcă nici n-ar mai trebui să mă explic îmi voi argumenta şi filmul precum cel cu 500 spunându-i lui Vinod să-şi tacă teoria faţă de alţii şi amândoi să facă un filmi-gane c-acum se retrase

nu v-aţi pauză cine să vă fotografieze Beckett mă abţin de la propriile cunoştinţe planul e ditamai neamintirea nici una nici alta întru prezent că dup-aa dumnezeu cu mila tot prezent tot pe drum ca mereu acel prezent al neamintirii a-l scrie nici în trecut nici în viitor niciodată în nici un loc vag univers întrupat exceptabilităţi pe speciale specii întâi şezură toţi în lotus la nici trei zile toţi pe scaune americanizaţi unde şi predarea tot pe-acolo n-am decât să încerc o fotografie a lui Dharmendra şi a muni-ului nu mai am revista pentru invitatori poate data viitoare cu un dans gândindu-te că ne-om mai şi şti glorii neinterludiu reintrarea în piele pe atâta pareksha eşti în trupu-acesta dincolo de gândul trupului trupul gândului din trup cărăbănirea una-două abia sosiţi ce crziză de timp naşterea ca şi moartea nejeluire cu poza chantantă pe râsul destul de hugolian verdian

numai Balcanii pe cinci indieni voi ai peninsulei maxime că şi mai absentează ne-om mai vedea în alte existenţe în prezentul domnului Mahavira voi povestiţi eu vă transcriu somniile care cântă ăia hinduşi în aşram mai şi vor toţi numai în faţă cum am dormit noi toţi ieri pe râsete neuroştiinţa şi-a dat drumul ce doctor oi mai fi şi tu musteaţă m-aş spovedi la mitropolit cu toate întâmplările anuvrat n-are cum poate zice să încerc să concentrez cultura drumul creierul drept e artistic subconştientul bătaia pe stângă ştiinţă în limbă metoda medici-meditaţei drept pe ce motivare şi chinul fără umor zâmbeşte-ţi în oglindă apoi nevestei care mai stăteam şi de vorbă cu pupat stresul şi condiţiile stresante cam cum le-am putea uşura tensiuni fizice mentale şi emoţionale rănit în faţa altora noaptea are la ce se gândi răzbunare nici cât să te lase să dormi

la răi aura neagră-roşie pituitara către adrenalină cu sânge simpateticul sistem nervos autonom te pui cu nebunul ori o iei la picior fof fight or fly sos save our soul în trup toată hrana întâi soldaţilor picioarelor mâinilor fesierilor parasimpaticul şi noi la Ilinca şi copilul vrea 24 ore pe tensiune   anxietatea viitorului insecurităţii 90-95% din boli sosesc pe stres inelasticiy in the last city Yama n-are restricţii de circulaţie şi poate ajunge înaintea doctorului atacul paralitic tot de la nervi mulţumesc cercul vicios începe cu deteeriorarea kayotsarga vrea să activeze parasimpateicul cauza rădăcină a schimba-o kayo trup departe kaya trup conştient materii karmice relaxate tensiuni mintea spre orice parte a trupului îţi poţi contacta inima ficatul cu semnale mind over the body ce notiţe mai iau jumătate de oră zilnic şi nici o tensiune ziua aia câte ore de kayotsarga zilele astea

mai aşteptai un minut vizitatorul totul ne rămâne-n creier de lung timp Dedor Singh are un lakh de acri de pământ în State când merge preşedintele acolo la el stă Man Mohan Singh 25 ani sanatani etern amrita nectar săraci cu atâţia mongoli peste ei când sunt între jaini spun că sunt sanatanin altfel nici cartea pe necumpărate ori pe nimic conştiinţa cea netulburată ce i-ai mai traduce pacostul din câtă irezistibilitate proconsul ne cârmeşte karma la mijloc de zile cârma cârmuieşte caramangeria un sadhu sanatani nesatanin în dodii bastonul bătrânului jain mesaj mental răsărit de soare amurg mi se întâmplă lună plină răsărind rochie de mireasă lotus zăpezi oi doar ieri litere verzi liber contemplarea e vizualizare de la creaţie la creator respiraţia duce mintea vedică amândouă pe sincronizate

mare e India ta doamne ce-om mai scrie şi azi tăcerea că meditaţia aruncă în părţi gândirea şi memoria ce ambiţii ce înţelegere a lu Mahavir forţa ashramurilor de înţeles aici intelectual în zidiri ca de marmoră namo arihantaam namo sidhaanam  namo ayariyanam namo loye sava sahunam căutăm sufleul prin puterea adevărului dincolo de simţuri mantre în traducere dş-le să te faci moralist să te purifici şi pac încă un geet

Lawrence ar vrea să vină în România misionar catolic dacă l-ar trimite superiorii România a mai serioasă că n-am concurenţă eu nu m-aş duce în Bangladesh nici aici iar ce discursuri post-gândire mi-oi trage pe ce sfori şi manipulări măcar îmi scot pârleala neambasadoriei ori stil ori nemurire stai de vorbă al interdicţiei nici cu hawayana fuşi de cine (n)ar fi chote jurări şcolile panchayatului mare lucru predare nimicului atotcuprinzător

nici Lawrence n-a auzit de sanatani câine bătut şoarece după sacul de zahăr cât încă e devreme dumnezeule de mai pui pasărea să cânte sanatan adevăr soare idolilor parailuminare ce te-o fi potolind potol neritmării de nematol pe la alt nouă şi-un sfert care egipteană nici urechea orez fiert care Howard iar nivelurile existenţei noastre inima o staţie de pompare prana shakti diafragmatic ritmul respiraţiei ajută la înţelegerea textelor

sanatani n-am decât să antropologizez frumuseţea fie o conferinţă o masă rotundă un workshop nici soarele nu mai trezeşte filipianca de unde mă şi confundase caduca măcar scrisesei scrisoarea pe unde m-oi plimba în scrierea catastrofismului prevăzător încă trei ore din Calcutta mai bine că mă duc leliţă atâta drum ca al ne(re)ajungerii parcă ne premerseră tinerii gata cu pasul cu nerămasul alergia la orice nu e al mă-si pe nici o condiţie dintre nemorţii de băutură la 38 de ani la ce ne-am crampona de pânza moralităţilor filiale se va dormi se va recontempla comoratoria complexităţi în cădere improbus pe a cui mână nu te mai laşi m-ai învăţat să mă feresc de tine asociază-te cu inamicii amândurora cum lumea îţi explică a fi viu o bestialitate a ratării cu bârfa comensurabilă ce afacere atomică yoga pe câtă poză ramificată de la sanatani la jaini

de trei ori în altă lume altul final pe alb în frunte barba lui Tagore ăn şantiuri neîncăşantiniketane aceleaşi obsesii frăţâne de ieri nici un câne nu numai că ar conduce lumea dar ar fi peste tot şi suferind dar pe rămase în istorie ai şi tu o minte necuminte de lipit te-ai lipit nu te-ai dezlipi zdrenţă te-ai zdrenţui banul bănui

deschisesem gura să zic ai mâini de criminal am zis de artist oineal deranjată omul ajunge bestie mid brain part mi se par spart pituitara maser gland tiroida fluture sub mărul lui Adam timol celulele T ale imunităţii insulele din pancreas orchestra endocrină mă adoarme pe glandă sistemul neuroendocrin al treilea ochi te adoarme omul şi-n picoare chakra settled in Seattle începu bârfa postpineală pe trezie se mai dă jugoslavă altă şarlă bine că mă spălai pe cap nesoamne radiologul ia singur singura sticlă de apă până nu mai vorbirăm de români americani Ivanka îşi face mitinguri măcar şi pletosul sugându-şi degetele după modelul lui Truman te dai actor cum se dă Blaier evreu am plecat la ceai acum contemplaţie nu ştiu ce să fac cu părul spălat apropo de dubla ta cetăţenie Joseph indianul cu fraţii lui la faraon

contemplaţia ne colorează postchinul ceai hai să ne separăm sufletele de trupuri egoismele pe nemestecate cine o să mai dea de gol golănia joci roluri tralala a mea e America cine s-o mai îmbrăca pe nu ne fotografia soare răsare în iluminare păun albastru în valuri de cer binecuvântare iar luna plină în mijlocul frunţii soare între păun şi lună puterea minţii crescută din autoîncredere pierdută ură devenire voinică mânia ne zburătăcise prezenţa ce nu ne-am înţeles noi ce n-ai înţeles cine pe unde plecasei aşteptarea se schimbă o raţionalitate zilele astea jaină fostă sanatani ne vor mai întrudespreuna temple l-oi întreba pe Lawrence de Calcuta el născutul în Chitigong salut ce-nseamnă planul pe măsura reabilita-realizabilităţii cum şi-l crezusem de nu m-aş apuca de teorii ca Vinod feriţi-mă oceane şi munţi de o vorbă loviţi-mă numai cu vorba dacă ce nu mi-a fost dat îmi este ce nu-mi va fi dat îmi este din vechi din depărtarea absolută acoloră amară că sanatani e eternitate şi amrita ambrozie numai secrete şi sfânta sfintelor acum se porniră din biblioteci feştile cum nu mă întorc la Delhi University  chiar cunoscându-mă lumea după Bombay genul cu presă ori dedublare când nici barosanul lor mi-l luasem nici nu făcuse nimic pentru România ca dumneata pentru India neică a recunoaştere veche contrarietate de nu m-aş lansa în trivialităţi de n-aş pedantiza clasicităţi mâine-mi iau biletul de la Kiran Pant aşa mai zic şi eu Shantiniketan pe aşteptare cu dare de mână tema să-mi fie ce mi-a dat India malarie simţul nemorţii o invitaţie ce-I dau eu Indiei după mijlocul vieţii întregi mijlocul amurgului meu nu e de laudă vorba mea indusă ori noroc aici ori ieşirea din paralizia tatei mi-a sărit somnul nu şi ţânţarii aşa că s-a scuturat periforma        

40 de ani a lucrat Raj Kumar Koholi la ambasada rusă încă membreu al pci vorbirăm despre toţi duşmanii mei  mirându-mă în gând de volubilitatea lui pensionar-samadhică luna se împlineşte Tagore barba ta ne luminase fruntea în kendra zăpezi rochi de mireasă oiţe printre naecise machedone jaine cum şi Mahavir

gata şi profesori de yoga toţi pe certificat povestea mea indică de acum mă repune înr-un destin nedecis I dedicate this lecture to prof Satyavrat Shastri îmi latră câinele la uşă  m-a simţit bate o s-o ia pe coajă hoţule etc îi ies în nas da e frig se mângâie singur sub lacăt bravos câinime am intrat în cu totul altă Indie neeliadiană necum Kipling nici tu căţelule premiul vieţii pe-acolo încă vreo amintire că nu mi-oi indianiza şi mai şi motoarele incăne şi pe la alţii băiete Koholi a fost ăl mai bun amic al lui Mukerjee ce frumoasă rusă vorbea şi ce homo şsta e însurat un băiat a studiat 6 ani la Moscova altul în America sunt amândoi acum în state unde cupluşorul se tot ţine cu lunile an de an acum vrea să-şi ia certificat de prof de yoga ce-o fi şi noaptea nerăspunsă farsei câte un o bulă în misiune miting câinele umili întunericul sări la mângâiere mai înfocat decât alţii ar muşca asta ahimsa semn de preksha mai şi auzisei mantre mai şi mă mirosisei te-am luat într-o mână călugăre fratele Lawrence m-a contrazis când tocmai spusesem ce credeam că gândeşte el şi lui dumnezeu îi e greu în vremurile astea eu zisesem anume la închinarea către adevăr mă şi către dumnezeu dumnezei sunt mulţi făcuse muni adevărul unul aici acum discuţia mea cu el a fost lungă la ce să-ţi schimbi viaţa dacă e curată n-o faci şi mai curată cleaner a cumpărat el profesorii pe brânci  care pe rugi gata guru garat

începusem cântecul când m-am abătut o fi fost mama nervi jupuiţi căprăria celor neopriţi în Calcutta come back a regreta sudul p fi târziu rămân la Pattaya în Insula Coralilor în Elephanta altă dată Kanya Kumari pe Ionuţ parcă l-aş înţelege mai bine dintre musafiri ba pe toţi mai greu cu lecţiile de la urmă oase homeopatice femeilor bete de miere elefantul va smulge copacul tău mierosule gură-căscată să-ţi picure mălăiaţă şoarecele îţi roade frâul şerpii îşi flutură clopotul capetelor nu te uiţi la carul galben zburător bărbatul şi femeia dumnezeu chemându-te care dumnezeu oricare măreşte-mi viaţa cu o zi micşorează-mi-o cu o zi nu mă omori e destinul tău şi al meu nimeni nu te poate omorâ numai dacă cine l-a pus pe Rajnesh în pârnaie o să-ţi înveţe pacienţii preksha cum să-l aduc şi pe Ladea pe sub rândunici pe terasă pe perne de-ald-asta sponsor când ar sosi guru de-aici s-ar găsi campusuri şi mai şi plus oraşe numai bârfă să (nu) se lase plus curarisirea cu masaje pe ce plan pe ce petardă fiecare la altă rădăcină ne-om întâlni în arborele vieţii ce nici ţările din noi nici noi din ele pe destrămări la şaizeci de ani n-am studiat autosugestia demult tocmai s-au consumat modele bioterapeutice plecarea kaghebiştilor sosirea yoghinilor la ce ne-am plânge l-ai văzut pe Dalai Lama că prieten nici bibliotecarelor predase a doua zi retează entuziasmul celei dinainte aflasem pe seară ce flori se oferă oi afla azi cine pe cine ajută e cald la voi îngheţaţi dublu sentinţei dezinteresat catafalc scăp(ăr)aţi din orient în ordinărie mă sperii de comparaţie măsea o să am ca tine conac aş zice să vin peste voi îmi pierd timpul dacă aş fi scris data

ne-om certa ne-om împăca Vinod caprele ţi le deznod fractură de os gips vezi kayotsa orice dezordine trupească se rezolvă de către inteligenţa trupului long instinct data te duce mama la doctor vindecăm unu’ îmbolnăvim zece multiinteligenţă ce-o să mai scriu în hotel la Calcutta un roman ar fi bine Mahavir

dr Deepak Chopra Boston Hospital ce dorinţă ai puterea voinţei te va ajuta singură kayotsarga nimic nu te poate opri să fii sănătos aşezat în postura lotus Mahavir ah care-l pictaşi neamule să-l recunoaştem în monumente cum ar veni ieşirăm din suflet ia-o la picior copilaş că te apucă ploaia distihului antic de ieri când şi mie mi-era clar ce cancer voi învinge dinăuntru ce autoîncredere dătătoare de putere şabaş aişa verva asta până la noi de unde până unde plecăm ne întoarcem şi tocmai meditezi după ecran la un film mai puţin jain cu întrebarea când pleci la Calcutta amestec pe diagonală înţelesuri în conferinţele din India îmi dau drumul pe tobogan prin necrezută reîncarnare câtă înnebunire tardivă şi iar te-om nemedita întorcându-ne numai spre sine cumsecădenia ştiutoare a altfel prostituţia doctori aduşi de boală în meditaţie numai eu la nimereală cu chef profesorii de yoga pentru a învăţa copiii de şcoală primară reflexul de a rămâne pe lângă tine şi fără cuvânt ce le-aş spune şi eu copiilor poate de-a nesomnul nevorbirii geaba lăudându-ţi puritanii neavuţi de America până la urmă că nu are nimic ajunseşi acasă ce-ţi pasă lumile ducă-se care băşcălie care cu ţânţarii ar trebui să scriu ceva pe hârtia what India has given to me nemodest viaţa şi moartea indianiştilor the beauty of Indian people radiesteziştii din Bucureşti trecură  pe aici ce să te mai faci şi profesor fascinaţii fascii naţii why Eminescu came to us ce te arată mai sfinţit pe netine dar l-ai şi adus aici ungureşte şi care us uscaţi căscaţi în caste nu lega în hindi milega pe unde eşti cum te mai deshidratezi o să mă cânţi că una alta ştii mai bine ca mine unde stau de zece zile în India şi nici un cântec filmi-gane doar rugăciuni vine ea Calcutta nu te mai aştept mă însingurez de-aş pica pe un subiect eliadesc sergiesc Satyavrat Shastr e viu să ne întâlnim Vinod citează pe Dom Moraes poeţii trebuie să meargă cu taxiul îşi mai cumpără agende mai cotrobăie o astronomie hindi  romanul din Calcutta nu l-aş scrie în hotel pe undeva cine m-a scos din viaţa mea cum n-am nici o părere despre India cum se interpenetrează spaima şi mirarea cum piele mi-e India şi India piele i-am luat şi bileţelul dialog am scris mă tem că tot în versuri roman în metri găsiţi voi găsi un program cu chef n-am mai zis de distracţii poate se gândesc ei una două trei ca la kayotsarga dacă mă omori este destinul tău şi-al meu făcuse mustaţa pe disc ritos şi împuşcat de mălaimare şi că aşa e că ăla i-a tras-o ce-am eu a treia împuşcătură liberă păi să numărăm Gandhi Eliade Lobos de unul auzise şi împuşcătura a doua cine-i împuşcă ne aflăm în Calcutta se va scrie separaţi de o noapte ca la mama Durga nu venise luna plnă şi se potopise faţa ei neagră din Chatarpur eu mă interpun pentru al nostru aflu loc la sosire cât oi dormi contra noaptea asta acţiune nulă substituiri jaine şi ţie îţi plăcuseră ce-oi fi vorbind cu morţii calzi subiectul vino dracu’ mulţimi şi unu zis Ugli că nu engleză predici fandositul de Shirlei l-a şi lăsat cu buza umflată pe acompaniator un sanatani tot mai ticăit de când ne primirăm glonţul nu şi-a dat seama n-aude n-avede ba da madona sus de lotuşi mai era cea din Iran perorează tu nu auzi că începusem să-ţi spun ai noştri lucraseră iar atunci nu lucrasem eu acum că i-am înjurat toată viaţa s-or fi simţind cel puţin păcăniţi eu îi păcănesc ei răcnesc măcănesc băcănesc împuşcă-mă praful mă fericeşte şi de puşcă americăneşte heroina preferată dintr-un film aici pleznim ce citim mâine dacă om mai fi prin vreun interludiu ai sfârşit acolo cum te aduc eu pa aici relaxează-e mori desparte-te de suflet dacă eşti trup şi oglindă varsă că potic we’ve missed you jaina din Texas Dallas mai mic decât Los Angeles fiind ungur din România am calitatea Budapesta salt peste ortografie dacă te mai fandoseşti aşa chiar nu se mai uită nimeni la tine şi cu banii luaţi de bine ce stăm să ne vedem filme-cadavre din trei în trei ca într-o teorie eu când îmi fac planul mâine încearcă documentaţia la trăgător-împuşcătură nu mai ţin nici expoziţiile nici crimele pierzându-mă din propria materie iau cazul că şi aşa nu mai vizualizasem în pineală barba lui Tagore am pierdut şi completez din aproape în aproape şi mai de departe de ce a venit el n-am nici o documentare trăgătoarele din Iraclion a Mario şi ai tăi realism ontic-pontic care curge care se varsă ţine-ţi respiraţia de ce nu-i zici kumbakh iar la sare kamak citeşte-o pe aia mai ia din bibliotecă vesteşte centenarul dacă avea puşcă dacă –a tras-o lui Eliade îl alergasem la Calcutta surioară saki pe-a însoţiri aterizare ce nedreptate verde preksha îţi vezi conştiinşa-bunyan sanscrită unde nu mai e s-a mărit marea s-a măritat sarmarea maţia mă nu mai număr duelurile canibalilor zi că azi chiar trebuise frumuseţea tăcerii când mi-am luat tălpăşiţa a ratat-o romanul  da filmul începea ce curvăsărie de ghirlandărie te cred casta nu altceva  ghirlandofanţi doi cărau şoferii dârdâie să-şi tufănicească mai degrab’ caprele de maşini intuiţia sacrificiului ce mai ziceam de cafeaua ai-n-aia infants lobby de-aia mă făcui profesor de yoga să mă văd prin ţeava ei întreit fără glumă mută-ţi şi tu sprâncenele alea în altă viaţă că unde e acharya acolo e şi conferinţa neicuţă tot o belea şi asta buzna peste Dalai Lama că i-a fost profesor şi prieten zi-i vzitiu cu plămânul ce rare băşini Truman lingându-şi degetele te-a distrus ai ce nu înţelegi că tocmai acum ce nu măşti o mai muiasei rămâne la vârste arunci şi dai din umeri a mi s-a părut nu te mai servesc pocneşti ochi ca pe rezistenţa tubului de neon G B Pant Road America v-a exacerbat glanda râcii pe ai voştri lebensborn mai vedem orfanilor furnicile din mâncarea gurii leului din mâna zeei mi-e frică să nu văd vreun rând despre ea România c-ar fi de rea rivorţea ms Radhika Herzberger of Rishi Valley JK Jiddu Krishnamurti telugu militant chief killed in J&K se auzise de moarea boxerului Vadivelu în spital misterios şi deţinuţii au pus foc la tot şi jailerului adjunct Jayakumar legat într-un scaun de i-au împuşcat şi pe ei gardienii nouă căzând morţi se cer autopsii cu videografii obligatorii casetele la drepturile omului Mian şi Bhuian cu 12 morţi în Lotta plus Sher Khan ca la Rajiv tot nu s-a băgat tren între Chennai şi Hubli în satul Satpurva pe locul unde o femeie s-a zidit în rugul bărbatului sătenii îi fac monument poate pentru a se sinucide copilotul Gameel El-Batanti rămas singur în cockpit în aeroport sună telefonul în gol ca-n templul Jain spune-le cu iubire relax sunt mai puternic forţa îmi creşte nu mă doare nimic n-am amintiri nu planuri ce năclăit-intemperie aş fi fost până acum înainte de năpădul prafului de afară aici condiţionat slamuri salamuri inginerul şi contra ţigărilor şi a alcoolului sau drogurilor dar cu bucătarul şef ce avea să-l omoare că e el din Mumbai şi l-a dus tac-so la 20 de ani în Germania când am mâncat la gazde ca niciodată ceva fără nici un gust fără masala a scufundat dinadins jetlinerul în Oceanul Atlantic ucigând 217 pasageri vizualizează în cenrul sănătăţii expoziţia epilepsy and me Sonia i-a cerut lui KRN să comute pedeapsa capitală în închisoare pe viaţă pentru Nalini acuzată de asasinarea lui Rajiv Gandhi celelalte acuzate Murugan Perarivalan and Santhan nu sanatana toată lumea merge s-o vadă pe jos fără violenţă fără România numai cu America indieni băiatul ăsta scai să pălăvească îi place americana nu British da’ miez indiana trage bagajele sigure în aeroport neisgure afară stai de vorbă care va să zică l-am lăsat în America de patru ani la aeroport n-a zburat până la 4 nu zboară avioane lumea vine de seara şi doarme dacă vreau să merg la frate-său în cameră să dorm lasă băi-bhai nu-s d-ăla altul ăştia mai belesc străini relaxează-te mori practica e face perfect dă-i cu reîncarnarea vecnul fernandelian mi s-a dus la poliţar de rutină c-o fi afionat itinerare pe ameţeală se aşeză tot la două scaune în dreapta o fi vrând la budă şi-i e teamă să nu rămână în conştiinţa României cu bagajul ţi-l iorgovăneşte el vreun iliescoi de la mama voastră cămile îmi privesc respiraţia becuri-becuri cum ştie The Hindu de voi mai aşa şi eu cătrănitu-ne-aţi născuţilor din pisicaghebe conferinţa nu va păciui linearităţi nici transparenţe voi merge pe poezie te-oi recita Ionuţ de ani de zile pe engleză bine en la barba de Rabindranath Tagore e bine ai fost catalană să citească Fernando spunând că e o spaniolă proastă da’ bengali-tagorizat cu cântec la hotel în Calcutta ori Santiniketan mi-oi aranja puţinele mantre posibile cântă să fie poemul cine te-a iubit neiubindu-te cine te-a urât iubindu-te pe cine-ai iubit aparenţelor cum te-ai debarbat ruseşte altădată ca mine vezi-ţi guruul mi-a apărut şi Adrian Maniu care singur te-a iubit cred că te-a şi văzut aveam un rege întregitor şi ne-ai mai nimbat cu barba ta albă femeia exaltată din Constanţa mâinile ţi-a sărutat ca unui popă ortodox dar şi ca femeile iertate de le-ai luat partea te citise nu era un atentat nu te ucidea din dragoste pentru a face sati e un scenariu şi pe poemul lui prezenţa lui luase bine respiraţia Bucureştiului ca mai an India se vădea întruchipare venerabilă cum şi-l închipue ţăranul pe bunul dumnezeu iubirea de Tagore de India în România altă sati a lui Amita Bhose trăieşte Satya să ne închinăm de când am venit n-am dormit-murit nici o noapte albul pineal bărboşenia tagorică nemaicategorică s-a şi pierdut într-un timp în smulgere jainic-gandhiană vorbii cu Sharma ji de România întrecolez mai încolo din preantibarbă ce meditaţie profesoarele pe trezite căzători din băşini din somn ce talent ce paranoit a nulităţii musai o scamă de mirate a răpune cât să-ţi fie dor de propriile nefucktute te-ai gândit ne-sakti nu trece multă lume mare cu gânduri bune să zicem că a fost omul cu gândurile cele mai bune puşcaşule arheologii şi-aşa îl dau afară pe Andrei de-a zis şi papa că ne-a încreştinat sincron să mai vorbim cum îl şi mai reprezintă careva pe Zalmoxe cu chip întreit scalp-jain barbă tagorian-sardară ahşa cu barba cu femeile cu petrecerea poate pantomimez ţipă una aeroportuar se şi certară ăştia ai noştri îşi povestesc faţa lui seamănă cu harta României şi a Indiei după yoga s-o fii plind plinirea de planetă în ceakre corespondene şi-om fi măcar mantrele se pot resonoriza ureche la ureche daksha la Dacia lumea recreată meditativ însăşi sanscrita ce victorie avu Gandhi omul cel mai mare ca părine al celei mai mari familii crezute decrustate iar Tagore ce pământului-cerului-oamenilor inspirat să dea înemnătatea de frumuseţe paraaparentă paacontradictibilă ca un arest prinderea lui prin traduceri ca o pupare de mână cu buzele femeii din Constanţa reîngânare după ureche transvazantă ce să mai fi rămas o supraimpresionare antropologic-indologică a unor traducători veneratori ai poetului şi poemelor sale pe calea imaginaţiei-traduceri vezi şi barba lui Brâncuşi în grădina maharajahului din Indore numai la zece ani ca pentru a ăntoarce vizita  sfântul din Montparnasse şi sfântul din Santiniketan amândoi scrijelaţi în cuvinte de Arghezi printre alţi literaţi de seamă români au tăiat în materie spirituală mântuirea lumii prin creaţie universală de rădăcină după ce-am meditat pantomimic decentrat la întîlniri ceakrale ca pentru o desprindere de prejudecata fie a venerării fie a rutinizării plicisite să ne punem aeroportarilor crima în puşcă da’ cine ne împuşcă cu un glonţ cu o ghiulea cu o rachetă co o eliberare cu un minus tezaur cu un rapt al proprietăţii cu o retraducere manipulată după Tagore dacă nu mărita şi de gurudev Uniune de îţi zicea Sovietică de înfundase şi India în propagandă trandafirie partea dislocată culii ghirlandele dragostei strecurându-le strivit ca probe de comunistoidism cu fereală că încă e brahman că nu era sărac mai bine glonţul decât numele vezi sfoara trage din prima în 1913 în Orăştie cum ţesusem în Tagore Hall masculii indieni urăsc masculii chiar atunci după paperul meu afară un chowkidar ceva bătea un cal cu măturoiul pentru că-şi exhiba falnic falusul în erecţie aşa fără iapă la mătură să nu fi fost şi ăla avea dreptate să i-o întoarcă tare dacă nu se băga chiar ea deschilotată la babugiul costeliv-miticiv-rajajiv o discuţie oi fi făcut pe alte bătăi de cai de câini de (către) eunuci mai puţin tagoriene poate el mai de templu s-a zis şi dickensian cu cine n-a fost comparat nu o favoare o ipostziere meditatică de ce nu scriu eu în engleză să-i impresionez pe santiniketanezi a sublinia cu negru şi voi traduce pe loc articulând cu gândul pe fază cu atmosfera şi familiaritatea poetician-religioasă creştinească introducere cristică da Tagore este Christos bătrân frate mai mare cu Christosul valah Mihai Eminescu, mai mic adică cu 11 ani cum şi Eminescu e mai mic cu o sută de ani decât Goethe şi cu 50 decât Pushkin că să nu ziceţi că nu mă pasionează chiar şi via loja din Chişinău mesajul pravoslavnicei Rusii prin genii cosmopolite exteriorizant rămânem la dualitatea recepţiei profetism-proletcultism sovietic în timp ce magneismul spiritualităţii tagorian-indiene declanşa o reacţie de primire exaltată soră cu religia chiar alta decât cea înnăscută lustrund zalele sufleteşti ale celor mai vibrante conştiinţe tinere sacrificându-se pentru identitatea şi dezrobirea de facto a românilor mari industria tagorologică pompată de fratele mare de la răsăritul imediat fatal nu de la cel al lui Tagore parafrazat sinistru de un mare scriitor chiar afin în pictoliteratura cohortelor de fiinţe esenţiale potopite de nedreptăţile din veac Mihai Sadoveanu cu lumina vine de la răsărit tocmai când India se eliberează de englezi Româna e ocupată de ruşi Mihai Eminescu este interzis mutilat ceea ce s-a reprodus în anii 90 pe canale de aceeaşi teapă ceea ce se caută prin Tagore la fel o tăiere o prefaţare mbecilizantă de nevoie altfel cu o pedanterie indologică sută la sută rusească din rusă monstruos cimitirizată a fost tradusă selecţia despre educaţie unul din traducători Iosif Antohi radusese altfel din latină pe Amos Komenski şi măcar şi aşa cei doi mari pegagogi Comenius şi Tagore se întâlneau sub ghiulele comunistoide antispirituale efectul trebuie să fi fost însă cu atât mai complex chiar indologii de marcă în frunte cu Teofil Simenschi au dedicat studii influente lui Tagore tezaurul străvechi poate retrograd sigur mistic era înlocuit condescendent în compania-colecţie a celor mai mari gânditori şi scriitori ai lumii cu insinuarea dacă nu pavoazul comunismului lu Tagore chiar maşina de tocat rusească în selecţia şi traducerea românească altfel în rusă operele complete n-au decât să fie aşa are o obligaţie până la nivelul poltic Nehru se va fi topit atât în matricea sincerităţii primei şi de neîndepărtat recepţii care ca respiraţia se păstrează până cândva îşi va da sufletul cât şi în simbolistica rezistenţei prin valori paralel mari scriitori folosesc versiunile engleze scriitori proletcultişti cu monopol însă asupra clasicilor lumii chiar dacă traduc din engleză păstrează trunchierile impuse de stanţe prestabilite cenzoriale chiar şi mai sugestive sunt preţiozităţile-traduceri din franceză ceea ce se va fi întâmplat şi cu Rilke cred că Zoe Dumirecu-Buşulenga a făcut şi această comparaţie dintre comparatişti ea va fi fost favorizaztă de apropierea directă de Tagore prin intermediul totuşi al Amitei Bhose doctoranda ei bengaleză bucureştenizată miraculos Amita Bhose a tradus într-adevăr direct din bengali pentru prima oară în româneşte şi pentru prima oară într-o limbă străină “Scrisori rupte” încă o dată “Scrisorile către un tânăr poet” de fel din Timişoara ale lui Rilke tradusă de poetul Ioan Alexandru alt doctorand al doamnei Buşulenga şi scrisorile lui Tagore către nepoata sa pot fi puse în legătură ajunsesem la o maturitate indologică măcar şi labirintic la noroc rămânând la scrisori de data asta indologice cele ale lui Sergiu Al-George nu mai limitează nesfârşirea mesajului indian le-am publicat în Bibliotheca Indica  din ceea ce le-a fost pus la dispoziţie românilor proză romanul “Gora” “Ghirlanda dragostei” eseu orientat propagandistic poezie aceasta din urmă a fost şi cel mai des tradusă dar şi conjuntural lingvistic spiritual încât probabil mediul care îl va reactualiza pe Tagore în româneşte va fi poezia studenţii Amitei Bhose l-au gustat de mult în original profesoara Tagore a putut să evite chiar gustul morţii incinerându-se în Bucureşti lângă mormânul lui Eminescu îmrăştiindu-se în cosmosul lui Orfeu şi al lui Tagore deopotrivă doctrinele mileniului al treilea nu vor putea evita ceea ce se impusese filosofului N Bagdasar în 1938 contrastul dintre civilizaţia europeană acum pe acelaşi trend americană materialistă şi cultura indian-orientală a sufletului a interiorului dacă încorporarea gândirii lui Tagore în  cultura română ăn anii 20 şi 30 a putut fi destructurată chiar prin Tagore însuşi sovietizat al treilea al patrulea Tagore vor fi iar şi iar Tagore cel dintâi cel adevărat chiar dacă India s-ar dezice de Tagore ca mama de fiu el încă ar înfiora pe români cobind tragic cu preţul că India ar face cunoştinţa lui Eminescu alungat din şara lui deconstruit în cheie românească şi pe demitizările formalizante o vishva bharati ar putea fi fondată pe numele lui Tagore şi Eminescu poetul Indiei şi poetul României ar da un exemplu de advaita proiectul frumuseţea popoarelor ca un studiu de caz ar restudia doctrinele estetice indiană şi românească inclusiv în cheia esteticii antropologice ca pentru o mai dreaptă cinstire a omului în general centrul de studii indiene intenţionat de Amita Bhose parcă şi de cenuşa ei poate astfel exista şi ca un centru de cercetări asiatice universal Jeronimo Moscardo ambasadorul Braziliei la Bucureşti a lansat în Freedom series ale ambasadei indiene proiectul Gandhi-Eliade-Lobos publicat de noi în Bibliotheca Indica văzând India România şi Brazilia ca pe o triadă cultural civilizaţională de rezistenţă un bust al lui Tagore a fost dezveli în incinta Teatrului Naţional din Bucureşti o carte a vizitei în România  din 1926 a lui gurudev a fost publicată de ambasadorul Rajiv Dogra care are o propensiune de a planta copaci simbolici dar şi mai mult basoreliefuri reprezentându-i împreună pe Tagore şi Eminescu la Sibiu Râmnicu Vâlcea Tîrgovişte Curtea de Argeş când vezi ceva frumos eşti trist pentru că îţi aminteşti de altă viaţă spune Kalidasa în Sakuntala şi Tagore retranscrie dintr-un ziar marii întemeietori pot fi continuaţi şi prin tristeţea frumuseţii altei existenţe de pe tărâmul adevărului

cred că mă relaxez meditez zenith poetul gujarati Surisinhji Thakhatsinhji maharaja Gohil Kolapi m 1900 la 26 ani iubeşte sclava reginei poză preot hăcuit în templu sivan 16 aprilie Mahavir Jayanti mayor of Chennai M.K.Stalin scrisei Platei or să înceapă zborurile puţin a rămas zborul e o meditaţie ce să te mai relaxezi că dai în puţ romanul n-am de unde muriră cam nehotîrâţi pe relaxare puşcăriaşi nici o noapte rare ore pe toţi sponcii dacă am dormit am şi rămas mai mult ancoraţi îngropaţi în sine cu câte-o sărită plimbare seara-mormânt tot trebuia să nu vorbim azi întru frumuseţea liniştii dacă scrisei pe aici şi citii ziar tot nu mă înfrumuseţai cu linişte de fapt zece zile am fost jain Mahavira să trăiască dacă înveţi să trăieşti trebuie să înveţi şi să mori ore şi ore nu pe cine încleşta pe toropeala asta răsturnări la sânge ce m-o fi atrăgând la Calcutta Dharmendra are doi băieţi acolo îşi rezervase loc în tren a prins grai crainic urmează să fiu zece zile bengalez guruul e doar stabilit acolo din Rajasthan desert călător încălugăritor măsurasem şi hainele acum m-aş fi perpelit în ashram în palatul Anuvrat care-mi dăduşi bomboana ardeiată Bengal rusizat după aia 10 zile babuji româno-indian apoi douăzeci sanatani pe Ramayana mai mult hindi

să ne trăim rasa cum din jain mă încălţai toată noaptea chelcărană tăcerea nu mi se cunoaşte nici trifoiul matrin îţi ies alfabet să te urzească să te ţeasă să te taie să te coasă cum şi pe tăietori îi taie capetele blonzii şi cărunţii neam lunta nunii luna nunţii culturalizaţi-vă zvăpăiaţilor că doar nu vorbiţi româneşte o fi căzut Anglia fie-vă fustele sus că vă înghiţi Africa pe la noi tot Calcutta voi cărămzi pe ăştia cum i-a adus careva nefuraţi numai eu cu alţi prăpădiţi de dragul romanului Tagore genul de poem monografic în progres de n-ar fi copilăroasă dicţia decât să adorm stau la coadă avioanele de Varanasi cu Buddha    o să-ţi scriu în două ore c-am urcat cred că sunt cel mai nerealist om m-am ras ieri de două ori aşa că nu-s eliberaţilor pe filmi-gane mane aceleaşi asanas hinduse jainii le oltenesc prin deşert cu cămila sub căruţă ce să stai de vorbă o conferinţă ce mai e pe la voi pe acolo că-n vaporul de şase stele nu mai filmăm ramaianiţi o dată acuma amintirea la zburat eu nu caut nimic la Calcutta poate altcineva dintre beţivii englezi de futură puţin şi cei mai mulţi noapte frunte fără lună şi ce dacă jain şi ce de bengalez asculţi toate crimeleîţi vine cheful nu mai ai timp când s-ar produce un simbol de conştiinţă pe intensităţi crăcaănate sau brauniene vitezoman superpopulate asta nu-mi vrea viaţa scapă de pacostea cunoştinţei pe scoase altădată eram şi mai învăţat cu voi măcar tu şi cu americanii de ani parcă am fi fiecare din a mia carte ce-oi mai fi având şi-n creier de zece zile îţi faci teoriile pe tarabe în hindi vânzătorul de ceai schimbă paisele Ramcharit Manas costă Rs 100 mai ieftin ca la noi cu ce explicaţii să fie sănătos şi Akbar întâlnindu-se cu Tulsidas pe româneşte la Varanasi şi cu noi dost Dosoftei stau la fereastra dinspre al treilea noiembrie după al doilea în India primul acasă îmi voi lăsa decembrie mai tot archenţei de unde atâta meditaţie văd efectul aşa şi epopeile mantră şi avionul cu sor’sa muream de somn şi-mi doream kayota unde şi preksha m-o fi crestat cucurigu să nu mă pun rău cu comuniştii dacă am tv nu mai fac preksha se alege praful de roman d-aia Thailanda a fost ideală fără somn sonete thai tetha taie thai liber ci cuprins până ajungi la simpatia nediscriminatoare Mahavirule anuvrata mici jurăminte