George Anca
din ORIENTOPOETICA (2000)
CUPRINS
Duminică
………………………………… 6
Luni……………………………………… 33
Marţi……………………………………... 58
Miercuri…………………………………. 103
Joi……………………………………….. 113
Vineri………………………………….... 165
Sâmbătă………………………………… 219
Duminică……………………………….. 227
Epilogul
spătarului……………………... 275
Palat
şi zid………………………………. 302
duminică
*
poate potcoavă mă
pierdusem
cailor morţi din războaie
satul meu şi nu mă vede
cine cui dă
şanse d-or(ient)
ce se ţine mai bine minte
ci jazz din jad antiparalizanta
orientopoetica
voluntaristă
autoînfrunzitorilor
proletculţi
cu excepţia
divinatorilor drepţi
*
poate vreau să
fiu gata
nu mă mai despart
de înfrigurata
te lipeşti de soartă
soarta se lipeşte de
destin
destinul ţi-l face mai
marele
mai marelui i se
interpun
şobolani pe masă
şi
morţii adoraţi
dedesubt
*
epica viţiului personajul
penelului pe-o
emoţie
cu cerul şi cu
pământul
prinde tu
proverbul
până nu te prinde
el
în palatul interzis
ce nu ştiaţi nu
împământaţi
ce împământaţi nu uitaţi
ia uitaţi împământaţi
*
infinitatea
respectului
de sine până
la
autodistrugere
limitându-ţi
respiraţia
la ce se vede
nevăzut
mai visează-ţi
părinţii
vreo perină
fulgul
din barza ultimă
pe lunca secetei
*
cu sfat
sfrijit
de la grasul
chibrit
palat aurit
striveşte-mă încă
verde
picătura
verosimilităţii
reonorează-mi-o
sete
jind king sing
ring ming ning
ling sting paing
*
nu piei de unde
ai pornit-o
nu te mai naşti
unde piei
ce m-o fi mâncând
pielea
tema pierderii
împărăţie
cu a
sufletului veresie
nici o
economisie Mesie
spaima de zidul
decreştinării
de nu plictisul
stresat
la atâta protocol
insinuat
*
ferea de
grupozităţi măcar
şi-n
interacademisme
spătariene mai
apoi
că Sunderland
îl ştiuse very old
pe Romulus cel
ce s-a dus
da’ că Anca is
very well
versuri ţeapăn şi
Asia
încă o carte de
versuri
cu hermeneutica
ziceam
*
gata unul de
epocă protagonişti
în haine aurii
turbane înaripate
asistenţa ca şi
vikingă
fata de basm
ţulucul tatei
o fi cerând-o
flăcăul
ea unteşte
maracase psihice
se zboară fata cu
securea
interpusă
sărutului celui de sus
dinspre palat
poate nu-l taie
*
îmi voi
europeniza privirea
spre a fi
văzută în
companie
chineză
că-n Bucureşti
tot box
comentat aici
chinezeşte
câteodată
americanul
nu mai văd eu
mâine ziarele
iau expoziţia
naţionalităţilor
până la Mao
alb-negru
*
luni
*
cum să localizezi
sociologia în
China
cu profesorul rus
antropologie chino-fizică
funcţionalism
malinovskian
profesorul tău
nou şi Raymond
socio-antropologie
zeci de ani
şi cu principiul
studiului
caracteristicile
epocii
*
prima escalare
din rural în multicultural
cultura han apoi
tranziţia din tradiţie
viaţa rurală în
China
trei sate în
Yunan
satul Lu la o
sută de kilometri
fără
meşteşugărit
noua Chină faza
ta a treia
nu ştiaţi câte
naţionalităţi erau în ţară
în sud şi centru
vizitaşi doi ani
*
conceptul
armoniei prin diversificare
vezi iar
totalitatea diversificată
globalizarea
venind din vest
pierderea
identităţii etnice neprobată
conştiinţa
culturii de sine
un sfert al
populaţiei lumii
la zece ani de
la revoluţia culturală
Walter
Goldschmit după Fei Xiaotong
o să urmeze
Aidan Southall
*
tan şa şi i ci lai
înflorită
pianului
cu ideonota
tai şa şi ti ci
lai hai do
dacă nu mă
numărai
porumbul la
ameţeală
bătrâni-şi
citiră testamentele
unul prin
discipol contrazişi
de când o rasă
decepţii
*
Mu Dan prin
restaurantul musulman
mai mulţi
chinezi o cască dao
toate
vechimile pe o carte
18 vorbăreţi
primul din India
apoi din China 3
România
4 Israel 5 India
6 Nigeria
7-17 China 18
SUA şi absenţii ½ h
primii opt la
mijloc odihnă
aplauze pentru
Satya topitul
*
repulsie
conflictul interacţiunii
identitatea
naţională în perioada nouă
economicul delasă
caracteristicile
noua teorie a
cauzei deterministe cu fractali
similaritatea
între individ şi populaţie
calităţi de
interfaţă ins mulţime
similaritatea
între fiinţa umană şi societate
integronicul
longitudinal arhetipal
biografia
antropologică integrama diagrama
*
îmi voi
europeniza privirea
spre a fi
văzută în
companie
chineză
că-n Bucureşti
tot box
comentat aici
chinezeşte
câteodată
americanul
nu mai văd eu
mâine ziarele
iau expoziţia
naţionalităţilor
până la Mao
alb-negru
*
Estrada în alb
afară aruncători
bine ziarele
vizitei de dulce
pe carne navarrianină
dacă au logică
n-o arată
nimic nici vedele
n-or fi nici dao
se apucase a lăuda
noutatea
construcţiilor
unde n-avea
comparaţie
marţi
două generaţii şi
ceva venirăm
bătrânii primiţi
de fetele gazde
ce ţi-e şi lumea
asta
bătrânii de ieri
dimineaţă
se deosebeau de
teoriile
de-i plimbaseră-n
laţ
pasionalitate
blitz aşteptării
tiflă marţială
îngânare
pe aducere
nesnobită
*
ce lume nicio
lume
poimâine nici
poimâine
pe din câte Asia
ce viciu
literatura ce irealitate
cine să-ţi
traducă păcatul
mamei şi tatei
şi mai încoace
acolo nu e
traducere precedenţii
compatrioţi ce-or
mai alunga
şi cum fură toate
dormitând
*
nici o
pisălogeală prea prea
de-acasă o jale
doritoare
cum ne
scurtcircuitam
totul simţind
de-o viaţă
nici pe moşii
nici pe apă
lăsaţilor
noştri de domn
că împărat în
poveşti
de-a latinitatea
comunicării
chinezoaicei cu
râsete
*
la lăsat pe şi
tăn tu
tăn tia tăn ci
cui va
o cin cia şî
hon
paya sănzâ la tu
ja
te-ai băgat la
oraşe chineze
să vezi pe dezvoltare
Dakha
curţile pătrate
ale vechiului Beijing
Sihezuan de
le-am vedea
neînţeleasă comparaţia cu
Singapore
*
condiţie umană
completă
epicitate
neprocletă
misticitate pe
bicicletă
nescriindu-mi
orele
cine să le
do-re-le
chineadineaur’le
negândind
patul deschis
de chinezul ce
a zis
mă culc şi nu
ştiu de vis
*
nonceremonializare
poate televizată
poate
neantropologică
nu câştigi
război pupând duşman
nimeni nu ştie
la ce e viaţa
s-o trăieşti
sau s-o mori
la ce-aş mai fi
văzut o scenă
pentru reportaje
pe dric
m-o fi purecând
zariştea
*
distih ori
rând în plus
şi foaia m-ar
plusa
în jocul
mecanic
tu semeni cu
Augustin cosmotic
de-al tinereţii
mi-l aminteşti
din odihna păcii
palat
Sean îmbrăcat
scoţian
ca un Shun dublu
pe-aici
Călinescu
*
pe ce lume-om fi
rămas
sub fumul
concordiei
la ultima mână
şamanii
usturoi de leac
păpuşa numai
la stomac
rotila nu se
mai distra
repară templul şi
îl are
vreo treizeci de
ani
să-şi scoată banii
pe bilete
miercuri
*
cu soţii pe sub
poduri
împărăteşti şi
druga
dezdrugându-se
asemeni
mantră nu nici
tăcere
substragere
din rădăcini
dintâi de pe
urmă
se uită să-şi dea
pe onoare
cafeaua n-o
îndulci
iar de ceai iei
foc
*
nu treci conştient
nici prin lume
nici conştiinţă
prin chin
China ce te ţine
la respect
neprosternându-mă
spătare
abia azi a ta
admirare
aş lua-o pe
spinare
în ce limbă în ce
amintire
sugerată şi de
vremuire
pe ce calm ce
visai fiilor
*
fată în oglindă
greşeală de 13
lentoare tăcută
sunteţi mulţi
plăcerii
autolimbă
vorbiţi-vă
devălmăşia
sat în oraş
*
tot la tin e
incinta
imaginară
adusă
din condei
ceresc
de nu va fi fost
simplă eroare
acoperită himeric
dinspre mongoli
pe şes
din cai pe vai
nohai în alai
no gata no hai
*
joi
*
monsoon de-un
frământ
lingvistic vis
vâsc
până-n supa de
microfoane
putea să ţină
carneţelul
şi premia
miliţionerelul
oi fi făcut faţă
de l-a dat
pe azi mai
cătinel
ba după-amiază
şi mîine
dimineaţă
*
vaca nu-mi venise
boul nu mă-mpunge
vreo datorie
consemn
nici vorbă de
o vorbă deocamdată
tocit că unde
ne aflăm
cu atât mai
indiscutabil
condiţia
descriptivităţii la sânge
a nimicurilor pe
educaţie
U şi ea din est
chinez taiwan
*
cum ai lăsa
literatura pe han
şi te-ai apuca de
realitate
zici de română şi
unguri taci
cred că tu
eşti urmăritorul meu
nu-ţi pusei
piedică
oi fi dat tu
exemple
voiai să mai vezi
scrisul
semn că putea
rămâne
caietul în apă ai
grijă ce scrii
*
asta o făţuim
identit-etnic
diferită la
copii
şi-a dat drumul
pe brazda anti
bieţii copii
refuzând să
vorbească chineza
o ruşine
environment
concret
rezultat
*
că mai mâine
dimineaţă pauză
activitatea
tegumentală
homeostasă bioelectrică
mă întorc pe
vale-deal
stratul
înţelegerii emoţionale
substrat
sudoripar neuroendocrin
dermatoglife
electrograme
modele individual
intersistemice
îmi luaşi
scripixu
*
descărcări
anodice catodice
picătura de
ojă aură de obiect
cod substanţial
ori electromagnetic
imagine globulară
similară cu
celula
fosilele n-au
aură
neviu viu
viumort
paleoantropologia
oaselor
hardware of
the human being
*
memorie
arhetipală
nu numai corp şi
tehnologie
avem şi aure
antropologie
individuală
introdusă u aura
aura oricărui
corp
aure diagnostic
10 000 bancă de
date
total nou
*
hiperosteoporoză
nomadică
prin bazinul
carpatic
pe la
Transilvana
din sec 11
creştini
treaba voastră cu
porotica
hiperosteoporoză
ce-ai fi făcut
nea Romică
mi-ai fi zis
că bine
nu-mi lipseşte
urmaşul
*
după ultimul
glacier nemigraţie
nemţi pe studii
antropometrice
pop nonsiniside
nechinezită
nu-s han ci
aborigeni
pe limba lor
tradiţională
pimpu în arii
de şes
mulţi emigranţi
din Canton şi Fujian
comparaţii gst
genetic diferenţiată
şi voi îi
puserăţi şi pe japonezi
*
mai multă
biologie
decât cultură
că de unde veni
metodă
numerică
date obiective
gata cu
Hongkongul
han în Taiwan
din 13 patru
români
pereche lituană
*
frumuseţea se
dusese
şi nu se
întorsese
şi nu se
înţelese
de povestit va fi
oricum altfel
mi se pare
că-nghesuiam
două rânduri
într-un spaţiu
gardul spre
pruni din curtea şcolii
ce-aş mai
căuta de negăsit
poate pe malul
Argeşului
*
te dau pe apă
cu
un coşuleţ în
vârful
degetelor
fripte
atunci dublează
renunţarea
de-o ticluisei
empatie
şi spre sud-vest
valea
spune că
invers
şi nici ei nu
veniră
decât pe
intenţia primită
*
nu e voie s-a
înţeles
am plutit şi
peste imaculare
s-a mai şi cam
dus ce fu
zisesem Ciofu
nu sună chinez
nimeni să
confirme unde
sunteţi
biologi pe acelaşi
subiect aripa
Lao-tzî
nu mă mai
întreiesc a bătăi şi aer
unde să fi ieşit
de primării
*
ori nenumit
ori nenumind
profană toate
conceperile
neepuizate de
paranoia
ne înţelesesem
totdeauna
acum de nu ne-am
vedea
cum se întâmplă
cu cei mai mulţi
genul
stricării chefului
agravat de
cumsecădenia
dintre crime a
criminalului
*
vineri
*
of şi ieşii
din proză fără
vreo frază de box thailandez
cu albi
neşutând la cap
am adus teoria
tentaţiilor
a lui Mircea
Vulcănescu
adăugindu-i
chinezeşte
tao-tracism
romano-confucianism
cu împăratul
cu Suharto
cu Mao poet
bun Ceauşescu
*
indexul
segregării
indexul separării
indexul din Lhasa
cel mai sus
grupuri han
multilingvistice
pinhua vine
din dinastia han
venise armata
şi a mai rămas
oficiali trimişi
de împărat
în provincia
Yunan
vorbind kung-hua
*
aş lua
rezumatele frate
pe scriitor
antropolog
într-un colaj
de congrese
străinul pentru
chinez un înţelept
femeia străină
interzisă-n Canton
mai bun jurnalul
macanez de americancă
modelul
concentric al florii
pozitive
legături etnice orizontale
potecă Hu tong
măsurată în Mu
*
vedem la toamnă
iarnă ce vedem
al cui cap să mai
cadă
de eu mi l-am
pierdut
în Milano mi
l-am pierdut întâi
ce-o mai fi şi
pe acolo acum
ce politică
fumaţi la dom
pământurile cu
popoare
poate restaurante
spioni
şi vă mai
pedepseşte lumea
*
zic de LiTai
Pe de Du Fu
văzuse Tao cum
Blaga
au rimă ce e
can man rai plai
pricepuse
aghiotantul a dat din cap
iar îmi veni
Amaniu în cap
Zhuang Kongshao
că-şi pune studenţii
să traducă
poemul lui Blaga
şi povestea
explicativă
s-ar putea să
apară duminică
*
teatrul vă va fi
şi uzat
păpuşăreşte
panelişti
goliţi de
măruntaiele paranoii
poate nici
supărat nu sunt
mă şi gândesc
la nea Romică
pozând că
nu-i ajunge umilinţa
mai şi aşteptase
recunoaştere
că glorie de aici
de-aia plătii
să am documentele
să-l pomenesc în newsletter
*
şi ce ţară şi
ce zboară
Marioară
ursitorile
aprinseră
comorile
Quist în ăl film
abate
aluzii vă făcurăm
cum nu ne-am mai
vedea
Plato îţi văd
sf-ul în Beijing
tu n-ai nici
pe Prima jurnal
încă trei
nopţi şi pe vintră
*
poţi duce tu
oalele sparte
unde a
înţărcat iapa mutu
de era şi Ion
Ladea
tot am ajuns la
subiect
şurubul eram eu
şi tot eu
gaură neagră
bătută de licurici
armonia
melancoliei
de-mi vei
împărtăşi-o
tot Bach
ascultând
*
sâmbătă
*
îmi prinsesem
un vis
asupra
faptului în alt vis
pe care-l
uitai
o dau pe panseuri
una-două
round 3 nici o
oboseală
ne reînvăţarăm
chinezi
v-am fost şi
noi colonie
un Tibet
carpatin
cu unguri la
poale
*
mai curată
China ca lumea
şi mai dintr-o
bucată lunea
ce-o face
soru-mea cum ea
pe câte coate ce
târâş
supărătorul de
sine
pe-o moştenire
cârâită
începurăm luna
cealaltă
încă pe lumea
cealaltă
încă în China
cea înaltă
*
îl voi poematiza
pe spătar
ca pe o neschimbătoare
vedere
eu n-avui nici o
misiune
aşa şi cu
poemu-mi chinez
de după sonetele
thailandeze
şi balada
Calcuttei
se alege praful
de scrisul meu
pe bază de grup
le-oi spune
uite care e
treaba vreau să scriu
*
lira
delirismului
strivirea
corolemismului
bolânda
bolândismului
concepte cep ce
pricep terep
parcă ţi-a jignit
China Ioane
şi l-ai făcut
hrană de camioane
cotonoagă de
arte marţiale
căzutul poate
să nu se mai ridice
numără
tălăngile dobele
*
duminică
*
care şi noi
dădeam cailor
onor cu Ştefan
cel Mare
şi mai înainte
până încoace
imperii
rearanjate comercial
cu nuca şi
bucăţica a pica
şi la noi în
curte pe scurte
mi-e clară
singurătatea
sub urmărire
răsfăţ
voi rezuma în
avion
*
cei necăzuţi şi
vânoşi
aţă pe os viteză
împăcare
aia deruta
autoajungerii
nu-mi mai
întreb omenia
ce face cu
scriitoria
ars amatoria
şurubăria
când eşti mare
nu-ţi permiţi
tertipurile celui
mic şi
viceversa micule
bombă
*
bătrânul
începe a vechi campion
cuceritorii
uscatului pe cai
cuceriţi cu
vaporul şi tunul
mai dormi prin
cutia armonizării
petrecerii de-o
noimă rece
opresc curentul
tronc şi telefon
la opt taxiul
închiriat 18
sau altul că
sunteţi patru
visam totul
din nou leit
*
mi-o ordonam
chinezeşte zid
de pastă trecem
corectiv
până poate la
sunet
aş mai încerca
să
fi fost însă o
oră două
de repierdere
chinagogică
ochi de adio
copchinărio timp cer
rotunzimi
neagatice tăietura
lui Yama în gol
*
şi neştiind
nimic despre tine
ca despre o
lume armonioasă
nesinucisă
ţinută auscult
unu jumate la voi
şase jumate în Beijing
vin la noapte cu
mai multă noapte
sosisem pe mai
multă zi
stau mai mult
pe literatură
cu ţări la
cotitură
nu mai butonez
30
*
înflorirea
sufletului emoţional
că nevastă-sa
a muncit pentru
un vis şi
moartea asta atinge sufletul
semne şi minuni
signs and wonders
exact sintagma
din Luceafărul
în biserică
protescatolică
pe înalt aşa
mă uitam
e doar titrat
în chineză
nu mai conta
unde sunt
îi scoate glonţul
din vârful frunţii
secretă medicină
chinezească Ladea
limba o viaţă
numai născută
ori şi voi pe
lună 33 degrees
că să nu fi
fost făcător
la un cot de
cotitură
*
la marea
neagră aromânul
Spătaru într-o
amintire
de prin China
asta
la moară la Hârţa-Pârţa
nu se
macină tărâţa la
moară la Cina
Skina nu se
macină făina
niţică rasă
orez şi momo
tibetanizaţi
din alt lăuntru
până la
sfârşitul lăuntrurilor
*
până atunci ce
scrisoare îţi
închipui că
scriu importantule
clienţi s-or
găsi din atâta populaţie tot
calculele diferă
chenar retras pe ochi
încurajare din de
o parte departe
încercam cumva o
anulasei
cartela geaba
aş recepţiona-o
şi de unde
m-aş mai întoarce
Lupaşcu ar
pune-o în muzeu
*
că şi casa nu se
dărâmase de
iasomia înflorită
şi de televiziunea
voastră ce mai
zbierau vacile
ce
influenţă vor fi având
filmele
chineze americaniste
via Taipei
Hongkong Macao
copiii paznicii
violenţa
mă cam ţin da apa
auzului
clipocind
invizibilitatea
*
pe ce
carantină viitorul cui
frustrarea mai
mare mai plătită
de s-o potrivi
cura veştilor
ele puiesc
nenorocire
nevestite şi tot
supra
populează
chinezăria
praf din
pietricele negrele
dintr-o viaţă
de agată tată
paralizia
încovoiată
*
la toamnă la noi
la nord
pe o sărbătorire
anevoie
incognito ca
altădată
altfel poem
chinez roman mozaic
efort anglist
proAsia
cu autoamăgiri
şi contrapunct
veniţi să plecăm
de unde sunteţi
până unde om
ajunge şi nici
mişcare nici un
fotoliu
*
decodându-ne
putem descoperi
previzionate
evenimente
fără
preştiinţa noastră personal
vor fi ricoşat
din mintea-ne
semnalele trimise
şi primite
la fapt de seară
în hotelul olimpic
nu măestria mă
căutase negăsindu-mă
nu m-a aflat
nici zbuciumul
unicatelor
suprasimbolice
m-am suspectat de
ingratitudine
faţă de dumnezeu
şi părinţi
treaba voastră
conversaţia
*
să nu se stea
să nu se vorbească
voi sunteţi
pereche nu vă abordez
n-aveţi decât
să howiţi
în piuliţă nici
aripa de libelulă
nici firul
mustăţii de şoarece
nu-şi mai
desluşeşte aroma
nu
te împaci cu diferenţa
nu te
descopciezi din orient
nu-ţi dai
şanse chineze
*
mai mult
cerult azurai ai răsurar
cai încai
biciclete sticlite
sufletu’ nu-l
fă tu prost că eşti
voi tot rezuma
nenicii
şi pentru diotimime
neatentantă cu
ziare
n-am cu cine
vorbi ce nu
îmi spun nici
mie nici asculta
întâmplări
previzioniste
*
Călinescule cu
vocea ta
China te putea
audia
împărăţia se
mai ţinea
vorbisem pe
înţeles nimănui
mă înţelesesem cu
toată lumea
anunţurilor pe
româneşte
un pact despre
nimeni abţiguit
pe o părere
inoculată massic
nu mai scapi
nici aşa nici aşa
* *
când va începe
muzica
aceluiaşi plâns
de copil de la venire
mai înclinaţi să
râdă pe pământ
petrecere de
unul spre o măsură
fără patologie
cu vers
din teapa
dalbă neţigănească
o rutină temută
oricând
comutată în
pedeapsă pe viaţă
cu schimbarea
ţărilor
*
contraste
internăscătoare
antireîncarnărilor
frupt
ne şi cotropim
din nimic
obârşia să fi
avut direcţie
la ce-am mai
rătăci vâscul
ne interpretează
morâncirea
autenticitatea
în urmă
nici o
contabilitate
pe atâta ritm
în bătaie
*
nu însăbia
cavalerul
de-a pescui
armurii
incolorabila
jertfă
turanicul
arabescul tablanul
cum de forme
nicio spată
te sătura contotalităţii
ce căutai spătare
ce glumeai poveste
mai nu ne-am
întâlni nici altădată
pe puţini eşti
obligat să-i suporţi
*
să-i cauţi cu
lumânarea
predându-te în
îngrijirea
mormintelor
de-a nimeni
şi se tulbură
zborul şi tu te
legeni în raag şi
nu ştii ce
traseu au
neuronii cui
te caută
cimilitura viezurilor dispăruţi
de câte ori
obsesiile copiilor
de pe
dealurile când rămase
*
de-aia ne-or
fi iubind ăia
de discută
numai cu nouă
pe numai nouă
destinaţii
cei mari cu cei
mari
la o adică nu le
mai trebuim
nici pentru o
lumânare
acelaşi film
ca boxul
căldurile
ceaiului
samovarul
spătărovicei
*
nu-n Beijing în
aer
în biblia lui
Şerban
într-o masonerie
şi dacă
aflarăm repetarea
simfoniilor cu
orgă
măcar orga
întâmplându-ni-se
om înnopta a
soartă
ca de obicei
înainte
şi după ce
scăpătasem
*
ne interogăm
comomentele
cum te-ai
întoarce arar
până te-ai
neclinti
lasă că te iau eu
în Lhasa
te-oi întreba de
faza de
ce ne aşteaptă pe
trepte
nici ţinta
necunoscutului trasă
nici că ne mai
pasă apasă
de ce ne
întoarcem întregi
*
se anunţase acum
vreo lună
la bizantină
se înfiinţase
pr tămâiere
foarte vinovată
răufăcătorii
luaţi în braţe
cu surle şi
trâmbiţe ca o
bine facere
naţiunii violate de aceia
complicităţile
se postumizează
n-ai cui spune
o iotă
bestialitatea
nu are răspăr
*
mori când nu mai
ai răbdare să trăieşti
Southol şi
Roşculeţ diferă însă
precum Cişmigiul de Asia în traversă
migraţie
genetică ne codim
noi la naştere
dar mai apoi
Pitagora îmi
lipsea de-a regii
şi cine
enervându-te râde
de se prăpădeşte
cât eşti de prost
aia mă mai şi
furase
*
datoria
faţă de simfonia patriei
chineze mi-o
românesc
patriei
româneşti mi-o chinezesc
unde pică omul
prostindu-se
oricine poate să
ia exemplu
şi să nu facă
asta drace
ar fi să-mi
reproşez
de vreo oră
noaptea
abia
petrecându-se
*
i-aş mulţumi
cormanei
că mă
rostogoleşte
fără bani de comoară
atunci
transpiraţia ca ploaia pe Beijing
din noaptea
nesomnului vostru
de personaje ionesciene
în Beijing
precare care caii
morţi
potcoavele
înverzite de
reflexele
inoperanţei
*
un scop ar fi
trecerea timpului
altul oprirea lui
până la o
strofitură de
stropitură
avem şi iluzia
necalcuttană
că aia e încă
o dată
o însemnare
delirică
antropologia se
dă pe Gladys
potunghua şi
mandarin vorbind
naturalized
patient character al femeilor
*
rezumate
chinezo-evreieşti
cu completări
indo-latine
slave
panasianisme
cine să mai
lipsească
nepomenindu-ne
am fost
nemaipomeniţi
omul scrie poemul
pe el
only calabresi
play the mambo like the crazy
să-şi aducă
aminte atenţia
*
altădată rimam
să-mi iasă ochii
tot într-o
îmbătare a minţii
fără trecere
prin sânge
mă şi lăsase
muzica după ce mă lăsasem
te uiţi la tv
abia aşezată
ştii că vin
după-amiază
cheia n-am
luat-o nici pe tine
una cu alta
îmi deschideţi
pe nevorbite
întâi
*
le priveam
învârtirea
tibetană traduc
toarnă
cerule peste
secetă
deprimenirea
pagodică
în ezitarea
climatică
neţiuită
esoteriei aure rai
Moscova puciului
Arbat
Beijing
tovărăşeşte ateat
nu ăi mici ai
comunismului
*
şi ce-ai făcut
când cu nevasta
valuri stradale
parizian
noroc că s-a
oprit orchestra
sunase şi
americanul
nicio şansă
totul pe loc
sub control
sută la sută
o fi bine să
discutăm
când te întorci
de la
Târgu-Jiu la un
ceai
*
amândoi în
dodii dao
şi să ne mai
recunoaştem
frate de
ethnolandscape
cântece de linie
pe linie-n sus în jos plat
la deal era vale
la vale era deal
şi de la primărie
încolo tot în sus
succubus
vacuum stafie
Boca Raton în
Florida
a treia oară
Williams McCline
*
conflictul cu pilocheta remizantă
chiar dacă un arbitru te chiteşte
chitai chitai spătare şapte
a venit cu ifose de Mao
Tze Dun
poate ungurul numindu-se
român
ce ne încheiem la maidan
epilogul spătarului
*
spafarius la han
bogdihan
rară locului
întruchiparea
ce să se mai
filmeze cuşcarea
vom transcrie
din el din iezuit
în traducere
om mai reteza
şi mai
picătura păţitului
askaniama ne-a
jefuit în tovărăşie cu mijlocitorii lui
escală în izlaz
la Bercioiu verde neplastic
soarele amiezii
pe partea somnului
*
acestea ce zicem
până aici
pentru alţi doară
se pare
că am ieşit din
vorba noastră
însă nu
gândesc că fără cale sunt puse
de vreme ce
acestea şi mult
mai multe ca
acestea
măcar de am putea
sci luminând mintea noastră
cu cale ce în
lume mari fapte de mari oameni
scrise au rămas
şi acestea voia lui Dumnezeu
*
îngăduindu-le
ca iar prin oameni
minunile sale
să săvârşească
şi să rămâie
cunoscute rodului omenesc
toată învăţătura
şi sciinţa descoperindu-le
şi în lumină
puindu-le şi lăsându-le
ca să putem încă
cunoasce şi să scim
lucrurile
bunilor şi a reilor
a vrednicilor
şi a nevrednicilor
ale
legiuiţilor împăraţi şi ale tiranilor
ca pre cei
buni şi vrednici să lăudăm şi bine să cuvântăm
şi pe cei răi şi
cruzi să-i ocărâm şi rău să-i pomenim
aşişderea ca
relele să gonim şi să fugim
iar bunele să
îmbrăţişăm şi să urmăm
astea spuse
iar actorul neprăbuşit
caută pe
feţele noastre învăţul
*
Iorga sur cette
personnalite bizarre et hautement
interessante
Gorovei J.F.Baddeley
Londra 1919 P.P. Panaitescu Paris 1925
raţiunea
dominantă Mikolaj Spathari piewszy
rumunski
orientalista turkolog
i
yierwszy rosyjski sinolog Constantin
hermeneut
diplomat utopist teolog călător
enciclopedist
Grigore Udrişte
Miron Nicolae Dimitrie
Gavril sulgerul
din Zlătăreşti
Buia Spată 1304
aromân Nicolae grămăticul
Nicolae Cârnul
fost mare spătar în Ungrovlahia
Nicolae Spăt
1661 Nicolaus Spatarius 1664
Baron Spatar
1665 Secretarius Spatar
*
Nicolae Spătarul Baron
Spatarius cy-devant votre general
Nicolai spatariu
Neculai dumnealui Neculai Spatariului
Nicolae Milescu
spătar Nicolas Spathar Milescu
Nicolai
Milescu Spathari molda-volaccone
laconian lacon
lacedomonian
Enchiridion
sive Stella Orientalis Occidentali Splendens
moldovlakon
moldavolakon moldovlah
molda-volahos
moldavolaccone greşeală de tipar
român din
Peloponez aromân nu exista cuvânt special
*
familia
princiară aromână Spata
viţa princiară
a familiei Buia-Spată 1304
de mâna mea a
lui Nicolae spătarul moladavolakonul
moldovean cu
obârşia în Peloponez şi nu grec auto
Winchelsea 1667
spătarul are un mic semn
la vărful nasului
ce i-a fost tăiat ca pedeapsă
vârful nasului i-a fost tăiat de către unul din
domnii Moldovei un traite secret l’Hospodar de Walacie
son parent avait avec le Roi de Pologne
*
spătarul înrudit
poate cu familia lui Vasile Lupu
rhinotmeza
crestarea nasului pedeapsă
bizantină pentru
pretendenţi la tron
ce cu
hamgeriul lui Ştefăniţă vodă i-au tăiat nasul
I s-a făcut
onoarea de a fi însemnat la nas
tăierea
nasului 1661 plecarea în Rusia 1671
răposatul nostru
tălmaci Nicolae spătarul
interesanta şi
ciudata personalitate
Picot Legrand
Baddeley Arseniev Mihailovski Sârku Kedrov
*
spătarul
poartă sabia voievodului
Vlassios meus
olim professor in urbe imperatoria
Koridaleu
soare strălucitor al ştiinţei
Spătarul vorbea
latina greaca slavona turca italiana
filosofie
matematici astronomie
1659 comanda un
corp de o mie de oameni înarmaţi
în 1666 la
Stockholm enchiridion
lux liturghie
biblia de la 1667
frigul
nordului Tartariei
*
spătare
supratereştri
şi mai barbari
îţi înconjoară
trezia dimineaţa
asta
cine
pastişându-ţi pastişa
printre
temerităţile bănuitorilor
te
reîmpatruzeceşte corient
nu ţi-ai tăia
nodul intimităţii călătoare
poate după
sfârşirea mănăstirilor
la răscrucea
depărtărilor ajunse
*
exactitatea
maximităţii catapultei
prin sânge
autozvârlindu-se
peste graniţa
oricărei pribegii
soldatul
preaslăveşte pe Dumnezeu
amicissima
veritas ne petrecură bădărani inculţi
înnoitorii
aruncară zid biserica orientului
învinşi
duşmanii din Styx
biserica
trandafir între spini
erezii ca
ruinele vechii Troi
*
erezia ca o hidră
cu multe capete
în inima
bisericii asemenea calului troian
arse provincii şi
curţi regale
păzitoarea
credinţei străvechi a apostolilor
antiohieni
primul nume al creştinilor
greci
moldoveni valahi georgieni şi chiar ruşi
barbari
credinţă ritual
obiceiuri dogme posturi
semnul crucii
felul de a clădi altarul
cei unsprezece
mii de călugări de la Muntele Athos
*
rugăciunile
pentru morţi excomunicarea ereticilor
rostită solemn în
duminica Ortodoxiei de către patriarh
în marea biserică
din Constantinopol
în prezenţa
ambasadorilor
a regilor şi
principilor
creştini din
Europa
o mică
rugăciune de seară
tradusă în
româneşte
pentru
folosinţa domnitorului Gheorghe Ştefan
*
Doamna Ştefanida
neveasta Ţaria Alekseia Mihailovicia
frumoasa văduvă a
lui Gheorghe Ştefan
la Moscova într-o
mânăstire
este asemenea
unui cronograf
în care sunt
adunate
toate
lucrurile lumii
îşi părăsise casa
părinţilor săi
şi a fraţilor săi
averea pe care o
avea în patria sa
*
să ajuţi acest
boier
să-i arăţi o
dragoste de frate
nu s-ar putea
găsi altul ca el
numit la 14
decembrie 1671 pentru veşnicie
traducător din
greaca veche şi noua latină
şi
română/moldovenească la Posolski Prikaz
în
departamentul soliilor
mai mare peste
traducători
cu salariu de
100 ruble pe an
*
sărutând mâna
împăratului i se mări la 132
de tradus actele
diplomatice secrete
depus jurământ în
Biserica Sf. Nicolae
că va traduce
întocmai
nu va comunica
duşmanilor
nu va vorbi cu
străinii
1672 în Semionovskii
dvor în locul
episcopului
Paisie Ligaridi agent
secret al
propagandei catolice
*
numai ţarul şi
adevăraţii
plagiatori ai
neplagiatorului
până la englez
şi polonoman
paginile
dispărute la gong femel
le văzusem ca pe
o compoziţie
barosul răsună în
metalul corav
obscuritate
palat de clopot
nespart până
se răcise
o să fiu ţinut
minte aşteptare
*
această
regiune a Ieniseiului este de altminteri
foarte
frumoasă s-ar zice că e ţara Moldovei
şi râul acesta
îmi aminteşte Dunărea
este un râu tot
aşa de mare şi cu o
înfăţişare veselă
suntem într-o altă lume
regiunea este
stranie pentru noi
mongolii sunt
aceia pe care Biblia
îi numeşte Gog
şi Magog căci numele
pe care şi-l
iau este Magol
*
munţii din Lena
merg spre Lumea-Nouă sau
Indiile
occidentale zibelina animal pe care vechii
greci şi romani
îl numeau lâna de aur
pentru care
s-a făcut expediţia astronauţilor
şi hermină
duceai hanului
poate mai
gândindu-te la Medeea
cum mi se va
întâmpla cu
obârşia
patriarhului corintian
ce te-a trimis şi
te-a interzis
*
cum ai fi fost
fiu Medeei
precum zisesem
întâi grec
apoi lakon din
Machedoni
acest Gantimur
este cel mai bun dintre toţi tunguzii
om mare şi viteaz
s-ar zice un titan
are nouă femei şi
peste treizeci de fii
fără să mai
socotim fiicele
tribul său
numără 300 de oameni
toţi înarmaţi
cu arcuri şi lăncii
*
le-am arătat
scrisoarea împăratului
pusă într-o cutie
cu mătase galbenă
ridicând-o cu
respect la vederea acesteia
toţi cei
prezenţi au căzut în genunchi cu mare
groază
şi au apropiat
cutia de capetele lor
aşa cum fac
preoţii cu Sfânta Împărtăşanie
oamenii din suita
spătarului
cântau pentru
chinezi cântecul Dunării în ruseşte
iar aceştia
cântau la rândul lor melodii chinezeşti
*
marele zid
chinezesc trece pe deasupra colinelor şi munţilor
chinezii spun
că după construirea lui n-a rămas
piatră-n
munţi nisip în deşerturi apă-n râuri arbori în păduri
o mânăstire două
figuri omeneşti de piatră
un clopot mare şi
un tambur templu pictate bătălii
şi ai armate ai
zice că sunt campaniile lui Alexandru
la Pekin oraşul suveran
în ambasada ca
o închisoare
via oficiul de
astrologie
*
Ferdinand
Verbiest şi încă patru iezuiţi în zonă
te primi din
nevăzut împăratul în audienţă
de te îmbrăcasei
în veşmânt de zibelină
nici un cuvânt
se uitau la
veşmânt
cazaci opriţi
să bea
portretul domniei
voastre
în haine de gală
cu sabia
şi buzduganul în
mână
*
marele
autocrat al întregului imperiu chinez
întreabă dacă
majestatea sa autocrată
a tuturor
Rusiilor este sănătos
ce vârstă are
majestatea sa ţarul ce talie şi de când domneşte
cincizeci înalt
şi plin de calităţi alese treizeci
ce vârstă are
domnia ta 40 filosofia matematica şi
trigonometria
majestatea sa
era de talie mijlocie ciupit puternic
de vărsat
foarte brun cu mici mustăţi negre
tronul era din
lemn sculptat în relief
*
vorbe grele în
scrisoarea către ţar de la Verbiest
toate secretele
Chinei garamatică hartă şi soarta
asemănându-şi-o
cu a lui Ovidiu
spătarul
i-a dat lui Ferdinand icoana
Sfântului
Mihail cu plăci din argint
pentru
biserica iezuită din Pekin
chinezi
legionarii ca aromânii
primă Chină
naţionalistă Chină supusă
din bibliografia
tartarică
*
şi mai
amigdalaţi fino-ugric
în materia
înţepenirii
pe sub
sprâncene vodcare
scop materie
negaţie
cetate
peregrinare nisip
golul tot ne-o
înghiţi naşte
trei înapoi în
magmă
fragmente ale
nimicului
deambulată
bulucire
*
parterul
catacombei Ferdinand
rămâi dragonului
cu aştri
hermina către
Alexandru
din ceaun în
cer scrum abur
mai oprit
descriptorului colon
bine mă va
lovi cât viaţa
ce argumentam
struţului nisiparniţa
paramarină
rasialitate
că bestialitatea
distracţie
*
gândul
trupului ducă-se rămâi
imponderabila
căpăcită
cu tifla
dându-ţi din Tyana
ce patimă
greierilor genunchii
lacul sărându-se
de amurg
la o părăsire şi
mai neagră
pe poveste
interiorizată oniric apoi cosită
fânul
invitaţiei pe foi de ceapă
cu hrana
vieţii născătoare una
*
ascunsă faună
păduri tot vaste
tăinuirea
sângelui descuiată
de iarba fiarelor
călătorită
în partea
cealaltă de voie de nevoie
pari tot al
destinului tot pădure
muierile iar
s-or fi înţeles
oricât de cald
pictura topindu-te
ori fotografia
voastră color
cu trecutul prin
cap îmblânzit
*
şamanii te mai
dăruiau cu câte un păcat
lacomi
turceşte mai libere femeile
câte câte şi
Gantimur pe-nţeles
aveai băieţi ori
nesocotite fetele
luxos cu protocol
şi cine ştie
dintre fanarioţi
mai bizantin
credincioşenia
itineranţa
pe sârmă între
imperii în
dorul
nealungării bumerang
*
3 ianuarie 1678
în capitala trimiţătoare
lecţii de greacă
iar nu de magie
în lanţuri îl mai
ameninţasei şi cu cnutul
Dosithei a
interzis învăţatul limbii latine
greaca
ortodoxiei latina ereziei
ar fi trebuit
arse toate cărţile latine
pe când tu o
Chină în latineşte
o conversaţie cu
Ferdinand Verbiest
o pozare de o zi
prin pantohan
*
lumina vine
din Grecia
Petru cel Mare
proteja latina
Jurii
Krijanici cu panslavismul
Moscova a treia
Romă balivernă
fă un mare
imperiu autocrat
afară cu toţi
străinii din spinare
cucerirea
Ucrainei apoi ocuparea Moldo-Vlahiei
luarea
Constantinopolului şi a Ierusalimului
trupele
ruseşti la Dunăre şi Chilia
*
cum Pausanias şi
Xenofon descriseseră călătoriile lor
ţarul grecii a
stăpâni Sfântul Mormânt din Ierusalim
Ioan Comnen de la
curtea lui Brâncoveanu
numai
ţarul avea voie să-i cunoască descrierile
Hrisant China
supusă de tătari Nicolae Spătarul
moldo-vlah
polihistor şi prim-traducător al ţarului
să ne elibereze
din mâinile necredincioşilor
pe pragul morţii
trupeşti şi sufleteşti
să întindă mâna
sa dreaptă în ajutorul nostru
*
Nicolae
confucean Dosoftei laozian
amândoi
aromâni sub Dosithei
de le scrisese
apostolul Pavel
Duca voia blănuri
de vulpe neagră
Dosoftei
tipografie cu litere şi teascuri de la Moscova
bunului prieten
Gheorghe Kastriota în 1698
Sava îi
trimisese în ascuns trei sclavi arabi
din
Constantinopol lui Milescu prin Moldova
spre a-i dărui
unor demnitari ruşi
*
cel mai mic
dintre aceşti arabi este creştin
se numeşte
Abraham şi este al familiei
domnului
Munteniei cel mai mare este încă mahometan
grecii nu au
nici ţara liberă
nici arme nu
au decât
invidia
celorlalţi
la sfârşitul
vieţii Dosithei cerea
ca rapoartele
sale să fie
traduse de ruşi
şi nu de spătar
*
Nicolaus
spatarius moldavus
vir et
polyglottus et polypragmon
pereruditus
moldo-vlah valah
fiind străin la
Moscova nu are
se pare
îndrăzneala să dea o copie
după povestirea
călătoriei sale
latinii înşişi
sunt obligaţi să studieze
în academiile
lor pe autorii greci
Ptolemeu
Euclide Demostene Homer Hypocrate
*
după ce ai
învăţat greaca nu mai e primejdios
să înveți latina
este mare primejedie pentru credinţă
numai în cazul în
care ai învăţa latina mai întâi
studiul limbii
greceşti străluceşte
în Veneţia
Padova Paris Londra
Louvin Praga
Roma Corfu Hios Zante
scurtă
demonstraţie spre a dovedi că ştiinţa şi
limba
heleno-greacă sunt mai folositoare decât ştiinţa
şi limba latină
şi care este câştigul pentru poporul slavon
*
o antipatie
naturală între ruşi şi latini
şi tot ce vine
de la ei este privit cu duşmănie
Krijanici
vedea în greci pe duşmanii slavilor
după jurnalul de
călătorie în
China această
lucrare polemică
este cea mai
importantă operă a spătarului
a
murit la Moscova 1n 1708 în vârstă de 72 de ani
după ce a
servit 37 de ani pe ţarii Rusiei
a lăsat doi
fii dintr-o căsătorie cu o rusoaică
*
colonizări
eliberări în decolonizare
cu genocid şi
deportare în
ultima descriere
a Siberiei
corolă îmbiată
strivită naţie
ecrasantă ce
ortodoxie ortomax
mătasea
petromaxului interzis
şi şcoala de
latină în academia greacă
ori tu urmându-l
pe propriile-ţi urme
cercul de când se
dezbrăcau singuri domnii
*
măcar şi
saltul interdicţie
pe mai
călcătura autoîntunericului
o sepie numai
otravă
Dumnezeu
părintele scie rescumpăra
sângele fiului
său unuia-născut plătind păcatul
părinţilor pe
feciori până la al treilea şi al patrulea neam
puţine rele şi
grele fericirile Corvinilor
limba romană
încă la ei tot mirosesce
şi nici cum de
tot nu o părăsesc
*
luptau şi se
certau nu atâta pentru viaţă
cât pentru paza
şi starea limbei
şi încă până acum
într’aceşti Daci şi Goţi
urmele limbei
romane se păzesc
cărora acum
pentru sciinţa bine
a săgeta
Valahi le zicem
între varvari
cufundaţi erau
iară ceştia
români ori-cum
şi cum prin
atâtea călcări
*
sdrobiri şi
nespuse rele
ce au trecut
şi i-au călcat
tot este până
astăzi cum s-au zis
că tot încă de nu
se afla atâta fericiţi şi slobozi de tot
încă şi domnie şi
stăpânire şi limba aceea a romanilor
tot stă şi se
ţine se vede stricată cum şi alte limbi
aceşti români
cum s-au ţinut şi au stătut
până astăzi
aşa păzindu-şi şi limba
şi cum au
putut şi pot şi pământurile acestea
locuiesc
*
care aceasta la
puţine limbi şi neamuri se vede
şi mai vârtos
atâtea roduri de oameni străine
şi barbare peste
dânşii au dat şi au stricat
carii peste
alţii aşa dând nici numele nici
alt nimic nu
se mai scie nici se mai
pomenesce de
aceia cum iată şi mai sus am zis
Birebisca Decebal
Traian
viind până la
marginea Dunării
din jos de Kladova
s-au apucat
*
a
face podul de piatră stătător peste Dunăre
căruia şi până
astăzi şi dincoace de Dunăre
şi dincolo i
se văd marginile şi începuturile
cum au fost şi
drept ce loc au fost
mai văzându-se
zic când scade apa la mijloc
şi alte colţuri ca
nişte picioare de zid
lângă care pod
este şi cetatea Severinul
dincoace mai
sus oareşice care era făcută de Sever
împărat mult
încoace mai pe urmă decât Traian
acest pod mare
minune şi mare lucru au fost
şi aievea semn e
de nespusa-i putere
ce a avut acea
împărăţie
sciind el că
de acel împărat lesne se apropie
omul
chestheta
delirium puşcărie nemţească
Atila în
Italia epilogul cu împăraţi
*
metoda audienţei
reversibile
dubla curiozitate
a diferenţei
leghioanele
romane de-a dreapta
materia cosită
tot mai încolo
pe
proprietatea sinelui devastat
pe dor de
melancolie de cal
ţaru-i taie barba
ce robi arabi
ce Siberia ce
askaniama
ce pictorul
hanului încropit
*
sau cine ştie
în ce dodii lux
diplomatic mai
nespionul
din paragonul
cu iezuiţii la extrem
între filme
Ludwig ce nimeni nimic simplu
muzică schimb
cântecul Dunării pe melodii chineze
bine luând şi mai
mult ţi se luă
laudele de nu
se şi crezuse
magnetizat de
Sibile post-Floare
măcar şi nouă
medievitate medulară
*
pe azi încolo
uite declaraţia
la jumătate a se
sfârşi cuprinsă
pe întoarcere pe
cronica pe scurt a românilor
adeverirea
undelor theta din cărţi
prizărindu-se în comentariul
interlingvistic
pro nostrum
ce visul cuştii morţilor semnatari
pe-un cult verosimilitudinar
al laudei nepieirii de mirare
*
complexificaţie
de auzit în râs
până
la fapt varietur onomastic
se
clipeşte pe contrafort
pe marginea seminţei prăpăstioase
scăpându-ne din rime soro moarte
în aşteptarea contrariilor rărite
Pind ori Balcanii macho machedon
cu
înfiripaţi-ne intransigenţa
de-a
ventuza kamikaze
*
n-aveai
cum să te faci rus
n-aveai
cum să nu te faci rus
după
ce-ţi muri rusoaica
pe hârtie nici părere o natură
nisipul din guşa struţului
lanţul ancorei din nisip
greşeşti
în româneşte bibliei
învăluială
şi în neorusă
şi
el şi acea limbă la început
*
atât de mult în nostratic terra nostra
fără timp de literatură nici curaj
spre fantezie şi ce glumă poate călău
jocul
de cărţi şi geografic
prunele
mâncate societatea
boierească
din conclavuri
iezuitizat
pe-a Chinei cu ochii
barba
luat la ochi ochind
şi
mai barocă soarta supunândă
*
să
scrii într-o limbă pe care n-o cunoşti
pentru
limbile vizitatoare
în
secretul singurului cititor
gata cu săptămâna legiune China
şi sunat spre retroversiune
ocupatoare a preţ de semestru
de
ce mi se pare timpul
luat
en gros şi cu amănântul
pe
veresie coincidenţă psihiatrică
*
enchiridion manual şi erasmic
tăiat du-te şi tu în Germania
să-ţi faci operaţie estetică
a
avut bani şi la ce renunţa
toată
viaţa a slujit făcându-se
slujit
de jos până sus
măcar şi însurătoare de elită
peregrinaje iscoditoare
discreţie bizantină apatie
*
acolo
unde s-a ivit o adevărată greutate
s-a-ncurcat
şi d. Giuvara şi anume la
Descrierea
Chinei scrisă slavoneşte
de spătarul Nicolae Milescu
pe care d. Giuvara îl numeşte
c-o consecuenţă demnă de o cauză mai bună
Miclescu
deşi vestitul spătari nu pare
a
fi fost rudă cu liberalul
Sandu
Miclescu supranumit
Păgânul din ţinutul Vasluiului
M. Eminescu Opere vol X p.171
Mofturi ştiinţifice 11 ianuarie 1871
*
că-l
slujea pe Alexandru simetric
pe
lume întoarsă ortodox
şuntit
piatră pe piatră mormistru
prin D. Cantemir prin
spătarul Milescu
autor al unui memorial
de
călătorie în Asia
Rusia
capătă nişte mari oameni
de
cultură atât în Călinescu
istoria de la socec
ar fi atribuită spătarului
fiind de stolnic
ba
e surcel bătut de sorţel
cuvânt
spre butonieră
mormântalieră
*
nici o literatură nici o limbă nici un război
spătarul trăia în viaţa de apoi
barocul tăcerilor de-a eroi
al
morţii văz atribuire neagră
confuciană
ritualitate încheagră
ceremonii
amestecul de agră
mai India putere năvădită
să ai a porecli o Nivedită
de-o chinezoaică închinată chită
*
nu-mi
spui din gest pe de mormânt
absenţă
din fantomă tac
şi
m-aş mira de cel cuvânt
cu machedonul fără dac
întors hangerului cutumă
până în zilele darac
de
nici o marfă a şti dumă
pe
răpăiala juvenirii
citrakavya
chită chitaumă
nedănţuindu-ne amirii
decât destin crestat la ac
s-or decima şi triumvirii
romanţa
fanteziei sac
pui
concentrarea unghi ungher
ai
spus discret dai de dalac
dalac talak glumeţ divorţ
deşertul mărcuind esenieni
cu peştii-n sexul Sarei ghiorţ
de
Marco Pavel marţieni
ce
lolăiţi doi lei partaj
ai
părtinirii cilieni
din patriarh cu Toma-n Raj
ierusalimian morman
de capete în demaraj
demolator
demolatran
carstic
olatul castru cast
a
castei iască pe catran
polcovnic neiconoclast
al penei dictator amar
de n-o-ngropase în balast
mamară
slava cheagul chiar
pe
risipire ghemul mur
Vasluiului
plecatul star
împărăţie împrejur
tot dincolo şi înapoi
de te-am ajuns pe sub azur
erai
pe bicicletă buduroi
argonaut
cu verde lână
copacilor
în ramuri sloi
că nu te căutasem în ţărână
doar munţii zidului verzimi
taluzu’ urlătoarei pe sub mână
că
templelor de-a surda zi-mi
traducătorule
de vremi
treimii
neîmprejurimi
să nu la fi bătut din Hemi
simetricul alexandrin
din Alexandru te rechemi
te
cerţi te crezi te taie sari sarin
negoţ
nagâţii goţii gateriştii
în
barbă cetnic ci mai cetnin
numai tu poruncindu-te cu trişti
până la urmă curmi urmaşi
într-o veselie de brişti
închipuire
spionajul laşi
secretelor
de mai şamani
ai
bunilor ci tuturora ucigaşi
jeneze janseniştii mojicani
cu lauda a zis dodoniană
tăcându-te călinu-n Călimani
trădeze-şi
morţii sabia duşmană
ci
numai viaţă chinezeşte
din
trei cu idolatra mană
ihtiofag mai marilor lor peşte
alean al mamei hronic numai fraţi
surorile doamne fereşte
până
aceloraşi din împăraţi
puind
împărătesele crescătoria
itineranţa
trece de Galaţi
Galata şcoala agenţia
din deal în munte neamuri fluvii
a Dumnezeului crăia
teologalele
efluvii
constantinopolitane
nemărginirilor
vitruvii
pe ce era lumire impersană
săltat alesăturii de ursită
suişi împărăţiile-n persoană
cum
coborâse de păgân vădită
a
iadului întâi Siberie
de
patriarh împins respingi orbită
himerelor cunoaştere de serie
a claustrare purgatoriu
că raiul n-o să te mai sperie
din
dereligii invers promontoriu
palat şi zid
pe necitite nescrise întârziere dao
mai plină noaptea de golul nostru
pe vară toamnă greieri păsări
exact
întoarcere
pe
neplecate atâta
drum
pe-o săptămână
cărticelele eternele sub colbul traducerii
deşanţ prepostclaşti sud mistic nord ritual
datoria în Pound Pound în cuşcă
unu
în dao
două
în trei
din
treime gara
câtă limbă îmi arătai în plus
fala interdicţiei falus nedintemplu
sfinţenie ferită mă aflu pe chei
poduri
de mătase
îmi
îmbracă linia
inundată
format cu piatră mă bate din dao
fără de gândul cu neştiinţa
foile nefumate piară-mi trefocul
dacă
mai obosesc
o
muzică stivui
conchistă
cucu numărul presto a nehotărâre
din nedezgropare pe neîngropata
calea virtutata o patruzecime
tot
mucenicie
sufocant
sufix
mătăsărie
sprânceana tăiată expresie ştearsă
de pe asfalt cară-mă n-auzi
spunându-mi cară-te tot peste Himalaia
de
secol nouăşpe
de
pe cale
sărăriu
când voi sfârşi mă voi întoarce
dimpotrivă corsar în scris în copaci
aromanţei picurătoria picurar cu picurar
speli
şi vopseşti deodată
lâna
altfel o subţiezi
cu
dao adaos
lovidrag dorna macului lotus
din orezăria în dodii căpitan
Capetown le voyage somnul dio adie
trezvie
daoie pe ducă
pe
duce nu te aduce
pescăruce
până timpul se scurtează
latul cancerului ah Calatis
din zbura-mă-vei esopie
putrefacţia
fermoarului mormon
exact
îndruga tendonţa
cohortă
interiorizantă
se scurge muzică înţeles
de-o mulţiumiruire
cranz
când
am mai alimănit chimbalul pe cal
repede
în genunchi de-a clopotului limbă
miezonoptificaţi
ne-am şi procititradus în poncifozeci
de-a clapele pâclei rupea crupa Adrian Maniu
pe beţia din crabi litaipenaţi
la
miez după nopţi răscopţi chinez
maltez
okinawez kopţi opţi largo argo
armatoli
în atoli salbe-n galben
clară arsura aminte la prea traducerea
întâlnirii dintre Lao zi şi Kong zi
am însemnat îngropăciune Brahma cu Buddha
doi
câte doi treime
într-o
ritualitate
fără
partizani
de bună voie peste drum şi înapoi de-a palat
deşirând largheţea strivirii unicat
chongkong pe coamă de-o modă eclipsă
şi-n
avion la lună apoi din Olympic Hotel
când
chiar sunaseţi cine să răspundă Cioncin
vă
voi povesti căldura cu inhibarea carantinei
ziceai de România acum Tibet
cum te-ai şi simţi han
la hanul Ancuţei
într-o
tintinabulare
cum
mă paşte în Beijing
tu
venit din Shanghai
ce invers cutremur ce lăuntrizare a haosului
înconjurător congratitudine cum de şi împarţi
pe nefestivaluri political measures
muzica
han în secţia chineză unde şi
desepararea
lasă-ţi identitatea naţională
oţi
fi mulţi minoritari pe aici
pentru pagode să mă deschizi floare
albina gândac şi fără miere zi-mi
Tian afişe comuniste Honkong Macao
10
000 în sala de conferinţe
holy
hall monumentul eroilor libertăţii
muzeul
corpului preşedintelui Mao
la coadă la Mao şi văru-tău mutată Moscovă
nu mă împărţi necutare vedere numai spre ce
trebuie biciclişti aţi ajuns la rând spre erou
receptacle
de gunoi engl tu ce-oi
fi
scris Jane de prin explicaţii cântece
fotografii
viaţa memorată comemorată
topire în pace de cer fata cu şapcă roşie
să ne pozăm pe poartă portretul lui Mao
cântece bărbat femeie fii serios până la cer
tu
eşti han din dinastie că 96%
11
milioane Beijing dublu Shanghai
lume
veselă plăcere contingentă
cum fiecare îşi ştie ţara cei mai mulţi
ştiindu-şi-o
sunt chinezi de-aia va fi fiind cea mai ţară
străini monument nu ei poartă ei se poartă
pe
sub poartă spui că ai visat
pe
cineva care te neglijase
Ionuţ
sculptase bustul lui Săhleanu
numai ilustrate vizită
nedemaoizată
poate şi înmulţită
putere aici voisem
să ajung pagodă când mai
însemnai refugiu
din
toamnă iar vor veni multe păsări
fără nume
gloria o reflexiune
biciclistă
Miţa chinebiciclista
orice
poveste nemaivăzută
încetează
a fi reală salcâmi
bătrâni
toţi încăpeţi aici
nu
v-am trădat vă ferisem
de
amintirea coloră
cum
mă retrăsesem la voi
aşa
interpretez rudenii de-a copilăria cresc
şi
uit paralizia în faţa palatului interzis
a
te interzice pe sine pătrunzând
pe
sub icoana
albastră
simţisem
Putna
poarta
meridianului pe mijlocul Beijingului
în
chip de fenix cinci turnuri clopot
de
trei ori pe an împăratul în templu
toată
liniştea voastră
pe
nederanj împlu
femeile
neîntemplu
în
mijlocul interdicţiei
apă
contra foc din ploaie
focul
noaptea de la lumânare
polonezei
i-am dat apa vârstei tale
cuptoare
tot aurite
Shun
unde domneşte
aeroelasticitate
plată
dinamică
statică
electronografie
din
atom amidon quantom
bonom
semenişti de trişti
cu
cine mişti codirişti de toporişti
etno
azi poimâine zid şi brazi
a
prohibiţiei descocoloşire
pe
dospirea verticalizării
pacoste
pacea trecută
muzical
răzbelul venitor
necernută
Cernişoara
mască
secretelor
ne
mai spui naţii
ne
ţinem de-a fraţii
cartezianizară
tao
la
zid umbra lui Antonescu
pe
cal cuman
colibatule
cenuşa fiului spaţierea spătarului
în
grabă toropire corinturi de tenacitate
găurile
negre chineze dong o pagodă
propaganda
etnicitară pasul apasu-l
morâncim
la o identitate vibrantă
ne
dăm drumul că ne ducem
spre
templul alb pe scenă etnică în neant
în
infinit nimeni doar natura închişi
împământaţi
împărământaţi înmaomântaţi
mâinile
zorilor ferice
gâturile
fetelor păsărilor
grija
de mama cântecului
oda
bucuriei folclor coreean beethovenian
şase
milioane pe acoperişul lumii roşii
galbene
fâlfâiri pe zăvelcile albastre
tot
la urmă altădată înainte
înapoi
pe loc tot timpul
care
mai stai în picioare
de zid parte după dorinţă de moarte
a noastră reuma în China pneuma
riscul răpunerii chemi din somn de boemi
acum
e sistemul responsabilităţii
mireasa
îşi păstrează numele
grija
de bătrâni nemaiacopiilor
în munţii Pekinului nimicirea chinului
în munţii Gilortului nemurirea mortului
te însori dacă ai casă lacăte schimbate
tao
plin scheletul
morţii
nemoarte
treaptă
pe treaptă
tată la popas spată la taifas zidul
în zidiri trepte pe suiri urci în sine
sfaturi de minune a nespfătărime
nime
prime clime
soarele
tată
împăratul
spată
hainele împăratului pietrele
zidului Hans eşti nebun zidmunţi
omenire zidită cu cei nezidiţi
nimic
mai frumos decât Lu Zu
armonia
cerului rădăcină
rostogolindu-ne
la porţile tale închise
nici zid nici templu
ucidere spre înalt
tao taos haos
citind
poemul
trece
şi timpul
şi
libertatea
stupi la floarea zidului
străpungere mesajului
zidul e dao zidao
zidul
e tao
tao
nu e
zidul
templul de rădăcină al lui Lu Zu nu era deschis
nici închisă complexitatea policromă înstrăşinată
etajat pagodă cât natura tot ca-n Blaga sofianică
în
clanul închis al închizătorilor
pe
strigătul deschiderii
noi
zăvoare și chei
în scrisul în public mă
răfuiesc cu sfârşitul
prezenţei în neprezenţă
steagul
verde Ming
Valdi
Vivaldi
tao
între lumi
nu-i o castă nime
soră-sa Iocasta
cumpărătorime
florentină
colombină
pekinnăină
o roată de bicicletă
pentru fiecare umbră
de pe lume
De acelaşi autor
(până în 2000)
Poezie
Invocaţii,
1968
Poemele
părinţilor, 1976
10
Indian Poems, 1978
Ek
shanti, 1981
De
rerum Aryae, 1982
Upasonhind,
1982
Ardhanariswara,
1982
Mantre,
1982
Sonhind,
1982
Norul
vestitor (Kalidasa), 1983
Gitagovinda
(Jayadeva), 1983
Sonet,
1984
50
doine lui Ilie Ilaşcu, 1994
Doina
cu varaţiuni, 1995
Doine
în dodii, 1997
Waste,
1998
Decasilab,
1999
Balada
Calcuttei, 2000
Sonete
thailandeze, 2000
Eko
(Atharva-Veda, Sundara Kanda), 2000
Proză
Eres,
1970
Nana
in the Himalayas, 1979
Parinior,
1982
India.
Memorii la mijlocul vieţii, 1982
XII
by Horace Gange, 1984
The
Buddha, 1994
Maica
Medeea la Paris, 1997
Miongdang,
1997
Sub
clopot, 1998
Teatru
Good
luck, Radha, 1979
Pancinci,
1982
Teatru
sub clopot, 1997
Templu
în elicopter, 1997
Eseuri
Baudelaire
şi poeţii români, 1974
Indoeminescology,
1994
Articles
on Education, 1995
Haos,
temniţă şi exil la Eminescu, Cotruş, Gyr şi Stamatu, 1995
Manuscrise
de la Marea Vie, 1996
Lumea
fără coloana lui Brâncuşi, 1997
Ion
Iuga în India, 1997
Beauty
and Prison, 1998
Some
features of private-public link in Romania, 1998
From
Thaivilasa to Cosmic Library, 1999
Ramayanic
Ahimsa, 1999
George ANCA
Fericiţi cei săraci, cu Duhul,căci a lor va fi împărăţia Cerurilor. Şi puţini au rămas cu El, chiar de-l caută pretutindeni, sub diferite forme.
RăspundețiȘtergere