POSTHIND

de George Anca

George Anca

POSTHIND

cuprins

SCRISUL ÎN SINE

2010

1976

1990

WALTZING

îmi văd de treabă

cutremurate ganguri

mai criminal

accesul la pustietate

de unde

non stiamo male

ne-om revedea

swagman

POETOMETRIE

lungi litanii

ferește-mă

Hecuba

latră-mă

vrut-am

sâmbăta

Ghirlandaio

de ochii orbului

poetometrie

interziși

barba lu Hegel

peceți

sunete peste litere

cum zbori

SFINȚIRE ÎN AMONTE

până și văzduhul

ochiul aripii

mărunte roșuri

sfințire în amonte

MĂ BUCUR CĂ AM DOUĂZECI DE ANI

bucuriile prăzile

în zbor

cercuri

pateric

dispariția individului

DODIA INDIANULUI

ne tăvăleam

iubire de mușuroi

farmece cât cetățile

fumul s-a așezat pe scaun

dodia indianului

UNION CU TAICĂ-MEU

ferigi polifonice

împăiat în grai

întoarsă roata

pasându-vă

părul frunții

hai Tagore

IULIE 2012

nu rugăciune

da' se puse ceața

nici nu mai plouă

netrecut p'afiș

voie nu

se consumă

te gândești la Ofelia

ÎN PĂMÂNT

pentru că uneori o dusese bine

ce se întâmplase

nu mă mai interesa

aseară

s-a spânzurat

într-un oraș

mă miră

vărul tău

ninge urma

morții antici

făr'a ști

poteca

ceara cea topită

în pământ

ordalii paliditatea

POSTERMETIC

corolele

din cearta

de-un timp

VAL

creațiunea

vezi cum te descurci

năimire părintească

mă lași

neștire

ferestre

putrede simetrii

frântură Schlegel

pe strada Giovanni

palidă galben

gamela

kaironomie

SCRISUL ÎN SINE

*

respect uniforma militară

nu şi pe cei ce o poartă

cumperi de la ţigănci

acolo şi seducţia

Ţepeş vrea pe Comenius

Puşi că să nu mă emoţionez

de vâlceni 

tu mândră de fractali

eu că am avut viaţă frumoasă

*

ţărani intimidaţi de critici

literari la ceainărie

concomitenţa turbării

mai negri şi porumbeii

ce adăpost stejarii

vizibilitate de incompatibilitate

nu veniţi după mine

că nici eu nu ştiu unde mă duc

*

renunţare la profanitate ou apter

arunc nisipul negrilor cormorani

ca monseniorul aş psalmodia

pune-ţi mâna pe scris de nici nu mai ziceţi

nu ştie nimeni e frumos discuţii ustură

a flata peste tinereţe o comuniune

om coagula congratularea

n-ai fi şi tot te-aş cunoaşte

cine ce mai aduce de acasă din tinereţe

toţi plecaţi în apropiere muzicalizare sufletului

*

rămân anunţului corectitudine

gutuia soarelui lumină

dantura ultimilor meteoriţi

calendă miasma ce

te fugărise din dosul

şoldului stâng

nu clor camfor

*

nu era ţigan că e alb

cuţitul în mână i l-am pus toţi

ucigaşii n-au culoare

criminalul îţi râde în faţă

şi mai scoate şi un certificate

că are probleme psihice

*

pe soarele de după ceaţă

cine-nchide cu doi gioni

ia şi masa şi borcanul

vă detraumatizaţi splina

tocmai m-a şters pe creştet

ce pasăre numai zbor

în inconştienţe nocturne

*

o să mor retorizând completări de efecte

voie numai a călca pe morminte

plâns prestator perorând credinţe de seară

mai bine de tine pe schele

acum lăsat grădinii

îmi voi sonda înscrisurile

plumbul zugrăvindu-mă

sud austral relansând imperiul

*

cu muzicieni pe vers

Ramayana sinuciderii

cu orbul Zahei înainte

poetul râu îţi aminteşte

viaţa de fluviu marea

visându-se om delfin avataric

ai ritului auz total pe ison

răpirii în nerecunoaştere

personaje te caută în persoană

luminozitate eufomană

*

eraţi voi în gol negoi

din femei să mă răsfoi

ora unu către doi

ce să însemne poezia pe viaţă

dacă nu un sfat supravieţuitor

transă spartă în auricol

a ţine seama de fluier

şi când nu-i mai auzim sunetul

şi când nu mai suflăm

*

cine începea judecata

arătura reavănă mai

mărunţită prin trecere

alibiul poeziei în

faţa represiunii şi

a morţii sororale

muzicalitate sintactică

transferate penaje oceanului

zăvoi de sălcii grâu mustăcios

ca-n avatarul trifoiului

numai nebunia iubeşte

afinităţile podesc întomnări

de stil lupasciene

fiară semantică poetul

Alcandoriei ideal albastre

molia din fundul ghemului

şi cui i te-ai mai retrocedat

n-am vorbit servire

n-am servit vorbire

dodii şi iambire

*

întoarse colonii

putreziciune fertilă

ori paşti ori îţi cauţi ghinda

muzicalitatea e a scriiturii

inspiraţia frigului ceaţă

zilele gările

pozitivitate până la dărâmare

*

din flux şi la zi

pe strada evidenţiaţilor

ai dreptul să vrei-vrii

aură pe pământ

cap de cal flămând

corecţie de ziduri zugrăvite

taci ca-n filmul celălalt

teatrem dinulescian

*

îmi cerusei carapacea

rariţa grătăruită

de-o paranoia crăpată

modelelor haplea gândac

refuzându-şi compania

ce vă ţistuiţi clopoţei

n-ai scoate ochii leului

de pluş cum nu te-ar

hipnotiza beculeţele

oarece comando în scris

blajine bulevardisme

de nu şi ţigăneşti

erai curioasă de societate

dumnezeirea morţilor

peste vieţile rămaşilor

linişte în paşi de îngheţ

zburate florile de piatră

la greul sărbătorilor

Alexis Carell mi-e prieten

de când în Waikiki

călire sans aleluion

                        (2010)

1976

Le zuav prends son bain de pieds. Sul ponte di Perati. Ritmica are un fel de pas haotic, nu-s legate întregi enclave. Tinde să devină un ansamblu conturând o idee, nu un personaj. Dialogul nu este declamativ. Dacă i-aş lua linia, ar putea să fie descriere, dacă pun linia, ar putea fi vorbă.

gheţii-i cânte scaldul

nordul renul mut

unde este caldul

de anul trecut

m-am temut într-una de vrăjitorie

întâi s-a dus moartea din suflet

apoi timpul dimineţii

orb alergându-l

nebunul înverzeşte sub stejar

îl întreb ce face şi tace

Sunt un om modern, mă pot sinucide în orice clipă, mai ales în somn. Noaptea numai în beţii, dimineaţa, să te ţii, nimeni nu s-ar mai trezi. Viaţa mea va fi ma vie. Nana a mers la grădiniţă cu şorţul murdar. A plouat violent vreo oră, apoi a răsărit soarele. Ha uscito il visto.

pe oceanul indian

de-acum în patruzeci de ţinte

adânci şi gânduri şi alean

le voi întoarce către minte

ci astăzi plouă pe copii

chicotitori în alambice

cum ieri învins mă jeluii

de vremea gata să se strice

Zvârl în aer roată de ceasornicar, limbile pedante împletite nimb.

mamă de etern copil

cu partea zilei din ajunul naşterii

ciur spălat de lacrimi

plânse peste Dumnezeu

în pustiu de strigăt

nimeni nu ascultă

în zvonuri de nebun destin

tulpina clătinată

însoară cavaler de floare

Taormina dor soare-n rădăcina mării munţilor ziua Taormina.

Ianuarie 1990

Prima giornata internazionale di un lepraio. Mitsubishi mi stupishi. Una democrazia per tutti. „Ceausescu c'est Satan” (Eugene Ionesco). Presidente dei Lincei scriind la Ministero degli affari esteri pentru viza mea. Imagino che sarai alle stelle. Fellini, La voce della luna seducente. După atâtea în India, o conferinţă în Italia, în deschiderea ISODARCO, Pugwash. Evenimentele din China. Schaerf, aşa era Italia până în 1955, zece ani după zece ani de fascism-Mussolini, nu 40 de comunism. Mi-o trece depresia. Ascult sesiunile, economisesc ţigările. Papa sărută pământul guineez. Curiosity killed the cat.

mai e nu numai un mâine

te-oi înţelege de Câşlegi

cât mă alegi

mărar fir fir'ar

doamne dialectelor

fulgilor zăpezilor

copilăria

Folgaria

vorbirăm de la

revoluţie la revoluţie

ocupaserăţi sociologia

faxurile xeroxurile

le şi stricaseţi

piacere chiacherata

a la Mahabharata

mama Anghelina

nu-şi sărută fina

c-are pe Georgică

în tivu adică

nu mă cunoşti neprima

zăpada face clima

ce respecte de aspecte

la ucideri indirecte

trupul zăpada

moartea mama mea

dacă nu murea

nu se năzărea

jumătatea sa

revoluţia

montagna su' nea

cutărică va

m-o admonesta

momo de-o mânca

şi cu dodia

ce dansa mai ba

ce ringrazia

râurile-n şa

omul mare lumânare

cere-mi vulturul de mare

că e timpul cu Olimpul

când se lasă anotimpul

diferenţă numai una

mâine voce della luna

pianola Nola Pisa

frunza nemaiplânsu-mi-sa

cavalerul rozelor

sto calore al Indore

Lumea are nevoie şi de zăpăciţi. Magistero Occupatto Firenze. Il perche della rivoluzione romena e il ruolo di studenti. David Carlton n-auzise de John Fowles. Capire per cambiare. Mafia, modo di pensare. Dimenticare Palermo. Per sempre la nostra settimana in Folgaria.

ca-n tinereţe Doamne

mă scriu italic

de ne dai entuziasme

mai sus de groapă

salut găinile roşcate

cu tusea frontului

mă uit la tine pământ

nu te-am văzut de când sunt

de ce i-ai muşcat sânul

i-am spus că seamănă

cu mama de demult

ea nu se supărase

arhipelagomani

abia mă mai vândurăţi

pe la americani

o mână drumul

alta scrumul

auguroni

cu Berlusconi

turnul patru

de-a străpuns

amfiteatru'n

soare uns

prin tunel de inel

prin inel de tunel

şo pe el Jundandel

ca la carte cocartel

am sărit mort şi-am mai

morbidizat şi studenţii fiorentini

Romei nu-i pare rău de mine

memoria mai blândă ca

palma de te-ar fi scris

mai multe aveţi voi să-mi spuneţi

precum unui italian

eu le-am spus tot până la voi

ce-mi spuneţi nu ne-aude nimeni

e-un joc pe viaţă altă viaţă

mă mir că nu v-am cântat

fiorentini ca trentinilor

apa-a treia Dattatreya

oranjă theodiceea

atunci magi neelectronici

fac picioarele lui Donici

mai ziceam şi de Palam

nu Abhu Dhabi haram

un deşert un peisaj

cu petalele spre Raj

dehotărâtă undă

pe ce canal o zi

albastru pe albastru

la margini oranj ji

respectele budhiste

se cer în palmă mi

s-a părinţit boema

din dorne de copii

luna pe avion

al doilea conson

format italic talii

prin fier mai mult da Vinci

ca peste Australii

albane preţ de incii

din Cezar pelogalii

îmbracă-se provincii

în noi ba în Abdera

Ierusalim Isus

certându-ne himera

de-a dreapta luna sus

parola de-a pământul

filigranat computer

că nu fereşte sfântul

nimic ce dă din uter

oricât pe dânsul cântu-l

în praf e a mea mutter

pe gri ce grigii noxe

ori harcea-parcea coax

bebeilor cu doxe

îmbătrâniţi în antrax

şireturi ortodoxe

retrase dinspre Ayax

dacă Belgrad belg nu rad

Babadagul astă-vară

cu măgarul poze-n vad

la un stâlp de v-afişară

ce-a fost nu s-a dus ce cad

îţi curgea matale-n moară

mă mai macini te mai fad

mângâi mort că domnişoară

e-un italian de stâng

zice vine Timişoara

de-o rima cu-a lui Ferrara

luna-n dreapta n-o mai strâng

doamne unde-ţi petreci seara

că mi-e mintea numai crâng

disciplinându-ţi rana

de te închide dublu

cu pastorul de prana

şi colapsul sub rublu

tot ţii cărarea Crana(h)

uşchitelor lui Hublu

jos ard lumini tămâie

până peste Banat

Eminovici rămâie-n

cerescul împărat

altarele mângâie

şi melancoliat

puţin pe o pedală

jumătăţind vestală

aseară în Florenţa

sau Prato prepotenţa

haşiş fumat la minim

şi ţi-adormise inim'

Se zvântase în Tirana brusc (dacă mai invidiam Italia, o făceam şi pentru Albania). Sentimentele Indiei, în trei mesaje - Vinod cu poezie, Margaret cu prietenie, Lali cu Jaipur -, m-au repus în cosmicitatea gratuită a unei vieţi de tinereţe împreună. Fata e la engleză, ajunsese mai devreme cu o oră la gară, trece, i-am zis. Mai văd oranta spre Transilvania, ne-o ierta laurul inima şi inima laurul. Mi-a scris aici Rosa del Conte, cu o tăietură de ziar dupre moartea lui Franco Lombardi.

de-aş revedea Trastevere

statuia lui Trilussa

aşa picioare tefere

cum Vaticanul nu s-a

prin câte expoziţii Dino

poate uitat ca de Umberto

continua de-atunci revino

că inima tot nu mi-ai fiert-o

scurtezi transcrisul pe pământ

cât ezitaşi pe terra

n-ai compara-o pe cuvânt

regala şi galera

credeai ziare sus de nori

în catacombă pururi

atunci acum de două ori

pantofii fără şnururi

străinii după primul foc

priviţi-i fetelor la loc

şi doamnelor din poloboc

traduceţi mai ad-hoc

pe epigrame zboară zgura

dintr-un păcat o moarte dar

după amiază mi-e arsura

între Asura şi ursar

n-o să-mi pară rău de procese

cerul ridat înţelese

reînnoroită cadaverie

de sine reproşându-mi-o vie

ca plecarea orei a doua

sosirea nu mi-o fi de-amboua

în aer tăcere sub limbă

vocabularul se şi el plimbă

Octombrie 1990

mila Lisabona

întoarsă New York

amurg altei vieţi

nici vorba frumoasă nici

nesfârşita patimă

nu ne mai iartă

păcatul locului

chinez în zen

mi-aş scoate pantofii

platani sintactici

nicio mirare

nimeni primindu-te

nimica n-avusesem

asemeni mă vei pierde

mi te va ninge barba

a birui norocul

neastfel de mă aflu

curând în altă lume

Beatrice imaginează-ţi-l

pe Dante după încheierea

divinei comedii

WALTZING 

"You'll come a-Waltzing Matilda, with me"

îmi văd de treabă

îmi văd de treabă pân' la moarte

viaţa înapoi la întâmplare

cum iar de noapte mă trezii

low murmuring equivocal

Clarel de Melville

too intellectual to be popular

ce-ţi doreşti tu ca autor

să nu laşi zăpada singură

zăpada nu citeşte pe Homer

dramatizându-l marfă

shakespearian Moby Dick

miltonian Clarel

vorbim să nu ne înzăpezim

s-a însorit cum vorbisem

breath a low prazer at every step

cutremurate ganguri

cutremurate ganguri

mai ucigaşii granguri

nesinucişii canguri

intru şi eu cu întârziere

de-a dura Gotfried pe la voi

printre minesengeri

ploaia opri lumea

voi lua notiţe

ce repede trec războaiele

acidul schizo

parteneriat philo

filoschizofrenie

mai criminal

mai criminal cine nu ucide

desculţul cerşeşte ciorapi

vertijul schizofreniei

armata mitralia în mine

de unde sunt nu pot

să spun potoliţi-vă

laviţă străvezie

viaţa sitarului

în îmbătrânire

pleoapelor bătrânele

grevă înfometată

mă lăsaşi sec

accesul la pustietate

accesul la pustietate înţărată

printre îndrăgostiţii pinguini

puneaţi ţara pe afiş

giornalista di scala

neidentificat cercetătorilor

într-o clădire stalinistă

nepoate pe sub chiparos

se poate trăi frumos

la domnul Iisus Hristos

inimă jucătoare de şah

ochi de muzică

şerpuirea paradisului

de unde

de unde atâta speranţă

pe amintirea de treanţă

nici culoarea garanţă

care că plouă galenţi

până voi ajunge alegere

pe malul oceanului

ne gândim la lucruri sfinte

împreună din respect

pentru părinţii părinţilor

să-mi corectez Tatăl Nostru

să ocolesc politica să

laud pe Eminescu martirii

non stiamo male

non stiamo male tufişule

nebulbucată picătură

şi voi din altă baladă

soră-mea vine de la Râmnic

eu vin în Australia

Doha-Melbourne 13 ore

stăm de vorbă cu ochii

antipozii să ne trăiască

şi noi dincoace

zilele se pocnesc

spre călătorie

peste Pacific

ne-om revedea

ne-om revedea zaruri

scăpate de vulturi

pe ouă încondeiate

Lawrence ca-n Serendip

cu Molly eu cu

Matilda mioritic

fiecare cu australienii lui

înapoi la knapsack

soră-mea blesteme

la persoană şa amurgul

neovitalitatea foamei

împăcate serafic

swagman

swagman mâna asta blondă

cu depresie Matilda

cu voi mă învăţasem mării

swagman premoniţie

ah tăiarăţi crengi

cu flori de tei neînflorite

mă ţin de Matilda

cu spatele frontului

potere zamindari

sutters culaci

pampa gaucho

depăşită (sin)ucidere

POETOMOTRIE

 

lungi litanii

lungi litanii rouă anii

sufletul la han cu hanii

spune-mi sărutarea iar

cu tătarul de la ţar

muzica îl vindeca

pe moşii spre Moscova

Avicenna Cantemir

cum mă mir nedat la mir

o capră imensă căprarul pierdu

în cântecul fetei din Xanadau

infirmiera şi jalonierul

se întâlniră a bate fierul

judecă şi tu dacă mai ai la ce spulberându-te generaţii ucise în singurătatea-le cui mulţumire cum şi de unde să mai citeşti o carte românească filme hai-hei-ho muzică lasă te latră la uşă glorie muncii noastre antivoi vedeam petalei ardenţa către petală dracul în grevă în rest numai la cap ţi se păruse oricum altfel după cancer mai sută la sută postumă suflarea adevărată după trei zile nu vă voi mai cunoaşte mormânt durează-ne mileniului niciodată spală-ţi picioarele ispăşitorule ţap din miş-fărâmiş rău îmi pare c-am fost om raselor nefast sindrom bine-mi pare să fi fost rostul fără rost de prost sub călcâi feţe de neam altuia gutui în geam

                                                                                                                                           1987

fereşte-mă

fereşte-mă de digresiuni

şi nimic în sanscrită

pe câţi nu v-am citit şi pe tine

pentru uzul pastorului

chiar azi te voi cuvânta

improvizându-ne retorica

a te scrie imprescriptibil

cu paiele miriştilor

Hecuba

Hecuba domneşte-mă mumă

nu ca Medeea uiumă

uiumului du-mă

Africa e Tismana de nu-i

aprinsesem lumânare

binele fâcându-vi-l

chiar m-am uitat în geneză

şi voi de pe drumuri în arhetip

el cu terenul eu cu scena

albastru cu pene albe

nu-i dai un pui şi lu' fi-miu

îi dau da' să-l aleagă

printre busturi bombe

gheara ştampilează timpul

premiu transportat naşterii

pe consternate hamuri

contemplu nefiinţa lui

dumnezeu gândindu-mă el

sălaş Sălaj

purpura pururea prapur

lirică ilirică

statuia propriului curaj

patriotism diasforie

gondolă plină cu muzicanţi

                                                2010

latră-mă

latră-mă din mausoleu

la numărătoarea stelelor

sinele lătrăturii în păsări

lanterna alternativei

în mlaştina louisiană

caducitate acadiană

Creangă Iancu Belimace

avara violenţei Ziţa

grec în tren spre Bucureşti

vrut-am

vrut-am tărâm de Marioară

oasele fetelor munţi hotară

cum le-ai vindeca le vorbeşti

soru-meo şi tu plecată din Budeşti

sânget nici sfânt nici get săget

danii tot voievodalului nucet

prea tare apretare guler berii

a nu mai răsări la gât misterii

de cum Glăvile Ruda p'unde

ne e vara halucinaţie funde

croncane Kojeve via Ricoeur

recunoaştere mitralior

dor de mers până-n pârnăi

sunt la Aiud Marioară hăi

                                    2011

sâmbăta

te ia şi te ajungi din floră

în fauna ce ne devoră

de pe Paris ori Cavalary

de-o seamă numai cocălarii

scăpaşi de viu la Minodoră

surorilor la altă oră

predestinatelor contrarii

înfrigureze-le ţânţarii

citire ceaţa evangilă

a copiei şi nu copilă

ogorului că ne împilă

din iapă cal din maică-ta

oracolul ci camăta

adjudecată sâmbăta

Ghirlandaio

pe ce proiecţii câţi din sat ori eu

placenta împingând-o apogeu

fetele popii Hercule Anteu

zâmbeşte-le şoiman egeu

tinctura Ghirlandaio picto

ci tu la Putna Benedicto

nici senzualitate stricto

sensu' ca niciodată ficto

tendoanele alerge pinten

sărit de coardă orfic minten

braţele ursitoarei cin'te'n

chemam şi nici Chirică osc

în boască şi mă recunosc

rachiu la Kir pe ploscă pleosc

de ochii orbului

de ochii orbului ghirlandă

Ghirlandaio te apropiai

a cui Florenţă tremura

Domenico arabo bianco

nera domenica împărat

vorbeşti ia aşa în dodii

titlu din fraţi Dodonei

biciclistele schimbă calul

bine de titlu când şi vara soră

buon fresco Franceso

ultimul răcnet revederii

paloare celorlalţi

poetometrie

nonsens purtător de dodie

muzica dodiilor zodiilor

serpentina pe ouă

pază neplimbată pe cal

bostanul cadenţa vântului

stor tras seminţe moldovene

poetry reflexion group

trepte tunse de premii

pe cine şi alunecând faţadă

tată ce copil ţi-am fost

floarea dumnezeirii născute

one para word criterium

interzişi

interzişi neînţeleşi nedescoperiţi

asasinaţi sinucişi decapitaţi

represiunea poeziei poezia represiunii

dictatura până la ucidere

induce trepte reactive măreţe

pe care le represează sadic

ne pregăteşte moartea fizică în spirit

ne simţim interzişi ca persoană

n-avem decât să ne radicalizăm

ne încrucişăm dedicţii în stil

ne confundăm cu peisajul ni-l

apropriem şi-l transfigurăm

chem nişte poeţi dacă vin

arăm trovanţi contez pe mai

nimeni când nici pe mine

barba lui Hegel

Barba lui Hegel era o contabilă

aplauze la pagină închisă relicve

staliniste în recuperarea pierderilor

cu respect figuraţi evidenţe ghetto

ce se alege de arhivă inspiraţiei

trendy craniu în croncănire

coincidenţă convulsivă pe frig scenometric

ţine-mă închis în casă că-mi fac partid

dai bani să-ţi auzi numele botezându-se

peceți

peceţi pe-a ceţii pace acid Cid

crema cremaţiunii australe

fără opoziţiunea matale

de-aici primitei bărbi repeţi delocul

fie-ţi lene să mă muşti din o mie una cuşti

frunze în veşnică scuturare noi nealtoi

în coş de dus pe creştet aşternute

merele pe basma a mă prefera

Maricica turuind adulterele coloniei

sunete peste litere

sunete peste litere mantre pe cabale

armonia cât cu manuscrisele avatar

apoi limba ălor strămoşi manuscrisului

numai sanscrita dacică lipsind

de chiar nescrisă mai mister

de-a fi şi existat cu martori

cântăreaţa tăcea nu şi blonda

soarele ăsta defileze-ne marasmul

de-o bătrâneţe încovoiată rid arid

oralitate pe scriitură mantra pe

scriptură dogme cu mit dinamit

după meci metafora maya Brahma

visele toamnei trecură în visele iernii

mărturisindu-ne viezurilor cosiţi

aum vum pe viaţă rugăciune

cum zbori

cum zbori te văd cu ochiul aripii rupte

pe rugăciunea neam de părinţi năimind

potopiţilor stropi oaspe înstrăinatul

d'aer ancestru respirestru Alkyone Gyr

happy Hyperion pe prima linie coborâm

cum n-am mai fost ieri la teatru da' mate

matic pohod plimbarea exilului Daniel(a)

Potaisa Ieud(ox) fericirea neutrosofică

trebuie să ne vedem ştii multe şi nu-mi spui

Dumnezeu a dat României pământ arabil

stea logos(tea)  şi voi euforii de după joi

poarta de  lemn cu lanţ şi pericol de moarte

SFINȚIRE  ÎN  AMONTE

până şi văzduhul

până şi văzduhul furându-li-l

Hecate adumbrindu-i

cu melancolia lui Lazăr

plutaşi  pe sânge

la judecata de apoi

cea mai iunie

surori nebuloase

feminizează arhanghelul

ghiceşte-i sabia în coran

băută statornicia

tot ce spune marea

filmarea miezului

nu mă mai mir

de umbra voastră

nu se mai înnoptează

                                    1996

ochiul aripii

ochiul aripii rupte

zbor grâu d'aer părinte

Troiei întors în capelă

toţi duşmanii priască

stanţată bunătate

oratorule nemason

să ne vedem ştii multe

şi nu-mi spui te aştept

mumie cu propolis

poartă de lemn cu lanţ

pericol de moarte ce crezi

că m-au întrebat câinii de tine

mărunte roşuri

mărunte roşuri strepezi-ne-ar stampa

de-un scris puşcăriaş mai la catarg

arvuna nu ne-ar mai aprinde lampa

argonauţilor din argo arg

stampa din ruguri focurile ardă

catargul negrilor carâmbi cocardă

lampa conchistei din pitici petardă

arg sparg de lanţ târâş în gardă sardă

sfinţire în amonte

sfinţire în amonte în aval arest

anule vanule negre pegre

apa bărbat glia d'arat

înţelept semănat amputat

târşite picioarele scaunului

ce ştim noi şi nu ştiu personajele

mantre cu poze din Rajsamand

şi mă duc să-mi cumpăr mere

împiedicat în rugăciune cu

litere mari scrise ca lui Dinică

zenit copacului cioara

păienjeni iubindu-se dedesubt

sunetele grupurilor antropice

abia rărită a îmbrăţişărilor rasă

nu aur nu argint nu daci nu români

să ai ce plânge minus propria persoană

mantras in Communist jails

communicated by Morse alphabet

some voices recovered by mantras

yet I'll keep quiet to you in Moscow

iar după ce-ţi murişi tatăl

telepatii opozitive oedipian

nu te împaci la persoană

pripon de voie caravană

departe de autocar vedem avion

de nu pescăruşul Johnathan Livingstone

adulmec neculme ulm e

goluri de goluri chenoză

salvarea n-o mai corectasem

muzicuţă strune dopitecu

dinte Călugărenii îmi zboară

la distracţie o colivioară

cu civilia cuci pe crac

la viezuri oile darac

tăiară din doi creanga Savitri

prin Aurobindo a ne măiestri

ne aşteptăm necunoaşterea

fiinţe de vorbire nici cuvinte

în cochetărie agonică iernile

nu ne-or mai spânzura splinele

vasilelovinesciană caprină

ciori de gălbenuş cerului glină

de ce am paşii mari mă minunez

regretându-mi caii umbletului

                                                2012

MĂ  BUCUR  CĂ AM DOUĂZECI  DE  ANI

bucuriile  prăzile

bucuriile prăzile

numai pescăruşii

fluviul ascultând

cum intră-n mare

munţi în irişi

zăpezi topirii-şi

tipar degeaba azi

peste alb bocancii calzi

atât de albă

pasăre

că nu m-a

mai umbrit 

pierd ivirea

vorba umblă

oh privirea

fără umbră

sub câmpuri

dorm eroi

de-o vârstă cu mine

mă bucur că am

douăzeci de ani

 

în zbor

nu mai vreau să fiu vultur

cu o aripă de noapte prin care

mă sfârtecă pomii izbucnind în floare

cu o aripă de zi

ce-şi pierde penele zorilor

între păpădii

nu mai vreau să fiu vultur

peste piscuri cu zboruri prădalnice

în căutarea prăzilor jalnice

iar cei de departe ostenindu-şi privirea

să îmi invidieze îngustă rotirea

nu mai vreau să fiu vultur

lângă râurile care se tem să mă oglindească

deasupra fericirii păsărilor

din palma deltelor omenească

o floare de gheaţă cu rădăcinile în stelele reci

şi-a avut tulpina în mine

însângerându-şi petalele pe pământ

astăzi o simt cum se spulberă

în primăvăratecul vânt

o în dimineaţa aceasta uimit să fiu

ca atunci când am văzut primul om

când între ruguri de zăpezi nu-mi găseam iubirea

căci zăpezile se topeau stingându-mi fuga

şi dezgoleau nemărginirea

cineva să mă asculte cineva să mă strige

mă ard plămânii zbătuţi sub coaste

şi cu pliscul înfipt

în aerul singurătăţii zguduitor

vultureşte ochii îmi scapără împotrivă-mi

în zborul cel mai adevărat în zbor

                                              1963

cercuri

cercuri rupte

potcoave golfuri 

iubire străină

zenit spre nadir

drumul rătăcit

se sfâşie în păsări

blestemate să mă ducă

una alteia

pedepsindu-mă cu

întoarcerea la

pasărea începutului

pateric

a domnului cerească mângâiere

n-o cere doamnă văduve inele

ciocnindu-se falange spire sfere

când n-ai muri rămase toate cele

rugămu-i-ne din apropiere

să ne mai lase pradă  jele

cu tinereţi în floare fiere

codrene haruri retezate zele

a chinului vreo duioşie breşă

cătarea ceruită stup homeric

spitalul leşului frăţie leşă

de la cutremur cancer întuneric

pădurile tăiate vană meşă

nirvana mâine seară la pateric

                                                 

dispariţia individului

dispariţia individului

profesionistul e socializare

artistul sub profesionist

nici identitate nu se mai spune

împăcăm accente între calende

la o premieră reverberă parla

vaporozităţilor pe iaht dar la

urmă aramă regressus liana cobră

genul curgător de-a nimicnicia

nu ce ni se întâmplă nouă vecia

ca să vezi nimicnic explozibil cap

de ce mă mai ridicai tradus harap

încolibata de-o ochesc pasager

pe podiş înscăunat berber

în traci draci daci taci

nimeni ştiindu-te ba vârcolaci

uniţi în vicii cărţi şi table

părinţii noştrii-al meu contable

lentă mentă alimentă

de se lamentă că dementă

                                    2012

DODIA INDIANULUI

 ne tăvăleam

ne tăvăleam deci veseli şi nerafinaţi

veveriţe săreau peste ulmi ochilor

trăiesc să mântui dam de înţeles

ce curge de departe cu ploaia-n acest şes

nimeni cu faţa spre plecarea mea

în viaţă mai sunt dascăli frenezii

tu unde te pierdeai necunoscută

de omul tânăr care te sărută

lung şirul două câte două

în rochii asurzitoare fete mute

paşi către sud cu gesturi de vocale

adio alte puncte cardinale

                                    1964

iubire de muşuroi

iubire de muşuroi prea plin

cu pene de cânepă

iubire de muşuroi prea gol

cu unghii de nicotină

femei de azot meteorii răsfiră

orfici la scaldă sar după libelule

pietre de moară scrum către fund

cap la cap urme fosforescente

sânge înmulţit întrupări

din rădăcini coroană

din ambarcaţii lumânări

păienjenii ucişi pe maluri

egalul braţelor întinse

trestie arzând precum părinţii

înghit cireşe stâjeneii

pe bărci între leşinuri

ai reînvia-o aş lua-o

îmbolnăveşte-mă de ciumă

la distanţă de om viu

în jur şi trebuie să fiu

rândunele în felul cârtiţelor

se dau jos de pe cai

fiica vântură pleavă

peste creştetul fiului

s-a dus urâtul a venit curăţia

cum se face o barcă încep cine ştie

mă poartă în pântece

mă varsă în descântece

nimicul infidelităţii noastre

numărul deţinutului Pitagora

întrebi poetic răspunzi cinstit

îmi place aluzia mălai îmi

îngrop jarul de pe soartă

crească pădurea crape

gloaba jucându-mă

de mic copil în copite

mi-e teamă de viţele

înfipte în temelie

lumina împrăştie cadavre

plec pe sub lâna oilor

nu mai aveam ce blestema

calul scurmase tot locul

închinându-se cu copita

morţii băteau limba clopotului

                                    1964

farmece cât cetăţile

farmece cât cetăţile rase

de pe faţa pământului

ci să iei farmecul

din dor şi spor

cele ale Circei

cele ale Medeei

ale bălaiei Perimeda

Perimeda Agameda

dimostrazioni matematiche

principia mathematica

farmece vrăji desfaceri

îmblă ţările hotarele

să-mi aduci dragostile

fermecătoare diochitoare

strigoaice moroaice

rouă rouliţă să mă speli

de tăte urile şi făcăturile

nu trag cepurile

ci trag junghiurile

desfacerea de la mine

leacul de la Dumnezeu

cu brâu de cinste te-oi încinge

câinii cât sunt de câini

gadini cât gadinile

albi mieii miezului de noapte

soră-mea venise cu mine la spital

ceilalţi s-au închis în casă

şi plecase sora singură

mă aşteaptă pe după busuioc

un pas şi poate voi fi sănătos

pasăre-n vârf curtea adună

ciocul sub coaste adună curtea

pasăre-n vânt adună carne

ochiul în urmă curtea adună

râtul porcului în iadul nostru

orbeşte porcul nostru din iad

râtul porcului la noi în iad

râmă orbul iadului nostru

atunci a început cu noi să bată şi vântul

când tremură carnea să bată vântul

atunci a început noaptea vântul cu noi

când bătea carnea cum bate vântul

de uscat se usucă de fumul tutunului

suie la ceruri cu fumul tutunului

rădăcinile i se usucă de fumul tutunului

cu fumul tutunului rămâne în groapă

nu rabdă nimeni

opreşte am oprit

de sare încolţită

pajiştea aleluia

mă spânzur deasupra

mortului

frunză în lumină

mişcă-mă Frusină

zările-n opaiţ

mână-le cu caii-ţi

limpede odraslă

roşie la maslă

hoaşcă-n sărăcie

leapădă leşie

gâdilă cu vârf

presăratul stârv

zăul cu măsele

dă-ţi-l în obiele

ugerul omizii

iapa moartă Zizi

te toarnă pumnale

în inime goale

mult grădinărit

creşte desfrunzit

croială de bâtă

spinare oricâtă

ouă peste ouă

nouă peste nouă

vinde că visez

pe cap de crestez

capul peste piept

barda ţi-o aştept

neagră arătare

stinsă lumânare

                        1965

fumul s-a aşezat în scaun

fumul s-a aşezat în scaun

ca mine şi ca tine

ca domnitorii

noi mai fumăm

fumul ia loc

din ce în ce mai subţire

până nu se mai vede

încing locurile

cu fiinţa mea

ce poate face

un fum mai mult

ce poate face

mai mult un poet

nu-mi va căuta nimeni

în manuscrise în loc

de viaţă scris tristeţe

fiinţe iubite prosternându-se

în faţa celor odioase

văzduhurilor le era frig

această înecare de

pene în apă vie

trupuri amurguri

ei o pod muzical

trintrece râu fără mal

pe vale

ne aştepta

ziua liniştirii

păreai atâta de

sortită mestecenilor

mirii

preafericite locuri

cu mine la mijloc

neaşteptând

netulburând

decât o viaţă pe pământ

să pot să vă-nfăşor

ai mei v-au înviat cu moartea lor

pierdere de dealuri

e trecerea timpului

fără de viezuri

vizuini sticlind

ca ochii fiarelor

                        1965 / 2012

dodia indianului

în dinţi de-ai jupui cireşi

sub coastă printre şerpi aleşi

din trupuri grase de ţigănci

cu ochi în vârful verzii lănci

rupându-te aşteaptă taică

pe buturuga cu lupoaică

solzoasă fără rădăcină

şi indianul o să vină

dinspre pădure paie sterpe-l

vor suge oasele să-l perpel

la trăznetul din norul verii

prin piatră de-o să-i urce perii

nu-i fânul verde ci se cască

o geană atârnând de mască

de sub vapoare cu turban

resteu la jugul lui Plăvan

                             1975

carrozza Montale

ando da Basarab a Târgovişte

con il treno che l'aspetto

nella stazione da poco tempo

lettera del mio occhio

guarda una parola-uomo

viaggio tutto nuovo

freddo tra gli treni

non pensando a Bacovia

beve amico dimentica il vagone

imperio vivo guardi les lettres

paese viva che non esiste

ti prego accettare essere mio padre

anche del mio personaggio

con chi sta saturatore  in civita

che passe incoretto nella lingua

che fa il maestro da lontano

la sera a Madrid con torrero

si scende una colomba

in ambiento di tutti questi stranieri

giovanino facia dell'aqua

spettacolo di coraggio epoca nuda

guerriero sul cavallo a vale sua

inamorati cieci  perduto linguagio

nessun' scienza nell' carrozza Montale

                                                1975

UNION CU TAICĂ-MEU

ferigi polifonice

ferigi polifonice codobatura

ştiai de la poartă octava

de nu din familie te-i stinge

garderobieră fostă cântăreaţă

bucuria vieţii tale marţiene

cum ţi-ar fi scris clarinetul

extaz partita o nimica toată

prana atman revelaţie diafană

pe-acel Enea însuţi acompaniindu-l

întru frăţimea defunctă naintea

naşterii tale spre mormânt francez

ferisem vântul că inspiraţia are grijă 

împăiat în grai

împăiat în grai sub foale mersul

confesie harakiri fântâni secate

înghesuiţi în flacăra aceleiaşi lumânări

la ce asupră dezlipiţi de amintiri

planul să vă lansaţi între voi 

tema balaurului am ales-o pe doi

din mari scriitori nu v-am scos

şi oarecare replici la diferenţe

mă ce ne mai deosebim sub copac alb

Marian mă declară ultimul mare poet

cunoscând el toată poezia lumii

pe ce metodă să mă iau şi eu în serios

întoarsă roata

întoarsă roata cer de palmă crucii

n-ai tu mierlă gibă zbori prelucii

mă păsării gangrenei cu mărfar

la mana înnăscutului nu m-ar

goana de propria amprentă reperabilă

plus vârstele pripon învăţului umil

nici faţă pe coclaur revelată

confuzie de bici şi înscenare

femeile rendiţii şi mai religioase

pe milă adulteră cu badea dumnezeu

atâtor tartori coralieri plutire

cui să-i mai mulţumesc risipirea

sau m-a scăpat din lanţ chiar Iahve

să mă fericească în neştire

pe cuvânt în peisaj respirator

într-o retrocreativitate cuvenită

chiar proba pogorârii amanet senect

în loc să mă plouă voi răsfoi nezei

p'odihnă din unul mai câţi de-a berbecii

limba de carte rit armonii negative

tatăl tău în cerul meu îl văzusem soare

cuvânt gol cer gol condac d'ac

scut concrescut nimic pe sus jos viermi

tatăl jos cerul sus zaruri spânzurate

cereştii locului pe după nunţi polog

ori nevasta ori rugăciunea domnului

frumoase pedale discobol cu floare

primiţi în împărăţie cu pluguşorul

opt şi cu şase doişpe altfel sonet

ca ieniceri ci milioane la muncă pe fugă

recăpătat tărâmul părinţilor crezuţi

crimă de mierlă pe după gibă

credinţa cuvântului armonic de pierdere

pe-un cult din mulţi copii şi fraţi

a câta naştere craterul suferă

peste câţi pogorându-se mut

de-am spiralat nu necredinţa-mi

satana sanatana dharma osana

din nefericiţi pre schizofrenici fericind

şi din cine confetti de Maramureş

pe-avans d'op colbuit alarmă liniştirii

religia este pretextul propriei credinţe

credinţa va fi fost pretextul religiei

soare în cer şi pe pământ Petcule

amnezia metamorfozelor halucinatorii

decodism dante(lă) doct(o)rina tei(stă)

dialogismul represionar irealism duo triolet

parasintaxă infra veena sitar & comp

altă pleavă de rântaş te distraş'

câtă inspiraţie comunistocraţie

de nu ne lăsăm vezi ui poka furnici albe

noroc de crăci pe apa moartă-n păpuşoi

Iahwe mână amputată într-o poezie de

Blaga durându-l de nu-n psalm

spiritualitatea poporului român apud Stăniloae

hai că vedem lectura la Comedie

pasându-vă

pasându-vă voi parole ori persoane

mă delas propriei destinaţii

şi-o mai fi vorba de la sine

da' nu pot să nu-ţi mulţumesc d'atenţie

care nu cântăm şi urechile iepurelui

la ce-om mai fi făcut armata

călare când să descaleci arcan

aşa că numai răpita te costă orice

cară car vară var ne ajungem transă

sperjur aproapele din cea împăiere

te-amesteci carmina palorilor talangă

de-ar fi fost apropiaţi că scriam cu ochii

vânător de sine claustrării gonac

a mai cresta în grindină aşteptarea

ăştia mai fluierăm şi-ţi fluturi urechile

ne reclasicizăm din ţăndări de destin

hai gurile afume cabale din cavale

a ne saluta din iubirea duşmanului

pe viaţă rost în parte cu teroarea

când mai şi aveam un pas netras

mai la voi pestilenţa langorii

câini topiţi învăţaţi-ne melting pot

ne învăţăm cu fiarele firele ierbii

mai bună mascarada răpunerii la loc

vieţi vechi peregrinându-se spovedanii

umbră toridităţii exceptate colocviu

ţi-oi fi încurajt speranţa cât să naşti

pe după carnetul de conducere

săriţi în iluminată vacuitate

cât să ne vizionăm cârtiţe

cât să traduc uciderile d'adnotare-mi

ploaia mă împinge sub apostrof

te uiţi la ce inspiraţie că se uită şi dânsa

că nu mi-o fi auzit inima peninsulelor

şi ne retrăseserăm în forturi fărâmicioase

ce defecte ascunse mai poate avea şi femeia asta

copilul nostru carele eşti pe pământ

fie fiinţa ta din cer părintesc

lapte iertat mântuindu-ne

de-om mai fi şi-om mai trăi poveste

părul frunţii

părul frunţii mi-l tăiasei

noaptea după şah thalassei

dezgroparea dacă oase-i

te-ar traduce Sean O'Cassey

mi-e mai grea fantoma de lumină-aprinsă

te iubim credinţă ne iubeşte cin' să

noi din maică a mai speriată insă

sufletul ecoul naşterea pretinsă

te repezisei olimpic mărunţico de

te-am ocolit bhragode vasya de

pe recitate necompas pâini abc

chiar pe făraş gunoiul pentru ce

hai că se termină guvernele sahib

că maharaj teranei alemanii trib

arhonda bang de-a intelect sans lib

carenţa prin Florenţa mi-o inhib

nu din şcoala sutei sutaş pe înalt

pe la dans cu biuta armei nemaipsalt

te-am ritmat din vale Vasa către balt

ce-mi urzi Gherghina de o iert încalt

hai Tagore

hai Tagore taică iar în România

între Ungaria şi lăudata Rusie

spune ţară ocupată cu tine şi pa

lasă-ne să ne termine şi pe noi

Viorica din Topliţa n-a auzit de mine

în casa lui Pătraşcu pe Bastilia

fata Floricăi pe Puşi îl ştia

Iolanda tot ar tipări muma-i

Mercica Alabama malteză

the last poet of Romania

cât să se lase asasinat

de bună voie a termina lustra

mai trist uciseră câinii pisica

miting de unu cerşetor în cruce

suta sutană satană stană astm

grabă de la sine trenul fără şine

iar teamă pentru viaţa căpitanului

cum veniţi amândoi cu pruncul

tratament avio împotriva ţânţarilor

taică-meu clonat nu iartă aparatele

câţi din toţi ne gândim la mata indiferent

de inducţii diatribale lojgate

câţi îmi sunteţi tată surya

tu cu măturoiul eu cu fluturele

taică-meu tot o aşteaptă pe moscovită

biciclistul rus pe propaganda lui taică-meu

pornesc ăştia fabrica de miliarde

s'ocupă forza pe su' elicopter apter

de le-aş fi scris cu intuiţia lor

n-ai unde se reîntărâtă filajul

a nu mai ieşi din lista rândului

câţi se orânduiesc cu capu-n zid

mai zicând cine trage sfori trage gloanţe

own writing zile următoare şi tradu

discul câinelui după biciclist mă ţine

ducere paranoic-medicală cală

te-oi fi dus în Reunion la erupţie

schimbate arme nici mausoleu

mărunţiş prelins căptuşelii de rubaşcă

vestea vieţii amniotic vestită

                                   

                                                2012

IULIE 2012

nu rugăciune

nu rugăciune nu citanie atunci ce

acum vrei trei cărţi şi niciun comunism

te-ai sculat să-ţi aprinzi ţigara

şi nu mi-ai făcut cu mâna de la geam

soarele în spiţele bicicletei

învăţătorului Spiridon din Corbi

de-a proprietăţile şi adulterele

ai cui sunt câmpii unde-s povestitorii

trebuia să te împing spre Bărboi

a-ţi completa desenul masei

contrând extenice fractcontrarii

la salvatorul conştienţilor sănătate

ai face poze necopiatelor iconiţe

ce camere m-or fi vizionând Kal

oare coborâse Isabella să mă conducă

al cui suflet mi-eşti mi-este Ilinca

ai ţigara aprinsă vorbeşti de proşti

şi-abia e 7 în căbănuţă a compune

imaterialitate matematică nexam

era de plecat spre abdomene uscate

veneaţi noaptea de la dans şi nu

vă ataca nimeni abdomenul

închinându-te la lacătul şcolii

constantele de pe sub distrugere

gen grup aşa nici nu mai scapi

rămâi de mişcarea parantetică

asta-şi bălăngăne picioarele sus blugii

mă propteşti nu numai subliminal

limbajul nelipsirii mai o trampă

răsturnaţi eufemistica totalitaristă

teroare en passant pe fericire din

salvare coercitivă sub tălpi locvace

ţi-ai pus în cap timişorencele

cu mulsul vacii Tiwari se extazia

la muzica laptelui în Heliade

Elena Iliada Ramayana Rethimno

uscatul ori picioarele de pânză

păinjenilor muzica sferelor

cuţite de ceramică tocilărie fină

şi-o să ne mai sunaţi pupături

câinii delfinii ploii aport raţelor

puite epopei interioare

dacă aveţi cinci mii de-o pâine

să vă ajute dumnezeu îngheţate furnici

ne creionează maimuţa reîncarnările

ce să întorci strâmtoarea pe partea-mi

ale noastre fetele duminicii tată

chiar te învârteşti bălosule omenire

da' se puse ceaţa

da' se puse ceaţa da' dă'm' telefon

conferinţa o citesc din cameleton

ceaţă peste seninul Brezoiului

neamul românesc în rotund de ţară

ariciul scutură tufa de struguri

se tăvăleşte peste boabe a-şi sătura puii

lezate fericimuri c'al nimănui mărimu'

pe nevedere roua din gheaţă nemai ştim u

nesmânte cranţ pelerinii lanţ pe şanţ

starea de graţie ai căta-o pân' te-ar prinde

a-ţi iuţi simultaneitatea uitării

doreai cu toată frigiditatea însuşi sexul

de aflaşi revelaţia după lunecare

a ne fi răpus nefericirile tanto

chiar se întunecă fără umbrelă

întoarsă apăsarea prea norilor

cu ei trei şi noi buduroi în costrei

hai sălcioară guru gară nemiară

unde faci pasul preferabil neantului

lăudând femeile ţi se strânseră mame

nici nu mai plouă

nici nu mai plouă ca atunci

scrisorile de India aşteaptă

eu la jumătatea furnicarului

de-o viaţă perpelindu-ne eufo

ne căutăm de şoaptă caraula

numită viaţa noastră conjugală

plăcere de te rogi de noapte

într-un târziu clopotul duh

să-ţi scriu păi fredona din Petroşani

mecanicul romanţa profesională

că de-a noastră apăi nunta

sub clopote bostoniene

netrecut p'afiş

netrecut p'afiş scaune pe scenă cine

facem parte din vecine hai Elisaveto

că nu ba da în sala mare pesc

pescăruşul Hamlet Livingstone

Iahwe şi tu fiu al părinţilor noştri

n-aţi înflorit anul ăsta nici voi ioaniţi

pe diagonala castelană cârâiţi

jantă cuantă cum mai şi hodorogiţi

toată viaţa ai făcut show cu buleftrică

şi mai ai un frigider mic că eşti deştept

să vină comuniştii să ni-l nouă redea

în odă sub otrava Dejaneirei

poate pe faţa cealălaltă rar statistică

trasă de Gherghina moşiţilor

de-acolo cereasca părinţie arătărilor

ne grupasem prea la întâmplare

voie nu

voie nu pe lac zvântat de fâlfâire

negreşit colacul strangulând părinţii

fără tată ba al nostru amin im

smoala mierlei bicicliste-ncărunţind

patru verzi sonin Siam hai Surynam

nu te-ai schimbat de la Jean Georgescu

tu-n baston nu mai ştie omul

de şi-o mai vedea umbrela

se consumă

se consumă otravă de proastă calitate

nici agonia nu mai ştii de unde

calmul execuţiilor înjumătăţitoare

nimeni să se văicăre în surplus

scopul vieţii numai distrugerea

gropi grăbite să ne înghită volnici

hai jubilanţi dospirii de cu oase

reveriile vinului nemai poezie

te gândeşti la Ofelia

te gândeşti la Ofelia soră-ta şi Puşi

să fi fost şi Ionuţ da dom' George

cioclul & Yorick nelăsaţi pe scenă

vai cum îşi aprinse Ofelia ţigara

cetăţenia inspiraţiei sufocaţi scapeţi

ce de mai lume mormântală pân' turla

confetii de schije represiei confederate

p'euforic vulcan de prin Reunion

avem mare nevoie de trădători

pentru distracţia poporului dispărut

îmi vine nepotul la tine la teatru

regizorule cum îl învăţ să meargă

Titania ba melancolicul ba de bois

ştiam de vis p'amurg as you kike it

versuri găsite prin păduri a recita epilog

thousand clowns the spirit of my father

multiplicarea actorilor jucând diferenţe

Merchant of Venice pe Broadway

le petit poisson învârtit de Brâncuşi

pe Leda filmând-o cu multă răbdare

ce fel iar fiinţă p'ucise păpuşi d'otravă

bonapartişti incineri Iahwe n'al oricui

unison diapazon tata Ion pe bidon

din Marin geamăn ţin mort la chin

tatăl vostru în cerul nostru

mama noastră zoroastră

repetă retezarea spiritulităţii

suntem obişnuiţi cu schizofrenia

m-am întâlnit cu el pe stradă şi nimic

adică nu ştii pentru cine vând

abandon pân' la cer nenăscuţi nici Oedip

cum el te-ar fi trimis a-l reconcepe

embrionul joacă hind Rosalind

lumina cât ne-o înzili catapeteazma

castraţii lui Haendel eunucii spre Brecht

trepanatorului oiumul mohican

Pooja scrise amen după Bhagavan

ardent podar lacului pe sub dig

duminică du-te peste drum la

mironosiţa întocmai cu apostolii

ÎN  PĂMÂNT

pentru că uneori o dusese bine

pentru că uneori o dusese bine în sărăcia lui

îngerul s-a supărat şi a încărunţit lipindu-i-se de cap

n-a fost de ajuns tot o duce bine îngerul în sărăcia lui

şi îngerul s-a supărat şi a încărunţit lipindu-i-se de picioare

ei dar tot o ducea bine în sărăcia lui şi îngerul

l-a urmărit o oră şi asta a numit-o muncă

ar fi vrut să-l omoare şi asta nu s-a numit crimă

avea motive să-l omoare şi asta se numeşte justiţia lui

şi dacă l-a urmărit fără să-l omoare se numeşte c-a fost om

trei stele de pe epoleţii hainelor cachi

trei stele de pe epoleţii hainelor aproape negre

iar pe cer vorba cântecului numai luna şi o stea

înmulţindu-se cele de pe cer tot trei pe epoleţii

de pe hainele cachi şi aproape negre parcă

o să-ţi mai vină la socoteală a fost greu cu

oranjul lamurilor de răchită până să vină seara

banii străinului au ispitit şi câţiva oameni cinstiţi

aceştia n-au avut de suferit protejaţi de tradiţie

şi tocmai al lor a fost profitul dar nici nu se mai

întâmplase asta niciodată prin părţile noastre

se gândea la un lucru şi făcea altul

ar fi ajins departe şi aşa dacă se ţinea de treabă

dar nemaigândind afacerile au început să-i meargă

teribil şi numai la început pierdea timpul mirându-se

ce se întâmplase

ce se întâmplase medicul n-a costatat

nici boală nici moarte în cazul nostru

judecătorul n-a cosnstatat

nici divorţ nici huliganism

să luăm pe popă să luăm pe comandant

ei ce spun ei n-au constatat nimic

nici femeia de serviciu nici infirmul

cu atât mai puţin nenorocitul ăla beat

nimeni nu se mai bagă nimeni nici eu

din cât bănuiesc întâmplarea e fără precedent

se petrece într-un birou sau într-o casă particulară

birou boxă peşteră aer liber n-a fost un om

castitatea şi bravura nu-şi pierduseră avocaţii

fie că se trezea unul din som şi-şi lua zilele

fie că tot felul de femei năşteau monştri în stradă

dulce era păcatul originar îndrăzneşte careva a mai gândi

nu mă mai interesa

nu mă mai interesa spânul

am scăpat de bulevard iubito

mâine anunţă conductorul

crezi că vei traduce Milton

nu m-am dus de bună voie

am căzut într-un soi de leşin

picurau stropi imenşi

pe întinderea nesfârşită

luna liliecii repetam nu nu

în timpul dramatizării lui Kant

nenorociri în floare

ocupându-mă de nebuloase

degete murdare la vârf

fără rost alibiuri

spânul se reîmprietenise

cu securiştii 

aseară

aseară din doi gemeni tata

vină noaptea până la lacrimi

ah artişti criminali vă răzbunaţi

ideal moartea voastră

şi ce am eu cu voi aşteptam aseară

lucrurile mărunte cele ce nu trăiesc

şi nu pot muri cele fără iubire

nici bonomia de cu ziuă grafiindu-mi

mai bine orb ori mut şi cel mai

bine pălărierul de pe Călăraşi

un democrat un om nebun aseară

se mai putea şi într-un fel şi în altul

artista plânge întâi cu ochiul drept

cel depărtat de mine nu-s vinovat

biografia artistei nu e viaţa ei

în loc de droguri pălăriile

s-a spânzurat

s-a spânzurat cu o sârmă de grindă

leliţa voinică nu e casă de cultură

e şcoală uite elevi păi ce dacă

era când ştii acuma ţine-o pe-a ta

i-am spus despre marele filosof

nu este ruşine ce mi-a spus mie marele filosof

şi am mai zis de avion şi de tren

cu trenul se merge mai greu a zis

regret un singur lucru

de ce trebuia să-i răspund

că n-am fost niciodată

la Europa în Eforie

e un soldat am zis

am venit degeaba a zis

farmece cât cetăţile

rase de pe faţa pământului

prea bine mortului nu i-o fi

Fălticeni mireasă tristă

se vor deschide uşile

şi mulţi vor cădea

într-un oraş

într-un oraş plin de nămol

va trece domnul cu pistol

într-un oraş ca un atol

va trece domul cu pistol

într-un oraş făţiş domol

va trece domnul cu pistol

într-un oraş cu maţul gol

va trece domnul un pistol

mă miră

mă miră toamna de la cei

mai de pe urmă derbedei

doar nucile fără de piei

se bat în mahala cu ei

mă miră sfânta de pe trei

şi frunza palidă femei

până voi cere dumneaei

vitezei târfe doi-trei lei

                                               

vărul tău

vărul tău de altădată

ziua bea noaptea se-mbată

cu o duşcă pe lopată

îngropată îngropată

laudă-te gură spartă

c-a intrat hoaţa pe poartă

când s-o-ntinde-n bătătură

o să vezi pe cine fură

                                    1969

ninge urma

ninge urma neamţului

cu zăpada neamului

şi a Bărboianului

un copac un om sărac

un stejar niciun primar

stă legat să ningă-n sat

nu e lege să-l dezlege

păsări merg de ochi îl şterg

nu mai zboară că-l omoară

cu cucui în vârf de cui

umbră trează te retează

de ce doarme fumul doamne

după fum să ne alinte

fiertură de bob de linte

şi de ochi descântători

la nucul de două ori

la mucul de două ori

la cucul de două ori

trădată pasăre de frate

pajişte ceaţa ar paşte

ziduri înotate de broaşte

nu am povestit beţia

ce-a costat împărăţia

nebunului Fugidacia

foarte greu ne hărănim

să murim ne prăpădim

şi apoi în ţintirim

*

ciutura mi-e seacă

am tras-o din teacă

zidită pită

bine fântânea

foamea ca foamea

dară nici setea

caii de la brişti

boii de la care

morţii pe cărare

înturnaţii trişti

mă mir de izvor

eu la ce să mor

cum umblam cu spatele

dacă-mi plânge fratele

cupe mândre umbra-mi râde

ce mi-e dragu

ce mi-e dracu

cântă toţi ca pitpalacul

pitpalac pitpălăcel

ia colea un colăcel

să-mi fie de sufleţel

el ce-mi zice

nu verice

dă-i tu bice

o sămânţă ne desparte

cade corbul creşte noapte

cade omul creşte pomul

morţii antici

morţii antici cântec

clopotele suflet

lungind la ceruri funii

zile sfinte de apoi cânte

înspăimânte răspânte în ţânte

zorii de oloi Dumnezeu strigoi

nimeni nu se mai încălzeşte

de spinarea mea

năpădită de igrasie

pe cine ating în albul laptelui

eu sunt laptele mamei mele

soră moartă soră vie

hoţ de codru nenorocul peste

o sută de ani gloanţele lui

mă vor naşte uite puşca-n cui

pe nimic ia-mi durerea

şi piei în lumea cealaltă

aici să ţip şi numai acolo să se-audă

fără a şti

fără a şti că piaţa

unirii nu mai este

hangiţa mea adoarme

vremea îmi e lipsă

la tine ţip să

părăseşti turlele

de dorul păsărilor

vrei să ai geniu

ori măcar să urli

pe mirişte cu apă în gură

numai norii cerului

şi morţii pământului

fugi în inima strămoşului

căci se apropie de tine

un fulger mare

ia-ţi zilele până să te ajungă

altfel te va găsi în viaţă

şi te va ucide

poteca

poteca prin pădurea verde

şi o bătrână prin nămolul

potecii din pădurea verde

din nor răsare toată curtea

răsare toată Silvia

pantoful negru i-l aruncă

ajunge Doamna la o casă

din dealuri lungi departe-n vale

o casă dusă-n grai de păsări

şi intră într-un grajd cu iesle

păscută de doi cai iar mânzul

o muşcă ruptă ca o pâine

ea strigă ajutorul de aproape

când în târziu un om îmbrobodit

în locul mânzului îi spune bine

poteca prin pădurea verde

şi o bătrână prin pădurea

fără potecă numai verde

ceara cea topită

ceara cea topită

o albină tristă

roiul se mărită

nările miresme

de tei limba

cântare de clopot

ajuns-am în pustie

nu-ţi strig să mă omori

nu mai eşti mătase

apleacă-te orbire

corabie umflându-ţi

flacăra neagră

sună ecourile

pe limbile râurilor

din noaptea cealaltă

înnoptată lumină

înnoptat întuneric

înnoptată şi tu

în pământ

*

norul din zare ne arde în ceafă

pe noi lăcustele din polul

celălalt al moşiei

stai la cot şi lâncezeşte cu ochii

pe burta umflată a boilor alături de

lucernele stropite cu zemuri din gamele

pe străzile cu fostele caleşti împerecheate

un zid şi o poartă un pelican

şi-o grădină revărsând cupe de crin

nu drăgălaş nu scorţos dar picat

din lună drept în smârc şi fuga

să se mai bage şi-n lapte de pasăre

chiar s-au potolit vâltorile dar la aceeaşi

măsură şi-n aceeaşi direcţie curg

toate şi pasc nici eu nu sunt departe

Mielache Pondiche cocârjat sub

minteanul negru şi cornul căciulii

cu glas ascuţit cât să taie o groapă

Sarafina necunoscută înveşmântată

cernit dacă ea e şi plânge cu blesteme

pentru zburătoare să încremenească

mărăcini din lumea lui Dumnezeu

în carnea omului prin lâna berbecului

de-ar arde cu foc negru ca ei

zi-i Ioana o vezi cu fire încăpăţânate

de păr alb în creştetul ei

revărsat peste chipul oacheş

cheam-o Maria şi sapă-ţi în nume

lăcaşul cum vrei să te odihneşti

căci aici a murit şi ea

am urcat aceste trepte scobite

de tălpile celor care mai urcaseră

înainte şi n-am mai avut pe ce coborî

*

a fi român e un lucru a nu fi român

e acelaşi lucru deci am văzut un român

când nu era nimeni şi nu mai era nimeni român

mama româncă tata cântăreţ apoi

funcţionar sora bună una sora vitregă alta

dar tare buni am fi toţi de politică

geamătul înăbuşit de poala îndesată

a verdeţurilor de cea mai grea recoltă

o cât să fie foamea care s-o fecundeze

am părăsit şi aşa pe mama şi pe tata

încât de s-ar începe totul iarăşi

ei ar uita că le-am fost fiu

când vizitam genii şi seara le descriam

bolile mă foloseam de geniul lor

muribund şi de moartea mea

ce se va alege ştie domnul ce va

rămâne neales ştie dracul dar eu

ştiu ceva pe la mijloc prin piept ah

să mă tem de a lăsa vreo urmă vie

după mine căci în ea ar fi cu putinţă

să sângerez încă de pe acum

*

s-a scufundat fierul mai mult

în noapte şi sfârâie printre atâtea

ferestre nestinse neîmbrăţişate

distanţa dintre pământ şi minte

este egală cu aceea dintre sentiment  şi cer

adesea însă capul cade în piept

acolo te arăţi pe afară pe unde

nu te cunoşti şi ce vezi nu este

faţa ta ci a celorlalţi a vitriolaţilor

acoperişele de altădată roşii tomnatice

amurgii alunecă în vale spinările

de boi aprinşi iar ele să răsune

s-au stins atâtea focuri mai sfinte

decât îngerii din cer sufletele poeţilor

şi în extazele de odinioară nimeni

                                                1971

 ordalii paliditatea

ordalii paliditatea feţei ochii roşii robul lui Dumnezeu Ducas

barbariu grimoire du pape Honorius Avestiţa boala copiilor

cărţile solomonarilor învăţate şapte ani sub pământ cuţit cununat

descântarea sângelui răni de arsură aşchiere de oase canzoncina

apeş apucător apucat arap alb arap buzat arap minunat codroniu

fetele câmpului fetele codrului fetele lui Şandru fete şi văduve

despletita diochioaia înfiorătoarea jupâneasa leoaica maica pădurii

mănâncă din aceeaşi farfurie cu un câine cu o mâţă durere de deochi

mirătoarea omu' ca şchiopu' cu barda cât cotu' proorociţa românca

trece vântul peste munte dedeochiul peste frunte ieşi soare sec

unde te duci fată albă cu mătura albă mă duc la biserica albă

ce să faci la biserica albă să mătur albeaţa roşeaţa şi săgetăturile

vavilele  volburi mânioiase  zâmbata zburătorul zmeoaica zmeul

de cine e deochiat de acela vindecat plecate româneşti pe mare

                                                                                    9 noiembrie 1969

  

 POSTERMETIC

corolele

corolele scrumite-n zări de cunii

denunţă crimele cremaţiunii

creştet asemănând pe arătură

placentă Dumnezeu ni se îndură

ari valuri ariei boeme te restaur

trup mantiei nici abur mal malaur

malaria plămâni lui Gib slovacă

Ghosh cromozom Kolkatei nicio vacă

stopa-vom greşuri mântuinţei viclă

a nu mai arde să se spargă sticlă

ne-avem de soţ singurătate cruce

strănută Vict Emanuel cu duce

ne duce de la mare cu nepot

a treia lună din concepţie înot

 din cearta

din ceartă ramolită

căzut în chilipir

nici trepte nici elită

spre şine nu înşir

spre şine nu în sine

cu spatele veniţii

petrecători mai bine

striviţi de interstiţii

ori între staţii paznici

nimicului răspuns

cap călătorii casnici

cu vaxul şi şi-au uns

susurător de-a dreptul

ce nesimţit versifici

căciula cataleptul

urnit pe fraţii tifici

cu artificii pradă

prin brazi a demoni ţepi

în larg tocită zadă

pe omonimi sirepi

întins ajuns plictis cu

obezităţi oloage

cu pliscul obeliscul

îţi ciocăne prin doage

gol tată goală şapte

tot zile şi la loc

perverse ori colapte

surcelele pe foc

ochi paraleli de-a oarba

departe e mai cald

obrazul dat cu barba

de-al treilea Arald

de-un timp

de-un timp simultane entuziasme depresii inventivităţi sinucideri

călugărul se aruncase-n fântână la miezul nopţii nemurind  l-am îngropat

uleiul generaţiilor peste apa morţii oceanul trecuturilor totunele

redactare dă-mi doamne pe sufletul şi mintea de pe urmă

pe schizofrenica energetică o înjurase zice ea un student de la chimie

contabilitatea dete raportul la învăţământ ideologic

secretarul literar fu introdus între catalogatoare la prânz

să nu-mi ceri de mâncare şi bine că nu ne luăm la ceartă

cărţile şi stâlpii cărţi din India visul stâlpilor

Indore văzut nevăzuta Indoră autodafe autotemă

ospăţul cornul de yak indodiile sumare oarbe

geamul spart pronunţă iarnă vara pe Calea Văcăreşti

ne furăm căciula nemânuind armele ce e în lume

încărcăturile atomice chiar la divizii trebuie aprobare

nevasta lui instruieşte fetele în curtea institutului

nu s-ar putea să bagi femeile în cazarmă avansat Israel

cărţile caprele ascultă cântările planurile clanurile

suptoare de infern cu spatele întoarcere spre dreapta

garzi în palme îngrijorând debitul secetei deşertice

mângâioasă îmburuienare a hipodromului

amintire în eliberare pe-acolo densitatea pandurilor

ştearsă de pe faţa apei înghiţite în nepetrecanie

cărunte plete palmele la slava nasului sub prim

răni sfârşindu-se de lins reînrâurindu-se iar linse

VAL

creaţiunea

creaţiunea ispaşei caruna

a-şi pune în cui chipiul

las' că vorbim cu Valeriu

mi-am pudrat faţa cu praful

de pe talpa ta sub anestezie

îţi rupi piciorul eşti băgat în seamă

în fiece clipă altceva răpus de pus

două luni începând din 12 octombrie

atunci vei călca şi cu dreptul

vine el azi şi vedem ce se întâmplă

ţin ziduri nu răspunzi în scris

gen superbie că n-oi fi Borges

ne omenim la vreo durere zăpezi

epoleţi pe lopeţi mizantropice

nihilism darabanei de-a doua

vezi cum te descurci

vezi cum te descurci cu mantra

pritocitoare pe după discuţie

cum din India şi nu numai de nemţi

las' că te văd şi pe tine prostignaţie

cum m-aţi suna de eşti la control

Valeriu şi care cu valeriana 

o să-ţi spun cu cine ai vorbit

în 2012 dădurăm de necazul ăsta

până-n 2013  făcătorul de bine

n-are cine citi Noica  nici regie

scade bolnavului mizantropia

teofobia alergizantă într-un picior

petrec întors cum scobise opiul

care cu piciorul care cu şira de paie

parcă scrii acasă film din China

scuturându-ne de praful hamurilor

cât eşti rotire alta greurilor

băiatul d'anul viitor prezent concept

                                                2012

năimire părintească

năimire părintească Savitur

umor ghilotina simbolului

hărțuite corespunderi dantești

micșunea redundanță avatarică

forțarea imaginației supraviețuire

din bătrâni povestindu-se virtual

taică veneai incognito alergiei

înfiere în ereditate prigorii

treaba părinților botezul

contrariere trecerii marchandise

vorbiții crimei peste cifru coroiat

și-a instalat acolo cortul un hamac

vânj bezmetici pe noi pumni în gură

mantă strepezirii teroarea deja vue

de-or greși repetând modelul represiv

mă lași

mă lași să dau primul și nu mai dai

declinându-și sinele că artă

negativ de iertat la părere

în aer cabrat a cer de-o palmă

catehism vedeniilor înghițind rugină

vitalitate pe tocila cimitirului

foame în mișcare zăpezi pe secetă 

doar nu vă feriți modele de transă

ordalii rămase în floarea trecută

neștire

neștire tandră epic hăis prozodie

opuscule te-mpiedic ridică-mă la cer

americanii au plecat pmb m-a amendat

cortine rupte nu te intimida

rupe-ți-s-ar inima cum ai rupt-o tu pe-a mea

v-am lăsat din 1918 de când am plecat

di-ar mai fi trăit tată-tu te omora

vătaful a dat semn din steag

graiului român pierzare românește

în râs și nici așa cu fetele coșbuce

cu joaca prihănind reveria la rând

penant ferit nu-n cavernă frunzar

soarele aura cerului ceruleum

judecă-le nearse ciorilor norilor

bunică-ta s-ar cocoța în pătrățea

 ferestre

ferestre rupestre shastre adastre 

degerătură pe colindătură azură

îmi tremurase totemul bust fostă talpă

era să fiu mort între scări și academician

ne-om repezi ajunși caducitate

repetiție scăzământ pe recuperare

cobiseți câte una și amândouă

se decupase saltul oaselor

din pielea geometriei escaliere

putrede simetrii

putrede simetrii degenerescențelor

a ne admira căzăturile măciucite toval

d-orduri împărate despărțitorilor țiitori

nu ne mai dăm jos din sunet

care te mai tunzi abstinență

cărarea învățăcelului sublimarea

soarele frigului dinaintea certei

drapează ah din naștere de sânge

îndumnezeirile tinereții ritmice

frântură Schlegel

frântură Schlegel ne ajungem

ham caballero neîntreitei alfa

a încorpora neputința viciului

alimoșind hal valahal aho val

melițe rânduite  nerândunicii

cal kalos radiografiez milion

ocol catrințelor mormintelor

revenind din India în cenușă

femeia cu bonetă a la swami

se vede și în engleză o freză

zegras fie amicii de pe lume

că e fata băiat fără fălănguță

pe strada Giovanni

pe strada Giovanni Boccaccio

rugină Macomi traversă Peroni

Împăratul Traian Podul Înalt

Valeriu se compune triumfului

mantă n'ascuns tabulator verseriu

și-a rupt piciorul țigara la val

al nisipului puls printre secate rente

voce Codrescu în rolul lui Goma

plată Bucovina nu de la robinet

tortură dodii războaie pierdute

între Certaldo și Cantebury credeai

Friz d'Assisi în Schoepnhauer

satya solo Goytisolo scris aplecat

veți fi aflat de nespus influență

outpnath genomul androginilor

prin ploaie pe cântar obed Ieud

de nu Regine datum în frapanță

de-o comparație vraiște rubedenii

palidă galben

palidă galben păr fluturându-ne

scriindu-te pomelnic târzielnic

taica te perspectivează constanță

redevenirăm porumb pasăre

da unde trebuia să fii la ora una

n-aveam ce ne spune redevenire

supunere înaltului altui tată

întunericului împreunat Kali

cor dezaprobator divaghează haosul

a fericirilor ferecătură aflăm seducție

pui te cheamă tată mamă cangurilor

sub prea îndepărtate înconjururi

vâsc druid a nu ne destrăma Val

cașalotul lase-mi lese la Ahab

în Bergen zboară pescăruși pe limba lor

gamela

gamela gemelează algia nostalgia

că târâiși renumele-ne toată ziua

și-mi descotorosii poliloghia

mâine va fi mai greu pe grosse Wort

ce femeie Wille mai corectează-te

dacă tot nu se înțelesese cu mamă-sa

cartea plânge bandoneon didjiridoo

care-n baston fala invidiei 26 cravașe

abia ne spiritualizăm pe-un picior

grupuri deficiente poeme indiene

ne-or nimeri dintre onomatopee

versuri povestite cu întâmplări sonante

răsfățul ființei logofăt zburător

obscuritatea din mine lumina din voi

Dexter ne-am filma da cameo

kaironomie

împuşca tot ce întâlnea pe câmp şi pisici că strică vânatul

douăzeci de nebotezaţi părăsiţi în maternitate şi tu naşul

plânge masa aşteaptă atunci mă mai dau în pat

altădată de frig spăimântat acum de băutură nici nici

poate iese Târgu-Jiul mâine întoarcerii brâncuşiene

de nu s-ar termina ţigările vă spuneam să mai cumpăraţi

eu tot ca profesorul anca şi nu-şi găsea citatele secrete

două zeci şi nou aprilie cu o zi mai devreme kaironomia

problema ta e că începi mai multe şi nu le termini pe toate

modernitate soră naturii insinuîndu-vă de-a moartea imposibilă

obiecte pe pipăite aprinzând spirit cald cortegii cortegiane

ce-ai mai oprit harpa lui Volenweider la răţoiala coanei mari

actorii fumau la semnalul meu şi pe ei căzuse mahalaua cortinei

cu maşinile până la Alutus crâng parâng şcoala din Stolniceni

birocraţia ospeţiei deritualizată mai pe dinăuntrul adâncurilor

ţi-aş citi din roman de nu l-aş fi lăsat în veranda de clor

am ieşit sămănătoristule întâlnitu-l-am pe răpitorul câine Nero

cu laptele mamei lui supsese credinţă Gheorghe eu poveste

din norul vestitor lunecase pe culoar un ţânţar din India de atunci

orizontala periculoasă vezi versuri pe steagul lui Tudor

mi-eşti la două-trei miopii te-aş citi aş mai scrie curaj

de a te dezintegra într-una cu actorii teatrului popular

experienţele zăpăcelii de sus încercuindu-vă zaruri

nici pe mine nu mă citesc scrisori nescris şi tot n-am murit mai

împroaşcă alte nume concepte aluzii propoziţii kaironomice

nu m-am oprit nicicând aproape vă convinsesem e o carte proastă

copilul mi-a reproşat nedecis ca şi cum îi plăcuse oricum

amânasem şahul şi după intrarea-n Oltenia spre a o parcurge

ne plimbăm azi în două oraşe îţi spusesem luxul există

mă văd obligat faţă de pagină dacă ţi se întâmplă mă cere

atentator buzunarele victimei goale mai hai demuzicalizat

prefixează şi a treia oară din cultul ratării scleroza

repetiţiile voastre cu Brâncoveanu la Horezu-n pridvor

zece mii de oameni apoi serbare câmpenească trei sute

de ani dacă se face pe plan central ceva transferaţi

preşedintele academiei cu doamna îi vrei mai mult de o zi

pe la mănăstirile restaurate sala personalităţilor la Cozia

sunt subiecte voiai un telefon nu mai e nici soare

răbdarea inconştientă a berbecilor până la tăiere bătându-se

ăsta scrie bă auzii uşa voiai să mai vorbim cum zbârnâie şoseau

te uiţi la toată lumea asta ca să nu mori cu uitare

vânătorii de munte pe Grui erau polăţi cu schiurile peste una

în curtea speriaţilor s-ar fi închinat brazii fărâmarăţi

glezna mai apoi altuia îi vârâseră baioneta în coaste

muriseră soldaţi şi brazii să-i taie nimeni îi urăşti

numai lor nu le-ai spus numele altfel generalul colonei

mi-arăţi genunchiul pătat oricât te-ai spăla cât era ea

acolo spală pe cap p-alea din coafură o fi având şaizeci de bani

prea dintâi cu muze vite invocate potcovite te-am citit scrisoare azi

metri din Farasalia ne încânte falia gurdwara Wadalia

ţi-e credinţa întru Toma tatăl tău mai mult ca-n Roma povesti-ţi-aş puja homa

ciorba de burtă dans Mărie Dunăre jie aşteptăzie

te-ai dus să te speli pe picioare singură chirurgie-n judeţ

mâine la Târgu-Jiu hotărât după ale noastre  natalităţi

                                                                                                1988