TAGORE

de George Anca

Rabindranath Tagore

(1861-1941)

                    ***

                   George Anca

                   TAGORE

Dă-mi doamne pacea câmpului mai aer îmi pare rău să vreau să treacă timpul în întrecere cu pulberea chenozei treaba voastră noaptea vine în Calcutta traficul n-o să mai vorbească nici româneşte regizorule aici ai filma tăciunii noştri mudre turnate în gloatele Gangelui ah pe apa

Sarasvati a revoluţie nici eu nu-mi arhivez climatele într-o boabă de parabolă în Bangladesh se născu Tagore ca Panini în Paninistan capul lui Tagore pe tipsie Iroade noi nu venim din miez în corolă ca aşa a dat în clocot vreo sevă se programase astfel triplul glonte pentru capetele lui

 Zalmoxis cu noi îmi vine să cred că nu mă lăţesc pentru cayot singur cult catrinţelor margaretelor lagunelor ori lacune de lagune adio vegetarianism afară e norul până la cer dezordinea capului să treacă pirogile pe sare atâţia de la mine ar fi zidit palate din paşii lui Tagore cum albul Nanda Devi

 cu barba lui la taină nu Nainital şi mai kashmirian unde-i venea acolo se ducea lumina cum se fac ele vieţile una şi bună să fi rămas de la englezi golul stăpânului umplut în Bengal de comunişti somnul postmeditaţiei ne împinge cangurul pleznelii respectuozitatea orientală cu oricâtă ură oricâte

complimente le mai rămase de premii calamitate a creşte în stima cât mai multora sigur se respira a yoga în tinereţea ta pentru nişte bilete de tren o Calcuttă exact cum mă pomenisem în Montmartre  vi se pare vouă a fi iarnă dar la fete mereu se panichează ale ritualului până odată s-o potrivi

dezluminarea fuga mea în India de data asta blanc noian de gheme de nedeşirat stinsă lumina ineşirabilităţii poate a firelor mele mitice şi ea pe o invitaţie aşijderi în zona asta oi fi respirat-o prin masca de zgură deloc jaină nici o dambla ca a lui dumnezeu tatăl să fi făcut lumea şi toate cele

potoleşte numărătoarea anilor bacşişul scărpinării pe burta cronică nu te uiţi cum ai crăpa caută-ţi soclul pe casa poporului pe unde am înnebunit fiecare a ne judeca  antipozii păcat că nu merg pe întrerupere de curent numai parţială respiră nu te mai relaxa nu rămâne astfel ce-ar fi avut nevoie de

vocea mea că-n Cernăuţi mă şi filmaseră d-aia mă las sechestrulu gajul-elefantin cât mai multă ipocrizie şi nu te îngraşi mă băieţi ne vor spune ucigaşii ca de obicei nu sunteţi voi monseniorul numără-ţi spinarea dezisă de amintiri şi planuri nu pentru puterea de voinţă prin autoîncredere dar

întru umplerea vorbirii kenotice  doamne fereşte să cauţi în India pe cineva şi mai ales pe altcineva zice Mihir mă ia relaxarea de aeroportar ashramit cât încă o nemişcare de minge aşa şi trasoarele respiratorii cărate o mântuire prevenitoare cum o fi ochiul pe horn nu intră nu iese mistuit mistic de

răsărituri ce ştii cui cu ce poveste bateţi a filmare de jaf dacă nu bacana aia ar mai picura ceara prioritara primordialitate precupeţire de miere câtă moralizare pe sufletul nerenunţării o scliviseală peste pantofii crampelor noi cu păcălelile desculţă-te mielule care micşunelele pe lotus acumului pe

acolo zgomotul contabilităţilor aerul din vechi al unei misiuni umbra corbului pe zăpada ningând fruntea ce relaxat sub avalanşa meditată a fi pus în mişcare piranha şirei spre a te ridica încotro până când reţelele ne omorâră cearta am tăcut spectacolele din părere parii de caste şi pe la noi e curios

să nu mai fii tu aşa lecţionari cât cuprinde pe viroage frustra(n)te mă ţine pe mine înăuntru să umble el chipurile tocmai pentru mine mai şi studiază biblioteconomie vezi că după 40 de ani maşină vocală nefiind încă nici un ţânţar privind prosopul necurat pe murdăria pernei un cap atât de greu şi

nici o spargere bunătatea inexistenţei noastre neîncercată odată iar adorm o iau pe colesterol aer nu există romanul nu respiră nici românul în Calcutta unde ai invitaţie şi face să te duci tot într-o simbolistică zburată ştiţi voi sau vă daţi seama pe nespuse coada ochiului vezi-ţi sinele cu sinele

prin sine de-a slava sclavei lumea cu poet rege tânăr mort în contrazicerea tematică prinde şi tu tema că din aeroport ai lăsat-o în hol nu mai cântă decât motoarele obedienţei de când amarul cantabil cântăre amintirea jaina obscură ca toată viaţa condensată pe ghirlandă lângă Chattarpur

viitorul cu trenul mâine cheltuieli dijmuite de copiii tuturor mişmaşurilor dalba ţigănie cine nu şi-ar dori-o cine să-l fi pierdut şi pe Budai chimval creasta zarului se îmbujorează în aloul meu de pe frunte neanule arde-mă doar oprişi telefonul ochii închişi preksha în Kurukshetra şi voi sfidându-vă

la albul pârilor bun eram în alb fronton nici şobolanii-n râpi examinate şi zilele se vor scurta de capete şi vom avea urechi al Calcuttei strin fiind ce sărbătoare în Bengal ce paradox cutremur cartofor vorbiră a culoare orbii între ruinele fărămicioase kad o radicală rodnic rădăcină nu-ţi

trebuie o viaţă o zi o oră spre a-ţi sfârşi romanul în Calcutta avusesem fraza de început ce sec şi ăsta că are biletele să nu-mi fac probleme nu prea ştie expresul respectiv cine să-l deconteze mai bine era respectul expresiv oricum ce mai pozează în el de el ar trbui să-i dau broşura şi pliante cui i-o fi

lene de nu meditaţiei din mine ce mă îngândurase cu broşura iar o să ne tocmim ca la lăutari Telă lasă-mă că venii de la mama R K Dasgupta bolnav ca nea Romulus şi seamănă şi m-aş totuşi pieptăna de-aia aveau ăia ventilatorul a budă şi aerul condiţionat Himalaie ca să se oprească apoi

toate şi tv mai ca în orice unghi Dickens ţările ruşinile pământului mamă mame de împăraţi incestuoşi înscrisuri de pruncucidere irodică nici o scăpare de ţară de soartă lanţ de otravă îmbrăţişată romantism putregăitor harului nici o groapă cu maimuţă şi mîine ar fi zi a rezuma chiar

bibliotecă dacă nu monografismul copacilor întâmplarea face că şi Gangele nu se vede până nu te soarbe cu toate ale tale neştiute cuiva  alta era duma cum că aş cormoran să zic peştele mi-ar plăcea ci cioară aş caş crăuni karuna ce-o zice nici asta aş fi în formă dacă nu mi-ar lipsi viaţa de studiu aş

fi chiar în studiu dacă nu mi s-ar părea că am prea puţin să arăt oricare ar fi premisa n-am decât s-o iau pieptiş pe diagonala lungă ai mei sunteţi zeiţe zei păienjeni un clasic episod ne tot cormoran să zic ori mai bine cormană atunci ne arăm de toamnă lumea 2000 kali yuga să triască şi noi la Ilinca

uiă-te cum aleargă de două zile un pletos guvernamental pentru un bilet Calcutta-Bolpur de acolo mai e gând de conferinţă nu poem nu conferinţă nu roman o Calcuttă un Bolpur un Shantiniketan aşa ne formatăm informalitarian mă mai uit şi dimineaţă la plecare cum şi ce-o fi în golul sertarelor

poza câte unei submisiuni mi-ar fi plăcut să fie şi Mircea Ivănescu pe drumul Şantiniketanului în poem ca Ionuţ numai poem Yvonne în aşteptare dacă mai trăia Mircea Eliade în fine sunt fire ce ne miră oglindă spânzurătorile ce ni le mai dorim până una alta celebrăm o bubă de-o viaţă viaţă

spărgându-se ne stătea în cale mie şi mai cui ce-aţi dus-o adus-o de Dipawali unde ţineţi lista sărbătorilor guvernamentale e în suflet sau cine ştie după religie bucurându-vă de libertatea celuilalt ashramul redivivat poate-mi doream nu mă mai pieptăn toată noaptea bună noaptea contabilităţii

numai trafic din atâta Bengal nu numai de vest păcatele noastre voi veniseţi din America pentru camp ca să vedeţi şi eu din România întrebarea lângă şi nu zici lângă India că dacă lângă America dacă lângă Rusia lângă Jugoslavia shudra adică în Delhi ştiam nu-mi trebuia alt elviriu mahaviriu la

anteriu ieşeam şi nu mai ştiam de bilet nu poţi şti pe ce linie se merge pe vremea lui Tagore se circula englezeşte de-o mai fi trăind Sisir Kumar Gosh de n-oi intra în anecdotică inutilă s-o scuz ca probă de autenticitate familie redându-le note am a le spune de unde vin cu Eminescu Blaga Ionuţ

Sergiu dacă am revista ce aiurit să cred că se va putea face baie mi-o făcură comuniştii prima zi bengaleză mă ajutară ţintuindu-mă să nu mă ajut singur printre tovarăşi Vlade tată bine că nu ţi-am luat adrese când mă întorc pot da şi nas în nas până dimineaţă puţin a rămas şi la noapte dorm de mă

trezesc şi nu crăp de căldură scriu poate încep chiar romanul triplei împuşcări cu mine faţă pe o variantă filmată admirabilitate rostitoare măgind amăgind relele de jur împrejur fugărit de furnicile albe chiar tu Tagore o competiţie existenţial-religioasă la templu când aş ajunge factură cu timbru

câcâială conservatoare la Mihir surya power cut în Lebedev + Gorki Sadana Eisenstein Rusia mutată aici cu căţel cu purcel orice intră nu mai iese Birla Planetarium Rabindra Sadan Matro St Paul’s Cathedral handicraft bazar Sunil Ganguli Satyajit Ray Father Panchal Mrinal Sen Ashok

Kumar Dilip Kumar Kishor Kumar Amitabh Bachchan Guru Dut Mirih din Haora are nevoie de bani nu e unde să schimbi nici la Continental numai pentru ai casei parlamentări mirihice cu duty manager altfel şi casieră la costum jai sri Ram jai sri Ram jai Hanuman jai Hanuman filmul

rugăciune distracţie unde eşti meditaţie Calcuţica de nu Katuşika fie acuşica jai Mata ki dă-i cu spiritele am intrat în hora Haora văd kitschul şi ceva peste mă mişcă mă prinde ca pe toţi ai locului ce emfază ce teatralitate naivomană m-oi culca şi la Shantiniketan voi ajunge ăsta mă retrage în

Calcutta Ionuţ în bengali 401 şi somnul nidra pe slogan sunt aşa şi aşa americanii prin seriale americanizează indienii indianizează am revăzut cărticica lui Ionuţ cu Tagore ce hotărât putea fi şi vreo autoinducţie etichetată exterior de conivenţă sau asta sş ne fie magnetismul să te citesc Ionuţe

în bengali tradus cu ajutorul meu de Sisir Kumar Das ce vremuri uite că spaţiul e Şantiniketan timpul e Tagore e poetul anul Pele footballer of the century among the others honoured were Muhammad Ali Michael Jordan Steffi Graf Nadia Comăneci Carl Lewis Alain Prost Dan Fraser and

Mark Spitz in gymnasti Nadia Comaneci of Romania won the womwns title following her astounded performance during the 1976 Montreal Olympics when education under the tree Bankin Chandra Bhose Bande Mataram 3 cântece marching Lata Mankeshkar comp Hemant Kumar all

India Radio style în Shantiniketan Express couch 1 sit I5 age 54 (55) mă înineriră aer condiţionat contrast iar cu Howrah Rabindra Setu ce amintire angreză tanti cot la cot lumea va da buzna lasă că vă las cine n-ar duioşa patronal atâta înghesuială animată Shantiniketan Visva Bharati e deschisă

duminica e liberă marţă Hoogly nu Ugly Vinod numele Gangelui după district cu atâtea vapoare pe el pe sub poduri suspendate de văzut templele Kalighat Dakshineswar Mihir m-a uşurat de 200 rupii ca de nimic văd eu pe dracu’ dacă mai e loc mă termină fie îmi şi poartă de grijă fereastră schimbată

tot pe fereastra din stânga să vină mama lângă fiică ori noră şi copilul Tică Bălşan îmi şi bătu în geam fumuriu nevastă-sa o chi chinezeşti ăştia pe cine or fi văzând cu emoţii să transmuţi un shantiniketan o fantomă angelică un abur de aură botezătoare cum i-a zis Tagore mahatma lui

Gandhi cum a murit Vivekananda la 39 de ani ce titlu a avut Ramakrishna de ce mă doare măseaua ospătarii hotelului s-ar fi mulţumit şi cu dolari drăguţi americanime de ce pleacă nebune cine poate de aici de climat poate fi trecerea de la cald la rece ziare de duminică săru-mâna Nadia Comăneci of

Romania when she made history becoming the first gymnast ever to score a perfect 10 winning the gold medals one silver and one bronze Pele footballer of millenium mergând cu spatele spre to Bolpurul Calcutta a o iubi în the contact sports category Muhamad Ali stai stau din ziar alergătură

nu glumă de când n-am mai mers cu tine express indian eliadic voi în Chicago şi lapsusul praf de cancer palmieri cu bananieri condotieri ieri exile and the kindom zeci sute coşuri-linga de cuptoare ceramice pe cana thay cum urlase copilul în avion la sosire altul în tren abia plecat verdeaţă mături

Indore preksha Indra Prasta cum o întorci greu intri şi mai greu ieşi din India vai ca din puşcă fusesem trei repede unul pe-ale lui Zalmoxe cu vai foşti cum n-avusese Ramakrishna educaţie şi mata de lângă mine cine ştie toţi ştiu zeii şi artiştii care-i joacă în serialul Ramayana Rama e Arun

Govil necunoscut până atunci rediscutăm sristi sttithi laya creaţie echilibru destrucţie şi mă luase Mirih cum a spus Marx nu poţi crea fără a distruge aici am sărit înapoi două pagini n-am cum da nici pământul lui Anca pentru un Rabindra Bhavan în Ruda cei din Lovişte-niketan şi ei da shanti-

Lovişte loveşte sau în multe locuri cine vrea cine poate sau în multe locuri cine vrea cine poate conaşi cu expresul neuitare shanti străbătutul pământului shanti şi răsgândurile prima oprire între trenuri cât de indian poate fi cineva întreabă-l pe gurudev rămase fără dreapta dublei generaţii de

 femei ce nu-mi hărăzi doamne să mă opresc cu ştiinţă mergem mai repede a citi nume eram bătrân aveam 33 de ani altă snagă la 55 ce mult mi-a dat Asia şi mă cheamă Vasia te voi mai amploaia Mirih lanuri galbene şi verzi n-ai mai veni sau cine ştie urmaşi s-or găsi de întemeiem oprim în

Khana Sorinache am fost câine de tensiune da’ şi tu te fandosisei că dacă ai holeră mă întrebasei că nu erai ipohondru ce importanţi ne putem crede în faţa mizeriei mărunţi pentru cerşetori copii pentru cei mari sondă shanti prin lumi terase bordeie case pe sub paie cel mai rău i-a zis erai cea

mai bună acum invers nci rasa monahală cum ne-am dus şi la Almora atunci să ne salvăm de vară ce caut eu acum ce shanti ne proiectăm încotro ne dă mâna jivan nu zyndagi care-ar fi preţul dezamăgirii neînţelegerea care ar fi preţul înţelegerii amăgirea îmi păstrezi şi mie locul pe

româneşte ce-o fi zis în bengali oprire la Guskara parcă a treia cred că vin din Calcutta să vă întreb de culoarea onixului alte vânzări biscuitate un fel de bucurie la Rucăr la Rădeşti la Soveja la Păltiniş la Lăpuş la Poşaga la Blaj la Berteşti centrele naţionale pe care le pornisem primul şi ultimul în Baia

de Criş cu Sântimbreanu şi Liviu amândoi morţi doamne fereşte centre shanti de lecturi şi cultură în fiece judeţ pe deschise pe sub arbori din câtă junglă nici un capac în mintea mea de pe urmă tot stăm e express  nicio grabă esoterică Maung Thara scriitor birmanez văd ca-n Suedia Calcutta-

Uppsala-Shantiniketan adio ziarelor lunecate ţiglelor dumbravă de bananieri bătute paie mirişti ca untişorul palmierii ca mohorul şi voi Shivo ce atâta apă lotusule coana mama-mare în lotus ţine-mi moartea peisaj gâldane de orez vaci la păscut ori cărămidărie ori nimic am mai înverzit de la Indore

Bande mataram pe închisoare pe film pe postmodern strigu-ţi şoapta foc bengal eki-deki ăla mic e vesel  The Child de Tagore lişiţa pe după vara vacii contemporanii Eminescu-Tagore-Vivekananda primul şi al treilea morţi la 39 de ani două bărbi Tagore 1861 Brâncuşi 1876 două ctitorii meci de

volei drepţi băieţi frumuseţea arăturii arătarea frumuseţii Durga-Parvati are 10 braţe Ravana 20 nu mai fotografiem pe fereastră nici scrisul nu mai dă pe din afară o împăcare samba crezusem că vrei să omori fluturele femeie Tagore cum te-a contemplat iubire Indie nu mă mai opri nici din bărâneţe

euforio ţintaur nici un fir de praf nici sare pe inimă intră în dicteu şi nu mai trăieşti orezăria bananăria când o mai fi bravo Adelina Vlad cealaltă nu numai că nu v-am obstrucţionat am mers pe un cod al responsabilităţilor personale or fi plecat profesorii de preksha pe la casele lor om şi ajunge

scăpai de poematie mă prinde şi mă guskăreşte atunci s-ar putea să am chiar astăzi parte de discuţii suflete cântându-mi atât de departe am pozele voastre la mine fumaţi voi cu ţuică eu prin bob zob cum ai zice o sămânţă tot întinse câmpuri pe iarbă cu sariuri Manet vaca a murit fă ce-o fi zis

postaţă verde în lan uscat nu ţi-am luat maşinuţa de cusut din Seoul nimic ginseng din Thailanda corali frumoase ghiocuri de mare din Port Blaire a fost Mirih în Andaman-Nicobar triburi insulare muzeul puşcăriei ori Tagore-Eliade care s-ar răsuci în cenuşă primul său traversat cât de adânc

orizont uitasem pe o câmpie din Bengal într-o dumbravă umbră aval de vale de val natura n-are gusturi proaste ajung în Bolpur nu călcasm peronul inscripţia în lume Sanurajee eşti dr Anca of course the vice-chancellor is here ce mai onoare uite-l aplecare că nu pupat shanti a câta oară prima

şi acum 20 de ani ne-am scris ov visi tot nisi mâine conferinţa poimâine înapoi le arăt biletul că e închisă două zile universitatea bine acum pleacă la Calcutta de-aia în gară am uitat de poză mă-sa  se duce la o nuntă în familie natura n-are gusturi proaste continuă floare albă case vechi pace ţiuie-n

urechi ce frumuseţe mai înţelegem pe la Mirceşti când vorbim diferenţiale mistice pe neculcate câţi nu s-or fi îmbiind aici de câte ori până când am ocazie să spun cui câte ceva în spirit nimeni nu mă opreşte să fiu cât de sus în engleză mai şi las loc surprizei de sine oricum nu mai încap cu adresarea

către VC de la nuntă măcar şi în Calcutta vedem ce-am discuta cu Banerjee de frumuseţe prea vrea să vină în România după America şi British Council aşa e aşa se întâmplă la rând vino nasul meu nu te vrea musculiţo parcă m-ai cunoaşte de la câinele roşu bravos ce-o fi făcând Romulus juninca

roşu-brună o paşti cu bicicleta umbrei o ciurdă şi cu salbă clopoţindă-cercuri luminoase îmi vibraţi în creier şi vă duserăţi ce defilări aminte gurudev coloane împrejur văruite alb covoare la uşi închise-deschise radio alt aer nici în roţile americane nu găseşti ars vreun pic de vară retrasă

vărgatul face concurenţă n-ar lătra n-ar muşca voi face conferinţa la Ravindra Bhavan exact centrul de studii asiatice RT sau T-E iar mă lansez în variante femeia sati e India e România orice ţară te-aş retraduce din bengală înapoi în româneşte ci-mi eşti un original mort nu te mai am lângă mine te

spusesem bengalezului şi el te-a transpus transă de acum ţi-e prea sus nu ştiu nici numele arborilor verdelui gurudev abia infinitatea te apropie vorbeam cu milionul poetizatorilor emanaţi din zăpada bărbii tale lună plină rochie de mătase ce-am mai putut medita ştii acum în oposul ţie hărăzit de tine

şi astfel orfanilor sau soldaţilor nu mă mai gândesc la dreptatea pentru Mircea şi Maytryi totuşi şi-au de ce suferi şi după moarte că Shakespear ar coloniza India iar ce lume va fi avut în jur ce pace propria interiroritate străluminată sunt curios de-oi avea o vorbă a lui Ionuţ în purcederea ratată

împreună el şi eu cu el cu tine imaginar eu fără el în locurile tale şanti cum aş zice am poposit în ponor la Shantiniketan şi respiram inocenţa atât şi grădina măestrule în meditaţie cuvenit cantabilităţii modelatoare cine iubindu-şi contradicţia te caută cum tot ziceam că natura n-are

 gusturi proaste o singură dată copilul ne întâlni îl priveam fiecare din partea cealaltă credinţa mea e că te uitai la Christos nu numai neştiinţa de ale tale poate că fiecare îmi auzeam strigătul fotografia asta arboricolă înverzindu-te îţi pot deduce urieşia într-o blândeţe pregătindu-se pentru lumea de

apoi asta ar fi toată ţinta luată la goană de tranzienţă nu-mi vei spune nici un nume nici pe al tău sanatan uliţa întretăiată pătrat ne înscrie ca pe Lakshmana şi Sita cum o fi în serial Satyajit Ray aici pictase cu orbul imaginaţia acelui pictor orb mi-e vedere de tine renunţat la corole nestrivite aşa şi

 poemul lui Blaga descifrat mâine natura sati la moartea lui dumnezeu  dedumnezeirea dacului rugăciune căzusem din declamaţie în elegie acum o s-o virez pe conferinţă nu te-ai grăbit în trecerea prin lume bruscă amintirea scurt călătorită nici cât pe malul râului Charles cum m-aş şi fi clăpăugit

formelor nu lăsasem lucrurile clare dinadins tu în mit imperturbabil îmbăiat în pelerinajul veşnic petrecăreţ lumile îţi ajung de aici aici mâine ci scenarii ne interesează îţi aparţin cum ne-am întortochea coronamentul a doua oară spinii pe rugăciunea sermon nu mai ciocănea câmpia daulită

ce va fi vrând să zică orizontul Zamfirica triluitoare nunta de n-o fi intervenit restrictiv câte povestiri pe frumuseţea diferenţei dintre caractere filme că nu s-au inspirat din poveştile-ţi altfel n-ar creşte palat după palat m-aş duce să adorm şi să te visez turuit triluluit ia-ţi copilul transcriu ce

mi-aduc aminte şi povestesc ce nu m-ar face să nu-ţi fiu aer unde te afli măcar lumânarea să ţi se aprindă iar pe mormântu-ne copiii sub arbori pe voci o Mahabharată de ceartă ce-ai fi crezut o broască răspuns coral păsări cârstei departe mai tresalţi poluare blândeţii neîntemeiere Tagore câte

secole ne mai aşteaptă aceleaşi câţi copii neînvăţaţi să iubească încă o mie de ani ipostazierea încolo și încoace a respectabilităţii rare semnale nici măcar nietszcheene din bătrâna şi pe atunci frumuseţe până aproape vesel ne-o vizita Tagore iar ajunserăţi orfani iar se certară vecinii şi neamurile

înfulecată pleavă de furtună pretenţia dădăcelii ce de libertate irosită pe moarte ce de moarte necunoscută liber mai mulţi părinţii mai puţin fiii mai puţină muzică ruptă scrisoarea ştearsă de lacrimi abia o aerogramă din Santiniketan neîncepută până în clipa asta nescrijelată în continuitatea

turuielii din Calcutta Howra Rabindra îi răspunde lui Rabindra mai vezi o mie după mileniul computerizat ne spunea să-i citim poeziile  cum să înţelegem plăcerea lui pe hârtie în eter întru religia adevărului cel mai bun lucru pe care-l puteţi face la o mie de ani după aceea cum citise el pe

Jayadeva pe Kalidasa dacă vă veţi citi măcar pe voi îi veţi fi citit moştenite inspiraţiile vom amesteca timpurile ni le va limpezi ne vom înfuria pe-ale vieţii ne va şopti din linişte liniştea din imacularea bărbii sfinţenia toate ni se părură lui îi părem cunoscuţi şi îl trecem pod peste Gangele

timpului întreg de ce l-am uita şi înecaţi puţine lucruri mai deloc ardoare vom sta de vorbă autopsii incinerări iluminante macabritate dezmoştenită pe sub stăpân cum mai arată frumuseţea naturii întrupate la nuntă cum o şi vezi pe ce muzică pe o poezie din grădina neantică problema conferinţei

de mâine mi-e mileniul trei prin ochii languroşi ai lui Tagore nici o problemă frumuşeilor puneţi-vă batista la nas jain că are şi Georgcă guturai vedeţi comentează el în trei mii trecute ce mare e Tagore ce diagnostician de vremurile mele mai nici o vorbă din vorbele mele mai toate o bengaleză

bangladeshi ce cântec tot vă aprinde candele la diwali  cunoscuţii mi se împrietenesc metafizic vrei neapărat comparaţii care te gândeşti că şi mie mi-ar fi pe plac în alternarea existenţelor nefiinţiale lăsăm independenţa individuală la poeţi nu pot să se dezică tot într-o ironie discută o zi o oră o clipă

din neînceput păstrează-ţi tendinţele disperării vezi ce s-a întâmplat cu poezia nimic tocmai că n-a fost lăsată în pace nici pacea nici poezia acasă viaţa e lungă precum fusese şi copiilor le părea mai de ei neînţelegând bătrânii până la mine chinul neînchinat seara asta un înger să fi intrat în mine

nemaicunoscându-mă din transparenţa împrumutată atemporal cred că nimerisem inima lui Tagore băteam singur în muzică dumnezeiască aveam conştiinţa nepieritoarei respiraţii mă gîndeam la o întreită împuşcătură crimă de făcut bani previziune nemaiatentativă pe tema ipostazierii ţii în minte

simbolul primit îngereşte înecat în sânge prin ricoşare nu mai macabrizăm tranşeele cât crez în cât sânge crescând câte fluvii efluvii în creierul trist ce tiradă captivitatea greierului pe ce mâini şi împărăţia brahmană oare supravieţuitorii se vor mai chema nu ne păruse trist mai niciodată copiii şi

i-a iubi copiii l-au iubit şi noi în auzul gloriei de departe comunicabilitatea depărtărilor cu nemoartea gloriei familie cum v-am spune am dormit c-a fost vorba am fi văzut misterele Volpurului valpurgic promisiunea o iubire în rugăciune destule sunt de ridicat cadavrele ce se alege

de suflete părinţi scrise în poemele din singur obsedaţi-vă nu de viitorul meu nici de al vostru nu vă amintiţi frumuseţea ce se şi scuturase cum mai creşte în voi floarea pe necunoscutele penitenţe orizonturile s-or rotunji atavic ori sânii fecioarelor din vremurile mele destulă lume pe peronul gării

din Bolpur la sosirea lui Santiniketan Express nu vă socotiţi cu fantoma-mi solară palatele cu numele meu vă umbresc nici măcar opera nu mi-o sfârtecaţi în malaxoare contraimperiale contrapunctice contravenţionale cine-aş mai fi pe nici un plan iconografic ros de furnici nici urmă

de cenuşă în ocean nu v-a(m) spus ce şi cum tot veniţi în liniştea voinţei mele de a vă revela printre orfanii mei lăsaţi la vatră bine că n-am răint ucigaşii de totdeauna cu o clipă înainte de a asigura izolarea în subpământene paradisuri a îngerilor neînvăţaţi la dispariţie vreau să-i mai prind şi eu

între bătăile inimii de la ora şase şase minute durează revelaţia morţii întoarse pe seama neprezentării nici să le fi dat peste paranoia cu cine să ne mai fi şi confundat iei o postură aşezată frumos pe seară şi răcoare şi voi în de voi nu ştiţi care pe care poezia nu rezolvă comiterea dacă o

mai şi consacră verosimilităţii sacrale oricât de puţin cântec în cântec prin accident în agonie în fericire un sunet pare-vi-se din Rabindranath fără ranchiună că învăţătură altor dictaturi fie-le ruşine vorbim între noi cu nimeni de faţă nici fresce spălate de muson pierduţilor îngeri vă picnesc cu o

dragoste potopitoare mergeţi într-o direcţie neostoită stanţată în Vede şi în Rabindranath sanatani înseamnă eternitate spusese în barbă ba-n dinţi Dwijit atunci în Duino incomparabilule cel mai bine tot în Santiniketan ce-i va fi plăcut ce mii de ani pace cât vampirism pe îngerii timpului compasul

vastităţii mă frânge măcar şi schimbările de program la fine de controversă pe sunate cine cu cine o fi vorbit nonsensuri cu nonpersonalizări life wife jocuri de film Ramayana în serie derevelarea imaginarului religios stătusei de vorbă şi cu Derrida ce nu şi-ar da cu părerea de Tagore sau cine ştie

derevelarea asta într-un subconştient incinerare versiunea dintr-un izvor persistă soarele o să mai răsară o vreme cu natura şi gusturile ei n-avem să nu ne lăsăm mistuiţi samsara că altă răcoare şi noapte eon numai de sunet înroşită podoaba aba nu-mi ştirbeam imponderabilitatea nici în frigul

discului lui Vishnu gândiţi-vă sosit în Santiniketan să nu vreau decât să-i scriu lui Tagore din pragurile-i peste 2000 de ani de-ar ajunge în 6000 după înainte în timpul şi atunci cum ne vizitase ne-ar fi primit şi acum şi atunci în neantul viitorului ce chin că mai zisei să ieşi din timp de dragul

înfricoşării timpului a-l contamina cu aceeaşi sati aceeaşi poezie voi le ştiţi pe toate voi excela în ignoranţă nu-mi strâng nici elementele de migală a sărăciei impostura postura custura ustur brustur flutur latinitas pe-aici arhipelagul ne mandolinează marile afirmaţii ori cerurile neîngrijite de

furnicarul aparte ori fiecare fiinţă cântărită în aur ori viul împărăţind fără grijă ori nedreptatea în veghea carabinei ce vă auzirăţi mulţimilor de-o linişte într-o aproape răcoare nu numai opera răsunată străpungerea milenaristă ce deranj să mai anunţi tagorism un sunet şi toată muzica

reconstituită dacă e pe aşa nu mai inculcaţi prin ameninţări ambiţia concubinajului câte o femeie tot nu se lasă chiar bârfind-o pe soră-sa ai mai ales pe iubitul ei expediat aici ar fi loc de întors de- presia pe imaginarea şi nu prea a represiei mai poate fi însă şi represia depresiei s-a pornit flautul

după vocea pierdută n-am dat drumul la radio dinadins n-am scris niciun rând în scrisoare sacristia nemaisanscrită scrijelând într-un viitor de foarte aproape înşurubat în situaţia prezentă peste o mie de an tot aici tot ăsta într-o ardoare simbolică pe visul împărtăşit la trezie de mai toţi oceanul

tresăltând de dorul izvoarelor tuturor fluviilor ploilor vărsate în el formatul roşu se înfierbântă completiv planul se simplifică necuvântat complimente fără ocazie ce uşurare cum şi sănătatea să ne trăiască de la întuneric la întuneric  mai şi trecerea prin nopţi nedormite clarificarea

quasiprogramatică a negândurilor cum nu vreau să mă programez viitor adică după moarte scriindu-mă şi nemainimicindu-mi maeştrii la Kurukshetra sub ordin zeesc ne-om împărţi norocul răscrucea spăsită nu s-a mai întrevăzut unii vor mai avea inimă pentru geniu cei mulţi vor bârfi biografia

măruntă locurile frumoase din toată lumea ghirlandate cosmic poeziei şi necuvintelor şi necântecelor cum ni se întâmplă făptaşi la o adică şi pe mai târziu trompetele ţânţare dezaripate doar n-om fi la vreun munte numai necunoscut selinunte machiavelisme ananghii mărunte culoare pe

meditaţie copiabilă fluenţă abia amiaza şi noaptea începu în Santiniketan i-aş spune lui Tagore ce ştie spune-ne ce neştiind vom afla de la tine tu vei vizita cenuşa lui dumnezeu absorbind cataclismele a le dirija în feerii indiferente frumuseţea popoarelor într-o reverberaţie câte andrade

îmi vine să dantelez dărnicia arniciului nemaisangvin abia în zori de voi mai abrevia aluviul fluviului cu numele tău şi pod tot tu ajungându-ţi ne înfruptăm şi noi din gloria postumă a bucuriei bine stinsei vieţii întrupările nimeni nici Goliat nici Gandhi fiecare şi Eminescu şi Tagore mai bine

pe pământ oameni decât în subpământ gaedişti prostesc şi rasismul curmalei toată mardaua pe spinarea spinală supin suspin măgărit mărgărint în toată posada santiniketană pe o aşteptare călugără bac negrul mi-a reinsinuat antiroşul cinic îmbâcsirii de o fiinţă flautul de pe la radio

melopee pee aveam o coadă în sonoritatea ascultării  câtă muzică asculţi cu atâta te născuşi cei ce-o mai şi compun nu se nasc pogoară din vioara cerului altă postură scrierea poemului tagoric pe frunzişurile învăţătorului o trezie neînvăţată lingvistic retragerea în contemplată plată cozile mă

înghesuie mă încurajez în numele aceleiaşi pagini natură cine mai sanscritizează seara ca-n Himalaia la Almora Nanda Devi Tagore şi Vivekanand privind poezie şi munţi ce milenii va fi uitat nu va fi înţeles când timpul se personifică eroic ce ţări să se mai elibereze de inexistenţă ce

sensibilitate şi măreţească pierderea sufletului din înger în înger aneantizarea cu spray a îngerilor poate se înffinţează îndoitul şi totuşi tăciunele aprinde genunile învăţate funii spânzurând şi munii o iau aşa mă paşte pasca masca lasă-mi amnarul sinucidere iasca n-oi mai scăpa mai la noapte terci de

ţânţari din alt mileniu chiţorani berci n-am ce mai schimba aştepta baş bacara ca pictorul cu frescă nedantescă poate în amintire dire-dire sarire pe vorbe morbe de sire prin ceaire exact tehnica de dictobăluire ciripire santiniketanire mătănire mire renunţ la neamţ pe cant amarant monorimări de

şubreznii în Kenillworth gândiri arheologice arheobotanica sub areoastronomie la mijloc arheotagoremata bande mataram şi Durga mata mai avută mai văzută nici serafimilor neplăcându-le o mai maică m-oi rătăci în nescriere norma tagorizată onest promisiv sineşi ia mă şi dodii cu doina

lui Eminescu pe mileniul lui Tagore mai Indie înţelegerea fără entuziasm sau cu după audienţă în ce rumoare spălarea pe cap imponderabilă sprayul iasomie nears santal o solemnitate neîmpărtăşibilă chei negăsite pe necăutate salut acum că veni şi doina om citi vădi să nu fim interpretativi pe-afară

şi-aşa măruntaiele ajunseră abia la mesele de sus ce-om catadixi peste seara asta nu-mi scriu o frază îmi mardesc minţile dezghiocai mă dezghiocai din transă kayotsa mai rar autocomanda prinde acum tagoramata doino măcar şi-n artificialitatea realului autodoctrină parasanscrit românească dacă noi

nu ne facem curaj în fălcile defalcării de ocazie retras în marginea lăudată ca neîndrăznită acasă singur noaptea în Santiniketan binecuvântez moartea mamei înainte de a mă naşte asta era extincţia mamei nenăscătoare halucinaţa oricărui fiu nonsacru de la Mahavir Buddha la Ramakrishna dar a

pornit iar flautul babuji cât aş scăpa cu seara curată în criteriile controversialităţii nici nu văd întoarcerea ameninţării nici ameninţarea întoarcerii dacă ai avut guru pe tată-său i te supui să înţeleg că nu e şi voia ta oricum îl conduceţi la gară amici vă arăt scrisoarea lui şi tema trece adică să te

stranguleze dumnezeu înainte de naştere pe nepăcătuire cum şi mărişor te blestemi a rugă spre contrastul tranzienţei obscure timpul n-are decât să se abţină de la tărăgănarea conversaţiei nu se nimeriră vizitatorii grosului de sezon masonic când veţi fi barii ca monorimele acum argotice chine

mare zid pe căcăreaza din Berlin gorbuşă încatifelată pace citii ieri în avion azi mai cătănuţă cărunţia ţie şi iar se aud pneuri peste Tagore abia rămân fără prorocie yo-yo finalul cum m-ar ajunge aş tragiciza aşa m-ar prinde într-o veselie în mijlocul unei santiniketane nu-mi socotisem plămâni

formatului e tutti-quale Eugenio eraţi aici vă adânceaţi eu turui în onoarea profundei liniştiri cerceteze cercetaşii pământeze pământaşii or fi insomnioşi tagoramatienii pot fi şi eu kind of sec tomane cum o da dumnezeu neică Gică nici nu e mare deosebire de Cozia acolo muntele aici Tagore

tot frumos vii chiar de acasă şi Tagore te primeşte druizii de l-or fi pomenind la Stonehenge îmi pun haina şi gata hoţul frigului scriam de prihana naşterii ajungerii în vatra poeziei obârşite de Tagore l-au adorat prin rezonanţă destui mai mulţi decât pomenise el în grija de mântuirea sinelui indian ce

glorie mai mare decât cântecul nemaiscris pentru a face loc Indiei şi cântecul ei e el cum al lui e ea ceea ce a dat poetul mamei sale şi mama sa lui cum te mai plângea Ionuc de a potolit-o nora ci nu numai iubirea se recompensează ori toate iubirile-s condamnate la moarte după cum şi morţii-s

crima iubirii la aşa panseuri şi încă în Santiniketan să-ţi fie ruşine nu ştiu dacă-n Calcutta sau în Delhi am să scriu la dicteu pe un final ţările sunt ruşinea pământului să mă omoare toate acum de obraznic destul cu naţiofagii letrişti postachi frică şi de vreun chiolhan antimaterie idealul mi-e pe

de nici o parte mă voi calcuttiza postsantiniketan bengalez cosmic nebazarizat ca-n Aurangabad pe jos pân’ la gară nu ştiu ba da în Dharamsala cu autobuzul la cină ce lume o mai fi dau din cap răspund dacă mă întreabă îmi schimbară biletul cu plecare precipitată mă lăsau să am vreo părere

află cum e cu scrisorile de invitare eşti destul de păţit să mai faci caz cer o portieră neînnasul lui Tagore că se duse şi îţi mai scriu vestire conştiinţa stranie pe greierul anume din Santiniketan seara de 21 noiembrie peste îngroparea alor noştri din Berceni unde nu telefonez din laşitate plierea pe o

ardere concomitentă haosului pe cât de adunată în natura mulţumirii o convenţie rugăciune primită aer în aer meditaţie în meditaţie neoprirea catarsisului greşelilor de tipar în omisiunile de mână umplerea viziunilor libere cu un joc artist nepăsării îngemănare carantină stanţarea prizonieratelor

sânge pe frunzele de laur coronarian tresăltarea inimii sub glonţ oblojit comestibil în foaie de bananier mirarea întâmplării nemaiagonice nefixată oră calabreză în nord se citeşte Tulsidas mai mult decât Valmiki mai simplu indologie internaţională spart etaj cu un actor de renume bengal ce

mi-ar lipsi orânduiala conferinţei spusei că după cină cine poate o naturaleţe confraternă de-a nopţilor închiere măciucilor se aşternuse noapte adâncă am intrat doar mâinile mâncându-se genul actorului un şi eu opus ce mai citea Banerjee nights with India cum n-aş fi anturat în Santiniketan

rămas în registrul Guest House of Viswa-Bharati ca Alecu Ghica la Jaganath Puri uite-te argumente noroc cu tinerii ce de succes a noastră Adelina anecdotizare pe puncte curând cultul poetului străin interschin care din câini face vocaliză la a cui moarte dintre noi evenimente minime greieri cred cu

urchile oricum yoghinizate bengalezul greierilor de foc în duraică drăgaică dedepresat dedrapat facial siciliat canerbru aici era de Blaga prea multă linişte aceeaşi cu scrisul lui Tagore în cult vizitele liniştii în poezia eliberată de viaţa patimilor poeterne joia şi bengalez gandhian tagoremat ce

traduceri studenţii când şi ar şti viitorul nici serii poate Tulsidas în locul lui Valmki salto mortale ne întoarcem de unde plecasem după război cu ucigaşii (de) eroi mit contrazis de şi mai mit înmiit până mâine şi o devivaldiere pe luxurianţa tagorescă pita Pitagora în agora Tagore ştiam că

redactase scrisorile şi-o citea pe cea către mine în căutarea vreunei intervenţii seamănă leit cu bilcanul de York e mică lumea ca pe vremea noastră ce v-ar fi plăcut aici ia să vă caut aerograma cu pricina ar fi fost aici trai pe vătrai ne cere Calcutta mai dihai cu acharya Tulsidas Tagore rimai

lenienţe lentile latinizante ce măruntaie lihnite de măruntaie a nu mai dori nici umilinţa presto conubio încheiere destinatar atât de (ne) cunoscut nimănui numai depresia mai recuperezi din ceea ce ţi s-a spus nefericire te gândeşti la mama ta din Santiniketan nu te corectezi prea bengalizat prea

mult Hanuman nu şi bande mataram cântecul cum împrospătează mitul greieri trebuie să-mi fie urechile ce noapte pură întru amintire ce-am visat la tinereţe să ajung la bătrâneţe ai noştri în nici o televiziune nimic din al tinereţii Indore nu ştii între Brâncuşi buddhist hindu şi Eliade mi-aduc

aminte ceva parcă vrusesem să-i dau bani pentru taxi nu că mai târziu şi azi mi-a adus aminte el memorie spălată aşa se alege praful ce planuri oţi mai fi având oricine aţi fi că doar nu-l furam pe Tagore adevărat că Oitagora Sinha calculează artificialului limfa ne-am înţeles într-o ţinere de

mamă aici mi-am însemnat urmă(ri)torilor postura meditativă şi ajungerea la Santiniketan test bengalez pentru catedrala neamului burez ţară cu ţară mară cu mară gheară bară numărătoarea spânzurătoarea m-am jucat sub o secundă m-am împiedicat pe o umbră repede programarea

conferinţei cu introduceri şi plecăciuni schimbabile ce curiozitate audienţa în satul arbori un draft cu acordul şi el să-l semneze când ne-am găsi o zi jumate aproape disponibil cu nunta matematic trecută voi mai trăii şi voi mai scrie cât că poate să ţi se ia că toată viaţa ţi s-a luat liniştea înţepată

de greieri poate nu numai din capul meu you speak very fast and you don’t think at all Tagore the foremost environmentalist Banerjee fost actor în filme bengaleze profesor de engleză la Ramakrishna mission registrar în fundul lumii lui Tagore bombă de spirit cu întârziere mileniu

limba maternă hindi altfel îşi scoate Hanuman Chalisa din buzunar şi mi-o citeşte bombăn şi eu o atinge de frunte o bagă în buzunar la piept umblă totdeauna cu cărticica pe post de pistol am scos-o şi eu pe-a mea cadou de la Vinod citise pe Ionuţ plus AnnaIndia nu ştiusem că e actor acum îmi dau

seama merge bine să-l invit pe Dilip Sisir ar fi much senior îl respectă ăl mai mult om auzi dar lui visi în Calcutta să-i zic conferinţa mea să aibă maximum o oră e devreme puţin mi-a rămas probabil poimâine o tai când mi-o fi rerezervat p r –ul întoarcerea nu reiese că ar fi inervenit ceva că dacă a

venit principal-ul n-a venit ce audienţă nu ştie zic şi noi doi dacă suntem vorbim mai bine fără principal  scrisei câte ceva se cam feştelesc poemele am de făcut planul conferinţei pe ceas pe fus cum ar fi la 5 la 6 din noapte ce de mai conferinţe liber mi-oi scrie pe-o hârtie rimarea la Tulsidas ar

fi dinspre sanscrită înainte de venirea negustorilor şi a misionarilor vestici o fi şi o porni Banerjee o scurtă jaldi după discuţia la telefon principal-ul prof Pranabananda Iasu Vidya Bhavana n-ar fi disponibil dar dacă se face bine vine el şi mă ia între 9 55 – 9 30 a m dacă nu o să vină prof

Gannapati Subbaiya both prof in detpt of Indology Banerjee va citi introducându-mă el şi din Annaindia fac planul după cină Poor nu face rezervarea după mâine doar deci visiul am întâlnire cu el pe 24 cu plecatul ca totdeauna dacă tot am sosit ce mai aştept şi-o tulesc altfel ce sezon perfect

să-ţi uiţi malaria şi viaţa atâtea inspiraţii de(-a) India până la ruperea coperţilor ce lucruri ţi se pot întâmpla ce discuţii pe nepactizate până la urmă când a rămas doar poezia prea târziu viaţa noastră întru ce mulţumire pentru invitaţie rector vizita proiectele în India argumentele şi în conf temele

points conferinţei poem în bengali Iuga poem de Tagore Tulsi poeme de Eminescu Dacian’s Prayer Doina Tagore is Christ Old Tagore-Rilke Tagore & the endlessness of Indian Message translation and reception political pressures geopolitics geo-culture doctrinele mileniului trei civilizaţie

exterioară west interioară Tagore proiecul frumuseţea popoarelor când vezi ceva frumos eşti trist pentru că îţi aminteşti de cineva din altă viaţă Kalidasa Sakuntala Tagore-Eliade-Maytreyi Devi at the feet of the corpse dressed as for wedding pollution how exalted you smile to soften un-foundation

Tagore how many centuries are waiting the same forms how many children unlearned to love another thousand years hypostasiation there and here of respectability rare signals even not Nietzschean from the old also by then beauty until almost happy will visit us Tagore you are

orphans again and again your neighbors and kin got quarreling swallowed what liberty vanished by death what death unknown freely more parents less sons less music more cut the letter whipped by teors de două ore trezit pe sub mahbharate de păsări nu sării la scris doar în scrisoare plus că văzui

ieri în 1926 pe 21 noiembrie Tagore nu era aici era în Teatrul Naţional din Bucureşti bombardat şi conferenţia despre poezia şi gândirea indiană recitând şi poeme logic ar fi fost să fi avut-o şi s-o citesc precum pe a lui Vivekananda la Chicago nu tremura apocalipsei inverse din Santiniketan a

doua zi după conferinţa din 21 noiembrie 1926 azi 22 noiembrie 1999 ne amintim nesfârşirea şoptirii de Gange Dunăre toată lumea o exclamaţie atunci ce ofiţerul Tolstoi ce pilotul Saint Exupery Tagore poetul şi profetul Indiei vorbise bucureştenilor în teatru cincisprezece ani înainte de

a fi bombardat acum şi eu în Santiniketan bărbierit ridicându-i barba în slăvi voi încheia sub tirul colonelului Zbarsu în apocalipsele de serviciu tratabile sigur cu o doză de Tagore poate vreo referinţă la atmosferă poate abia atunci arătarea plicului până la urmă de negăsit a încheiere nici

 mantre nici lumina zilei încă prea puţin bengalez încă jain şi zilele s-or duce pe aici încolo când frigul lui noiembrie în Bucureşti din 1926 până acum e cald în Santiniketan memoria imposibilă versului cum îl şi tradusesem cu Sisir pe Ionuţ întreind paranoia într-o blândă pomină acum

 postumă ci fotografia e la el ca azi îmi zice Nae cum aşa Gheorghe uitându-se la mine o Indie cum l-ar nemuri pe el iubirea şi se mai poetizează citindu-o din toate iubirile o poezie dumnezeiască de-ar trece şi conferinţa asta să le fi spus comesenilor ca alor mei don’t you think we are here in

paradise ce poţi spune mâinilor (pi)tagoreice voi adresa plicurile cu bibliotheca indica 5 greşelile ajung la multe omeniri până s-or număra vom fi pierit a neam cârmindu-mi-o morbiditatea mia trist fără frumuseţe adio alte vieţi frumuseţea te întristează tristeţea (nu) te înfrumuseţează mai mult

iubirea te îmbujorează bujorii te iubesc mai mult de-o groază unde mă duci drumule din Talia localităţi cu nume iute la express le citeam spre Indore din legănare pe încheiere şi Jai Ravindra de imn lauda obligă stepul seppuku mucu mă gargarisesc înainte de poză trasă din doză de masala dosa

dar n-o rămâne vreme de lemne şi pietre nixe pe inel de deget mic cum ne mai scutură toamna celulele pe voi că vă flutură viscolele şi R K Dasgupta a vorbit liber în Delhi despre noapte polemizând cu nenoaptea rămân şi eu pe întuneric anume să nu ne credem în veselie nu mă uit la

ceasul meu oră de acasă aştept în dimineaţa mai târzie ca-n Bangkok în Seoul în Ierusalim astea-mi sunt asiile contabile titluri călătoare în întâlnire mai şi plecăm mai puţin cu gândul când mi-oi pune odată haina voi sariul unde se dă peste cap sufletul la închipuirea lumii superioare ce mi-or fi

arătând păciuitorii fiind eu invitat de upacharya văzându-l pe urmă pe acharya cum şi la jaini mi se întâmplase ținere de suflu în bananier noi vom mai discuta chiar aici de se va face vreo şuetă funcţională pe ceai ne-om găsi complimentele din când în când la inspiraţie cum voi şti ziua sosirii

în Shantiniketan aceeaşi cu conferinţa lui Tagore în Bucureşti cine pe cine întru care vizitază mă mir înainte de repovestire nu v-ar ineresa dar cine ştie Ramayana influence on Tagore Itihasa Mahabharata Ramayana history in any discipline history of queens and kings political religious

cultural history ancient laws and literature în orice ţară Germania Anglia literatura ține vie identitatea naţională acum o sută de ani din Mauritius Bihar şi Uttar Pradesh plecară legends and history part of Rama Dasharata cultural imagery India was like this interpreted in their own way

equally important to them Jawa Sumatra Borneo greater India concept reputed scholar in literature jay Ganapati S K Das în D 6 ani temporay phenomenon Tagore incarnation humanist international personality human transcendence basically he remained Bengali before 1913 national flow as

Ganges flows in the sea reconstrucţia satelor sânge viu educaţie concept of spiritualism a doua oară ca lume ce potriveală actor nu glumă am scăpat viu pentru Sisir poem citit de două ori ce bine cam o oră AnnaIndia săraca you inspired us cultura României gim Nadia Comăneci dana dar bhakti

devoţiune tirthayatra pelerinaj dhyana meditaţie pancha-upasana cultul a cinci zei aici a scris Gora la peste 24 ore în Santiniketan parcă aş fi (fost) dintotdeauna ca şi Jash ce şi-a luat după studenţia aici toate titlurile academice tot de aici mi-a arătat casă cu casă ca o tablă de materii a poemelor lui

Tagore după care sunt numite construcţiile cînd nu după locatari rude ale sale casa neagră e a plasticienilor soldat la poarta grădinii muzeale mi-am planificat bine conferinţa lumea a fost atentă şi o întorceam în propriile mele convingeri la şcoala suferinţelor Indiei I don’t say the poor is

beautyful but I can’t say the poor is ugly mi-am clarificat mie gânduri identitare împărtăşite cu profesori bunyan-bodhi tree ce venerabilităţi lăţoase congregaţii de copaci şi adunarea anuală sub ei iar o confuzie ca-n ’79 la plecare doar nu mă mai vor şi acum potcovit îmi dete într-un plic mulţi

bani costul biletelor de avion şi tren or fi fost avansaţi de ICCR şi trebuie să li-i duc eu nici cuvânt nici n-am ce face cu atâţia bani să-i mai şi schimb în aeroport e scris numele meu pe plic doar n-am urcat la aşa preţ per conferinţă altfel lăudat cel mai luminos de ne-am şi pozat îmi tot mulţumesc

chiar pentru conferinţă Banerjee mă suise personalitate mare unele momente mi-au plăcut şi mie Doina Tagore Ionuţ bengali la început şi la sfârşit vote of thanks s-a produs inevitabilul am întors-o că Tagore n-a devenit comunist oricât l-au rafistolat ruşii şi au impus numai pro scrisorile a putut

chiar să menţină via Shantiniketan speranţa în consumatorii nespălaţi pe creier ai modelului îşi locuia casele pe rând le tot ridica Mahatma şi Kasturba au stat în colibă ca făcută din noroi pe somn de unde bărbosul de la geografie că vine să mă ia la Santiniketan cirlinor mi s-a prins de bronhii iar

să adorm sanscrit mmmi-au dat bani şi cîrligul ăsta de peşte în gât gata bogăţia lor ăla mă credea în Mariane mă mai şi cheamă Dabija dacă Dharmendra l-ar scoate pe pranayam conferinţă am făcut la guest house zidită de Tata mi-a trebuit aici mărimile se îmbie miereşte cine nu s-ar şi îmbuiba în

lumea lumii în numele numelui să-şi fi ales poza bătrâneţii să fi fost aleasă atunci se prepondera bine că nu mai scriu cu pomul-poemul ce m-o aştepta în Calcutta Kolkata linguistic fascism it is impossible to do well in life today without good English the bamboo blooms speaking in tongues

the dream he has cherished almost from his birth aş fi făcut alt comentariu dacă visi ar fi fost de faţă dacă vorbeam în auditorium sub copaci măcar şi geograful bine o să-mi povestească din România de-a zis şi rgistrarul de o fată iar îi trage cu Adelina care l-a filmat mă gândeam Nadia Comăneci

ăsta e ritmul mitului nu numai că face parte din istorie o şi face l-oi fi luat eu pe Neruda în obrăznicie dar nici să primesc în Delhi biletele de avion plocon iar în Shantiniketan să mi se deconteze mie fără explicaţii nu fie băgare de bani în buzunar m-aş întreba cum am păţit cu contul

stins în 1979 pe nededucerea împrumutului de n-am mai întors ani ca la ispăşire acum era să trimit iar studenţi să le dau de drum parcă 1504 veniră portughezii o sută de ani înaintea lui Mihai Viteazul-Mitu şi una după Al cel Bun-Uit nu mai zice rasistule eschimoş zi inuit mai bine pe plecate

prea balet scăpat în bronhii ciuline vorbitul în limbi l-aş dondoscala să-mi iau pantofi de zgură rugăciunea anuală ancestrală Jash mi-a dat numai bhavan-ul lui nu tot Shantiniketanul s-a dus ciulinul îi simt lipsa P G Woodhouse is his favourite rading Basu’s the longest serving head of state

of one of the last socialist governments on this planet înainte şi după Saniketan most pulsars are thought to be neutron stars in which matter is squeezed so densely by its own gravity that it merges into a morass of neutrons faţă de film cu făclie roşie să se cunoască a fi musulman Inshallah

răspunse întâlnisem mult mai mulţi profesori decât studenţi încolo căminele de fete pe unde-or fi şi băieţii mixte clasele Vlade aici e de tine ghimpele tot în gât e os de peşte o familie de o frumuseţe dumnezeiască are micuţul geograf Braj-Raj nevasta casnică e sociolog Ekta de opt ani şi Chaitana

de 11 luni vorbeşte cu tine dă noroc ea face banii cu o păpuşă blondă de la Liliana Dumitrache vitrină bucureştană prima pragheză şi londoneză i-a plăcut lui şi la noi la ei mi-am dat seama că (n-)am înghiţit un os la Şantiniketan din Gange dacă eram în ocean or invers vor să văd ce-o fi cu

Dumitrache neam automatic Braj-Raj are părinţii morţi în Bihar s-a ajutat singur mâine e lună plină pe scuter îmi sfârâii măseaua în haină cu mii de dolari şi zeci de mii de rupii în necunoscut în urbanizarea fostului ashram el e tot un sat ceea ce găsisem şi-n alte dăţi respectabil de înţeles de

admirat pe caracter pe religiozitate luminat palat de sticlă pentru rugăciune al lui Tagore vinerea cu toţi studenţii  campusul solemn orgi vegetale mişcări de scenă cafeneaua studenţească bazarul la răscruci lungi de crâng tagoreic-pitagoreic noaptea asta pot sta oricât înfipt în osul din gât mâine

plec la 1 mă va duce Banerjee probabil poimâine ar fi discuţii cu visi în Kolkata lui Sunil Ganguli campaignerul ce-o fi că faţă de noaptea trecută cu poeme cu draftul conferinţei acum ca o oboseală o fârşire mă tatonează nu-şi mai dau drumul nici păsările nopţii strivite de lună bengalizarea

ospitalieră e mai pe libertate în stat comunist menţinut de castele joase şi medii rurale ca la noi tineri şi bătrânilor departe de colinde fără murdărirea sângelui şi tu te-ai fi dus Mihai Velcescu te-ai dus tu de tot mai ca pe copcă dar ai văzut păduchii Satyavrat Shastri va fi la Ramayana o să-l revăd

el va accepta traducerea în deschiderea conferinţei el a zis că mă cunoaşte de la osul din gât m-oi fi pleoştit vedem mai încolo îmi voi fi şi economisind vâna pentru Calcutta pe tv pe necunoscut chpurile bilete poate hotelul cum vorbisem pe cât blooms of diatoms in the Adriatic Sea din câte

ziare n-am transcris oase de peşte în gât paralel premeditării corespunderea subconştientului originalele moş Cândea de pus în muzeu lângă celelalte din vizite la TN dar să lăsăm muzeul zălogeală avatar surpriză s-a cam mai ales praful de meditaţie o vagă amintire un caiet mă lasă şi

poezia de o zi un naţionalist devenit globalist nobelist ăsta fu Tagore din al Indiei al lumii zi tu câine încetinit şi tu ce-am mai înghiţi să ne frigărim tu pe spate măcar nu te-ntinzi nici cayot   mai zişi o fi presând şi luna împlinindu-se rugăciunile lui Tagore pe-aproape nu numai comunistul Basu bogat şi

Tagore automobilul cu spiţe în roată cartoful chinezesc cu ketchup suspense pe nejocuri de cuvinte plăcerea lolăielii ce n-am adormit pe soare că pe lună arbori bodhi multe mă mai înveţi stătătorule fie universitate satul satyam satitatea universalului ashram nu mătănii de litanii tagorizam

voiculescian poundian să ţin numai conferinţe shantiniketaniene ca beţiile nichitiene nitzscheene împământarea politicii tropicale pe temperamentală podagră Ramayana va fi apoteoză şi osului de peşte câtă iluzionare de sine chiar la faţa locului ce la poale de codru verde te înţeapă ţânţarii Vlad

cu pupuja Braraj cu geologia voi înghiţiţi un rechn înghiţitor de mine însumi şi de mine paraumanemarine tu mă chemaşi să-mi fie frig societate ziarul celălalt în contrapondere să nu-i ţin pe băieţii noştri până la plinul lunii poziţia e de meditaţie n-am mai avut claustrofobie înflorită

cenuşă povste renegade regime poeţii în lobby ce m-a adus totuşi aici voi fi mai deschis la surpriza lăuntrică sărac în concepţie îmi pot creativiza emoţionalitatea zece trecute colibele de lut acoperite cu stuf palate din proporţia de aur tu plinul lunii-mi câine diasporic neîncăput spălarea mea pe dinţi

că nu m-am uitat şi întrebarea e ţi-a dat cineva un pachet păi am mai zburat cu el ultim Shantiniketan din singur miră-te Dilip cu mine că de câte ori ne-am scris aş fi dormit în fine topit între sulcine pe patul tare al pământului ceai era ziua pe câini focurii tandră vine luna plină

rugăciunea tunelată uitare ce-ar fi osul sudat prin sinusuri nu plicul în buzunar Brajraj chiar bravbreaz un ţăran shantiniketanizat cu gândul la Delhi fără politică toţi sunt corupţi am auzit de la noi când vrei să urci îţi dă cineva peste picior dacă poate fi gelozie la cuplul duminitrac pe tine de

ce nu prea le scrii plus cu anii ca noi cu Bob şi Rose fiecare cu ale lui mai lasă-l p-ăla de la Şanti anul meu sabatic de o lună şi jumătate la voi frig la noi aici o vară la munte undeva la Ţebea numai un gorun Horea aici Tagore o linişte împărătească nu numai luxul zamindarului azi-nemâine ce m-a

sorbit Gangele la Calcutta lanterna sub tv fără ziare de azi transcriu pentru Dilip mulţumiri I trust ceremonialul şi ceaiul indian nu numai în Nippon bhavan n-am fost nicăieri primit ca la Şantiniketan dacă am mai fost undeva altfel notiţă în vreun avizier putea să nu vină nimeni au venit

excepţional să predau eu aici zbârnâi şi Tagore ar auzi şi tata-mare nu numai c-au luat punctajul maxim la examenul de filosofie şi cei ce-au declarat că au răspuns numai la o parte din întrebări sau cine ştie incognito tike din Anke ananke nu mă scotea Bananda prefixat pe care-l admir crescător

pentru autenticitatea lui local-centru-lumistă  şi pleacă în străini la trei ani văd că şi România de n-or fi mărunţi în plic pentru amic exchange of data Tagore-Eminescu Visva Bharati acum dacă discutăm mâine cu ori fără hârtii le făceam cu registrarul dar or fi în scandalul cu umflarea notelor

pe meditaţii vreo criză câte peştele în gât cu os memento Amita în minte de s-ar fi liniştit de-ar fi chiar iubit şi India şi România una prin cealaltă dă bine aşa şi mai încolo caietul sub rufe murdare

isprăvisem scoate-l scrie în express o dai pe cine ştie format back din Delhi Agra Exprss o capitală moghulă  un sălaş poetic da Ramayana nu zici Valmiki Tulsidas Tagore poate nu mă expun eu pe-aşa acilea în Delhi şi mai în pelerinaj ce şuete ce notiţe ce aşteptare de mântuire nu sunt nici la

jumătate nici în decembrie pe urmă se va precipita trecerea cât n-am dus-o apoi în India singur nebăgat în seamă mai mult decât de ţânţari m-or fi căinat unii şi alţii altfl băiat bun uite-mă alb îmi las barbă gata Tagore scriem piesa mă distribui vine registrarul vedem care e treaba cum şi în ce m-

aş explica aluzie la ce alt 13 10 de-om sta aici nu în aer maniere neinflamabile când mi-a mai răspuns era pro-vicecancelar foarte bine ministrul for food processing Hussain a ajuns cunoscut numai când l-au atacat bandiţii în Bihar poate mergem şi noi prin Bihar ne lansăm hrană se face

canibalism pe acolo pulsari zvârliţi în Mauritius întorşi după un secol să se cunoască impuls am ciornit-o singur dacă nu ne văzurăm ritualurile vieţii poziţii respirate alarma poliţiei în Şantiniketan tot mi-e greu să-ntreb de crime nehabotnicie religioasă sigur râdea Chakrabarti că lumea zice că

sunt evreu e bine în ziua de azi râdea ce nopţi în India nopţi India cum îţi plăcuse ce era să le propun studenţilor o conferinţă un zbucium între poem discutam Tagore doar îl contextualizam româneşte cel mai greu e cu Eliade dar lumea i-a împăcat şi pe Caragiale canalia cu Eminescu mai

greu cu Macedonschi n-o fi cazul Eliade era tânăr Tagore bătrân cu 46 ani mai mult un Iorga a i-l amintea şi idiosincrazia pac la războiul în ’26 Iorga  acolo văzuţi împreună ipoteştean post-Eminescu n-avea cum lipsi studentul Eliade aşa i-o fi venit şi ideea până-n Italia mai mult decât

iubire obştesc magnetism discutăm scenariu cu Mrinal Sen păcat că nu şi cu Satyajit Ray acolo o dădeam şi pe numele de fată al Amitei e-ncocleţare ţeapănă grunji de personaje ca din întâmplare un vârtej mai viteaz decât roata colonială spirite turmenta(n)te cu iubire transgresată spiritual pe vieţi

rar selectiv muzeologizate nimic despre Mircea Eliade o stradă da lui Sharma aţi stat pe strada Eliade pe malul lacului Herăstrău pentru a preda studii Tagore trebuie să nu iei opiu să ai simţuri proaspete să vină studenţii cu minţi deschise India n-ar fi fost fără secolul  19 galaxie englezi

creştinism sanatan Brahma  Indus grec Sind persan sanatan dharma etern cea mai vche religie în lume şi o filosofie a vieţii se naşte în 1861 la Calcutta fiu lui Debindranath Brahma samaj şi hindu aceleaşi scripturi şi mantras nu cult al idolilor imaginilor Rabindra al 14-lea copil al 15-lea mort mai

mult deşert doi copaci chatim sataparnim bunicul Maharshi iluminat sub unul dumnezeu e bucuria vieţii mele a cumpărat locul a început ashramul la 11 ani vine şi Ravindra ca la Ipoteşti linişte schimbat solul sute de specii de copaci şi flori la 12 ani îi moare mama curînd tot moarte în 1902 îi

moare soţia 5 copii pierde trei tuberculoză holeră singurul nepot moare în 1941 arborele familiei tăiat Rabi soare Indra regele zeilor luna lui Nanak din patru cu Buddha Holi Durga pe tren 9555 ultimele două cifre ale mele neamul lui Tagore s-a stins ce cale să apuci pe ce fundătură Eliade ce-ar

zice să trăiască ţi-ar mai fi dorit tinereţea voi n-aţi văzut şi pe pielea voastră America nu e pentru oricine India la fel Elvirule mamă ce să mai ceri în neamul lui Tagore s-a murit de holeră întrebat-ai crezi că am holeră bine că nu te-ai crezut chiar Tagore pe-aici abia ţia-i fi dat drumul ai dormit în

casa neagră Nehru într-un deşert o oază a cunoaşterii Sean O’Casey să-l joace pe Tagore în amintirea şcolilor fondate de neşcoliţi n-aveţi ideea scrisului pe fază nu ştiu ce mi s-a ales de cameră 12 să fie deşi scrise 30 ţinui a doua conferinţă la Institutul de Integrare Naţională Indira

Gandhi fotografia ei înrămată ghirlandată tată fată nepot cancelari aici fericirea ca nefericire amiaza în înserare entuziasm ucigaş să mă prindă nostalgia Şantiniketanului să fi fost neîntâmplătoare vizita asta din senin pe o scrisoare văzută nepăsători de soare de seară şi de moarte secretul creşte în

somnolenţa norului după moarte vorbesc de mici de-au ajuns să facă un idol din linişte ori eşti al patriei tale ori al celor patru vânturi l-am căutat de-am înnebunit pe Mircea Eliade printre bărbi Tagore-Brâncuşi-Iorga şi eu am plecat ca un câine lăsându-mi tinereţea m-am întors să mor să

guvernez şi eu ars tropic înecată inimă matern tipar trasat cu vacile ce soare nemaiînchinându-ne soba umplută de lupii lunii pline rar catharsis transcris pe expiere neiubirea de tată cu pierderea neamului mai stai în templu sub autoritatea aurei nu amintire nu viitor cum să mor acasă dacă nu mă

găsesc ne băteam în mame ce succes are moartea spui mor te bagă-n seamă careva să trăieşti nu te-ar lăsa chandnapur mă reîncarc linişe thai dispărându-i neamul statuie nici urâtul nu mă ajunge romanul-nemurire românească-romanescă s-a dus osul de peşte din gât Janai Road te voi iubi

Calcutta să-mi spânzuri anticomunismul pe mine să mă mai laşi veliţi nedezveliţi cu Dunărea înapoi a ne şantiniketaniza plaiul Călimănestan surya şuriu nu mi-am descris conferinţa brâncuşă pe barba lui dumnezeu d-na Sukla colegă de clasă cu d-na Banerjee cu maică-sa şi un băiat aşteptaţi de

maşina lor m-au adus până la şuriu dacă iubesc India tinereţea ce mi-a dat şi malarie justiţie iubirii lui Mircea Eliade şi cu Mrinal Sen ce am good people good writing s-au bucurat şi hotelierii că m-am întors pe lună plină din Şantiniketan sau Răşinari Lancrăm Năsăud Rucăr nici un greu nicio

uşoară lunii pline în cămară declaraţia nu nu nici islam şi nici hindu copil cu copil un ban să după trei zile în transă părinţii cu doi copii otrăviţi de keralii bătrânul de pe terasă a picat şi nu-i mai pasă sub luna plină m-o fi văzut ea dhabe blocuri maha Kali mata aşa sfântă şi clară s-o fi gândit tânărul

Eliad la Eminescu i-ar fi putut fi fiu lui Tagore Oedipi suspans indian cu dobe zilele vor trece ele săptămână Gorki sadna cerşetori dacă toţi cei ce-i urăsc pe americani toţi ruralii şi necârpiţii sunt blestemaţi sunt blestemaţi să treacă sub plugul ruşilor cum să nu-i iubeşti Orwell poate mă trezesc

să te mai ştiu te ştiam te-aş mai şti ce singurătate reuşită pe după Şantiniketan numai eu mă ştiu aici cu ai şuriului alţii că în Calcutta ba tribul Shukla de m-a adus ce idei le-or mai veni Dwijidas că s-ar putea să ne vedem uite contextul mă vede fără costum intră la idei se simţea distanţa când vorbeam

dansul morţilor familiali în albul lunii pline consoartă barbă-n rugăciune trage-i rădăcina din inimă până la urmă se constelează Howrah furnicar în suliţele strecurate prin geometriile podului Rawindra acum sub luna plină de Nanak gurupurbas luna plină a te naşte formaţii de cămile în

Rajasthan înfiretate dansante mânjii Kolkata sundari millenium limita de vârstă de la 8 la 25 ani miss beautiful hair beautiful eyes smile skin fotogenic IQ înălţime best catwalk orator appearence costumes tv serial star Chandra Mukherjee hangs herself de ventilatorul din plafonul dormiorului ei

în Bangur Avenue marţi dimineaţă a jucat în Janmabhoomi Kunjavilla şi Janani s-au sinucis şi dansatoarea Ranjabati şi cântăreţul Tulak un tată îşi omoară trei fiice în satul Himayatsagar trei în taxi violează fata fugită de la părinţi din Kakinda ardei lapte Taj Mahal Mrinal Sen n-a fost în

Darjeeling niciodată i-a plăcut Cuba Sunil Ganguli e comunist din partidul socialist revoluţionar tot ce e rus înaintea englezilor rar americani astea zone de influenţă şcoala noastră nu e proastă cui folosesc studiile formale indiene pentru privirea individului altfel am ajunge la ţigani sau securişti

geografici aşa şi nenorocirea batjocoririi lui Eminescu sunt condiţionat de Râmnic nu pot face o mişcare fără ajutorul duşmanilor care abia se termină între ei n-am cum zice că n-am auzit să avem ambasadă aici când eu era să fiu ambasador nu mai pupă invitaţii mei viză îmi iau broşura s-o explic

cu Dilip am totuşi un cuvânt şi eu cu asociaţia pe-acolo dacă iese ospitalitatea e-ntrebarea vom discuta sec vom angaja cu verificare anterioară mai uşoare angajări de traduceri aici discutăm un simbol până în Ipoteşti inconvenient programatorilor şefi pe necomplicate pe argumente nici să nu

pară că-l reprezint pe Digra parţial pe discuţiile astea aşa e de ce uit că în capul comitetului de organizare e ministrul educaţiei de ce nu l-aş reprezenta pe el îi ascultam sugestiile dacă aveam timp planul Shantiniketan îmi e din ce în ce mai obscur deşi eu l-am pornit mănânci în oglindă să nu fii

singur mai zici câte ceva de porţie de dulce mâine devreme mă duc la biblioteca naţională acolo în cămaşă oi mai rări-o cu întâlnirile că mă tot pasc în decembrie International conference on Indian culture 28-30 May 2000 simpozion Tagore în anul Eminescu summer course un lucru rău n-are cum

fi precum îl gândesc  dr George Anca has delivered two lectures Tagore in Romanian perspective Vidya Bhavan 22 November ’99 Tagore and Eminescu 23 November biblioteca e închisă pentru Aesthetical Consciousness of Tagore de Agrawala secretarul îmi aducee o biografie de Kripalani

bine că nu Kilnani ambasadorul ucis beauty consciouness raasa drishti visi mă ia la Asian Society l-am pozat pe geamul maşinii lui coborând la spital să-şi ia sânge la 3 15 p m cred că n-ajunge nici la mitingul guvernamental bengalez pe cursul de turism ce se va alege de vizita asta până la vamă

peste aventură lauda de sine şantiniketană c-o să vorbesc şi cu Gujral păi şi cu Sharma însă am nevoie de ce-ai zis că poate fi făcut poate nu mă pui să vorbesc la Asiatic Society ce să-ţi mai spun de presă aia mai tîrziu lasă conferinţele mele barosan învăţat să-ţi citească gândurile cer şi toare de-

aia nu-mi dăduse întâlnire pe baza şedinţei de la trei jumate unde nu scrisesem cu haina pe umăr a transpirare extras din străzile tribale cu adormiţi pe corlate alandala pioasă concordia ce să ne mai fi părut cu testele poate nu-l ţine la coadă nici eu să ţin poluarea în spinare trag a cald vrea Tagore în

februarie-martie vrea dar hai Augustino rămâne aici o pornim pe asta carte de astronomie din Veneţia 1479 mss Mahabharatei în persană Shah Nameh autograful lui Gengis Han Ramayana în birmaneză siameză japoneză Namthar asociaţii Tagore în Anglia Germania Seoul Connecticut

Japonia fani Sharma la reanimare ce ghinion pe mine altă nuntă în costum aceeaşi altă lume atacul cerebral urmează familia de-l celebrează paralizie diabetici fanii sanatani n-americanii calcuttizăm coroane inimi în veci să nu ne mai incrimini pe secol Eliad bhavan iertărilor eminescian rezervarea

pe Shakespeare nu numai pe Gorki Eliade retrăieşte Sen dacă l-am întâlnit el nu pity am întârziat Maytreyi e moartă a avut cine s-o vadă n-a fost în România va prezida juriul unui festival de film în Istanbul în Uniunea Sovietică a fost de atâtea ori o iubeşti pe Manuela Cernat lui P C Chunder

unchiul Amitei fost ministru mă prezint ca invitat al lui visi dragă Subbayah mi-oi fi exploatând avantajele străiniei Sinha e în charge cu vol 8 al enciclopediei asiatice ecologie tot a manuscrisului tibetan frumuseţe verbală în sari verde aşa şi globalizarea şi visi top-down cu cine eram Cristino

betelul n-ar euforiza americănime indianiza(n)tă India mia pe calcutteşte Mrinal îl admira pe Mircea P C pe nepoată-sa plec pe 30 un fel de niciodată iar sună Somaresh Bandyopadhyay blind to the beauty natural or man-made denuded and desecrated zilele se vor scurta de capul meu şi-al lor  să-l

vedem şi pe dom’ profesor chiar aşa cu bengalezii vericule măcar Dilip salto Sisir clasic răbdare cretacică pe un gănguleţ despărţit de vila luxoasă nu e aia a lui Dilip visi vicecancelarul din Şantiniketan vreun sat săsesc să luăm tagoreicii şi să ne potcovim pe o mie de ani Pondicherry o

dată Şantiniketan de două Călimăneşti de trei mai am şi eu ajutoare duşmani tunşi prietenii Visva-Bharati în româneşte negativ ne-om sfătui şi tablouri arya-vom o sută o mie de ani cu ţinte cărunteţe prin fosta dumnezeire ochi limpezit de taifun clociţi global puii subţiaţi printre fluieri sub fluierele

ca mine nemaipalatalizaţi scara leprei de marmora orei câtă italiană la Roma Bengalul cu nunţi pendul lumi pline cantabilităţii caducitatea cine s-o mai bucura colinda India Eliade ne treiera ciocan secera d-aia nu se mai calcuttiya din toată America pe sub Rusia şi câţi n-avem nevoie de

stăpân tot pe-aci ne recunoaştem fum sari verde în braţe enciclopedia religiilor chief editor Eliade de-ar ieşi poza cu tibetanista camera lui Sandor Csomo de Korosi cartea Eliade bhavan în Şantiniketan mai ca România om vedea cine cu plata socitatea simionească pe moarte lui Augustin

proiect cu bătaie diasporenii chetă pe Chicago cu pastorul Lascău pe ce land mai era cumpărăm şi vila lui Banerjee ţările nu-l pierduseră nici maharaja nu ezitase să ne folosim plecările pentru a ne întoarce în spirit fie şi pe istoria religiilor studii asiatice în România referinţă Eliade asta e că

Eminescu în Varşovia nu ştim nimic despre noi mai repede despre India pe noi ştiaz prekshenii de ce interziceau şi radioul şi ziarul muni avea ce să căutaţi blestemarea mea cărăbănindu-vă pe-aici torna rutinele lipsinde umplutură kitsch pe kitsch se scoate ce-o fi făcând fata Crengilor

Berindenilor Tagoreilor zece frate a zburat ziarul că vedeam ce film şi pe unde îmi fuge patul şoarece Thiruvanta puram nu prea vrea să te audă we lost mister K on the line exact şi copiilor non-japonezi caractere deşertice dromaderi preumblându-se nonumanitate la rugăciune vreme sfinţenia

cremator catapeteasmă în fir colorat până la mijlocul cuvântului cu natura neudătura obscura poate sub geam ce-o fi pe sub muson poliţia în vacanţă cât semnarăm cu impresiile unicităţilor doamne dumnezeu dar nici împieliţatul drac nu alcool nu tabac nu sex mai nici televiziune filmi gane scrii

tot ce spun vă deranjează nu sunt fericit sunteţi cineva şi spuneţi ce trebuie Sikhim the Switzerland of the East orhidee şi rododendroni şi chinezi vorbisem şi cu Shankho Gosh Chelsea-Fayenord 2-1 manuscrise inedite ale Amitei cădere euforică la culme deodată Asia nevoia para globalităţii

interpacifică necunoscut Himalaya chotti şi asha filmele ek mahal ko sapana ho gândurile nemaicântece junoon de nu din vreme papa dreptul animalelor grăbindu-ne mustaţa trecutul cu mintea în Saint Michel când o să văd Mahabalipuram Hari Krishna Hari Krishna Rama Rama Hari

Rama om namo bhavagate vasudevaya Hari Krishna precistenia protejată înţelegerea mă părăseşte la eoisodul Balaram Varlaam se descurca mai nescos din luptă mâinile ochii şi faţa în vorbe carea rândunică albă krişnatinism bapuptist manuscrisul trecerii asiatice proliferări organice ritualiste cum

ne-am compara din frig elocvenţa mudrelor intensă exemplificările din viaţa zilnică chapati banane khana hai grabă la biblioteca naţională maeştri mei retrogeneri din câţi se mai pot nimeri bhagavan mai are pomenire proliferarea televizionistă nerural în fieful comuniştilor chota bhachcha doar nu

mă moleşesc în lumină lăsată boarea religiozităţii pe neliniştea inutilităţii graţiosul şi-a amintit mantra atâţia predicatori Krishna bhakti are cărare răzuită pe mijlocul glavei în spate decor cu zorzoane şi zei ce rosturi ne împiedică evaporarea ce neschimbare a călătoriei cum voi supravieţui

călătoriei ce fundaţie s-o preumbla tentativei de familie clasată aatma pe razele în cruce Krishna atâta discursul cu doar Krishna cine ascultându-l nu se duce ne-om reîmpărţi şederile pornind de pe nas trishul până în tunsoare krupa vision vedanta ochioşală muzicală vibraţii Bandopadyaya rapid

să-l ia pe Chundr catolicizaţi iretrivabili episodul 333 nu 666 şi dacă mai scriu o poezie lumină să ne fie şi nu mă mai gândesc să mă calcuttănesc plac pe Shakespeare refuz sex pir sarir sari verde sri cu apa rece după ceaiul ce ne reuneşte mihaiul cât vă certaţi în drezină până la a treia chenzină de-aş

căuta de-aş găsi findings aş tradurosi verbe chinui palanchinu-i nici o măreţie poate nici curvă să vie nepoate de multă poliloghie m-ajunse brahmacharie poate v-aţi vorbit zugrăvit a doua oară zid calcuttit cartea frumuseţii oi da-o până seara chinezeşte dao Sinha cumpărase geocultura de mine

adusă via Jaipura mai de una sustenabile gazde podirea crestomatică asian încoace bătrâneţile după tinereţi pe împletitura infiltraţilor ce invazii esoterice ducă persoana în lauda lui Gingis Khan manuscrise amurgii răsărinde roşuri pe nemurire hai how glad I feel to have you for my sister

thrillenium Tagore sarani în cruce cu Shakespeare sarani mar Thoma Syrian church 29 Ahirpukur litany of reconciliation the family of man păsări mă ţintuie lanţ împăcării familiale ogivă lângă ogivă plafon şine şive păcat să nu fiu la Messiah cum prea târziu Maytreyei de-ajungeam mai

devreme oricât de tânăr păsărilor câte generaţii misionare câtă înghiţire climatică neînţeleşi pe cât de mari biblioteca pe lângă zoo afară arşiţa spre decembrie religia păsărilor maimuţele în joacă harismatică pe film verde oranj alb-cenuşiu-acolor jilţuri coloniale din veac să vină creştinii nu

chiar ca-n Seoul noro de litanie pe neinspiraţie aş mai transcrie prima păcătuire păsările îmi iau maul cu dragoste păcătos în casa colonială a domnului the hatred which divides nation from nation race from race class from class bine că nu castă ai comuniştilor inimă de simţit creier de gândit

mână de muncit ne-au cu Vivekananda trebuit hipodromul studentul agrar 95% răi cel adormit cu sexul în soare bunyanul de 270 ani din grădina botanică library compound is not a public park trespassers will be firmly dealt with gold de la Goldstein Brancazio on supernovae 29 titluri Eliade

23 Ceauşescu 2 Eminescu C-M Popescu  Leviţchi-Bantaş Emin Pasha eminent Asians Indians Victorians Edwardians Bengalis Elizabethans Nigerians Women Orientalists Eli Elia Eliade Australian religions 1973 Autobiography 1981 Le chamanisme et les tchniques archaieques (sic) de

l’extase 1951 Cosmos and History 1959 The forge and the crucible 1982 From primitives to Zen 1976 A History of religious ideas 1978 Images and Symbols 1961 Myth and reality 1964 The Myth of the eternal return 1955 Myths dreams and mysteries 1960 No souvenirs 1978 Occultism

wichcraft and cultural fashions 1976 Ordeal by labirinth 1984 Conference on the history of religions 1985 Patanjali and yoga 1969 Patanjali et le yoga 1962 Patterns in comparative religion 1958 The quest 1958 Shamanism 1964 Techniques du yoga 1948 The two and the one1965 Yoga

immortality and freedon 1958 Youth without youth and other novellas 1988 Zalmoxis the vanishing god 1972 The Encyclopedia of religions 1987 The history of religions 1962 încă un Kitagawa şi l-a luat pe ciao mai ca în Harvard asta e Calcutta departe Bucureşti Blaga The great transition 1975

Poems of Light 1975 Rebreanu Ion 1975 Dumitriu Anton History of logic Dumitriu Petru Incognito 1964 Nights in June 1952 Preda The morometes 1957 toată poluarea lumii pe oraşul nu chiar aşa de comunist ura de englezi o făcură iubire de ruşi ce-or face ei în Gorki Sadna cine-ar fi zis totalii să se

ştirbească haustic nimicul îi face şi mai tentanţi şi mai alibioşi Alioşi parada hipodromul Victoria halucinaţii pe irespirabil cum o fi verile musonul chiar Everestul năduşind aşa că zero ideologia piele îngroşată crustă pe creier nu scrisei în bibliotecă în depozit în fond românesc virgin volumul

XIV Eminescu gramatica sanscrită îi arătai picanjeei şi dicţionarele cu mine de banc Mălăncioiu şi Alexandru în cele mai pozii cum nu mai fusei eu rămaseră nedesfăcuţi studentul cu şop de ţoale aici de 28 de ani aşteaptă ce fată o să-i aleagă mama biata noră înţelegându-ne tragedii porţia cântecului

bestiei vieţii 800 angajaţi ai bibliotecii şi grădinii pază să n-o ia lumea drept parc pază infinită la intrări în aceeaşi lume calcuttică talmudică şi nu era mai frumoasă mâncându-se fiecare în oglindă suflare multă la mort în film i-a găsit jurnalul postum şi o înşela a aflat ceva tradus greu până să

poată să plângă tumare cigaretes le arată la doi el citeşte şuriu în pipotă şugătăul dă-i cu imperialismul şi dominaţia bărbaţilor nu se va mai lăsa violată gata filmul Lazio-Marseille 0-0 sună Mirih ca de obicei în India mă ţineţi şi dacă vorbim în umbra neauzirii celor nespuse a menajament

cum or fi ajungând (ne)şansele toată Calcutta mâine şi mai vorbim pe multă căldură pe ce frig nu-mi pofteşte pipota vers frumos din şipot a mâine cum gata şi-aşa temele palatele aerului plângi Calcutta colapsul Uniunii Sovietice nu mai primeşti propaganda albitura neenglezească iubita lui

Eliade moartă el urmându-i iubitul lui Maytreyi ca ea incinerat încă o explicaţie a cenuşii pe lângă a nu-i fi profanat cadavrul ci crime umbra lui a petrecut ceea ce îmi căutasem pe urma-i nu înainte de a străbate Calcutta de-aia nu s-a întors de Gorki a fi lăsat semn că nu permite sadna cu numele lui ci

vine timpul mai criminală substituirea antipozilor nu mai fac sentiment şi gata  zilele tot le voi scurta pe capete frumuseţea ar jigni situaţia de nici un fel confesiune altădată n-are decât să-ţi pară nici o zi asemănându-i-se alteia brăileanul necalcuttan via Williamsburg desluşindu-şi businessul

papirus departe eşti Europă Rusie peste drum ce vrei să înţelegi pe viaţă şi pe moarte ce vrei să nu spui nimănui niciodată cu părerea de rău a neruşinării nici popa nici propria companie nestrăin vorbeşti mai rar cu oameni mari cântece de la bunică-sa româncă din satul meu bengalez muzica &

dansul continuă mii de ani ne ajută la similarităţi auzi aici folclor muzical & bengalez am predat azi o inscripţie sat cumpărat-vândut în secolul 5 acum 15 secole castele după venirea lui Megasthene 320 BC să fie limpede trei luni cu ploi neauspicioase badru aşin kartec între 15 august-15 octombrie

ploi grele în a treia săptămână din iulie şi a reia din septembrie interpretarea depinde de intelectul interpretului nume geografice pe monede family deity sri Dhara beauty of the family god mangala chandi Durga auspicioasă Bharati Society Amita Bhose lecture 6^th January Romanian-Sanskrit

terminology Kautilya Artha Shastra love and morals teaching kings all things bengalizare după toate pujele Durga ş cl prin kabita sammelan acasă la Pratapchandra Chunder unchiul Amitei născut în 1919 autor de romane poeme traduceri din sanscrită Kautylya cu fes cu asistenţi importanţi

convenienţe apoi că să spun câteva cuvinte cinci minute done trataţie două bomboane o pacora ceşcuţă de lut cu ceai lume pe ciuci citeşte fiecare după spiciul meu poze mai îmi aduce câteva dulciuri carte în bengali litere gene de dansatoare mă dau emoţionat sudoarea chiar mi-o şterg bine

că nu mi-am luat costumul mă aşez cu ei emoţie poze plec nu că să mai şed să mă mai ia Amita era penumbra lor au premiat-o postum şi fiul ministrului îmi dă un ziăruţ de el nu pare întreg fratele Amitei superdistinct în baston altfel nebătrân o fană postpujistă că să-i dau autograf Romanian

regards ce să scriu conversaţia cu amfitrionul se ramifică subiectul principal rămâne Amita el ne va ajuta în proiectele româno-indiene şi el sare la Ramakrishna mission a scris o carte despre masonerie hopa măcar şi recitările de după toate puja de şi Amita cine să mai ştie că e tare-n India

de 55 ani el o fi început şi tichia aia altfel mustaţă închisă prin poze pleşuv camera şezătoarei deschisă spre o curte interioară spre stradă un aer de plăcere viridian-bunueliană spre elită sub patronaj o să scriu mâine mai tot caietul şi-aşa-i cad coperţile pe Nina a adus-o Didi aici şi pe un

student care o fi el că să-l identificăm Sinha l-a sunat pe P C C şi era entuziast zice fostul ministru a avut un turneu european şi prim-ministrul lui i-a zis să nu mai treacă prin România unde îl aştepta nepoata şi Ungaria acum nu mai poate de vârstă vezi Goethe străzile străbătute poluate bazarante

pline de o vitalitate brâncuşiană salutară atmosfera de la P C C de mâna întâi se pare că am lăsat şi eu impresie am venit cu metroul până la Ravindra sadna 3 R în loc de 30 nici aleea prea era Bandopadyaya iar conferinţa e aranjată pentru marţi la 1 30 avionul e la 5 direct de acolo în

 aeroport Mircea Eliade and Romanian Indological studies a am citit Rugăciunea unui dac de Eminescu în amintirea Amitei cum a fost ea de părere că Gramatica sanscrită a fost lucrată tradusă transcrisă la tinereţe plus teoria cu terapia fizic-mentală prin desen de litere-cuvinte devanagari când

 ziceam de boală pe-acolo ritmul bengalez la el în Calcutta e sigur cultural pe muzică vibrată unul mi-a recitat un poem-rugăciune-de-sine cu plinătatea formei culmi de credinţă rostitoare cum ar veni fiecare să ne recităm sufletul dezmăţ de cerere de cărţi de vizită noroc de multiplicare lângă

Surya se poate şi aşa vedetă de bazar bătrânet şi nu numai preţiozitate de clan afinităţi pe armonie ca pe şleau o dată în an recitalul ăsta ai noştri m-aş culca m-aş mai scrie ziua şi conferinţa întâlnirea savantă memorială proiectivă cum chiar planificasem ceva mai plin pe surpriză parcă nu beam apă

dimineaţa poate nu mă deshidratez nu prind nici ziarul da e 26 mâine vineri scap sâmbătă şi duminică pe scris pe ce s-o mai nimeri ca Mirih Gherasimovii sanscritişti expulzaţi în Israel destui umplând Gorki sadna şi cerşind de acolo că au fost cercetători reduşi la cerşetori se prindea el în

fine Mircea Eliade pe la Calcutta noaptea nici luna risipindu-te cum te-ar fi televizat poluarea cum te-ar fi sedus pujele îmbătrânită lumea în poezia păcatelor celor păcătoaselor până la colind să te mai colind ce puţin curse Gangele nostru ţi-a cărat destinul haosul în braţe aproape ne-ai şamanizat

hipnotic până la rândul urii traducătoare detronându-ţi cenuşa pe cerneală axn world sport Simona Amânar 9 70 prim-plan micuţa Andreea Raica Glasgow ia rusoaica aurul imn roşu scoţieni calcuttani cu fuste nataşeşti ce principiu ceaiul ce de-o să scriu azi măcar la finale masculine nimeni

de la noi beyond the fence de Sacheti since childhood she is in a state of transition creating wonder of a little mind Sisir nu mi-ai spus de Calcutta ce caldă e lotus flămând pe genericul naţional oraşe beculeţe o zdreanţă fulgeră amăreală de la munkfali ori de la strâmbătura vânzătorului ieftinitate şi

la taxi lecţii tv management filosofia lui Tata vaporul chinez scufundat Nato Blair Andaman Putin se teme de victorie în Cecenia atentat francez contra lui Miloşevici nu mi-ai spus Calcutta e India totuşi proiectul cel mai mare va fi Ramayana încununătoare cu Shastri alături cine ştie altfel ce vom

mai traduce traducerea din Kautilya ediţia întâi primită cu greşeli corectate în a doua fără copyright ce făcea el Eliade se adâncea în diferenţă ca toată viaţa pe ce profunzimi nu bântuia stâlcit şi de focoşenia tinereţii nepoluată pe vremea lui Calcutta o jartieră o roză un lazaret Maica Tereza cum s-

o întrupa timbru monedă cerută în ziar păsări Everestului schelă bambus restului noi din cer şi pe pământ rădăcină pe cuvânt Kolkatuk vălătuc simpabengalic scrisul transcris al lui Tagore în creion fără corectură refuzul knithoodiei de unde or fi scos rusofilii baronet si încerc poftim alt metru când

părăsindu-ţi spatele ai lua-o spre ziua lansată şi te caută Yama cu mustaţă de am numărul 2 singurul au mai venit doi doar şase îmi dă şi bani înapoi să scape de mine cu doină ce mi-o voi debita cu atât mai ambiţionat nu exist doinesc doinirea mă petrecu vine seara mai amu albastrul copilului de

dimineaţă  Şah Nameh şa nama cu spatele la Victoria Memorial se năvede Nivedita şi Vivekananda şi Tagore scriindu-i doina se înghesuie ca în tranşee maidanul e o turnantă de evenimente ludice pe vârste specii obligaţii aventuri sieste surprize reculegere un izlaz metafizic atotpurificator mai

mântuind din negrul poluării ca la Copşa între el şi Victoria e contrastul nativităţii cu moartea preţioasă a ancestralului cu alienatorul şi el înghiţibil nu numai mestecător cu glonţul şi complexul stăpânului verdeaţă arhaică înconjurată de urbanitate de unde s-o mai ţine totuşi şi albul Victoriei

lacul împrejmuitor are apă care mai seamănă cu apa iarba maidanului roua ei ce dimineaţă navigabilă care pictezi care meditezi care cerşeşti ţie însuţi care bordelezi poliţezi călăreşti baseboleşti fotbaleşti socialeşti codeşti ca a treia parte nici jumătate din apocatastază parcă am uitat

şi de Şantiniketan te aprinzi şi te stingi la fel de repede în India Byron the transformed deformed despre Byron child of passion fool of fame by Benita Eisles toată lumea ajunge la misiun tot ogoil indian sepoy-gandhian s-a culcuşit în memorialul victorian întru un paradox de ironie a istoriei

răsturnabile în roată la fel ne vom fi interiorizând fiecare evenimente insesizabile în care însă s-ar zice că suntem plonjaţi direct de soartă îi spusei lui Bando că misterul din literatura lui Eliade este în bună măsură de pus pe seama vieţii lui în Calcutta în năpraznică tinereţe dar eu înţeleg Calcutta

tocmai prin el Virgiliu tânăr necaduc dimensiunile timpului condensări diluări corespondenţe avatar şi spaţiului labirint spirala incinte bolte etc ale spiritului uman divin religios demonic la ţigănci moara luiCălifar Vedas Belafonte-hindi Abba original la Asia music marile idei marile elaborări

marile sinteze impulsul (pi)tagoreic for he rest of your miserable life mister-Calcutta-literature own religion yoga necontinuat scurtcircuitate MT Şantier India Maytreyi Tucci indologie română Eliade sanscrită interpretări traduceri limbi indiene bengali de ex influenţă (in)directă Culianu S Al G GA

pot să mă consider un student al lui Eliade nu mi-a spus-o nu mi-a cerut-o m-a tratat însă ca pe un aliat ceea ce greşit i s-a părut lui Noica a nu fi fost şi vărului său că da ca tânăr îndeosebi Eliade tânăr a avut parte în Calcutta de lecţiile profesorului Surendranat Dasgupta îi împărtăşeşte inclusiv

enciclopedismul pe care şi-l putuse proiecta încă prin lecţiile lui Nae Ionescu şi studiile în Italia cu desăvârşirea ntenţională în Franţa şi mai ales în America proiectul său de sine s-a desfăşurat într-un spaţiu în trepte culturale cu neînchidere într-un timp nici al său chiar speriat de profanarea

cadavrului dacă nu s-a incinerat cenuşă la cenuşă cu Maitreyi de spus ce i-a dat Calcutta lui Eliade este incalculabil nu incalcuttabil ce-a dat el discipolilor săi asemeni ce mi-a dat mie Eliade în afara răspunsurilor la câteva scrisori m-a legitimat inclusiv să-l apăr monopolizat de interesaţi şi puteri el

nu mai poate fi iubit ho precum toţi marii se lansează fuzee de denigrare a omului şi contestare a operei primul act indologic autentic este apărarea lui Eliade confundarea lui cu tendinţele vremii sale în România Italia sau India se face prin eludarea creativităţii şi evoluţiei sale a-l nega pe Eliade

înseamnă a rupe fatal lanţul de la Eminescu spre noi el a dat lumii şi prin ea un sistem hermeneutic consacrat dacă prin absurd lumea-l va sacrifica în stil cumva indian românii vor fi cei ce-i vor face dreptate cercetându-l după interzicerea de comunişti noua interzicere ar putea să-i stimuleze în sens

contrar oricum el e tradus în numeroase limbi e din fericire inevitabil ca mare constructor iese evident din modă Eliade e primul indologist român în sensul deplin al cuvântului cu studii formale în India cu doctorat pe un subiect indian yoga obţinut în Bucureşti acesta a fost un început de urmat

fie şi de formă în amintirea lui a publicat o operă literară indologică în româneşte extinsă la istoria religiilor în continuitate background-ul românesc indologic e necunoscut în afara României astfel indianiştii românii beneficiază de anumite intimări voite ori nu datorate şi trecerii timpului cine

începe studii indiene tocmai datorită exemplului său şi-l ia ca model chiar cu exagerări imitative însoţite şi de infidelităţi superficiale arhaicul este începând cu Eliade un domeniu de studiu în care a excelat Sergiu Al-George Arhaic şi universal studiile indologice au fost ca şi interzise în blocul

sovietic sau au fost utilizate propagandistic antiindian antireligios antisocial Vedele au fost studiate în puşcării prin alfabet Morse Eliade ştia asta când Radhakrishnan pe atunci vicepreşedinte al Indiei viitor preşedinte a vizitat România se spune că a intervenit pentru eliberarea poetului Radu Gyr

coleg de generaţie condamnat la moarte pandit Nehru a intervenit prin U Thant secretarul general al ONU întru eliberarea deţinuţilor politici lucru pe care am avut prilejul să-l reamintesc în cuvântul ţinut la acordarea doctoratului honoris causa E S Shankar Dayal Sharma ca preşedinte al Indiei

rugându-l la rându-i să intervină pentru eliberarea eroului român moldovean Ilie Ilaşcu altfel la primirea oferită discuţiile au fost axate pe studii sanscrite şi general indologice pe relaţiile culturale româno-indiene principiul indologic românesc implică aşadar şi o dimensiune existenţială libertară

o trăire într-un spirit neîngrădit o relaţie filială cu marea cultură a Indiei în ce grad sun contribuţiile indologice româneşti parte a culturii române se recunoaşte mereu că mai toate marile personalităţi îndeosebi Mihai Eminescu Constantin Brâncuşi Mircea Eliade Lucian Blaga au fost inspiraţi

influenţaţi legaţi de India cercetarea inspiraţiei indiene în cultura şi literatura română se face şi prin ştiinţă demonstrativă dar şi prin intuiţii uneori de nesusţinut până la a vedea în limba română o formă a limbii sanscrite de ex indomania este de altfel un import occidental prin Eliade şi un

transfer în timp românesc o şcoală indologică românească întemeiată pe moştenrea lui Eliade se formează ori se consolidează prin universitatea Bucureşti unde funcţionează profesorul Yatindra Tiwari prin cercetările efectuate în alte univeristăţi prin organizaţii indologice printre care Asociaţia

culturală româno-indiană Fundaţia Amita Bhose Institutul de studii orientale Sergiu Al-George puzderia de paraindianisme via vest Hary Krishna Sahaja Yoga Meditaţia Transcendentală Ananda Marga etc nu s-ar spune că au o motivaţie indologică dar una de parapsihologie ocultă implicaţii

culturale însă se vădesc şi aici cu jenante mutilări şi exacerbări ale universulu indian locul Amitei Bhose în indianistca românească e cu totul special pe un traseu invers decât cel al lui Mircea Eliade am cunoscut-o întâi fiind colegi de doctorat cu acelaşi conducător d-na Zoe Dumitrescu-Buşulenga

puternic sensibilizată de A Bhose pentru India de ce nu scriu textul ăsta în engleză îl voi dicta în Bucureşti ca şi cel din aeroport despre Tagore de nu le-aş rătăci de n-aş renunţa la ele visiul Şantiniketanului a cerut textul apoi schimbând simetric traseele ea indiancă în Romînia eu român în

India ne-am contemplat în viaţă o facem şi eu fiind încă viu marii indologişti români Mircea Eliade Amita Bhose ne-au părăsit n-au apucat secolul 21 mileniul 3 dar vor fertiliza cu siguranţă cercetarea viitoare mult mai intensă mai experimentală mai susţinută neîngrădită să sperăm nesacrificială nu

numai pe bază de destin dar şi prin alegere liberă motiva(n)tă cum s-ar defini un indianist român de sorginte eliadescă eminesciană brâncuşiană etc am folosit termenii de indo-eminescologie indo-brâncuşologie atunci când Eliade trăia acum în Calcutta realizez covârşitoarea latenţă a indo-

eliadologiei un domeniu de data asta nu atât indo-românesc cât universal-indian-românesc pe rădăcini pe cât de interiorizate şi pierdute pe atât de puternic revelate în sensibilităţile şi inteligenţele indianistice noi comparatismul etimologismul indo-europenismul antropologismul

estetismul medicinismul etc sunt sunt printre cuvintele-cheie care ar putea caracteriza studiile formale în indologia românească tendinţele ermeneutice introduse de Eliade şi aplicate de Sergiu Al-George au alternat cu preucupări analitice pe subiecte specifice de la nonviolenţă-Mioriţa sau

Eminescu-Vede la intense studii asupra lui Shankaracharya ori Vedanta ale generaţiei tinere traducerile mai ales din sanscrită câştigă teren paralel cu cele după intermediar sau repovestirile cererea de literatură indiană de orice fel fiind mai mare decât pot oferi specialiştii amatorismul

comercial inflaţionează piaţa cu o impresie de opulenţă  greu de dezamorsat fondul românesc al Bibliotecii Naţionale din Calcutta nu este catalogat sau consultabil câteva mii de volume reprezentative pentru cultura română fac loc şi contribuţiilor indologice în vârf cu vol XIV al

Operelor lui Eminescu în care este publicată Gramatica sanscrită de Franz Bopp în traducerea acestuia exemplificările foarte numeroase sunt în devanagari în caligrafierea lui Eminescu în amurgul creaţiei sau după Amita Bhose editoara Gramaticii în prima tinereţe berlineză idealul cât

mai puţin tragic ori frustrant peste oricâte comparaţii moral-spiritual-individuale iată postume ar fi să avem oameni ca Amita Bhose în România şi români dedicaţi în India care să ţină trează atenţia pentru respectivele studii prof Dilip Kumar Sinha vicecancelarul rector al Universităţii Visva-

Bharati din Shantiniketan vede construibil un Eliad-bhavan pentru studii româneşti acolo prieteni ai Visva-Bharati vor forma şi în România o fundaţie sau un centru de studii Tagore indiene asiatice şansa românească prin Eliade poate fi întărită şi de românii din Chicago care au organizat cu

colaborarea noastră o bibliotecă Mircea Eliade aceasta în materie de educaţie românească poate prelua câte ceva din principiile de la Shantiniketan şi contribui participa la bhavan-ul din împărăţia Tagore dr P C Chunder a spus că va ajuta realizara unui asemenea proict şi în amintira dr Amita

Bhose chiar temperându-ne entuziasmul ilustrul cărturar scriitor şi ministru ne-a încredinţat de bunele sale oficii în diligenţele de făcut  ne-a permis şi publicarea în româneşte a unei versiuni a d-sale după Kautilya chiar dacă indologia presupune un dublu sens călătoria culturii indiene în

româneşte şi a celei române în India deşi am crezut în tinereţe în soarta literaturii române mai ales a lui Eminescu sau Eliade în India mai spre amurg mă văd mai atras de propagarea valorilor indiene în româneşte tocmai ca posibilă parte a culturii române în cazul impunrii scontate traduceri din

sanscrită resimţite ca actuale şi din limbi indiene moderne alternarea textelor spiritual-religioase cu cele contemporane antologii literare spectacole expoziţii duma e să termin caietul cred că am schiţat conferinţa mi-o voi rezuma pe puncte pe o foaie înainte văd şi ce citez mă orientez după public din

una în alta strâng experienţe şi slogane deh ţi-am mai scris oi mai vedea în Delhi cum comunicăm acolo şi mai oboseală poate descumpănire sisifism jain duhul vrea să fie pus să îndeplinească o muncă dorinţă dacă nu te omoară ăsta îi porunceşte să urce o scară dublă sus-jos dincolo şi pe urmă

înapoi iar aşa mai ca Sisif el şi piatră şi hamal ce depresie m-ar prinde totuşi când îmi refuz înţelegerea de neînţelesului formalismul tradiţional-avataric familaritatea cu un concept eliberat agresiv alb-negru vechi solemn pe scheme până acum scopul să mi-l spun mie crescendo ar fi s-o

mai şi las iar ajuns acasă listă descriptivă de proiect convorbiri documentări conferinţe cu anexe la revedere iar fiica lui Sharif disperată dar sobră prostituata singură bătrâneaţă patru-cinci după amiază mă trage aţa sub arbore ca-n templu peştii sau clinţii prind ca pentru orice altă îndeletnicire

unei cerşetoare i-am oferit un biscuit  kana nahi copilul mă mai prinsese şi pe la Victoria memorial nu mai cerşea eram prieteni dai ceva mai dă tot nu scapi nu fi ţintă fixă şi tot zic aproape mi-am fixat formatul scrisului pe azi uit că se evaporă doamne mi-ai dat nonfiction oricum vreun document

cum s-o fi rugat Eliade româneşte o fi aventurat cunoaşteri păcătoase biblice ce fel de bengal că jain expirasem parcă mai repede şi prima decadă mai am încă două şi mă prinde singurătatea chiar nimeni cunoscut câteva cunoştinţe noi bucuros de câini de veveriţe cai capre oi netemător de

băgăcioşi se uită la tine te-ar lua la întrebări la alte alea par copilăroşi congeniali autobuze la fel de repezite de groază ca-n Delhi să le văd la Bombay altă anglezeală cred că o să mai scriu mâine seară pe format ce s-o ivi cum o da şansa sună careva în bengali greşeală ca-n Ostankino o americanii

babugişti zgârie-nori 3 a m de vreo oră insolaţie banane pui de insomnie pe gânduri nu prea negre acolo să vedem cu baladoina Ace Ventura Call me Mr Brown s-a dus somnul mai ca la preksha gimnastele la scoţieni Andreea Răducan cade Lisa Mason şi Korkina şi Simona Amânar will meet

again head to head ce nervi ai Andreea Romanian gold exact Deşteaptă-te române ce serioasă ce iubită lacrimi de la dumnezeu şi când am venit a doua oară în India Nadia la Moscova nedreptăţită totuşi victorioasă în sânul duşmanilor acum la opera din Viena cu Pele şi Ali iar pe tapet urmaşele ei

să nu piară ţara aici pe urmele lui Eliade sunt mize globaliste la tot pasul şi mai şi atunci în plinul imperiu acum în golul lui mai absorbant şi amintirea socializarea lui în elita colaboraţionistă pe preţiozităţi o viaţă nedigerate raportul persoane proprii raportul interpersonal şi perspectivist

disperanta creştere în cunoaştere permptorie ca la o ghicire-reclusă un tânăr de o masculinitate sfios paranoică big feature crickett today de-l văzusem pe maidan pe maidan nu se întâmplă nimic Mirih cf Sadoveanu tocmai de-aia şi baladoina mea cârpeşte pleoşteli mentale ce s-ar înconjura în curgere

de mahări şi de mare de ruperi în infinit pe posibilul vieţii mai dezmărginite diversificându-mi aruncarea-bătaia Bando o fi zicând că ce să mă sune tot el nu vedeţi fraţilor că n-am motiv să sfârşesc în Calcutta după doar a treia parte am timp să-mi rup oasele răbdării indologice probabil

Mircea şi-a dorit să scape de India ca Orwell o fi făcut vreo rugăciune vreun jurământ rugământ c-o să-şi slăvească dezamăgirile disperările aventurile o să le sublimeze în universul treaba noastră nu a lui rar cine-l caută să-l lovească l-ai cunoscut pe Mircea Mrinal acolo prin scrisori cum m-am retras

şi eu acum dintr-o lume în alta din cea contra realizată a lui a cui în cea premergătoare haotic calcutană întâmplător pelerinaj de neam în rana uitărilor lui deliberate cu cine ştie ce vise ce asocieri tropo-tropicale lack of rhythme there tot la crickett ce sigur Eliade a jucat cu cine pe când

pe unde nu pe maidan ori poate mi-oi face iar mâine drum pe maidan dacă nu la biserică spre o trezire a spectacolelor adormite în trecut sau viitor mai ales ca-n preksha prezente 65 domestic tourists indieni la un străin To look and to listen Brad Pitt criminalul citează din Milton pasul

următor nu-mi existe mă las ca la film în voia criminalului pittit şi dacă România e sfântă sub lifte iar scriitor cum îl cheamă ploaie şi lanterne to turn the sin against the sinner Kaho na pyar nahin regizor Rakesh Roshan cum taică-său taică-meu d-aia nu fac eu filme să n-aibă cine se bucura s-ar

bucura cel mai mult legacy şi-aşa în somn un Şantiniketan generalizat un articol publicat aproape nescris cu fixuri de Eliade-bhavan pe tensiuni academice aproape mulţumitoare cât de cald o fi zoo ştiu oi ajunge şi la botanică nu mai sunt nedormit muzica tatălui casa filmul te aud cu propriile arii

copiii până unde au ajuns fără întoarcere bravada marginilor pe toiul nativ praful ancestral mă îmbracă fânul răscoleşte miriştea am crescut de la sine invers pedepsitorii sângelui păcat nu mi s-a smuls pituitara Ofelia crin de mare Ileana Cosânzeana a peşterilor mai la mare cracoviţa noi la

mijloc mai la vale nici la ocna de sare chocolate mood stau în cameră parcă trişez caietele decopertate mă inhibă din pornire dacă nu cumva mă tensionează a suspans India pe încet ca o ţinere de minte măcar înţelegerea ţiganilor o mână de muzicalităţi fertile şterpelindu-şi

onorabilitatea în artă şi ceartă proba irepresabilităţii epica vinovăţirii părtaşe pe compasiunea conjuncturală chiar nerecunoaşterea până la headquarters Nehru argumentul românesc pierdut acasă recăpătat prin Eliade în Calcutta să fi trecând şi prin ţigani Mirceo robii domnului discursuri

indianiste la ras cum fuse Uniunea Sovietică motiv de glorie personală pentru Mrinal şi iubeşte Desculţ singura carte romînească ce-o ştie a ştiut el Zaharia fiecare pentru el noroc cu prietena Maytreyi s-auzim şi noi simetric Euclid via Mohan Roy plin de Voltaire contra sanscrită cursă de

bulls în Bali reporteriţa dată The Posseidon Adventure cine  nu poate fi învins chiar să vrea pentru că nu se poate învinge singur că e născut aşa n-am liber spre final baladoină dacă o numesc Kolkata mai e să mai las ce-o mai rămâne dublat în hindi titrat nu filmez de poze nu-s sigur rare vizualizarea

Indiei pe manipulatele între mondocane şi Victoria-Tereza în Telegraph duminică 9 coloane groom wanted 1 bride wanted temerile de moarte şi bătrâneţe întoarse pentru Satyavrat Shastri cu Sharma ji acum cu Nissim Ezekiel in advanced stage of Alzeimer’s Rupali Ghosh reports his very Jewish

kind of face the star of Samovar Night of the scorpion father of modernism in Indian English at Dias Hospital in Bandra Jewish lunches at Gourdon near Churchgate  and the dhamak lunches on Thursdays at Colaba’s Victory Stall the nekishness of his youth the many women like visiting

American professor Linda Hess his wife Daisy son Elkarna and daughters Kovita and Kalpna thinks his mother is waiting for him at home a man who would not cut his nails would forget to bath for long periods of time The American Jewish Distribution Community now 76-years-old N E rats and

scorpions all over Rs 7000 termite eaten the termites and insects had eaten the money  though Jewish and an English language poet Ezekiel had one tried to integrate with the main stream but the integration experiment failed Ezekiel switched to being only Jewish Indo-Anglian poet but as for us

the main stream was concerned Ezekiel would always ghetoised  the poet still remembers his name Nisim Ezekiel sună Bando că telefoanele indiene pe ocupate la el pe antropolog îl cheamă A R Banerjee azi-mâine aflăm discutăm alunim Krishna Sobti felicitată de Dalai Lama Zindaginama

epic  Bando a sunat vrea back cred că nu ies eu grădina zoologică e pretext social de petrecere agreabil intensă poate sanctuarică evazivă pe paradă şi îmbucurare exemplu dat şi primit de la captivele sfinte fiinţe altfel de invidiat în ce largheţe şi papă o duc pe cât răsfăţ de ocheade şi

dulcegării copilăreşti când dădusem şi de elefanţi după toate orele chiar puteam să dau de ei din primul foc spre ei după poză o şi apucasem nu lipsea şi girafa scrisă altfel ziceam greşit adresa nu rinocerii unul jucând bangra cei doi defildeşaţi cu câte un mahout plus poliţişti cu beţe la bare să

descurajeze copilaşii amicii se mai prostesc nu ca-n Finlanda nu show e preludiu la contemplarea de pe pături cu tot clanul ori în foişoare ce lume bine ce curăţi discretă jubilantă nici o ceartă ba ceva-ceva ieşeam văd pălării chită pe 4-5 capete să-i pozez fac un pas câţi chowkidari resort să mă uşuie

cât să mă culce că nu afară păi veneam dinăuntru mai văzuşi îi pozez pe ăia de-afară după elefanţi şi prinderea hoţului c numeşte Mrinal varietate e şi puire de subiecte situaţional-antropologice muzica multă s-o altoi pe tăcerile principiate ierarhic schimbă formatul filmului pe imaginaţia exactă

ondulaţiile maidanului în continuitatea creierului numai respiraţia vie până pe lumea aceasta imediat diferenţa dintr-o tinereţe-două şi noi în crickett bengalez la alegere spre Tagore jucându-l pe Valmiki la mijloc Tulsidas de se înţeleseseră ce l-au mai discutat în America Bombay sărit la

festival plângă pe umărul Hollywoodului Marx zid hindi Lenin american cum o păţi şi Nissim Ezekiel s-a făcut aproape noaptea ultimă nu-mi cumpănesc măsura pe adio doinabalada-eliada-el-elada mi-o conferenţiez în sân de bambuşi tema căutării cu găsire la urmă când nu mai aveai nicio

speranţă cum o fi ascultat muzică indiană la ce concerte şi-n vest straniu şi prieten şueta nu moare patima hindutva comunalistă înfierată de comunista Soma se ciocnesc doctrine mai ca hipo noroiul oricâţi lotuşi înfloriră tot de dragul banyanului cu praf de pe cer la ce trebuise să vin n-o să aflu aşa

şi invitaţia pe continuităţile respiratorii n-am curaj să mă mai nasc în mama în India în România măcar şi doborârea inspiraţiei din drepturile prozodic arhaice mă autocolecţionam nemasonic ca o dreptate la răscrucea morţii cât mai am nu mai am încotro am ocolit creaţia de-a complexitatea m-

am ţinut de ţipete cu vederea am uitat şoapta muzei zăpezii am fugit de ea şi acum în India poate somn poate năstruşnicie a nu mai avea răbdare să mori o libertate ca o răpunere de sine marginile conversând conservând moartea miezului dărâmător fără vreun accident totul va fi banal la toate

anunţurile planificabile fericire fără glorie întoarcerea ca şi trecerea prin grădina banyan somnolenţa amiezii a dublei seri mâine a zecea ultima zi bengaleză mă apropii de jumătatea coacerii de iarnă îmi sunt bubă indiană discretă voiam o casetă numai vedete tinere nimic clasic pe trotuar dar parcă

şi Vedele-s pe film atunci îmi păreau toate poveste claia peste grămadă elefantină curând m-am încrustat şi săream în sus la fiecare călcare pe coadă ceva mai mult dispreţ contra ifose o luam personal şi aşa şi aşa rar când mergea să mă reprezint acum mi-am ieşit din păreri de tot s-a ales

praful de credinţa mea în dumnezeu şi ţară ca la ordin templier fie nici străinătatea nu-mi mai spune nimic poate doar că pământul este de nelocuit văzui casa scriitorilor anglo-indieni ai Calcuttei din micul autobuz cu capătul la periferii scufundate amfbii ale sângelui iute amestecat cu şobolănimea

mişunare de mare viteză o umanitate browniană în dansul supravieţuirii amestecate s-ar putea şi mâine şi încă la noapte pe vreo însemnare târziu recuperabilă cu sexul intelectual ziarul luat cu numele poetei puteam să mă dau peste cap să intru în pielea cameleonului literar în culorile

traducerii mă întorc în Delhi fără orizont sunt înaintea unui turnir şi calul mai mult cuta din Calcutta iar armura mi-e ciuruită de morţii peste morţi de suflet lauda Indiei rămâne ca-n plan cum aş putea lăuda România iarăşi cum n-aş putea să o laud schimbăm subiectul din mic mare în personalizare

geoculturală onoarea cui o despleticim din neînţelesurile sferelor dublă-triplă datare uitat format neintervenţie ulterioară căutarea finalului de negăsit rămânerea numai la el a moarte principiul ultim al urmei aflate la urmă prea târziu prea deajuns iluzie ori nu împlinire de plumb cu slăbirea

superstiţiei că nu te poţi plânge şi dacă ai face-o lumea aproape ţi-a dat pace ce-ţi poţi dori în toată India pe tropic nevrându-te vegetaţie nici cenuşă contradictorii post-muriri mi-am versificat intenţia de conferinţă vezi Balada Calcuttei noroc că n-am nici o idee ideea stiletează lirismul mai pe joacă

nu vezi demonul belindu-te plus indo-lenţa asta areligioasă hindo-consumistă cum dă clipa am oglinda-n faţă semăn cu Tagore quod erat demonstrandum sa-re-ga-ma-pa-da-ni-sa formatul va terasa rupătoria rupa caietului cu drum conceptele şi structurările muiate sinceritate coreeană

încordare thailandeză gsticulaţie mudra indiană plus ochi şi magnetism religios n-ai cum reduce nici măcar identiatea nici  târcolitorii deprivanţi depravării cine-o şti şi pe ziua de azi bine şi cu schimbarea locurilor că ar bălti timpul până te acomodezi emoţii surprize scrisoare din Delhi o să vă

sun iar ar trebui la noapte să-mi scriu şi conferinţa de estetică antropologică plasă la peşte pagina de stânga o fi rupând cum o fi de dat îl dau repede gata şi din principiu nu că aş muri aşa a fost mai mereu acum mai cu disperare să umplu timpul să nu mă intereseze el cu plumbi nu-mi mai cântări

păsările le prind iar pe maidan dacă pică iar turul la Ramakrishna Mission ca la Devotto dar nu mai e Garagaţă alt program pe semnale formatul va menaja deschiderea nu a rănii a simplului caiet ascult de prefrinţă muzică indiană văd că mai mult de film nimic clasic aia e şi jurnale în hindi nu le

înţeleg dorm pe ele pentru atmosfera lingvistică pe familiarizare blândă să nu fac alergii elvire şi iar să mai fuck a horse in cunt ce scântei ar fi scăpărat pe când aşa mi-am înghiţit nervii am rămas în viaţă m-oi fi şi îngrăşat acuma se infiltrează somnul bine că vine cafea măcar şi înlăptită să nu fie

azi prea mulţi doritori de zoo păcat că nu şi botanică nanyan o fi prea departe pe azi n-am teamă m-o înghiţi iar maidanul să mă fi prins cu cele trei ce mai cârcei quality poză eventualitate câtă linştire nu urmează şi se anunţă pâş-pâş un umor precomemorativ retorica demonstrativă înlocuită cu

împărtăşirea actualizantă a ideilor sau achiziţiilor cu improvizaţii creative pe cât posibil dacă nu în transă ceva pe-aşa în adresările următoare mi-ar fi trebuit documentaţie mai multă îmi lipseşte România ea nu mai poate de mine de oricine pe cine apărăm cine ne apără refrene recognoscibile

metoda trăirii o bate pe cea a observaţiei matinale G A din Calcutta destui  destul de unde ne-o spune tufilanu’ altfel ajung iar în braţele bibliotecii dacă nu traversez la elefanţi un rece o măsea ce-o fi acasă eu am plecat House Beautiful pe o poartă pe post de cîine rău lasă tehnica de menajare a

parcursului entropic în Calcutta 1999 în simetrie cu 1911 trei unităţi contra trei patru 28 cu 12 total 13 am vrea să calcuttizăm ziua asta pe lung pe pe loc pe loc mi-ajung da se poate şi vers crai strigătul de parpagai n-am văzut pe după rai maidanul mai ciorogai ce v-aţi strâns plecare cioara de

mâncare şi mai apărată tratată pe corlată ca pe barbă o iarbă cotoarbă te prosteşti vitejeşte punct îmi nefolosesc mijloacele cu un brici faci bani pe Tagore colţ cu Shakespeare bărbiereşti ca-n Sevilla de pe rotuar cu filosofie de foc bengal culturalismul pe după englezi eurasiatici numiţi noi mergem cu

Eurasia colonialiştii bătuseră semn mai pe pricepute băşini împroşcate tovarăşi detur gândeşte-l n-ajungea osul în gât ruptul caietelor ce necaz mic dar scriu mereu stimulaţie masochistă ce de râs poate fi psihanaliza artelor în India Mac Donald la Sfântu’ Aşteaptă poate-n Mumbai Lutetia Filme

poate parodii altfel ce telenovele filmi gane cât cuprinde pe-o gesticulaţie de enciclopedie ca o amploaiere ca o bisericeală ca o depensionare oricum scriu plină reformă a indologiei româneşti de-o vrea dumnezeu măcar un pas memorabil unde ne-om duce până-n zece chef de vorbă gata

conferinţa saramura de peşte oceanic din Carpaţi cum văd zilnic centrul Bucureştiului neexpandat comparativ nepoluat praful tău al meu a cenuşă nu prea par turişti familie cu copil îmi antrenez foile să joace bine cum le cânt să nu se rupă să inspire chiar în poluare aşa prind primul planetar bine şi

ca nen’tu sub orizont nici alungat nici chiar la plimbare o absenţă pură pe talie în cămaşă decembrie citesc deseară ziarul haideţi cu mine 5 poate în van ca azi şi mâine dubă nu cianură nevestei că nu vându zestra planetarium zoo şi înapoi catalogam le înregistram câte titluri contai văd tu pe mine nu

eu pe tine cât cu mandakranta mânăstirea lângă planetarium fugi de funingine pe la Fuji şi înapoi la Kant respiri în Calcutta moartea primului soldat pocăindu-se ce auzisem fără emoţie oameni de pe maidan pe potecă la muzeu  înapoi liber numai să nu vrei să fii scăpai a doua zi de toată lumea şi de

mine scuturaţi-vă şi voi neameninţaţi pipali din ciori femeia acum mai în faţă bărbatul pe alee urinează spre tribunele de bambus babu irespirabil te înveţi mânzul sugea paradisiat la iepşoară mai mulţi zece douăzeci de echipe baseball vânzători de răcoritoare implantaţi transhumanţă pe loc o

gaură înierbată centrul oraşului grămada de fluturi volubilia prin prospătura amoniacală armata are ţinte libere cu nemiluita la paritate cu Victoria şanţul bulevardul antrena(n)ţii în albul iresponsabilităţii de obşte la muzeu ce format îmi antrenează şubconştientul alternativ maidan

capricii doctori o dată îţi iau tensiunea pe puţine rupii acum tiptil fără mască sus cufundându-ne basmul basmaua nu şi-o luă tunsa cu pletele Byron Alexandru înving şi ziua asta cătuşele se fură pe post de ceas ziceam că mă aşezasem să profit oricum lumea se cam beleşte cum rămăsei eu de voi

toţi acasă ce înseamnă programarea indiană dumnezeu cu mila maica Tereza cine s-o mai ţină minte poate muribunzii poate gloria oricum stăteam acasă dormeam mâine mi-oi scoate somnul am evitat orice misiune kenoza de ieri până azi cealaltă parte a valului ricoșându-ne splina Esplanade tot pe

Chowringhee Nehru stânga Guru Nanak nu ca americani indieni fărâmaţi sub călcâi de şi mai crazy gringi  oi fi şi eu vreun Gorki Indian Museum 1814 Vict Mem 1906 mi-e dor de Durga şi de voi din onix verdele trifoi Onică să nu-l dea la oi serenadă la fluierul tău a la Krishna gentile şi le-a vândut

vecinul tu nu lumea cară nu fluieră a pagubă a păstra ciurdar câtă libertate în tinereţe câinii slabi insistenţi pe rupie cu copii aici contează încriznarea depanatorie cu negru nu turcoaza aleasă prima dată vedem muzeul deschis în zece minute şi India pe Chowringhee cum văzuse Eliade acelaşi alb

în alb cu protecţie lumea nu vorbea ruseşte nu numai o amintire în proză în sufletul prafului smirnă pe santal n-ai cum te comuta din cenuşă în fluier în sunetul de reclamă ar fi pietrele nevândute culorilor în surplus catifelat de rugină jet de neaşteptare pieptănătură şi voi ale muzeului cum ne

amploaiem parcă avem de dat sosoteală peste o mie de ani şi tu în 2007 faci o sută Eliade te aşteaptă Tagore poză lângă poză cenuşă lângă cenuşă proba indianităţii de mai oasele amerinzilor ţi se făcură urnă printre ciobani romontanezi 5 rupii indienii copiii 1 străinii 50 Kartikeya cu păunul decapitat

scene mitologice textile draco maculatus corb de Tibet pavo muticus Vishnu culcat coapsa dreaptă frântă Ganesh dansând Himalayan insects ou de dinozaur din Gujarat sea lillies unde ne sunt crinii de mare India Africa America într-o unică împământare când şi cerul să nu fi fost peste nimic nici

Brahma cupluri paleolitice euro cort de fier ca o foame în Calcuta ca lui Mureşanu cnuta Eliade nu putea să n-ajungă în America din Calcutta ca Vivekananda ca tot noul dezrădăcinat fel de rătăcire din protoistorie în cer maidanul ground pentru joc escapement reculegere naturism muzeul indian

refugiu englez colonial între pietre de temelie ale naturii şi artificialului curatorii naturaliştii să fi fost patrioţi ai globalităţii ai Indii gazdă vasală ai părinţilor insulari dar moravianul Stolickzka India e o (ne)lume lumea Indiei şi India lumii la stele mai puţini ca la crocodili orga de stele p-ăsta Eliade

nu l-a prins mergea simplu în catedrală în V M  pe maidan avea capul tot o astronomie mai ceva ca oricare scriitor român cât că Rebreanu ori Gib aveau lunete Eliade avea să-şi spiritualizeze astronomia şi să-şi astronomizeze spritualitatea muzica sferelor tăcerea muzicii atâtea teme

nemaisculpturale alergasem spre zenit nu apus nu răsărit cerul Calcuttei plus evenimente joaca de-a apusul soarelui crickett Australia-Zimbabwe 65-1 poate nu traducem bande mataram Mirih zile bramburite nu şi Calcutta oraşe noi Calcutte maici maica Tereza iar Calcutta ai cui copii divină

maică şi tu Calcutta maica maicii şi noi copiii nimănui un crickett pe maidan stăpâni inventându-ne masochişti pe glanda aşteptării după puja vezi dacă nu e o dicţie bengaleză kovita la sammelanul primei luni pline şi anunţă-mă din viaţă şi mai treci prin frumuseţea saturniană Mircea retorică pe

adresarea apropiată nonaridă nonariană hoţul mă păşise fugărit brusc de unul se oprise prins alţii mulţi din golul străzii îl ţin îl caută că nu o bancnotă mică scotocit tras traversat pumni la choşc diferenţa de film nemimare necântare spontană justiţie Grand View A J C Bose  Lee Ali Pur

dromadarius jos de Darius egreta alba modesta Atlas bătrân cu globu-n cârcă rinocer ochi de Oedip mă cheamă Picu Păruţ piton emu tigru struţ elefantul nu-l găsesc pe pământ la ce trăiesc şi dacă îl ajunez noaptea o să-l şi visez c-am trăit cu bucurie când se mai zicea o mie n-ai vers educă-te cu

cine te joci ca fraţii de mine negăsit ori tu Ganesh atâţia copii atâtea sariuri nevăzut elefant rumoarea jucăuşei petreceri în compania tuturor animalelor omul e un artificiu revanşa nu ai nevoie să întrebi ce e frumosul dau de înţeles că îl generalizează graţia stării de graţie suflet acelaşi somn

ieri şi mâine în mijlocul voioşiei vioaie voioşie din copii depărtaţi de cine nu se mai joacă animal scenele dansante din filme se vor fi inpirând şi din astfel de extinderi aluvioanar-antropologice ale puja cine pe cine va fi influenţând teatrul real al picnicului pelicula ori gesticulaţia luată după

filmări ca pentru a fi refilmată bucuria vieţii elefantul şi biblioteca botanica în altă existenţă n-ai Zăhărie Barefoot ci Hounds 1954 Schiller aesthetic education Sen aesthetic enjoyment Sengupta a theory of imagination Shahid beauty and progress Sharma Tagore’s aethetics Smith forms of

intuition Srinivasaca the philosophy of the beautiful Stiny-Gips algorithmic aesthetics Stokes inside out Sudhi aesthetic theories in India Summrs the judgement of sense Tagore the religion of an artist Tarney the concept of expression Valentine the experimental psychology of beauty Valery aesthetic

Walston harmonism and conscious evolution Warry Greek aesthetic theory Woringer abstraction and empathy vezi dancing form rhythm feminine beauty Cassirer symbol myth and culture Kant Croce Gilbert Hegel Langer Mordhekar Sarkar the aesthetics of young India Ziff antiaesthetics

Smith the death of the artist as hero 7^th International Congress of Aesthetics Bucharest 1972 Coomaraswami he transformation of nature in art Del Carlo Dionysian aesthetics the role of distruction in creation as reflected in the life and works of Friederich Nietzsche Hipple the bautiful

the sublime and the picturesque Hutchison beauty order harmony Fenner the aesthetic attitude Fraser beauty and belief Bowie aesthetics and subjectivity Sukla concept of imitation in Greek and Indian aesthetics Jhanji aesthetic communication Pandit Sneh Indian theory of art and aesthetics

Ramachandran the indian philosophy of beauty Sirivastava nature of Indian aesthetics Flutcheon a theory of parody Lukes the flights into inwardness on Marcuse’s liberative aesthetics Nalbantian aesthetic autobiography from life to art in Marcel Proust James Joyce Virginia Woolf and Anais Nin

Nicholsen exact imagination Munro Oriental aesthetics Cotton the civilized imagination Harkness the aesthetics of Dedalus and Bloom anthropo-geography imperialist ecology culture landscape anthropological linguistics Balakrishnan the problem of Dravidian origins semiotic anthropology

semiotic anhropology codeswitching cultural description ethnolinguistics talk never dies anthropology of anthropology visions of culture stranger and friend man his first million of years patterns of culture forgotten gods human ecology anthropology for the missions ecological

anthropology culture people nature up from the ape histoire des vierges pedagogical anthropology why men behave like apes and viceversa primitive heritage human nature anthropological gallery Indian Museum Chaudhuri Paramesh Indian origin of the Chinese nation Calcutta Dasgupta 1990

296 p Saliba John A Homo religiousus in Mircea Eliade an anthropological evaluation Leiden Brill 1976 tribal culture biocultural dimension history and evolution peoples and places symbolic classification race language and culture culture change human variation ancestors and heirs

complex societies images of man the leopard spots races human antiquity Fritsch the anti-anthropomorphisms of the Greek Pentateuch Norris beasts of modern imagination Darwin Nietzsche Kafka Ernst & Lawrence every man his way the face of the past anthroposophy Calcutta

Saurya 110 venise(m) cu o yoga neagră albă învăţată şi fusesem adus încă mai lângă yoga albă neagră cam la putere fetele în tv pe matsyaasan bărbatul îşi cumpără un vapor şi pleacă în negoţ nevastă-sa vrea să-şi găsească alt bărbat dar la plecare papagalul o reţine să-i spună o poveste şi aşa

70 de zile on and on zâmbeşte oarecum bătrânul povestitor probabil tată de fete băieţi vaporeni ca aseară bărbatul cu barbă neagră avându-l pe Marx pe perete Estrada Manila 10+3 mari Chi-Ja-Ko Matya al Malayeziei reales bascii crickett biletul de revalidat străin cu timbru Sharma serious The

condition of former President Sankar Dayal Sharma remained critical and  he continued to remain on ventlator following complaint of breathlessness hospital sources said sunai şi răspunse altcineva  numai Ezekiel vizitabil neştindu-şi decât propriul nume cum se întâmplă să-mi pară rău că plec din

Calcutta și-mi pară bine cât de sociabil va fi fost Eliade să merg pe maidan la Grădina botanică vegetalul pâlîpând-fosil cândva îmi mai rămase să mă mişc sec ar trebui să-mi doresc un vers un târg o muzică formatul dezgustului împăcat cu sine în Calcutta sharf diferenţa singura rasă de –a

American Anthropological Association Romanian-Indian Cultural Association cât să nu ne mai cârmim dinţii să nu demolăm paralizia acum în Bangkok eram un sonet theta kali îmboldirile-mi staff dacă nu stivuite cu Fane Stoian ochindu-mă de la Mărul de aur după ce citisem public

Vivekananda dedicaţe trimurtină chakra caută în Arya pe Aspasia dacă memoriile nu ne înşeală pune-ţi păcatul pe inimă cât de antisentimental mâine în caietul decopertat conferinţa scrisă recitativ după o tiradă fixă datoriile faţă de sinele românesc eminescian neindianizabil maidanul mă înghite

copilor la vite Maglavite Calcutta club oraş cât de masonic ori Mircea Allen în Rotary club mă cheamă banyanul din grădina botanică pe aici cunosc ci întoarcerea ultima oprire fetelor cu Basho de l-o fi tradus Bushan în amintire ce vă închipuiţi voi că scriu eu crucea nu m-a cunoscut botanice

zoologice maidanice grădini seceri şi ciocane stea comunistă săracă Indian Botanic Garden Howrah tropics palm voci atharvavedice cu egrete în bomboneria cu viţica neagră pe cine lăudasem în paradis băligilor ajută-ne ca pe frunze cioara vetre fluturate de rouă mai devreme tribul tău de

palmieri tribul meu de bambuşi mă înconjoară evantaie din vârfurile fragede abia o pereche tânără încalcă patria tabu a îndrăgostirii numai ciripind în locul păsărilor putea fi aici Valmiki vreun poliţist de la poartă ca din templu părintesc întorcându-ne filmul ce poet o veşnicie între evantaie de

bambus între lănci de primit din aer solul aruncat lui Zalmoxis adevărată moksha evantaie sufletele cele mai pure Carpaţilor în Howrah lângă bambuşi pe o scriere dacică tropicală în nelegarea păsărilor călătoare mai din Egipt peste deşerturi Sadir Lake longifolia srilankane până la voi lotus

alb alb-roşu pe tipsiile verzi şi celte apa şi vi se limpezeşte gloata duminicii în ecou până luni la prânz acum slăvescu-vă invizibilitatea cenuşii peste înflorirea acvatică templieră zeii îşi pot azeiza siluetele foarte împodobite bacşişului până văzură copiii adevărul praştie dinspre lotuşi şi zgârcenia

mea bicicliştii cu trăsură florăresele în sine sariuri ale prostituţiei vegetale în rondul razei spre lotusi dramele vishnuite ce să te contempli oglindire trecere prin trecere înflorire de-a reflexelor îndrăgostire rare păsări printre fluturi sub planetarium harijanul gâdila şobolanul aci paradiserie de

lotuserie peştie semnale şi de-a cincia yuga laudă-mă gâtlej de pupăză raga sa re ga ma mama pada cântecele vă răspund film unde se uită lunece tv seara pe singura ta ramură nemaigustată de nicio insectă mă aşezai copac-labirint prăbuşit între copaci-labirint în labirintul înflorit lotuşi pastelul ras

mulţimii ieri în numai verde toate culorile aduse lianelor de sariuri şi ăl mic cere bakshish de zece rupii în toate limbile tale colaba cioturi pe spinare ocolitoare cotul legănării de-a liniştea te întremam cu o lăută când ronţăii munkfali în absenţă veveriţelor ronţăind crini de mare mai tineri

corali ci uscatul de când înverzi şi pământul domnului să-şi hrănească fiinţele nici nu mă mai ţine Bengalu-ţi decât până mâine pe vremea asta la universitate  dacă şi pe teren Eliade prin labirintul Grădinii botanice mă ambiţionez vreau să mă prăbuşesc şi eu cu ultima ta ramură aeriană cât îşi lasă

talpa ampetenta roţii pe frunze de neadevărată toamnă mai mult s-o prăbuşi pământul cum s-a răsturnat rânza în Chiva de te cărase din pădurea statului aşa zaci şi eu îţi iau tensiunea legănându-mi hoitul viu pe hoitu-ţi mort cine ştie ce ne mai deosebeşte vin de la lotuşii înfloriţi templu

problema e când nu te mai poţi ruga nici unui copac prăbuşit în propriu-i labirint mintea nu-ţi e mai de niciun ajutor noroc cu loteria respiraţiei azi-mîine mă chem în natură în neunde şi pădurea noastră artificială pasionează tropicul te-o mai deraia de pe fix măcar şi frigul dornic să te ardă

copac labirint ţinându-se-ncă-n uscături nici broaştele nu-şi mai aduc aminte de concurenţa omenească de ieri când nici un sari nu te-a umbrit aici ar avea ce mânca şi elefanţii tu nu mai ai nici un gust nicio frunză m-am lamentat de sufletul tău ceea ce nu mai plănuisem pastel extinsă tihnă

fără mitologie nu amintire nu planuri de viitor preksha dixit se măritase în admiraţia urechilor nici ale lui Agassi iar învingător n-au decât să se vadă la lotus în familie rachete verdatură cum nu găseam ieri elefanţii azi caut de mult banyanul leat cu Kolkata cine-l sădise că-n România veniseră

ţiganii în India veniseră englezii neamule numai imagini fără aparatul foto fote cosmice declarăţi urâţenia copac-labirint antropologia textilă te evită nici o rasă din cea unică restantă şi când vom dispărea apocalipţi ca tine semănând căţeluşei borţoase tot arămie întreindu-ne prezenţa vom arbora

şi noi coloana spre graţia ţipeniei postdiluviene nu eşti tu Marea Moartă nu Cristos cu tălpile până la gleznă călcându-te fusesem creştin zile bengalez focul nu mă atinse imam vegetal ăşi botanizează pe ai lui Allah noroc de respect şi după ce religiile nu-şi vor mai avea nici zeii prostia mea urăşte

cactuşii le dedic sângele vărsat de inelar şi degetul mare ca popii ortodocşi unindu-le fetele neprimita mie acoperitorii cu frunze ai seminţelor slobozite în răzor că da aplecându-mă ca la Bethleem în biserica parcă a cruciaţilor ce-mi trebuia să trag cu harţă poarta de lamele de brici

înflorinde drept în degetele coloniale am mai fucked a horse in the cunt Elvirule crăpături roşii în astralitatea mea eu ce şi când m-oi spăla amintire cu adâncire bio post-botanică tot sfânta rugină globulară mai răzui răzorul şipotos repede în cântece şi o ghionoaie la bătaie ne uscăm şi brusc să

mă alini încă un copac şi mai uscat îmi hărăzesc pe picioarele încălţate n-au decât să mă facă de la pagina asta aş copia-n culori betel cât că se va usca până în România uite îl laud pe Rabindranath Tagore împărtăşit cu sigiliu de sânge frăţie în muzeu la Şantiniketan de bine ce inima mi se lăsase la

şobolan şi dresorul lui de ocazie acum îşi reglează tirul pete pete pe storsul scrisului afectată cârma degetului mare money scandrying pe creier mă mai zvânt şi prin simpatie înăuntru ca o distribuţie de ieri mă soarbe uscătura să nu sângerez bătrâneţea nimeni întinerind eu şi o bucată de cărămidă pe

aşchii de putregai amatoare de Haemus scrisul îmi musteşte crăpăturile în compensaţie la arborele Titanium al tău Vinod mă gândisem când tetanos şi la voi Titanic în decembrie chipurile primăvară n-o să vă spun nici dacă ajung în spital cât de aproape de Hoogly prea necurat a-mi spăla sângele

canibale amprente Kolkata cactus băutor de sânge albind mai o dată fereala nesânge scuip las contramizeria m-aş opri nici petele pe alb mai sângerând osul din gât de la Şantiniketan nici accidente de film indian însângerarea în cactus calcuttan doar nu eşti tot tu căţeaua hoitoasă pe

lângă uscături-labirint şi mine nici în Capodimonte da mă gândisem la grădini adormind nu-mi adusesem aminte vreo rană delicate sigilii în viul bengal transmisibile peste veştile rele doar se unesc şi ţările Asiei sârme ghimpate sângerări luminate pe urmă nu va mai fi lung diferenţa nu pe o

rasă dacă ne-o curge puţin sânge mai puţin decât mie şi omenirii n-au decât ciorile să corifice clorifice glorifice nemaitrifice paleoglagolitice sancta indianita voi sfârşi pagina dezlipindu-mă de întâmplarea cactusului nud copacului labirint uscat doi cu a mea cu crăpături în degete de la sârma

ghimpată spre cactus the place is not safe bag seamă dil avara dil părhe pe bicicletă marenga rană nouă Gangelui cetate de palate sângele o să mustească şi la noapte mă uit la Gange nici ca la Dunăre gardul apa centrală în părţi Howra pe Hoogly o fi prea tulbure prea încet m-au pătruns

halebardele dinspre locurile periculoase doar în reparație doar ştiinţă se lucrează pe aşteptare caracterială bineînţeles că nu trece metroul fluvial soseşte-mi ambarcaţia cactus nu mă mai îmbarc de globule m-am rănit cât să-mi iau sânge biografia în Calcutta întru Eliade ce nu pare ipohondru

nici atât în deosebire de veleitarii încroznaţi lasă că sângele lui Culianu nu mai ajunse în grădina botanică însăţi cenuşa aventurii tale neunde Subash Chandra Bosh fu cernut înapoi dincoace de politică croaziera golului pe jilavele globule din degetarul drept îmi mai trag un scuipat de

coloratură la rugina roşioară vergele halebardă lângă halebardă câte degete câte aripi câte deşteptări puteam fi şi mai fioros în prostie mai deştept rămasul instinct de botanizare ce mă-nşiră sfoara chinoroz ar trebui să-mi iau alt caiet nesânge să se deschidă a papirus nu biblie stă lângă nevastă are

pantofii proptiţi de grilaj se uită la Gange şi-i cântă femeii deloc a Zorba molcom în albastru cât să ajungă în ocean oarecine să nu-i cânte iubitei botanica însângerată de Gange rugină şi eu îmi ancorez tăcerea până huruie delicat vaporaşul mai fără nimeni fără mine se cheamă ca la

Şantiniketan aparte baladoina alternată mâine la ora asta mă uit la audienţă şi fac introducerea în Calcutta eliadologie nu ca profesorii şi a fost mare profesor nu ca maeştrii şi a fost un maestru ca studenţii acompaniindu-şi studentele de faţă întru guru cu filosofie şi toate celelalte mistere în

labirint pe banyan avenue spălat de sânge God almighty first planted a garden and indeed it is the purest of human pleasures Francis Bacon the great Banyan Tree Ficus bengalensis peste 240 ani când s-a inscripţionat minune în împărăţia plantelor şi în Guiness Book of World Records familia

moraceae fruct roşu necomestibil menţionat în secolul 19 în cărţi de călătorie crengile principale rupte de ciclon în 1864 şi 1867 expunându-l astfel şi la un fungus greu 1825 de rădăcini aeriene au crescut din ramuri până la pământ întinzându-se spre apus ca o pădure cu circumferinţa de 420 m

ramurile urcând până la 25 m reînrădăcinându-se din sine la infinit n-are moarte cât pământul dacă nu cumva îl regenerează perpetuu şi pe acesta în labirintul de rădăcini celest-pământeşti pământul le atrage irepresibil să-l iubim ne e mamă te răsfiri nemaiatras depărtărilor o pădure blândă purtată

coroană în triumf pământesc Eliad ce-a scris cât de puţin îl cunosc mai puţin decât îi cunosc Calcutta un indian din Delhi născut la Londra tot banyanul te căuta nu-i place doamne-fereşte Calcutta numai Victoria Memorial singura care nu-mi place altuia nu face mie am ajuns aproape

fără să ne dăm seama printre rădăcini-tulpini pe ce-mi spusese zic scuze acum vreau să rămân singur cu inspiraţia m-am lăsat de companie ca şi cum ar fi fost atâtea comunicante atât labirint aerian atâta reţea un model divin de reţea în cerc în relaţionare combinatorie infinită întru numărul

de aur fractal de centru energetic vegetal încurajând mistica răsăririi din sine o partenogeneză a paradisului ficusian sorry Chillworth mi-am găsit mama fără trunchiul părinte miile de trunchiuri-rădăcini dar frunzişul ce fabrică pe Gange sfânt banyan banyan pe postul elefantului de ieri nu dai

de el cum nici de dumnezeu reţeaua vindecărilor de sine ieri mii azi mai puţini şi eu identificându-ne cu tulpinile gata de înrădăcinare generaţie frunziş respirând la unison mai unindu-ne grădina grădinarul adio vanităţii fiinţiale dor de clorofila roşie pe uscătură picure sângele pe cactuşi pe cine

ce vifor să smulgă întâi codru fără luptă căpitan galactic curăţat seninul pe corola-i ostrov Istru puteam zice Gange zis şi Hoogly banyan avenue se varsă în Gange stăm ca o privire miilor de vieţi care dinăuntru care de pe lume armonia ţine buddha pe sub bodhi fluierul de poate exista ofensă

babuji mistuite şi misterele Calcuttei acum să-i spun de necuprinsele că nu e unul poate advaita mă luă la goană pe o rupie nedată se ramifica plus hallowaşii asupra serii proliferaţi sanctuarului dintr-un lemn cu mii de rădăcini zburătoare până la Mânăstirea Dintr-un Lemn grădina tinereţii

dezrădăcinată prin aer rădăcini de banyan de mii de ori înmormântându-se spre a încorona ritmic trăitorul m-am mutat pe Gange pletos firele împletite ale Himalayei ce ne dai doamne să vedem orbi unde ni se îndreaptă rădăcina mahapranam frunza unda frunzărindu-ne udătură Uday aer ori cuptor

hibernal neamintit amorul în India altă iubire între Gange şi banyan snzualitatea se petrecu veni şi desanscritizarea latină orice ni s-ar mai întâmpla merită mântuirea suferinţei de vreodată când voi fi fost chiar în altă parte şi rătăcirea nu-mi mai avu moarte ne scapără amnarele vederea sariurilor

botanice trădaţi palmiri vor fi mereu în cer şi pe pământ aceiaşi ochi aceleaşi rădăcini în mijloc arborele întregirii lui dumnezeu cu păcătoşii lui se cam cu spaimă tropic mama Veta ramifica prin creieru-mi pe Gange n-aş mai purta-o pe la banyan să nu i se înstrigoieze de atât drag că ar povesti

şi repede ar cânta ca la aceeaşi Mânăstire Dintr-un Lemn n-am înţelege pe cine cunoaştem după culori şi fluturi în nas împăcaţi şi cu cei de pe la noi din curte ce nu se nimeriră asemănării poate soră-mea vaporează bunicii Iza nu mă mai interesează obârşia dacă nici încotro margine de apă

sterlizată nu ştii de unde vii necurs ridicat ca o tulpină de banyan în devenirea înrădăcinării bine că eşti cu mine mamă să ne rugăm de sănătate şi tatei tuturor lăsaţilor în iarnă de-am fugit să ne întâlnim în Grădina Botanică a Indiei pe Gange nu la banyan ba hai şi la el să ne facem tulpini

rădăcini lotus bahai ne-am găsit de religii o groază cum ne şi mărisem cimitirul că mă gândeam că-mi faci bine dacă mă grăbesc şi nu mi-o ia înainte careva din banyanul nostru de banyanul din gard se frânge gardul toţi zeii pe vatră în altarul sculptat de rădăcini divine Ganesh Hanuman Durga

Rama Lakshman Sita Shiva Parvati în mâlul ăsta şi frunzele-ficus îşi fac de-o orezărie oarece luncă de Gange-n Calcutta şi eu tot la Gange şi ei după mine ia să mă-ntorc prin surpriză Gangele să-l vadă nu pe mine bamb usuci bazbuzuci amurg am urcat Post Graduate Hospital Lions Club of

Howrah Public Urinal ultima zi în albul statuie albeaţa nemergătoare la spital bine până la muson spune-mi Alampur Howra de la paradisul grădinii prin infernul Howrah în purgatoriul maidanului va trebui să-mi editez şi pe-astea în roşu să copieze pe ce caiete s-au gândit mai bine neunite vărsate

altfel caietele se pierd indieneşte ce climă antiumană ce oameni adaptabili mă recunoscu ginitorul brăţărilor maţ din România şi nu minte ăsta merita bakshish cum să ştie lumea dacă nu se aude poate la rău şi nici ăla nu e cine ştie ce pa Hallmark Don’t look down The Ram Jambhoomi

movement 1992 Hindutva să fi ratat Calcutta necercetând românii în arhive nu s-au arătat prea la vedere şi tot ce e românesc e inaccesibil minus comunismele o expoziţie în vis se referea la două personaje din 1700 unul român Sarka sărac dar nu era nimic de el se ştia doar că fusese român

Alecu Ghica nemaicăutat în Orissa la ciclon îi e patria povestită chiar de aici cazul lui pare clasat fără o Maytreyi din vremea aceea tot nearhivabilă ce documente de studiu ale lui Eliade se supără Handoca şi nu-ia luat foc arhiva şi-a ars el lucruri cum s-a insinuat ca la UNESCO M’Bow s-a

incinerat de bună voia lui pe sine autoarhivă crini de mare o el s-a ocupat de spiritul uman aplicat materiei lui dumnezeu m-oi fi ferit de primejdii am fost la biblioteci şi pe străzi am scris impresionist aud savantul de alături Hari Rama Hari Rama Rama-Rama Rama-Rama Hari Krishna

ca să nu zic Calcutta mi-a fost intermediară aveam s-o prind intuitiv chiar dacă se socializează uşor n-am decât să insist pe lângă studenţi şi profesori astăzi să le sugerez lor astfel de cercetări chiar pentru conferinţa de la Bucureşti românii în arhivele din Calcutta cât că ăştia se ocupă de Harappa

abia arheologii s-ar înţelege nu Pârvan alături de Nae Ionescu a fost guru al lui Eliade n-a făcut el arheologia religiosului adusă la zi sacru şi profan înţelegerea Indiei ca sursă şi partener cultural asta mă munceşte pe mine cu preţul minimalizării propriei obârşii a falsificării involuntare a mesajului

filmic-tv-aculturant ca pretutindeni poate totuşi neamerican decât în parodie Bando sună aseară la cinci eram pe Nehru ce atâta briefing totuşi a revenit un fost student al lor ataşat de departament Biwsra o să mă ia la 12 45 – 13 00 bun nici nu mai   mă lamenentez eliadeşte el tânăr cucerea

Calcutta apoi lumea apoi cenuşa mă despart de Calcutta înainte de a fi aflat cum merg treburile în departamentul de istorie antică tocmai acolo merg de la revedere şi pe cai de avion cafeaua neagră pahar de apă plătesc şi însemn voi fini baladoina ăsta rămâne pentru avion de nu s-ar dispersa

ştearsă de ciclon casa lui Tagore din Pandua Orissa fost Bengal unde scria sub un copac bakul drama dans Chitrangada aici era the revenue inspector’s office ciclonul din 1971 a spulberat casele din jur nu şi pe cea a lui Kabiguru acum gata vom putea reconstrui casele noastre n-o putem înlocui

pe cea în care a locuit Rabindranath Sarada Prasad Malik no point building an auditorium in a remote village the Rabindra Mandap was finally built in Bhubaneswar au instalat sătenii o statuie la intrarea în sat şi uliţa principală au numit-o Rabindra Sarani nerecunoscută de guvern bani pentru

bakul mandap tineretul a format clubul Biswakabi Rabindranath Yubak Sangsad au încercat şi o Rabindra Library Tagore le zicea baba aum khao venea aici de dolparba înainte de a se muta la Şantiniketan Cooracharan Sahoo the 56-year-old son of the late Durjodhan Sahoo Tagore’s estate

manager my father handed me down all the papers before he died and asked me not to lose them I kept my word and saved the papers although I lost my belongings am rămas la final mai am câteva rândoine la baladoină doi-nebaladă vreo advaita ai căuta aici nu o naţionalitate ba încă o nobleţe mă

rugam cu pasărea Valmiki jucată de Tagore n-ar fi rău ca început de ce mi s-o fi întâmplând în creier corespondent undeva în timp-lanţ banyan mă rugam sub banyan ler bani lerui ler temniţelor finister neştiindu-te plutire pe amurg de neclintire Jai Calcutta calcuttani la anu’ şi la mulţi ani n-a vrut Picu

Pătruţ Mircea Eliade struţ noi din cer şi în pământ rădăcină pe cuvânt am transcris pe curat dă doamne să fie nemuritoare baladoina Calcuttei ca şi inspiraţia piază bună de mi-ar fi rămăsei în tune încă neruptule cam peste o oră aştept studentul mai umblu la tv mă mai socotesc plus conferinţa am

doar patru fişuţe vagi concepte antropologice indologice eliadologice ancologice până acuma nu mă vedeam nici de şobolani şi brusc broasca ăsta o fi efectul Calcutta era fotbal american îmi lipsise ca oricărui ameroindian anume piele roşie nu de sud plec şi m-am uitat în dodii am uitat de dodii nici

măcar o dată când acum cu după Brâncuşi Eliade artă numai ele noime poreclite de un eufemist ceea ce pentru bietul Nissim doesn’t make sense normal ar fi prea puţin lasă-le lasă-ne pure-impursensuri-nonsensuri Oprah e frumoasă de ce nu au încredere femeile albe-negre în bărbaţi

water productivity dying rivers galben Gange a sunat studentul trebue să mă uit la ceas cel târziu la trei trebuie să fiu în taxi și-aşa o să fie târziu voi debita o extrasistolă cât să nu mai am emoţii secundare cămaşa purtată parcă la Asiatic Society şi la P C Chunder mergând în maşină a rezistat

cel mai mult când îl văzuseră copil rău pe cât de faimos The Child încă nu ştiau că neamul ei se va stinge din atât de mulţi ca alţii atât de puternici nu ştii timpul mare şi mic se aliniază planete linia dărâmă sau concreşte nu bucata bucăţoaia cât mă obsedează diferenţele dinspre unic spre mare

dinspre urât spre frumos dinspre sărac spre bogat şi toate cele parlament fiecare cu microfon unii au căşti ba e licitaţie ba implementare dramatisation dacă ne ducem pe uşa aia şi niciodată n-o mai deschidem nici servitorii în zamindari să ne pe noi aducă aminte dacă la cricket cercul se-nţeapă

izlazul nostru maidan Calcutta ancestralitatea bătăului printre orizonturi planetare dacă noaptea luminile dacă dimineaţa soarele dacă ziua mişunarea dacă seara uitarea aş plânge diferenţa leprei şi mai şi diferenţa nedifierenţei ce vom povesti antichităţii când vom lua-o de la capăt ce imperii ce

lături însângerate ce descriptivităţi de ham de slam ţi se va părea aruncătură de băţ la ciocănel ori minge la cricket s-or mai coace fragile pe alte pâraie de nu se pierdură toate seminţele rădăcini de banyan orhidee cum vor sări să-mi care geanta şi eu mă voi degrada pe duse aşa că adio explicaţie

trataţie cricketaţie nouă panditul ne-o mai spune la care emisiune din ce dimineaţă domestic să nu uit altă încurcătură o să vă laud oraşul la plecare fără aplecare de-a grăbită uitare ce se credea un sfert de oră numitul de tot cam acum Ramakrishna doar nu ne repomenim în Mexico ancient dar nu

istorie şi cultură indiană pe atâta leproşală cum o fi vara cine ce-o căuta cum aş putea îndemna pe cineva să vină englezeşte chiar pe aici mai puse Sunil ventilatorul are 50 ani neînsurat mamă de 99 în Nodia soră nemăritată ea de tot religioasă de zece ori mai mult de la străini ia guvernul ura

comunalismul cred că o să răcnesc dar nu fac holeră elvirule rugăciunea unui dac or merge pe moarte-nemurire noroc de scrisoare cu oarecare plată la trei fără în alt taxi cât mi-o lua dai un ban da’ scapi Dinesh Chandra Sharkar Stella Kramrish Koomaraswami iar mi-a pus ventilatorul muri şi

Stella altfel n-ar fi pe perete amica lui Eliade viu ca Chunder Sarkar tronează o mizerie eminentă oi fi lotus nici blitzul n-o trece păcat că nu m-am privit în oglindă e faţă de masă îs microfoane ce-oi vrea ce să se mai dea la ziar Delhi mă ştie D C Sirkar perspective changes Sita becomes Ravana

Karnataka sate în care lumea încă vorbeşte sanscrită ideas & ideals of Mircea Eliade vote of thanks în aeroport 12 45 – 16 15 am plecat la trei peste o oră din cauză de accident nu numai că găseşti la urmă ce cauţi mai mult dar nu mai ai timp nici să iei aminte îmi dăduseră coşul cu flori ghirlandă

academică înainte de conferinţă bine că n-am fost slab oricum ce m-au mai lăudat ci nu mai era timp nouă trandafiri roşii înrouraţi sub celofan când fereastra mi-a rupt plasticul curând s-a zvântat şi roua infiltrată din locul-lotus în reţea de sârmuliţe cunoaştem de la cactus Kipling plus pasărea

spin ţesător ceva l-aş lua numai bun să i-l arăt cu flori în dar Silviei Păun ce s-ar mai fi dumicat ea atma-sfera Alecu au imprimat Sunil cuminte mă adusese oferise cafea un bătrân o adusese verificase câte districte are West Bengal 18 că s-au unit vreo două mă dusese sus în sala de seminar cu tablouri

pe profesorat Kramrish fusese cu artele frumoase conferenţiasem după trei zile de gândit nevorbit ca din puşcă încă anuvrat să-i câştig dar şi cu patetisme pe teme I worship my guru what good fascist died in 1889 killing god saints great men toată lista de concepte şi istorii pe compliment retoric sari

în Bucureşti Calcuttei replică ritm reconcluzii adaptare se înserează roşu măr mir a obosit comunismul şi în Bengal Castro Mrinal las temele zidurile mohorâte sub tablourile lugubre prinsesră viaţă sub culorile petale ale sariurilor cu gesturi studioase cîte-o notiţă recunoaştere

amintire era evident că nu erau nici măcar cei din Şantiniketan de două ori şi ăia buni plus seminarizarea profsorală plus criza de timp ceai nu biscuţii puştiul şef al dept când ajung acasă mai stau  până-n mileniul trei ajung face sunt neinteresant în India şi Bombay şi Varanasi drumuri când

o să mă învăţ mă întorc în bârlog miza aici invitarea în România Samaresh voia să vină la aeroport mă căpia voise a uitat asamezul musulman de 18 ani de m-a tras în poză cu florile merge la Bangalore pentru hotel management în slamuri nu-s hoteluri şi temple am trecut de security  şi coşul

ţiuitor i-a tras câteva ascultări să-i sară petalele îl primisem şi eu cine ştie ce seceră-ciocan de trei ori pedeseristă drace şi ultima întrebare de politică şi cu ruşii de-mi dăduse Bando drept model aderarea comunistoidă a unui rus bine vedem noi încă un zbor de noapte la fereastră puştiul la

moschee află pacea minţii aşa şi la biserică ori templu ce să-ţi placă una sau alta are prieteni hinduşi şi eu ascultam acolo ce era la rând învăţasem tipicul thailandeza se destramă teoria prefixării destrămător indologice aer condiţionat da-n stopajul accidentului ce cu milimetru o femeie în sari

gata să ia la bătaie arbitru poliţist trecusem ronturi toate pistele discuţii alte ciocniri ciocăniri bagaj pierdut găsit scandal pe toată linia iar zborul în aer ce-aveţi ai noştri sfinţi fraţilor neuitaţi ai tiroinzilor iar eu cu flori pe genunchi trei ore ce cutie nu mi-ar prii nici mie se crapă bobocii

gladiolelor doar nu ne poartă rozele ghinion pe ce masonerie între Comenius şi Tagore de nimerit n-am cum să nu să mă arestez până la fotografierea în ogljindă asamezul zice că Intercontinental n-ar fi rău îi dă trei stele pe unde-o fi foat şi Tambi Muthu plus Triumf da’ eu am flori de ce-aş

minimaliza atuul pot să le las chiar cu stewardesele are badge îmi stricai neică formatul bagajului de ce s-o fi ales praful italieni denim baladoina s-o zdrenţui da’ o reconstituim ce-nseamnă kobita alea mă îngreunară şi voluminară florile le lăsai la fete să mi le dea în Delhi cu cine m-oi întâlni păi cu

cine că e in the city nu-n slam nu la leproşi nu-n biblie cum merg vremurile mă voi uita în ochii nopţii drept pe aripă şiroi ce crezi că scriu voi vă ceaikovskiţi pe refuzor că Strauss iau şi eu zborul de n-o fi acelaşi ce plin airbus ce indieni zburători cui să-i ofer eu florile că până-n Ayodhya adio 

aici e cald sunt sariuri bagaje care pe unde m-ai trimis că-ţi pusesei însuţi să nu mă-ntrebi am subiect am coş postcactus ţepi neţepeşeşti tigru tatuat pe dreptul nu pe stângul cadavru în putrefacţie trandafiri roşii intenţii romantice austriece nu religie nu bani nu politică sati Dakksha Dacia în U P

Satpurna Parvati în autofoc yogic pentru că leneşul Shiva nu fusese îndeajuns respectat sari papa a doua oară în 13 ani 100 crore de catolici 100 crore de indieni 85% hinduşi 100 crore chinezi necreştini conversiile la ochi misionarii ajută triburile autorităţile ţin banii de ajutoare cum citii şi

trei alte ziare după Telegraph Business line Santinel Pioneer vechi co-Românie capul mi se înrăi 60 alfabetizaţi primitorul vrea opt clase pentru toţi că şi adăpost cere constituţia egalitate în faţa legii mai văzuşi atunci în alt ziar se apără sati cu 20 crore femei analfabete din 50 cu flori voi ajunge în

Delhi îl convoc de astă-seară pe Vinod mâine cu bagajul mai scumpă viaţa iar dar guest pe după ziare mai sfios măcar şi cu conversaţiile pe ce practică parteneriatul între ţările mari cu probleme mari şi ţările mici cu probleme  şi spuza pe cultură câţi nu se de convertesc recondite şi la noi via

secte hinduse au act de toleranţă ar fi probabil să ţin şi eu în societatea noastră o conferinţă şi de organizare plus deplasările ianuarie-februarie la Iaşi Cluj aşa e biblioteca mai târziu acum batem marginile mari şi mici a nu te inhiba când ai prins argumente oi fi fost dezlânat dar ritmic ast

elalte zece zile cum mi-a zis Noica de-aş merge pe inteligenţă să-mi ordonez asocierile sursele documentele chiar să-mi ritmez programulsă-l fac norocos nu prea tare extrasistola venise imediat după conferinţă îmi pare bine c-am ţinut-o păcat că mă îndoisem când mersesem cu Sunil să văd

sala mai bine fără tablă scriam corect avem turbulenţă depresie două ore şi 50 sau şi 5 le-om trece noi că suntem indienei-voinicei diminutivă şi viaţa noastră cât de ţigănită pe-aici hotarul mare cine să (nu)-l scoată pe Srauss erou poate-mi scriu în ordine ca declaraţie de dezvoltat cu reveniri

speechurile vanitoase prea mari oameni voi întâlni însă politici vom discuta sus în avion avioane de box cricket cu Vinod douăzeci de zile de singurătate m-or fi adîncit şi-n scris şi-n descojirea de rutina strânsurii cum a dat dumnezeu să mi se fi clătinat creştinismul să se fi imolat Ana lui Manole

ştiind că şi soţul ei va muri chiar sati ca Parvati pentru îndeplinirea destinului Manole Savitri l-a înfrânt pe Yama nu şi Ana pe Manole Parvati a autoars speranţa ar fi fost de stele tămâie rar aşa trandafiri frumoşi între gladiole da’ coşul de nu s-ar dezmembra mai ca al lui Emil pentru Romică

ori ăl de la Itu de când cu parlamentu’ începe jumătatea mai cu aşteptări dacă nu glorie cine ştie dacă altceva mai are aceeaşi surpriză ca preksha ori Bengalul da Maharastras UP om vedea parte de India înconjurul nedat poate şi menajament cu trenul acum pe avion mai va  n-am de ce să conchid

am ce prezenta exact ce mi-am propus pe hârtie de acasă minus îmbolnăvirile fără magie n-o să ajungem noi acolo şi atunci modelele senecte şi amintiri crezute duse dacă mergem repede la Amrita Pritam al ei e coşu’ fără explicaţii de nu s-ar ofili pe drum pe noapte nici nu-mi închipui nici

nu descriu las micile băgări în seamă să se noteze vreo terapie asocierile contratextuale sunt de dorit eu îmi observam nici măcar ceakrele porii din emporii a mers şnur deocamdată o fi murit nea R taică-meu cum o fi agonizând nu mi-a spus când a murit mama-bătrână Gherghina şi aveam examen

mai descriptive şi mai pe surpriză îmi sunt primele Indii oricum n-au fost degeaba ne clătinăm di granda se pierde continuitatea notaţiei mele pod de aer hurducat dacă ajung în Delhi văd ce format găsesc mă găsesc şi pe mine de demult şi da o piesă măcar pantomimă cu ocean cu sati Ana

Santayana se poate numi Cambrian personaje servite până la preş Indiei reale ca atare în replici transcrise cu câte-o invenţie de context-moment recreabilă regizoral local poscontextual cum ar fi vorbirea ce mai faci pe o scenă de umbră aprindeţi cu grijă să nu ne fărâmăm interdimensional

doctrine linse lise arme în cui legende de consum cererea de India mai mare decât oferta în România amatorism indomaniac dar copleşitor fără ieşire tu Tiberiu ajungi aici te voi prelucra mai ştiai şi dinspre Japonia tu n-ai ajuns în India Chunder nu în România la nepoată da în Ungaria Geza

oricum ungurul povestea senior mortul ştia sanscrită şi mult despre India salut vindeţi vindeţi că după Csomo n-a venit Eliade l-aţi făcut maithuna Schoenhauer propagandist al lui Buddha Eminescu trăitor pe suferinţă lăuntrică vizitele indo-române au fost ale lui Tagore şi Brâncuşi bărbi

încrucişate printre sariuri şi exaltări planul mai mult a trece merita nu-mi opresc respiraţia nici prestaţia cât ai duce-o de-am încheiat tilana adică nu orice vorbe nu pe orice muzică noaptea pe scurt în coşul cu flori o să vă încep scrisoare îl fotografiez şi-n oglindă mai am un film două

tronsoane cred că o vizită ca asta n-a mai făcut nici un român şnur blitz în sinteză memorială swami Ghica Eminescu Brâncuşi Eliade copiii pe Ghica îl vizualizez  Tagore-Brâncuşi el ar fi de scenariu în Pandua pe dărâmătura casei lui Tagore sub ciclon pe maidan cum vremurile îşi nivelează relieful

iarbă schiţează în vreun pom alături reformat să nu cumva să rimezi prihănitule mă poate prinde Calcutta de pe urmă n-am plecat ca altădată acasă fără să fi văzut nici banyanul nici slamurile nici baladoina mi s-a fandaxit religiozitatea o altă copleşire tropical pământească o altă personalizare

necentr-umană umanitate dinamic pietrificată se cheamă compun compendiu de destupare a rărunchilor într-un oftat ba rîs de preksha se amestecă toate fir şi fier fioros de sărac mutilatul zero cum ifosele scrisului păcate pe lângă suferinţele maicilor programate au fost şi cele închipuite

circulaţia  ţărilor pe la noi pe la voi cum am prinde fluturi şi i-am învăţa să zboare peşti şi-am învăţa să înoate ce-am învăţat de la voi pe ai mei vă întorc şi cu adaosul lor o mamă cu copii cât pământul în pofida masculinităţii morarjiene bine că nu era incurabil cancerul în inscripţiile sanscrite de când

radarul atharva-vedic mă reperase n-am decât să-l euforizez vorbindu-le mai mult fetelor ţie nemaiindianisto tată  nu-mi păsa de cărţile de dinainte de următoarele plănuiam împreună pe Amita clasicizam titluri spuse dacă nu-mi lungesc maniera mesajului peste nordul Indiei şi dă-i şeful cu

vot of thanks mi-aţi plăcut mai mult la la kobita ne privea în respectul grabei mare lucru să nu ai timp abia atunci lumea te păcătuieşte hehei de-ai fi rămas parcă ieri nu fusese zi nu fusese sati nu mai e sinucidere ritualul în plus când femeia-şi vădeşte fidelitatea faţă de bărbat tocmai femeile şi

devinatorii să nu iiaau din ziare prea multe morţi nume de sate districte state politici cu nemiluita societăţi complexe şi încă ştiinţa complexităţii întrunită religiilor pe ales ce mai tragem cu dinţii de dumnezeu ce hiene argintii spre elefanţi nici să rămânem nemâncaţi doamne de dulceaţa ta împărţită

clime cred şi rece ud şi uscat jai cred că jurământul adevărului care şi arderea de sine neaviţeilor viţa ta cu albinele moarte tată din voce din psalm din cazanie nici o supărare pe nici un hindus nu mă zbănţui am figură sobră nu mi-aş afla calea să plâng mă detaşez de realitate dezlipit de timp

rătutit în sfere bombată electricitate stârpită ce vrei să ne anunţi ce ajungere începusem entropic pe meditaţie cu noaptea capac nedormită în aeroport să nu pierd zborul de n-om fi coborând pe gea atâta două rele şi tu cu mâna-n gips atât îi trebuia vreunui doctor tăietura halebardelor la cactus

eram şi-n ziar şi la reanimare te văd eu Sandule ce scoţi şi de-aici şi nu mai contractez îmbătrânesc văd ce mi-o da mâna şi atunci n-a epuizat Noica sfatul nici înrăindu-mă poate topos în circularităţile numerice încă mai puţin de cinci ani a salto zdupul nemaiîncântându-ne aisisiaristul ICCR m-o

recunoaşte fiind noi aceiaşi plus florile n-am ce să-i povestesc vag aşteptat şi pus în tren merci adică pe plată cu mari aşteptări am plătit la jumătate mai las şi statului restul nu m-a iubit nu m-a refuzat al cui nume fie binecuvântat ne vom vedea programul pe geam dacă-l mai şi anexăm poate nu pe

toată linia zdrelea exact m-am zdrelit la buricele degetelor în paza cactusului aşa nici Gangele nu-l apuci decât cu sânge în templul banyan se proferase cuvântologia laudativă mă trezeam notificând trecerea teşind elanul convenţiei cum şi sub scaunul din faţă citeşti   austriac neneamţ corsican

nefrancez american neevreu când şi crima naşterii de mamă acelaşi copil de la venire orăcăie de n-or fi clarvăzător turbulenţo mai bine am şi ateriza plânsule după care ceas cu diferenţe în hindi că pe ce ne izbim aere ccu televiziune sati ori asistenţă orei destupare esenţă interzisă logoreic  flotate

evidențe prin Firenze în anul numai zdrenţe peste turbulenţe bad landing cred că ai zis