George Anca
MOSCHEE
ÎN PERSOANĂ
Moschee în
persoană
*
Indio sanscrita ce ne-o mai mântui
Kapurii tot
punjabi noi rudeni
din Mumbai ni s-o
trage Ribeiro
neprins în
meditație de Arhimede
de nu veni-vom la
rând voi scrie
de mii de ori mai
lung drumul
decât sticla
întoarsă sanscrit
într-o cameră
numai a noastră
nici nu putui
trimite devenirea
mi se mișca
urechea niciun vânt
olimpii sol solar
măslinilor
de după acalmia
frunzelor
*
nezâmbitorilor
spre nord
uscați câtă
frunză și iarbă
de noapte încotrova
reflex
prea subțire
obrazul lunii
de ce rupi flori
nu-n India
alergi să vin
după tine
pe jos și tot
ajungeam
nu știu când am
plecat
n-am zi cât am de
lucru
pe nedormite zi
tot se face
drămuirea
nimbușilor ace
plouă doar
nemișcarea
*
palmieri nescuturanți
lacul sub albuș
d-amanți
păi săraci fără
de sfanți
ciorilor dinspre
atlanți
rugăciunile fără
nimeni
involuntarisme
politice
neamuri cărăușite
sub ăi revărsați
sanscrit
longevității
iubind nu altceva
loja uzură tropic
a nu mă
recunoaște
*
scrisuri pe
ziduri privești cerul
dezidite versete
climatice an
voi face de
dimineață ceaiul
amân bucovinisme
begane
de nu mă scot pe
patru brânci
atunci în
picioare să văd
Reșița să te duc
după tancuri
de nu și trec
și-mi păruse
la Novi Sad
lumina calcuttană
mirării întremare
timp
ajutorului
neinteresat
răspuns de
la-nceput și-acum
*
n-o să caut
companie mi-e de Platagea
Șiv de trăia
Pitampura chema
Gabi digitalo
Bărăției sculpt
picto lance
catedrală în Pipera
*
mărire
antecedenței născătoare
mami imam deandoaselea
pe retezate în
admin
azi nu mai
aprinsei lumânări
pridvor primind
americani
calote tropotind
prozodieri
19 doctorate
despre Satya
dau mâna și o
tulesc la teatru
*
picați plecații
întru nimic
și acum și
diminețile
nu mai știu să
fac educație
de joacă tot n-o
mai fi
prăbușite
educații și arte
manuscrise
abecedare la ăia
cu ce să mă
îmbrac la teatru
bani într-un
buzunar inventat
întrerupere să mă
mănânce lupul
de ne-am apuca de
rol ai adormi
ce mai pe cine
fix pe lectură
adormiși la film
cu porcii în brațe
*
până la urmă tot
visage tot ăștia
în neînțelegere
absconsă talmuzii
exact ca-n 89
nemaicomunicând
ne confirmăm
silențios petrecerea
nici chiar așa
artist cobire lego
ori yoga
degetelor cerebrale
postlegomena
numai infernul
Sârbiță vrut să-l
vadă Trompone
întristat restul
vocii unun treacătul
normand pierdut
în lucruri literare
că retro să ne
suportăm fațada
uzurpatori în
cunoștință de Ignat
*
urc eu trezitul
pe trei ore
chiar două ori
deloc belan
a ne cocli prin
Insule Azore
etajul unicatului
taman
ții frigule de
foame nu îngrași
până-n
adevăratele sărbători
singur steag la
Haralambie hai
pe cruci în sus
vii morți pomenire
artiștii sus
părinții ochi culise
ne-om vedea fără
explicații
nici lui nu-i
convine tăiere Ion
cap mănuși vreo
oră alte ore
*
nu legătură nu
sare pungă ușa
neînsorire încă
poate seara
abia abia crestez
calimerar
mesteceni toamnei
înnegrire
hiaturile-or
ghebui last pages
și altele la rând
intranscriptibile
tramvaiul școală
gâlgâielii
nenorocire
coboară vreo zece
ce-o fi la întors
mă vaporizez
roman de citit
îmi mai trebuia
n-ai cum și mai
unde clemansă
s-o și înfrigura
ura necazule
îmi selectez
ratajul de-o viață
pritocitoarea
demodată pricini
unde mi-ai fi
hotarnică jupuitoareo
să-i pară rău
sedusului cazac
*
ora în gol ba
plin de târâtură
hai ambulanțele
de-o probă
pe șes mai ca la
big scârbelniță
de la Victoriei
coloane revolute
o doamne doamna
se compune
pe revoluție cu
picătura picii
o să uit chiar
până mă întorc
de nu
previzionarea subconștientă
pe ce comandă
împușcarea perpetuă
de nu s-o fi
oprit revoluția busul
calc pe șiretul
lung și cad
pe palme până la
asfalt
*
transcrie fără
dăscălie vers patrie
colindători
parabili autodidacților
se strică
revoluția sub pasaj
de-oi mai vedea-o
ți-oi aduce-o
care conversează mai
suport
ce-aș mai fi
citit sentimental
și partea mai cu
ucidere
ăștia se cunosc
prin subiecte
bine că nu mai
lucrez acasă
cât să nu mai ies
sărbătorile
armata încă
o-nchisoare mutată
m-oi fi învățat
cu strangularea totală
așa că se dedică
ucișilor de la Dalles
și strangulaților
de la big și eu și tu
omor comemorat de
vine bus
ce ne-am flenți
picerele
*
nu termina să te
mai am alb
împărțenia
întremează cheful
dar câte flori și
frunze rupte
pe camere de ce
nu m-au umflat
moschee în
persoană Leordeni
abundă câți la
cât răririi drum
lentoare
Parmenide pe fa
de-o temniță tot
barbiană
curci
nemairâsului topit imam
de-ai podului
între bretele
căciula până-n
ochi leurdă
ăi mulți la loc
și la etaj
mijlocul
neîncăpător menajului
voi colona
transcrierile semi
închiderea de
sine dame burcii
de te chemasei
gării băimărene
toți sub topoare
*
cine mă va omorâ
de nu însumi iar în dodii
care nume îşi mai face
unde ne-om şi mai plimba
în zen părinţi muriră
lăsându-ne durere
opri-voi a mai scrie
valul de strangulare
*
îngrop
îngrop din grup un prapur
de purpură pe hapur'
coloanele de papur
eres întrebi per cuşcă
decapitării uş că
alb muntele ne puşcă
în vremea toamnei aste
se scutură năpaste
pe Eva dintre coaste
cu pagina pe luncă
ne lunecă speluncă
împunsă şi de juncă
lăsaţi-mă vă las la
cadrilul cu odrasla
cu maslul şi cu masla
*
de-aţi murit în
accident colectiv
venind de la mare
abia porumbul veşted
ori scrumului agheazmă
desculţă crângul secetă
săgeţile chininei
tragere de friguri
gurile pergamente
*
făcură apele de ploaie
maluri de leşie
într-o ţipenie
cum că te-am lăsat
cu nebunii în camera
cealaltă a părăsirii
de-aia se duce omul
la Focşani să nu
rămână neîntors
*
din optimism în
Bourdieu
mă regăsesc în chei
pierdute
coloană larvei oarece
gambă
în dreptunghiul
holocaustului
roata evocă moştenirea
indiană a romilor cu
16 spiţe
numele scris cu
litere coreene pe
muzică de sinceritate
în cerc ajuns ahimsa
de la Gandhi la Obama
trecând prin Codreanu
*
iar spune-mi
iar spune-mi de Transilvania Ioane
şi crucea prin aer dintre obloane
eternitatea calul la căruţă
de Ilaşcu lupta nu de Druţă
pleznim altar într-o reţea sasă
ca mama copiilor de o rasă
cu Sorescu la Cumpătu muzelor
ne în cabană rece scuze lor
ni se întâmplase Dosoftei
mântuind smântei cârstei
în Boboli sus de Pitti
găeştenind pe Nefertiti
în muzeu bărbi vatră
aseară ţesute pe natră
în Orăştie ritualitate
cât la Stonhenge nepoate
că fata ni-l va da la răsfăţ
cu ţigara-n gură tu băţ
lui vocativul şi toate
verosimilitudinile nepoate
mă scriam muscă pe perete
ori şi tu din băieţi şi fete
da’ nu minciună subiect
fără de gândul abject
altcând cu piaza amiaza diaza
încercându-ne apocatastaza
grup de poeţi duşi întorşi
dintr-o memorie brâncuşiană în Gorj
sus n-am rimat paznic
Tolstoi
primise de rachiu un buduroi
ochii-i sclipeau ca la indieni
ăsta din nemuzicali şi nefertileni
poate cumva din lemurieni nu alexandrin
cum regelui îi îngână Jean Racine
mama venise la Sibiu cu rachiu
ba am fost la patrimoniu patrichiu
kaironomia mia cui calicia
kairos ca i ros cher os moşia
ţi-o traduc în naştere recunoaştere
într-o lume fără mai maştere
mama iehovista tractorista
sovieticei cu socialista
oriunde ai filmat-o la vale
Plato o citeai că de jale
asta ţi-ar fi bunică străbunică
de la Andersen o tunică
pui golaş melc în paşi
nepăzit de sultani apaşi
prididească petale pe hududoi
să vă faceţi trei din doi
meargă moara pe mălai
l’al botezului alai
urma scapă turma curmă
numele tău împrejur mă
şi noi la Ilinca îţi cântaseră
la sintetizator şi laseră
vom trage-n jos pe mal frumos
a te distra până la os
din mos străos a-ţi vorovi
de morţii ce au fost şi vii
mai înaintăm afon
răsărirea pe pogon
păgâna cu ochii mari
măiastră prin indorari
am şi vorbit aseară
cum ajungeam la gară
pe senzaţionale
brăţări bumerangale
cum hoţii dintre gratii
arată spre Istrati
scris pe mormânt Brâncuş
cosonii în arcuş
n-aş divulga în proză
războiul de o roză
nu m-aş umfla în pene
cu zidul de balene
*
tentacule
tentacule plevei
livide vânând
negru Augustin
nealb Dumas
blestem nu vrajă
om diavolului
diavol omului
incomparabilitate
acelaşi păcat
altă judecată
cinci minute
mult şi iute
judecând veşti
faste feştile
într-o împurpurare
părul încoronării
plinuri de deliruri
amour de soi propre
eurogeometrie
algebră islamică
2007
toţi sub topoare
toţi sub topoare
ce vine nu se ştie
nu se scrie nimic
în ce război om fi
pe muzică retro
noi tot învinşi
pe afară vântuie
liberarea de existenţă
voi aveţi oglinzile
abia îmbii scenei
viaţă de respecte
retranscrise spectre
Într-adevăr, răspunzându-vă sincer, mi-a trebuit puţin mai mult timp să intru în comentariu; dintr-o singură pricină: versurile domniei voastre sunt profunde, izvorând din inimă sănătoasă, scrise într-o cheie proprie, total asumată personal şi care din punctul meu de vedere, al cunoaşterii specificităţii scrierii - s-o numesc george-anca-iene - n-o pot spune, recita !
RăspundețiȘtergereSunt convins, puteţi fi recitat într-un cadru intelectual . . .
Altfel spus, în cercuri elitare . . .
Doresc să mă-nţelegeţi: este părerea mea, ca atare pot greşi şi tot ca atare îmi cer scuze.
''CRĂCIUN FERICIT ! ''