BLESTEM DE NEAM

de George Anca

George Anca

BLESTEM  DE  NEAM

cuprins

vremii ești

comanda

nu sunt bun

jur și azi

opere

mă urăsc

cenzura

uscate mări

pe visele psicii negre

Indio

statuie

dacă ești

așteptându-mă India

pe 30 muri's-a

chiparos

soarele destrucției

n-am din părinți

răzmeriței

blestem de neam

tăiați castanii

când visezi

pe strada G

scaune zugravul

vremii eşti

vremii eşti transă

cine te reardă

destructurată karmă

picioroange pe Gange

aum logos vak

ciopliţi ne încolonăm

cine mai  ucide c'est un temple

sub cerul liber sufletul în dar

în otrava Dejaneirei

comanda

comanda vine din context

vezi unul mai bolnav ca tine

parcă nu l-ai vindeca

la cinci ani o lume

la o sută alta

ne-am întâlnit în holocaust

pupitru cu Săhleanu

Jeremy Bentham George Orwell

Paul Goma George Anca

salbe misterului

înverzit pe statuie

printre tei atei

voi scrie totuşi articolul

ca şi cum nimeni n-a lipsit

şi fiecare are zi naţională

                           2009

 

nu sunt bun

nu sunt bun

nici de surlă

limba urlă

la alun

la alună

la a lună

nu sunt bun

de e bună

trei bărbaţi

în gol lansaţi

eroi goi

picaţi pe noi

cum nu sunt

pe pământ

nu-s în gol

rostogol

nu-s să ştiu

cine-i viu

viaţa-i vie

la o mie

joc pe limbă

mi se plimbă

pentru una luna

pentru una Maria

pentru mia

pentru una luna

merg pe jos

un kilometru

Făt-Frumos

către Sân Pietru

trec înot

râul rău

înlăţit de Savaot

din pârău

mişc în munte

stau pe mare

ajung frunte

şi picioare

când în trei

morţi nu vrei

că în patru

dracu-l latru

                          1966

jur şi azi

jur şi azi pe ce am mai sfânt şi n-am aici

jur să ucid şi să nu ucid şi să fiu

pe nimeni să nu văd cu ochii juraţi

să calc peste lâncede lespezi de săruri

după ce jur altele zilele îşi fac felul

multe în după-amieze în după-după-amieze

multe în zorii născători de ele în rit dac

până să jur şi azi pe ce am mai sfânt

sfârşindu-se lumea la glasuri argotice

spre a se arăta ţin la adăpost o limbă

arătându-se iar se confundă limba în scame

sfârşindu-se lumea spre a se arăta

într-un picior de grâu în urma secerişului mă va prinde noaptea

dar noaptea aceea m-a prins şi furnici au dormit în somnul meu

poate având acelaşi drum apa Oltului iarăşi va fi

o noapte într-un picior de grâu în urma secerişului

ziduri fiind fost bune de coasă mai înainte de ton

numai cei nezidiţi s-au încleştat în imobile puşi pe trai

a bătut vântul clopotelor a bătut Dumnezeu

n-a bătut Dumnezeu a bătut vântul clpotelor n-a bătut

am jurat nu pentru a scăpa din încăierare

ci după umplerea spitalelor gropilor saloanelor

miliardelor cerurilor găurilor unghiilor

semnăturilor păturilor nodurilor punctelor

jur şi azi pe ce am mai sfânt şi n-am aici

jur să ucid şi să nu ucid şi să fiu

pe nimeni să nu văd cu ochii juraţi

să calc peste lâncede lespezi de săruri

                                                            1966

opere

opere s-or întâmpla

vara cum om ancombra

că iar taică India

cu pielea de şerpoaică

amnezică şi taică

năpârla veci drăgaică

ah acuţii asasini

cum ne lasă la găini

naşi cu fini naşi cu fini

agoniile din vine

îmi cresteze catiline

şucărele acviline

am talantul mină pers

în persoană ca în vers

agatârs cu târş revers

puste landuri trubaduri

ah ce foc de-au ars arsuri

ba nisipuri uiguri

milinţe de umilinţe

nici penetul de catrinţe

mironosiţe fiinţe

bestia fiască

să ne răvăşească

amnarul în iască

treişpe icose condace

dublă spiră carapace

veştedului vino-ncoace

Genoveva de Brabant

Sadoveanu şahamant

supăraţi-mă neant

viaţa că nu ne o ştim

şi degeaba ne oştim

oştile în ţintirim

agonic înşela-vom

prin Stratford-upon-Avon

falstaffianul slalom

anii carantine

condamnări de sine

dijmuiesc terţine

                                    2009

mă urăsc

mă urăsc întâi pe mine

pentru că-i iubesc pe negri

care iubesc copiii

albi ca pe cei negri

culcuşul crimei

dogma antidogmatică

brutalitatea corectitudinii

ca nonviolenţa lui Gandhi

linişte înăuntru furie afară

represaţii de aici represează acolo

v-aş iubi mi-e frică de

iubirea nevestei pentru voi

oceanul de unde se frământă

ah cerule de ce te corupi

undeţ-ţi disloci omoplaţii

când m-oi înfrupta din Christos

de unde gândire în

frenezia distrugerii de

sine prin apucarea

unei frânturi de iluzie

te plictiseşte ce nu eşti

décor închipuirii superbe

vă sufocaţi în asemănare

cum în neasemănare vă înecaseţi

bate vântul prin vastitate

studiază pe Gengis Khan

râuri râuri fiţi fără grijă

în amintirea lui Dylan Thomas

sărim la gâtul păcii

n-am fericirea lor n-am

fericirea mea suntem şi

mai nefericiţi împreună

câţi mai suntem cum ne cheamă

câte kilograme la cataramă

să te scriu legat de picior

pe-aici ateriză Marcel Petrişor

purgatoriu aproape pantomimă

atacul sării cu piper de aur

unde sufletul unde diavolul

m-aş feri de sare m-aş strica de râs

                                                            2007

cenzura

cenzura biblică  restul islam hindus

om suspina în măslinărie de crimă

morbiditate castru cast castagnete

razele răsucite Râmnicului arbori

să nu ne speriem  nici în Sperieţeni

când nu vrei nimeni să te mai vadă

viu sau mort în pace rod pe jos

alergătura aşezată pe roţi mergenare

fie blestemat cine nu ne-a bombardat  

creierul divin dat la întors  epsilon

pinten altfel piciorul tău e frumos 

nici n-apucaşi pânza şi o deşiri 

asupra comitatelor înarmate

am dansa ciuleandra morţilor

cataracta câinelui pe apa timpului

în peştera cancerelor  neîntoarse

canonul  la trageri de noapte foc

ciocârlanul imitat de broască

pitpalac adânc din lac în puţ

din crâng englezoaică mâng

nimeni păsării argint

s-o împuşte nemurind 

canto păsăresc pe fereastră 

pisania m-ar cunoaşte  moaşte

reproş cantabil trecerea kairosului 

arieni întârziaţi în cătarea paleolitică

ce vaci ne hrăniră indianitatea  Apis

revelaţia pe ce transă transatlantică

uscate mări

uscate mări  munţi ancore

caută-mă cât mai târziu  cenuşă 

mai nou rutina   fără biblie

în dicteuri eliberatoare

coloane de nerecunoştinţă

cărarea paradirii paradisului 

am râs mai mult cu martori  

de blândeţea conchistei în sine 

pe caraule apasă preajma 

sufli dramaticitatea  pe înalt

pe la oră de auroră soră

a singularităţii negre

normă sabatică 

juma de  auroră 

silabele ne dau de gol

călătoria jos de pe cal

                        2003

pe visele pisicii negre

pe visele pisicii negre

îmi spiralez foniei regre

te văluresc prin pegre

diagonal catetă nod

dulăul negru Novgorod

Marie Curie Budimexod

ca din talent apusul rent

o toporişcă rusă lent

răpusă leului Dervent

nu mă mai spoi unu pe doi

când şi prin vrejuri roi coroi

într-o noiţă ne la noi

*

de la Jdanov la Haret

cu Medeea pe tapet

holocaust catihet

pune-te-n biserică

sectă esoterică

Rusie Americă

dinţii căiţele

neniculiţele

război iţele

nu distruge fenomenu

ca să nu te calce trenu

să nu te ia-n coarne renu

dictatura s-a mutat

din palat în lopătat

aerul nerespirat

 *

fiu risipitor de părinţi

ne cunoaştem în comă

oi fi împuşcat omeniri

necome după înmormântare

gândul morţilor sub crimă

întors din medina

petrecere de gratii

călăuze la distanţă

ne aude aerul

prunci ucişi pe canale

la limita orezului

depopulare medeică în masă

            (2009)

Indio

Indio sanscrita ce ne-o mai mântui

Kapurii tot punjabi noi rudeni

din Mumbai ni s-o trage Ribeiro

neprins în meditație de Arhimede

de nu veni-vom la rând voi scrie

de mii de ori mai lung drumul

decât sticla întoarsă sanscrit

într-o cameră numai a noastră

nici nu putui trimite devenirea

mi se mișca urechea niciun vânt

olimpii sol solar măslinilor

de după acalmia frunzelor

*

nezâmbitorilor spre nord

uscați câtă frunză și iarbă

de noapte încotrova reflex

prea subțire obrazul lunii

de ce rupi flori nu-n India

alergi să vin după tine

pe jos și tot ajungeam

nu știu când am plecat

n-am zi cât am de lucru

pe nedormite zi tot se face

drămuirea nimbușilor ace

plouă doar nemișcarea

*

palmieri nescuturanți

lacul sub albuș d-amanți

păi săraci fără de sfanți

ciorilor dinspre atlanți

rugăciunile fără nimeni

involuntarisme politice

neamuri cărăușite

sub ăi revărsați

sanscrit longevității

iubind nu altceva

loja uzură tropic

a nu mă recunoaște

*

scrisuri pe ziduri privești cerul

dezidite versete climatice an

voi face de dimineață ceaiul

amân bucovinisme begane

de nu mă scot pe patru brânci

atunci în picioare să văd

Reșița să te duc după tancuri

de nu și trec și-mi păruse

la Novi Sad lumina calcuttană

mirării întremare timp

ajutorului neinteresat

răspuns de la-nceput și-acum

*

n-o să caut companie mi-e de Platagea

Șiv de trăia Pitampura chema

Gabi digitalo Bărăției sculpt

picto lance catedrală  în Pipera

frumoasă poți să fii

în camera Brahmaputra

prin curgerea vedelor

zeiță Nanda-Devi

cât mai de spaimă discursura

părul uscat ieri încotro azi

nu mintea ba puterea ălor

neclară surpărie călătoare

*

de când aștept mai marele

un story al elucubrării divulg

spre paranteză sau crescendo

mă duc să am de unde mă întoarce

parcă ar fi citit recenzii

paralelisme până la pastișă

meditație pe demonstrație

discurs teologic-politic

cât de sătulă lume nemâncată

haramii ce să spună deocamdată

ne-arată ei nouă corecție

căutându-și poze răzlețe

*

Epitaful  de Thomas Gray

În poala gliei capu-și odihnește

Fără noroc și faimă un băiat.

Umil născut, Știința  sta  mutește,

Melancolia și l-a însemnat.

Pe cât de darnic sufletul său sincer,

Ceru-i trimise tot așa agape:

A dat Mizeriei ce-avea, plâns înger,

Primi din cer (ce vruse) un aproape.

Fragilități nemaicătând vederii,

Or vreun păcat în cruntul apogeu

(Sperând și ele-n tremurul zăcerii) 

Pogoară Tatăl său și Dumnezeu.

*

statistic în senat Alecsandri

să nu mai am iar ce transcrie

vreasc frescă partizani în munți

cum mi-ai fi fost studentă secretară

Papini Berdiaev ascultau

revelația totalității de sine

vezi de treabă îl învățam

pe turc româno-ploaia

băiatul lui Iacob și al Italiei

în secretariatul lui Chimet

Unde și nalt Vladimir Străinu

complimentat sec de Simion

*

a regreta crucirea lemnelor

pe întremarea în lovire

de-a râmna râmătorilor

hai să trăiești iarno

m-oi trazi frig m-oi potoli gri

mi-o fi lipsind toată lumea

cum nu mă mai înjură nimeni

dintru trecerea de odinioară

îmi trebuie un rând de bombe

cum să-ți dovedesc nemagnoliu

procrastinații nici frig după opt

prin Normandia spre Jersey

*

daododia 

bulgăr de jad 

nimeni în urmă

ștreang nației

două trei ciori

rost de zbori

an pe ducă

și mai câți

grup nelipsit

în partea noastră

sineitate bătrânească

rumbă

statuie

statuie în stare

aer pe cale

munţi cutreierase

în carne şi oase

pe creastă Cristoase

ceasurile înghit

viaţa de apoi

oastea bate

o cărare în război

viespile albinele

zburaţi cu noi

făcută din morfină

o văd ce-o văd

şi n-o mai văd

apoi soarbe ciorba

de soare şi de sicriu

vedenia din faţă

se spulberă şi voi răsări

înaintea nimănui

năpustindu-mă urs

într-o miere necunoscută

 

                        1976

dacă eşti

dacă eşti in gamba dacă eşti tu

toate erau toate cele trei căptuşeli

ale altor căptuşeli între etaje

pe după oboseală şi somnolenţă

scapătă vremea vieţii tale cuminte

nu te-ai opri n-ai mai dispărea

ne tot părem dispărem disperăm

dispare cine nu disperă disperă cine dispare

ei şi de câte ori nu ne autonaştem

că prea ne sinucisesem ca proştii

glume rare fredonare tribologică

arinii înscăunării lui Ştefan

afară e soare morţii mai nicăieri

câţi nu se ucid pentru pământ

şi sfatul intergenerativ de nimic

săgeată dinspre amintirea divină

rugăciunea altruismelor nule

înfrăţeşte-te cu greul golului de tată

destulă imaginaţie negativă şi-n zona noastră

în martie vom vorbi de Mahatma

noaptea nu mai avu altă noimă

ne-a mai rămas din frig imacularea

tu i-ai avut ei parcă nu te au

 în zgomotul tuturor libertăţilor

                                    1994

aşteptându-mă India

aşteptându-mă India

cât o aneantizare

cum dracu' să nu scrii versuri

maică-mea numai cancer

taică-meu numai paralizie

akash ne-am apropiat

rotunjime saturniană

frumoaselor staţi-mi în durere

ce s-a ales de odaliscă

ne-om calma până mâine

am fi şi stat de vorbă cormoran

cor man mor cor an

an mor car an cor mor

sa re ga ma pa da ni sa

sa ni da pa ma ga re sa

citesc în crizanteme un jain

cu neştiinţa nudului prin in

copiii se aud ajun isust

prin Rajsamund deșert kaust

făr' de ucidere în Zlataust

cum mă trezesc război în pace

că nu Vasile Voiculescu sunt

cum şi istoriile-n Selinunt

din cântul prim întors încoace

ba Mircea Eliade munt'

că nu vă auzii instantaneu

lui Mahavira neucis odor

pe rupere că bunul Dumnezeu

în ocna marmorei ci orbitor

din mătrăgună în sanscritul eu

Namo Arihantanam

Namo Sidhanam

Namo Ayarianam

Namo Uvajhayanam

Namo Loye Sabba Sahunam

ce şi nara dreaptă soare

cald a stângă luna zor

neutrală minte-ahimsa

pe nimeni să nu omor

dacă şi o fi fost cazul

nu mă plâng de ne'nfiere

nici de-a îngerului fiere

ce şi-n Mizoram Keral

Nagaland augural

mă Crăciun berde yoga verde

şi ascultăm ca de ahimsa

ne-o curăţa-n arcade sparte

cu versul meu că nim s-a

şi nimeni să-l citească-n arte

din naştere nesinucişi să fim sa'

te duseşi Crăciunule

unule niciunule

dintr-un sânge sărutat

cercul rugilor palat

arcere încarcere

vă spun ascunşilor dorim

de nefiinţă ţintirim

asceţii ceţii înfloresc

în pieptul mahapranamesc

templu bulău colind pârnău

 

                        decembrie 2007

pe 30 muri's-a

pe 30 muri's-a

femeia din Orissa

un an mai sus în gheaţă

o ard azi-dimineaţă

de Anul Nou cu neam

din inimă ne beam

în pânză de sac

pe malul de lac

praf roşu pe pânză

ardere de rânză

coborau pe coastă

să o ardă bastă

din Orissa pân' aici

o-ngropaţi ca pe mai mici

muream eu mai întrebaţi

dacă am soră şi fraţi

dacă nu iar mă ardeaţi

de femeie orissaţi

de-a dansat oddissi văz

mânânci calule ovăz

tu mai vegetarian

decât al iepei cârlan

cum şi noaptea de an nou

becuri moartei cer cavou

de dormiseră-n recepţii

acum plâng ferit cu drepţii

harul ei pe deal în jos

profeţiei adaos

închisă biblioteca

suntem hindu pân' la Mecca

locul sombru dealuri ţâţe

de femeie ne aţâţe

cum invidiem o mumă

focului şi nu în humă

oase lângă oase medii

matematicei acedii

tu spre mine îţi îndrepţi

veveriţo înţelepţi

nici solemn leşul pe lemn

îmbrăcat în untdelemn

vara ar fi fost problem

direct focului edem

femeia din Orissa moartă

în Rajsamand de anul nou

ca luna fie-mi altcând poartă

nu de pământ nu la cavou

când voi fi renunţat la anii

din dramul harului ascuns

ea îmi va reproşa faci nani

când eu pe targă te vreau uns

nici nu ştiam că eşti femeie

ca mine de bătrână luna

luceafăru-şi pierdu scânteie

şi ea în soare cu Arjuna

mai suntem fraţii sor' orissa

cenuşa nu ne risipi-s-a

cum a venit ea să ne moară

şi mie ultim de pe scară

mulţi pelerini în accident

deunăzi puseră de-advent

ci ea abia pe-aici ferpar

îşi află dumnezeu-ar

mai tânără se duse mama

de am rămas cu Sita-Rama

de apăsat de stat în cot

părintele mi-e Savaot

şi taică-meu paralizat

nici nu s-a mai incinerat

mă uit în lac la Rajsamand

de anul nou cu moarta brand

cu lemne mănăstiri arzând

de trupuri duse fără gând

până ce capul explodând

cu sufletul şi iar curând

mi-erai din fraţi mijloacă

surorile nu-mi tacă

şamanele la toacă

franţuza pe răstoacă

dă doamne frumuseţii

din moarte arta vieţii

în suflet mi-o aşază

să-mi ţie veşnic rază

eram pe deal de după an

la ras în floare indian

nu potopisem nici din ahimsa moira

mioara stropşită otravă Dejaneira

haina lui Hercule manta de odă

marmora în Rajsamand pe o modă

când murişi femeie din Orissa de spusei

lui Alecu Ghica ai tăi ale noastre ai ei

te întrebai ce mai cauţi a coastă în jos

cum crucea încă i-ar fi grea domnului nostru Hristos

şi-n puşcărie l-ar scrie şi Sergiu pe Morse

parcă şi Mircea de Mahatma of course

Vinod îmi scrise ca la al Gitei traducător

trecere din picioare tot de inimă făr'dolor

îmi leg hăţurile de e marmoră neagră

şi în costum cu cravată mă îmbolnăvesc de pelagră

                                                1 ianuarie 2008

chiparos

chiparos

chiparos

îngropător de grâu

în San Remy

înverzită pânză

râul de aur macii

zboare tablourile

în original

a te sculpta

marea maternă

labirint reîncarnărilor

jertfit dumnezeu pictural

pădurea vana nirvana

paralel mercurul

nepicturală supravieţuire

se sfârtecă arbuştii

în Pompei

visându-te

la aceeaşi fereastră

oceanul ceresc

în golul credinţei

îmi limpezeşti

cărarea din urmă

vendetta veveriţă

n-am mai răni

în alţii karma

în liniştea muzicalităţii

pe hartă în sus

circulaţie imaginară

plonjasei în chiparos

ne călătorim în turnir

pictorul inelului

înghiţit de peşte

cine te înrămează

cine te atârnă

licitaţie libaţie

bolovanul întunecos

edict mistralului  galben

ce zice lumea de

cerealele lui Van Gogh

ronţăite pe şine

fiecare cu frumuseţea lui

l-ai fi preferat pe Tănase

ospăţului meu din Van Gogh

corpul e puţin obosit

lucrurile le zvârlim

se întinde roata

pe ultim urcuş

groapa dracului

din fundul pământului

mă scrie cu spatele

pe ce loc încetinit în exces

nu m-aş împăia

în lipsa păsărilor

nemaiîmpuşcate

la noi se sărută morţii

vă sări camăta

ce de azi mă

ţinu de mâna vorbei

al câtelea rând

citi-mă-voi din inerţie

căpiţa în vâlcică

să ne iubim străinul

c-aşa e dumnezeu

umbrit chiparosul

peisaj portretul

el nu ne privea

mi-alesei m-alese

singurătatea acestor

priviri către Provenţa

cu ochii lui Van Gogh

chiparos de păduri

cutreiere Diana

îndrăgostitului Acteon

Petrarca în Avignon

înaintea picturii

pensiero dominante

ajuns la vorba voastră

cât să mă călcaţi

în picioare de drag

şi nu mă răpuneţi

voi nu sunteţi într-o ureche

ci la Reghin eu în Sâncrăieni

ne târâie dragoste veche

din cântece fără pereche

divorţate de streche

nu suntem de cap

capete ne apasă

tangăm scoarţa

ştiindu-mă la fereastra

unde pictasei

cuptor pe dărâmate

deprimă împrejurimi

torturat de galben rod

cerul şi pământul

cu nebunie cu tot

prea anotimp rămasul

nu mă mai uit ba da

colinele dulceaţă

letargiei de-o viaţă

să vă încânt de faţă

eros maur

dar din dar

ars foc ars picto

mă dau de gol

cât mai în dodii

tensiunea tabloului

sufletului crai

spovedanie certaldă

ne-om mai înţelege

iubirea în lege

în bucurie bronz topesc

se pornesc şi brazii

în risipire liberă

pe ei citiţi-mă

în discuţie cu Van Gogh

alb turn

salută chiparosul

de-o spaimă

lăuntrică

vindecându-se

n-am credinţei prana

mă întorc din Provenţa

urcându-mi reverenţa

caut salamandra

sudului în Andra

nordici fecioraşi

voi să nu fi fost

skalzi troieni

colind de Crăciun

al lui Tagore gorun

Cămila

Cămila Ceahlăului

niciun epilog nepoate

doar ştii bunicule

că lumea e a celor cu bani

geaba ţii cu provincia

nu-ţi cerşesc iubirea nepoate

n-ai citit nicio carte

ce profesori şi ăştia

nimeni nu lucrează

pentru ţară

spitalul decorat

cu picturile pacienţilor

originalele la Arles

natura eroziune

doar chiparoşii

pădure dintr-un foc

negru zdrenţuind

buclele aerului

Provenţa Andra bani de

un tablou de Van Gogh

pictor avatar campestru

fluviul feţelor lui Crist

chiparosul stejar

clocotul grâului

clopoţit de maci

ne lipsise şi

noaptea asta

tu ori săditorul tău

plus pictorul avatar

semănând grâului

spitalul Ceahlăului

nu l-om picta

din uscate culori

mai o şănţuire

a sărutului înflorit

nunţile norilor

pe grâna chiparosului

încotro s-o apucăm

de-am fi macii

mocăniţa neagră

sunt chiar în fereastra

spitalului

perdele însorite

trezia spulber

viziunii

în munţi obscurizaţi

în chiparos înjunghiind

aripa îngerească

spre hohotul bolgiilor

respirăm aerul nebunului

anul tabloului

urmat de prefissi notizen

când mi-ar mai

trebui timp

de somn după drum

secerători

secerători o zare

spre vârf de chiparos

cu munţii la culcare

sub dansul furtunos

ne-am ţine mirişti soare

de-ar răsări pe dos

a scaldei ocultare

culorii abanos

formatul se anunţă

lipsirea lui Cezanne

ci lanul doar grăunţă

lumina măgheran

ponoarele zgrăbunţă

magog vincentian

mă aflu în uraniu

deposedat de sine

ori scaldul fără craniu

la mai închise mine

stau renilor de saniu

a luneca terţine

străluci năluci de staniu

pe locul fără cine

sandala pe mandala

de-a morii alandala

mai calce capitala

Salerno pe închise

Provenţa la Remy se

în aer porolise

mă ţin de Pârscov Avignon

medievalelor speranţe

din merele spre bastion

la paradisuri coate stanţe

de nici myssorian amvon

Khalil n-ar rotunji libanţe

mi-oi avatar daimonion

picta van goghienei Franţe

lăsăm pe Rhone cocardă

cu norii să ne ardă

secerătură bardă

am fi îndoitura

pe pască ura gura

demonilor asura

scăpate expectaţii

cu doctorul scăpaţii

prieten de libaţii

liberţi agonizaţii

uitaţi-vă afară

zvârliţi-vă pe scară

din cerişte scărară

pe jarişte de vară

o oră îmi mai dară

carenţei din patern

comandă sonetară

moi ţarine pe stern

de-a grâul să răsară

părintelui etern

premersă călăuză

aripile pe duză

ori îngera lehuză

premeargă-ne ecluză

parcată parcă morii

secaţi şi sicomorii

secante mendatorii

în loc de iluzorii

şi un Khalil Gibran

Van Gogh american

român myssorian

aleargă-se algie

pictată profeţie

perspectivată ţie

persoana se înşiră

cădelniţată şiră

de ne şi pomeniră

mirenilor la miră

ce treaptă sibilină

închipuită cină

la cinul de albină

comorilor din mină

ce-mi taie carotida

a răsuna firida

umbrindu-ne absida

trăim pe ace negre

culcându-ne pe zegre

trezindu-ne în pegre

zbate-te mă zbat

galben şi palat

moalelui ouat

de la scăpătat

nu m-ai sonetat

că m-ai săgetat

nu m-ai săgetat

că m-ai dodiat

trece-mă terţină

râului de vină

păcii salamină

chiparosul altul

numelui cu psaltul

tăietorul daltu-l

nici cu Hanuman pe cai

nici duhovnic să nu ai

rădăcină coborai

c-a venit luna lui mai

pajişte te întindeai

baladă te călăreai

din peisaj reieşeai

şi că bine îţi păreai

sant cu sânt întrevedeai

cerurile spălăceai

pentru norii de pe plai

într-o vale nemai rai

că pietroiul jerăgai

nu mai sfârâie alai

nu-mi pot permite legendă

pe astă Van Gogh agendă

niciun sonet o tiradă

capul spre irodiadă

mi-aş depăşi torţionarul

mai presărându-vă harul

sărăriul saru-l

piperul mărarul

trec de caraulă

paşterea sătulă

peştera abulă

nu mai profetul

buhaiul procletul

tatăl pe încetul

                        2009

soarele destrucţiei

soarele destrucţiei

pisania citită de Iorga

în curtea Rudenilor

nu ne mai lăsăm

pe muzică veche

delegaţi delirului

adio ţărănime muncitoare

nici Ion nici Moromete pe ogoare

ale puşcăriilor fuioare

copiii zidesc biserici de

nisip pe plajă ca să

trezească marea la credinţă

sunt singurul personaj

în această cămaşă

a acestui actor

îmbrăcat într-o rugăciune

budhistă cu picioarele

în albul Mării Negre

lasă că s-o întuneca

şi luna o orbi

noi nu ne-om mai vedea

îmi pare rău de Van Gogh

îmi pare rău de mine

îmi pare rău de voi

numără-mă pumnului

înverzeşte-mă ritm

din limba clopotului

rămân de faianţă

ars costum minunii

de-a ne fi iubit

jucătorii s-au jucat

criminalii s-au sinucis

femeile s-au călugărit

am înotat pentru

tata paralizat

cu degetele în aum

 *

biserici de nisip

arată-mi-se chip

şi azi să înfirip

cine-a dărâmat nisipul

bisericii înaripu-l

pas de pescăruş sticlete în pluş

cine-a reversat clepsidra

Ştefăniţă ne la Vidra

pas de pescăruş sticletele hidra

cine-a împânzit Olanda

zidul lui Vivekananda

pas de pescăruş sundarya skanda

cine salto Hanuman a

în nirvana la Ravana

pas de pescăruş Ramayana yana

pas de pescăruş cu vântul

Machiavelli Selinuntul

au mahatma au mormântul

                        2009

n-am din părinţi

n-am din părinţi nici vechea amintire

a mângâierii după vreo bătaie

păduri tăiate lunci sub potopire

pe cimitir de-o mai pluti copaie

am scris la mijloc soru-mea

că se salvă şi nu mă mai bătea

m-oi fi zvântat şi când nici apă

nici sânge nu pluteau de-adapă

cui ce-i mai spui cerşească-te la alţii

porniţi la pas cu ceară-i pică psalţii

clopotniţe din poduri jos cuvinte

de cuviinţă-n golul de morminte

roi lacrimile maicii scut

pe vrejul florii de trecut

*

deosebeşte-te şi tu de nervozitatea

indusă în sud pe vreme de urcare

spălate frunzele plopilor două nopţi

înnoroită societatea peeveshness

măcar un ţânţar renăscuse friguri

invidii la moartea poetului

mai mare foamea de părinţi

cocoşul schimbă zori a crâşmă

despoaie-şi curcanii mărgele şi crimă

asceze de nevoia drumului vid

omenescului celălalt vers

animalităţi mângâietoare

mie lucrurile îmi cântară cântare

cântarele-mi cântăriră cântec

comele împlinesc aşteptări

din duşcă am auzit o întristare

scris automat revers continuu

te şi înveţi cu alcoolul zero

 *

în fuga munţilor

ultima castă

bolnavii de urlete

să-i vindece muţii

amuţirea alor noştri

ca o rugăciune împlinită

mântuirea în limba

vieţilor de apoi

delire răscumpărându-se

peceţi pe scrisorile morţilor

fragede întâmplări deochiului

aproape plină valea ne încape

văduvă tunsă ochi de chiralină

urlătoare picătură în carne

literă înflorită corespondenţă

*

i-a murit mama vara

o mai dusese primăvara

spoială de cadavre viaţa noastră

fobii din toate părţile spre sine

focul incinerării proprii

patima de ce trebuie să urle

din mormânt în dealul celălalt

desluşeşte-te la întâmplare

cu bunătatea fiinţelor vechi

m-am uitat după tine şi nu mai erai

pe sparta cahlă stropul

transfiguratei nimfe

din sângele ariei

n-ai curaj să faci o cruce

limba nicio rugăciune

umbra de-ţi cerşeşte nu-i dai

te conservă de formă ori te mănâncă

nici taină aurul nici tu al casei

iubite cu atât mai văduve

om vedea ce facem în decembrie

lăsăm areheologia în pace

ruşinea oamenilor din străvechime

lagune pe când mai trăiai

afişelor colorate crai

totuşi atâta amintire

copiii îndrăgiră istoria

singurătăţi la cârmă ne calcă turmă

eu am auzit întâi femeile

mai multe la un goblin

*

azil meningele chirilă

cocoş tocit la zimţi părinţi

în schimb coraiul

Focşanii elidaiul

lene frişcă nenoroc

nimic şi toate la un loc

a sunat-o

primarul din Prato

Garagaţă Devotto

blând împiedicându-ţi sonoritatea

nimic oriental permis

cu adevărat go west

contrastul depăşeşte toleranţa

mai speram în sensibilitate

ironicii între ei tragedii

spre o distracţie sângeroasă

puteam să merg în altă parte

*

morţi odinioară

se maradonară

Hector victimă omului

zeului mercenarului

destinului & propriei alegeri

hectarul hectic mormânt eroului

mai greu de fixat harababura

şi vorbele proaste dau

pe afară de silabe har deştepte

sunetele morţilor mai va vorbe

ale nenăscuţilor nici atât

strop în strop botez în botez

cătuşele topite în dilataţii de libertate

instrumentul îşi poate ucide instrumentatorul

*

sărac privesc prin lunetă din luntre

laptele lunii praf şi pulbere

ai noştri nu ştiu să se bucure

per non dire quello che si ha paura di dire

esoterismo alchimia ermetismo

geomanzia gnosi mandala tarocchi

karma tantrismo cabala sufismo

lume antiamericanism viceversa

te-oi fi şi bătut mai an

de un ban de niciun ban

acum c-ai făcut cincizeci de ani

făcea taică-meu nu şi Nichita

Vasile Voiculescu mistic

la struna dezacordată cristic

bustul lui Eminescu din Săliştea de Sus

toţi contează pe schimbarea ta-n iertare

*

duşmanii ţi-ar căuta-n cap

numai cu ascuţite gheare

cuţite îngherantului casap

mi-oi pune la dispoziţii tare

scândură o fâşie de proţap

oase fluierate dormitoare

igrasiate întru world cup

chilia divulgatului nonmunte

chiliaşti vă recheamă Eugenio Montale

de cum Pindar îl pusese pe pun'te

pe o tristeţe tutto e male

abstras al lui Leopardi punte

iertărilor postparanormale

prelung apus cu geana pe etrusc

marmora de trei sute de ani

cu suma vieţii de-o mai ofusc

morminte separaţilor dantani

pacificări sub săbii brusc

deşertul ordin muţii căpitani

Etruria orbită în prelung apus'c'

buzzatticii Tartariei patani

conclavul tot te piere magii

ţi-i târâie în lanţ caleşti

şi dracu' fără de adagii

şi racii fierţi prea româneşti

precum scrie Eminescu şi citise Minunescu

*

ave Avesta aiurea America

ban bine banca Bucureşti

cal coral Caracal Caracalla

dar dor dur Dnepropetrovsk

este espadrila eben Erasm

fag fire foaie Fiorentina

golan gură guru gargară

har-aba-bură Hector hectar hectic

Istru Iordan Indus îndoială

jugăr jegos jar jambier

kir Kant Keops kalokagathon

lapte lunetă luntre lunară

mei moara măcăne-ne moartea

noian noaptea Niagara neagră

orb om ostracizat oroare

pian pean pirandă Pindar

rare rele rar rău Rin Ron Rila

sud siamez şerpaş sihastru

teandrie Tutankamon tulnic tenteze

ulm unt umoare uniune

vest viu volubil veveriţă

xantipă xenofobă xilofonul

Yaounde yes y Yemen yankeilor

zar zilnic zid zonă zare

wolfram Wolfgang Wulfila

*

voi încheia după alfabet şi datină

eşti un poet bun făcuse oiţa

ne rumegam pentru eternitate

chiar a poetului bunătate gustai

pământ din pământ dar din dar

treacă-ne şi canibalismul amor

amor citisem amar amritam

am fi jucat mult şah noaptea

aş fi compus sub pescăruşi

aş fi silabisit ielele dintâi

îngânându-vă tinereţea

maestru parior Lautreamont

nu mai am nimic să le spun tinerilor

unde e justiţie nu e adevăr

la tribunalul mare voi merge

întorcându-mă pe Lincoln

                                      1994

răzmeriţei

răzmeriţei rărire

mirosul smirnei

limba scorburii

compoziţia de gesturi

din spital în spital

ai noroc că te cunosc

ne-am înţelege

altădată din morţi

şi ne-ar filma

cu sânge înjurând

sparg geamu' ăsta cu tine

dau cu palma nu dau cu pumnul

se bătea cu fi'su-n

parte până la infarct

nu te amesteca în garoafă

cu şişu' şi cuie

pe ce dârloagă

şosete flauşate

de bumbac domnu'

ciorapii doamnă

m-ai flauşat

îmbrăcătură

la femei când

te duci nu

mai ţi-e frig

schimă

libidoul

decât în

biblia lui

Wulfila

de Dumnezeu a ne teme

ale dracului anatheme

Anadyomene Demosthene

aviatorule de noapte

scriindu-ţi din gură de şarpe

                                                2006

blestem de neam

blestem de neam am şi eu

mor dacă n-am pastilă

i-a murit fata în biserică

i s-a făcut rău ai tu ceva

în vară va rămâne gravidă

şi va face un băiat

ei fac călătorii în astral

Napoleon e-n gradul 6

n-ar mai muri oamenii

dacă ar trăi bine n-ar

pleca să nu-i văd şi eu

ne ducem la ţară

când intri în examen

te gândeşti la mine

ce noroc avusei

se opri calculatorul

atâta răutate în ea

de nu se poate

numai cu talismanul

şi citesc în reclamaţie

toate care mi-au făcut rău

fiecare a picat or vedea că

dumnezeu are grijă de

cine trebuie cine verifică

m-a rugat să nu spunem

cum a avut moarte clinică

trăia rău a murit de băutură

piramida de la Bistriţa Arnota

lumină albă gri în jurul

gâtului toţi suntem

încarnarea cuiva

ai fost o curtezană

ce teorii au oamenii

care te lasă cu gura căscată

ne mănâncă pământul pe toţi

mi-a dispărut căţelul

mie pe masa de operaţie

nu mi s-a întâmplat ceva

nervozitate să nu faci ulcer

sindrom vertiginos

ia drumul din picioare

ai nişte iritaţii

păi am băut sodă

poartă haine schimbate

murind inşi rămânem sat

a cui nefericire pe ei şi crucile

eroii ni se varsă pe sub haldă

retractilitate originară

tăiaţi castanii

tăiaţi castanii capete

de ninsoare cercuri

orizontale ţeste

pe aşezământ

poliţistul se îmbracă în popă

la meciuri înzăpezirea

exemplificarea octoihului

zăpezile în locul minunilor

ne-aruncaţi în zăpadă

ăştia bătrâni ne înţelegem

ne întoarcem la aer curat

ne şi întreţinurăm reanimarea

iată femeie goală

ideal civic literar

ceva noir poesie

rafinament popular

tu erai în poză

pour nourrir les racine

femme nude pryere

je vous salue

lumea pleacă să se-ntindă

pe lung de împăcare

fură meserie

eu pe postul negrului

ofertă kenotică

eros aghios

ne vorbim să ne hotărâm

uită-te-n spate bă bolovane

latră-mi uitarea

zloata amintire

vânt pe năduşeală

iarnă interioară

ce cocoş te-a lovit

buclă temporală platinium

am traversat multe străzi

în viaţa asta lungă

ducă-se dracului cinci ani

ştii cât îmi trebuie o săptămână

m-a enervat stai să văd

cine se oftică mai tare

  

când visezi

când visezi că alergi

să prinzi trenul

mărind viteza tocmai

că voiam să cobor

eterul vorbirii

flăcăieşti ori lasă

n-oi fi luat numai bătaie

m-oi fi şi bătut

ani de zile şi n-aveam

la cine ce merge

mai şi intitulai

poemul Ofelia

captatio în lanţuri

cum mă mirasem

c-am întârziat

mai vedem cărunt

ciocolată albă

glaucom la ochiul drept

am cerut ochelari

zice că nu foloseşte

un ochi mai voinic

scriind intimidez

ceferistul a murit

de doi ani de cancer

nu mă ţineam cu voi

toamna printre voi

într-o oră de voi

fi ajuns cât voi

imn caligrafic

pe ţări labirint

clauza întârzierii

ziua altor carabine

ne vedem popreala

propriei debilităţi

datoria mea să stau

în capul mesei

sporovăiţi situaţii

aproape rituale

pozând aşteptărilor

din haltă în haltă

ajunsul la pagodă

carbonizarea turbei

când mă şi întorsesem

de la Stratford

                2006

Pe strada G

pe strada Giovanni Boccaccio

oferta de masacre sporeşte

doamne fereşte de ciumă

un iad special pentru tine

chiar discutam cu un prieten

urâm pentru că asta ne e rasa

eşti curvă curvă eşti tu

bâldâbâc în smârc

v-aş da prin maşina de tocat

România este o ceartă

material pentru experienţe lesuriene

paranidolius et dementicus

ne-am plictisit de ridurile tale

accident maritim provocat

renunţă la folosirea tetraetilului

lepra biblică reflex nedespărţirii

proza poetului încă neasasinat

şi n-am văzut coma poate kama

scaune

scaune ocupate până la Wagner

ma per fortuna e una notte di luna

operă neromânească în clădire rusească

brindisi românilor trăimilor

părăsind bucurii păcătoase

comedia tristeţilor de râs

şi dacă am fost omorât

vă întrebaţi şi de cine

cum vă şi caut

Pormenos anunţă o crimă

împotriva sa cu

amănunte şi suspecţi

distribuţia se lasă

traumatizată el asistă

la sfârşitul cu moartea lui

îmi iau viaţa în serios

în forma caietelor

berberi romani în Dacia

nu mai sunt în India

America nimănui

România cui

ţară distrusă la infinit

printre lecturile pânzei

din ochii stanelor

cum ne râde dumnezeu

şi ce ne-om mai înţelege

renunţărilor de lege

cine pe cine ţine minte

unde e realitatea

stejari socotindu-se

16 noiembrie din  stejarul

Tagore picăm ghinde Hegel

pe manuscrisul lui Eminescu

manuscrisele pe şterse

şi mai şi la nonagenar

cu scrisul şi mai mărunt

grabă fără ispravă

din verdeaţă în pictură

numai stăpâni numai slugi

premeditam amnezii criminali uituci

victime gata filmate pe morse

autor surd la inspectorii liniştii

caricaturi de statui pătat pătrar

trecu o zi de neclaritate cum

iubirea nu este termen estetic

spectacol suprapus munţilor

veniră toţi cu partiturile

să-l lăsăm la pian că e mai tânăr

artă seriozitate neiertare

dai cu aspiratorul te plimbi

biciclista că pe unde umbli

puritani părinţi de dromader

verificai cai spre sfinte vaci

la ce preţ singurătatea mă paşte

poet piscinei dominante

egiptean de renaştere florentină

în Gwayer dinspre Vivekananda

întâmplător în ani aduşi la zi

între arhipelaguri onirice

mizantropia tocăturii de omenie

gripa porcină se transmite

de la om la om care tuşeşte

Johnny of the karma pharma

pe sângele meu o pantă

rugul guru toamnei

cetină încetină acetilenă

mă insularizam pătrat de pătrat

Hoenigberger Voiculescu Al George

spectacol lectură Sakuntala

mormânt amânat cu o nuntă

restaurant Artur mesteacăn Lăcustă

clarviziune superstiţiei vise de înviere

frontiera geografică şi lingvistică

pluridimensionalitate şi

pulverizarea acţiunii în spaţiu

sunt ofiţer de stat major

dau în mintea civililor

stai să mă duc să iau cartea

să te bag în parfum

modestation mode d'expression

substituie şi derobează filosofia

poporul are milă de soldat

şcoala iezuită şcoala

militară şcoala maidanului

 zugravul

zugravul măturase paraclisul

scrisul cu paiele vopsite

arhitectura înfrumuseţării tombale

dincolo in vincolo toacă de bronz

verset tibetan rugăciune creştină

gayatri mantra coran faţa bobului

prea multă apocalipsă alibi

tâlhăriilor măcar şi cutremurul

închise ecluzele pământuri fasonate

voi împăia privirea bufniţei pranam

detaşarea de tot cât să nu exişti

poematizarea păcatelor pecete 

n-am din viaţă mai de

preţ ca neînţelegerea de

sine muncită ocnă

                             2009