Poeston

de George Anca

George  Anca

Poeston

Edgar Poe nemainăscut în Boston

SIMFO

coarnele lunii  agită răpitorii şalău ştiucă somn

                        mondialul de crap la Săruleşti

                        de n-or fi transmiţând ţânţarii sida

unii prind peştele cu o zi înainte îl leagă viu de papură şi-l fac prins la concurs de nu-s văzuţi cu binoclul de arbitrii din bărci

acum m-am gândit la Răzvan că el zice mereu că e un dar de al meu să dau cu mâna peste pahar şi cam are dreptate rar nu vărs ceva   

Mrs Eddy a fost femeie dată 1895 Mr. Hubbard a fost bărbat dată 1850. Scientologia se întemeiază pe cartea lui, ea pe biblie  Christ nemiracol fiul lui Dumnezeu așteptat nu Dumnezeu şi toţi suntem fiii lui Dumnezeu şi putem face ce-a făcut el/ea. 

                                    Clopote Christ scientist

                                    Edgar scientist Mrs. Eddy

                                    Clopote în concert edgarice

                                    Eddice vedice vinde ce minte

                                    Ce Doamne ne dai nu ne

                                    Atâtea clasicităţi eufonice

            dacă aş fi sculptor aş ciopli o statuie în faţa ruinei casei mele părinteşti în Ruda pe post de Boston   o copilă negresă tot Christ scientist 

                                                                                                 

            born in Boston 19 January 1809 to David Poe and Elizabeth Poe itinerant actors father disappears and is presumed dead his mother dies in Richmond Virginia

                                                                                    chiar şi tu fato înotaşi în Virginia nu-ţi luasei traduceri din Poe acum ţi le-am văzut la citit

                                                                        collapses in Baltimore and dies on 7 October 1849

                                                            University of Virginia 9 years romance with Sarah Helen Whitman

                                                of my country and my family I have little to say

                                    among the ancient Hebrews it was believed the gates of Heaven would be inevitably opened to that sinner or saint who with good lungs and implicit confidence should vociferate the word Amen

                                                            there are certain themes of which the interest is all-absorbing but which are too entirely horrible for the purpose of legitimate fiction

                                                                        Edgar was born in Boston Massachusetts the son of actors

                                                                                    Poe died of a brain haemorrhage two years after Virginia

                                                                                                Poe was never legally adopted

                                                                                                gothic tales of death horror and the macabre

                                                                        when I made my sketch of scarabaeus

                                                            the tribe of clerks was an obvious one

                                                and the shadow answered I am SHADOW

                                    it was night and rain fell

                        yes fairest and best beloved Una I born again

            a furious delirium possessed all men

Edgar Allan Poe born on Corver Street in 1809 in the modest quarter of today Bay Village scoffed at his native Boston “Frogpondium” was his expression 

                                                We like Boston

                                                We were born there

                                                And perhaps it is just

                                                As well not to mention

                                                That we are heartly

                                                Ashamed of the fact

                                                The Bostonians are

                                                Very well in their way

                                                Their hotels are bad

                                                Their pumpkin pies are delicious

                                                Their poetry is not so good

                                                Their Common is not a common thing

                                                And the duck pond might answer

                                                If its answer could be heard for the frogs

Bostonul că nu Bethleemul ţi-a dat de-o naştere şi tu scrii că bei mă geniule du-te că nici în Richmond nu mă blocă onoarea masacrului glorios măcar fata se duse la balene cu poze tu nu eşti al Americii nici mort pe-aşa şi libertatea joy yog o paişte acolo pe-a cui prosperitate pe ce pică şi ce mulţumită primind pe oricine femeile astea c-ai băut uite Mrs Eddy ce iubită ce construită ăsta să fie noul Ierusalim tu nici Luca Saul Paul Poe la o adică de ce nu se şi întunecă

            se pare că după cum e obligatoriu să pomeneşti anumiţi autori tot aşa alţii sunt tabu ca Poe în Boston   cum poţi trece de la agonie la euforie uite-aşa s-a reeditat Lost Boston cu o citare că broscostonieni şi de-a raţele cu iarba de pierdut ci mi-am regăsit fiica de-ar fi înnebunit maică-sa aşteptând-o balenierină 

and then I peered into the large eyes of Ligeia

                        Eleonora was the name of my cousin

                                    Berenice and I were cousins

                                                Morella’s erudition was profound

                                                            Yet she smilled on and still on

Helen the beauty is to me

                                    proud Evening Star

                                                the happiest day the happiest hour

                                                            a dark unfathomed tide

                                                                        embalmed in their echoed songs

                                                                                    oh that my young life were a lasting dream

n-am eu faţă de cerşetor american nici dumnealui de şomer neamţ

o auzisem cântând în New York nu şi-n Boston harbor n-am

                                                                                    câtă ştiinţă ce deşteptăciune din cărţile 400 în teanc de John Harvard n-am nici o idee de scrisul tău şi citatele dada în dodii doriră

                                                                                    astfel nu vorbeam despre morţile îngerilor tăi îmi părusei american cum nu-s Holderlin Eminescu şi cum nici tu n-ai cum fi ei

cum trecusem prin Richmond nici nu mă gândisem la Edgar Poe

mamă cântec fiu te pierde steagul verde sta descântec 

 Mrs Eddy e aici amazonică nici visele ce-ar face cu ele Bostonul

                                                            de s-ar ţine în unul din trei una din două nici una din una tandra masonerie de sine într-un oraş lojă fără Edgar

            vinovaţi cu duiumul mâncătorii de patrie pe cartelă răsuflată

                        ce-şi trebuie adică de la Dumnezeu nici de la dracu’ în făptuire 

                                    na că mă înfuriai şi miercuri n-avusesem pe cine-mi vărsa ce fiere-ntre morţi deplînşi numai ai americanilor

                                                trăiască mareşalul vouă Paton de partea cealaltă Antonescu şi mai încolo Montgomery înapoi la generalul de Gaule                                                                                                                ca pe Julius Caesar îl vede Petre evitând pe Napoleon preistoria i-a lăsat în pace şi pe tirani antropologizând ceaunele

                                                                        nefie-ţi galbenă ba intelectuală libertatea Christine  

                                    dacă istoria e pierdere de vreme nu eşti istorie Edgar  

                                                dezamăgirea scopul vieţii lumea de condus din Harvard 

pe când mă temeam în Boston că se termină caietul                                                               clopoţit concert a ploaie Sfânta Miercuri                                                           pe cînd şi în India la Ayodhia                                                                                     că nu şi Ierusalimul înapoi de Isarfel                                                                                      îmi stătuse ceasul ce mai doar s-aştept fără a şti                                                               când mă sună din Ohio Peoria Chillicothee

arhiva lui Jack Kerouak cumpărată de NY Pbl Library

            cine mă chinină America-n Chină mină salamină ce de giulgii fulgii răvăşirii glugii morţilor chilugii piticanii anii vanii veteranii Lilitha litanii vermion arinii America splinii China aluminii

                                                            nu descreier greier prierului prayer deca pentagrama trinidadă mamma neoprit reverb six feet under bezmetico coronariene coarnele de mrene renii în arene

                                                                        de-o duc aşa mi-e bine şi mă descopăr cap gol minte dinainte

for some Edgar Poe is more than America să repet din când în când că nu e România aşa şi cu prinţesa de-i citii vânzătorul de ploaie de recitasem la liceu Gayatri în sanscrită-română şi la cerere o pusesem şi-n engleză versiunea mea că or fi mii posibile chiar din Gayatri na că nu iau caietul la Harvard prima oară s-a dus acum prima oară încă o noapte cu ei pe urmă ca de voie ori cu biserica Eddy să-mi scot pârleala să-mi găsesc de lucru în toată conjunctura demotivantă

storia della nostra Firenze doppo Boston nei piedi saremo nel altro specchio della morbidezza diversa con promesi indichiarabili da Boston

                                                j’ai cru que c’etait Geraldine la deuxieme foie de Ion Barbu mais Madelaine fumait sans mon avis de se lesser

                                                            I need a little something and Lucille shited someone sorry for gospel and my topic of Joy name of girl a black story I need not a woman

                                                                        prekrasnaia povesti s smerti ot Esaulov liubiteli ot svoi Rusia i Tolstoi coneţ ot odin jizni smotri severnâe more

strigoii din Boston nu-l înghit pe Edgar c-a plecat repede n-a stat decât să-şi poată mai târziu elegia mama

la noi în băltoacă peştele oracă ortodoxul cracă poama se dezbracă zică Pirandello Pirandelor delo voulez vous fumer dans ma chambre

legănă-mă Americă în cuţite şi aruncă-mă-n trestia percuţie în al cui stomac s-o mistui România de n-o creşte să renască davă   

                                                                                                zdravănă converse petunii ce te prinsese umiditatea albă africană elisabethană de vorbiţi toţi africany

also being a business woman I will of course take notes and world will know my visit to Mrs Eddy headquarters

nu vreau să mă îngrop într-o ţară de sclavi nu voi mormânt bogat nevermore

până una alta Mrs Eddy îmi este cea mai primitoare parcă abia acum vin în America şi nu în India lui Columb

şi cum mă gândesc eu la Mrs Eddy teoria cu schimbarea ideilor fără prozelitisme mon cher acolo să ştie românaşul de spirituală sănătate

eram pe vas perpetuu aveam acces la căpitan ca tânărul Baudelaire la Cape Town vorbea de cei pe viaţă nu ştiu de albatroşi cu obişnuinţa aerului şi a mării

                        ne apăsa ca-n Boston necunoaşterea căpitanului care nu era Ahab nu era Pym ci spre o vreme cînd mi-am dat seama în

                                    sfîrşit la plecare aia e am dat de vis orice-o fi mi-am revenit la vis îmi găsesc şi un subiect şi oarece căpitan ca Wilson William barbian

                                                bostonian nici vorbă de furtuna scăldând pedepsitul şi el ţinându-şi cărţile cu viaţa la piept ca mai înainte Camoens şi John Harvard

 cartea şi un căpitan sau alt titlu l-am pierdut pe Edgar am găsit-o pe Eddy în Boston

*

îţi explic eu altceva ăsta învăţa germană cât a făcut zborul sigur îl pierzi peste două ore cum să afle la other

                        îl strigă la megafon homeless vii la Milwokee am sărit mi-a făcut loc cu viteză dublă vânt în coadă

                                    am aterizat la cât era măi fără un sfert la fără zece era avionul meu s-a dus da du-te că pleacă următorul afişat negru

                                                căra pe una la poarta nu ştiu care cred că s-a dus alerg nenică de la C la E peste D rucsac

                                                            am umplut banda am zis că mor un nene să-mi închidă geanta E-uri unde e 6 două gagici că s-a dus se

                                                                        desprindea de tunel a intrat a sărit ţipat bătut open up deschis uşa ultimul loc n-am terminat pista deco

                                                                                    se opreşte anunţă că oher e închis pe furtună ce nenorociţi 223 eram desfigurată tuşeam

                                                                                                3 şi 3 striga dacă e flaut şi era trepiedul meu indianul mi-a făcut loc în I de bere mă pişam pe mine

                                                                                                            tuşesc scorţos unde e Milwakee să mă vadă că l-am prins pe pistă o oră şi-un sfert oher deschis

                                                                                                            oher nu se compară cu nimic întrebam terminalul Tom nimic poate undeva afară paging să vină în faţă nimic mai întreb nu se poate chiar

                                                                                                this is not my day pe staţie iar biletul să se schimbe să mă întorc când cercetam biletul apare Tom

                                                                                    ai trecut pe lângă mine erai prima bine că s-a terminat cu bine dup-aia nu ştia unde a parcat am căutat-o vreo jumătate de oră

                                                                        un e-mail de acasă atâta s-au mirat chestia cu zborurile că sunt cică fixe vai de mine şi una de 8 dolari

                                                            la o pizzerie nu mai aveam cartelă şi nu puteam să te sun cu fise şi-am mers de-aia te-am sunat foarte târziu la o

                                                bere eu la un suc el piano bar am stat o grămadă pe la 2.30 am ajuns la motel afară din Chicago

                                    ne-am gazat am dormit ioc n-aveam linişte m-am tot zvârcolit că vocea lui adoarme zicea că m-a şi nimic pe la 5 pân’ la 9.30 doar cafea inclusă în hall n-am ştiut ultima Tom să-i suni

                        am plecat la 12 şi poate la el pe la 2 şi un pic oră jum de Chicago el a zis că 3 pleca la serv la 3 fără ¼ 3 întrz ¾ ore la serv

            am stat cu mă-sa de mi s-a acrit are probleme neurologice da’ conduce taică-său face pe şoferul de autobuz al şcolii e foarte activ  ora 6 frozen dinner carne fulgi de piure

            moartă de foame n-am avut nici stare i-am arătat pozele taică-său întreba Tom a venit foarte târziu complet rupt bere naţională o mare porcărie am dormit destul de bine singură de altfel

                        dimineaţa cu bicicletele cu tatăl lui Tom dealurile şi văile l-am omorât nu ştiu ce-am mai făcut Tom chior de somn ca de obicei

                                    2 ¼  am plecat spre Peoria pe malul râului Illinois foarte mişto pescăruşi turul cu maică-sa din maşină n-a oprit aşa voia şi el

                                                şi-a cumpărat ceva de îmbrăcat de la supermarket pantaloni şi două cămăşi am fost şi am mâncat view fain din peşte tot gen supă

                                                            o salată gigantică nici Răzvan n-ar fi dovedit-o păi să-ţi aducă cutie cum o s-o laşi aici rămâneam să mă plimb el la servici

                                                                        vreo două ore poştă cartelă pe străzi biblioteca repede permis valabil 2 ani internet

                                                                                    de la calculatorul lui taică-său tot timpul am scris maică-sa în ’35 tremuri şi la ei în casă pătură pe mine mă congelam  în bibliotecă începuse

                                                                                                să-i toarne o ploaie paznic la ploaie am luat ziarul din Peoria la bere aer condiţionat şi mai frig ca la bibliotecă

                                                                                                bibliotecă iar budă telefon area nr răsp o gagică cer Tom sports nimeni cu numele ăsta aici invalid no la gagice f drăguţe

                                                                                    numai de bune am avut parte singură a din aeroport că s-a dus ştim avem no yellow p alte 2 custom nu acolo un dept anume i-am explicat

                                                                        am sunat de la el cu Tom imediat ştii biblio vino acolo trimisese la c să fi luat mobilul lui taică-său nu m-a găsit n-a avut treabă

                                                            n-am stat pe malul râului cred că-n 10 min tâmpita aia nu mă ştie după nume când am văzut că nu suni s-a dus la aia nu ştia cum mă cheamă

                                                s-a dus poşta mea îţi dai seama am fost la film începuse de jum oră nimic înţlgm că e comedie multiplex reîncepea în altă sală

                                    o rusoaică vine în America să-şi vadă bibicul cunoscut pe internet la falimentară band aids un câine fericit

                        bem o chestie l-a apucat migrena a luat bulina stăm ¼ oră să-i treacă nimic am stat şi acasă mesaj să te sun adoarme cu ochelarii pe nas

            am stins tv filmul lui tractor pulling ne-a adus t-său lanciul la nas am vrut la rîu s-a cîcîit plecăm definitiv trei meciuri trebuie să le filmeze

            ne-am fâţâit cu maşina roşie ne-am întors la tv station van cameră ca puştiu’ copiii tv is here 2 superfine la 7 era primul meci m-a dus unde stă bunică-sa f frumos

                        ranch are bunică-sa fain peste 100 acri ea are 88 ani mama maică-si bunica bunică-si Hoffman nemţoaică a lui taică-său bb suedez

                                    primul meci cam staţiei şi a lui cu back up se strică şi aşa e ploaie nu-ţi spun în ploaie am stat a apărut curcubeul

                                                filmat alerga eu carneţelul cu jucători echipele scriam nr-e de tricou căram geanta cu camera mică a lui highlights şi schelet de comentariu

                                                            la primul meci un văr tot cu sportul şi profesor la ultimul unchiu-său mai mare bătaia la staţie eu în maş el şi-a montat materialele

                                                                        la Chicago dir pe drum mâncat undeva făcuse rezervare mai plin motelul la 9 în picioare lene să ple la 10

                                                                                    nu te caută nimeni de nimic a fost trafic jam bară la bară 6 mile întârziere o oră lichid balonat vezi sferturi

                                                                                                se-ntoarse fata-mi povesti nu mă-ntrebă plus plescăi să nu beau tot oranjul ca pe apă cum fac eu şi ezitasem şi primul sip şi nu mâncasem toată ziua

                                                                                                am notat însă peripeţiile în timp ce-şi astâmpăra foamea şi mă bombănea ce porcării am luat nu-s speranţe să-l aducă pe la noi

                                                                                    n-am înţeles nimic din ce ne interesa mai bine o lăsam s-o sune pe Plata ce dacă era 2 noaptea afla femeia că i s-a întors copilul în Boston la

                                                                        cei mai tari profesori poetivori când să vâr cartela-n uşă la zece paşi pe coridor era ea d-aia o labirintasem din port aici

                                                            şi văzusem familia de 4 adulţi şi doi copii ai lor îmi crescuse inima de admiraţie pentru ai noştri că-şi duc şi ei copiii la acvarium

                                                ci fetei nu i s-ar lua de America şi-acolo la ţară vezi cine e bogat şi nu o căsuţă frumoasă a bătrână vioaie

                                    mă tem că Tom e menajeră creştină pentru scientism chiar fără medicamente evreul din Illinois contra pentru acelaşi motiv nici el n-a citit cartea

                        într-o bibliotecă să ai cărţi de toate felurile pe Mrs Eddy clasificând-o la religie scriam să trec timp şi ocean până veneam balenelor scrii da

            studii africane tocmai venea din Sud Africa nord musulman mijloc şi sud religii indigene creştinism n-auzise de Kimbangu rare războaie sărace

            şi SU pe jumătate Angola şi Brazilia sunt de limbă portugheză cooperează în Black Atlantic datorită lor care cu samba fotbal care cu ce

                        creştinii credem într-un evreu Christ şi pe ai lui îi cred cei mai religioşi cum şi Mehedinţi îi vedea chiar fiii lui Israel ai Mrs Eddy

                                    cât puterea bibliotecarilor şi pe religia asta văzurăm chiar dacă se convocaseră între ei bibliotecarii creştini nu de nici o lată religie

                                                dacă mai ies eu mâine de-ar dormi fata poate m-aş repezi la JFK uite că nu ştiu de bagaje pune-mă pe mine în aeroport şi te întorci

                                                            eu o să scriu în căutarea adevărului sau citesc pe Mrs Eddy puţin le zisese şi de bun simţ Poe poate cineva nu-i dă voie Bostonului să-şi glorifice fiul

                                                                        nu mai zic poetul e altă interpretare cum făcea o puştoaică într-un motto că Frost a avut prea mult timp ceea ce îmi doresc şi eu nemaimetric

                                                                                    aş iubi Bostonul m-aş înjosi mă ţin cu Edgar Poe în Maelstrom balenele dansează în propria muzică propriul ocean propriii umiliţi

                                                                                                my day vorba ta cu balenele şi venişi mai presus şi de ele şi de Boston ăştia ne suntem noroc de acasă parcă ar da canalele pe ţări nu mai văzute

                                                                                                mi-eram acum mâncarea americană bere gratis la întors 4 dolari d-aia ţările ieftine să moară pe nerecunoscute ca Edgar Poe

                                                                                    nici 1934 nu mai ştiu ce titlu numai prima noapte am avut un pat ar fi urât să-l fi refuzat nu ce crezi că nu aş recunoaşte

                                                                        peste nouă luni n-auzi că mi-a spus poveşti ăia că de ce nu la New York mă piş pe New York eu îl vreau pe Tom

                                                            să-ţi spun cum a înnebunit Cristina stai să mănânc a sunat-o pe mama una Laura Andreescu mă eu o ştiu pe aia de-o ştii şi tu şi încă una de la Prima

                                                nu am vorbit cu ele demult îmi trimite un e-mail zdrazvite adică hello în ruseşte nu mă cunoşti ce face Snaky cu mine ştii love story

                                    e de la o sinucigaşă făcuse Tom e de amor Cristi P al doilea ai trimis mesajul meu la toată lumea să-mi arăţi e-mail-urile că-mi trebuie

                        o story pe călătoria asta exact o Laura Lora am întâlnit eu la înregistrare ţi-am spus că i se făcuse cam rău

            norocul nostru laur nu d’Austria Tom credea că noi le-am luat ungurilor Transilvania poate nu mă fac vreo extremistă că biciclistă eşti chillicothiană

            maşinile la geam ca-n Stolniceni ne-am dat pase cu musca balenele cântă pe altă frecvenţă te apucă amokul ca să-ţi spun de ce

                        dacă ai fi cu cineva cu care să te înţelegi şi să comunici când ai o casă şi nu-ţi mai faci griji să-ţi mai vină în extrasezon hands free

*

            adio masonerie bate vântul păpădie nu te zice nu te scrie minte din copilărie chimen ipochimen Gică se şi sparge s şi strică ălălalt Hop-Americă nu Milică Rusilică

                        ce să zică aolică sarea balenei de pică cu cât deodorant te-ai dat parcă pleci acum şi transpiri nu puteai să te dai când ieşeai din cameră stai şi tu un pic de ce m-ai trezit

                                    mă enervezi şi cu pixul ăla că face zgomot e 9 eu am dormit din 2 în doi şi pute căcatu’ ăsta de deodorant m-ai terminat ca să zic aşa

                                                înainte că te enervează şi avem azi şi mâine drum de noapte dublă om ajunge şi-ţi vei relua Japonia de terorizare a maică-tii

                                                            am dat foaia ţi-am spart timpanul şi balenele au crescut cu vapoarele untura au schimbat-o pe graţie lacomilor de canibală instauraţie

                                                                        poate e şi ca un frig poate sunt multe hârtii de sortat tu te ocupi de cămăşi pe-aşa amintindu-ţi că m-ai ţinut still

*

                        balada lui Edgar romanul Alexandrei cu pozele acesteia ale celui dintâi ne-o vedea Bostonul s-o apăr i-oi piratiza e-mail-urile oricum discuţia

                                                            mai mereu îmi dorisem să scriem să semnăm împreună nici n-o interesează nici n-am şanse s-o mai conving să scrie

                                                povestea din viaţa asta e a ei din celelalte a lui Edgar Allan Poe providenclanul de trăieşte-n Ohio nu zise de născutul în Boston

                                    unde trăise şi el zece ani şi bibliotecar să te închini cui măcar a şi auzit am şi ajuns nu numesc aşteptare trecerile

                        cartea cu mine cine-o citi-o  şi holocaustul alopat al lui Ladea Eliade şi Mrs Eddy mai aveam pe cineva acum ne înşurubăm Cişmigiu

*

salut uite că după lupte seculare am obţinut o oră de internet la bibliotecă aici internetul mişcă peste tot inclusiv pe stradă la stat în picioare dar nu găseşti nici un terminal liber ieri am trecut de trei ori pe acolo am şi stat o vreme să văd dacă se eliberează ceva dar nimic azi mi-am făcut card la bibliotecă şi m-am trezit devreme ca să fiu prima aici dar ăştia parcă dorm noaptea la uşă că tot nu am găsit la ora 9 ci la ora 10 ieri am avut o zi plină şi cred că azi va fi la fel am fost într-un tur al oraşului şi aşa mi-am făcut o idee cam pe unde trebuie să mă duc stăm într-o super zonă turul de ieri s-a numit Boston Duck Tour and on Water este o maşină care e montată într-o barcă (adică nici cal nici măgar) şi te plimbă cu ea în tot oraşul şi pe râul Charles toată povestea durează 80’ şi costă 80 d când te urci în maşină îţi fac o poză pe care dacă vrei o cumperi la sfârşit sau nu am făcut o groază de poze pe fugă că de maşina nu se opreşte ca să faci tu poze la sfârşit am mers să văd cum e cu poza şi am aflat că pachetul costa 20 d (o poză mare şi două digitale) aşa că nu am luat nimic le-am lăsat lor amintire poza mea după tur m-am plimbat pe strada cu magazine şi cu terase restaurantele italiene sunt la mare cinste cel indian era gol goluţ mamă am văzut pe un pliant că la Delhi bistro au gulab jamun (prăjitura) şi o să mă duc să halesc şi eu o porţie între 13 şi 14 aveam întâlnire cu tata în cameră să mâncăm aşa că am fost la masă am făcut o baie în piscină şi eu am pornit iar pe străzi nu beau cola nu beau bere doar mă plimb ieri am făcut o excepţie şi am luat o cola de la un handicapat (pe bune) era în căruţ şi avea un afiş că vinde soda şi water (1 d) i-am întins banii şi el a lăsat capacul de la cutie unde avea o fantă în care punea banii nu vorbea şi nici nu prea mişca am mers în public Garden (fondată în 1837) şi am făcut ture pe acolo sunt mii de raţe gâşte porumbei şi veveriţe obraznice sar pe tine să te mănânce de viu una a dat năvală peste mine pe bancă după asta am fost în Theatre district care nu arată spectaculos ca la New York am pornit pe jos spre zona noastră şi pe drum am intrat la John Hanckok Observatory este o clădire cu 60 etaje şi poţi să urci să vezi oraşul de la înălţime (cum e Empire State Building la New York, care e mult mai înalt ca ăsta) spre deosebire de NY aici nu era coadă de loc chiar am urcat singură cu liftul cum credeţi voi că e să urci 60 etaje în 20 de secunde îl cheamă express elevator când am ieşit de acolo nu am mai mers drept coborârea am amânat-o cât am putut de groaza liftului am făcut şi de acolo o grămadă de poze în faţa bibliotecii era un mega concert aşa că după ce am coborât de la observator m-am proptit acolo şi am stat ceva m-am gândit chiar că a fost ca la Budapesta unde m-aş fi dus pentru concerte şi pentru piscină am uitat să vă spun că pe drum am mai intrat la un soi de târg cu invenţii tot felul de nebunii un BMW vechi cu două locuri iar uşa era faţa maşinii (parbrizul) o altă maşină ceva prototipuri şi nişte fotolii ciudate am făcut şi aici poze pentru Cristi P Cristi M şi Răzvan am văzut numai motociclete super Harley şi de viteză sunt o grămadă pe una chiar am prins-o într.o poză o să fac ceva poze cu motociclete pentru voi de la observator se vedea aeroportul pistele şi chiar avioanele am făcut o poză cu un avion care decola (şi aici e un trafic ceva de speriat) mi-am luat City pass care mă lasă să intru în şase locuri şi e un pic mai ieftin decât dacă ai cumpăra bilete separate Museum of Science Museum of Fine Arts New England Aquarium JFK Library and Museum John Hanckock Observatory (unde am fost ieri) şi Harvard Museum of Natural History când plec de aici mă duc la of F arts şi sper să ajung şi la balene nu ştiu când o să apuc să vă mai scriu cel mai târziu o să vin luni dimineaţa (marţi plec la Chicago şi am un stres că nu ştiu încă să ajung la aeroport când am venit am luat un taxi un rus dar a fost mult prea scump) muma te-ai descurcat foarte bine cu e-mail-ul aşa că dă-i bătaie şi mai scrie m-am amuzat tare azi când am citit mesajele de la tine Radu n-am apucat să mai vorbesc cu tine la telefon m-am întors mai repede acasă şi am alergat după viză şi am plecat a doua zi după ce am obţinut-o mă întorc pe 27 august şi vorbim atunci Mirela mi-au scris ăia dar sunt prea “tare” pentru ei aşa că ata e renunţasem la Boston dar dacă tot a ieşit treaba de ce nu vin eu şi la Londra nu scapi aşa uşor de mine ţie cum îţi mai merge ce îţi mai fac proiectele v-am pupat pe toţi şi sper că aţi avut răbdare să citiţi Nana

                        văd că voi staţi mai greu la capitolul scris dar poate că mai bine la citit am fost ieri la balene 2 ore în larg nu se mai vedea pământul şi chiar că am fost înconjuraţi de balene timp de o oră ne-am învârtit uşor şi balenele aproape că au sărit în barcă la început le vedeam destul de departe dar după un timp au început să se joace cu noi săreau chiar lângă barcă după care treceau pe sub ea şi apăreau în partea cealaltă parcă era un spectacol regizat nu ştiu cum o să îmi iasă pozele că mi-ar fi trebuit un super aparat cu zoom la întoarcere m-am cam plictisit (încă două ore) dar spre final am înviat din nou uitându-mă la oraş pe fundalul apusului de soare până am acostat era deja întuneric iar oraşul (down town) era un view super am pornit în altă aventură Boston by night am pornit înapoi pe jos (o oră a durat până am ajuns la hotel) şi am văzut viaţa de noapte too bad că eram singură că nu am putut să stau la un concert de jazz (dar o să mă duc la Chicago) nu ştiu ce fac homelessii ziua dar noaptea sunt peste tot la fiecare colţ de stradă eu mergeam să mă culc fiindcă eram ruptă dar lumea cred că abia atunci se trezise erau mai mulţi decât ziua aşa că mi s-a părut safe să merg pe jos pe o singură stradă nu a fost nimeni (doar un homeless) aşa că am băgat în viteza a 6-a am vrut să vă scriu la cald ieri seară dar la 9.30 pm când am ajuns eu aici la varice era plin absolut şi nu mai putem să aştept acum mă duc la Trinity Church la slujbă şi la concert de orgă după care nu ştiu ce să fac că nu prea mai am chef să merg pe jos după masă sigur că vreau să mă duc la Harvard dacă aveţi chef să-mi scrieţi şi voi un rând-două probabil că mâine dimineaţă o să mă duc la bibliotecă şi va fi ultimul mesaj până plec la Chicago Tom are internet aşa că o să vă pot scrie de acolo miercuri seara  v-am salutat pe toţi Nana

                                    măi dragilor uite că vă scriu din nou la toţi că ăştia taie internetul aici la varice imediat tocmai am fost la recepţia de deschidere a fost fain a durat 2 ore din care 1h 30 min am băut bere free şi am ascultat jazz (o trupă super faină Budapesta mic copil) şi 30 min am mâncat ce îmi puteam dori mai mult să fi fost şi voi aici Mirela thx a lot de e-mil să ai şi tu un concediu super fain cel puţin la fel de fain ca al meu cu cine te duci dacă nu sunt indiscretă Bernadetooooo ai adormit ce faci de nu mai primesc nimic de la tine coane Răzvane scrie şi tu un rând când te întorci de la mare Radu s Corina vă doresc o vacanţă liniştită şi să vă odihniţi (asta voiaţi nu) unii văd că sunt muţi de tot ca şarpele pe care mi l-am luat azi de la un huge toy store îl cheamă Snaky şi e tare drăgutz a fost love at first sight gata plec că v-am plictisit destul bună dimineaţa la toată lumea Nana

                                                măi oameni buni nu cred că rezist prea mult la computer că casa asta e plină de aere condiţionate şi mă aia pe mine de frig în continuu am plecat să mă plimb azi prin marele oraş Chillicothe (6.000 popor) Berni Ciucul tău e huge din cauză că nu mai suportam frigul din casă afară leşini de căldură nu pierd vremea că trebuie să vă spun prin ce momente am trecut pe data de 21 când am mers de la Boston la Chicago schimbând avionul la Detroit ei bine am fost la aeroport în Boston cu 2h mai devreme şi ca să vă daţi seama ar fi trebuit să mă duc cam cu 30’ înainte la check-in m-au anunţat că o să plece cu întârziere 5 min ceva mai târziu au anunţat întârzire de 25’ (când eu aveam 35’ între avioane) până la urmă după ce ne-am îmbarcat am pornit pe pistă şi am stat la coadă la decolare 45’ ceea ce a însemnat că am plecat cu o întîrziere de 1h 15min având eu legătura în 35’ normal că totul era pierdut gagicile de la Northwest erau foarte calme şi au zis că o să mă îmbarce în viitorul avion care era la 2 h mai târziu şi mi-au zis că au cum să îi trimită un mesaj lui Tom în aeroport (strigă o tipă la megafon) că am pierdut legătura şi vin mai târziu ei bine norocul meu a fost că tipul care stătea în stânga mea în avion a fost de mare gaşcă şi am vorbit tot drumul i-am povestit cum o să rămân eu homeless 4 zile şi a zis că să mă duc cu el dacă vreau aşa că am avut şi second choice până la urmă cred că avionul a avut vânt în coadă şi a zburat mult mai repede decât ar fi trebuit ideea e că am aterizat când mai aveam 10 min şi pleca legătura (chiar că a zburat extrem de repede cred că cu 40 min mai puţin) până a tras la scară până am reuşit să ies din avion mai aveam 3 min până decola celălalt am început să întreb în stînga şi în dreapta de la ce terminal pleacă al meu 223 la Chicago şi toţi mi-au spus că s-a dus cumva resemnată m-am dus la panou să îl văd eu că a plecat şi nu l-am găsit era un tip care ducea cu căruciorul handicapaţii şi l-am întrebat pe el dar m-a trimis la o tipă de la una din porţi tipa a fost tare drăguţă şi mi-a zis de la ce poartă pleacă dar mi-a zis că nu mai am nici o şansă (eu eram la terminalul C şi ăla pleca de la E şi sunt peste 25 de porţi la fiecare terminal) am rugat-o eu să anunţe cumva că alerg şi să mă aştepte şi a zis că încearcă atunci am început ca în Forest Gump run Forest run noroc că aici sunt din loc în loc benzi care merg şi dacă alergi pe ele capeţi o viteză destul de mare pe una din benzi mi s-a desfăcut rucsacul din spate şi au început să cadă toate începând cu aparatul manual haine poze etc când alergam strigam de la 1 km sorry sorry ca să se dea toţi într-o parte a apărut un tip şi l-am rugat să-mi închidă fermoarul am adunat tot de pe jos şi am început din nou să run şi am tot ţinut-o aşa până când am zis că acolo o să cad şi nu mai ajung deloc nu vedeam E6 nicăieri şi au apărut iar două tipe (God bless them) dela Northwest mi-au arătat terminalul dar mi-au zis că avionul a plecat iar eu repede de colo le-am strigat că e încă acolo era acolo dar închiseseră şandramaua şi cred că se pregăteau să plece de lângă scară una din tipe a băgat repede codul a alergat prin tunel şi s-a dus la uşa avionului unde a început să facă semne disperată şi să le bată în geam ăia s-au prins ei de ceva mişcare şi au deschis uşa cealaltă tipă (asta nu era treaba lor de loc) mi-a rupt biletul şi am urcat am primit şi ultimul loc din avion şi am pornit spre pistă eram desfigurată disperată nu am cuvinte am vorbit cu omul ăla din stânga mea care mi-a ţinut pumnii să îl prind se pare că a funcţionat doar că nu am avut cum să îi spun că am reuşit plecăm noi fericiţi nevoie mare şi când deodată se opreşte avionul şi văd că trec pe lângă noi alţii care se duc şi decolează noi nimic după 15 min de aşteptat lângă pistă ne anunţă căpitanul că O’Hare în Chicago e închis şi nu mai aterizează nimic şi nu mai decolează nimic până nu se ştie când că erau furtuni năprasnice aşa că era din nou să mor dar măcar acum eram cu 223-ul meu şi Tom ar fi ştiut cu siguranţă că întârzie (nu se mai punea problema că vin cu altă cursă) ei bine am stat acolo 1h 30 min şi în final am plecat am fost superstresată că a tremurat tot drumul (era un 727 primul fusese mai mare 757) când să aterizăm am aflat că încă nu avem permisiunea şi că trebuie să mai dăm nişte cercuri prin aer am mai stat vreo 15 min deasupra şi în sfârşit am aterizat la 8 00pm în loc de 7 00 pm ies de acolo fericită întreb în ce direcţie să o apuc îmi spun aşa cam în scârbă şi în sfârşit ies mă uit Tom nu era mă mai uit tot nimic aşa că m-am dus la Northwest şi am întrebat dacă acolo pot veni cei care aşteaptă mi-a zis că da dar ar trebui să mă duc afară mă duc afară mă întorc nimic o rog şi dă prin staţie de două ori mesaj pentru Tom nu apare nimeni cred că 30’ am stat acolo deja scosesem biletul să o întreb pe tipă  dacă poate fi schimbat ceea ce eram sigură că nu se poate i-am spus că dacă nu mă întâlnesc cu el sunt homeless 4 zile şi tocmai atunci a apărut a fost o aventură cap coadă am zis eu nu that was not my day dar bine că s-a sfârşit cu bine (cum a zis tipa de la Northwest care mai că nu îmi plângea de milă când i-am povestit prin câte am trecut într-o singură zi mi-a zis Thank God it had a happy ending) aşa că restul a fost foarte fain am mers la un restaurant italian pe urmă la un piano bar unde am băut bere şi am stat până pe la 2 am când murea omu’ de somn aşa că ne-am dus la un motel care era în drumul nostru de-a doua zi de cât de stresată fusesem nu am prea putut mânca nici dormi cred că am aţipit doar 4 ore spre dinineaţă (până atunci am vorbit non stop) băut cafea şi pe la 12 am reuşit să plecăm pe la 2 şi ceva eram la Tom în Chillicothe şi el a plecat imediat la munci şi de atunci tot aştept acum chiar că trebuie să apară să mergem pe undeva prin zonă m-a dus mama lui cu maşina în tot oraşul şi mi-a povestit o groază de lucruri poze am făcut numai din mersul maşinii că nu ne-am dat jos de loc poate îl păcălesc pe Tom să mergem dimineaţa pe jos pe la 7 pm a venit tatăl lui Tom şi a început el cu povestirile şi întrebările aşa că azi am avut zi de vorbit non stop cam asta e ideea cât stau aici am internet la orice oră vreau aşa că aştept mesaje la întoarcere am tot 35’ între avioane dar atunci nu mă mai agit că dacă îl pierd nu e nici o problemă îl sun pe tata la hotel şi de la aeroport chiar că ştiu să mă duc şi nu mă mai grăbesc în halul ăsta interesant iar acum e chiar amuzant dar nu doresc nimănui aşa ceva nu fac corecturi că e prea lung înţelegeţi voi v-am salutat şi mai vorbim take care Nana

                                                            salutări din Peoria asta e mai mare dar nu cine ştie ce e răspândit ca de altfel şi Chillicothe dacă te iei după populaţie sunt mici de tot dar împrăștiate şi mergi pe jos de-ţi vine rău de fapt cred că sunt singura care merg pe jos (un fel de alien) e cald tare şi umezeală Tom a plecat la munci şi eu am rămas să mă plimb pe străzi deja am umblat o oră şi jumate şi nu mai am prea mult chef peste trei ore îl sun şi atunci o să aflu şi când termină job-ul azi am găsit poşta şi mi-am luat o cartelă iar acum am dat peste bibliotecă (unde e răcoare şi bine) aşa că am o grămadă de timp am fost şi am mîncat un fel de supă şi după asta am vrut o salată care a fost huge am gustat doar şi am vrut s-o las acolo dar cum sunt americanii Tom şi cu tipa care servea au insistat s-o iau la pachet azi nu prea am inspiraţie oricum concluzia e că avem o ţară frumoasă parcă sunt de o veşnicie aici când sunt cu Tom vorbim despre o groază de lucruri şi timpul trece tare repede acum parcă m-am plimbat o zi întreagă nu o oră am fost la shopping şi-a cumpărat 2 cămăşi şi o pereche de pantaloni pentru office la noi nu prea ar fi de office dar ţinând cont că lucrează la departamentul de sport e chiar ok mi-a zis că cel care prezintă vremea şi încă unul de la postul tv la care lucrează au cămaşă şi cravată dar sunt în pantaloni scurţi că nu se filmează decât de la brâu în sus m-am gândit ce-ar fi să mă duc şi eu aşa la birou că nici la mine nu se văd picioarele mâine o să fim toată ziua împreună dimineaţa o să îmi arate ce documentare a făcut el şi pe la 4 pm trebuie să fim la un meci de fotbal american pe care trebuie să-l filmeze am propus să mergem la Chicago după meci şi să nu mai mergem la ai lui dimineaţa trebuie să pornesc spre aeroport şi mai bine să fim deja mai aproape motelul la care am stat nu e foarte scump (50 d/noapte care înseamnă 25d/persoană) cam asta e treaba nu îmi pare rău că am venit aici e adevărat că am avut şi o invitaţie la New York dar dacă mai mult voiam să-l văd pe Tom decât NY-ul şi oricum e foarte American style aici oraşe mari mai văzusem dar dealuri râuri şi păduri nu gândul că trebuie să zbor atâta înapoi mă cam enervează good luck to you all şi să ne vedem cu bine Nana ps vă trimit ciudatul e-mail pe care l-am primit azi poate cineva mă lămureşte eu nu înţeleg nimic e pe bune şi nu fac mişto de loc help me please

                                                                                    hi cine ştie cine e Laura Nicolescu am primit un e-mail fantomă de la fata asta şi chiar că nu ştiu cine e o fi vreunul din voi care face o glumă deşi mi-a spus mama că m-a căutat şi la telefon o fată Laura tocmai am fost cu bicicleta pe dealuri cu tatăl lui Tom încă nu prea am făcut poze dar sper să plecăm cât de curând spre apă pe aici curge marele rîu Illinois ca să îi răspund lui Cristi M. aici stă Tom care merge la munci de miercuri până vineri aşa că stau cu ai lui până se întoarce el de la lucru se duce de la ora 3 pm aşa că avem dimineaţa la dispoziţie aseară mi-a adus bere cu gust de fructe de pădure ce gust credeţi voi că avea bineînţeles că nasol dar am băut-o ce era să fac abia aştept să beau o bere Ciuc aici e la ţară de-a binelea zic ei că e oraş dar e mai mult un sătuc bine că au fast food-uri cu care se laudă şi au două ziare dar tot sătuc rămâne oricum e exact ca-n filme şi îmi pare bine că am venit aici v-am salutat şi succes pe Transfăgărăşan să nu stricaţi motocicleta să mai aveţi cu ce mă plimba şi pe mine take care Nana ps who is Laura

                                                                                    hi am venit iar la bibliotecă după ce am băut o bere neagră cam proastă dar ieftină am luat şi ziarul local în care mi-am găsit de lucru admin assistant numai bine la biserica baptistă imediat vine şi Tom să mă ia de aici fain că a scăpat destul de repede azi aici când intri undeva trebuie să pui un pulovăr pe tine că te congelezi ăştia chiar că sunt bolnavi cu frigul ăsta pe mine m-au terminat şi afară e nasol că pe lângă că e cald de tot mai e şi umezeală mare diferenţa de temperatură dintre afară şi înăuntru e foarte mare la Tom stau cu pătura pe mine iar noaptea dorm cu trei pături şi îmbrăcată cu cămaşa mea groasă bună dimineaţa vouă când vă veţi trezi şi vă mai scriu mâine sper să găsesc şi eu ceva pe aici azi m-am râs de tot cu e-mail-urile de la cei doi Cristi şi nu uitaţi dacă ştie cineva de unde e e-mail-ul ăla vă sunt recunoscătoare chestia e că ştia de şarpe şi asta înseamnă că a citit cumva e-mail-ul cu Snaky dar cum mi-a spart contul or what treaba e că mi-a spus mama că m-a sunat o tipă Laura ceea ce se leagă puţin dar cine e citiţi şi voi cu atenţie mesajul vi l-am făcut forward şi vedeţi ce înţelegeţi mai aştept veşti de la voi bye for now Nana

                                                                        am aflat misterul era Cristina probabil tot ea m-a sunat şi a zis că o cheamă Laura nici aici nu e vreme prea bună peste 24h o să fiu în avion spre Boston nu mai am inspiraţie bye Nana