RUDA

de George ANCA

George Anca

RUDA

de-acum în soarele trovant

maneaua roade carburant

de-atunci şi viaţa codobea

mai bea dansa bora ma nea

colon başold turco-ţigan

şi roua stelei pe bulan

aşijderea pe blat cablat

pe la morminte de-am umblat

copii în discoteci un sat

mi pare te-ai italiat

strigarăţi India prin nat

din Marte Carul Mic pe lat

coprins cocoş televizor

pe România în cuptor

cu alambicul picător

calamitatea calmilor

schizofrenia florilor

prin noaptea stenografilor

că scrisul mama Grafilor

ori mama dracului Delors

ce nant garant trabant Brabant

cu Sadoveanu bea trovant

urdorile dolman dansant

cocoşului iradiant

pe când şi vechi decasilab

îmi pică frunză baobab

prin verde năpârlirea old

a şarpelui fără milord

croncani spăsiţi sadea sădi

a uşurare păpădii

răspundeţi-vă cocoşii

de drag şi domnul doamna lui

o face bine sub gutui

a domnul universului

şi doamna tot a domnului

de ochii schizofrenului

schizofrenie mamă du

şi stenografa Xanadu

pe ring Sinatra tranzitu’

ba fulger paratrăznetu

peorii orhidee zoaie-n ku

amor în coase-mă tunică

da’ mintea ţi se întunică

cosiţa stângă ochii fripţi

înţeapă-mă eucalipţi

croncanii raze zorilor

munţi deşelaţi fiorilor

discopatii comorilor

flăcăilor cocorilor

chin antic fato un sufi

ţi-ar suferi şi îngerii

străbate-te euforii

depresiilor pandalii

cu vocile a prăpădi

manelele de păpădii

în discoteci peste copii

chimiilor crestomaţii

ori educaţii arămii

aromei apele dobrii

oranta şantier cobrii

coboară cobră cundalii

pe troliu fetei frenulii

calcină-mi însetaţi sălcii

din puţul peşte cu osii

sosii în mânuri manelii

buricului de pe câmpii

o taină boala cheful grauri

stricară pere tai coclauri

adormi în cripte fumuria

comemorare geambăşia

mă ţine minte ţigănia

de când cu ochi copilăria

pe fie-ta rara blondă

la brunul anacondă

din prune boasca nopţii

cu stelele nepoţii

calame colorate

în clame de păcate

încape-ne iertate

ori fata lumânarea

în Rădăuţi vidarea

a clan necomândarea

plăcerea afânarea

afină finisarea

naş finul naşpanarea

lucerna numai marea

lătrată cu spinarea

conspiră şi sudoarea

de lene lama sarea

ah aere castrarea

schizofrenia carea

din antic sai şair şeic

la caviarul din buric

kavi poet născut hindus

din transă unde ne-ai adus

cu fata toarsă şi pe fus

cu ochii-n vocile de sus

de nu din dracii lui Iisus

cu dumnezeu stenograrus

astfel buddhistul presupus

ţi-arăt privata omnibus

tot guguştiucul neapus

care tuşind strănut tungus

nu-ţi ardă cardul paraplus

cu dimineaţa muză nu-s

înghiorţului cu dans răpus

a se vedea contor mai sus

cotorului de ars porus

cu Por pe corpul corpodus

pliant sahib înscris onor

aceluiaşi bolnav ponor

din când în când uşuitor

mai trageţi nasul la picior

cât eu îmi fac de scriitor

plecatei tot sfătuitor

normalei neîmbietor

psihanalist de dormitor

răcişi porumb pe cărpător

mai care şi răciţilor

cârmeşte-mi palmă Pulman or

via Torino românesc

până-n Florenţa ghioroiesc

nuci denşi ocol de secetă

schizofrenia pregetă

neconversat exemplu şui

neindian studentului

olecăit oftatului

tot bietul guguştiucului

o climă calamburului

lombardul bradul balului

balaurul calabrului

tezaura rudeanului

pe Ruda nerudarului

de-a porcii talianului

în gaura ţiganului

pe ţurca hoţomanului

în ciocănelul hanului

izlazului hartanului

hram bâlciul iataganului

mardaua nici căzanului

destinsă a cârlanului

ce iapa armăsarului

de bun erecta zarului

zadarnica zadarului

preţăluirea harului

vitalizarea carului

cinstit o noapte ars manea

corabia mă rămânea

pe ploaia zilei pe sub stea

pe cruce poză maică-mea

în horă singură cu ea

şi ochiul de n-o mai plângea

pe după mort a ne vedea

copaia a ne legăna

nu ne-ar mai naşte nimenea

cum auzii prin India

născuţi şi morţi pe loc dărâm

aşijderi pietrelor tărâm

a ierburi nemai de la Râm

masonerii coloniale

manelelor vase vasale

cu mama-tata-mare-n poale

la căprior şi cărţi poştale

din est războiului matale

arhaice trădări rafale

cu morţi de ţară feudale

răspunse nerăpusei zale

nuntite moarte sororale

ori şi mirese ancestrale

până la sfânta draci matale

guşate raţe în sanscrită

ori broaşte greaca o mărită

nu guiţaţi obor de fraţi

în roua fără împăraţi

înfumuraţi dezrouraţi

de tu mă luminezi eşti soare

de mă-ncălzeşti îţi dau sudoare

plutească-mă o raţă

pe cât mai sunt în viaţă

sărim ce auziră

Orfeul fără liră

o zice Gige Nicu

din Parkinson frăţicu’

ne-o tunde tac-to frate

dog te roşi muşcate

ferise sora mea piron

în bârfa tată histrion

cu fata goală sub castron

de-o gelozie neutron

în Castri mic dejun poltron

a reciproc para peron

e vorba de trezirea von

comatul comei în amvon

nu Cogaion nu Albion

încoace pe alibion

nu v-aţi trezi aş scrie tot

ce altfel o să vă înot

concrească sepalele

să ne zvânte balele

vă ridice poalele

şi fetei domoalele

ce pe dominaţie

a fortificaţie

paragerminaţie

tantric atru de aratru

nu pe trei şi nici pe patru

Dante-n baltă broscolatru

tema cu ocol în Ruda

dantelată paparuda

în manelele de-a uda

via Telemac mahmuda

vană şură paraşură

din Parasurama sură

părul negru de răsură

tresărită şi arsură

numai stingere îndură

ci viaţa de te fură

aibă zgaibă a armură

domuri stelele s-au frânt

şi sunt verde pe pământ

am de-ntors paralele

neamurilor a le le-

gumi sucursalele

grajdul fără vacile

colastrelor zaci-le

şapte metri apele

omului cu sapele

în pământ claustrele

goalele austrele

case coperişele

grase grişagrişele

vinete patinele

patimă retinele

crângul salaminele

gâzele gâdinele

gadinile minele

sibilne cine le

dormiţi ai maicii bivolii

ai nepri către Tivoli

ba înapoi mai bine

în viaţa mărăcine

învăţul sângelui la sân

cu cap tăiat de omul spân

neînvierii tot hapsân

credinţa iar să mi-o amân

pe cine-ţi suferă te crezi

în inundaţie cirezi

îneacă-se olatul

şi sufletul de-a latul

se primeneşte natul

matale şi cumnatul

până vă vine leatul

egalul şi bărbatul

martirul şi umflatul

cabirul şi gealatul

de-aş mai urâ o viaţă

iubirea stor ostreaţă

a story precupeaţă

un avion nici ceaţă

la pruni cu Vlaicu aţă

Gherghinei eroiaţă

se pierde lumea hoaţă

nu şi dumnezeiaţă

astfel Satan Ilie

şi-a scris pe cochilie

sunând din scăfârlie

mă lasă sub tichie

în capul meu nu-ţi fie

de cap fă sătănie

că multă streche scrie

bâzâtiura vie

cântată ciocârlie

visată free frenie

beată purecie

parâmă parâmie

îmi stric duminica la fix

iubirea sub ori peste chix

de cum doreai perfecţion

perfecţiune ba Ion

filosofai nu te simţeai

ţărancă în părinte rai

mă-nvârt aminte loc parent

nu-n Trento nici înot Tarent

la şcoală piatra scrisă

lichenii recipisă

sub nucul foşnet misă

pe subiect la subiectă

că societatea nu-i abjectă

obsesiile ei nu tu

le scuturi pe ce te duru

şi mumă-ta să-ţi lase note

citirii domnului Chijote

cu cine a vorbi de leac

turbincă soacră prepeleac

am râde nu ţi se întâmplă

cu părul revărsat pe-o tâmplă

am pomenit n-aş mai glumi

pământului cu îngerii

mai bine să nu văd plângând

pe nimeni şi să râzi în gând

grozavă aură tristeţe

din dragoste şi colindeţe

învăţul arderii de tot

biserica lui Savaot

că unde să te duci aduci

o melodie pentru cuci

colaur colombina

tresară-mi carabina

trăgaci solar ruralul

înnămolire Graalul

mugeşte vedic vaca

filosofii carvaka

mutaşi în spate cheful

să nu vadă Areful

schimbarea te desfundă

zburată şi de fundă

oriunde e potrivă

de nebunie stivă

nici de autonaştere

n-ai mai avea cunoaştere

ce-ţi trebuie delase-le

cu moalele şi oasele

la nervi mai greu treci te repui

prepusului ba pulsului

duminica la popă

când nu e pe metopă

de probă nama steiul

scurtându-ne temeiul

zăpadă iarbă punctul

Egiptului defunctul

pe cine însoţirea

atrage nemurirea

carisma lecuirea

uitarea pritocirea

ne ţinem de sintaxă

când nu îngroaşă taxă

italieni examen

ţiganului de famen

o toleranţă bravă

cu muntele pe navă

a soarelui povară

ne încălzească ţară

în piele avatară

ai cui ne vânturară

corcire şi papară

necunoscute speţe

mai nu ne da bineţe

calamitate calme

obârşii de sudalme

ambiţii fecioria

Sibiului cu vria

umezeală ah gazon

gazului de pe patron

clasă de siberion

schelălăie-mă afon

soba surpă fum genom

cărămizilor sodom

prelungirilor de gnom

ancestral neclironom

iarba asta casta basta

iarna creasta pederasta

nu mai fie de cu d-asta

crucea veche şcoala şi

urzici ne-or cocoloşi

în foile colivei

colivă de colivii

la nucul oliv lovii

nici pelinul nici porumbul

pelerinei nu-mi rup bumbul

cuscră ce răscăcărat

e Gică neclopotat

vezi blănile grele cal

din copită canibal

clopotele din părinţi

scuturate de cudinţi

greco-rusul imitat

prea târziu neîngicat

din înconjur merele

cunoască-le erele

asurzească sferele

greiere sanscritele

azi-noapte manelele

oprite de-a stelele

hei vacă fire-ai a

cutăruia hei ha

ciulini eroii ra

pănuşa albăstrea

Ochioiu Chiva Gligor

a latinească vigor

ce brad şi ce mai caişi pe

din nouă sute şaişpe

mă-ntorc din drum din calea

bisericii valea

copilul zidit altar

pus la loc fără şalvar

comoara fără salar

la cutremur sfinţii cui

depictaţi ai cerului

unului ba doiului

treiului îndoiului

bisericoşi a crede

pe cale ca în vede

cu lumânări nevede

ce vineri sfânta mare

vorbiţi la lumânare

tovarăşi camarazii

uscându-se cu brazii

deşteptăciunea sacră

ţărană piatră acră

pisanii răzleţite

nici văduve nici vite

păscute latinite

în Durostor leite

garant corist durutul

păciuitor tăcutul

tăcerea o garanţă

răzbelul prim de-o Franţă

gutuile năpădul

din zarzăre zărădul

ce-mi povesteşti mi-e geană

închisă de pomană

pe ce mai inspiraţii

departe sunt Galaţii

Ion Creangă mai aproape

omonimii pe ape

cu prune pe hârtoape

şi mere la agape

raţelor de peste cinci

botoşeilor opinci

cantica pe şarpele

de deznoadă harpele

clonţul glonţul laurul

laura balaurul

casta gurii talpa furi-i

ori condurii din pădurii

arde-mi palma intifadă

brumă prunei din ogradă

pe Gresarea Moesia

rotunjeşte gresia

apele pământ nisip

brâncuşească-ne la chip

daltă arcă bizantină

carul stelei aur tină

cheamă un cameleon

amarantului craidon

când şi tai taică turist

foile de acatist

zorilor traheele

nebuniei feele

de la dumnezeu a da

maica domnului iada

faur graur papagal

cu distrugerea aval

voiajează porumbiţa

porumbelului cu şiţa

n-ai furat borcan copil

de la fabrica pistil

cearta că te făcui tâlă

de viteză doar în sâlă

cortul dreptei ce mozaic

indianului prozaic

zuruie-mă zorule

odorul omoru-le

camăta contreze-ne

strepezite stepene

slăvile certezele

aminu-ne depene

a minune ţepene

patru dharma darul har

ţuicii fără de pahar

cântecului tributar

tribalismul tatuar

cratima între hambar

de care având habar

n-ai un ban în buzunar

că ce-mi trebuie şi vot

îl mai dai iscariot

domnului că savaot

busuiocului cu tot

petunindu-te tarot

popii zidului azot

pe-al copilului osmot

cu altarul de chivot

hai impresii da’ duium

convertit busuiocum

carantina malului

cratima realului

cetina cvartalului

orele Aradului

când şi dharma calului

poala elefantului

Slăviteştii graalului

uite-te din trei ardei

focul coasei pe costrei

cu tăierea horj în trei

capătă din capete

să nu te mai scapete

spada spata chinuie

chinorozul chituie

padişahul Padeş pâr

deştele înţarcă ţâr

bună dimineaţa nuc

în Nucşoara te apuc

întrebat preţul din suk

numai ţie ăl trabuc

narghileaua nu flaimuc

înflorirea de caduc

ăl din caduceu haiduc

haidamacul ba Ionuc

stilul ducă mă aduc

dacă-ţi spun mă miluie

şi la ce nu siluie

repetiţia coronă

brevităţii ne întronă

cifra ultim biograf

catagrafic pe zaraf

calmă armă cocoşez

roşului nemaienglez

te sculaşi de dimineaţă

inspiraţiei paiaţă

fără de discuţie

rişca nea Rişcuţie

cantorul Pocuţie

lampadar Iacuţie

da-mă damă dolomit

domului ne domolit

ah format devorator

rotitor a rotisor

o plimbare cu motor

de români înroşitor

mortului lenevitor

cositorul de mohor

bătătorul de Tabor

chilipirul florilor

carapacea neicuşor

crăunitul numai dor

ce te arde puişor

şi mai greu şi mai uşor

de-mi zisesem greuşor

răsărit în grâuşor

schimbă limba sabia

Vicina Corabia

descinge-te talia

ţi-o strânse Italia

capătă canalele

nemţilor analele

supără tercirile

de cu fericirile

versurile biblia

sibilele trivia

cetera nu ne era

streşini Transilvania

castru tot Lombardia

pe Toscana Sardia

verse-ne ponoarele

cartier popoarele

ziua de la revedere

vorbelor din tombatere

porcilor pe reverbere

numără-te boxule

bicicletă moxule

mopsule small-pox-ule

avem ave de pe nave

cosmosurilor bolnave

meteorilor tot lave

plânge-mă cu supărare

de eşti fată de pe mare

ce poveste de comoară

ia un par şi mă omoară

cântecele indecenţa

florentină nici Florenţa

mă dau iar cu găeştenţa

Râmnicului nici demenţa

am o libertate n-am

viaţa ce mi-o încântam

petreceam în bairam

cu nepoţii nepoţeam

ce transcrisă revedere

vedelor pe dromadere

o dexteritate vere

de te lasă şi putere

şi nevasta coliere

zică din urzică mur

iederei de Pompadour

franţuzească şi mireasmă

şi italică miasmă

românească la agheasmă

din grecia cu fantasmă

veresie fantezie

scapă-mă de frenezie

vorbele mă clatină

până-n clipa slatină

cu potcoava datină

mă resorb în secetă

spre toamnă ce pregetă

rupe cuiul norule

frontul dezertorule

carul mare sorule

fânule răzorule

călare amorule

bobule boborule

globule globulele

de-mi spuneai petunia

busuiocul cunia

guiţai Panonia

muşcata begonia

rumegate viţele

mânate oiţele

muştele halviţele

pe şoseaua Drăgăşani

găsii o pungă de bani

mai la Olt mărunt duşmani

şi vreo nouă mii de ani

în trovanţii gologani

treci pe trei parastasani

pe la târgul de cârlani

mă observ cu înţeles

m-aş culege m-am cules

pe ales din nimicesc

înţeles înţelepţesc

la o notă mă opresc

şi cu nuntă mă silesc

robule dumnezeiesc

la icoană arabesc

resculptatului ionesc

tu şi cânţi cu numele

să se surpe humele

susure-ne năvile

foile din Glăvile

că-mi sustrăseşi lăvile

pe miroase tăvile

cartea moartea ia-mi-le

să nu plângă mamele

certe-ne surorile

să oprească morile

în concert manelele

poleiască schelele

de ţiţei belelele

băile cu ielele

şalele inelele

taliei şrapnelele

de-a italienele

anzianhienele

ghem corlata moş Vasile

cu vorbirea în azile

bărbilor peste gorile

moaştelor moşite grile

cară-mă Olteţului

Luncavăţ isteţului

apa muzieţului

ţepuirea preţului

karma precupeţului

patima iubeţului

rutina mistreţului

râtul ministreţului

cortul nătăfleţului

orzul mălăieţului

cultul perieţului

cuişorul leţului

dănţuirea deţului

joacă-mă la cărţi tăiat

şi mă trece Calafat

bate-mă la cap lumini

de mă sting din rădăcini

de-a dura de-a berbeleacu

dumnezeului al dracu

din fum indianu dacu

din fumaşi tutun aracu

blasfemie punct cu acu

taie-te columbilor

mătasea porumbilor

‘neaţa şi tu Nelule

jucat alunelule

că mă scriu cu vorbele

înotate ciorbele

rimele mecanice

lainice neharnice

potolite horele

duse choeforele

umbrele duhorile

preseze-mă florile

ce plăcere-a putrezi

fericirea hărăzi

am de gând să mă reped

îndărăt şi nu biped

trilobiţilor matale

să te şuşotesc la poale

mai înceată dania

cu împărtăşania

sângele nămol de fraţi

bobilor nedivulgaţi

am să caut Amsterdam

în biserici fără hram

rezidindu-se calam

te împrăştie arşiţe

arşiţei Euridice

tu boboaca eu răstoaca

popa nu ne bate toaca

aliajul peste bronz

Milarepa contra bonz

din Rodin şi nici Brâncuşi

Michelangelo pe uşi

Dante şi Petrarca vechi

deschizându-ne urechi

cifru stâng rotund hiat

potopul în Ararat

amintirii trilobat

păcăleală împărat

mici contraste retezat

munţilor dulău în lat

bicicletei din lătrat

clorului nitroglisat

găliganul Goliat

biblie cât m-am tasat

şi nici n-am mai respirat

Picu Pătruţ m-a chemat

ca şi anul celălalt

că nu m-am antonapnnat

mai a bulgăr de croat

coroiat încoronat

dura nici la Gâltofani

mierea la tangenţi râtani

invers pe memorii dani

veveriţelor pifani

învierea ce pedeapsă

Brahma paria la coapsă

viaţa ce mai pedepsire

trupului perdeluire

sufletului mortuar

pe cenuşă nici mortar

oh macabre macabeu

te fumez în gineceu

nici bărbat nici apogeu

samizdatul scarabeu

în părere derbedeu

paranoic de spudeu

monoton monorimon

Uppsala cu bastion

talion italion

cursă curse ichtio

vara vărul Ilion

cu Traian troian pe tron

ţine-mă petenţă pantă

să nu mă fărâm la jantă

oasele ponoasele

casele păroasele

bărbierimu-ne la ras

pâine la iconostas

sărutarea de pripas

icoanei de am rămas

ce vă scriu nu ştiu să scriu

că nu vă făcui pariu

gratis paria de viu

nu vă şterg emerg amar

nemurirea ca la kar

te priveşte palicar

ăla scrie calendar

rama sita în sătmar

nu se împăcară iar

ungurene miorene

apele sugrumă mrene

te catolic diastolic

diasporă apostolic

peste mine şi mongolic

cine pune mâna face

tu ce vrei în carapace

nu zici întărâtă drace

nu e crimă ba o fac

pedepsitului darac

împăcat bun simţ că-n rai

dinadins te cert pe cai

du-te tu cu caldul tău

căpială tăntălău

mă apără ucigaşa

de-mi cianurase ogaşa

dacă nu că nu te scoli

fără o cafea bemoli

în acustica claustră

vineţie şi austră

hârburile smălţuite

certurile mai trăite

nu porc nici atâtea vite

nu mănânci de canibal

scapi de val de mal vamal

d-aia şi medicamente

morţilor adiacente

viilor mănânci placente

eprubetelor recente

norma sură murătură

alergia arătură

în Biharia harbură

harababură sub bură

o gură suburbă ură

garagaţa pe răsură

nu vorbeşti blestem să-ţi dea

în foc băută cafea

aşa n-ai tuşit cu voci

mă omori şi mă provoci

poartă-te frumos boboci

n-ai mai scris în trei şi soci

nici în limbă nu visez

rotunzimea pe crestez

candidă la tindă carte

din războiul de cu moarte

prăpădită în genune

suferinţa de cărbune

zicând alimojdie

mă întorc în drojdie

budele respectele

agonii expecte-le

veselii rejectele

ritele sanscritele

vitele mărite-le

pe zi euforică

dorică bosforică

lambda lambada ba da

grătarul Oltenia

la raţe că te trezişi

vieţuirea fărâmiş

aş mai toarce parce hârci

harcea-parcea roase cârci

nepoţilor peste pârci

cum te cheamă zmeule

diavol dumnezeule

şi pe tine diavole

dansul de pe tavole

doamne nu mă mai chema

pe numele dumneata

aţa-n ac nu gaura

doamna o mai nimerea

ce urâtă bătrânea

neînstare de ceva

nimica de înstărea

de ce s-o fi omorât

că frigeam plăceri carât

asta e şi nu mâncarea

plăcerea de frigarea

repede tu cu oastea

coastele mâncate-a stea

vă aud în scris căpşuni

n-ajung nu lângă cărbuni

nu de soi şi vezi că uiţi

neplăcerilor desculţi

şi mai lasă-mă prostii

fleicilor pe pirostrii

mai strănută râd ca Nae

de-l lăsă Veronicoae

lasă-le mă de muieri

ducă-se-n ziua de ieri

noi ne scriem stângi dureri

şi fără de mângâieri

iar te doare capu’ Petre

o cafea tutun de pietre

da’ aseară ce tot beaţi

cu certare către fraţi

şi copilul stat târziu

de contrat contrasul viu

mă adorm pe la mijloc

versului pe poloboc

te târăşte brevitate

intenţionalitate

vezi că te bârfesc copile

bunicii nopţi fără zile

pune-le din miez pe scurt

că timpului nu eşti furt

ah în pile împilare

dragostelor nestelare

ba o zodie de zestre

şi nevestelor palestre

împărate n-o tăia

gâtului miresia

ştreangului de miluia

ce compui pe trei coloane

te-oi citi în galioane

juventute pe coline

drăgăşane vin divine

cam ca mama Veta vast

năbădăul în contrast

brevitatea perifrast

crampă campus de balast

ne-om elibera canari

din hareţii uliari

parpa de o purpură

harpa de o hurpură

Dunăre se tulbură

noi de pe cap le lipseam

şi nu ne cabulipseam

clanţa uşii clănţăneam

pijama cu dosu-n faţă

scrisul de azi-dimineaţă

nu e plictisită maşi-

naţia se dă cu naşii

ţi-ai adus pantaloni lungi

vremea toamnei să ajungi

să plăteşti şi pantalonii

o clătită a mamonii

 mă bate un gând să nu

mă duc bibliotecu’

şi în faţă de cu fapte

mă face cafea cu lapte

nu mă laud nu mă scot

din al scrisului socot

Nanku give me pant Pantiuşa

cum te mai strânge cu uşa

de ce blugii îi calc blugii

ce e nebunatic glugii

fă-i dungă mânecă lungă

călcătură să ajungă

că şi eu sunt ramolită

fata nu mi se mărită

nu eşti tâlă soru-mea

râdeam de mama-Anica

cât de proastă că pârleşte

fiara blugilor la peşte

la guler n-ar fi pe burtă

mai jegos cenuşii turtă

numai astea cam aşa

lasă-l până-n India

pui ziar că se pârlea

aşa maică se ardea

pui hârtie canava

a cochetă ce proptea

are el metoda lui

chiar a indianului

hai că merge el da da

dichisit a te holba

eşti meticulos sadea

să arăţi a perfecta

pe aici nu se călca

blugul că se bulbuca

dă-te băiatul să stea

bine şi stai acolea

vrea să i-l pui cu alai

doamnă croitor ce n-ai

fier de călcat în Chenai

submarine pietrele

ne mângâie ghetrele

ca focile vetrele

mările nisetrele

animal planetele

să le vadă fetele

şi să-şi facă ghetele

de mi-am scris peretele

musca nu brabetele

buşite ziarele

să-le-nghită raţele

compoziţii întrerupte

de plecările la lupte

a te inspira-n travalii

de conducere de Vali

care poate să şi vină

că nu e nimeni de vină

să o ia şi pe babiţa

platagelei jurubiţa

suprapusă amintire

pe floare de cimitire

mai alaltăieri altire

camăta ca mama ta

înjurată de tata

repetiţie deseară

şi mâine a doua oară

vălure-mă lucernă

cancerului nu cer nă-

ravul pravul prăfuit

aerul de adormit

ce ne-o fi şi aromit

mai în urmă necizel

ore hoituri de măcel

câtă depărtare

temporală tare

nevieţuitoare

fuga pe cărare

de n-aud şi intervin

mai ermetic mi-e venin

ne ducem la Frăsinei

să nu intre mama ei

de-a murit printre costrei

împăcată moarte parte

de o floare într-o carte

şobolan de umbră zburzi

pân’ te-or roade grauri sturzi

m-am dus ca să mă întorc

să mănânc carne de porc

inutilă datină

fără iar o slatină

pot să beau cafeaua ta

Frasineii spovedea

Gigi cu banii stătea

să fie totu’ gata

când vine-ăsta să ne ia

auzi vă pui şi o sticlă

de apă de la Costică

pesticido tâlo cia-

nuro noro de acia

prin estetică la van

paravan de năzdrăvan

ce filosofii de-un ban

voi transcrie sem oltean

semialtitudine

fiul rectitudine

pe luate statele

cu aerostatele

foile de viţe Eve

nici avute nici aeve

merge-om oameni capre oi

sub gutuiul din Milcoi

ar fi bine-acolo mă

slujbă astăzi de n-o fă

cântece de dumnezeu

spovedind pe corifeu

puf de piatră voiajor

guşii zbor la selector

trandafirul alb în nor

firul ne la vorbitor

păstrătorul păstrăv c-or

să vă dau faţa de masă

pe ziar cu ce se lasă

indianul în melasă

a citi soarta buhoasă

buhuhoasă de dudoasă

că duioasă o fi joasă

maică ai venit a fiu

la care şi răbduriu

să mergi să nu căpiezi

până seara catanez

a plâns că a treia oară

de se-ntâmplă o să moară

să nu te mai duci la moară

am obsesie cu moara

de-mi plăcu romanul Mara

mor după transilvăneni

care-ai mei care mireni

dumnezeule poieni

ungureni în Vaideeni

cu vâlcenii mioreni

ce zile are şi popa

nu mai intră-n Europa

săgetată şi coliva

ochiul din fruntea lui Şiva

Noana scrie acatistul

să ne lase anticristul

câţi bani ai atâţia dai

că pe ăilalţi nu-i mai ai

scrii cât dai atât citesc

nu mă mai acatistesc

numai două nume restul

nu mai urcă Everestul

zece mii o zi o sută

o citi cu banii plută

asta numai să ia banii

că ne vin americanii

târg nu mai religie

mai acasă ligii e

popa să citească ască

boască iască rourască

de visam sanscrită bască

limba flăcăruie doască

nu Maria Alexandra

Maria alta mixandra

Dumnezeule de-i ştii

pe toţi când erau copii

dac-aşa e la botez

p-ăl mai sfânt îl înfiez

cu pomelnic toate frez

popii mor pe meterez

te pe re pe te re pietre

Gheorghe Vasile şi Petre

şi acolo ce scrii morţi

să le redeschidem porţi

aici era părul

musculeţ nu mărul

acolo mirezul

mireselor crezul

vom catadixire

vaideemăpire

din izlaz atlazul

din taluz talazul

ieri iconostasul

şi cu parastasul

maslu vasul leagă

latră saramagă

zisa idioată

idiosincrată

uşa a crăpată

ţeasta calafată

că necunoscută

alergia plută

iar că mă o moară

mu lemurioară

crampa de leurda

cramponează urda

joaca în contencii

hortensie trenci-i

mă puseşi de sursă

betelgeuzursă

că nu se venise

Indiei chalise

poate şi plictisul

plicul compromisu-l

compromisu-l-a loc

de-l pierdui pe Balogh

schim Calist alas in

Delafras din frasin

ce vă povestise

Ghelasie clise

florilor ce îs le

pâslarului pâsle

pârga de parâmă

părul măr mă râmă

nervul mă columbu’

că de ce-l mai umblu

la soacră Popescu

mamă-sa lopeţi cu

puşchea măturoaie

de la jigodoaie

în ţărani lentoare

lene călătoare

paraghicitoare

palmelor popare

am urlat a cobe

degetul în Kobe

ce oraş ne taie

gust de cuţitoaie