George Anca
TEATRUL KIERKEGAARD
cuprins
MATILDA
în jurul prânzului
zăpada de afară
visând mălaiul
aripi coliviile
bogdaproste
Rana
pe lotus
și dependența
orchestra audiază
morți aparemte
anume iarnă
și tu pui
oasele tale
alții aruncă
și-mi pare rău
singuratică puritate
fanatic
din Pacific
capul nears canon
otrava
pe rugăciunea
ce nu e voie
fața mi-o văzui
rar singur
tema Australiei
a trecut Oltul
toți au plecat
apropiate patrii
altor perversiuni
de nu le-or fi
evidența
fii tu
cum oi dormi
ce-oi scrie
with me
cum să protestez
ochii brăilencei
pașii răspântiilor
GAYATRI
Gayatri
nea Tudorică
de câte ori
și-a săpat
tresăltând
cei patru
fratele geamăn
în haine
putere
când s-a întors
teatrul Kierkegaard
clipele
cum dansase
scrisoarea
cam când
aproape
stanțe
azi voi traduce
toți se strâng
așa-zise rânduri
MATILDA
în jurul
prânzului
în jurul
prânzului
adâncim foniatric
antena
ontologiei
semiotice
Newton nipon ţara
Africa negara
secată Niagara
alt ham
frumuseţii
trezită în
păstrarea
neadormitei nopţi
zăpada de
afară
zăpada de afară
pierdu partida
mai ca frunza nu
cumva
îţi zice pădure
copii de
naufragii
bătându-mă la
ping-pong
avocaţi fără
divorţuri
or fi povestitori
în versuri
pe oarecare
psihoză
indusă concentric
nu adevăr nu
muzică
rupturi de
palpitaţie
sub bombardament
simţi mâna
amputată
aşa şi trupul în
iad
nu te lasă cerul
să înnebuneşti
visând mălaiul
visând mălaiul
rupându-se
colinelor
scrisei la cupolă
care pe unde aţi
mai fost
hai la picioare
rupte
gheaţa să te
înfrupte
secvenţe
dezvăţate de societate
pe împrimăvărate
câte filme după
jurnalele mele
aşteaptă-mă rană
să-ţi duc dorul
mai tânără
aripi
coliviile
aripi coliviile
cum filmezi
scrisorile
ce s-o alege de
cupolă
personaje ori
animaţie
eunucii furnicile
filosoful Raymond
nemişcarea cu
ventrilog
da ăsta e un
personaj
ziceai de
cunoaşterea de sine
zăpada s-a
autoexclus
ţi-ai întrerupt
cerşitul
văzându-mă trist
bogdaproste
bogdaproste să
fie lu' tata
înseamnă că mama
e vie
spărturi de
căruţă
oarece datini
inerţia
instinctului
păsări la oglinzi
fără cravată fără
dumnezeu
serviţi seminţele
copiii bagă în
gură tot
îmi lucrez
pledoaria
de cum voi fi
asasinat
ca din întâmplare
Rana
Rana e nume gen
Gora
tot de bărbat de
tăiat
crăpi fără luptă
furnică sub crab
ăsta te condamnă
tu eşti caustica
înmormântarea sau
altă
ceremonie ambiguă
n-am legătură
între continente
clubul fenomen e
construit pe
ruinele bisericii
unei puşcării
politice
pe lotus
pe lotus naştere
verde
spinare
transpirată la pas
cum nu mai ştiam
ora
asta ar fi ora
astea fetele
se va sta şi-n
picioare
unde mi-ai fost
personaj
nu mai ieşii din
frig
şi picuri
tuberculoză
sub mazurcă
melodie în ecou
repede polca
audiendi alt film
şi dependenţa
şi dependenţa mea
de scris în
timpul
timpului pe ducă
impecabil da'
unde
şozul şpuribus
păi c'ajunge
impecabil
hai de
m'arestează
portret-sinucidere
auz pe tablouri
stăm de rasă
înjumătăţindu-se
scenariul
absenţei
orchestra
audiază
orchestra audiază
dorul harului
pădure pe cascadă
păi voi audiaţi
cu scrisul meu
nesalutarea
vă aud vă
transcriu
pian numai
orchestră
de cuvinte
terasate
oasele
genunchilor
biserici de nisip
another deal
morţi aparente
morţi aparente
ori nu
cât să tot
delirăm
premoniţii sumbre
odihna
cancelariei
pe trecere de
parapante
ca ieri nu mai
sunteţi bujori
la împuşcarea
femeii per câine
unii stau în
picioare
alţii se ridică
din comă
după aplauze îmi
dau seama
că sunteţi vii
la poeme moarte
anume iarnă
anume iarnă sub
toriditate
unde ne prinde
aurora
ce ne-am scăpat
pelerini
fenomen cupolă
penitenciar
de teatru şi lume
ochii zboară de
ciori
dissolve to cut
to
persoană pe ducă
n-ai merge la
concert
cinci într-o
rădăcină
brad între
sângeri
haita sub
ghilotină
şi tu pui
şi tu pui de
veveriţă
surdină explozivă
neîntreruptă
improvizaţie
lucruri frumoase
văzând
aducându-te
aminte
în altă viaţă
pe cine omori
scoţându-mă din
vulturi
furt de
identitate
lumină de
fotografie
pe crima
improbabilă
afină orgii
oasele tale
oasele tale
neroase de tine
la înmormântările
sinucigaşilor
ah să interoghezi
organişti
nu te mai credeam
al motorinei
morar
şchiopătând
bătăile morii
ud asfalt
ninsoare nudă
pe căruţa car
s'audă
haita laie
paparudă
spital cu Vasile
arta greco-romană
în ţara dacilor
alţii aruncă
alţii aruncă
ancore
voi vă ţineţi de
porunci
revolver
apropierea
nu am acte nu am
nimic
nu cobesc nu
augurez
în compania
escrocatorilor
carena
pronaosului
noiţă văru-meu
Năiţă la şerpi
râu fericirile
sunetelor grefate
pe moleşală
să-mi pară rău
să-mi pară rău şi
pentru
serile ce vin cât
voi
număra paşii
corcoduşului
regretul se va
spăsi pe
bun înţelesul
aşteptării
puţinilor din
milonga
scaunele vor
dansa
cu toţi ce-au
stat pe ele
goticon
Boellemann
vezi tu Madeleine
ce ni se sparse
cumparcita
singuratică
puritate
singuratică
puritate bărbaţi
în campusuri
tânjindu-şi
dispariţia femeia
ori credinţa
două orchestre în
familie
porturi la
oceanul sunetelor
virtuoso
transfugo
nimeni flori
nimeni
tango vârtejuri
de neprins
nici cu înecul
ochită şi cascada
ţi-am spus că
doctorul
a fost asasinat
fanatic
fanatic
flamingilor
bolgii spulberate
spre orchestra
dansatorilor
văd singuratici
alieni de
promenadă
cu imitaţia adaos
ne-om auzi
instrumente
emigrate în
frunze
orchestraţii
raţii
rar care mai
cântă
din dumnezeire
sunete
pe datorie
din Pacific
din Pacific
pogorâsei
a ne încartirui
capului dorit
durere
pe sine se cântă
alto
sunt în pasaj nu
se aude
bine mai vorbim
mâine
orice e slin pe
haină nouă de
pe vechitura de
trup
de unde sufixe în
engleză
acum căldurii
salut simţirea
de nu s-ar răcori
în oase
gata fenomenu' şi
bandoneonu'
capul nears
canon
capul nears canon
timp înger la
chip
elena hariga
baiţ pe hârtie
muzica faţa
tainică a
timpului
înger căzut
crucificare
unu tehnică mixtă
cornii înfloriră
îţi cânta mereu
concertul 1 de
Brahms
şi la pianina
spitalului
otrava
otrava nu s-a mai
băut nici
carmelul nu
existase
peste gard la
pompieri
atunci femeia
surata şi-o
împinse în
braţele mele
la ambasador pe
citite
aia văduvă curând
iar otrăvitoarea
înamorată
pe viaţă de mine
însumi
ce lovitură
emanantă
şi-n tainurile
cordovane
ar vrea ei din
Cordova
pe rugăciunea
pe rugăciunea lui
Ben
am făcut cruce în
faţa cărţilor
da' ne
reîntemeiem
când dai în toţi
nu dai în unu
când dai în unu
dai în toţi
ce de bălăbăneli
cu tunu
land Covurlui a
câta landă
harem ţărâna şi
lavandă
cât ne-a costat
secunda an dă
premensa ba
ardezia
în Ioanid de-a
frezia
şi crez a zis şi
crazy a
ce nu e voie
ce nu e voie şi
ni se
întâmplă vom
încerca să
aflăm cu
dispăruţii
ne-am înfrăţit cu
coralii
pe aceeaşi
călcătură
australă caraulă
restul de
concentrare
în deşert întru
a oceanului coamă
un pic şi sora
noastră mai mare
a mă crede cangur
faţa mi-o
văzui
faţa mi-o văzui
ofilită
până-n Australia
abia
tema Pacificului
invers
doar florile în
casă
cu ele eşti grasă
te uiţi după
albastră
puţine umblete
fără
Australia
plutitoare
deşerturi oceane
cafea la rând
respiră pe gură
anonimat
Australiei
rar singur
rar singur
austral
sudul
continentelor
nordul tot al lor
Sfânta Maria
mi-a îndreptat
şalele
în Sfântul
Mormânt
vom fi şi
eveniment
şi acoperirea lui
a venit dom'
doctor
suspans austral
din bronhii
ezitarea
rechinilor la
film
tema
Australiei
tema Australiei
filmate
de putem ieşi la
iveală
cum ne-am ilustra
nelivizi
cum era Maria
numai cu un pat
cenuşa unde i-o
fi dormind
neamuri
necinematografice
ba-mi vei mai
aduce mere
cleşti racilor
cadavere
mărilor coraliere
fata avea nouă
ani ţi-a tăiat buricul
dar în braţe te-a
dus Ionel
unchiul de te-a
şi năşit
a trecut Oltul
a trecut Oltul
câinele s-a
aruncat în apă
după el
la 12 visase
taicu' la 5 trezirea
găsit viţelul
lepădat la 7 luni
lapte muls dus la
3 biserici
vărsat într-o apă
curgătoare
ne aduseră copiii
direct la Viting
etaj 1
oftalmologie Cociu
diferenţă de
Sfânta Maria
m-oi întoarce la
telefon
de onomastică de
n-or fi şi
început
toţi au plecat
toţi au plecat a
rămas soră-mea
să-şi dea
doctoratul în glaucom
şi ce i-o mai fi
cauterizând
are ce povesti
bioritmic
aparţinător
telefonabil
în străvechi
asistenţe
cu ea aproape
mama nealergând
după căruţa care
n-o aşteaptă
ce vă închipuiţi
că scriu
ca să-mi fac şi
eu o idee
ce pacientă din
senin
din Sfânta Maria
la Sfântul Gheroghe
apropiate
patrii
apropiate patrii
plecarea pe toţi
banii
premeditarea
preferinţă
or sta
australienii după mine
ca mine după
soră-mea
aproape internată
la ochi
ar trebui să ştii
de ce mă ucizi
te trezişi şi tu
ne avem vizită
ceea ce şi-n
Australia
mai şi mergând
avioanele
peste retrase
văduvele
în umbra copiilor
vede-le
altor
perversiuni
altor perversiuni
vira
ancora surori cu
Lavinia
canguri
botezându-se
şi eu pozând
Australia
nepeisaj ba
românesc
ajung şi-mi
petrec depresia
măcar şi
subiectele de
pământ date de
pomană
unele benevolente
de
ne tragem din
părinţii noştri
de la ţară care
plecaţi
nu mai
fotografiem
de nu le-or fi
de nu le-or fi
necunoscuţi toţi
la opt spre nouă
până-n opt
îmi dăduşi drumu'
rechin
ce să le spun
ce să le citesc
ce să transcriu
Sârbiţă
mai mic
cu o zi
şi noi copiii lui
Dumnezeu
întrecând ziua
dintre noi
sub toate
depărtările
evidenţa
evidenţa lui
Dumnezeu în
biserica
sufletului părinţilor noştri
şi acum în
Pacificul dumneavoastră
ne ia timpul
timpan în serios
ce să-l mai
spargi surzenie
se merge în
Australia de voie
pentru sănătate
ape epurate
şi voi dantelă
deşerturilor
care şi
hărăzindu-ne zimţi
mai alege
crăpătura
chininei printre
friguri
trecând prin
Australia
fii tu
fii tu pe dealul
Alexandru
din Ducipal
big-bang
valsându-ţi
Matilda
trezeşte-te
dinspre Cernica
magnoliu scuturat
pe profanata Cleopatra
iarna antipodului
se mai viză mă
mai
făcuşi gladiator
decât cuscrii
spanioli
octave tufişului
radare stufişului
cum oi dormi
cum oi dormi
tufiş
ca o libertate şi
a sinuciderii în
consecinţă
ne cutremurase
balada
în Glasgow hai şi
în Melbourne
Matilda
ştii de
transcriere şube
scriitori djdj cu
dingo
şi iadul înapoi
cum nu mai avea
sânge
apă îi curgea din
trup
spre nunta din
Cana
nu mă uit
nu mă uit la voi
ridicai
ochii Australiei
swagman
confuzie sac
mândrie
ia să nu mai stau
cu faţa
spre lume ia să
mă duc în
Australia ia să
scriu de Alexandru
măcar şi de
Gheorghe
ucis de
virtualitate
şi cât aşteptând
m-aş pune în
costum de socru
în faţa
australienilor
swag mi-aş
Matilda
ce-oi scrie
ce-oi scrie
contrazicând pe Lawrence
ce-oi fi şi visat
tufişuri
şi tu cu cine
vorbeai
şi de drum pe 5
cu flori
bancă primum
scrivere
poate mă mai
auziseţi
iată scaunele
adause
uşa deschisă ce
să întrebi
cu mine scriind
jumătăţi de zile
oculare
cu soră-mea
înainte
Pacificului
frăţesc
with me
with me tradus cu
aci
rimând pronume
englez cu
adverb dialectal
românesc
e luni harnici
bolnavi
nu se perisează
spânzurătoarea
respectul printre
antipozi
m-or fi aşteptând
neîngropat
oasele spinării
lanseta balenelor
aşa şi veştile
proaste
compresate vor
plezni
în avion de 5
stele
cum să
protestez
cum să protestez
neducându-mă
în Australia
dă-le roluri meseriaşe
că iubeşti
poporul român
părinţii şi
verişoara
ne-am uitat la un
film
ce săraci eram în
tinereţe
copiii în deltă
ne-om
continua
Australia
în centrul de
poezie
pagină de puncte
oame
sub norii peste
marame
ca să nu moară de
foame
ochii
brăilencei
ochii brăilencei
pe sus Milarepa
cu soră-mea
până nu mi-o mai
fi frig
până-n Austrlia
că înapoi
sunt şi înainte
de plecare
păsările
Bucureştilor
pe ale
australilor
de dragul
şerpilor
muzica Australiei
pe-a lui Ben
în pinguini
împins
paşii
răspântiilor
paşii
răspântiilor
în aşternutul
crucii
picături de muson
păsărilor unison
în locul
aparigraha ro
de nu cumva mai
pe seară
ne căpătuim
refuzul
în călcătura
şenilei
răsura arsura
paharelor vărsate
oprire aparigraha
în pustiirea
merelor
sac de clopote
goale
pe cântar nici
animale
abstinenţă
femeiască
naşul să trăiască
GAYATRI
Gayatri
Gayatri se
incantează pe sine
oi aprinde şi
candelele diwali
via Dyonisos
prehomeric
tinerele mame
sălcetului
frustrarea
strămoaşă begetului
nemaiîncetul
încetului zetului
rămăsesem
lumânare de pe urmă
aprind la vii la
şcoală citiţi premianţii
mi-e milă de orga
ce-o ascult
de-oi mai ajunge
sculpturilor
ţigange dincolo
de Gange
asociaţia
patrioţilor români
nea Tudorică
nea Tudorică
mai zi-mi cavalere
lulea aleluia
copacilor mierle
până la
dumnezeu cioara
veveriţa leagă
apostolii
ne inversăm
tinereţea în
acel teatru al
coborârii pe role
ai lui Şacote
suiau coasta
nu mi-ai spune
regie asta
pâlcuri de
însinguraţi tasta
eu fiind
proteza intrării libere
cât o să mai
tragi de mine
pe toate
scaunele rezervat puştime
de-acum sunt al
sălii interes
exact ca-n
teatrele din New York
din ce parte ne
comediază Sylvia
cum prima oară
aş recidiva
şi lăsat în
pace oi mai pleca
mi-am câştigat
şederea rea
veniţi aici
sosiţilor la gong
sonorităţi
subtile să v-alegeţi
unde vedeai tu
scenă sus mansarda
era mult fum
şi-ai plecat
poate după
Ionuţ şi Vasile
te duci la
piese necunoscute
de câte ori
de câte ori mă
petrecuşi
din turci cu
nemţi şi tot la ruşi
ci nu-ţi mai
ascultăm peruşi
mai mergem după
mere pepeni
în monorimă să
te depeni
prin ţepi de
rapăn nemaiţepeni
opt canto smeu
vult cargoşon
în hindi flutur
alkyon
Ovidiu mi-l
zbură anon
după o viaţă
frică mi-s
realitate fără
vis
cum aş ajunge
la Paris
și-a săpat
şi-a săpat în ape
mormântul lăsând cinstitul şarpe să înoate
pleava mută
vânturată în ochii trecătorilor Marcu îl face
porc pe Codru
fostul primar spune pilda lui Aaron dă să se
arunce în puţ cu
mâinile întinse după norul de pleavă
se răzgândeşte
scuipând în ciutură apoi strigă după toţi
să vină să-i
cinstească după ce îngenunche şi se închină
la crucile de
peste drum dragă Fortunatus ferice mama
se întoarce sufletul
de pe unde a mai umblat nea Ion
hai suflete ia
colea eu am scuipat nu veneticii tăi dacă
îi aduci o joardă
să-şi bată copiii toată lumea va afla
cât de învăţat ai
ajuns încât Dumnezeu n-are s-o judece
după ce a crescut
în pădure joarda s-a uscat şi a rupt-o
Codru să fluiere
cu ea pe spinare cred şi eu că i-a mai
scăpat din mână
să ştii tot şi poftim să nu te apuce frica
25
octombrie 1970
tresăltând
tresăltând într-o
singură vină
s-au aşezat pe
scaune şi cer de băut
şi domnul
dumnezeu a intrat în casă
iar la plecare a
mulţumit
şi-a uitat acasă
ţigările a luat-o spre
căsoaie din doi
podari unul nu fumează
tot va găsi după
sobă un pachet neterminat
măcar niscai
mucuri fie şi ale trecătorilor
nici rachiu nici
ţigări nici peşte
cum e mai rău cum
nu scrie nici în istorie
fiul nu a rămas
pe pământul copilăriei
îl uit pe fi-mio
de când numai istoria e de mine
de ce nu s-o fi
ducând mai iute la căsoaie
nici Crist n-a prins peşte pe asemenea ploaie
cei patru
din cei patru
necunoscuţi unul avea alură de şef
şeful celor care
cer un serviciu şi fură haine
trebuia să meargă
la cursul de estetică religioasă
rugat forţat se
trezi într-o camionetă pentru haine
geamul
ochelarilor două coase nevăzute
o fi fost rănit
îşi spuse domnule el să fie Murgu
o prostul
ăla n-a ajuns niciodată la Piteşti
nici profesorul
n-a avut drum până acolo
şi în ce hal e
îmbrăcat s-a dus costumul lui
tăiat cu una din
coasele şefului sau ale celorlalţi
ascunse printre
boarfele din camionetă
i-au mai lăsat
doar un crac de pantalon
haina o dezbracă
şi o aruncă în pădure
tremurând de frig
intră în Piteşti la curs
27
octombrie 1970
fratele geamăn
fratele geamăn al
lui Dumnezeu ar fi deliberat
în aşa fel încât
omul să nu mai ştie pe ce lume se află
coboară într-o
vale şi umblă şi pe jos se spânzură
pe deal lăsând în
urmă un lucru folositor o frânghie
pe această podea
a murit Maria când aş putea spune
cât m-am tulburat
găsească-se cineva cu palme curate
să ne sfărâme o
pereche de înălţime ameţitoare femeia
îşi pusese în gând
să se taie şi să fie vândută cu litra
murind femeia mai
vine şi o zi a sfintei moarte
noi ne cinstim
din când în când cu apă curgătoare
pe când funiile
căpătă întrebuinţări necreştineşti
am văzut-o
dinspre drum cu basma decolorată
mă da afară cât
să las loc şi odăii să-şi dea sufletul
în timp ce
peretele ţinea de tot ce-i trebuie
1970
în haine
în haine de modă
străveche încât
parcă nimeni n-a
îmbrăcat aşa ceva
va mugi în danf
de mitraliere arătându-şi
fără ruşine faţa
cu două fire în mijloc
denunţatul şi-a
luat viaţa în pădure
a fost găsit după
zece ani un schelet
vântul îl legăna
parcă se mişca dinandins
mergeam să-l
întâlnim cu bucurie
calea ne-a
întrerupt-o denunţătorul
la ce m-au
părăsit puterile înaintea luptei
a învăţat
materialitatea întunericului
îmbătrânind îi
vom cânta un imn şi lui
s-a arătat în
capul dealului era pace
pe cine iubiră boierii morţi daică Parastiţo
putere
putere care
hainele amesteci miezuri
femeie
dărâmându-te s-o-mpresuri
supus cu nimfe-n
somn suptă în lemn
în care zilele ne
încheiem
ne uităm ne dezbrăcăm în oraş stăulaş
să nu mai vorbim
ne iubim adormim
se însângeră
mintea mai sinceră
de la inima
dintâi ruptă-n căpătâi
când s-au
întors
când s-au întors
şi-au văzut
cei din război te
ascult
câtă pagubă le-a
adus
măcar şi în femei
l-au răpus
au venit apoi
ceilalţi
l-au dezgropat
dezbrăcat
dar în pădure sub
craci înalţi
să-l spânzure au
întârziat
te înţeleg te
ascult mi-e groază
bucură-te de
ce-au întârziat
ziua în marea
amiază
şi azi parcă încă
îl bat
1967
teatrul
Kierkegaard
teatrul
Kierkegaard bilete nevândute
nici la morgă
leacul nu se caută
şi necuratul se
ţinea mai curat
imediat după
război în barieră
în pauzele
filmului veneau artişti
Haplea-i făcea
Stelei curte
Cateluţa sau teii
sau femeia
călcându-vă pe
toate în picioare
9.3.'85
clipele
clipele
cutremurului
cu lunile gerului
cu hangerul
îngerului
cu lanternele
răzbelului
mânerul
zodierului
sabia
preşcolerului
de ne prenumără
rotulă-n loc de
umără
10.3.'85
cum dansase
cum dansase bufonul şi apoi bufonul dansase
dansase nunta şi apoi nunta dansase
azi dansa India şi India încă nu-l dansează
dovedindu-se că nu tot ce e dans e India şi
nu tot ce e India e dans oasele blondei
mai aveau puţin să intre în Euridice
trei ore şi iar trei aseară şi azi şi iar răspoimâine
introducerea e făcută de la Ioan la Ioan
mâine poimâine totuşi Gitagovinda lin-cătălin
scrisoarea
scrisoarea i-am pus-o în carte atelier
mi-a spus maestrul necum să doarmă
ziua în amiaza mare ploaia trecuse
şi prin oraş miliţia se sorea as well
cozile la ciocolată de nu-mi vin în minte
natura metafora naturii metafora
natura metaforei n-am sentiment
şi liniştea mă vizitează neumbră
cam când
cam când am ajuns
la Dharma de-o ştiam pe lângă Buddha
lecuitu-mi-am
crisparea vorbelor nemuzicale
mi-era jaf de dodii blânde pân' la urmă până ieri
mâine-aveam să-mi văd de treabă încă fără o vedere
când citeam ideograme cu sfârşitul de visare
înţelesuri dezlegate din ceramici la fereastră
din pridvor vedeam afară ca o vizită plecarea
doamnelor necunoscute una câte una toate
aproape
aproape înapoi în
aer prin Di Se şi Nya Non
locuri imaginare
fără margine oprirea
în praful
pierdutelor cărţi de sculptură
întoarcere din
cântec numai în aparenţă
în apele dodii
apa din piatră vorbire
câtă carte spre
cenuşa cărţilor are
în fostul capitol
arderea mantrelor
telefonează
ilustraţiile din Alba
6.5'85
stanțe
stanţe de opt în
lungimi schimbate
acuzat ieri de
universitarism apărare doi
miniştri ceea ce
era de demonstrat o gelozie
o mână întinsă abuz
timp scurt cald
nu ştii de ce să
te mai vaiţi pe pământ
nicio nădejde am
scăpat de speranţă
scrisul s-a
sinucis din plăcerea ştiinţei
nu le-am lăsat să
vorbească dinadins
azi voi
traduce
azi voi traduce
tot cornul de yak aşa păru arderea mantrelor
abia urma cu
pocăinţa lui Rechungpa nu am început
rost de goană a
neprevederii ne întrecusem disperare
pe toate vocile
ce-am cânta din cocioabă-n palat poate la porci
ziua s-a dus
numai ducere vrednicia de neunit ne curge
nimeni de tras
feţe crispate în anonimizarea explozivă
am să regret
jumătatea de-a doua a primului rând de-aici
să fi început tot
numai cu o jumătate ca de mântuire
toţi se strâng
toţi se strâng la
pace-n crâng de iau foc m-apuc să plâng şi să-i stâng
fata de la ţară
era Tară ţara era Tara Brâncuşi era Milarepa
Peter îl pârâse
Mircea nu râse Tara târa doctrina învierii
n-o spune Marpa o
tace Mila n-o traduce Jacques
Rudra atunci de-o
crezusem lipită ce fata Margret
aceeaşi piesă
dumnezeule ce fericire că nu se pierdu
în neînţelegerea
dintâi de la inimă
n-are cum ieşi
dată fiind în minte
5.7.'85
aşa-zise
rânduri
aşa-zise rânduri
lungi
dilatate
de-astă-vară
dublu scund a
nibelungi
peste vlahii
bunăoară
ce e-n plus
cară-se azi
ce rămâne mă
omoară
dublu lung a
huniazi
peste vlahii bunăoară
şi-aşa-zişii
nibelungi
mâine rimele
contractă
dusu-n rimă
rândul ungi
febră fără muscă
dreaptă
mai suflare tusea
tuş
debruiat de ce
omoară
sunet nopţii
auruş
netezit la
bunăoară
6.3.'85
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu