Mâna și Piciorul
sau
Cocrocul și Toyota
18.6.2016
Am ținut azi-dimineață un discurs (chief guest) la Stejarii Country Club,
de ziua internațională a Yoga. Excerpte:
PRANAB MUKHERJEE
Importanța Yoga a fost făcută cunoscută
pentru protejarea sănătății și vindecare bolilor. În acest an, Națiunile Unite
au adoptat, fără vot ori rezoluție, declarând ziua de 21 iunie ca International
Day of Yoga, recunoscând că „Yoga asigură o abordare holisitcă a sănătății și
bunăstării”. Cum Yoga și Ayurveda sunt complementare una alteia – și
practicarea Yoga poate crește benefic efectele Ayurveda – ele pot merge
o cale lungă dând bună sănătate și prevenind boala.
NARENDRA MODI
Addressing
the UN General Assembly on 27 September 2014, the Prime Minister of India Mr.
Narendra Modi had said: "Yoga is an invaluable gift of India's ancient
tradition. It embodies unity of mind and body; thought and action; restraint
and fulfillment; harmony between man and nature; a holistic approach to health
and well-being. It is not about exercise but to discover the sense of oneness
with yourself, the world and the nature. By changing our lifestyle and creating
consciousness, it can help us deal with climate change. Let us work towards
adopting an International Yoga Day."
PARMARTH NIKETAN
Pujya
Swami Chidanand Saraswatiji reminds us that Yoga is not what you do it is who
you are. He shares that Yoga is not just about the union of our nose to our
knees or our head to our toes, its about the union of ourself with the Divine.
YOGA
Yoga includes religion, philosophy, and
practices. Schools, practices, and goals in Hinduism, Buddhism, and Jainism. Types Raja yoga, Hata yoga (phisical), etc.
Yoga is
fundamented in the Rigveda, Hindu
Upanishads, The Yoga Sutras of Patanjali, etc.
In Vedic Sanskrit, yoga (from the root yuj) means "to add",
"to join", "to unite", or "to attach" in its most
common literal sense. By figurative extension from the yoking or harnessing of
oxen or horses. According to Pāṇini, a 6th-century BCE Sanskrit
grammarian, the term yoga can be derived from either of two roots, yujir yoga (to yoke) or yuj samādhau (to
concentrate). In the context of the Yoga Sutras of (to concentrate) is
considered by traditional Patanjali, the root yuj samādhau commentators as the
correct etymology. Vyasa states that
yoga means samādhi (concentration).
Someone who practices yoga or follows the yoga
philosophy with a high level of commitment is called a yogi (may be applied to
a man or a woman) or yogini (traditionally denoting a woman).
UPANISHADE
Duhkham eva sarvam
vivekinah Pentru ştiutori totul este doar durere Patanjali La naştere gâsca migratoare intră în noi foc nevăzut în
codru ulei ascuns în sesam în cel mai adânc adânc din noi a ne elibera de
moarte Hamsa Upanishad 1.5 Precum o
pasăre migratoare închisă într-o plasă zboară spre cer după tăierea sforilor la
fel sufletul nevoitorului liberat din strânsoarea dorinţei de cuţitul yoga
scapă din închisoarea samsara Ksurike Upanishad 1.2 Aerul intră făcând ham iese
făcând sa şi aşa fiinţa îşi trăieşte
viaţa repetând fără preget mantra păsării hamsa îţi dai seama de asta şi eşti
liber de orice păcat Dhyanabindu Upanishad Eu sunt pasărea migratoare Să nu faci nici un rău nici unei fiinţe cu
fapta cu vorba cu gândul aceea este ahimsa potrivit cu Veda pentru că atman
este prezent pretutindeni inaccesibil simţurilor în toate fiinţele recunoscând
atman în ele aceea este adevărata ahimsa Yoga Darshana Upanishad 1.6 Alice
Getty (1914), Mircea Eliade (1958),
Alain Danielou (1963), Michael Ridley (1970), Jean Varenne (1973), Rodica Anca (1977, 1978)
– notiţe miniatural caligrafiate, cu desene.
25.1.16
Buboiul ciumei, când în om, când în
țară. Bengal contra Gujarat a câta oară după a doua? De câte ori recover web
page?
26.1.16
Plata, că să nu i se facă rău
acolo, nu, nu în ballroom. Abia răsesem Yatra ca pe la Găești, rar București,
tot ramayanic. Ghedem transcrie colinde de la răposatul lui tată. School of
Information Technology Kolkata.
27.1.16
Cu taxi Meridian, întors cu
Cristaxi la/de la Crowne Plaza, în câmp, departe de Expo-exhipo ( că aproape,
ca noi de Paris) – Ballroom plin. Ajunși devreme, șuetă cu Laura. Amba Riva
nebătrână, „blondă”. Ne vedem
mâine la 10 a.m. să discutăm publicarea cărții din Pranab.
Plata a fost la post, shakti. A
plâns la imnul Indiei. Când a venit ambasadorul Americii, Hans, m-a trimis să
vorbesc cu el. I-am spus Matei Călinescu, Taubman, a, American Corner – thanks.
Am schimbat cărți de vizită (el mi-a dat-o primul, nume și adresa amba, fără
tel, e-mail. Neagu din Ext. m-a abordat și am discutat cartea lui Pranab,
găsește Bibliotheca bine, ba are și el niște japoneze. Amba Venezuelei, puțin
surd – i-am zis de Am. Lat. fără Venez. la conferința lui Pranab. Un Uzunov
dăduse peste mine ( ca din întâmplare), are companie, cv.
Nansi s-a ales cu două samose, de
i-au plăcut, una acolo, una acasă. Am plecat tot primii, ca și la venire.
Garderobiera venise tot din Berceni (2 ore, noi 20 min.). Trebuia să-și ia
bastonul, zice, că o doare piciorul, de standing. A, că mi-ar fi fost mie rușine.
De pe la 1 și jumate mă trezii,
acum e 3. Ciupii cărți hindu de la Biblioth, să le arăt mâine. „De ce să mă vinzi? / Mai adu-ți
aminți” (Ghedem), Ciuta
(mioară).
28.1.16
Ce-o ieși o ieși, carte va fi (?)
Pe-o atmosferă de gheață scurgându-se negociere – de n-ar exista decât oftera
mea, ori cine știe. Întâi, săptămâni-luni de traducere, apoi editare, apoi
distribuire (în magazie la Frăsinei?) Ce m-oi fi agitând? Cerbul Runcului pe
trezia nesomnului.
29.1.16
Riva m-a primit ca vechi
cunoștințe, de cu două zile dinainte, din ambasadorimea pe sub imnul Indiei, de
plânsese Plata. Vine pe 23 feb și vorbește de India în general, modernă.
Așteaptă în scris proiectul cărții traduse de mine din Rashtrapati. Cumpără ea
și distribuie, pe lansate, cartea. Îi arătasem cărți afine.
Partha lua notițe. Multe povestiri
cu Pranab, Rajasekar, uitată Esha, aproape și Lokesh Chandra, de i-a zis ea,
profesorul Chandra, exact. Târgovște e un Lucknow (de unde este ea) zisesem. Că
să intervin pentru acceptarea profesorului de sanscrită la Cluj (i-am scris lui
Marga). Lectoratul de română în Delhi s-a rezolvat, zice ( și pe scrisoarea mea
lui Pranab? i-am rezumat-o). I-am scris și lui Stan să detalieze oferta. Îl
pusesem și pe Aurelian martor că e bună Bibliotheca. I-am pomenit în act toți
ambasadorii lor la noi.
Și acum tradu, Gheorghe, pe
Rashtrapati. Am fost apoi la scriitori de-am plătit taxa de 150 lei, pe 2016,
pac, neplătită nici pe 2015, 100 lei – am terminat banii de la Varsanufie
dintr-o mișcare-bust-Eminescu.
30.1.16
Toată traducerea, monolog de
retorică, pe accent bengalez. Hai, prelegeri-comenzi-sentimentalisme, consolări
moksha, motto-uri, cuvinte-cheie, slogane.
Colindele-balade din Ghedem, mai
ca jocul de copii.„Din cel cel, / Prin cel muncel, / Ler Doamne Ler / Prin cel
verde vișinel, / Faptu-s-a d-un legănel”.
Pranab este un povestitor al
narativului Indiei. Înțelegi mai bine istoria politică a propriei țări
(mic-mare). Mare prana, suflu epic. Tezaur onomastic politic, instituționalism
constituționalist.
31.1.16.
N-oi dormi colinde după colcăit
Kolkat al atâtei cețe. Malița, 89, uitând numele Antonescu, nimic nou. Nana și
Victor răgușiți când cu aniversarea a treia a lui Val.
1.2.16
Kolkata legiuitoare pe dedesubt
englez până la anatomia independenței-svaraj. Guvernanța pare teoria
guvernării, iar guvernarea, practica guvernanței.
2.2.16
Cu guvernanța și fraze pe gol de
n-oi sări în aer. Păi a traduce nu nu e a face diplomație, poate
spionaj-cancan-agonie. Pan, de nu bhang. India de spaimă.
3.3.16
Cu Val de 3 ani și o zi. Ziatic cu
Victor Săhleanu. Cu Psaltirion. Plugușor Ghedem – ce legătură cu Pranab?
Familie de aromâni. Bebe, la 87, neprins la telefon. Mulțimi de ani. S-a și
încălzit simetric lunecosului îngheț.
4.2.16
Sorcovă – 40 de silabe. Ies din
iarnă ca din India. Ce-oi face și cu Satya, cu valorile lui? Ne descriem
nocturițile bolinde.
5.2.16
„Cum se răspândesc răspântiile, /
Așa să se răsipească vrajele”. Plata nu rezistă și noaptea la
descântece. Stilul gândirii politice a lui Pranab – retrovizionar – estetica
politică.
7.2.16
Mulțumesc că mi-ai cântat (Val,
sfătuit de Victor). Tana e-n 4 și-și caută job în GB. Matei e la Manchester, 1,
IT, în an cu 60 de români. Citi nu mai e cu Ilici, că a distrus, cu ăilalți,
toți, țara, pe privatizări, și distrugerea industriei ca sistem, contra sistem.
Whiskey și rose, așa că simțesc
oarece. Suflarea lumânărilor cu la mulți ani. Ceea de ceea, cu leac, sănătate
cu veac. Carnea vâlcezitu-mi-o.
8.2.16
Ghedem cu noi a ne scrie. Care-n
primărie, bugetărie. Pe cine pierd, cine mă perde? Mariana mi-o fi făcut
blogul-encounter. Umblă cu mireasa prin mahalaua bisericei sărace – Lăzărel sau
mireasă. Strâns chiar de la norodul mărginaș, cel mai țiitor de minte al
obiceiurilor de pe urma cărora, la timp, el câștigă câțiva gologani.
9.2.16
Ambedkar în lojă? Azi, Nehru. Riva
schimbă: India: Making a Modern Country. Surender, că aș fi mai la confort cu
noul amba (după poză). I-am trimis și lui Talwar din half ready translation.
Alukostrix, de Val: pluralul de la om este omi. Nu se face filolog.
11.2.16
Petrea Crețul Șolcan: Când
gândești să te umbrești... Până-n iad că m-a băgat În cugete cu păcat... De
oftat ce-am oftat tare Nici luna lumină n-are, Nici pe câmp nu crește floare...
Mintea mea cea proastă Dete de pedeapsă, Mintea mea cea bună Dete de
minciună... Mă muncii o vară toată Ca să-mi fac străinul tată...
12.2.16
... Bate vântul salcia Să-mi
pornesc corabia, Șaica mea, Corabia, Lată-i, lată Dunărea, Parcă-mi este
inima... Iubii una, iubii două, Iubii o sută și nouă Și-o să mai iubesc vro
opt, Ș-o fată de protopop Să-mi stea inima la loc... Rugai cerul vro trei ani
Să mă scape de dușmani, Și Dumnezeu, ca un sfânt, A dat o ploaie cu vânt Ș-a
pus gardul la pământ, de i-au rămas numai parii Să se-nțepe toți dușmanii Ș-au
rămas dușmancele S-adune nuielele, Să-și măsoare zilele...
13.2.16
... Foicică ferigă, Mă duc la
biserică, Neica-mi pune piedică; Io mă-nchin pe la icoane, Neica mă trage de
poale, Nu-mi dă pas pentru canoane; Io-mi fac cruce și mă rog Neica mă ține pe loc;
D-oi avea multe păcate, Neichii să le dai pe toate...
14.2.16
... Pe crucițe cine-mi șade?
Ședu-mi trei lebede albe, Albe-n pene și frumoase, La privire cuvioase, Cu
capul De diamant Și cu ochiul De smarand ... Ci noi suntem zile mari: Una este
Vinerea, A doilea Sâmbăta, A treia Duminica. Stați pe loc, că nu știți voi
Ce-am aflat și ce știm noi: C-o veni vremea d-apoi D-o fi și anul ca luna, Luna
ca săptămâna, Săptămâna Ca ziua, Și ziua ca ceasul scurt, Iar ceasul ca un
minut. Dacă voi ne-ați săgeta, Domnul greu s-o supăra Și pe toți v-o pedepsi:
Pământul c-o pârjoli Ierburile c-o-nnegri Și v-o lua florile, Florile și apele
C-ați omorât zilele.
18.2.16
... Mică turturea Dacă
mi-o-ntâlnea Și dac-o vedea, Șoimi Că-și trimitea Ogari Asmuțea Lanțuri că-i punea,
Arcul că-ntindea. Mica turturea De veste prindea, Din gură-i zicea: Vonice,
voinice Nu-mi mai face price; Nu mă apuca, Nu mă săgeta, Că, de m-ăi lăsa, Bine
ți-o părea: Drum ți-oi arăta, Viața ți-o scăpa! Voinic tinerel, Nalt și
subțirel, Nici că se oprea, Nici c-o asculta; Șoimi că-și trimitea, Ogari
asmuțea, Lanțuri că-i punea, Arcul că-ntindea
Săgeat' așeza Și drumul
că-i da De mi-o săgeta.
19.2.16
... Voinic tinerel, Nalt și
subțirel, Ce te socotești Și mă tot privești Țiind frigăruică De fript păsăruică?
Nu-s zare de foc Aprinsă pe loc Ci-s mare balaur Cu solzii de aur, La soare
sclipind Ca focul lucind. Voinic de-l vedea, Pe loc se oprea, Fiorii-l lua, Iar
proclet de șarpe, Pustia l-ar bate, Din gură-i zicea Și vorbă-i vorbea: Voinic
tinerel, Nalt și subțirel, Străin și bogat, De arme-nțesat, Ce-asmuți șoimeii
Și ogăreii? Lasă-ți armele și săgețile, Și vin lângă mine, Că ți-o fi mai bine!
Voinic n-asculta, Călare ședea, Arme nu-și lăsa. Balaurul sta Și iar îi zicea:
Voinic tinerel, Nalt și subțirel, De nu vrei să vii, Spune-mi dacă știi Ce s-a
întâmplat Mă-ta când te-a fapt?
20.2.16
... Ea când te-a făcut, Ea când
te-a născut, Mi te-a înfășat, Mi te-a legănat Și mi te-a culcat, Țâță nu ți-a
dat, Tu n-ai adormit Și-ai orăcăit, Iar ea s-a sculat Și te-a blestemat. Lapte
când ți-a dat, iar te-a blestemat: „Sugi, măicuță,
sugi, Sugi să nu mai plângi, Suge-te-ar câinii, Câinii și șerpii, Și balaurii;
Câinii Nistrului, Ș-ai pustiului, Șerpii Leșiei, Ș-ai Sovedriei”. Când te-a
blestemat, Eu m-am întâmplat Sub talpă de pat Și eu te-am luat, Că mie te-a
dat. Vremea c-a trecut, Mare c-ai crescut, Voinic te-ai făcut. Tu că mi-ai
plecat Și ai mânecat Tot la vânătoare Pentru-nsurătoare, Vânat să găsești, Masă
să-ți gătești. Nimic n-ai găsit, Fuși de-ai întâlnit Sus pe rămurea Mică
turturea, Dalbă viața ta. Ea ți-a tot cântat Și mi te-a rugat Să n-o săgetezi
Și să n-o vânezi Că te-o ajuta, Viața ți-o scăpa. Tu n-ai ascultat, Cu săgeți
ai dat Și-ai venit aici La zare s-o frigi. Mica turturea e chiar viața ta, Pârlită
la zare De balaur mare.
21.2.16
Laura că de ce-i trimit e-mail-uri
cu Pranab, ce vreau de la ea? Dacă nu vreau, să nu-i mai trimit. Doar că nu
înțeleg că nu vine marți. Cunosc. Triumfă Nae Nae. Dacă nu-mi finanțează
traducerea, mai e o pagubă – experiență optată, provocată tot de mine – o mai
și termin iar cu indienii, și ei cu mine? Măcar Esha îmi cere telefonul lui
Pranab, s-o primească în audiență.
Gata traducerea, pe chenoză, cu
publisher cardiac, ambatroglo. Cum nu s-o publica, rămâne pe blog, stilul meu.
Mâine seară, la titlul nehruvian. Îmi rafistolez Psaltirion. Petrea Crețea
Șolcan ne cântă cu gângavul lui Pann.
... Iar șarpe nu sta, Vorba-și
isprăvea Și se aruca, Cal împiedica și jos îl trântea; Cal se scutura Și-ndată
scăpa, Iar voinic cădea, Șarpe-l colăcea Și mi-l îmbuca Pân' la jumătate, Că
mai mult nu poate De arme-ncărcate, La brâu înțesate. Voinicul țipa Și se
văieta Din gură de șarpe Cu răcori de moarte...
22.2.16
Lăutari în yoga mantrică.
Nedormire. Coșamrul se răsuflă ca-n corp străin. Cum o fi și ziua? Da'
mâine? Și după?
... Tânărul hușean, Pui de
moldovean, Trei zile-asculta Pân' l'înțelegea, Pân' se domirea
Și-atunci ce-mi făcea? Pe gazd' îl chema, Din gură-i zicea: Gazdule,
gazdule, Măi bătrânule, De-acum de trei zile De când stau la tine Din zori,
când mă scol Și pe ochi mă spăl, Până mai spre seară, Cât ziua de vară, Am tot
ascultat Ș-am tot apucat Un nechez de cal Spre movilă-n deal, Zgomot de șoimei,
Gură d-ogărei, Ș-un glas tânguios, Un vuiet duios, Un glas de voinic Cu țipătul
mic, De țipă cât poate Cu vaiet de moarte!
Gazdul, d-auzea, Și el asculta Și
cum cunoștea Glasul tânguios, Vaietul duios, Și mi-l învăța, Din gură-i zicea:
Voinice hușean, Tânăr moldovean, Pas', măre, de-l scoate Din gură de șarpe,
Din răcori de moarte, Că te-o prinde frate! Tânărul hușean Pui de moldovean,
Unde-l auzea, Vreme nu pierdea; Pe ochi se spăla, Arcul că-și lua, Paloș
c-apuca, Sulița-și lega Și pe cal sărea; Iar dacă pleca, Drumul că tăia și
calea ținea Pân' s-apropia,
Și-acolo-mi vedea D-un mare balaur Cu solzii de aur La soare sclipind, Ca focul
lucind, Și-n gură țiind Voinic tinerel, Nalt și subțirel, Pân' la jumătate Că
mai mult nu poate De arme bogate...
Și seama lua Și mi se uita La
mândrul balaur Cu solzii de aur; Iar de se uita, Și de-mi cunoștea Unde e
umflat, De trup îmbucat, Unde e subțire Ca șarpele-n fire, Paloș aducea, Paloș
răsucea Și-n două-l tăia; Paloș că scotea, Solzi-i spinteca, Pe voinic
scăpa Din gură e șarpe, Din sudori de
moarte. După ce-l scăpa, În brațe-l lua Și-n fugă pleca, La Nistru-l ducea La
vadul de apă Ce vitele-adapă.
La vad de-ajungea, În apă-l băga,
De bale-l scălda, Și unde-l spăla, Nistrul se-nchega De bale de șarpe, Pustia
l-ar bate. După ce-l scălda, După ce-l spăla, În brațe-l lua, La gazd-alerga
Ș-acolo-l ducea, Iar cine-l vedea, Spaimă că-și făcea Că, pân' l-aducea, Pe
drum se umfla Și negru era. Gazdul de-l vedea, El mi-l cunoștea; Cu lacrămi
plângea, În lapte-l scălda, Dar nu folosea, Că tot se umfla, Negru se făcea.
Atunci, de vedea Că sufletu-și da, Coșciug îi făcea Și mi-l îngropa Devale la
cruce, La mărul ăl dulce 'N grădina crăiască Să se pomenească
Io mă-nchin cu cântecul Ca codru cu freamătul.
23.2.16
Cel puțin odată pe lună am nevoie
de mine – fiecare ultimă zi de marți – și azi sunt răgușit și nădușit și tușit
– cum te duci în halul ăsta, face Nana – traduc pe Riva, ambasadoarea,
curgându-mi mucii. Balaurul cancer, a nu-nghiți pe jumătate editarea lui Mukha.
Dau zor cu Psaltirion per arhiepiscopie – părem iar în puterea bisericii.
Corbu, după ani, mă întreabă dacă pe Hilohi îl cheamă Eugen, nu, zic, Neculai,
și încheiem conversația. Ia mai bine să mă bărbieresc cu Corbea.
24.2.16
Seară gripată, cu Plata că de ce
n-am luat bani. Amba de 54. Acuși: vreau să-ți aduci aminte... telefonul, Puși cu
scuze că l-a adus pe Nae, de-a adus o șleahtă de inexpresivi ori tâmpiți. Bine
că ne întâlnim. Mă ia secretar literar? După frecție, mi-o iau în cap. Iar cred
c-o să-mi treacă.
M-o fi costat ieșirea. Voi termina
Psaltirion de înșiruit, cu Filocalie Stăniloae, Revelație Drăghicescu,
Psaltirion – Ajută-mă Doamne – Mănăstiri – Sihaștrii nu se joacă – Scriptura
schimbă...
25.2.16
Ce m-aș face fără boală? Căscate
reputații pe nerecunoașterea misterioasei amicale. Nu-mi plecară descântece, nu
apudul. După miezul nopții, Plata, că trimite de la ea. Mă apropii de șomajul
sănătății? Ce lecturi m-or prinde? C-ai și vorbit în draci, ieri, face Plata,
de unde bad throat Arogant disobedience. Îngroșată gluma, Plata zice și de
salvare. De unde-oi fi lucrat azi-noapte fără suflu?
26.2.16
Mai grei ieri. Pe la trei noaptea,
adineauri, greu de respirat, dar, cine știe. Mai greu de alții. Îmi voi
transcrie din carnețele și agende. Chestiile imediate. Lăutăreștile se diluară
din magie. Normă. Gata și haiduceștile, cât că Ghedem anunță una mai la vale –
să fie cenzură comunistă? Turcii ca turcii, da' și evreii în
cătare. Caii mitologici. Cadișca. Nimbul hiperbolic, de la vreo școală?
Epicitatea instrumentată cu refrene descriptiv-criptice. Cu piciorul,
Stăniloae, cu gripa, Ghedem – a scăpa de belea. Și cine să ne fi ras și pe
Rodica și pe mine din Litere? Mai și trimisei 3-4 cărți spre publicare.
Analizele?
28.2.16
După ce noaptea de deliruri îmi
pusese capac, azi-noapte, prima nedelirantă, pe sufocate. Oi fi și visat,
vizitat frumos. Duminică sănătoasă. De ce să mă apuc? Editorul îmi trimisese să
traduc o maramureșeancă din Canada, via Târgoviște. Nu sunt disponibil. Lectura
din N. Filimon face bine. Ah, când oi și mai ieși, cu ochii peste tot, la
aprins lumânări. Vâlcea a scos o carte de 400 p. cu aniversații pe 2014 – sunt
și eu, cu Mateescu, Manolescu, Zamfirescu, până la peste 30, a, și Adina.
29.2.16
Bisecta, Nesomn, nedelir,
Confesiuni-Rousseau, ca traducând în armată, pentru tata. Ziar, poate și tură
scurtă. Nopțile cărei respirații? Bine c-am reajuns la Rousseau de mic, la
Boissy.
1.3.16
Cât îi citii și Platei din
Confesiuni. Noaptea se duse mai blândă, poate scap. A trecut și Val cu
mărțișoare, cu Nana. Ce proiect significant, pe lângă ale mele? Convertirea la
catolicism ca tortură. Benit soit la France et mon pere de Ruda. M-oi despărți
și eu de Maman de Warens, întors din Lyon la Annecy.
3.3.16
Ne-o lăsa, aș face tură, aș scoate
versuri. Aparygraha a apărut în hindi, urmează, în mai, în engleză, am și eu
articol – l-am trimis acum destui ani, când încă eram în jainism. Să fac și
colocviul pe martie. Ce facem cu promoția? Doar nu m-o fi întristând Rousseau,
nici pe Holderlin.
4.3.16
Cam depresat și nespălat, de
virusat, rousseauizat, prost respirat. Vicarul Savoyard.
5.3.16
Rousseau și Therese m-or fi trecut
boala. Ca pe Holderlin-poem. Uitată antologia Ghedem? Ceva per Colocviu din ei?
N-am când un Jean Jacques (Rousseau) și David (Hume) – cum nu s-au înțeles –
vedem. Dacă mă și scăldai. Psaltirion alcătuit tot pe inespirare. Monica Pillat
îmi recomandă ca vorbitori la aniversarea lui Ion Pillat pe Roxana Sorescu,
Barbu Cioculescu și Carmen Brăgaru.
6.3.16
Urcau pillatian scara peste mine,
ațipit – își spuneau una-alta, când ca peste fereastră – peste ochii închiși
s-a interpus, din ce în ce urcând, acoperind orice lumină posibilă, ca spre-o
atingere în beznă de pe urmă, am sărit din somn, ca murind, presat rousseauin.
Vedem cine a bătut. Babele bat. 'Polysinodie, sau pluralitatea
sfaturilor' (Saint-Pierre).
Cetățeanul Genevei, ce figură în Ermitage, noroc cu Therese.
7.3.16
Ion Pillat, Ion Brătianu – bunic
după mamă. „De parcă mă
urmărește pulsul / Străvechiului meu sânge”. „În catedrală”, prima poezie
(Carmen, că a găsit alta dinainte). La Conf. de Pace de la Paris (1919) (cu
Drăghicescu?)
Nespunând secretul doamnei d'Epiney pe care
l-a ținut de-o parte de carte – cât că toți îl știau – nu se vede clar de ce a
plecat brusc Rousseau de la Ermitage la Montmorency.
8.3. 16
Liber de Rousseau și el de noi, d'Epinay.
Mihai și-a pus un senzor permanent
la gât pentru tensiune. Puși va recita Calyopi. Conversație cu Giurgincă, de la
Breaza – își va opera coapsa dreaptă, spre Afrodita. Lucică Ștefănescu e la
Bușteni.
9.3.16
M-a fript vreun virus, rămăsei
fără net, Victor n-ajunse. Nu mai am un leu să merg la depanator de viruși. Mă
întoarce gripa. Și uite că visai nerousseauist. Ba tocmai, frecat cu o muiere
în tren, până la urmă bătrână. Pierdut și trenul. Oraș necunoscut. Ajung la un
cerc de cunoscuți aparent. Le fac teoria traducerii automate.
11.3.16
Victor mi-l porni dintr-un click.
Voinic de plumb. Nici n-am visat.
13.3. 16
Scenometrie Geniul lui
Drăghicescu. Între Măciuca și Sorbona. În fond, zeci de capitole din el,
traduse de mine, au apărut, în serial, în rubrica mea Steiuri, din Litere.
14.3.16
Cuscrul face 80, sâmbătă, la
Chiajna. Finul lui Dumnezeu de Eminescu. Cădere-urcare. Plata tot vrea să scape
de șahuri – alaltăieri, cuscrului, la 80 (i-a interzis Nana); ieri, chirurgului
ei, plătit în forță de copii (i-am interzis eu, spre apoplexii, după trei zile
de killing for money.) Dacă scapi, te mai euforizezi aproape simultan în
recuperare.
Na, că mă trezesc într-un serviciu
de control al stării poeziei în ambasade
din diferite țări, gen facebook. Grigore, arid, apoi radiind pe sinestezii.
Ascultă, nu e niciun prieten al defunctului ei soț, angajat medic la domiciliu
de fiu, s-o supravegheze de vreo schizofrenie. Iar eu am a te supraveghea pe
tine, și reciproc, de-o luăm razna, cât să ne iubim.
Chestia cu prozelitismul
schizofrenic vi se aplică. Vorbiți necondiționat în fiecare sară pe cadavre.
Mai și citim basme. Fata la Thermes, cu Nașa, altă adicție. Trebuința de
entuziasm în orice registru, cu biserică, fie anti, cu tot. Negarea a ceea ce
vrei să te constitui abia se mitizează demonstrativ arare, pe excepție
comercializată tot constitutiv, vine groase, genocidare in se.
Omenire – viață – sinucidere –
cantantă, din grup în grup, din pușcaș în pușcaș. De unde, mai toate înfierile.
Francois Bernier (1625-1688), medic 12 ani la curtea lui Aurangzeb. Suflet
Candriu – București – Iorgu Lingefus – parodie. Florin Costinescu, Clipa și
Amoria la Betta – Senatorul independent Remus Daniel Nițu și-a anunțat luni, în
plenul Senatului, demisia din postul de parlamentar. Hai, Drăghicescu!
15.3.16
Fata a venit ieri să facă măcinici
cu muma. Mi-a povestit de Thermes, că să mă duc și eu. Am scăpat aseară afișul
polonez la UNA, dar am citit Călin Nebunul în proză, în versuri și Călin, de
adormit Plata. Shaktism kalidasian.
Galanta și cocheta scot al treilea
caracter, cel mai îngrozitor. Altele: nestatornică – ușuratică – flușturatică –
nepăsătoare – unele sunt darnice cu mănăstirile și cu adoratorii lor. Femeie
îndrumată, care are un îndrumător. Și cochetă și bigotă – o zgârcită, o
jucătoare de cărți, o savantă, o mironosiță, o arțăgoasă, o cochetă, o
flușturatică. „Dar cu o habotnică, spune-mi dumneata, Hermas, la ce mă pot
aștepta de la una care vrea să înșele pe Dumnezeu și se înșeală pe ea însăși?”
16.3.16
Nicu Tomoniu, că să mă duc să-i
iau premiul, de la Arcub, pe Lipscani, în spatele Lupoaicei. La etaj, expo dada
– nimeni, nici evrei, decât în poze. Vine, totuși Filipoiu, cu barbă albă, că
i-a murit mama. Călcăm dada. Gușterul dintre, că mai e și sala alternă. Tot
goală, o călcăm.
Auditoriul de jos se încarcă de
premiații UZPR, vreo 30. Bântuie generalul Chelaru, apar Crăciun, Diaconescu,
popa Damian, din NY. Premiul – un pungoi cu votcă, alexandrion, o minge de
fotbal și o diplomioară. Glăvan laudă selectiv. Cînd am luat punga lui Nicu, am
zis că Tomoniu e cu Nicodim și Coșbuc, de lăudat cum a făcut Mihai Diaconescu
cu Rodica Lăzărescu. Au mai primit punga nevasta lui Roncea, Apostoaie din
Canada, Țene de la Cluj, Coandă de la Târgoviște, Daniel Roxin de la Nașu TV
(stâlpul dac din Lapa vs coloana lui Brâncuși). Da, și Cichirdan, din Râmnic.
Marele premiu îi este înmânat de Neagoe lui Carol Roman. Amen.
Cam straniu, Filipoiu m-a așteptat
și în hol, ca și cum mă urmărise de la început, ca pe Brossolette. Nicu vrea să
ceară ambasadei Indiei 1000 de lei pe lună, să dea gratis țiganilor din Tismana
40 de ex. din Semănătorul (premiat).
17.3.16
Depresie, urticarie, nonmodel. Nu
tu mistică, nu chef. Încă o săptămână, colocviul meu și mai hai. Trepădai în
medii halucinante blând obscur.
18.3.16
Empatizăm baliverne schizoide pe
frustrări că nu vine la Chiajna. Fata caută o slujbă cu program mai omenos, să
se ocupe și de copil. Caracterurile Labruyerene, la Barbu Paris Mumuleanu.
Ce bine-mi pare că sunt beat. Pot
urca – nu le zisei mulțumesc, nici pa, Val.
18.3.16
Ura, că mă îmbătai la Chiajna.
Discret, doar fie-mea să-mi taie gâtul. Sâc, m-am simțit aviator în clanul
Potcovaru. Matei, venit în vacanța de Paște, de la Manchester. Vlad fusese la
baschet, câștigase o partidă din două. Se pare că e și cu jocurile. Cuscru în
formă, cu Păunescu de l-am făcut căcat, apoi că-l iubesc. Deci mă făcusem.
Micuța farmacistă, cu soțul
aproape încruntat. Și mai micuță și mai contabilă, fata fratelui de la Tg.
Mureș. Val se alerga perpetuu cu Eliza, mai mare cu un an. Nana a adus un
fotoliu făcut saltea și se aruncau frenetic, pe rând, auzindu-și numele -
Eeliza, Vaaleriu - stentorate de mine.
Ca și la aniversarea trecută, în
Militari, șpuribusul a fost tot tatăl aviatorului gazdă, fiu de aviator. Cuscra
s-o fi făcut și ea, nu s-a mai văzut. Am sunat-o pe Plata, când nu se pusese
problema că aș avea limba împleticită. Teodora, foarte doamnă, Adrian, venit
din cursă – aterizase la patru și ne-a prins. Frate-său lucrează la sol.
Frumos ne adunarăm și chiar ne
risipirăm. Sabina, la opt ani, e mare spadasină, promite campioană ochelaristă
– a început de la 3 ani. Victor a discutat cu Matei mate. Eu, cel mai mult cu
Citi, Potco și Matei. S-a elogiat Moartea Căprioarei, ca un mister.
19.3.16
Cam over fling-ul beat din
Chiajna. Plata votca aruncă pour toujours. La Opera Finicia, Venezia, Romeo
o grasă bondoacă – Capuletti ed i
Montechi de Vicenzo Bellini. 2015. Coatutori Freud și transsexyalitatea.
23.3.16
Ars Bruxelles, Ploaie pe noi.
Filocalie, basme. Zaventem.
24.3.16
Ce jurnal: filocalic,
drăghicescian, re-hind? FiloKali. Călinescu făcându-l cap de tradiționalism pe
Pillat. Nicușor Gol Lituaniei.
29.3.16
S-a amânat francofonia, că s-ar fi
spitalizat Magheru-Gagialov, simultan cu arestarea lui Onțanu, creștinul. Ce-o
face Simion, primăribii. V.I. Popa, avio. Pillat, menit. Și profesorul lui de
desen, Brâncuși. Cât comunism, cât acum. Plăcerea cui a ne distruge. De mereu,
de niciodată. Ni s-o fi părând. Ne lăsară aseară creierii pe frison. A plecat Riva,
a rămas Partha. Atunci, traducerea rostirilor bengale la stâlpul maharajal?
30.3.16
Monica mi-a dat o carte de-a ei,
de la Humanitas, versuri. Și-a citit cele trei pagini, asupra petalei în poezia
pillatiană. Continuată de primăvară în privirea Carmen Brăgaru, care face și
ediție Pillat. Apoi, Gh. Dănilă, Vali Pena, Gabriela Tănase au recitat vreo
zece poeme ale lui Ion Pillat. Începusem, zece minute, cu recitalul Brâncuși al
Genovevei Preda, după colajul lui Zărnescu, de s-a scandalizat Sorana Gorjan,
mai ales și pe ovațiile primite de nou-venita, „de două luni”, în Brâncuși.
Pasi o elogiase. Dănilă, cu povestea brâncușiană a hoților. Bianca Michi –
Nichita, Puși – Elin,Viorel Speteanu – Unirea. A avut Puși clienți la
Nicorești.
31.3.16
Ben Todică, 2000 – Căruța
democrației de la Timișoara la Arad. Căruța poști, vioară, țambal. Ultima zi cu
tata. Am pornit în pețit. Gară – tren – vagon – prim-plan – tată frumos – lume
curioasă – controlorul mustăcios – femeia cu pălărie – fată vizavi – mâinile –
satul – bun obiectiv – coborâre prin zăpadă, peste șine – locomotiva – mulți
copii – Aradul Nou – tramvai – coborâre, lat în spate, geantă, căciulă –
intrare bloc pe scară – sună – iese cărunt cu țigara neaprinsă în gură – tatăl
tânărului – comentarii fără sonor – revine tatăl – și o Mariana din Australia –
încă cineva – bătrânul râde – înapoi la cârciumă – taraful fără sonor – și
clarinetist și contrabas – prezentatorul – nostalgie.
2-4-16
Ieri, după tură, m-am suit la
Mihai Bravu, m-am dus la Huedin, la bancomat. Pusesem cardul în carnețel. Nu e.
Caut. Nimic. Scosesem carnetul să compun. O fi lunecat în inspirație. M-am dus
la cec. Am scos mia de lei ce era pe card, mi l-au lichidat, îmi dau altul în
7-8 zile. Fie-mea mă trimite la pediatră după concediu de îngrijire a
copilului, că vizitaseră spitalul. M-am adunat pe la trei, Plata că să-i citesc
fofeaza ancestrală – o vrea și Ana – V. I. Popa atrage poporul.
3.4.16
Vecina se îmbată de nici în somn
nu se vindecă, dă-n aventuri saint-exuperian-victor-ion-popiene. Dr. Teo, cu
accident cerebral acum doi ani, credea că Măriuca noastră să se fi lăsat de
băut intrând în vreo sectă. Pasi mi-a ținut două monologuri – scandalul de la
scriitori și telenovela de la fest. Imaginația, „nebuna casei” (Malebranche).
5.4.16
Canto XVI Aminta și Rinaldo - Ierusalimul liberat de Torquato Tasso - cf.
Didona și Eneas. Citit seara Platei pe împăcat ilău covăcesc (fie-sa-n Provența
cu sculptor homo, mama comândată lunile trecute). Mi-a scanat Victor aseară
coperțile lui Mukherjee. Turlupinade.
6.4.16
Compuneam din Tasso o rimă. Nu
ești – sunt – aici – nu, acolo este o fotografie, sunt Valeriu – Valeriu e un
nume. Moara lui Călifar se ține. Alergie la traduceri. Să traduc din
Gerusaleme? 16? 12?
Album Val, Album Ilinca.
7.4. 16
Angliștii canadizi ai Danielei
contra Gange. Diana, în livadă, întreabă: tată, veverița asta e adevărată? Cine
va citi din La Bruyere și Teofrast pe 26 aprilie? Cine din Tasso, în ce
traducere? E iminentă traducerea din Grama. Ăia tălălăiră tehnoredactarea traducerii
din Mukherjee. Dar sâmbătă, în Herestrău? Dar azi, după semințe? Astă-seară, la
Cărturești? Când voi arunca din cărți? Alergie și la cărți populare, neaoșiri,
evreizări, manierisme, antiromânisme. Anchetă cu nearestare, scutire de acuză,
cam autoanchetă, vreo uitare ori secularizare.
8.4. 16
Noapte de muzică a unui compozitor
de-al nostru emergent ori deja clasic, devenind cu fiecare act spiritual de
adaos arhitectonic, într-o confiere poate pascală, tot mai al nostru.
Treievasem Magheru pustiit de bule – s-o dărâma tot?
9-4-16
Încă un spectacol de familie
veche, opriroată-apriorată, rescoasă renume, sub admirația propunătoare,
lucrătoare-elogiu. Cooperanță a primei, spre fine. A doua, că noi, că familia
suntem mai gata. Dar, da, familia era o ofertă grațioasă, strâmbătură-gomă.
Back to haractere p-așa, iar logistica și ponosirea. Ploi-cea-hăis, oi rămâne
în casă. Titlul jurnalului de traduceri îl fac din al cărții. Aseară m-a sunat
Coloșenco, probabil de ziua mea (pe 12) – uitasem.
11.4.16
Companie la bruyeriană. Lungi
pelerinări spre denii. Traduc pe Dimi din prietenie, chirugie melancolică.
Templul Puttingal (Kerala) incendiat, 200 morți. Apocalipsa în curs. Satele pe
moarte. Mâine ating 72. Azi ne luăm sânge și cardul pierdut. N-am subiect la colocvii.
Cum o fi Urs în recital Caragiale pe aprilie-umor? Des honnetes gens „(Tov.
Cioculescu este de părere că s-ar putea găsi un corespondent în onestom,
onestomi” - notă Aurel
Tita la La Bruyere).
12.4.16
Vichi depresivă, depresantă, de nu
cobe. Că tată-său Marcu era evreu. Vianu a aflat la 18 ani că este și ar fi
plâns (ar fi fost zburat din enciclopedia evreiască și nu zice nimeni nimic de
Arta prozatorilor români). Vin de la Ana, dragă Rabelais. Lumină, iubire și
armonie. Sănătate, bucurii și împliniri. O zi frumoasă, ani frumoși. Voie bună.
Ființă minunată. Lma, tataie. Cu cine vorbiți? - cu fratele filoloagei. Lma cu
plecăciune. Lma faini. Vise mari. Cum ai să-ți faci memorabilă ziua de azi? Non
sto male. Ăștia mă iubesc de ziua mea, ori sunt amăgiți, ori nu există. Ce ți-e
și cu zile d-astea. Ce face un poet născut în primăvară? Mucha paz, amor.
Returns.
13.4.16
Am suflat în tort, împreună cu
nepotul Valeriu. Azi e ziua sorei mele Noana. Bonne anniversaire. Succes la
toate cele. Noroc. Am jucat canastă. Plata se sperie de stampa japoneză, vrea
s-o curețe și s-o înapoieze lui Vichi. Bucurii rotunde. Succese literare. Să
faci numai ce vrei.
14.4.16
Sunt doi Ardeleanu, unul de la
Manuscrise și unul de la Sâmbăta cu poeți. Eram la radio vechi. Nu mai
îmbătrâneam. Azi voi vorbi de Ambedkar prin Mukherjee. Constituționalism.
Niculae Urs, încântat de colocvii. Îi fac stagiune.
15.4.16
Iulia Rășcanu, cu doctorat la Mumbay. Anglista aseistă Nicolau moderează
comemorarea Amdedkar. Partha – însărcinat, Riva, la New York, pe urmele lui
Ajay. Fetele românce, băieții hinzi. Perspective, număr Ambedkar. Și aici
povestit și cu film, seria V. Untochability, discriminare, religie, minorități,
gender. Eu, cu Sharma și Mukherjee asupra lui Ambedkar, erijând tinerii spre
India. Invitație la seminar sanscrit-european în Delhi (Bala).
17.4.16
Vichi peste Pla, gâtuită lectura.
Caractere cu Puși-Sudinski. Trimis pentru blog caracterele comparate. Oală de
presiune, tuș de imprimantă. De Gaulle, asediat de sportivi străini în
Herăstrău. Pasi ca Vichi, neamț din Ro. A întors-o, că ce-o zice lumea de doi
nebuni. Cristi Iacob inter la Mic – piesele lui Puși? n-are putere, inter.
19.4.16
Îi duc lui Puși Gramatica
fanteziei, la cerere. Concurs dir T.Mic, 5000. Să-și joace piesele, altfel
(nedir.) nu există. Cu Pla, la megaimag. Nana, că să-i scanez ID-ul mumei și să
i-l trimit pe e-mail. M-oi apuca de eseuri. Scan-uri. Puține traduceri din
Grama. La circa financiară, să o treacă și pe Plata în chitanța de plată a
impozitului, să nu se creadă că sunt numai eu proprietarul apt-ului. Puși apără
duhul în fața spiritului, pe neaoșenie.
20.4.16
Azi de-oi corecta Rostiri. Toată
noaptea, darabană de tunete și ploaie. Cu vise călătoare – conferință – tren –
spații – biblio. Când nu mă mai asculta nimeni – mă și întorsesem la zid-vid,
mă lăsase și vocea, nu mai aveam cum spune că provincia – nu-mi convenea
cuvântul – ar fi mai culturală. Elocvența de baron vs elocvența de amvon –
sacru și profan la La Bruyere. Ro sub antiRo.
22.4.16
Vine și Grama la colocviul
Shakespeare – diaspora se curtează electoral. Paștele de-o ajuta amintirea.
Anghel, de la Târgoviște, mi-a dat, vizavi de fostul Muzeu al Literaturii, zece
pachete cu 50 ex. ale cărții Rodicăi, Dantele de hârtie. Pe drum, mă chema Puși
la teatru, Nina de Matei Vișnec, pastișă după Cehov, la Comedie, Studio. M-a
scârbit cu Marx și Lenin în gura lui Trigorin. Costea, pe gustul Parisului,
bucovinat. Azi e ziua lui Ganesh, mâine a mea.
24.4.16
Ochișoara a sunat pe seară – cum a
murit Vasile în martie 2015. Nu mă scotea din d-le director, ca de dimineață
Cora. Vichi o polua-cobe pe Pla. Apokolokyntosis. Cu Andru la Caractere, facem
denie. Am trimis pentru blog Vlad the impaler.
26.4.16
Vise galactioane, hindu-Raj. Câți
om fi ăia om fi, cu poeții ne-om găsi. Puși s-o afla cu proiect managerial.
Claudius scapă zarurile din cornetul rupt tot infernul și gata apokolokintosis
fără dovleac sau el.
29.4.16
Monumentul culcat al poetului, în
penumbră, se clatină a se sparge, sub bătaia ca pe cal a zăbăucului distonant,
supraadmonestabil. Măă, nu ți-e rușine, vandalule d 'Andaluzia.
Păzește ce, compasiune – daltă daltonistă. Tatăl călărețului, fiul statuii. Mai
și împrătiasem rugăciunea italiană a lui Petru Cercel. Domnie după moarte de
Luis Velez de Guevara, evreu convertit.
30.4.16
Profesorul de elocință al lui
Petroniu, numai ochi și urechi la Agamemnon. Satureum – ucigaș de noapte.
Gongora – A los celos – A un sueno – Al Monte Santo de Granada – Al tumulo de
echija – Convocas las poetas de Andalucia – cual del Ganges Marfil, o qual de
Paro – Fabula de Polifemo y Galatea. Versuri din Tasso, Gongora, Ronsard,
Tagore, Pound, Voluspo.
1.5.16
Ouă roșii, nonvin. Gongora pe
transcendență. Cine vrând a nu fi noi ba Crist. Abelard et Heloise – Paracletum
– Historia Calamitatum – O quanta qualia – neumes – Astrolabe, fiul lui Abelard
și Heloise – Socrate francais.
2.5.16
Iar cu piatra sărbătorii limănită.
Veniră și copiii. Ascyltos, Quartilla. Leuca: lumina sfintei învieri să vă
călău(zească). Abelard – L'ymnaire du Paraclet – Analecte
hymnica – Planctus – Carmina Gallica – Ah me! How calm and deep / those myghty
Sabbath days. Satyrikon, Sanskriticon. Agatha filmată franțuzește. Menelau, tot
profesor. Planctus, Consolatoria.
5.5.16
Vinul lui Popescu-Băiculescu m-a
ținut o zi și o noapte de cap, ca la Trimalchio. Am trimis și draft de
colocviu, De la Abelard la Pound. Am tradus sabatul. Azi, Clorinda, Galatea.
Todică recită versiunile mele din Shakespeare. Canto XII, La morte di Clorinda.
Urmatecu și Jurubița (Ecaterina), Cap. 8, I. M. Sadoveanu.
7.5.16
Puși cade pe articolul G – n-a
condus, n-are curs de manager. Dispariția Platei la bucătărie – cât fumat, câtă
șuetă cu Plafareasa – când colo, se înființase Vichi. Scrisoare de la Ruxandra
Alexe, a, Didi, și cu o cărticiă în engleză a lui Gicu. E de părere că Dumnezeu
e prea bun cu ea. Felix n-a înghițit Edde, Rodian da.
8.5.16
Herăstrău verde, lac lin,
alergători, teatru de casierițe. Pasi îl saltă în nori pe Zgăbârdici. Plata n-a
mai rezistat la pederastia din Satyricon. Gh. Giurgincă i-a dat nr. meu lui
Lucian Ștefănescu – ne întâlnim mâine după 50 de ani ai promoției de 500 de
studenți – vrea cărți de indianistică de-ale mele.
9.5.16
Văd fețe, am foaie și creion să
prind nume. Hamlet - de Abroise Thomas, pe Mezzo (2013) – chel, nud în scalda
mamă-sii, înfruntând-o sexual – la vedere scene homosexuale în piesa otrăvirii
etc. Galaction, defensor eclesiastic pentru eparhiile Râmnicului și Argeșului
(1909-1922). Groșescu – Amintirea stinge lumina.
10.5.16
Lucian a făcut la Paris spaniolă,
doctorat Becket. Evrei, homosexuali, carieră. Malraux stuchea când vorbea.
Ilina și Mirela, în facultate, și la Paris. Se construiește pe sine. Am băut
absint și whiskey în curte – își pusese și menajera, iar în casă, vin, la masă.
Am convorbit cinci ore, până a sunat Pla, că-și iau copiii mașină mai mică pe
numele meu. A mâncat vreun an la Mira Simian-Baciu, ca între vâlceni.
11.5.16
Eram mai mulți la plecare dintr-o
vizită. Am luat o pereche de papuci, pe furate. S-a făcut că mă întorsesem și
erau de la un chiriaș ungur. Eram în cameră, pe întuneric. A intrat, i-am spus
șoptit, uite ce e, Gabor, am luat papucii – și? – i-am furat. Intră și
nevastă-sa, află, se distrează. Cum să le spun că am nevoie să ies în papuci,
hoț prins. Mai fuseseră parcă și niște pantofi. Or fi fost papucii când luasem
la târg paltonul lui Solomon Marcus, ca al meu, și întorcându-mă să i-l dau –
forfotise lumea – m-am scuzat cu cerul și tot făcea scandal, că cum, cum –
n-avea nimica în buzunare și abia așa îmi dădusem seama că nu el al meu, eu
aveam.
12.5.16
Cum c-am fost în Retezat și nu
ne-am certat niciodată (cum se întâmplă la munte). A luat-o Oana la Dervent, la
parastasul lui Petre. Că să nu moară – abia face economie și o îngroapă lângă
el. Cu Alianța Civică-Blandiana. Plăcinte. Duminica. S-a bătut cu un țigan în
Colentina. Are bani pe urma a patru luni de pușcărie în studenție, cu
Plămădeală. Are înger, o scoate din orice accident. Nepotul de soră Mihăiță,
mereu pomenit. Ea și Petre ar fi avut fiecare viața lui, dar s-ar fi înțeles,
de la 22 de ani până la fine. Acum are 91. S-a spovedit la Dervent, după mulți
ani. Nu suportă popii – deranjează pe Dumnezeu -, dar e credincioasă. Detestă
ateii declarați. Votează cu Petrișor Dan. Glumeață, cântă, recită, debitează
modestii cu strălucire. A mâncat o samosă și ne-a dat o plăcintă. Ne-a sunat
când a ajuns acasă – că a fost ca într-o excursie în străinătate. A făcut
normala, apoi filosofia și
conservatorul. Didi stă în azilul de bătrâni care n-au lucrat niciodată, dar
sunt iubiți de americani
14.5.16
Vise academice, poeticamente
corrette. Poezii de Adrian Maniu, către Pla, amintiri despre el. Țapu ce să mai
culeagă? Mireasa de unde-o ia? Din oraș din Dobrogea De la Letinu bogat Ovreiu
nebotezat Și de lege lepădat. După ocolul lacului, mese de pingpong – am și
palete – n-ai spus. Ne-am apucat de ele. Am căzut pe mâna stângă (acum doi ani,
pe piciorul stâng), umăr umflat – s-o fi chemat pe Nana, mă punea în lanțuri.
15.5.16
Piciorul rupt mi-a dat filocalia,
umărul fracturat – școala diavolului, culeasă de Bârlea. Înțesată urgența,
căruțuri, un cot afară – eram penibil fără sânge. Sayonara, Marlon Brando. Am
și degete stângi. În copilărie, de câte ori cu mâna de gât, căzut din pomi.
16.5.16
Nu-l mai ridicasem în brațe pe
Val, de piciorul rupt, acum de humerus stâng. Două fracturi într-o viață.
Agușiță al lui Topală, Care-i mândru făr de seamă Și de revestit în țară, Bate
turcii de-i omoară Și mi-i bagă pe hărare Și mi-i dă pe Olt la vale Și-i oprește
la Carale Și se-ntoarce de-i întreabă – Cine te-a ucis ildașim? - Vala Birbam
cardașim.. Să vait turcii tot turcește, Arnăuții arnăuțește Să vait ca doamne
păzește.
17.5.16
Mă trezeam aminte contra-noapte,
respiram în mișcare euforică. Nana m-a sunat că mă iau la mare, dacă... În 31
mai, modereză Puși, să nu defilez în orteză. Puși vrea să scrie o piesă de
țară, ca Miorița lui Anania. Soare, că-i pare rău, la telefon Lupașcu, haideți,
mă, că am jucat pingpong. Plictisul normalității regăsit venendo. Cum să-mi las
trupa,nu las nimic, Pound. De frumoasă ce era Ilincuța o chema. Poetizare
antipoetică.
20.5.16
Nu știu ce înseamnă eseul care mă
pretinde. Transe, pripoane? Luai Kautilya on love and morals. Mi-a dat-o Pratab
Chandra Chunder în casa lui din Kolkata. Mă și invitase să vorbesc despre Amita
Bhose, nepoata lui, în kavita-sammelan a societății cu numele ei. Ăsta e eseul
gata făcut de Pratab, dedicat prostituatelor marilor imperii indiene, pentru
Regi, Krishna, armate și săraci. Mai citii variante Corbea (Corbea în
literatură?) Nedidactic. Din haiduci, securiști? Konrad în film vorbit francez.
Mâna și Piciorul. Tomoniu, că mulți se hrănesc din mine.
21.5.16
Bucurie cu orteză, prima ieșire –
spital, farmacie și înapoi, pași. Vin eseuri. Oi tropoti, înota. Lelouch, din
părinți evrei. Leg-Hand. Basarab Nicolescu – panteorism, antropocen,
transumanism. Trimis la ICCR traducerea Mukherjee. Oracole. Yeats. Magice La
Fontaine, Goethe. Magii americănești antipoetice. Înainte vedere – Farmece –
Blesteme – Obsidian – Catarii – Vita Gerardi.
23.5.16
Lucy de Wowdworth, plus încă Lucy
G, de tradus sub ortesă. Vâj de-o viroză-cuplu. Panicat în desumflat ocult, sub
amatorism american de casă, cu spiritualitate vulgarizată de antipoezie. O fi
finanțat biserica artele, dar le și decapitează în neoneanderthal. Miu cu fag
și soră. Ne mai dăm din Dandenong mantra Lucy gong Mekong. Lake Poets:
Wordsworth, Coleridge, Southey.
25.5.16
Fruntea-i este-n București,
Coada-i e în Stoienești, Cu cap n-ai să mai trăiești. Patru telegari, ce sunt
armăsari, negri ca corbii, lucii ca șerpii și iuți ca șoimii. Fruntea-i bate-n
Stoienești, Codița e-n București. Oi fi curvă, c-am curvit cu tatăl tău. Pe la
miezul nopții, cu sudorile morții. Cobe horror amândodror. Metru alcamic în
Femeia soldatului de Southey. Lake Poets over. Ce alt aș fi dator. Songs of the
Peasantry – Antipater of Thessalonica – Elephantis – Diagoras the Atheist of
Melos – Vergilius, Eclogue – Carmen et error (Ovidiu)
27.5.16
Delir răcit-fractură – alta de ne
și-ntrece. Azi că mă duce ea la Gips și-o ia și pe muma, la Gardă, că a noastră
nu știe. Dacă mi-au închis gura, le-am cam lăsat în ale lor. Aproape le
admiram. Frunzuliță usturoi, Sunt tătari în sat la noi, A robit pe maică-mea,
De mi-a secat inima! Să vezi albii coconași Mi i-a pus pe măgărași Și i-a făcut
țigănași. Când a fost ăi mititei I-a luat în desăgei, S-a dus tătarii cu ei.
Vezi mănăstira din deal, O făcură grajd de cai; Să vezi sfinte icoanele Că le
făcea scăunele Ședea cu curu pe ele! Să vezi pe Domnu Christos, Că l-a pus cu
fața-n jos Și toarnă tutun pe gros, Iar pe Maica Precista O făcură d-o tejghea,
De toca tutun pe ea, De plângea toată lumea!
28.5.16
Ne repetarăm ieri moartea toată
ziua în spital. Spre amiază, o femeie căzuse cu bufnet de ciment, rămasă lată –
urlet să i se ridice picioarele în aer, că n-a murit. Terminal, cu șanse,
ceruse să plece la Brăila, acum revenise în București, fără șanse, și e refuzat
– urlete – parodie dantescă. Când să nu mori în roluri invidiind galere.
Portarul, bariton: Duceți-vă la Băsescu. Eu: A fost împuțită treaba, am și eu
prieteni doctori. Din curte, am văzut lazaretul de ambulanțe. Bustul lui
Bagdasar, lângă singurul coș de gunoi. Origen, Arius, Antioch, Chrisostom,
Lucian, Isocrates, Demonicum, Nonnus, Nicetas, Theodorus Prodromus, Manuel
Philes, Ambroise, Prudentius, Gregory of Naziansus.
29.5.16
Plata pe picioare, pe medicamente.
Copiii m-au dus la Centrul Medical Băilești. M-am spălat și pe cap. C-o mână
m-am încheiat și la șireturi. M-aș duce în parc să văd dacă au dat drumul la
teatru. Pisoiul cu coada în jos, pisica cu ea în sus, mă învață Victor. Și-a
rupt și el, copil, două degete, de-a umblat cu atelă. Funcționara de la
parcări: îmi pare bine c-ați stat la coadă degeaba. Sodoma spital se lasă
Gomora din individual. Faci lumea să creadă altceva – nu doar biciclu la
maraton.
30.5.16
La opt tre să fiu la poștă, de
acolo la ANAF, de acolo la impozit. Mai greu la a doua mână cu bestiile de
ghișeu. Băse că Ioh, de pe biciclu, n-o fi știut că slugile înghețaseră toată
suflarea. Pla crezuse că la 7 e dimineață. Copiii n-au mai găsit bilete la
teatrul din parc și nici cu trenulețul nu s-au mai dat.
31.5.16
Nu puteam ajunge astă-seară la
colocviu decât cu stânga de gât. I-am plătit fetei taxa și timbrele pentru
buletin id nou. Ne-am dus la anaf cu succes, la fisc fără, apoi la poliție, succes, apoi kineto și
fizio (programare lunea viitoare). Pe urmă, Nana a luat-o în toyotă pe Plata,
la cardilogie în Cotroceni, la pneumonologie pe Viilor, în timp ce eu am
corectat Gandhi, un poem mare. Andru, să-i traduc din textul meu Gandhi, că nu
înțelege. Zguduieli la umăr și la cap.
2.6.16
Mâine facem 50 de ani de la nuntă
– o serbăm prin spitale. Fata: ăsta e beteag. Bine că nu numai eu, cine e cu
hernie de disc? Chiar tu. Și tocmai că suntem aproape întregi. Așa și cu
promoția, tot la 50 de ani – la colocviul meu a fost Roxana. Mă duc la
laborator cu sputa Platei, apoi la fisc. Ortesa over. Plutesc durerii.
5.6.16
Votăm retro. Zburate din
calculator oracole (Isis, Solon, Sumer, poeme). Nemai compresat de bandaj și
ortesă, îmi zbârnâie stânga în junghiuri. Ce-o înțelege primarul nou din Momâia
lui Lae, mie-mi trece. Turcii din gură grăia: Haide, bre, nainte, Nu-ți
aduce-aminte... Lina din gură grăia: Decât roaba turcilor, Mai bine smoala
pietrilor, Îngrășare broaștelor, Demâncare peștilor! Dezlegați-mi mâinile.
6.6.16
Alegeri gangrenă, fauna
disturgătorilor. De-l oraș din București... Stan din Bărăgan... Arde Podul
Mogoșoaiei... Cântecul șerpoaicei. Azi e luni și mâine-i marți, Pomâine târg la
Galați. Printre țări, printr-amândouă, Să fac două poduri nouă... În munții
Gambrinului, Ia pădurea Drinului. Supt seninul cerului, La poiana mărului.
Nainte, nainte, P-ăl picior dă linte... Stăi, Codrene, nu mai da, Codrean
atunci îl lăsa... O veste-n țară-a ajuns De un hoț ce-i zice Tuns... Umblă
turcii tot aiurea, Tot aiurea prin Plaiurea... Proștii cu votu, Deștepții
cotu...
7.6.16
Când intrasem prima oară la
kineto-fizio, m-a sunat Ray, să mă duc chief guest la ziua mondială a yoga. Hai,
Eliade. Cu noroc la iele. Vreau să șed la dumneata până cân avem o viață
înapoi... tu numa de fași minuniuri din mini... Cărțile noastre cântă în sac...
Să ne culcăm tăț aicea în dunga apei.
8.6.16
E vorba să primesc prin poștă două
ex. Mukherjee, să le lansez la ziua yoga. Poate sare viroza adrenalina.
Informalul de pe lume. Încă puțin și-aleg tinctura. Lumea crede c-o notez. Ziua
asta lasă alta. Scăpat de teoria cercurilor.
9-6-16
Ah(a), lăsatul de fumat cu pastile
se poate lăsa cu infarct, atac cerebral, mii de adverse. A intrat în mine
spaima Platei. Parcă era ea mai calmă. Ori își accepta sinuciderea.
Plămânoloaga e schizofrenică. După mult timp, luasem azi o bere și o vărsai
fără voie după ce auzii că a murit Buluță.
10.6.16
La yoga mondială, transmit
președintelui Indiei un exemplar tipărit al traducerii mele din discursuri
(rostiri) ale sale, prin Partha Ray. Kinoterapeuta Andreea mi-a găsit Alkyonii
pe net. Dă de literatură. Pe Valea
Iadului, la Bălințăl, unul din 20 de vânători de mistreți aude voce că
vânătorul cel mare care va ucide porcul cel mare cade și el în colțul ucisului
și moare spre adeverirea previziunii. Veneau moți cu-mblăsiii la-mblăsit. Da
popa bătut cu-mblăsiu. Mi-a spus-o o singură dată și ieu am ținut-o minte.
Nevasta pornisă în poziție. Făcu un copil la o bună vreme. Luaseră capetele
trei popilor: acu să mai vină și dracu. În nește munț, în nește râpi. Vezi că
l-ai, cum l-ai adus, nu l-ai dus. Ia dă-i un păr să-z facă on inel. Să dusă
dracu, câștigă iel o nicovală, câștigă un ciocan, clește, ce-i trebă de
meserie. Se-ndoaie de vârv în sus, se-ndoaie încolo, inel nu se face. Trebă
tăiate mânile di p-aicea. Cân l-o țipat în foc, păru a ars, ce să mai aibă de
une-l lua să mai facă inel.
11.6.16
În Bagdasar, de la 8 la 11.15, en
attendant Bica. Pe-o radiografie-internare-trișoar. Nu l-am mai așteptat și am
ieșit spre fizio-kineto-taxi. Bătaie neagră. Se zărea de zuuă. Popa se gândea
cum or-m-aș iubi io cu aceea. Ashok:you are true yogi and true Sahityakar. I
appreciate and I sing songs in praise of your Sahitya Sadhana (to literary
accomplishment or devotion, to practice literature) admiringly. Sir, I admire you, who is a man
of wisdom and jewel of letters! Your non-stop rich creativities are a great
source of inspiration.
14.6.16
Mă așteaptă ancora scurgătoare și
copaci pergurnici, atâtea piane-flaut.. Cu ploi și furtună sau convalescență?
Vacanța nu-mi aduce lume, când ar fi să. Încuiată, păcuiată? Să mai convoc la
Lae? Să-ți mai discânt oleacă di opăceală. Ai pășit în urma re... Graiu ți să
sminti... Cu nasu dinto băzănie în cealaltă... Du-te și te du și-z vezi de
triabă. Aia generalizează viciile... Sălciuțe – sinucideri – personaginta –
crau – Clorinda... Momâia, după A. P. Cehov – adaptare Niculae Urs – Efectul
dăunător al tutunismului și alcoolismului asupra organismului. Pretext, plus
povestirile Omorul – Oratorul – Diplomatul – Viața de vilegiaturist – Un roman
cu un contrabas – și altele. Regie, scenografie, ilustrație muzicală: Nic. Urs.
Robert Ficheus (117 ani de la naștere, 10 de la moarte).
15.6.16
Vine o măruntă cănită, vorbind
mare. Mă cheamă Marian la ultrasunete. Aia, la trei palme. Până zice că s-a dus
la Râmnic – de unde e – din Cremenari – îi știe pe Mihai și Virgil – a, și-a
făcut casă – noi nu suntem olteni – nu – câți ani ai? - 72 – ești tânăr, eu am
81. Venise la masaj estetic. Copiii ăia au pacienți și de 87. Mâna-și uită
fractura. După mare, fata stă săptămâna asta cu copilul. Să-mi întocmesc
comunicarea Drăghicescu pentru Râmnic la toamnă. Plata a găsit de ce ologise
alaltăieri – Vichi i-a luat energia pozitivă – când mai vine, să ies eu să-i
spun că nu e acasă. Așa și Pasi mie.
16.6.16
Amorul talentului sub aranjamente.
Banii, temperamentele din ce (t)erori, psiho-uciși. Brevete-gâlme speriate,
după negri. Blazând fost neam educat plecării, dispariției. Yoga bată punga
uitată. Păcală alungă năpustul. Transimprimările schulleriste ale lui Bârlea și
ai lui. Bâldâbâcuri lingvistice - mai mult vicii. Esha-i sugerează Platei să
modeleze în argilă sau altceva o formă pentru ea, că prea i-ar trebui.
17.6.16
Abdomene. Editura fostului
polițist. Portret lui Fane. Jean face o revistă cu Barbu la Râmnic și să dau și
eu ce vreau, cât de pe neînțeles. I-om bai mare pe tine – tu-z mama mă-tii de
nevastă hunsută – Ș-apucă hinu-său vivileandra de pe umere. Sous le sourire de
Stalin. Ia ziaru ia Scânteia Ia decretu cu femeia.
18.6.16
Tunsu, Gheorghelaș, Călin. Cum aș
fi luat la masonerie – yog, nu știu unde, pulverizat topitură fracturată. Mai
văd din zilele verii. Mă opresc (neîncep) la așa cap, așa căciulă. O dusei pe
rămăsei. Să fie ziua yoga la secret? Yoga ca yoga, da' zăpucu'. N-ai unde
ieși, și la costum negru (ăl maro s-a încrețit). Ia să scriu dedicație, Homage
to Honorble President, the author, from george anca.
19.6.16.
M-a dus Ștefan la Partha, l-am
luat, cu nevasta și copilul, până-n codrul Bănesei, la Stejarii Country Club –
3000 euro pe lună membrie. Vasta sală se umple pe nesimțite. Enescu, detectiv
particular, m-a atacat, să fac yoga cu militari (securiști?) Partha mi l-a
prezentat pe Vasile, șeful țiganilor. Toate plocatele ocupate de fete, ceva
băieți, câțiva bătrânei. După filmul deschis cu spici și asanas ale lui Modi, a
vorbit Partha din Wikipedia. Apoi am vorbit eu - fac bine ce fac - primesc inspirație
- Shivo hum – Gayatri. Am înmânat traducerea rostirilor lui Mukherjee.Vasile a
spus despre poporul rom urmând religiile din imperiile unde s-au implantat
sclavi, pierzându-și spiritualitatea indiană, dar păstrând obiceiurile
ancestrale. Ștefan m-a dus acasă traversând tot Bucureștiul. Mai fusese să-mi
aducă invitații în cutie. Știa bine casa Micescu – ce mai mirosea a mucegai.
Nu știam ce să fac. Am picat. Am
început să transcriu din jurnalul ăsta, începând cu ianuarie. Pe la 7 și, a
apărut Vichi, a răpit-o pe Plata la bucătărie. Nu plecase pe la 9. Înnebuneam.
Pe Plata o golise de energie, mie mi-a paradit noaptea, de ne termină golema.
Iau Creație și frumos în
rostirea românească – autograful: Domnului Gh. Anca, cu dulce dăruire,
Constantin Noica. Eminescu: Destul mi-i. Noica: Esențiale omului îi sunt
nuanțele.
20.6.16
Bătuți de kosovari iordănești când
psuhicul murise. Leapșă autofagă. Sălbaticii înving. Am ieșit primii.
Degenerație de fiare vechi. Coșbuc, desemnător ajutor la Culte, apoi șef birou,
referendar. Pagină în Vatra. Se poate ajunge ministru și cu astm. Puși-n
școală: Coșbuc liranul.
22.6.16
Trimise o sută de invitații la
actori, miniștri, parlamentari, necunoscuți, să vadă ursul. M-a scăpat Victor
de devanagari în loc de latin pe toate site-urile mele. În iulie, înot în mare.
Trăim întru aceste elemente. - în țările văzduhului – Într-o regăsire a
maternității elementare și a ființării întru ea. - Totul întru totul care e
simplă șenilă. (p. 160, Creație...) Nu ieși dintru o așezare și un element,
decât spre a deschide drumul întru altele. (Eminescu, 1973). E ca și cum
peștii ar deveni păsări, târâtoarele zburătoare și fiii pământului ființe
cosmice. (Noica). Părea să nu-ți spună, să-i spui, să ne spunem, pe a cui
inițiere. Nu-i uit Renașterea, de care s-a supărat, că nu mai intrase în
transă.
Am văzut calul și baba copertei de
Rodica. Nu dau de Eres, începe cu întru ceartă, înainte de filosofarea lui. A
citit cartea și mi-a comentat-o ca necarte și eu neautor. Haosul trebuie dus
până la capăt, m-a consiliat. Atâtea dodii...
Să vină un Pascal care să poată
cuprinde tot; dar un Pascal sănătos, lămurit la trup și el, fără durere de
dinți și ulcere (Noica – Lămurirea trupurilor). - Se poate atunci vorbi
românește în noutatea lumii (97). -... încercări care să ne poarte altundeva,
dincolo de ce ne era dat. Aveam nevoie de ispite (35). Pre aur focul, iară pe
priaten primejdia ispitește. (Cantemir)
25.6.16
Drama sufletelor rătăcite,
fiu-tată mântâuindu-se în iad fără ieșire, spre nord, cu vaporul, unul mort.
Iuga, Ladea, Velcescu puși pe fb de Brexit. Ilie ne spune că nu sunt brexitați
– nepoata, în clasă zero (născută acolo – poate primește măcar ea cetățenie, la
18 ani). Studii sansrite în România. Vlad Bănățeanu, Sergiu Al. George, Arion
Roșu, Amita Bhose. Veda, Vedanga și Avesta între oralitate și scriere – Julieta
Rotaru. Orientul și studiile orientale în cultura română – Liviu Bordaș.
Imaginea și memoria Asiei în cultura română – Eugen Ciurtin. Prințul Carol
participă la cel de-al doilea congres de indianistică, Londra, 1874, (primul,
1873, Paris) - (Regele Carol I) este vicepreședinte onorific și patron al celui
de-al 9-lea congres, prezidat de Max Muller, Londra 1892 – 63 de delegați
români, conduși de V. A. Urechia – Theodor Iordănescu: Atharva Veda –
descântecele românești - contrat de Moses Gaster. Mircea Eliade, delegat la
congresul 21, Paris, 1934.
26.6.16
Seminarul sanscrit din octombrie,
Delhi, nu mă lasă. Le-am zis că recomand pe Ina. S-au prevalat de schimbarea
datei și Sashi Bala – care, happilly, o acceptase pe Ina - m-a luat din nou, că
nu mi-am confirmat availabilitatea. Titlul lor de acum e cel din 1978, al lui
Sayavrat, deschis de mine pe România. Că tocmai m-a întâlnit în Rashtrapati
Bhavan și că, fiind highly acclaimed my academic record, mă vrea acolo. Sunt pe
post de Sergiu, dar mai indian ca el. Azi să trimit abstract-ul, apoi să lucrez
și paper-ul, pe reînrădăcinări. Da' și sanscrita asta ce probă pentru
puterea Indiei. A, tocmai la declanșarea Brexit. Stânga mi se drege. Colocviul
să nu mi-l uit. Tocmai voi vorbi de mantra Eminescu. Hai, sanscrita.
Când mă pregăteam să-i citesc
Platei din Coșbuc, a dat buzna Vichi. Abătându-se din bucătărie (nu le primesc
aici de energii negative), Pla produce un exemplar din nemaiavutul meu Eres,
adus de energetista noastră. Că să mă duc să-i mulțumesc. Nu pe dezbrăcate, de
căldură. Când colo, e volumul pentru Plata, cu lung autograf de toate
dragostele mele pentru ea – aha, o jefuise energa. Am și dat peste o carte de
iubire de la mumă-sa Sofia, cu autograf către mine.
Noica: Ființa are niveluri de
adevăr, iar nu adevărul simplu al prezenței sau absenței (67). Japonezul iki
(aparența sensibilă sortită să se ridice la spiritual) și cartea lui Heidegger
pornind de la iki. Sinea, cuvântul de aur al limbii noastre... omul și epoci
întregi ale omului uită de ființă, pierzându-se în cele imediat existente.
27.6.16.
Pulbere noaptea, după eres, în
recitire. Pentru seminarul sanscrit, Sanskrit-Romanian correspondences (și ceva
Ecou sansrit). Văd cu ce (nu) mă îmbrac. Mâine mântui colocviul Priveghi
Eminescu. Până și fie-mea: poți să te duci (treaba ta). Plata: cauzele din care
nu dormi tu – Eres și India – merită. Trebuie să verific data cunoștinței cu
Noica. Eres îl publicasem? I-a fost afin, cu întru și haosul? Ne-om fi
complinit? Liviu, mai ceva ca Pasi: cred că ați trimis greșit acest mesaj.
29.6.16
Altfel oboseala priveghiului. Mult
Buddha-Eminescu. Întremându-ne Eminescu. Numai cu el elevându-ne întru dukha
armoniilor sale. Pietatea actorilor. Speranța de Ionică Sava din Cândești
tronează deasupra unui teanc și-n ochii miezului de noapte. Numele și Speranța
în alb, pe coperta neagră, cu o față grigoresciană-saviană, copilită peste
frăția alunilor. Tăclălisem aseară că mi-ar lua indienii bilete prin Istnbul.
Când colo, noaptea, atac sinucigaș în aeroportul Istanbul, cu zeci de morți. Ce
Brexit? The lingua franca, including a secret Sanskrit.
5.7.16
Indianismele se strâng, le las să
se aleagă, pe când cercetare – dar studiu, p-acolo. Îmi scutur tropic. Refac
loc lui Drăghicescu, alt studiu. Stendhal: În camera lui Ines, perdele de cea
mai ușoară muselină din India – un zăduf înăbușitor și o adâncă întunecime (în
cufăr, Don Fernando) – vom fi amândoi puși sub tăiș. Puig: dacă întreținem timp
de un minut un gând, asta lasă sistemul imunitar într-o situație delicată timp
de șase ore. Santiago Raman y Cajal, 1906: Orice ființă umană, dacă își
propune, poate să fie sculptorul propriului său creier. Dinu Abăluță, dacă știu
adresa fiicei lui Sântimbreanu, că are 1-2 schițe în creion cu ea și vrea să i
le trimită.
6-19.7.16
Lumina – Nicu Ciobanu, Ioan Baba,
Ivo Muncian, Marina Ancaițan. Thom Niebblin homeless de o săptămână pe străzi
în Siem Reap. De i-ar înapoia văru-său John McGhee estate-ul său. Franco-africanii
mai iuți decât nemții. Pescăruși la mare, maimuțe în India. Litere fără Zalis.
După mare, copiii toată ziua spre Tulgheș. Corvin L. Islamizatorii șefi.
Al-Ghazali (1058-1111), Ahmed Shirindi (1564-1642). Puppet Anna Klinge. Val
prima oară în pădure. Seara, azilul Maso fără naționalul Cărpă, mulțime seco,
răriți golitorii de premii. Mizeria năruirii sovietale în revenire. Care și
promoția noastră de profesori nevăzuți. La Râmnic, de Mărie, poate și la Bărboi
via Tismana.
20.7. 16
Arheologia peopriei apropieri de
sanscrită nu se clatină – nimeni poate n-o primește în India, cum reiese
finalmente, cum s-aruncă vreun rând cu invitații recente. Pe unde am
conferențiat, unde am predat, nu mi s-a pierdut umbra. Să fac (iar) caz? Să-mi
pice vreun story contors? Vreun balans elogiant? Și anexe: poeme – Eminescu,
Blaga, Voiculescu, Gion -, AIME, discurs președintelui, structurarea
corespunderilor, cum o da Dumnezeu din urmă, pe spiritual și întâmplător
inspirat, pe vervă, de-acolo, adaptativ, enetrtaining, outdepression. N-am
nimic cu nimeni, nici cu mine, încerc să știu să fac știut ce-am făcut eu, mai
relaxat decât încercătorii predați. Chiar dacă are soarta literaturii mele,
parcă n-am concurent în indianizare românească pe prea multă poliloghie de
templu și cunoștințe karmice.
Nu mai iau ceasul că freacă
cicatricea de la Petrici din gimnaziu, acoperită de un dul roșu care dă
mâncărime labei – de unde-oi fi mângâiat prea mulți copaci, rupt frunzare,
flori, deodată cobzărind senect. De-aș duce-o pe Plata la Râmnic, nu-i spun de
Bărboi – văzând acolo. Întoarcerea n-o fi prea grea, dar amintire. Dacă o vrea,
nu s-o înfuria, speria, renunța. Vedem și lansarea ei de marți. Păi să-i iau
toate cărțile – să se bage poza-n desfășurător. Cum ne-am motiva. Ne-am uitat doar
la poze, de la nuntă (una), din India (multe), părinție tardivă în vrie
euforică.
23.7.16
Yoginii, maeștrii longevității
potrivit steinerienilor. Plata prin iarbă, a ne împământa celula electrică,
punctul de pe talpă. Acsă a căzut și numai că n-a jurat că nu mai merge. Am
visat că mă diplomam. Flatiron Building – Titanic leaving Queenstown, Ireland
on April 12th April 1912 (disappeared April 16). Galbeni-Beligan, debut 1940 pe
Iuliu Baraș. Mirodan, Baruh Elvin. Beligăneală, trup subțire, nasul mare. Longevitatea
în artă aproape imposibilă. Feldman-Shakespeare. Desculț, cu vacile. A plecat
de Sf. Ilie. Olivier, Barault. V. I. Popa. Lângă Lucian. Porcărirea
simțului-artă. Puținătate de popor. Un leșinat. Îl tot țin în capelă. Soldați
sub capele. Politruci în clăbuci. Erdogan: pedeapsa cu moartea este democrație.
25.7.16
Contemplație-isihie. Că nu i-am
scris poezii. Pantofi chinezești – nu erau alții la Cultural. Reorientalizare.
Redisertație pe correspondances – alankara, încropită. Mă țin neîmpins, nedator
îndatoritor. Afini din timizi. Zanga cară cufărul cu don Fernando. Îl reazemă
de zidul cimitirului, să se odihnească. Auzind vorbă înuntru, noaptea, îl crede
strigoi și-l lasă. Cel dinăuntru forțează zăvorul, cufărul se prăbușește în
cimitir. Ines și Fernando dați morții. (Stendhal).
27.7.16
Aseară, puțini și buni, bătrâni și
tineri. Puși a făcut toți banii. Rodian Drăgoi și Marilena Apostu au deschis
(greșisem numele ei în Marlena și pe al lui în Dragomir, de-am corectat cu
scuze). Apoi, Puiu Dănilă, Dinu Dumitrescu, Viorel Speteanu. Teatrul de poezie,
cu Gabi Tănase și Vali Pena recitând, împreună cu Puși, din poeziile Rodicăi
Anca, a și-o lua în cap. A dat autografe, a mimat, de-am zis (deodată cu ea):
Vorbește! Michelangelantul Parla. De-am făcut de baclava și m-a adus cu taxiul
acasă. M-am certat cu Puși pe Adrian Maniu, din care citisem Blestem, iar Gabi
mai multe. Cred c-o s-o duc pe Plata și la Bărboi, pe lansare și acolo, întru
Ilinca.
29.7.16
Copiii plecară în concediu – să-le
păzim cocrocul și toyota, să nu ne ducem la Noana până de Sf. Maria. Uciderea
lui Mihai Viteazu (1601), Bătălia de la Călugăreni (1595). Dumitru Stăniloae:
Învățătura despre Maica Domnului la ortodocși și catolici (1950). Bucură-te,
Împărăteasă a Toate, care vindeci neputințele noastre prin harul tău (Acatistul
Maicii Domnului – Vindecătoarea de Cancer). Teofil Pârâianu: Teologia înaltă cu
cuvinte sofisticate înseamnă ateism și lipsă de credință. Ierotei Vlahos –
Monahismul ortodox ca viață profetică, apostolică și martirică. Sava
Aghioritul: Cauza depresiei este orgoliul cel mare – smerenia și ascultarea ne
vindecă de ea. Partha Ray: Mrs. Gayatri, who knows you, called me: Rashtrapati
received your book; what is Rostiri?
30.7.16
Pe erezii discrete, turism
religios prin copaci. Franco Nero jucat de Ben Todică în arest, încătușat.
Căciuli negre pe capete. Mă îndemnam spre aministia treziei. Mi se deșirase
ocna. Tu aveai o problemă, dacă iau premiul de indologie în China, cum aduc
banii, să nu mi-i fure. Puși: De ce nu pot să scriu o piesă. Blaga:
Orice-nceput se vrea fecund. Nota 9.95, Caramitru la concurs. Faberge.
Poemia pușcăriei lui Vlădoianu,
călcat la liberare, comme il faut, de un camion în ceață.
12.8.16
Pla ar vrea să fac și memoriu al
meu. Am dușmani, zic, și-i feresc. N-am harul tău să faianțez trăirile la
chinul negăsirii Delului Negru. Mircea Petrescu știa puțin despre Drăghicescu
până să citească de mine. Partha, sunat de la Oficiul lui Rashtrapati, că
traducerea din el e toată în românește, nimic englezește. Funar contra evreicei
Ana și a tuturor regilor noștri la fel. Erdogan: infiltrarea unei structuri
paralele. Surender Bhutani: Thanks my great translator.
15.8. 16. Băsescu mă întreabă de sănătate. Inima? N-am
probleme. O să preiei Calenda. Am pe-ale mele. Să pun titlul Mâna și piciorul,
cât că e mai mult mână. Piciorul s-a făcut poezii. Marea și nu e aici – un
carnet deja transcris, nu studiile, nu lamento. Puși, piesa de unde s-o tragi.
Duda, introdus de Cara, canalie de profesie. Cum apuci? Cehov s-a gândit să
facă un fel de Hamlet în Pescărușul. Mazilu primise țuică de la Vâlcea, nu-i
plăcea, dar a băut cu tine ore și, în cameră, ai scris,Puși, 30 de pagini,
țoape, batista nevestei. Și cu Fericirea. Cu Banii, în Mangalia, cu două
colege. Una făcea ochi dulci șoferului, care era în șustă cu o rusoaică. DNA-ul
pe cine, ani grei de pușcărie, sinucidere? la ce atâția bani. Anta era
obsedată, ideea cu zborul. Buzinschi și Buzatu, colegi de facultate, invitați
ai mei la o masă rotundă, ca principali vorbitori. Unul scria în România liberă
(ce ar fi zcris Anta) contra lui Brucan-Iliescu-Vadim, altul era istoricul
Vadimului. I-am dus în biroul meu, singuri. Tot întârziau. Ăștia se
omoară... Au plâns, mi-a spus Corneliu
Carol (după Codreanu și Carol). Fata fiecăruia se sinucisese.
16.8.16
Mahuya Mukherjee a cântat o oră
raag Kalavati la etajul 2, claustrofob, al teatrului-restaurant Elisabeta.
Partha venise cu fiica. Ștefan Dumitrecu aducea mari trandafiri fiicei,
studentă la Delhi a Mahuya. L-am recunoscut după zeci de ani - că eram creț. Un
amic al lui predase filosofie la Tulcea și, din cauză de origine, a ajuns
pescar la Sf. Gheorghe. Pla mă tratează la 2 noaptea cu nucată. Nirmala a
cucerit republica și strada Candiano. Din creștină – sahaja. Doina o să recite
din Mihai Viteazu pe 30 august. Vasile Băncilă: oamenii buni sunt pășunea celor
răi – Idealizăm pe tineri sau pe cei ce au murit; fiindcă cei dintâi n-au început încă să ne concureze,
iar ceilalți au încetat să o mai facă.
„”
'
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu