Rabindranath Tagore
(1861-1941)
***
George Anca
TAGORE
Dă-mi doamne pacea câmpului mai
aer îmi pare rău să vreau să treacă timpul în întrecere cu pulberea chenozei
treaba voastră noaptea vine în Calcutta traficul n-o să mai vorbească nici
româneşte regizorule aici ai filma tăciunii noştri mudre turnate în gloatele
Gangelui ah pe apa
Sarasvati a revoluţie nici eu
nu-mi arhivez climatele într-o boabă de parabolă în Bangladesh se născu Tagore
ca Panini în Paninistan capul lui
Tagore pe tipsie Iroade noi nu venim din miez în corolă ca aşa a dat în clocot
vreo sevă se programase astfel triplul
glonte pentru capetele lui
Zalmoxis cu noi îmi vine să cred că nu mă lăţesc pentru cayot singur cult catrinţelor
margaretelor lagunelor ori lacune de lagune adio vegetarianism afară e norul
până la cer dezordinea capului să treacă pirogile pe sare atâţia de la mine ar
fi zidit palate din paşii lui Tagore cum albul Nanda Devi
cu barba lui la taină nu Nainital şi mai
kashmirian unde-i venea acolo se ducea lumina cum se fac ele vieţile una şi
bună să fi rămas de la englezi golul stăpânului umplut în Bengal de comunişti
somnul postmeditaţiei ne împinge cangurul pleznelii respectuozitatea orientală cu oricâtă ură
oricâte
complimente le mai rămase de
premii calamitate a creşte în stima cât mai multora sigur se respira a yoga în
tinereţea ta pentru nişte bilete de tren o Calcuttă exact cum mă pomenisem în
Montmartre vi se pare vouă a fi iarnă
dar la fete mereu se panichează ale ritualului până odată s-o potrivi
dezluminarea fuga mea în India
de data asta blanc noian de gheme de nedeşirat stinsă lumina ineşirabilităţii
poate a firelor mele mitice şi ea pe o invitaţie aşijderi în zona asta oi fi
respirat-o prin masca de zgură deloc jaină nici o dambla ca a lui dumnezeu
tatăl să fi făcut lumea şi toate cele
potoleşte numărătoarea anilor
bacşişul scărpinării pe burta cronică nu te uiţi cum ai crăpa caută-ţi soclul
pe casa poporului pe unde am înnebunit fiecare a ne judeca antipozii păcat că nu merg pe întrerupere de curent numai parţială respiră
nu te mai relaxa nu rămâne astfel ce-ar fi avut nevoie de
vocea mea că-n Cernăuţi mă şi
filmaseră d-aia mă las sechestrulu gajul-elefantin
cât mai multă ipocrizie şi nu te îngraşi mă băieţi ne vor spune ucigaşii ca de
obicei nu sunteţi voi monseniorul numără-ţi spinarea dezisă de amintiri şi
planuri nu pentru puterea de voinţă prin autoîncredere dar
întru umplerea vorbirii
kenotice doamne fereşte să cauţi în
India pe cineva şi mai ales pe altcineva zice Mihir mă ia relaxarea de
aeroportar ashramit cât încă o nemişcare de minge aşa şi trasoarele
respiratorii cărate o mântuire prevenitoare cum o fi ochiul pe horn nu intră nu
iese mistuit mistic de
răsărituri ce ştii cui cu ce
poveste bateţi a filmare de jaf dacă nu bacana aia ar mai picura ceara
prioritara primordialitate precupeţire de miere câtă moralizare pe sufletul
nerenunţării o scliviseală peste pantofii crampelor noi cu păcălelile desculţă-te mielule care
micşunelele pe lotus acumului pe
acolo zgomotul contabilităţilor
aerul din vechi al unei misiuni umbra corbului pe zăpada ningând fruntea ce
relaxat sub avalanşa meditată a fi pus în mişcare piranha şirei spre a te ridica încotro până
când reţelele ne omorâră cearta am tăcut spectacolele din părere parii de caste
şi pe la noi e curios
să nu mai fii tu aşa lecţionari
cât cuprinde pe viroage frustra(n)te mă ţine pe mine înăuntru să umble el
chipurile tocmai pentru mine mai şi studiază biblioteconomie vezi că după 40 de
ani maşină vocală nefiind încă nici un ţânţar privind prosopul necurat pe
murdăria pernei un cap atât de greu şi
nici o spargere bunătatea
inexistenţei noastre neîncercată odată iar adorm o iau pe colesterol aer nu
există romanul nu respiră nici românul în Calcutta unde ai invitaţie şi face să
te duci tot într-o simbolistică zburată ştiţi voi sau vă daţi seama pe nespuse
coada ochiului vezi-ţi sinele cu sinele
prin sine de-a slava sclavei
lumea cu poet rege tânăr mort în contrazicerea tematică prinde şi tu tema că
din aeroport ai lăsat-o în hol nu mai cântă decât motoarele obedienţei de când
amarul cantabil cântăre amintirea jaina obscură ca toată viaţa condensată pe
ghirlandă lângă Chattarpur
viitorul cu trenul mâine
cheltuieli dijmuite de copiii tuturor mişmaşurilor dalba ţigănie cine nu şi-ar
dori-o cine să-l fi pierdut şi pe Budai chimval creasta zarului se îmbujorează în aloul meu de pe frunte neanule
arde-mă doar oprişi telefonul ochii închişi preksha în Kurukshetra şi voi
sfidându-vă
la albul pârilor bun eram în
alb fronton nici şobolanii-n râpi examinate şi zilele se vor scurta de capete
şi vom avea urechi al Calcuttei strin fiind ce sărbătoare în Bengal ce paradox
cutremur cartofor vorbiră a culoare orbii între ruinele fărămicioase kad o radicală rodnic rădăcină nu-ţi
trebuie o viaţă o zi o oră spre
a-ţi sfârşi romanul în Calcutta avusesem fraza de început ce sec şi ăsta că are
biletele să nu-mi fac
probleme nu prea ştie expresul respectiv cine să-l deconteze mai bine era respectul expresiv oricum ce
mai pozează în el de el ar trbui să-i dau broşura şi pliante cui i-o fi
lene de nu meditaţiei din mine
ce mă îngândurase cu broşura iar o să ne tocmim ca la lăutari Telă lasă-mă că
venii de la mama R K Dasgupta bolnav ca nea Romulus şi seamănă şi m-aş totuşi
pieptăna de-aia aveau ăia ventilatorul a budă şi aerul condiţionat Himalaie ca
să se oprească apoi
toate şi tv mai ca în orice
unghi Dickens ţările ruşinile pământului mamă mame de împăraţi incestuoşi
înscrisuri de pruncucidere irodică nici o scăpare de ţară de soartă lanţ de
otravă îmbrăţişată romantism putregăitor harului nici o groapă cu maimuţă şi
mîine ar fi zi a rezuma chiar
bibliotecă dacă nu
monografismul copacilor întâmplarea face că şi Gangele nu se vede până nu te
soarbe cu toate ale tale neştiute cuiva
alta era duma cum că aş cormoran să zic peştele mi-ar plăcea ci cioară
aş caş crăuni karuna ce-o zice nici asta aş fi în formă dacă nu mi-ar lipsi
viaţa de studiu aş
fi chiar în studiu dacă nu mi
s-ar părea că am prea puţin să arăt oricare ar fi premisa n-am decât s-o iau
pieptiş pe diagonala lungă ai mei sunteţi zeiţe zei păienjeni un clasic episod
ne tot cormoran să zic ori mai bine cormană atunci ne arăm de toamnă lumea 2000
kali yuga să triască şi noi la Ilinca
uiă-te cum aleargă de două zile
un pletos guvernamental pentru un bilet Calcutta-Bolpur de acolo mai e gând de
conferinţă nu poem nu conferinţă nu roman o Calcuttă un Bolpur un Shantiniketan
aşa ne formatăm informalitarian mă mai uit şi dimineaţă la plecare cum şi ce-o
fi în golul sertarelor
poza câte unei submisiuni mi-ar
fi plăcut să fie şi Mircea Ivănescu pe drumul Şantiniketanului în poem ca Ionuţ
numai poem Yvonne în aşteptare dacă mai trăia Mircea Eliade în fine sunt fire
ce ne miră oglindă spânzurătorile ce ni le mai dorim până una alta celebrăm o
bubă de-o viaţă viaţă
spărgându-se ne stătea în cale
mie şi mai cui ce-aţi dus-o adus-o de Dipawali unde ţineţi lista sărbătorilor
guvernamentale e în suflet sau cine ştie după religie bucurându-vă de
libertatea celuilalt ashramul redivivat poate-mi doream nu mă mai pieptăn toată
noaptea bună noaptea contabilităţii
numai trafic din atâta Bengal
nu numai de vest păcatele noastre voi veniseţi din America pentru camp ca să
vedeţi şi eu din România întrebarea lângă şi nu zici lângă India că dacă lângă
America dacă lângă Rusia lângă Jugoslavia shudra adică în Delhi ştiam nu-mi trebuia
alt elviriu mahaviriu la
anteriu ieşeam şi nu mai ştiam
de bilet nu poţi şti pe ce linie se merge pe vremea lui Tagore se circula
englezeşte de-o mai fi trăind Sisir Kumar Gosh de n-oi intra în anecdotică
inutilă s-o scuz ca probă de autenticitate familie redându-le note am a le
spune de unde vin cu Eminescu Blaga Ionuţ
Sergiu dacă am revista ce
aiurit să cred că se va putea face baie mi-o făcură comuniştii prima zi
bengaleză mă ajutară ţintuindu-mă să nu mă ajut singur printre tovarăşi Vlade
tată bine că nu ţi-am luat adrese când mă întorc pot da şi nas în nas până
dimineaţă puţin a rămas şi la noapte dorm de mă
trezesc şi nu crăp de căldură
scriu poate încep chiar romanul triplei împuşcări cu mine faţă pe o variantă
filmată admirabilitate rostitoare măgind amăgind relele de jur împrejur fugărit
de furnicile albe chiar tu Tagore o competiţie existenţial-religioasă la templu
când aş ajunge factură cu timbru
câcâială conservatoare la Mihir
surya power cut în Lebedev + Gorki Sadana Eisenstein Rusia mutată aici cu căţel
cu purcel orice intră nu mai iese Birla Planetarium Rabindra Sadan Matro St
Paul’s Cathedral handicraft bazar Sunil Ganguli Satyajit Ray Father Panchal
Mrinal Sen Ashok
Kumar Dilip Kumar Kishor Kumar
Amitabh Bachchan Guru Dut Mirih din Haora are nevoie de bani nu e unde să
schimbi nici la Continental numai pentru ai casei parlamentări mirihice cu duty
manager altfel şi casieră la costum jai sri Ram jai sri Ram jai Hanuman jai
Hanuman filmul
rugăciune distracţie unde eşti
meditaţie Calcuţica de nu Katuşika fie acuşica jai Mata ki dă-i cu spiritele am
intrat în hora Haora văd kitschul şi ceva peste mă mişcă mă prinde ca pe toţi
ai locului ce emfază ce teatralitate naivomană m-oi culca şi la Shantiniketan
voi ajunge ăsta mă retrage în
Calcutta Ionuţ în bengali 401
şi somnul nidra pe slogan sunt aşa şi aşa americanii prin seriale
americanizează indienii indianizează am revăzut cărticica lui Ionuţ cu Tagore
ce hotărât putea fi şi vreo autoinducţie etichetată exterior de conivenţă sau asta sş ne fie magnetismul să te
citesc Ionuţe
în bengali tradus cu ajutorul
meu de Sisir Kumar Das ce vremuri uite că spaţiul e Şantiniketan timpul e
Tagore e poetul anul Pele footballer of the century among the others honoured
were Muhammad Ali Michael Jordan Steffi Graf Nadia Comăneci Carl Lewis Alain
Prost Dan Fraser and
Mark Spitz in gymnasti Nadia
Comaneci of Romania won the womwns title following her astounded performance
during the 1976 Montreal Olympics when education under the tree Bankin Chandra
Bhose Bande Mataram 3 cântece marching Lata Mankeshkar comp Hemant Kumar all
India Radio style în
Shantiniketan Express couch 1 sit I5 age 54 (55) mă înineriră aer condiţionat
contrast iar cu Howrah Rabindra Setu ce amintire angreză tanti cot la cot lumea
va da buzna lasă că vă las cine n-ar duioşa patronal atâta înghesuială animată
Shantiniketan Visva Bharati e deschisă
duminica e liberă marţă Hoogly
nu Ugly Vinod numele Gangelui după district cu atâtea vapoare pe el pe sub
poduri suspendate de văzut templele Kalighat Dakshineswar Mihir m-a uşurat de
200 rupii ca de nimic văd eu pe dracu’ dacă mai e loc mă termină fie îmi şi
poartă de grijă fereastră schimbată
tot pe fereastra din stânga să
vină mama lângă fiică ori noră şi copilul Tică Bălşan îmi şi bătu în geam
fumuriu nevastă-sa o chi chinezeşti ăştia pe cine or fi văzând cu emoţii să
transmuţi un shantiniketan o fantomă angelică un abur de aură botezătoare cum
i-a zis Tagore mahatma lui
Gandhi cum a murit Vivekananda
la 39 de ani ce titlu a avut Ramakrishna de ce mă doare măseaua ospătarii
hotelului s-ar fi mulţumit şi cu dolari drăguţi americanime de ce pleacă nebune
cine poate de aici de climat poate fi trecerea de la cald la rece ziare de
duminică săru-mâna Nadia Comăneci of
Romania when she made history
becoming the first gymnast
ever to score a perfect 10 winning the gold medals one silver and one bronze
Pele footballer of millenium mergând cu spatele spre to Bolpurul Calcutta a o
iubi în the contact sports
category Muhamad Ali stai stau din ziar alergătură
nu glumă de când n-am mai mers
cu tine express indian
eliadic voi în Chicago şi lapsusul praf de cancer palmieri cu bananieri
condotieri ieri exile and the kindom zeci sute coşuri-linga de cuptoare
ceramice pe cana thay cum urlase copilul în avion la sosire altul în tren abia
plecat verdeaţă mături
Indore preksha Indra Prasta cum
o întorci greu intri şi mai greu ieşi din India vai ca din puşcă fusesem trei
repede unul pe-ale lui Zalmoxe cu vai foşti cum n-avusese Ramakrishna educaţie
şi mata de lângă mine cine ştie toţi ştiu zeii şi artiştii care-i joacă în
serialul Ramayana Rama e Arun
Govil necunoscut până atunci
rediscutăm sristi sttithi laya creaţie echilibru destrucţie şi mă luase Mirih
cum a spus Marx nu poţi crea fără a distruge aici am sărit înapoi două pagini
n-am cum da nici pământul lui Anca pentru un Rabindra Bhavan în Ruda cei din
Lovişte-niketan şi ei da shanti-
Lovişte loveşte sau în multe
locuri cine vrea cine poate sau în multe locuri cine vrea cine poate conaşi cu
expresul neuitare shanti străbătutul pământului shanti şi răsgândurile prima
oprire între trenuri cât de indian poate fi cineva întreabă-l pe gurudev rămase
fără dreapta dublei generaţii de
femei ce nu-mi hărăzi doamne să mă opresc cu
ştiinţă mergem mai repede a citi nume eram bătrân aveam 33 de ani altă snagă la
55 ce mult mi-a dat Asia şi mă cheamă Vasia te voi mai amploaia Mirih lanuri
galbene şi verzi n-ai mai veni sau cine ştie urmaşi s-or găsi de întemeiem
oprim în
Khana Sorinache am fost câine
de tensiune da’ şi tu te fandosisei că dacă ai holeră mă întrebasei că nu erai
ipohondru ce importanţi ne putem crede în faţa mizeriei mărunţi pentru
cerşetori copii pentru cei mari sondă shanti prin lumi terase bordeie case pe
sub paie cel mai rău i-a zis erai cea
mai bună acum invers nci rasa
monahală cum ne-am dus şi la Almora atunci să ne salvăm de vară ce caut eu acum
ce shanti ne proiectăm încotro ne dă mâna jivan nu zyndagi care-ar fi preţul
dezamăgirii neînţelegerea care ar fi preţul înţelegerii amăgirea îmi păstrezi
şi mie locul pe
româneşte ce-o fi zis în
bengali oprire la Guskara parcă a treia cred că vin din Calcutta să vă întreb
de culoarea onixului alte vânzări biscuitate un fel de bucurie la Rucăr la
Rădeşti la Soveja la Păltiniş la Lăpuş la Poşaga la Blaj la Berteşti centrele
naţionale pe care le pornisem primul şi ultimul în Baia
de Criş cu Sântimbreanu şi
Liviu amândoi morţi doamne fereşte centre shanti de lecturi şi cultură în fiece
judeţ pe deschise pe sub
arbori din câtă junglă nici un capac în mintea mea de pe urmă tot stăm e express nicio grabă esoterică Maung Thara scriitor
birmanez văd ca-n Suedia Calcutta-
Uppsala-Shantiniketan adio
ziarelor lunecate ţiglelor dumbravă de bananieri bătute paie mirişti ca
untişorul palmierii ca mohorul şi voi Shivo ce atâta apă lotusule coana
mama-mare în lotus ţine-mi moartea peisaj gâldane de orez vaci la păscut ori
cărămidărie ori nimic am mai înverzit de la Indore
Bande mataram pe închisoare pe
film pe postmodern strigu-ţi şoapta foc bengal eki-deki ăla mic e vesel The Child de Tagore lişiţa pe după vara vacii
contemporanii Eminescu-Tagore-Vivekananda primul şi al treilea morţi la 39 de
ani două bărbi Tagore 1861
Brâncuşi 1876 două ctitorii meci de
volei drepţi băieţi frumuseţea
arăturii arătarea frumuseţii Durga-Parvati are 10 braţe Ravana 20 nu mai
fotografiem pe fereastră nici scrisul nu mai dă pe din afară o împăcare samba
crezusem că vrei să omori fluturele femeie Tagore cum te-a contemplat iubire
Indie nu mă mai opri nici din bărâneţe
euforio ţintaur nici un fir de
praf nici sare pe inimă intră în dicteu şi nu mai trăieşti orezăria bananăria
când o mai fi bravo Adelina Vlad cealaltă nu numai că nu v-am obstrucţionat am
mers pe un cod al responsabilităţilor personale or fi plecat profesorii de
preksha pe la casele lor om şi ajunge
scăpai de poematie mă prinde şi
mă guskăreşte atunci s-ar putea să am chiar astăzi parte de discuţii suflete cântându-mi atât
de departe am pozele voastre la mine fumaţi voi cu ţuică eu prin bob zob cum ai
zice o sămânţă tot întinse câmpuri pe iarbă cu sariuri Manet vaca a murit fă
ce-o fi zis
postaţă verde în lan uscat nu
ţi-am luat maşinuţa de cusut din Seoul nimic ginseng din Thailanda corali
frumoase ghiocuri de mare din Port Blaire a fost Mirih în Andaman-Nicobar
triburi insulare muzeul puşcăriei ori Tagore-Eliade care s-ar răsuci în cenuşă primul său traversat cât de adânc
orizont uitasem pe o câmpie din
Bengal într-o dumbravă umbră aval de vale de val natura n-are gusturi proaste
ajung în Bolpur nu călcasm peronul inscripţia în lume Sanurajee eşti dr Anca of
course the vice-chancellor is here ce mai onoare uite-l aplecare că nu pupat
shanti a câta oară prima
şi acum 20 de ani ne-am scris
ov visi tot nisi mâine conferinţa poimâine înapoi le arăt biletul că e închisă
două zile universitatea bine acum pleacă la Calcutta de-aia în gară am uitat de
poză mă-sa se duce la o nuntă în familie
natura n-are gusturi proaste continuă floare albă case vechi pace ţiuie-n
urechi ce frumuseţe mai
înţelegem pe la Mirceşti când vorbim diferenţiale mistice pe neculcate câţi nu
s-or fi îmbiind aici de câte ori până când am ocazie să spun cui câte ceva în
spirit nimeni nu mă opreşte să fiu cât de sus în engleză mai şi las loc
surprizei de sine oricum nu mai încap cu adresarea
către VC de la nuntă măcar şi
în Calcutta vedem ce-am discuta cu Banerjee de frumuseţe prea vrea să vină în
România după America şi British Council aşa e aşa se întâmplă la rând vino
nasul meu nu te vrea musculiţo parcă m-ai cunoaşte de la câinele roşu bravos
ce-o fi făcând Romulus juninca
roşu-brună o paşti cu bicicleta umbrei o ciurdă şi cu salbă
clopoţindă-cercuri luminoase îmi vibraţi în creier şi vă duserăţi ce defilări
aminte gurudev coloane împrejur văruite alb covoare la uşi închise-deschise
radio alt aer nici în roţile americane nu găseşti ars vreun pic de vară retrasă
vărgatul face concurenţă n-ar
lătra n-ar muşca voi face conferinţa la Ravindra Bhavan exact centrul de studii
asiatice RT sau T-E iar mă lansez în variante femeia sati e India e România
orice ţară te-aş retraduce din bengală înapoi în româneşte ci-mi eşti un
original mort nu te mai am lângă mine te
spusesem bengalezului şi el
te-a transpus transă de acum ţi-e prea sus nu ştiu nici numele arborilor
verdelui gurudev abia infinitatea te apropie vorbeam cu milionul poetizatorilor
emanaţi din zăpada bărbii tale lună plină rochie de mătase ce-am mai putut
medita ştii acum în oposul
ţie hărăzit de tine
şi astfel orfanilor sau
soldaţilor nu mă mai gândesc la dreptatea pentru Mircea şi Maytryi totuşi şi-au
de ce suferi şi după moarte că Shakespear ar coloniza India iar ce lume va fi
avut în jur ce pace propria interiroritate străluminată sunt curios de-oi avea
o vorbă a lui Ionuţ în purcederea ratată
împreună el şi eu cu el cu tine
imaginar eu fără el în locurile tale şanti cum aş zice am poposit în ponor la
Shantiniketan şi respiram inocenţa atât şi grădina măestrule în meditaţie
cuvenit cantabilităţii modelatoare cine iubindu-şi contradicţia te caută cum
tot ziceam că natura n-are
gusturi proaste o singură dată copilul ne
întâlni îl priveam fiecare din partea cealaltă credinţa mea e că te uitai la
Christos nu numai neştiinţa de ale
tale poate că fiecare îmi
auzeam strigătul fotografia asta arboricolă înverzindu-te îţi pot deduce
urieşia într-o blândeţe pregătindu-se pentru lumea de
apoi asta ar fi toată ţinta
luată la goană de tranzienţă nu-mi vei spune nici un nume nici pe al tău
sanatan uliţa întretăiată pătrat ne înscrie ca pe Lakshmana şi Sita cum o fi în
serial Satyajit Ray aici pictase cu orbul imaginaţia acelui pictor orb mi-e
vedere de tine renunţat la corole nestrivite aşa şi
poemul lui Blaga descifrat mâine natura sati
la moartea lui dumnezeu dedumnezeirea
dacului rugăciune căzusem din declamaţie în elegie acum o s-o virez pe
conferinţă nu te-ai grăbit în trecerea prin lume bruscă amintirea scurt
călătorită nici cât pe malul râului Charles cum m-aş şi fi clăpăugit
formelor nu lăsasem lucrurile
clare dinadins tu în mit imperturbabil îmbăiat în pelerinajul veşnic petrecăreţ
lumile îţi ajung de aici aici mâine ci scenarii ne interesează îţi aparţin cum
ne-am întortochea coronamentul a doua oară spinii pe rugăciunea sermon nu mai
ciocănea câmpia daulită
ce va fi vrând să zică
orizontul Zamfirica triluitoare nunta de n-o fi intervenit restrictiv câte povestiri
pe frumuseţea diferenţei dintre caractere filme că nu s-au inspirat din
poveştile-ţi altfel n-ar creşte palat după palat m-aş duce să adorm şi să te
visez turuit triluluit ia-ţi copilul transcriu ce
mi-aduc aminte şi povestesc ce
nu m-ar face să nu-ţi fiu aer unde te afli măcar lumânarea să ţi se aprindă iar
pe mormântu-ne copiii sub arbori pe voci o Mahabharată de ceartă ce-ai fi
crezut o broască răspuns coral păsări cârstei departe mai tresalţi poluare
blândeţii neîntemeiere Tagore câte
secole ne mai aşteaptă aceleaşi
câţi copii neînvăţaţi să iubească încă o mie de ani ipostazierea încolo și încoace a respectabilităţii rare
semnale nici măcar nietszcheene din bătrâna şi pe atunci frumuseţe până aproape
vesel ne-o vizita Tagore iar ajunserăţi orfani iar se certară vecinii şi
neamurile
înfulecată pleavă de furtună
pretenţia dădăcelii ce de
libertate irosită pe moarte ce de moarte necunoscută liber mai mulţi părinţii
mai puţin fiii mai puţină muzică ruptă scrisoarea ştearsă de lacrimi abia o
aerogramă din Santiniketan neîncepută până în clipa asta nescrijelată în
continuitatea
turuielii din Calcutta Howra
Rabindra îi răspunde lui Rabindra mai vezi o mie după mileniul computerizat ne
spunea să-i citim poeziile cum să
înţelegem plăcerea lui pe hârtie în eter întru religia adevărului cel mai bun
lucru pe care-l puteţi face la o mie de ani după aceea cum citise el pe
Jayadeva pe Kalidasa dacă vă
veţi citi măcar pe voi îi veţi fi citit moştenite inspiraţiile vom amesteca
timpurile ni le va limpezi ne vom înfuria pe-ale vieţii ne va şopti din linişte
liniştea din imacularea bărbii sfinţenia toate ni se părură lui îi părem
cunoscuţi şi îl trecem pod peste Gangele
timpului întreg de ce l-am uita
şi înecaţi puţine lucruri mai deloc ardoare vom sta de vorbă autopsii
incinerări iluminante macabritate dezmoştenită pe sub stăpân cum mai arată
frumuseţea naturii întrupate la nuntă cum o şi vezi pe ce muzică pe o poezie
din grădina neantică problema conferinţei
de mâine mi-e mileniul trei
prin ochii languroşi ai lui Tagore nici o problemă frumuşeilor puneţi-vă
batista la nas jain că are şi Georgcă guturai vedeţi comentează el în trei mii
trecute ce mare e Tagore ce diagnostician de vremurile mele mai nici o vorbă
din vorbele mele mai toate o bengaleză
bangladeshi ce cântec tot vă
aprinde candele la diwali cunoscuţii mi
se împrietenesc metafizic vrei neapărat comparaţii care te gândeşti că şi mie
mi-ar fi pe plac în alternarea existenţelor nefiinţiale lăsăm independenţa individuală
la poeţi nu pot să se dezică tot într-o ironie discută o zi o oră o clipă
din neînceput păstrează-ţi
tendinţele disperării vezi ce s-a întâmplat cu poezia nimic tocmai că n-a fost
lăsată în pace nici pacea nici poezia acasă viaţa e lungă precum fusese şi copiilor le părea mai de ei neînţelegând
bătrânii până la mine chinul neînchinat seara asta un înger să fi intrat în
mine
nemaicunoscându-mă din
transparenţa împrumutată atemporal cred că nimerisem inima lui Tagore băteam
singur în muzică dumnezeiască aveam conştiinţa nepieritoarei respiraţii mă
gîndeam la o întreită împuşcătură crimă de făcut bani previziune
nemaiatentativă pe tema ipostazierii ţii în minte
simbolul primit îngereşte
înecat în sânge prin ricoşare nu mai macabrizăm tranşeele cât crez în cât sânge
crescând câte fluvii efluvii în creierul trist ce tiradă captivitatea
greierului pe ce mâini şi împărăţia brahmană oare supravieţuitorii se vor mai
chema nu ne păruse trist mai niciodată copiii şi
i-a iubi copiii l-au iubit şi
noi în auzul gloriei de departe comunicabilitatea depărtărilor cu nemoartea
gloriei familie cum v-am spune am dormit c-a fost vorba am fi văzut misterele
Volpurului valpurgic promisiunea o iubire în rugăciune destule sunt de ridicat
cadavrele ce se alege
de suflete părinţi scrise în
poemele din singur obsedaţi-vă nu de viitorul meu nici de al vostru nu vă
amintiţi frumuseţea ce se şi scuturase cum mai creşte în voi floarea pe
necunoscutele penitenţe orizonturile s-or rotunji atavic ori sânii fecioarelor
din vremurile mele destulă lume pe peronul gării
din Bolpur la sosirea lui
Santiniketan Express nu vă socotiţi cu fantoma-mi solară palatele cu numele meu
vă umbresc nici măcar opera nu mi-o sfârtecaţi în malaxoare contraimperiale
contrapunctice contravenţionale cine-aş mai fi pe nici un plan iconografic ros
de furnici nici urmă
de cenuşă în ocean nu v-a(m)
spus ce şi cum tot veniţi în liniştea voinţei mele de a vă revela printre
orfanii mei lăsaţi la vatră bine că n-am răint ucigaşii de totdeauna cu o clipă înainte de a asigura izolarea
în subpământene paradisuri a îngerilor neînvăţaţi la dispariţie vreau să-i mai
prind şi eu
între bătăile inimii de la ora
şase şase minute durează revelaţia morţii întoarse pe seama neprezentării nici
să le fi dat peste paranoia cu cine să ne mai fi şi confundat iei o postură
aşezată frumos pe seară şi răcoare şi voi în de voi nu ştiţi care pe care
poezia nu rezolvă comiterea dacă o
mai şi consacră verosimilităţii
sacrale oricât de puţin cântec în cântec prin accident în agonie în fericire un
sunet pare-vi-se din Rabindranath fără ranchiună că învăţătură altor dictaturi
fie-le ruşine vorbim între noi cu nimeni de faţă nici fresce spălate de muson
pierduţilor îngeri vă picnesc cu o
dragoste potopitoare mergeţi
într-o direcţie neostoită stanţată în Vede şi în Rabindranath sanatani înseamnă
eternitate spusese în barbă ba-n dinţi Dwijit atunci în Duino incomparabilule
cel mai bine tot în Santiniketan ce-i va fi plăcut ce mii de ani pace cât
vampirism pe îngerii timpului
compasul
vastităţii mă frânge măcar şi
schimbările de program la fine de controversă pe sunate cine cu cine o fi
vorbit nonsensuri cu nonpersonalizări life wife jocuri de film Ramayana în
serie derevelarea imaginarului religios stătusei de vorbă şi cu Derrida ce nu
şi-ar da cu părerea de Tagore sau cine ştie
derevelarea asta într-un
subconştient incinerare versiunea dintr-un izvor persistă soarele o să mai
răsară o vreme cu natura şi gusturile ei n-avem să nu ne lăsăm mistuiţi samsara
că altă răcoare şi noapte eon numai de sunet înroşită podoaba aba nu-mi ştirbeam imponderabilitatea nici
în frigul
discului lui Vishnu gândiţi-vă sosit în
Santiniketan să nu vreau decât să-i scriu lui Tagore din pragurile-i peste 2000 de ani de-ar ajunge în 6000 după înainte în timpul şi
atunci cum ne vizitase ne-ar fi primit şi acum şi atunci în neantul viitorului
ce chin că mai zisei să ieşi
din timp de dragul
înfricoşării timpului a-l
contamina cu aceeaşi sati aceeaşi poezie voi le ştiţi pe toate voi excela în
ignoranţă nu-mi strâng nici elementele de migală a sărăciei impostura postura
custura ustur brustur flutur latinitas pe-aici arhipelagul ne mandolinează
marile afirmaţii ori cerurile neîngrijite de
furnicarul aparte ori fiecare
fiinţă cântărită în aur ori viul împărăţind fără grijă ori nedreptatea în
veghea carabinei ce vă auzirăţi mulţimilor de-o linişte într-o aproape răcoare
nu numai opera răsunată străpungerea milenaristă ce deranj să mai anunţi
tagorism un sunet şi toată muzica
reconstituită dacă e pe aşa nu
mai inculcaţi prin ameninţări ambiţia concubinajului câte o femeie tot nu se lasă chiar bârfind-o pe
soră-sa ai mai ales pe iubitul ei expediat aici ar fi loc de întors de- presia pe imaginarea şi nu prea a
represiei mai poate fi însă şi represia depresiei s-a pornit flautul
după vocea pierdută n-am dat
drumul la radio dinadins n-am scris niciun rând în scrisoare sacristia
nemaisanscrită scrijelând într-un viitor de foarte aproape înşurubat în
situaţia prezentă peste o mie de an tot aici tot ăsta într-o ardoare simbolică
pe visul împărtăşit la trezie de mai toţi oceanul
tresăltând de dorul izvoarelor
tuturor fluviilor ploilor vărsate în el formatul roşu se înfierbântă completiv
planul se simplifică necuvântat complimente fără ocazie ce uşurare cum şi
sănătatea să ne trăiască de la întuneric la întuneric mai şi trecerea prin nopţi nedormite
clarificarea
quasiprogramatică a
negândurilor cum nu vreau să mă programez viitor adică după moarte scriindu-mă
şi nemainimicindu-mi maeştrii la Kurukshetra sub ordin zeesc ne-om împărţi
norocul răscrucea spăsită nu s-a mai întrevăzut unii vor mai avea inimă pentru
geniu cei mulţi vor bârfi biografia
măruntă locurile frumoase din
toată lumea ghirlandate cosmic poeziei şi necuvintelor şi necântecelor cum ni
se întâmplă făptaşi la o adică şi pe mai târziu trompetele ţânţare dezaripate doar n-om fi la vreun munte
numai necunoscut selinunte machiavelisme ananghii mărunte culoare pe
meditaţie copiabilă fluenţă abia amiaza şi noaptea începu în
Santiniketan i-aş spune lui Tagore ce ştie spune-ne ce neştiind vom afla de la
tine tu vei vizita cenuşa lui dumnezeu absorbind cataclismele a le dirija în
feerii indiferente frumuseţea popoarelor într-o reverberaţie câte andrade
îmi vine să dantelez dărnicia arniciului nemaisangvin
abia în zori de voi mai abrevia aluviul fluviului cu numele tău şi pod tot tu
ajungându-ţi ne înfruptăm şi noi din gloria postumă a bucuriei bine stinsei
vieţii întrupările nimeni nici Goliat nici Gandhi fiecare şi Eminescu şi Tagore
mai bine
pe pământ oameni decât în
subpământ gaedişti prostesc şi rasismul curmalei toată mardaua pe spinarea
spinală supin suspin măgărit mărgărint în toată posada santiniketană pe o
aşteptare călugără bac negrul mi-a reinsinuat antiroşul cinic îmbâcsirii de o
fiinţă flautul de pe la radio
melopee pee aveam o coadă în
sonoritatea ascultării câtă muzică
asculţi cu atâta te născuşi cei ce-o mai şi compun nu se nasc pogoară din
vioara cerului altă postură scrierea poemului tagoric pe frunzişurile
învăţătorului o trezie neînvăţată lingvistic retragerea în contemplată plată
cozile mă
înghesuie mă încurajez în
numele aceleiaşi pagini natură cine mai sanscritizează seara ca-n Himalaia la
Almora Nanda Devi Tagore şi Vivekanand privind poezie şi munţi ce milenii va fi
uitat nu va fi înţeles când timpul se personifică eroic ce ţări să se mai elibereze
de inexistenţă ce
sensibilitate şi măreţească
pierderea sufletului din înger în înger aneantizarea cu spray a îngerilor poate
se înffinţează îndoitul şi
totuşi tăciunele aprinde genunile învăţate funii spânzurând şi munii o iau aşa
mă paşte pasca masca lasă-mi amnarul sinucidere iasca n-oi mai scăpa mai la
noapte terci de
ţânţari din alt mileniu
chiţorani berci n-am ce mai schimba aştepta baş bacara ca pictorul cu frescă
nedantescă poate în amintire dire-dire sarire pe vorbe morbe de sire prin ceaire
exact tehnica de dictobăluire ciripire santiniketanire mătănire mire renunţ la
neamţ pe cant amarant monorimări de
şubreznii în Kenillworth
gândiri arheologice arheobotanica sub areoastronomie la mijloc arheotagoremata
bande mataram şi Durga mata mai avută mai văzută nici serafimilor neplăcându-le
o mai maică m-oi rătăci în nescriere norma tagorizată onest promisiv sineşi ia
mă şi dodii cu doina
lui Eminescu pe mileniul lui
Tagore mai Indie înţelegerea fără entuziasm sau cu după audienţă în ce rumoare spălarea
pe cap imponderabilă sprayul iasomie nears santal o solemnitate neîmpărtăşibilă
chei negăsite pe necăutate salut acum că veni şi doina om citi vădi să nu fim
interpretativi pe-afară
şi-aşa măruntaiele ajunseră
abia la mesele de sus ce-om catadixi peste seara asta nu-mi scriu o frază îmi
mardesc minţile dezghiocai mă dezghiocai din transă kayotsa mai rar autocomanda
prinde acum tagoramata doino măcar şi-n artificialitatea realului autodoctrină
parasanscrit românească dacă noi
nu ne facem curaj în fălcile
defalcării de ocazie retras în marginea lăudată ca neîndrăznită acasă singur
noaptea în Santiniketan binecuvântez moartea mamei înainte de a mă naşte asta
era extincţia mamei nenăscătoare halucinaţa oricărui fiu nonsacru de la Mahavir
Buddha la Ramakrishna dar a
pornit iar flautul babuji cât
aş scăpa cu seara curată în criteriile controversialităţii nici nu văd
întoarcerea ameninţării nici ameninţarea întoarcerii dacă ai avut guru pe
tată-său i te supui să înţeleg că nu e şi voia ta oricum îl conduceţi la gară
amici vă arăt scrisoarea lui şi tema trece adică să te
stranguleze dumnezeu înainte de
naştere pe nepăcătuire cum şi mărişor te blestemi a rugă spre contrastul
tranzienţei obscure timpul n-are decât să se abţină de la tărăgănarea
conversaţiei nu se nimeriră vizitatorii grosului de sezon masonic când veţi fi barii ca monorimele
acum argotice chine
mare zid pe căcăreaza din
Berlin gorbuşă încatifelată pace citii ieri în avion azi mai cătănuţă cărunţia
ţie şi iar se aud pneuri peste Tagore abia rămân fără prorocie yo-yo finalul
cum m-ar ajunge aş tragiciza aşa m-ar prinde într-o veselie în mijlocul unei
santiniketane nu-mi socotisem plămâni
formatului e tutti-quale
Eugenio eraţi aici vă adânceaţi eu turui în onoarea profundei liniştiri
cerceteze cercetaşii pământeze pământaşii or fi insomnioşi tagoramatienii pot
fi şi eu kind of sec tomane cum o da dumnezeu neică Gică nici nu e mare
deosebire de Cozia acolo muntele aici Tagore
tot frumos vii chiar de acasă
şi Tagore te primeşte druizii de l-or fi pomenind la Stonehenge îmi pun haina
şi gata hoţul frigului scriam de prihana naşterii ajungerii în vatra poeziei obârşite de Tagore l-au
adorat prin rezonanţă destui mai mulţi decât pomenise el în grija de mântuirea
sinelui indian ce
glorie mai mare decât cântecul
nemaiscris pentru a face loc Indiei şi cântecul ei e el cum al lui e ea ceea ce
a dat poetul mamei sale şi mama sa lui cum te mai plângea Ionuc de a potolit-o
nora ci nu numai iubirea se recompensează ori toate iubirile-s condamnate la
moarte după cum şi morţii-s
crima iubirii la aşa panseuri
şi încă în Santiniketan să-ţi fie ruşine nu ştiu dacă-n Calcutta sau în Delhi
am să scriu la dicteu pe un final ţările sunt ruşinea pământului să mă omoare
toate acum de obraznic destul cu naţiofagii letrişti postachi frică şi de vreun
chiolhan antimaterie idealul mi-e pe
de nici o parte mă voi
calcuttiza postsantiniketan bengalez cosmic nebazarizat ca-n Aurangabad pe jos pân’ la gară nu ştiu ba da în
Dharamsala cu autobuzul la cină ce lume o mai fi dau din cap răspund dacă mă
întreabă îmi schimbară biletul cu plecare precipitată mă lăsau să am vreo
părere
află cum e cu scrisorile de
invitare eşti destul de păţit să mai faci caz cer o portieră neînnasul lui
Tagore că se duse şi îţi mai scriu vestire conştiinţa stranie pe greierul anume
din Santiniketan seara de 21 noiembrie peste îngroparea alor noştri din Berceni
unde nu telefonez din laşitate plierea pe o
ardere concomitentă haosului pe cât de adunată în
natura mulţumirii o convenţie rugăciune primită aer în aer meditaţie în
meditaţie neoprirea catarsisului greşelilor de tipar în omisiunile de mână
umplerea viziunilor libere cu un joc artist nepăsării îngemănare carantină
stanţarea prizonieratelor
sânge pe frunzele de laur
coronarian tresăltarea inimii sub glonţ oblojit comestibil în foaie de bananier
mirarea întâmplării nemaiagonice nefixată oră calabreză în nord se citeşte
Tulsidas mai mult decât Valmiki mai simplu indologie internaţională spart etaj
cu un actor de renume bengal ce
mi-ar lipsi orânduiala
conferinţei spusei că după cină cine poate o naturaleţe confraternă de-a
nopţilor închiere măciucilor se aşternuse noapte adâncă am intrat doar mâinile
mâncându-se genul actorului un şi eu opus ce mai citea Banerjee nights with
India cum n-aş fi anturat în Santiniketan
rămas în registrul Guest House
of Viswa-Bharati ca Alecu Ghica la Jaganath Puri uite-te argumente noroc cu
tinerii ce de succes a noastră Adelina anecdotizare pe puncte curând cultul
poetului străin interschin care din câini face vocaliză la a cui moarte dintre
noi evenimente minime greieri cred cu
urchile oricum yoghinizate
bengalezul greierilor de foc în duraică drăgaică dedepresat dedrapat facial
siciliat canerbru aici era de Blaga prea multă linişte aceeaşi cu scrisul lui
Tagore în cult vizitele liniştii în poezia eliberată de viaţa patimilor
poeterne joia şi bengalez gandhian tagoremat ce
traduceri studenţii când şi ar
şti viitorul nici serii poate Tulsidas în locul lui Valmki salto mortale ne
întoarcem de unde plecasem după război cu ucigaşii (de) eroi mit contrazis de
şi mai mit înmiit până mâine şi o devivaldiere pe luxurianţa tagorescă pita
Pitagora în agora Tagore ştiam că
redactase scrisorile şi-o citea
pe cea către mine în căutarea vreunei intervenţii seamănă leit cu bilcanul de
York e mică lumea ca pe vremea noastră ce v-ar fi plăcut aici ia să vă caut
aerograma cu pricina ar fi fost aici trai pe vătrai ne cere Calcutta mai dihai
cu acharya Tulsidas Tagore rimai
lenienţe lentile latinizante ce
măruntaie lihnite de măruntaie a nu mai dori nici umilinţa presto conubio
încheiere destinatar atât de (ne) cunoscut nimănui numai depresia mai
recuperezi din ceea ce ţi s-a spus nefericire te gândeşti la mama ta din
Santiniketan nu te corectezi prea bengalizat prea
mult Hanuman nu şi bande mataram cântecul cum împrospătează
mitul greieri trebuie să-mi fie urechile ce noapte pură întru amintire ce-am
visat la tinereţe să ajung la bătrâneţe ai noştri în nici o televiziune nimic
din al tinereţii Indore nu ştii între Brâncuşi buddhist hindu şi Eliade mi-aduc
aminte ceva parcă vrusesem să-i
dau bani pentru taxi nu că mai târziu şi azi mi-a adus aminte el memorie
spălată aşa se alege praful ce planuri oţi mai fi având oricine aţi fi că doar
nu-l furam pe Tagore adevărat
că Oitagora Sinha calculează artificialului limfa ne-am înţeles într-o ţinere
de
mamă aici mi-am însemnat
urmă(ri)torilor postura meditativă şi ajungerea la Santiniketan test bengalez
pentru catedrala neamului burez ţară cu ţară mară cu mară gheară bară
numărătoarea spânzurătoarea m-am jucat sub o secundă m-am împiedicat pe o umbră
repede programarea
conferinţei cu introduceri şi
plecăciuni schimbabile ce curiozitate audienţa în satul arbori un draft cu
acordul şi el să-l semneze când ne-am găsi o zi jumate aproape disponibil cu
nunta matematic trecută voi mai trăii şi voi mai scrie cât că poate să ţi se ia
că toată viaţa ţi s-a luat liniştea înţepată
de greieri poate nu numai din
capul meu you speak very fast and you don’t think at all Tagore the foremost environmentalist Banerjee
fost actor în filme bengaleze
profesor de engleză la Ramakrishna mission registrar în fundul lumii lui Tagore
bombă de spirit cu întârziere mileniu
limba maternă hindi altfel îşi
scoate Hanuman Chalisa din buzunar şi mi-o citeşte bombăn şi eu o atinge de
frunte o bagă în buzunar la piept umblă totdeauna cu cărticica pe post de
pistol am scos-o şi eu pe-a mea cadou de la Vinod citise pe Ionuţ plus
AnnaIndia nu ştiusem că e actor acum îmi dau
seama merge bine să-l invit pe
Dilip Sisir ar fi much senior îl respectă ăl mai mult om auzi dar lui visi în
Calcutta să-i zic conferinţa
mea să aibă maximum o oră e devreme puţin mi-a rămas probabil poimâine o tai
când mi-o fi rerezervat p r –ul întoarcerea nu reiese că ar fi inervenit ceva că dacă a
venit principal-ul n-a venit ce
audienţă nu ştie zic şi noi doi dacă suntem vorbim mai bine fără principal scrisei câte ceva se cam feştelesc poemele am
de făcut planul conferinţei pe ceas pe fus cum ar fi la 5 la 6 din noapte ce de
mai conferinţe liber mi-oi scrie pe-o hârtie rimarea la Tulsidas ar
fi dinspre sanscrită înainte de
venirea negustorilor şi a misionarilor vestici o fi şi o porni Banerjee o
scurtă jaldi după discuţia la telefon
principal-ul prof Pranabananda Iasu Vidya Bhavana n-ar fi disponibil dar dacă
se face bine vine el şi mă ia
între 9 55 – 9 30 a m dacă nu o să vină prof
Gannapati Subbaiya both prof in
detpt of Indology Banerjee va citi introducându-mă el şi din Annaindia fac
planul după cină Poor nu face rezervarea după mâine doar deci visiul am
întâlnire cu el pe 24 cu plecatul ca totdeauna dacă tot am sosit ce mai aştept
şi-o tulesc altfel ce sezon perfect
să-ţi uiţi malaria şi viaţa
atâtea inspiraţii de(-a) India până la ruperea coperţilor ce lucruri ţi se pot
întâmpla ce discuţii pe nepactizate până la urmă când a rămas doar poezia prea
târziu viaţa noastră întru ce mulţumire pentru invitaţie rector vizita
proiectele în India argumentele şi în conf temele
points conferinţei poem în
bengali Iuga poem de Tagore Tulsi poeme de Eminescu Dacian’s Prayer Doina
Tagore is Christ Old Tagore-Rilke Tagore & the endlessness of Indian
Message translation and reception political pressures geopolitics geo-culture
doctrinele mileniului trei civilizaţie
exterioară west interioară
Tagore proiecul frumuseţea popoarelor când vezi ceva frumos eşti trist pentru
că îţi aminteşti de cineva din altă viaţă Kalidasa Sakuntala
Tagore-Eliade-Maytreyi Devi at the feet of the corpse dressed as for wedding
pollution how exalted you
smile to soften un-foundation
Tagore how many centuries are
waiting the same forms how many children unlearned to love another thousand
years hypostasiation there and here of respectability rare signals even not
Nietzschean from the old also by then beauty until almost happy will visit us
Tagore you are
orphans again and again your neighbors and kin got
quarreling swallowed what liberty vanished by death what death unknown freely
more parents less sons less music more cut the letter whipped by teors de două
ore trezit pe sub mahbharate de păsări nu sării la scris doar în scrisoare plus
că văzui
ieri în 1926 pe 21 noiembrie
Tagore nu era aici era în Teatrul Naţional din Bucureşti bombardat şi
conferenţia despre poezia şi gândirea indiană recitând şi poeme logic ar fi
fost să fi avut-o şi s-o citesc precum pe a lui Vivekananda la Chicago nu
tremura apocalipsei inverse din Santiniketan a
doua zi după conferinţa din 21
noiembrie 1926 azi 22 noiembrie 1999 ne amintim nesfârşirea şoptirii de Gange
Dunăre toată lumea o exclamaţie atunci ce ofiţerul Tolstoi ce pilotul Saint
Exupery Tagore poetul şi profetul Indiei vorbise bucureştenilor în teatru
cincisprezece ani înainte de
a fi bombardat acum şi eu în
Santiniketan bărbierit ridicându-i barba în slăvi voi încheia sub tirul
colonelului Zbarsu în apocalipsele de serviciu tratabile sigur cu o doză de
Tagore poate vreo referinţă la atmosferă poate abia atunci arătarea plicului
până la urmă de negăsit a încheiere nici
mantre nici lumina zilei încă prea puţin
bengalez încă jain şi zilele s-or duce pe aici încolo când frigul lui noiembrie
în Bucureşti din 1926 până acum e cald în Santiniketan memoria imposibilă
versului cum îl şi tradusesem cu Sisir pe Ionuţ întreind paranoia într-o blândă
pomină acum
postumă ci fotografia e la el ca azi îmi zice
Nae cum aşa Gheorghe uitându-se la mine o Indie cum l-ar nemuri pe el iubirea
şi se mai poetizează citindu-o din toate iubirile o poezie dumnezeiască de-ar
trece şi conferinţa asta să le fi spus comesenilor ca alor mei don’t you think
we are here in
paradise ce poţi spune mâinilor
(pi)tagoreice voi adresa plicurile cu bibliotheca indica 5 greşelile ajung la
multe omeniri până s-or număra vom fi pierit a neam cârmindu-mi-o morbiditatea
mia trist fără frumuseţe adio alte vieţi frumuseţea te întristează tristeţea
(nu) te înfrumuseţează mai mult
iubirea te îmbujorează bujorii
te iubesc mai mult de-o groază unde mă duci drumule din Talia localităţi cu
nume iute la express le citeam spre Indore din legănare pe încheiere şi Jai
Ravindra de imn lauda obligă stepul seppuku mucu mă gargarisesc înainte de poză
trasă din doză de masala dosa
dar n-o rămâne vreme de lemne
şi pietre nixe pe inel de deget mic cum ne mai scutură toamna celulele pe voi
că vă flutură viscolele şi R K Dasgupta a vorbit liber în Delhi despre noapte
polemizând cu nenoaptea rămân şi eu pe întuneric anume să nu ne credem în
veselie nu mă uit la
ceasul meu oră de acasă aştept
în dimineaţa mai târzie ca-n Bangkok în Seoul în Ierusalim astea-mi sunt asiile
contabile titluri călătoare în întâlnire mai şi plecăm mai puţin cu gândul când
mi-oi pune odată haina voi sariul unde se dă peste cap sufletul la închipuirea
lumii superioare ce mi-or fi
arătând păciuitorii fiind eu
invitat de upacharya văzându-l pe urmă pe acharya cum şi la jaini mi se
întâmplase ținere de suflu în
bananier noi vom mai discuta chiar aici de se va face vreo şuetă funcţională pe
ceai ne-om găsi complimentele din când în când la inspiraţie cum voi şti ziua
sosirii
în Shantiniketan aceeaşi cu
conferinţa lui Tagore în Bucureşti cine pe cine întru care vizitază mă mir
înainte de repovestire nu v-ar ineresa dar cine ştie Ramayana influence on
Tagore Itihasa Mahabharata Ramayana history in any discipline history of queens
and kings political religious
cultural history ancient laws
and literature în orice ţară Germania Anglia literatura ține vie identitatea naţională acum o sută
de ani din Mauritius Bihar şi Uttar Pradesh plecară legends and history part of
Rama Dasharata cultural imagery India was like this interpreted in their own
way
equally important to them Jawa
Sumatra Borneo greater India concept reputed scholar in literature jay Ganapati
S K Das în D 6 ani temporay phenomenon Tagore incarnation humanist
international personality human transcendence basically he remained Bengali
before 1913 national flow as
Ganges flows in the sea
reconstrucţia satelor sânge viu educaţie concept of spiritualism a doua oară ca
lume ce potriveală actor nu glumă am scăpat viu pentru Sisir poem citit de două
ori ce bine cam o oră AnnaIndia săraca you inspired us cultura României gim
Nadia Comăneci dana dar bhakti
devoţiune tirthayatra pelerinaj
dhyana meditaţie pancha-upasana cultul a cinci zei aici a scris Gora la peste
24 ore în Santiniketan parcă aş fi (fost) dintotdeauna ca şi Jash ce şi-a luat
după studenţia aici toate titlurile academice tot de aici mi-a arătat casă cu
casă ca o tablă de materii a poemelor lui
Tagore după care sunt numite
construcţiile cînd nu după locatari rude ale sale casa neagră e a
plasticienilor soldat la poarta grădinii muzeale mi-am planificat bine
conferinţa lumea a fost atentă şi o întorceam în propriile mele convingeri la
şcoala suferinţelor Indiei I
don’t say the poor is
beautyful but I can’t say the
poor is ugly mi-am clarificat mie gânduri identitare împărtăşite cu profesori bunyan-bodhi
tree ce venerabilităţi lăţoase congregaţii de copaci şi adunarea anuală sub ei
iar o confuzie ca-n ’79 la plecare doar nu mă mai vor şi acum potcovit îmi dete
într-un plic mulţi
bani costul biletelor de avion
şi tren or fi fost avansaţi de ICCR şi trebuie să li-i duc eu nici cuvânt nici
n-am ce face cu atâţia bani să-i mai şi schimb în aeroport e scris numele meu
pe plic doar n-am urcat la aşa preţ per conferinţă altfel lăudat cel mai luminos de ne-am şi pozat îmi tot
mulţumesc
chiar pentru conferinţă
Banerjee mă suise personalitate mare unele momente mi-au plăcut şi mie Doina
Tagore Ionuţ bengali la început şi la sfârşit vote of thanks s-a produs
inevitabilul am întors-o că Tagore n-a devenit comunist oricât l-au rafistolat
ruşii şi au impus numai pro scrisorile a putut
chiar să menţină via
Shantiniketan speranţa în consumatorii nespălaţi pe creier ai modelului îşi
locuia casele pe rând le tot ridica Mahatma şi Kasturba au stat în colibă ca făcută din noroi pe somn
de unde bărbosul de la geografie că vine să mă ia la Santiniketan cirlinor mi
s-a prins de bronhii iar
să adorm sanscrit mmmi-au dat
bani şi cîrligul ăsta de peşte în gât gata bogăţia lor ăla mă credea în Mariane
mă mai şi cheamă Dabija dacă Dharmendra l-ar scoate pe pranayam conferinţă am
făcut la guest house zidită de Tata mi-a trebuit aici mărimile se îmbie
miereşte cine nu s-ar şi îmbuiba în
lumea lumii în numele numelui
să-şi fi ales poza bătrâneţii să fi fost aleasă atunci se prepondera bine că nu
mai scriu cu pomul-poemul ce m-o aştepta în Calcutta Kolkata linguistic fascism
it is impossible to do well in life today without good English the bamboo
blooms speaking in tongues
the dream he has cherished
almost from his birth aş fi făcut alt comentariu dacă visi ar fi fost de faţă
dacă vorbeam în auditorium sub copaci măcar şi geograful bine o să-mi
povestească din România de-a zis şi rgistrarul de o fată iar îi trage cu
Adelina care l-a filmat mă gândeam Nadia Comăneci
ăsta e ritmul mitului nu numai
că face parte din istorie o şi face l-oi fi luat eu pe Neruda în obrăznicie dar
nici să primesc în Delhi biletele de avion plocon iar în Shantiniketan să mi se
deconteze mie fără explicaţii nu fie băgare de bani în buzunar m-aş întreba cum
am păţit cu contul
stins în 1979 pe nededucerea
împrumutului de n-am mai întors ani ca la ispăşire acum era să trimit iar
studenţi să le dau de drum parcă 1504 veniră portughezii o sută de ani înaintea
lui Mihai Viteazul-Mitu şi una după Al cel Bun-Uit nu mai zice rasistule
eschimoş zi inuit mai bine pe plecate
prea balet scăpat în bronhii
ciuline vorbitul în limbi l-aş dondoscala să-mi iau pantofi de zgură rugăciunea
anuală ancestrală Jash mi-a dat numai bhavan-ul lui nu tot Shantiniketanul s-a
dus ciulinul îi simt lipsa P G Woodhouse is his favourite rading Basu’s the
longest serving head of state
of one of the last socialist
governments on this planet înainte şi după Saniketan most pulsars are thought to be neutron stars in which
matter is squeezed so densely by its own gravity that it merges into a morass
of neutrons faţă de film cu făclie roşie să se cunoască a fi musulman Inshallah
răspunse întâlnisem mult mai
mulţi profesori decât studenţi încolo căminele de fete pe unde-or fi şi băieţii
mixte clasele Vlade aici e de tine ghimpele tot în gât e os de peşte o familie
de o frumuseţe dumnezeiască are micuţul geograf Braj-Raj nevasta casnică e
sociolog Ekta de opt ani şi Chaitana
de 11 luni vorbeşte cu tine dă
noroc ea face banii cu o păpuşă blondă de la Liliana Dumitrache vitrină
bucureştană prima pragheză şi londoneză i-a plăcut lui şi la noi la ei mi-am
dat seama că (n-)am înghiţit un os la Şantiniketan din Gange dacă eram în ocean
or invers vor să văd ce-o fi cu
Dumitrache neam automatic
Braj-Raj are părinţii morţi în Bihar s-a ajutat singur mâine e lună plină pe
scuter îmi sfârâii măseaua în haină cu mii de dolari şi zeci de mii de rupii în
necunoscut în urbanizarea fostului ashram el e tot un sat ceea ce găsisem şi-n
alte dăţi respectabil de înţeles de
admirat pe caracter pe
religiozitate luminat palat de sticlă pentru rugăciune al lui Tagore vinerea cu
toţi studenţii campusul solemn orgi
vegetale mişcări de scenă cafeneaua studenţească bazarul la răscruci lungi de
crâng tagoreic-pitagoreic noaptea asta pot sta oricât înfipt în osul din gât
mâine
plec la 1 mă va duce Banerjee
probabil poimâine ar fi discuţii cu
visi în Kolkata lui Sunil Ganguli campaignerul ce-o fi că faţă de noaptea
trecută cu poeme cu draftul conferinţei acum ca o oboseală o fârşire mă
tatonează nu-şi mai dau drumul nici păsările nopţii strivite de lună bengalizarea
ospitalieră e mai pe libertate
în stat comunist menţinut de castele joase şi medii rurale ca la noi tineri şi
bătrânilor departe de colinde fără murdărirea sângelui şi tu te-ai fi dus Mihai
Velcescu te-ai dus tu de tot mai ca pe copcă dar ai văzut păduchii Satyavrat
Shastri va fi la Ramayana o să-l revăd
el va accepta traducerea în
deschiderea conferinţei el a zis că mă cunoaşte de la osul din gât m-oi fi
pleoştit vedem mai încolo îmi voi fi
şi economisind vâna pentru Calcutta pe tv pe necunoscut chpurile bilete
poate hotelul cum vorbisem pe cât blooms of diatoms in the Adriatic Sea din
câte
ziare n-am transcris oase de
peşte în gât paralel premeditării corespunderea subconştientului originalele
moş Cândea de pus în muzeu lângă celelalte din vizite la TN dar să lăsăm muzeul
zălogeală avatar surpriză s-a cam mai ales praful de meditaţie o vagă amintire
un caiet mă lasă şi
poezia de o zi un naţionalist
devenit globalist nobelist ăsta fu Tagore din al Indiei al lumii zi tu câine
încetinit şi tu ce-am mai înghiţi să ne frigărim tu pe spate măcar nu te-ntinzi
nici cayot mai zişi o fi presând şi
luna împlinindu-se rugăciunile lui Tagore pe-aproape nu numai comunistul Basu
bogat şi
Tagore automobilul cu spiţe în
roată cartoful chinezesc cu ketchup suspense pe nejocuri de cuvinte plăcerea
lolăielii ce n-am adormit pe soare că pe lună arbori bodhi multe mă mai înveţi
stătătorule fie universitate satul satyam satitatea universalului ashram nu
mătănii de litanii tagorizam
voiculescian poundian să ţin
numai conferinţe shantiniketaniene ca beţiile nichitiene nitzscheene
împământarea politicii tropicale pe temperamentală podagră Ramayana va fi
apoteoză şi osului de peşte câtă iluzionare de sine chiar la faţa locului ce la
poale de codru verde te
înţeapă ţânţarii Vlad
cu pupuja Braraj cu geologia
voi înghiţiţi un rechn înghiţitor de mine însumi şi de mine paraumanemarine tu
mă chemaşi să-mi fie frig societate ziarul celălalt în contrapondere să nu-i
ţin pe băieţii noştri până la plinul lunii poziţia e de meditaţie n-am mai avut claustrofobie înflorită
cenuşă povste renegade regime
poeţii în lobby ce m-a adus totuşi aici voi fi mai deschis la surpriza
lăuntrică sărac în concepţie îmi pot creativiza emoţionalitatea zece trecute colibele de lut acoperite
cu stuf palate din proporţia de aur tu plinul lunii-mi câine diasporic
neîncăput spălarea mea pe dinţi
că nu m-am uitat şi întrebarea
e ţi-a dat cineva un pachet păi am mai zburat cu el ultim Shantiniketan din
singur miră-te Dilip cu mine că de câte ori ne-am scris aş fi dormit în fine
topit între sulcine pe patul tare al
pământului ceai era ziua pe câini focurii tandră vine luna plină
rugăciunea tunelată uitare
ce-ar fi osul sudat prin sinusuri nu plicul în buzunar Brajraj chiar bravbreaz
un ţăran shantiniketanizat cu gândul la Delhi fără politică toţi sunt corupţi
am auzit de la noi când vrei să urci îţi dă cineva peste picior dacă poate fi
gelozie la cuplul duminitrac
pe tine de
ce nu prea le scrii plus cu
anii ca noi cu Bob şi Rose fiecare cu ale lui mai lasă-l p-ăla de la Şanti anul
meu sabatic de o lună şi jumătate la voi frig la noi aici o vară la munte
undeva la Ţebea numai un gorun Horea aici Tagore o linişte împărătească nu
numai luxul zamindarului azi-nemâine ce m-a
sorbit Gangele la Calcutta
lanterna sub tv fără ziare de azi transcriu pentru Dilip mulţumiri I trust
ceremonialul şi ceaiul indian nu numai în Nippon bhavan n-am fost nicăieri
primit ca la Şantiniketan dacă am mai fost undeva altfel notiţă în vreun avizier
putea să nu vină nimeni au venit
excepţional să predau eu aici
zbârnâi şi Tagore ar auzi şi tata-mare nu numai c-au luat punctajul maxim la
examenul de filosofie şi cei ce-au declarat că au răspuns numai la o parte din
întrebări sau cine ştie incognito tike din Anke ananke nu mă scotea Bananda
prefixat pe care-l admir crescător
pentru autenticitatea lui
local-centru-lumistă şi pleacă în
străini la trei ani văd că şi România de n-or fi mărunţi în plic pentru amic
exchange of data Tagore-Eminescu
Visva Bharati acum dacă discutăm mâine cu ori fără hârtii le făceam cu
registrarul dar or fi în scandalul cu umflarea notelor
pe meditaţii vreo criză câte
peştele în gât cu os memento Amita în minte de s-ar fi liniştit de-ar fi chiar
iubit şi India şi România una prin cealaltă dă bine aşa şi mai încolo caietul
sub rufe murdare
isprăvisem scoate-l scrie în
express o dai pe cine ştie format back din Delhi Agra Exprss o capitală
moghulă un sălaş poetic da Ramayana nu
zici Valmiki Tulsidas Tagore poate nu mă expun eu pe-aşa acilea în Delhi şi mai
în pelerinaj ce şuete ce notiţe ce aşteptare de mântuire nu sunt nici la
jumătate nici în decembrie pe
urmă se va precipita trecerea cât n-am dus-o apoi în India singur nebăgat în
seamă mai mult decât de ţânţari m-or fi căinat unii şi alţii altfl băiat bun
uite-mă alb îmi las barbă gata Tagore scriem piesa mă distribui vine
registrarul vedem care e treaba cum şi în ce m-
aş explica aluzie la ce alt 13
10 de-om sta aici nu în aer maniere neinflamabile când mi-a mai răspuns era
pro-vicecancelar foarte bine ministrul
for food processing Hussain a ajuns cunoscut numai când l-au atacat bandiţii în
Bihar poate mergem şi noi prin Bihar ne lansăm hrană se face
canibalism pe acolo pulsari
zvârliţi în Mauritius întorşi după un secol să se cunoască impuls am ciornit-o
singur dacă nu ne văzurăm ritualurile vieţii poziţii respirate alarma poliţiei
în Şantiniketan tot mi-e greu să-ntreb de crime nehabotnicie religioasă sigur
râdea Chakrabarti că lumea zice că
sunt evreu e bine în ziua de
azi râdea ce nopţi în India nopţi India cum îţi plăcuse ce era să le propun
studenţilor o conferinţă un zbucium între poem discutam Tagore doar îl
contextualizam româneşte cel mai greu e cu Eliade dar lumea i-a împăcat şi pe
Caragiale canalia cu Eminescu mai
greu cu Macedonschi n-o fi
cazul Eliade era tânăr Tagore bătrân cu 46 ani mai mult un Iorga a i-l amintea
şi idiosincrazia pac la războiul în ’26 Iorga
acolo văzuţi împreună
ipoteştean post-Eminescu n-avea cum lipsi studentul Eliade aşa i-o fi venit şi
ideea până-n Italia mai mult decât
iubire obştesc magnetism
discutăm scenariu cu Mrinal Sen păcat că nu şi cu Satyajit Ray acolo o dădeam
şi pe numele de fată al Amitei e-ncocleţare ţeapănă grunji de personaje ca din
întâmplare un vârtej mai viteaz decât roata colonială spirite turmenta(n)te cu
iubire transgresată spiritual pe vieţi
rar selectiv muzeologizate
nimic despre Mircea Eliade o stradă da lui Sharma aţi stat pe strada Eliade pe
malul lacului Herăstrău pentru a preda studii Tagore trebuie să nu iei opiu să
ai simţuri proaspete să vină studenţii cu minţi deschise India n-ar fi fost
fără secolul 19 galaxie englezi
creştinism sanatan Brahma Indus grec Sind persan sanatan dharma etern
cea mai vche religie în lume şi o filosofie a vieţii se naşte în 1861 la
Calcutta fiu lui Debindranath Brahma samaj şi hindu aceleaşi scripturi şi
mantras nu cult al idolilor imaginilor Rabindra al 14-lea copil al 15-lea mort
mai
mult deşert doi copaci chatim
sataparnim bunicul Maharshi iluminat sub unul dumnezeu e bucuria vieţii mele a
cumpărat locul a început ashramul la 11 ani vine şi Ravindra ca la Ipoteşti
linişte schimbat solul sute de specii de copaci şi flori la 12 ani îi moare
mama curînd tot moarte în 1902 îi
moare soţia 5 copii pierde trei
tuberculoză holeră singurul nepot moare în 1941 arborele familiei tăiat Rabi
soare Indra regele zeilor luna lui Nanak din patru cu Buddha Holi Durga pe tren
9555 ultimele două cifre ale mele neamul lui Tagore s-a stins ce cale să apuci
pe ce fundătură Eliade ce-ar
zice să trăiască ţi-ar mai fi dorit tinereţea voi n-aţi văzut şi
pe pielea voastră America nu e pentru oricine India la fel Elvirule mamă ce să
mai ceri în neamul lui Tagore s-a murit de holeră întrebat-ai crezi că am
holeră bine că nu te-ai crezut chiar Tagore pe-aici abia ţia-i fi dat drumul ai
dormit în
casa neagră Nehru într-un
deşert o oază a cunoaşterii Sean O’Casey să-l joace pe Tagore în amintirea
şcolilor fondate de neşcoliţi n-aveţi ideea scrisului pe fază nu ştiu ce mi s-a
ales de cameră 12 să fie deşi scrise 30 ţinui a doua conferinţă la Institutul
de Integrare Naţională Indira
Gandhi fotografia ei înrămată
ghirlandată tată fată nepot cancelari aici fericirea ca nefericire amiaza în
înserare entuziasm ucigaş să mă prindă nostalgia Şantiniketanului să fi fost
neîntâmplătoare vizita asta din senin pe o scrisoare văzută nepăsători de soare
de seară şi de moarte secretul creşte în
somnolenţa norului după moarte
vorbesc de mici de-au ajuns să facă un idol din linişte ori eşti al patriei
tale ori al celor patru vânturi l-am căutat de-am înnebunit pe Mircea Eliade
printre bărbi Tagore-Brâncuşi-Iorga şi eu am plecat ca un câine lăsându-mi
tinereţea m-am întors să mor să
guvernez şi eu ars tropic
înecată inimă matern tipar trasat cu vacile ce soare nemaiînchinându-ne soba
umplută de lupii lunii pline rar catharsis transcris pe expiere neiubirea de
tată cu pierderea neamului mai stai în templu sub autoritatea aurei nu amintire
nu viitor cum să mor acasă dacă nu mă
găsesc ne băteam în mame ce
succes are moartea spui mor te bagă-n seamă careva să trăieşti nu te-ar lăsa
chandnapur mă reîncarc linişe thai dispărându-i neamul statuie nici urâtul nu
mă ajunge romanul-nemurire românească-romanescă s-a dus osul de peşte din gât
Janai Road te voi iubi
Calcutta să-mi spânzuri
anticomunismul pe mine să mă mai laşi veliţi nedezveliţi cu Dunărea înapoi a ne
şantiniketaniza plaiul Călimănestan surya şuriu nu mi-am descris conferinţa
brâncuşă pe barba lui dumnezeu d-na Sukla colegă de clasă cu d-na Banerjee cu maică-sa şi un
băiat aşteptaţi de
maşina lor m-au adus până la
şuriu dacă iubesc India tinereţea ce mi-a dat şi malarie justiţie iubirii lui
Mircea Eliade şi cu Mrinal Sen ce am good people good writing s-au bucurat şi
hotelierii că m-am întors pe lună plină din Şantiniketan sau Răşinari Lancrăm
Năsăud Rucăr nici un greu nicio
uşoară lunii pline în cămară
declaraţia nu nu nici islam şi nici hindu copil cu copil un ban să după trei
zile în transă părinţii cu doi copii otrăviţi de keralii bătrânul de pe terasă
a picat şi nu-i mai pasă sub luna plină m-o fi văzut ea dhabe blocuri maha Kali
mata aşa sfântă şi clară s-o fi gândit tânărul
Eliad la Eminescu i-ar fi putut
fi fiu lui Tagore Oedipi suspans indian cu dobe zilele vor trece ele săptămână
Gorki sadna cerşetori dacă toţi cei ce-i urăsc pe americani toţi ruralii şi
necârpiţii sunt blestemaţi sunt blestemaţi să treacă sub plugul ruşilor cum să
nu-i iubeşti Orwell poate mă trezesc
să te mai ştiu te ştiam te-aş
mai şti ce singurătate reuşită pe după Şantiniketan numai eu mă ştiu aici cu ai
şuriului alţii că în Calcutta ba tribul Shukla de m-a adus ce idei le-or mai
veni Dwijidas că s-ar putea să ne vedem uite contextul mă vede fără costum
intră la idei se simţea distanţa când vorbeam
dansul morţilor familiali în
albul lunii pline consoartă barbă-n rugăciune trage-i rădăcina din inimă până
la urmă se constelează Howrah furnicar în suliţele strecurate prin geometriile
podului Rawindra acum sub luna plină de Nanak gurupurbas luna plină a te naşte
formaţii de cămile în
Rajasthan înfiretate dansante
mânjii Kolkata sundari millenium limita de vârstă de la 8 la 25 ani miss
beautiful hair beautiful eyes smile skin fotogenic IQ înălţime best catwalk
orator appearence costumes tv serial star Chandra Mukherjee hangs herself de ventilatorul
din plafonul dormiorului ei
în Bangur Avenue marţi
dimineaţă a jucat în Janmabhoomi Kunjavilla şi Janani s-au sinucis şi
dansatoarea Ranjabati şi cântăreţul Tulak un tată îşi omoară trei fiice în
satul Himayatsagar trei în taxi violează fata fugită de la părinţi din Kakinda ardei lapte Taj
Mahal Mrinal Sen n-a fost în
Darjeeling niciodată i-a plăcut
Cuba Sunil Ganguli e comunist din partidul socialist revoluţionar tot ce e rus
înaintea englezilor rar americani astea zone de influenţă şcoala noastră nu e
proastă cui folosesc studiile formale indiene pentru privirea individului
altfel am ajunge la ţigani sau securişti
geografici aşa şi nenorocirea
batjocoririi lui Eminescu sunt condiţionat de Râmnic nu pot face o mişcare fără
ajutorul duşmanilor care abia se termină între ei n-am cum zice că n-am auzit
să avem ambasadă aici când eu era să fiu ambasador nu mai pupă invitaţii mei
viză îmi iau broşura s-o explic
cu Dilip am totuşi un cuvânt şi
eu cu asociaţia pe-acolo dacă iese ospitalitatea e-ntrebarea vom discuta sec
vom angaja cu verificare anterioară mai uşoare angajări de traduceri aici
discutăm un simbol până în Ipoteşti inconvenient programatorilor şefi pe
necomplicate pe argumente nici să nu
pară că-l reprezint pe Digra
parţial pe discuţiile astea aşa e de ce uit că în capul comitetului de
organizare e ministrul educaţiei de ce nu l-aş reprezenta pe el îi ascultam
sugestiile dacă aveam timp planul Shantiniketan îmi e din ce în ce mai obscur
deşi eu l-am pornit mănânci în oglindă să nu fii
singur mai zici câte ceva de
porţie de dulce mâine devreme mă duc la biblioteca naţională acolo în cămaşă oi
mai rări-o cu întâlnirile că mă tot pasc în decembrie International conference
on Indian culture 28-30 May 2000 simpozion Tagore în anul Eminescu summer
course un lucru rău n-are cum
fi precum îl gândesc dr George Anca has delivered two lectures
Tagore in Romanian perspective Vidya Bhavan 22 November ’99 Tagore and Eminescu
23 November biblioteca e închisă pentru Aesthetical Consciousness of Tagore de
Agrawala secretarul îmi aducee o biografie de Kripalani
bine că nu Kilnani ambasadorul
ucis beauty consciouness raasa drishti visi mă ia la Asian Society l-am pozat
pe geamul maşinii lui coborând la spital să-şi ia sânge la 3 15 p m cred că
n-ajunge nici la mitingul guvernamental bengalez pe cursul de turism ce se va
alege de vizita asta până la vamă
peste aventură lauda de sine
şantiniketană c-o să vorbesc şi cu Gujral păi şi cu Sharma însă am nevoie de
ce-ai zis că poate fi făcut poate nu mă pui să vorbesc la Asiatic Society ce
să-ţi mai spun de presă aia mai tîrziu lasă conferinţele mele barosan învăţat
să-ţi citească gândurile cer şi toare de-
aia nu-mi dăduse întâlnire pe
baza şedinţei de la trei jumate unde nu scrisesem cu haina pe umăr a transpirare
extras din străzile tribale cu adormiţi pe corlate alandala pioasă concordia ce
să ne mai fi părut cu testele poate nu-l ţine la coadă nici eu să ţin poluarea
în spinare trag a cald vrea Tagore în
februarie-martie vrea dar hai Augustino rămâne aici o
pornim pe asta carte de astronomie din Veneţia 1479 mss Mahabharatei în persană
Shah Nameh autograful lui Gengis Han Ramayana în birmaneză siameză japoneză
Namthar asociaţii Tagore în Anglia Germania Seoul Connecticut
Japonia fani Sharma la
reanimare ce ghinion pe mine
altă nuntă în costum aceeaşi altă lume atacul cerebral urmează familia de-l
celebrează paralizie diabetici fanii sanatani n-americanii calcuttizăm coroane
inimi în veci să nu ne mai incrimini pe secol Eliad bhavan iertărilor
eminescian rezervarea
pe Shakespeare nu numai pe
Gorki Eliade retrăieşte Sen
dacă l-am întâlnit el nu pity am întârziat Maytreyi e moartă a avut cine s-o
vadă n-a fost în România va prezida juriul unui festival de film în Istanbul în
Uniunea Sovietică a fost de atâtea ori o iubeşti pe Manuela Cernat lui P C
Chunder
unchiul Amitei fost ministru mă
prezint ca invitat al lui visi dragă Subbayah mi-oi fi exploatând avantajele
străiniei Sinha e în charge cu vol 8 al enciclopediei asiatice ecologie tot a
manuscrisului tibetan frumuseţe verbală în sari verde aşa şi globalizarea şi
visi top-down cu cine eram Cristino
betelul n-ar euforiza
americănime indianiza(n)tă India mia pe calcutteşte Mrinal îl admira pe Mircea
P C pe nepoată-sa plec pe 30 un fel de niciodată iar sună Somaresh
Bandyopadhyay blind to the beauty natural or man-made denuded and desecrated
zilele se vor scurta de capul meu şi-al lor
să-l
vedem şi pe dom’ profesor chiar
aşa cu bengalezii vericule măcar Dilip salto Sisir clasic răbdare cretacică pe
un gănguleţ despărţit de vila luxoasă nu e aia a lui Dilip visi vicecancelarul
din Şantiniketan vreun sat săsesc să luăm tagoreicii şi să ne potcovim pe o mie
de ani Pondicherry o
dată Şantiniketan de două
Călimăneşti de trei mai am şi eu ajutoare duşmani tunşi prietenii Visva-Bharati
în româneşte negativ ne-om sfătui şi tablouri arya-vom o sută o mie de ani cu
ţinte cărunteţe prin fosta dumnezeire ochi limpezit de taifun clociţi global
puii subţiaţi printre fluieri sub fluierele
ca mine nemaipalatalizaţi scara
leprei de marmora orei câtă italiană la Roma Bengalul cu nunţi pendul lumi
pline cantabilităţii caducitatea cine s-o mai bucura colinda India Eliade ne
treiera ciocan secera d-aia nu se mai calcuttiya din toată America pe sub Rusia
şi câţi n-avem nevoie de
stăpân tot pe-aci ne
recunoaştem fum sari verde în braţe enciclopedia religiilor chief editor Eliade
de-ar ieşi poza cu tibetanista camera lui Sandor Csomo de Korosi cartea Eliade
bhavan în Şantiniketan mai ca România om vedea cine cu plata socitatea simionească
pe moarte lui Augustin
proiect cu bătaie diasporenii
chetă pe Chicago cu pastorul Lascău pe ce land mai era cumpărăm şi vila lui
Banerjee ţările nu-l pierduseră nici maharaja nu ezitase să ne folosim
plecările pentru a ne întoarce în spirit fie şi pe istoria religiilor studii
asiatice în România referinţă Eliade asta e că
Eminescu în Varşovia nu ştim
nimic despre noi mai repede despre India pe noi ştiaz prekshenii de ce
interziceau şi radioul şi ziarul muni avea ce să căutaţi blestemarea mea cărăbănindu-vă pe-aici torna
rutinele lipsinde umplutură kitsch pe kitsch se scoate ce-o fi făcând fata
Crengilor
Berindenilor Tagoreilor zece
frate a zburat ziarul că vedeam ce film şi pe unde îmi fuge patul şoarece
Thiruvanta puram nu prea vrea să te audă we lost mister K on the line exact şi
copiilor non-japonezi caractere deşertice dromaderi preumblându-se nonumanitate
la rugăciune vreme sfinţenia
cremator catapeteasmă în fir
colorat până la mijlocul cuvântului cu natura neudătura obscura poate sub geam
ce-o fi pe sub muson poliţia în vacanţă cât semnarăm cu impresiile unicităţilor
doamne dumnezeu dar nici împieliţatul drac nu alcool nu tabac nu sex mai nici
televiziune filmi gane scrii
tot ce spun vă deranjează nu
sunt fericit sunteţi cineva şi spuneţi ce trebuie Sikhim the Switzerland of the
East orhidee şi rododendroni şi chinezi vorbisem şi cu Shankho Gosh
Chelsea-Fayenord 2-1 manuscrise inedite ale Amitei cădere euforică la culme
deodată Asia nevoia para globalităţii
interpacifică necunoscut
Himalaya chotti şi asha filmele ek mahal ko sapana ho gândurile nemaicântece
junoon de nu din vreme papa dreptul animalelor grăbindu-ne mustaţa trecutul cu
mintea în Saint Michel când o să văd Mahabalipuram Hari Krishna Hari Krishna
Rama Rama Hari
Rama om namo bhavagate
vasudevaya Hari Krishna precistenia protejată înţelegerea mă părăseşte la
eoisodul Balaram Varlaam se descurca mai nescos din luptă mâinile ochii şi faţa
în vorbe carea rândunică albă krişnatinism bapuptist manuscrisul trecerii
asiatice proliferări organice ritualiste cum
ne-am compara din frig
elocvenţa mudrelor intensă exemplificările din viaţa zilnică chapati banane
khana hai grabă la biblioteca
naţională maeştri mei retrogeneri din câţi se mai pot nimeri bhagavan mai are
pomenire proliferarea televizionistă nerural în fieful comuniştilor chota
bhachcha doar nu
mă moleşesc în lumină lăsată
boarea religiozităţii pe neliniştea inutilităţii graţiosul şi-a amintit mantra
atâţia predicatori Krishna bhakti are cărare răzuită pe mijlocul glavei în
spate decor cu zorzoane şi zei ce rosturi ne împiedică evaporarea ce
neschimbare a călătoriei cum voi supravieţui
călătoriei ce fundaţie s-o
preumbla tentativei de familie clasată aatma pe razele în cruce Krishna atâta
discursul cu doar Krishna cine ascultându-l nu se duce ne-om reîmpărţi şederile
pornind de pe nas trishul până în tunsoare krupa vision vedanta ochioşală
muzicală vibraţii Bandopadyaya rapid
să-l ia pe Chundr catolicizaţi
iretrivabili episodul 333 nu 666 şi dacă mai scriu o poezie lumină să ne fie şi
nu mă mai gândesc să mă calcuttănesc plac pe Shakespeare refuz sex pir sarir sari verde sri cu apa rece
după ceaiul ce ne reuneşte mihaiul cât vă certaţi în drezină până la a treia
chenzină de-aş
căuta de-aş găsi findings aş
tradurosi verbe chinui palanchinu-i nici o măreţie poate nici curvă să vie nepoate de multă poliloghie m-ajunse
brahmacharie poate v-aţi vorbit zugrăvit a doua oară zid calcuttit cartea
frumuseţii oi da-o până seara chinezeşte dao Sinha cumpărase geocultura de mine
adusă via Jaipura mai de una
sustenabile gazde podirea crestomatică asian încoace bătrâneţile după tinereţi
pe împletitura infiltraţilor ce invazii esoterice ducă persoana în lauda lui
Gingis Khan manuscrise amurgii răsărinde roşuri pe nemurire hai how glad I feel
to have you for my sister
thrillenium Tagore sarani în
cruce cu Shakespeare sarani mar Thoma Syrian church 29 Ahirpukur litany of reconciliation the family of man
păsări mă ţintuie lanţ împăcării familiale ogivă lângă ogivă plafon şine şive
păcat să nu fiu la Messiah cum prea târziu Maytreyei de-ajungeam mai
devreme oricât de tânăr
păsărilor câte generaţii misionare câtă înghiţire climatică neînţeleşi pe cât
de mari biblioteca pe lângă zoo afară arşiţa spre decembrie religia păsărilor
maimuţele în joacă harismatică pe film verde oranj alb-cenuşiu-acolor jilţuri
coloniale din veac să vină creştinii nu
chiar ca-n Seoul noro de
litanie pe neinspiraţie aş mai transcrie prima păcătuire păsările îmi iau maul
cu dragoste păcătos în casa colonială a domnului the hatred which divides
nation from nation race from race class from class bine că nu castă ai
comuniştilor inimă de simţit creier de gândit
mână de muncit ne-au cu
Vivekananda trebuit hipodromul studentul agrar 95% răi cel adormit cu sexul în
soare bunyanul de 270 ani din grădina botanică library compound is not a public
park trespassers will be firmly dealt with gold de la Goldstein Brancazio on
supernovae 29 titluri Eliade
23 Ceauşescu 2 Eminescu C-M
Popescu Leviţchi-Bantaş Emin Pasha
eminent Asians Indians Victorians Edwardians Bengalis Elizabethans Nigerians
Women Orientalists Eli Elia Eliade Australian religions 1973 Autobiography 1981
Le chamanisme et les tchniques archaieques (sic) de
l’extase 1951 Cosmos and
History 1959 The forge and the crucible 1982 From primitives to Zen 1976 A
History of religious ideas 1978 Images and Symbols 1961 Myth and reality 1964
The Myth of the eternal return 1955 Myths dreams and mysteries 1960 No
souvenirs 1978 Occultism
wichcraft and cultural fashions
1976 Ordeal by labirinth 1984 Conference on the history of religions 1985
Patanjali and yoga 1969 Patanjali et le yoga 1962 Patterns in comparative
religion 1958 The quest 1958 Shamanism 1964 Techniques du yoga 1948 The two and
the one1965 Yoga
immortality and freedon 1958 Youth
without youth and other novellas 1988 Zalmoxis the vanishing god 1972 The
Encyclopedia of religions 1987 The history of religions 1962 încă un Kitagawa
şi l-a luat pe ciao mai ca în Harvard asta e Calcutta departe Bucureşti Blaga
The great transition 1975
Poems of Light 1975 Rebreanu
Ion 1975 Dumitriu Anton History of logic Dumitriu Petru Incognito 1964 Nights
in June 1952 Preda The morometes 1957 toată poluarea lumii pe oraşul nu chiar
aşa de comunist ura de englezi o făcură iubire de ruşi ce-or face ei în Gorki
Sadna cine-ar fi zis totalii să se
ştirbească haustic nimicul îi
face şi mai tentanţi şi mai alibioşi Alioşi parada hipodromul Victoria
halucinaţii pe irespirabil cum o fi verile musonul chiar Everestul năduşind aşa
că zero ideologia piele îngroşată crustă pe creier nu scrisei în bibliotecă în
depozit în fond românesc virgin volumul
XIV Eminescu gramatica
sanscrită îi arătai picanjeei şi dicţionarele cu mine de banc Mălăncioiu şi
Alexandru în cele mai pozii cum nu mai fusei eu rămaseră nedesfăcuţi studentul
cu şop de ţoale aici de 28 de ani aşteaptă ce fată o să-i aleagă mama biata
noră înţelegându-ne tragedii porţia cântecului
bestiei vieţii 800 angajaţi ai
bibliotecii şi grădinii pază să n-o ia lumea drept parc pază infinită la
intrări în aceeaşi lume calcuttică talmudică şi nu era mai frumoasă mâncându-se
fiecare în oglindă suflare multă la mort în film i-a găsit jurnalul postum şi o
înşela a aflat ceva tradus greu până să
poată să plângă tumare
cigaretes le arată la doi el citeşte şuriu în pipotă şugătăul dă-i cu
imperialismul şi dominaţia bărbaţilor nu se va mai lăsa violată gata filmul
Lazio-Marseille 0-0 sună Mirih ca de obicei în India mă ţineţi şi dacă vorbim
în umbra neauzirii celor nespuse a menajament
cum or fi ajungând (ne)şansele
toată Calcutta mâine şi mai vorbim pe multă căldură pe ce frig nu-mi pofteşte
pipota vers frumos din şipot a mâine cum gata şi-aşa temele palatele aerului
plângi Calcutta colapsul Uniunii Sovietice nu mai primeşti propaganda albitura
neenglezească iubita lui
Eliade moartă el urmându-i
iubitul lui Maytreyi ca ea incinerat încă o explicaţie a cenuşii pe lângă a
nu-i fi profanat cadavrul ci crime umbra lui a petrecut ceea ce îmi căutasem pe
urma-i nu înainte de a străbate Calcutta de-aia nu s-a întors de Gorki a fi
lăsat semn că nu permite sadna cu numele lui ci
vine timpul mai criminală
substituirea antipozilor nu mai fac sentiment şi gata zilele tot le voi scurta pe capete frumuseţea
ar jigni situaţia de nici un fel confesiune altădată n-are decât să-ţi pară
nici o zi asemănându-i-se alteia brăileanul necalcuttan via Williamsburg
desluşindu-şi businessul
papirus departe eşti Europă
Rusie peste drum ce vrei să înţelegi pe viaţă şi pe moarte ce vrei să nu spui
nimănui niciodată cu părerea de rău a neruşinării nici popa nici propria
companie nestrăin vorbeşti mai rar cu oameni mari cântece de la bunică-sa
româncă din satul meu bengalez muzica &
dansul continuă mii de ani ne
ajută la similarităţi auzi aici folclor muzical & bengalez am predat azi o
inscripţie sat cumpărat-vândut în secolul 5 acum 15 secole castele după venirea
lui Megasthene 320 BC să fie limpede trei luni cu ploi neauspicioase badru aşin
kartec între 15 august-15 octombrie
ploi grele în a treia săptămână
din iulie şi a reia din septembrie interpretarea depinde de intelectul
interpretului nume geografice pe monede family deity sri Dhara beauty of the
family god mangala chandi Durga auspicioasă Bharati Society Amita Bhose lecture
6th January Romanian-Sanskrit
terminology Kautilya Artha
Shastra love and morals teaching kings all things bengalizare după toate pujele
Durga ş cl prin kabita sammelan acasă la Pratapchandra Chunder unchiul Amitei
născut în 1919 autor de romane poeme traduceri din sanscrită Kautylya cu fes cu
asistenţi importanţi
convenienţe apoi că să spun
câteva cuvinte cinci minute done trataţie două bomboane o pacora ceşcuţă de lut
cu ceai lume pe ciuci citeşte fiecare după spiciul meu poze mai îmi aduce
câteva dulciuri carte în bengali litere gene de dansatoare mă dau emoţionat sudoarea
chiar mi-o şterg bine
că nu mi-am luat costumul mă
aşez cu ei emoţie poze plec nu că să mai şed să mă mai ia Amita era penumbra
lor au premiat-o postum şi fiul ministrului îmi dă un ziăruţ de el nu pare
întreg fratele Amitei superdistinct în baston altfel nebătrân o fană
postpujistă că să-i dau autograf Romanian
regards ce să scriu conversaţia
cu amfitrionul se ramifică subiectul principal rămâne Amita el ne va ajuta în
proiectele româno-indiene şi el sare la Ramakrishna mission a scris o carte despre
masonerie hopa măcar şi recitările de după toate puja de şi Amita cine să mai
ştie că e tare-n India
de 55 ani el o fi început şi
tichia aia altfel mustaţă închisă prin poze pleşuv camera şezătoarei deschisă
spre o curte interioară spre stradă un aer de plăcere viridian-bunueliană spre
elită sub patronaj o să scriu mâine mai tot caietul şi-aşa-i cad coperţile pe
Nina a adus-o Didi aici şi pe un
student care o fi el că să-l
identificăm Sinha l-a sunat pe P C C şi era entuziast zice fostul ministru a avut
un turneu european şi prim-ministrul lui i-a zis să nu mai treacă prin România
unde îl aştepta nepoata şi Ungaria acum nu mai poate de vârstă vezi Goethe
străzile străbătute poluate bazarante
pline de o vitalitate
brâncuşiană salutară atmosfera de la P C C de mâna întâi se pare că am lăsat şi
eu impresie am venit cu metroul până la Ravindra sadna 3 R în loc de 30 nici aleea prea era Bandopadyaya iar
conferinţa e aranjată pentru marţi la 1 30 avionul e la 5 direct de acolo în
aeroport Mircea Eliade and Romanian
Indological studies a am citit Rugăciunea unui dac de Eminescu în amintirea
Amitei cum a fost ea de părere că Gramatica sanscrită a fost lucrată tradusă
transcrisă la tinereţe plus teoria cu terapia fizic-mentală prin desen de
litere-cuvinte devanagari când
ziceam de boală pe-acolo ritmul bengalez la el
în Calcutta e sigur cultural pe muzică vibrată unul mi-a recitat un
poem-rugăciune-de-sine cu plinătatea formei culmi de credinţă rostitoare cum ar
veni fiecare să ne recităm sufletul dezmăţ de cerere de cărţi de vizită noroc
de multiplicare lângă
Surya se poate şi aşa vedetă de
bazar bătrânet şi nu numai preţiozitate de clan afinităţi pe armonie ca pe
şleau o dată în an recitalul ăsta ai noştri m-aş culca m-aş mai scrie ziua şi
conferinţa întâlnirea savantă memorială proiectivă cum chiar planificasem ceva
mai plin pe surpriză parcă nu beam apă
dimineaţa poate nu mă
deshidratez nu prind nici ziarul da e 26 mâine vineri scap sâmbătă şi duminică pe scris pe ce s-o mai
nimeri ca Mirih Gherasimovii sanscritişti expulzaţi în Israel destui umplând
Gorki sadna şi cerşind de acolo că au fost cercetători reduşi la cerşetori se
prindea el în
fine Mircea Eliade pe la
Calcutta noaptea nici luna risipindu-te cum te-ar fi televizat poluarea cum
te-ar fi sedus pujele îmbătrânită lumea în poezia păcatelor celor păcătoaselor
până la colind să te mai colind ce puţin curse Gangele nostru ţi-a cărat
destinul haosul în braţe aproape ne-ai şamanizat
hipnotic până la rândul urii
traducătoare detronându-ţi cenuşa pe cerneală axn world sport Simona Amânar 9
70 prim-plan micuţa Andreea Raica Glasgow ia rusoaica aurul imn roşu scoţieni
calcuttani cu fuste nataşeşti ce principiu ceaiul ce de-o să scriu azi măcar la
finale masculine nimeni
de la noi beyond the fence de
Sacheti since childhood she is in a state of transition creating wonder of a
little mind Sisir nu mi-ai spus de Calcutta ce caldă e lotus flămând pe
genericul naţional oraşe beculeţe o zdreanţă fulgeră amăreală de la munkfali
ori de la strâmbătura vânzătorului ieftinitate şi
la taxi lecţii tv management
filosofia lui Tata vaporul chinez scufundat Nato Blair Andaman Putin se teme de
victorie în Cecenia atentat francez contra lui Miloşevici nu mi-ai spus
Calcutta e India totuşi proiectul cel mai mare va fi Ramayana încununătoare cu
Shastri alături cine ştie
altfel ce vom
mai traduce traducerea din
Kautilya ediţia întâi primită cu greşeli corectate în a doua fără copyright ce
făcea el Eliade se adâncea în diferenţă ca toată viaţa pe ce profunzimi nu
bântuia stâlcit şi de focoşenia tinereţii nepoluată pe vremea lui Calcutta o
jartieră o roză un lazaret Maica Tereza cum s-
o întrupa timbru monedă cerută
în ziar păsări Everestului schelă bambus restului noi din cer şi pe pământ
rădăcină pe cuvânt Kolkatuk vălătuc simpabengalic scrisul transcris al lui
Tagore în creion fără corectură
refuzul knithoodiei de unde or fi scos rusofilii baronet si încerc poftim alt metru când
părăsindu-ţi spatele ai lua-o
spre ziua lansată şi te caută Yama cu mustaţă de am numărul 2 singurul au mai
venit doi doar şase îmi dă şi bani înapoi să scape de mine cu doină ce mi-o voi
debita cu atât mai ambiţionat nu exist doinesc doinirea mă petrecu vine seara
mai amu albastrul copilului de
dimineaţă Şah Nameh şa nama cu spatele la Victoria Memorial
se năvede Nivedita şi Vivekananda şi Tagore scriindu-i doina se înghesuie ca în tranşee maidanul
e o turnantă de evenimente ludice pe vârste specii obligaţii aventuri sieste
surprize reculegere un izlaz metafizic atotpurificator mai
mântuind din negrul poluării ca
la Copşa între el şi Victoria e contrastul nativităţii cu moartea preţioasă a
ancestralului cu alienatorul şi el înghiţibil nu numai mestecător cu glonţul şi
complexul stăpânului verdeaţă arhaică înconjurată de urbanitate de unde s-o mai
ţine totuşi şi albul Victoriei
lacul împrejmuitor are apă care
mai seamănă cu apa iarba maidanului roua ei ce dimineaţă navigabilă care
pictezi care meditezi care cerşeşti ţie însuţi care bordelezi poliţezi
călăreşti baseboleşti fotbaleşti socialeşti codeşti ca a treia parte nici jumătate din
apocatastază parcă am uitat
şi de Şantiniketan te aprinzi
şi te stingi la fel de repede în India Byron the transformed deformed despre
Byron child of passion fool
of fame by Benita Eisles toată lumea ajunge la misiun tot ogoil indian
sepoy-gandhian s-a culcuşit în memorialul victorian întru un paradox de ironie
a istoriei
răsturnabile în roată la fel ne
vom fi interiorizând fiecare evenimente insesizabile în care însă s-ar zice că
suntem plonjaţi direct de soartă îi spusei lui Bando că misterul din literatura
lui Eliade este în bună măsură de pus pe seama vieţii lui în Calcutta în
năpraznică tinereţe dar eu înţeleg Calcutta
tocmai prin el Virgiliu tânăr
necaduc dimensiunile timpului condensări diluări corespondenţe avatar şi
spaţiului labirint spirala incinte bolte etc ale spiritului uman divin religios
demonic la ţigănci moara luiCălifar
Vedas Belafonte-hindi Abba original la Asia music marile idei marile elaborări
marile sinteze impulsul
(pi)tagoreic for he rest of your miserable life mister-Calcutta-literature own
religion yoga necontinuat scurtcircuitate MT Şantier India Maytreyi Tucci
indologie română Eliade sanscrită interpretări traduceri limbi indiene bengali
de ex influenţă (in)directă Culianu S Al G GA
pot să mă consider un student
al lui Eliade nu mi-a spus-o nu mi-a cerut-o m-a tratat însă ca pe un aliat
ceea ce greşit i s-a părut lui Noica a nu fi fost şi vărului său că da ca tânăr
îndeosebi Eliade tânăr a avut parte în Calcutta de lecţiile profesorului Surendranat
Dasgupta îi împărtăşeşte inclusiv
enciclopedismul pe care şi-l
putuse proiecta încă prin lecţiile lui Nae Ionescu şi studiile în Italia cu
desăvârşirea ntenţională în Franţa şi mai ales în America proiectul său de sine
s-a desfăşurat într-un spaţiu în trepte culturale cu neînchidere într-un timp
nici al său chiar speriat de profanarea
cadavrului dacă nu s-a
incinerat cenuşă la cenuşă cu Maitreyi de spus ce i-a dat Calcutta lui Eliade este
incalculabil nu incalcuttabil ce-a dat el discipolilor săi asemeni ce mi-a dat
mie Eliade în afara răspunsurilor la câteva scrisori m-a legitimat inclusiv
să-l apăr monopolizat de interesaţi şi puteri el
nu mai poate fi iubit ho precum
toţi marii se lansează fuzee de denigrare a omului şi contestare a operei primul
act indologic autentic este apărarea lui Eliade confundarea lui cu tendinţele
vremii sale în România Italia sau India se face prin eludarea creativităţii şi
evoluţiei sale a-l nega pe Eliade
înseamnă a rupe fatal lanţul de
la Eminescu spre noi el a dat lumii şi prin ea un sistem hermeneutic consacrat
dacă prin absurd lumea-l va sacrifica în stil cumva indian românii vor fi cei
ce-i vor face dreptate cercetându-l după interzicerea de comunişti noua
interzicere ar putea să-i stimuleze în sens
contrar oricum el e tradus în
numeroase limbi e din fericire inevitabil ca mare constructor iese evident din
modă Eliade e primul indologist român în sensul deplin al cuvântului cu studii
formale în India cu doctorat pe un subiect indian yoga obţinut în Bucureşti acesta
a fost un început de urmat
fie şi de formă în amintirea
lui a publicat o operă
literară indologică în româneşte extinsă la istoria religiilor în continuitate
background-ul românesc
indologic e necunoscut în afara României astfel indianiştii românii beneficiază
de anumite intimări voite ori nu datorate şi trecerii timpului cine
începe studii indiene tocmai
datorită exemplului său şi-l ia ca model chiar cu exagerări imitative însoţite şi de infidelităţi
superficiale arhaicul este începând cu Eliade un domeniu de studiu în care a
excelat Sergiu Al-George Arhaic şi universal studiile indologice au fost ca şi
interzise în blocul
sovietic sau au fost utilizate
propagandistic antiindian antireligios antisocial Vedele au fost studiate în puşcării prin alfabet
Morse Eliade ştia asta când Radhakrishnan pe atunci vicepreşedinte al Indiei
viitor preşedinte a vizitat România se spune că a intervenit pentru eliberarea
poetului Radu Gyr
coleg de generaţie condamnat la
moarte pandit Nehru a intervenit prin U Thant secretarul general al ONU întru
eliberarea deţinuţilor politici lucru pe care am avut prilejul să-l reamintesc
în cuvântul ţinut la acordarea doctoratului honoris causa E S Shankar Dayal
Sharma ca preşedinte al Indiei
rugându-l la rându-i să intervină pentru eliberarea
eroului român moldovean Ilie Ilaşcu altfel la primirea oferită discuţiile au
fost axate pe studii sanscrite şi general indologice pe relaţiile culturale
româno-indiene principiul indologic românesc implică aşadar şi o dimensiune
existenţială libertară
o trăire într-un spirit neîngrădit o relaţie filială
cu marea cultură a Indiei în ce grad sun contribuţiile indologice româneşti
parte a culturii române se recunoaşte mereu că mai toate marile personalităţi
îndeosebi Mihai Eminescu Constantin Brâncuşi Mircea Eliade Lucian Blaga au fost
inspiraţi
influenţaţi legaţi de India
cercetarea inspiraţiei indiene în cultura şi literatura română se face şi prin
ştiinţă demonstrativă dar şi prin intuiţii uneori de nesusţinut până la a vedea
în limba română o formă a limbii sanscrite de ex indomania este de altfel un
import occidental prin Eliade şi un
transfer în timp românesc o
şcoală indologică românească întemeiată pe moştenrea lui Eliade se formează ori
se consolidează prin universitatea Bucureşti unde funcţionează profesorul
Yatindra Tiwari prin cercetările efectuate în alte univeristăţi prin
organizaţii indologice printre care Asociaţia
culturală româno-indiană
Fundaţia Amita Bhose Institutul de studii orientale Sergiu Al-George puzderia
de paraindianisme via vest Hary Krishna Sahaja Yoga Meditaţia Transcendentală
Ananda Marga etc nu s-ar spune că au o motivaţie indologică dar una de
parapsihologie ocultă implicaţii
culturale însă se vădesc şi
aici cu jenante mutilări şi exacerbări ale universulu indian locul Amitei Bhose
în indianistca românească e cu totul special pe un traseu invers decât cel al
lui Mircea Eliade am cunoscut-o întâi fiind colegi de doctorat cu acelaşi
conducător d-na Zoe Dumitrescu-Buşulenga
puternic sensibilizată de A
Bhose pentru India de ce nu scriu textul ăsta în engleză îl voi dicta în
Bucureşti ca şi cel din aeroport despre Tagore de nu le-aş rătăci de n-aş
renunţa la ele visiul Şantiniketanului a cerut textul apoi schimbând simetric
traseele ea indiancă în Romînia eu român în
India ne-am contemplat în viaţă
o facem şi eu fiind încă viu marii indologişti români Mircea Eliade Amita Bhose
ne-au părăsit n-au apucat secolul 21 mileniul 3 dar vor fertiliza cu siguranţă
cercetarea viitoare mult mai intensă mai experimentală mai susţinută
neîngrădită să sperăm nesacrificială nu
numai pe bază de destin dar şi
prin alegere liberă motiva(n)tă cum s-ar defini un indianist român de sorginte
eliadescă eminesciană brâncuşiană etc am folosit termenii de indo-eminescologie
indo-brâncuşologie atunci când Eliade trăia acum în Calcutta realizez
covârşitoarea latenţă a indo-
eliadologiei un domeniu de data
asta nu atât indo-românesc cât universal-indian-românesc pe rădăcini pe cât de
interiorizate şi pierdute pe atât de puternic revelate în sensibilităţile şi
inteligenţele indianistice noi comparatismul etimologismul indo-europenismul
antropologismul
estetismul medicinismul etc
sunt sunt printre cuvintele-cheie care ar putea caracteriza studiile formale în
indologia românească tendinţele ermeneutice introduse de Eliade şi aplicate de Sergiu Al-George au alternat
cu preucupări analitice pe subiecte specifice de la nonviolenţă-Mioriţa sau
Eminescu-Vede la intense studii
asupra lui Shankaracharya ori Vedanta ale generaţiei tinere traducerile mai ales
din sanscrită câştigă teren paralel cu cele după intermediar sau repovestirile cererea de literatură indiană de
orice fel fiind mai mare decât pot oferi specialiştii amatorismul
comercial inflaţionează piaţa
cu o impresie de opulenţă greu de
dezamorsat fondul românesc al Bibliotecii Naţionale din Calcutta nu este
catalogat sau consultabil câteva mii de volume reprezentative pentru cultura
română fac loc şi contribuţiilor indologice în vârf cu vol XIV al
Operelor lui Eminescu în care
este publicată Gramatica sanscrită de Franz Bopp în traducerea acestuia
exemplificările foarte numeroase sunt în devanagari în caligrafierea lui Eminescu în amurgul creaţiei sau
după Amita Bhose editoara Gramaticii în prima tinereţe berlineză idealul cât
mai puţin tragic ori frustrant
peste oricâte comparaţii moral-spiritual-individuale iată postume ar fi să avem
oameni ca Amita Bhose în România şi români dedicaţi în India care să ţină
trează atenţia pentru respectivele studii prof Dilip Kumar Sinha vicecancelarul
rector al Universităţii Visva-
Bharati din Shantiniketan vede
construibil un Eliad-bhavan pentru studii româneşti acolo prieteni ai
Visva-Bharati vor forma şi în România o fundaţie sau un centru de studii Tagore
indiene asiatice şansa românească prin Eliade poate fi întărită şi de românii
din Chicago care au organizat cu
colaborarea noastră o
bibliotecă Mircea Eliade aceasta în materie de educaţie românească poate prelua
câte ceva din principiile de la Shantiniketan şi contribui participa la
bhavan-ul din împărăţia Tagore dr P C Chunder a spus că va ajuta realizara unui
asemenea proict şi în amintira dr Amita
Bhose chiar temperându-ne
entuziasmul ilustrul cărturar scriitor şi ministru ne-a încredinţat de bunele
sale oficii în diligenţele de făcut ne-a
permis şi publicarea în româneşte a unei versiuni a d-sale după Kautilya chiar dacă indologia presupune un
dublu sens călătoria culturii indiene în
româneşte şi a celei române în
India deşi am crezut în tinereţe în soarta literaturii române mai ales a lui
Eminescu sau Eliade în India mai spre amurg mă văd mai atras de propagarea valorilor indiene în româneşte
tocmai ca posibilă parte a culturii române în cazul impunrii scontate traduceri
din
sanscrită resimţite ca actuale
şi din limbi indiene moderne alternarea textelor spiritual-religioase cu cele
contemporane antologii literare spectacole expoziţii duma e să termin caietul
cred că am schiţat conferinţa mi-o voi rezuma pe puncte pe o foaie înainte văd
şi ce citez mă orientez după public din
una în alta strâng experienţe
şi slogane deh ţi-am mai scris oi mai vedea în Delhi cum comunicăm acolo şi mai
oboseală poate descumpănire sisifism jain duhul vrea să fie pus să
îndeplinească o muncă dorinţă dacă nu te omoară ăsta îi porunceşte să urce o
scară dublă sus-jos dincolo şi pe urmă
înapoi iar aşa mai ca Sisif el
şi piatră şi hamal ce depresie m-ar prinde totuşi când îmi refuz înţelegerea de
neînţelesului formalismul tradiţional-avataric familaritatea cu un concept
eliberat agresiv alb-negru vechi solemn pe scheme până acum scopul să mi-l spun
mie crescendo ar fi s-o
mai şi las iar ajuns acasă
listă descriptivă de proiect convorbiri documentări conferinţe cu anexe la
revedere iar fiica lui Sharif disperată dar sobră prostituata singură
bătrâneaţă patru-cinci după amiază mă trage aţa sub arbore ca-n templu peştii
sau clinţii prind ca pentru orice altă îndeletnicire
unei cerşetoare i-am oferit un
biscuit kana nahi copilul mă mai
prinsese şi pe la Victoria memorial nu mai cerşea eram prieteni dai ceva mai dă
tot nu scapi nu fi ţintă fixă şi tot zic aproape mi-am fixat formatul scrisului
pe azi uit că se evaporă doamne mi-ai dat nonfiction oricum vreun document
cum s-o fi rugat Eliade
româneşte o fi aventurat cunoaşteri păcătoase biblice ce fel de bengal că jain
expirasem parcă mai repede şi prima decadă mai am încă două şi mă prinde
singurătatea chiar nimeni cunoscut câteva cunoştinţe noi bucuros de câini de
veveriţe cai capre oi netemător de
băgăcioşi se uită la tine te-ar
lua la întrebări la alte alea par copilăroşi congeniali autobuze la fel de
repezite de groază ca-n Delhi să le văd la Bombay altă anglezeală cred că o să
mai scriu mâine seară pe format ce s-o ivi cum o da şansa sună careva în
bengali greşeală ca-n Ostankino o americanii
babugişti zgârie-nori 3 a m de
vreo oră insolaţie banane pui de insomnie pe gânduri nu prea negre acolo să
vedem cu baladoina Ace Ventura Call me Mr Brown s-a dus somnul mai ca la
preksha gimnastele la scoţieni Andreea Răducan cade Lisa Mason şi Korkina şi
Simona Amânar will meet
again head to head ce nervi ai
Andreea Romanian gold exact Deşteaptă-te române ce serioasă ce iubită lacrimi
de la dumnezeu şi când am venit a doua oară în India Nadia la Moscova
nedreptăţită totuşi victorioasă în sânul duşmanilor acum la opera din Viena cu
Pele şi Ali iar pe tapet urmaşele ei
să nu piară ţara aici pe urmele
lui Eliade sunt mize globaliste la tot pasul şi mai şi atunci în plinul imperiu
acum în golul lui mai absorbant şi amintirea socializarea lui în elita
colaboraţionistă pe preţiozităţi o viaţă nedigerate raportul persoane proprii
raportul interpersonal şi perspectivist
disperanta creştere în
cunoaştere permptorie ca la o ghicire-reclusă un tânăr de o masculinitate sfios
paranoică big feature crickett today de-l văzusem pe maidan pe maidan nu se
întâmplă nimic Mirih cf Sadoveanu tocmai de-aia şi baladoina mea cârpeşte
pleoşteli mentale ce s-ar înconjura în curgere
de mahări şi de mare de ruperi
în infinit pe posibilul vieţii mai dezmărginite diversificându-mi
aruncarea-bătaia Bando o fi zicând că ce să mă sune tot el nu vedeţi fraţilor
că n-am motiv să sfârşesc în Calcutta după doar a treia parte am timp să-mi rup
oasele răbdării indologice probabil
Mircea şi-a dorit să scape de
India ca Orwell o fi făcut vreo rugăciune vreun jurământ rugământ c-o să-şi
slăvească dezamăgirile disperările aventurile o să le sublimeze în universul
treaba noastră nu a lui rar cine-l caută să-l lovească l-ai cunoscut pe Mircea
Mrinal acolo prin scrisori cum m-am retras
şi eu acum dintr-o lume în alta
din cea contra realizată a lui a cui în cea premergătoare haotic calcutană
întâmplător pelerinaj de neam în rana uitărilor lui deliberate cu cine ştie ce
vise ce asocieri tropo-tropicale lack of rhythme there tot la crickett ce sigur
Eliade a jucat cu cine pe când
pe unde nu pe maidan ori poate
mi-oi face iar mâine drum pe maidan dacă nu la biserică spre o trezire a
spectacolelor adormite în trecut sau viitor mai ales ca-n preksha prezente 65
domestic tourists indieni la un străin To look and to listen Brad Pitt criminalul
citează din Milton pasul
următor nu-mi existe mă las ca
la film în voia criminalului pittit şi dacă România e sfântă sub lifte iar
scriitor cum îl cheamă ploaie şi lanterne to turn the sin against the sinner
Kaho na pyar nahin regizor Rakesh Roshan cum taică-său taică-meu d-aia nu fac
eu filme să n-aibă cine se bucura s-ar
bucura cel mai mult legacy
şi-aşa în somn un Şantiniketan generalizat un articol publicat aproape nescris
cu fixuri de Eliade-bhavan pe tensiuni academice aproape mulţumitoare cât de
cald o fi zoo ştiu oi ajunge şi la botanică nu mai sunt nedormit muzica tatălui
casa filmul te aud cu propriile arii
copiii până unde au ajuns fără
întoarcere bravada marginilor pe toiul nativ praful ancestral mă îmbracă fânul
răscoleşte miriştea am crescut de la sine invers pedepsitorii sângelui păcat nu
mi s-a smuls pituitara Ofelia crin de mare Ileana Cosânzeana a peşterilor mai
la mare cracoviţa noi la
mijloc mai la vale nici la ocna
de sare chocolate mood stau în cameră parcă trişez caietele decopertate mă
inhibă din pornire dacă nu cumva mă tensionează a suspans India pe încet ca o
ţinere de minte măcar înţelegerea ţiganilor o mână de muzicalităţi fertile
şterpelindu-şi
onorabilitatea în artă şi
ceartă proba irepresabilităţii epica vinovăţirii părtaşe pe compasiunea
conjuncturală chiar nerecunoaşterea până la headquarters Nehru argumentul
românesc pierdut acasă recăpătat prin Eliade în Calcutta să fi trecând şi prin
ţigani Mirceo robii domnului discursuri
indianiste la ras cum fuse
Uniunea Sovietică motiv de glorie personală pentru Mrinal şi iubeşte Desculţ
singura carte romînească ce-o ştie a ştiut el Zaharia fiecare pentru el noroc
cu prietena Maytreyi s-auzim şi noi simetric Euclid via Mohan Roy plin de
Voltaire contra sanscrită cursă de
bulls în Bali reporteriţa dată
The Posseidon Adventure cine nu poate fi
învins chiar să vrea pentru că nu se poate învinge singur că e născut aşa n-am
liber spre final baladoină dacă o numesc Kolkata mai e să mai las ce-o mai
rămâne dublat în hindi titrat nu filmez de poze nu-s sigur rare vizualizarea
Indiei pe manipulatele între
mondocane şi Victoria-Tereza în Telegraph duminică 9 coloane groom wanted 1
bride wanted temerile de moarte şi bătrâneţe întoarse pentru Satyavrat Shastri
cu Sharma ji acum cu Nissim Ezekiel in advanced stage of Alzeimer’s Rupali
Ghosh reports his very Jewish
kind of face the star of
Samovar Night of the scorpion father of modernism in Indian English at Dias
Hospital in Bandra Jewish lunches at Gourdon near Churchgate and the dhamak lunches on Thursdays at
Colaba’s Victory Stall the nekishness of his youth the many women like visiting
American professor Linda Hess
his wife Daisy son Elkarna and daughters Kovita and Kalpna thinks his mother is
waiting for him at home a man who would not cut his nails would forget to bath
for long periods of time The American Jewish Distribution Community now
76-years-old N E rats and
scorpions all over Rs 7000
termite eaten the termites and insects had eaten the money though Jewish and an English language poet
Ezekiel had one tried to integrate with the main stream but the integration
experiment failed Ezekiel switched to being only Jewish Indo-Anglian poet but
as for us
the main stream was concerned
Ezekiel would always ghetoised the poet
still remembers his name Nisim Ezekiel sună Bando că telefoanele indiene pe
ocupate la el pe antropolog îl cheamă A R Banerjee azi-mâine aflăm discutăm
alunim Krishna Sobti felicitată de Dalai Lama Zindaginama
epic Bando a sunat vrea back cred că nu ies eu
grădina zoologică e pretext social de petrecere agreabil intensă poate
sanctuarică evazivă pe paradă şi îmbucurare exemplu dat şi primit de la
captivele sfinte fiinţe altfel de invidiat în ce largheţe şi papă o duc pe cât răsfăţ de ocheade şi
dulcegării copilăreşti când
dădusem şi de elefanţi după toate orele chiar puteam să dau de ei din primul
foc spre ei după poză o şi apucasem nu lipsea şi girafa scrisă altfel ziceam
greşit adresa nu rinocerii unul jucând bangra cei doi defildeşaţi cu câte un
mahout plus poliţişti cu beţe la bare să
descurajeze copilaşii amicii se
mai prostesc nu ca-n Finlanda nu show e preludiu la contemplarea de pe pături
cu tot clanul ori în foişoare ce lume bine ce curăţi discretă jubilantă nici o
ceartă ba ceva-ceva ieşeam văd pălării chită pe 4-5 capete să-i pozez fac un pas câţi chowkidari resort
să mă uşuie
cât să mă culce că nu afară păi
veneam dinăuntru mai văzuşi îi pozez pe ăia de-afară după elefanţi şi prinderea
hoţului c numeşte Mrinal varietate e şi puire de subiecte situaţional-antropologice
muzica multă s-o altoi pe tăcerile principiate ierarhic schimbă formatul
filmului pe imaginaţia exactă
ondulaţiile maidanului în
continuitatea creierului numai respiraţia vie până pe lumea aceasta imediat
diferenţa dintr-o tinereţe-două şi noi în crickett bengalez la alegere spre
Tagore jucându-l pe Valmiki la mijloc Tulsidas de se înţeleseseră ce l-au mai
discutat în America Bombay sărit la
festival plângă pe umărul
Hollywoodului Marx zid hindi Lenin american cum o păţi şi Nissim Ezekiel s-a
făcut aproape noaptea ultimă nu-mi cumpănesc măsura pe adio
doinabalada-eliada-el-elada mi-o conferenţiez în sân de bambuşi tema căutării cu găsire la urmă când nu mai
aveai nicio
speranţă cum o fi ascultat
muzică indiană la ce concerte şi-n vest straniu şi prieten şueta nu moare
patima hindutva comunalistă înfierată de comunista Soma se ciocnesc doctrine
mai ca hipo noroiul oricâţi lotuşi înfloriră tot de dragul banyanului cu praf
de pe cer la ce trebuise să vin n-o să aflu aşa
şi invitaţia pe continuităţile
respiratorii n-am curaj să mă mai nasc în mama în India în România măcar şi
doborârea inspiraţiei din drepturile prozodic arhaice mă autocolecţionam
nemasonic ca o dreptate la răscrucea morţii cât mai am nu mai am încotro am
ocolit creaţia de-a complexitatea m-
am ţinut de ţipete cu vederea
am uitat şoapta muzei zăpezii am fugit de ea şi acum în India poate somn poate
năstruşnicie a nu mai avea răbdare să mori o libertate ca o răpunere de sine
marginile conversând conservând
moartea miezului dărâmător fără vreun accident totul va fi banal la toate
anunţurile planificabile
fericire fără glorie întoarcerea ca şi trecerea prin grădina banyan somnolenţa
amiezii a dublei seri mâine a zecea ultima zi bengaleză mă apropii de jumătatea
coacerii de iarnă îmi sunt bubă indiană discretă voiam o casetă numai vedete
tinere nimic clasic pe trotuar dar parcă
şi Vedele-s pe film atunci îmi
păreau toate poveste claia peste grămadă elefantină curând m-am încrustat şi
săream în sus la fiecare călcare pe coadă ceva mai mult dispreţ contra ifose o
luam personal şi aşa şi aşa rar când mergea să mă reprezint acum mi-am ieşit
din păreri de tot s-a ales
praful de credinţa mea în
dumnezeu şi ţară ca la ordin templier fie nici străinătatea nu-mi mai spune
nimic poate doar că pământul este de nelocuit văzui casa scriitorilor
anglo-indieni ai Calcuttei din micul autobuz cu capătul la periferii scufundate
amfbii ale sângelui iute amestecat cu şobolănimea
mişunare de mare viteză o
umanitate browniană în dansul supravieţuirii amestecate s-ar putea şi mâine şi
încă la noapte pe vreo însemnare târziu recuperabilă cu sexul intelectual
ziarul luat cu numele poetei puteam să mă dau peste cap să intru în pielea
cameleonului literar în culorile
traducerii mă întorc în Delhi
fără orizont sunt înaintea
unui turnir şi calul mai mult cuta din Calcutta iar armura mi-e ciuruită de
morţii peste morţi de suflet lauda Indiei rămâne ca-n plan cum aş putea lăuda
România iarăşi cum n-aş putea să o laud schimbăm subiectul din mic mare în
personalizare
geoculturală onoarea cui o
despleticim din neînţelesurile sferelor dublă-triplă datare uitat format
neintervenţie ulterioară căutarea finalului de negăsit rămânerea numai la el a
moarte principiul ultim al urmei aflate la urmă prea târziu prea deajuns iluzie
ori nu împlinire de plumb cu slăbirea
superstiţiei că nu te poţi
plânge şi dacă ai face-o lumea aproape ţi-a dat pace ce-ţi poţi dori în toată
India pe tropic nevrându-te vegetaţie nici cenuşă contradictorii post-muriri
mi-am versificat intenţia de conferinţă vezi Balada Calcuttei noroc că n-am
nici o idee ideea stiletează lirismul mai pe joacă
nu vezi demonul belindu-te plus
indo-lenţa asta areligioasă hindo-consumistă cum dă clipa am oglinda-n faţă
semăn cu Tagore quod erat demonstrandum sa-re-ga-ma-pa-da-ni-sa formatul va
terasa rupătoria rupa caietului cu drum conceptele şi structurările muiate
sinceritate coreeană
încordare thailandeză
gsticulaţie mudra indiană plus ochi şi magnetism religios n-ai cum reduce nici
măcar identiatea nici târcolitorii
deprivanţi depravării cine-o şti şi pe ziua de azi bine şi cu schimbarea
locurilor că ar bălti timpul până te acomodezi emoţii surprize scrisoare din
Delhi o să vă
sun iar ar trebui la noapte să-mi scriu şi conferinţa de
estetică antropologică plasă la peşte pagina de stânga o fi rupând cum o fi de
dat îl dau repede gata şi din principiu nu că aş muri aşa a fost mai mereu acum
mai cu disperare să umplu timpul să nu mă intereseze el cu plumbi nu-mi mai
cântări
păsările le prind iar pe maidan
dacă pică iar turul la Ramakrishna Mission ca la Devotto dar nu mai e Garagaţă
alt program pe semnale formatul va menaja deschiderea nu a rănii a simplului
caiet ascult de prefrinţă muzică indiană văd că mai mult de film nimic clasic
aia e şi jurnale în hindi nu le
înţeleg dorm pe ele pentru
atmosfera lingvistică pe familiarizare blândă să nu fac alergii elvire şi iar
să mai fuck a horse in cunt ce scântei ar fi scăpărat pe când aşa mi-am
înghiţit nervii am rămas în viaţă m-oi fi şi îngrăşat acuma se infiltrează
somnul bine că vine cafea măcar şi înlăptită să nu fie
azi prea mulţi doritori de zoo
păcat că nu şi botanică nanyan o fi prea departe pe azi n-am teamă m-o înghiţi
iar maidanul să mă fi prins cu cele trei ce mai cârcei quality poză
eventualitate câtă linştire nu urmează şi se anunţă pâş-pâş un umor
precomemorativ retorica demonstrativă înlocuită cu
împărtăşirea actualizantă a
ideilor sau achiziţiilor cu improvizaţii creative pe cât posibil dacă nu în
transă ceva pe-aşa în adresările următoare mi-ar fi trebuit documentaţie mai
multă îmi lipseşte România ea nu mai poate de mine de oricine pe cine apărăm
cine ne apără refrene recognoscibile
metoda trăirii o bate pe cea a
observaţiei matinale G A din Calcutta destui destul de unde ne-o spune tufilanu’ altfel
ajung iar în braţele bibliotecii dacă nu traversez la elefanţi un rece o măsea
ce-o fi acasă eu am plecat House Beautiful pe o poartă pe post de cîine rău
lasă tehnica de menajare a
parcursului entropic în
Calcutta 1999 în simetrie cu 1911 trei unităţi contra trei patru 28 cu 12 total
13 am vrea să calcuttizăm ziua asta pe lung pe pe loc pe loc mi-ajung da se
poate şi vers crai strigătul de parpagai n-am văzut pe după rai maidanul mai
ciorogai ce v-aţi strâns plecare cioara de
mâncare şi mai apărată tratată
pe corlată ca pe barbă o iarbă cotoarbă te prosteşti vitejeşte punct îmi
nefolosesc mijloacele cu un brici faci bani pe Tagore colţ cu Shakespeare
bărbiereşti ca-n Sevilla de pe rotuar cu filosofie de foc bengal culturalismul
pe după englezi eurasiatici numiţi noi mergem cu
Eurasia colonialiştii bătuseră
semn mai pe pricepute băşini împroşcate tovarăşi detur gândeşte-l n-ajungea
osul în gât ruptul caietelor ce necaz mic dar scriu mereu stimulaţie masochistă
ce de râs poate fi psihanaliza artelor în India Mac Donald la Sfântu’ Aşteaptă
poate-n Mumbai Lutetia Filme
poate parodii altfel ce
telenovele filmi gane cât cuprinde pe-o gesticulaţie de enciclopedie ca o
amploaiere ca o bisericeală ca o depensionare oricum scriu plină reformă a
indologiei româneşti de-o vrea dumnezeu măcar un pas memorabil unde ne-om duce
până-n zece chef de vorbă gata
conferinţa saramura de peşte
oceanic din Carpaţi cum văd zilnic centrul Bucureştiului neexpandat comparativ
nepoluat praful tău al meu a cenuşă nu prea par turişti familie cu copil îmi
antrenez foile să joace bine cum le cânt să nu se rupă să inspire chiar în
poluare aşa prind primul planetar bine şi
ca nen’tu sub orizont nici
alungat nici chiar la plimbare o absenţă pură pe talie în cămaşă decembrie
citesc deseară ziarul haideţi cu mine 5 poate în van ca azi şi mâine dubă nu
cianură nevestei că nu vându zestra planetarium zoo şi înapoi catalogam le
înregistram câte titluri contai văd tu pe mine nu
eu pe tine cât cu mandakranta
mânăstirea lângă planetarium fugi de funingine pe la Fuji şi înapoi la Kant
respiri în Calcutta moartea primului soldat pocăindu-se ce auzisem fără emoţie oameni de pe maidan pe potecă la
muzeu înapoi liber numai să nu vrei să
fii scăpai a doua zi de toată lumea şi de
mine scuturaţi-vă şi voi
neameninţaţi pipali din ciori femeia acum mai în faţă bărbatul pe alee urinează
spre tribunele de bambus babu irespirabil te înveţi mânzul sugea paradisiat la
iepşoară mai mulţi zece douăzeci de echipe baseball vânzători de răcoritoare
implantaţi transhumanţă pe loc o
gaură înierbată centrul
oraşului grămada de fluturi volubilia prin prospătura amoniacală armata are
ţinte libere cu nemiluita la paritate cu Victoria şanţul bulevardul antrena(n)ţii în albul
iresponsabilităţii de obşte la muzeu ce format îmi antrenează şubconştientul
alternativ maidan
capricii doctori o dată îţi iau
tensiunea pe puţine rupii acum tiptil fără mască sus cufundându-ne basmul
basmaua nu şi-o luă tunsa cu pletele Byron Alexandru înving şi ziua asta
cătuşele se fură pe post de ceas ziceam că mă aşezasem să profit oricum lumea
se cam beleşte cum rămăsei eu
de voi
toţi acasă ce înseamnă
programarea indiană dumnezeu cu mila maica Tereza cine s-o mai ţină minte poate muribunzii
poate gloria oricum stăteam acasă dormeam mâine mi-oi scoate somnul am evitat
orice misiune kenoza de ieri până azi cealaltă parte a valului ricoșându-ne splina Esplanade tot pe
Chowringhee Nehru stânga Guru
Nanak nu ca americani indieni fărâmaţi sub călcâi de şi mai crazy gringi oi fi şi eu vreun Gorki Indian Museum 1814
Vict Mem 1906 mi-e dor de Durga şi de voi din onix verdele trifoi Onică să nu-l
dea la oi serenadă la fluierul tău a la Krishna gentile şi le-a vândut
vecinul tu nu lumea cară nu
fluieră a pagubă a păstra ciurdar câtă libertate în tinereţe câinii slabi
insistenţi pe rupie cu copii aici contează încriznarea depanatorie cu negru nu
turcoaza aleasă prima dată
vedem muzeul deschis în zece
minute şi India pe Chowringhee cum văzuse Eliade acelaşi alb
în alb cu protecţie lumea nu
vorbea ruseşte nu numai o amintire în proză în sufletul prafului smirnă pe
santal n-ai cum te comuta din cenuşă în fluier în sunetul de reclamă ar fi
pietrele nevândute culorilor în surplus catifelat de rugină jet de neaşteptare
pieptănătură şi voi ale muzeului cum ne
amploaiem parcă avem de dat
sosoteală peste o mie de ani şi tu în 2007 faci o sută Eliade te aşteaptă
Tagore poză lângă poză cenuşă lângă cenuşă proba indianităţii de mai oasele amerinzilor ţi se făcură urnă
printre ciobani romontanezi 5 rupii indienii copiii 1 străinii 50 Kartikeya cu
păunul decapitat
scene mitologice textile draco
maculatus corb de Tibet pavo muticus Vishnu culcat coapsa dreaptă frântă Ganesh
dansând Himalayan insects ou de dinozaur din Gujarat sea lillies unde ne sunt crinii de mare India Africa
America într-o unică împământare când şi cerul să nu fi fost peste nimic nici
Brahma cupluri paleolitice euro cort de fier ca o
foame în Calcuta ca lui Mureşanu cnuta Eliade nu putea să n-ajungă în America
din Calcutta ca Vivekananda ca tot noul dezrădăcinat fel de rătăcire din
protoistorie în cer maidanul ground pentru joc escapement reculegere naturism
muzeul indian
refugiu englez colonial între
pietre de temelie ale naturii şi artificialului curatorii naturaliştii să fi
fost patrioţi ai globalităţii ai Indii gazdă vasală ai părinţilor insulari dar
moravianul Stolickzka India e o (ne)lume lumea Indiei şi India lumii la stele
mai puţini ca la crocodili orga de stele p-ăsta Eliade
nu l-a prins mergea simplu în
catedrală în V M pe maidan avea capul
tot o astronomie mai ceva ca oricare scriitor român cât că Rebreanu ori Gib
aveau lunete Eliade avea să-şi spiritualizeze astronomia şi să-şi astronomizeze
spritualitatea muzica sferelor tăcerea muzicii atâtea teme
nemaisculpturale alergasem spre
zenit nu apus nu răsărit cerul Calcuttei plus evenimente joaca de-a apusul
soarelui crickett Australia-Zimbabwe 65-1 poate nu traducem bande mataram Mirih
zile bramburite nu şi Calcutta oraşe noi Calcutte maici maica Tereza iar
Calcutta ai cui copii divină
maică şi tu Calcutta maica
maicii şi noi copiii nimănui un crickett pe maidan stăpâni inventându-ne
masochişti pe glanda aşteptării după puja vezi dacă nu e o dicţie bengaleză
kovita la sammelanul primei luni pline şi anunţă-mă din viaţă şi mai treci prin
frumuseţea saturniană Mircea retorică pe
adresarea apropiată nonaridă
nonariană hoţul mă păşise fugărit brusc de unul se oprise prins alţii mulţi din
golul străzii îl ţin îl caută că nu o bancnotă mică scotocit tras traversat
pumni la choşc diferenţa de film nemimare necântare spontană justiţie Grand
View A J C Bose Lee Ali Pur
dromadarius jos de Darius
egreta alba modesta Atlas bătrân cu globu-n cârcă rinocer ochi de Oedip mă
cheamă Picu Păruţ piton emu tigru struţ elefantul nu-l găsesc pe pământ la ce
trăiesc şi dacă îl ajunez noaptea o să-l şi visez c-am trăit cu bucurie când se
mai zicea o mie n-ai vers educă-te cu
cine te joci ca fraţii de mine
negăsit ori tu Ganesh atâţia copii atâtea sariuri nevăzut elefant rumoarea
jucăuşei petreceri în compania tuturor animalelor omul e un artificiu revanşa
nu ai nevoie să întrebi ce e frumosul dau de înţeles că îl generalizează graţia
stării de graţie suflet acelaşi somn
ieri şi mâine în mijlocul
voioşiei vioaie voioşie din copii depărtaţi de cine nu se mai joacă animal
scenele dansante din filme se vor fi inpirând şi din astfel de extinderi aluvioanar-antropologice ale puja
cine pe cine va fi influenţând teatrul real al picnicului pelicula ori gesticulaţia luată după
filmări ca pentru a fi
refilmată bucuria vieţii elefantul şi biblioteca botanica în altă existenţă
n-ai Zăhărie Barefoot ci Hounds 1954 Schiller aesthetic education Sen aesthetic
enjoyment Sengupta a theory of imagination Shahid beauty and progress Sharma
Tagore’s aethetics Smith forms of
intuition Srinivasaca the
philosophy of the beautiful Stiny-Gips algorithmic aesthetics Stokes inside out
Sudhi aesthetic theories in India Summrs the judgement of sense Tagore the
religion of an artist Tarney the concept of expression Valentine the
experimental psychology of beauty Valery aesthetic
Walston harmonism and conscious
evolution Warry Greek aesthetic theory Woringer abstraction and empathy vezi
dancing form rhythm feminine beauty Cassirer symbol myth and culture Kant Croce Gilbert Hegel
Langer Mordhekar Sarkar the aesthetics of young India Ziff antiaesthetics
Smith the death of the artist
as hero 7th International Congress of Aesthetics Bucharest 1972
Coomaraswami he transformation of nature in art Del Carlo Dionysian aesthetics
the role of distruction in creation as reflected in the life and works of
Friederich Nietzsche Hipple the bautiful
the sublime and the picturesque
Hutchison beauty order harmony Fenner the aesthetic attitude Fraser beauty and
belief Bowie aesthetics and subjectivity Sukla concept of imitation in Greek
and Indian aesthetics Jhanji aesthetic communication Pandit Sneh Indian theory
of art and aesthetics
Ramachandran the indian
philosophy of beauty Sirivastava nature of Indian aesthetics Flutcheon a theory
of parody Lukes the flights into inwardness on Marcuse’s liberative aesthetics
Nalbantian aesthetic autobiography from life to art in Marcel Proust James
Joyce Virginia Woolf and Anais Nin
Nicholsen exact imagination
Munro Oriental aesthetics Cotton the civilized imagination Harkness the
aesthetics of Dedalus and Bloom anthropo-geography imperialist ecology culture
landscape anthropological linguistics Balakrishnan the problem of Dravidian
origins semiotic anthropology
semiotic anhropology
codeswitching cultural description ethnolinguistics talk never dies
anthropology of anthropology visions of culture stranger and friend man his
first million of years patterns of culture forgotten gods human ecology
anthropology for the missions ecological
anthropology culture people
nature up from the ape histoire des vierges pedagogical anthropology why men
behave like apes and viceversa primitive heritage human nature anthropological
gallery Indian Museum Chaudhuri Paramesh Indian origin of the Chinese nation
Calcutta Dasgupta 1990
296 p Saliba John A Homo
religiousus in Mircea Eliade an anthropological evaluation Leiden Brill 1976
tribal culture biocultural dimension history and evolution peoples and places
symbolic classification race language and culture culture change human
variation ancestors and heirs
complex societies images of man
the leopard spots races human antiquity Fritsch the anti-anthropomorphisms of
the Greek Pentateuch Norris beasts of modern imagination Darwin Nietzsche Kafka
Ernst & Lawrence every man his way the face of the past anthroposophy
Calcutta
Saurya 110 venise(m) cu o yoga
neagră albă învăţată şi fusesem adus încă mai lângă yoga albă neagră cam la
putere fetele în tv pe matsyaasan bărbatul îşi cumpără un vapor şi pleacă în
negoţ nevastă-sa vrea să-şi găsească alt bărbat dar la plecare papagalul o
reţine să-i spună o poveste şi aşa
70 de zile on and on zâmbeşte
oarecum bătrânul povestitor probabil tată de fete băieţi vaporeni ca aseară
bărbatul cu barbă neagră avându-l pe Marx pe perete Estrada Manila 10+3 mari
Chi-Ja-Ko Matya al Malayeziei reales bascii crickett biletul de revalidat
străin cu timbru Sharma serious The
condition of former President
Sankar Dayal Sharma remained critical and
he continued to remain on ventlator following complaint of
breathlessness hospital sources said sunai şi răspunse altcineva numai Ezekiel vizitabil neştindu-şi decât
propriul nume cum se întâmplă să-mi pară rău că plec din
Calcutta și-mi pară bine cât de sociabil va fi fost
Eliade să merg pe maidan la Grădina botanică vegetalul pâlîpând-fosil cândva îmi mai rămase să mă mişc sec ar trebui să-mi
doresc un vers un târg o muzică formatul dezgustului împăcat cu sine în
Calcutta sharf diferenţa singura rasă de –a
American Anthropological
Association Romanian-Indian Cultural Association cât să nu ne mai cârmim dinţii să nu demolăm paralizia acum
în Bangkok eram un sonet theta kali îmboldirile-mi staff dacă nu stivuite cu
Fane Stoian ochindu-mă de la Mărul de aur după ce citisem public
Vivekananda dedicaţe trimurtină
chakra caută în Arya pe Aspasia dacă memoriile nu ne înşeală pune-ţi păcatul pe inimă cât de
antisentimental mâine în caietul decopertat conferinţa scrisă recitativ după o
tiradă fixă datoriile faţă de sinele românesc eminescian neindianizabil
maidanul mă înghite
copilor la vite Maglavite
Calcutta club oraş cât de masonic ori Mircea Allen în Rotary club mă cheamă
banyanul din grădina botanică pe aici cunosc ci întoarcerea ultima oprire
fetelor cu Basho de l-o fi tradus Bushan în amintire ce vă închipuiţi voi că
scriu eu crucea nu m-a cunoscut botanice
zoologice maidanice grădini
seceri şi ciocane stea comunistă săracă Indian Botanic Garden Howrah tropics
palm voci atharvavedice cu egrete în bomboneria cu viţica neagră pe cine lăudasem în paradis băligilor
ajută-ne ca pe frunze cioara vetre fluturate de rouă mai devreme tribul tău de
palmieri tribul meu de bambuşi
mă înconjoară evantaie din vârfurile
fragede abia o pereche tânără încalcă patria tabu a îndrăgostirii numai
ciripind în locul păsărilor putea fi aici Valmiki vreun poliţist de la poartă
ca din templu părintesc întorcându-ne filmul ce poet o veşnicie între evantaie
de
bambus între lănci de primit
din aer solul aruncat lui Zalmoxis adevărată moksha evantaie sufletele cele mai
pure Carpaţilor în Howrah lângă bambuşi pe o scriere dacică tropicală în nelegarea păsărilor călătoare mai
din Egipt peste deşerturi Sadir Lake longifolia srilankane până la voi lotus
alb alb-roşu pe tipsiile verzi
şi celte apa şi vi se limpezeşte gloata duminicii în ecou până luni la prânz
acum slăvescu-vă invizibilitatea cenuşii peste înflorirea acvatică templieră
zeii îşi pot azeiza siluetele foarte împodobite bacşişului până văzură copiii
adevărul praştie dinspre lotuşi şi zgârcenia
mea bicicliştii cu trăsură
florăresele în sine sariuri ale prostituţiei vegetale în rondul razei spre
lotusi dramele vishnuite ce să te contempli oglindire trecere prin trecere
înflorire de-a reflexelor îndrăgostire rare păsări printre fluturi sub
planetarium harijanul gâdila şobolanul aci paradiserie de
lotuserie peştie semnale şi
de-a cincia yuga laudă-mă gâtlej de pupăză raga sa re ga ma mama pada cântecele
vă răspund film unde se uită lunece tv seara pe singura ta ramură nemaigustată
de nicio insectă mă aşezai copac-labirint prăbuşit între copaci-labirint în labirintul
înflorit lotuşi pastelul ras
mulţimii ieri în numai verde
toate culorile aduse lianelor de sariuri şi ăl mic cere bakshish de zece rupii în toate limbile tale colaba
cioturi pe spinare ocolitoare cotul legănării de-a liniştea te întremam cu o lăută
când ronţăii munkfali în absenţă veveriţelor ronţăind crini de mare mai tineri
corali ci uscatul de când
înverzi şi pământul domnului să-şi hrănească fiinţele nici nu mă mai ţine
Bengalu-ţi decât până mâine pe vremea asta la universitate dacă şi pe teren Eliade prin labirintul
Grădinii botanice mă ambiţionez vreau să mă prăbuşesc şi eu cu ultima ta ramură
aeriană cât îşi lasă
talpa ampetenta roţii pe frunze de neadevărată
toamnă mai mult s-o prăbuşi pământul cum s-a răsturnat rânza în Chiva de te cărase
din pădurea statului aşa zaci şi eu îţi iau tensiunea legănându-mi hoitul viu
pe hoitu-ţi mort cine ştie ce ne mai deosebeşte vin de la lotuşii înfloriţi
templu
problema e când nu te mai poţi
ruga nici unui copac prăbuşit în propriu-i labirint mintea nu-ţi e mai de niciun ajutor noroc cu loteria
respiraţiei azi-mîine mă chem în natură în neunde şi pădurea noastră
artificială pasionează tropicul te-o mai deraia de pe fix măcar şi frigul
dornic să te ardă
copac labirint ţinându-se-ncă-n
uscături nici broaştele nu-şi mai aduc aminte de concurenţa omenească de ieri
când nici un sari nu te-a umbrit aici ar avea ce mânca şi elefanţii tu nu mai
ai nici un gust nicio frunză m-am lamentat de sufletul tău ceea ce nu mai
plănuisem pastel extinsă tihnă
fără mitologie nu amintire nu
planuri de viitor preksha dixit se măritase în admiraţia urechilor nici ale lui
Agassi iar învingător n-au decât să se vadă la lotus în familie rachete
verdatură cum nu găseam ieri elefanţii azi caut de mult banyanul leat cu
Kolkata cine-l sădise că-n România veniseră
ţiganii în India veniseră
englezii neamule numai
imagini fără aparatul foto fote cosmice declarăţi urâţenia copac-labirint
antropologia textilă te evită nici o rasă din cea unică restantă şi când vom
dispărea apocalipţi ca tine semănând căţeluşei borţoase tot arămie întreindu-ne
prezenţa vom arbora
şi noi coloana spre graţia
ţipeniei postdiluviene nu eşti tu Marea Moartă nu Cristos cu tălpile până la
gleznă călcându-te fusesem creştin zile bengalez focul nu mă atinse imam
vegetal ăşi botanizează pe ai lui Allah noroc de respect şi după ce religiile
nu-şi vor mai avea nici zeii prostia mea urăşte
cactuşii le dedic sângele
vărsat de inelar şi degetul mare ca popii ortodocşi unindu-le fetele neprimita
mie acoperitorii cu frunze ai seminţelor slobozite în răzor că da aplecându-mă
ca la Bethleem în biserica parcă a cruciaţilor ce-mi trebuia să trag cu harţă
poarta de lamele de brici
înflorinde drept în degetele
coloniale am mai fucked a horse in the cunt Elvirule crăpături roşii în
astralitatea mea eu ce şi când m-oi spăla amintire cu adâncire bio
post-botanică tot sfânta rugină globulară mai răzui răzorul şipotos repede în
cântece şi o ghionoaie la bătaie ne uscăm şi brusc să
mă alini încă un copac şi mai
uscat îmi hărăzesc pe picioarele
încălţate n-au decât să mă facă de la pagina asta aş copia-n culori betel cât
că se va usca până în România uite îl laud pe Rabindranath Tagore împărtăşit cu
sigiliu de sânge frăţie în muzeu la Şantiniketan de bine ce inima mi se lăsase
la
şobolan şi dresorul lui de
ocazie acum îşi reglează tirul pete pete pe storsul scrisului afectată cârma
degetului mare money scandrying pe creier mă mai zvânt şi prin simpatie
înăuntru ca o distribuţie de ieri mă soarbe uscătura să nu sângerez bătrâneţea nimeni
întinerind eu şi o bucată de cărămidă pe
aşchii de putregai amatoare de
Haemus scrisul îmi musteşte crăpăturile în compensaţie la arborele Titanium al
tău Vinod mă gândisem când tetanos şi la voi Titanic în decembrie chipurile
primăvară n-o să vă spun nici dacă ajung în spital cât de aproape de Hoogly
prea necurat a-mi spăla sângele
canibale amprente Kolkata
cactus băutor de sânge albind mai o dată fereala nesânge scuip las
contramizeria m-aş opri nici petele pe alb mai sângerând osul din gât de la Şantiniketan
nici accidente de film indian însângerarea în cactus calcuttan doar nu eşti tot
tu căţeaua hoitoasă pe
lângă uscături-labirint şi mine
nici în Capodimonte da mă gândisem la grădini adormind nu-mi adusesem aminte
vreo rană delicate sigilii în viul bengal transmisibile peste veştile rele doar
se unesc şi ţările Asiei sârme ghimpate sângerări luminate pe urmă nu va mai fi
lung diferenţa nu pe o
rasă dacă ne-o curge puţin
sânge mai puţin decât mie şi omenirii n-au decât ciorile să corifice clorifice
glorifice nemaitrifice paleoglagolitice sancta indianita voi sfârşi pagina
dezlipindu-mă de întâmplarea cactusului nud copacului labirint uscat doi cu a
mea cu crăpături în degete de la sârma
ghimpată spre cactus the place
is not safe bag seamă dil avara dil părhe pe bicicletă marenga rană nouă
Gangelui cetate de palate sângele o să mustească şi la noapte mă uit la Gange
nici ca la Dunăre gardul apa centrală în părţi Howra pe Hoogly o fi prea
tulbure prea încet m-au pătruns
halebardele dinspre locurile
periculoase doar în reparație
doar ştiinţă se lucrează pe aşteptare caracterială bineînţeles că nu trece
metroul fluvial soseşte-mi ambarcaţia cactus nu mă mai îmbarc de globule m-am
rănit cât să-mi iau sânge biografia în Calcutta întru Eliade ce nu pare ipohondru
nici atât în deosebire de
veleitarii încroznaţi lasă că sângele lui Culianu nu mai ajunse în grădina
botanică însăţi cenuşa aventurii tale neunde Subash Chandra Bosh fu cernut
înapoi dincoace de politică croaziera golului pe jilavele globule din degetarul
drept îmi mai trag un scuipat de
coloratură la rugina roşioară
vergele halebardă lângă halebardă câte degete câte aripi câte deşteptări puteam
fi şi mai fioros în prostie mai deştept rămasul instinct de botanizare ce
mă-nşiră sfoara chinoroz ar trebui să-mi iau alt caiet nesânge să se deschidă a
papirus nu biblie stă lângă nevastă are
pantofii proptiţi de grilaj se
uită la Gange şi-i cântă
femeii deloc a Zorba molcom în albastru cât să ajungă în ocean oarecine să nu-i cânte iubitei botanica însângerată
de Gange rugină şi eu îmi ancorez tăcerea până huruie delicat vaporaşul mai
fără nimeni fără mine se cheamă ca la
Şantiniketan aparte baladoina
alternată mâine la ora asta mă uit la audienţă şi fac introducerea în Calcutta
eliadologie nu ca profesorii şi a fost mare profesor nu ca maeştrii şi a fost
un maestru ca studenţii acompaniindu-şi studentele de faţă întru guru cu
filosofie şi toate celelalte mistere în
labirint pe banyan avenue
spălat de sânge God almighty first planted a garden and indeed it is the purest
of human pleasures Francis Bacon the great Banyan Tree Ficus bengalensis peste
240 ani când s-a
inscripţionat minune în împărăţia plantelor şi în Guiness Book of World Records
familia
moraceae fruct roşu
necomestibil menţionat în secolul 19 în cărţi de călătorie crengile principale
rupte de ciclon în 1864 şi 1867 expunându-l astfel şi la un fungus greu 1825 de
rădăcini aeriene au crescut din ramuri până la pământ întinzându-se spre apus
ca o pădure cu circumferinţa de 420 m
ramurile urcând până la 25 m
reînrădăcinându-se din sine la infinit n-are moarte cât pământul dacă nu cumva
îl regenerează perpetuu şi pe acesta în labirintul de rădăcini
celest-pământeşti pământul le atrage irepresibil să-l iubim ne e mamă te
răsfiri nemaiatras depărtărilor o pădure blândă purtată
coroană în triumf pământesc
Eliad ce-a scris cât de puţin îl cunosc mai puţin decât îi cunosc Calcutta un
indian din Delhi născut la Londra tot banyanul te căuta nu-i place doamne-fereşte Calcutta numai
Victoria Memorial singura care nu-mi place altuia nu face mie am ajuns aproape
fără să ne dăm seama printre
rădăcini-tulpini pe ce-mi spusese zic scuze acum vreau să rămân singur cu
inspiraţia m-am lăsat de companie ca şi cum ar fi fost atâtea comunicante atât labirint aerian
atâta reţea un model divin de reţea în cerc în relaţionare combinatorie
infinită întru numărul
de aur fractal de centru
energetic vegetal încurajând mistica răsăririi din sine o partenogeneză a paradisului ficusian sorry
Chillworth mi-am găsit mama fără trunchiul părinte miile de trunchiuri-rădăcini
dar frunzişul ce fabrică pe Gange sfânt banyan banyan pe postul elefantului de
ieri nu dai
de el cum nici de dumnezeu
reţeaua vindecărilor de sine ieri mii azi mai puţini şi eu identificându-ne cu
tulpinile gata de înrădăcinare generaţie frunziş respirând la unison mai
unindu-ne grădina grădinarul adio vanităţii fiinţiale dor de clorofila roşie pe
uscătură picure sângele pe cactuşi pe cine
ce vifor să smulgă întâi codru
fără luptă căpitan galactic curăţat seninul pe corola-i ostrov Istru puteam zice Gange zis şi
Hoogly banyan avenue se varsă în Gange stăm ca o privire miilor de vieţi care
dinăuntru care de pe lume armonia ţine buddha pe sub bodhi fluierul de poate
exista ofensă
babuji mistuite şi misterele Calcuttei
acum să-i spun de
necuprinsele că nu e unul poate advaita mă luă la goană pe o rupie nedată se
ramifica plus hallowaşii asupra serii proliferaţi sanctuarului dintr-un lemn cu mii de rădăcini
zburătoare până la Mânăstirea Dintr-un Lemn grădina tinereţii
dezrădăcinată prin aer rădăcini
de banyan de mii de ori înmormântându-se spre a încorona ritmic trăitorul m-am
mutat pe Gange pletos firele împletite ale Himalayei ce ne dai doamne să vedem
orbi unde ni se îndreaptă
rădăcina mahapranam frunza unda frunzărindu-ne udătură Uday aer ori cuptor
hibernal neamintit amorul în
India altă iubire între Gange şi banyan snzualitatea se petrecu veni şi
desanscritizarea latină orice ni s-ar mai întâmpla merită mântuirea suferinţei
de vreodată când voi fi fost chiar în altă parte şi rătăcirea nu-mi mai avu
moarte ne scapără amnarele vederea sariurilor
botanice trădaţi palmiri vor fi
mereu în cer şi pe pământ aceiaşi ochi aceleaşi rădăcini în mijloc arborele
întregirii lui dumnezeu cu păcătoşii lui se cam cu spaimă tropic mama Veta
ramifica prin creieru-mi pe Gange n-aş mai purta-o pe la banyan să nu i se înstrigoieze de atât drag că
ar povesti
şi repede ar cânta ca la
aceeaşi Mânăstire Dintr-un Lemn n-am înţelege pe cine cunoaştem după culori şi
fluturi în nas împăcaţi şi cu cei de pe la noi din curte ce nu se nimeriră
asemănării poate soră-mea vaporează bunicii Iza nu mă mai interesează obârşia
dacă nici încotro margine de apă
sterlizată nu ştii de unde vii
necurs ridicat ca o tulpină de banyan în devenirea înrădăcinării bine că eşti cu mine mamă să ne rugăm de
sănătate şi tatei tuturor lăsaţilor în iarnă de-am fugit să ne întâlnim în Grădina Botanică a Indiei pe
Gange nu la banyan ba hai şi la el să ne facem tulpini
rădăcini lotus bahai ne-am
găsit de religii o groază cum ne şi mărisem cimitirul că mă gândeam că-mi faci
bine dacă mă grăbesc şi nu mi-o ia înainte careva din banyanul nostru de
banyanul din gard se frânge gardul toţi zeii pe vatră în altarul sculptat de
rădăcini divine Ganesh Hanuman Durga
Rama Lakshman Sita Shiva
Parvati în mâlul ăsta şi frunzele-ficus îşi fac de-o orezărie oarece luncă de
Gange-n Calcutta şi eu tot la Gange şi ei după mine ia să mă-ntorc prin
surpriză Gangele să-l vadă nu
pe mine bamb usuci bazbuzuci amurg am urcat Post Graduate Hospital Lions Club
of
Howrah Public Urinal ultima zi
în albul statuie albeaţa nemergătoare la spital bine până la muson spune-mi
Alampur Howra de la paradisul grădinii
prin infernul Howrah în purgatoriul maidanului va trebui să-mi editez şi
pe-astea în roşu să copieze pe ce caiete s-au gândit mai bine neunite vărsate
altfel caietele se pierd
indieneşte ce climă antiumană ce oameni adaptabili mă recunoscu ginitorul
brăţărilor maţ din România şi nu minte ăsta merita bakshish cum să ştie lumea
dacă nu se aude poate la rău şi nici ăla nu e cine ştie ce pa Hallmark Don’t
look down The Ram Jambhoomi
movement 1992 Hindutva să fi
ratat Calcutta necercetând românii în arhive nu s-au arătat prea la vedere şi
tot ce e românesc e inaccesibil minus comunismele o expoziţie în vis se referea
la două personaje din 1700 unul român Sarka sărac dar nu era nimic de el se
ştia doar că fusese român
Alecu Ghica nemaicăutat în
Orissa la ciclon îi e patria povestită chiar de aici cazul lui pare clasat fără
o Maytreyi din vremea aceea
tot nearhivabilă ce documente de studiu ale lui Eliade se supără Handoca şi
nu-ia luat foc arhiva şi-a ars el lucruri cum s-a insinuat ca la UNESCO M’Bow
s-a
incinerat de bună voia lui pe
sine autoarhivă crini de mare o el s-a ocupat de spiritul uman aplicat materiei
lui dumnezeu m-oi fi ferit de primejdii am fost la biblioteci şi pe străzi am
scris impresionist aud savantul de alături Hari Rama Hari Rama Rama-Rama
Rama-Rama Hari Krishna
ca să nu zic Calcutta mi-a fost
intermediară aveam s-o prind intuitiv chiar dacă se socializează uşor n-am
decât să insist pe lângă
studenţi şi profesori astăzi să le sugerez lor astfel de cercetări chiar pentru
conferinţa de la Bucureşti românii în arhivele din Calcutta cât că ăştia se
ocupă de Harappa
abia arheologii s-ar înţelege
nu Pârvan alături de Nae Ionescu a fost guru al lui Eliade n-a făcut el
arheologia religiosului adusă la zi sacru şi profan înţelegerea Indiei ca sursă
şi partener cultural asta mă munceşte pe mine cu preţul minimalizării propriei
obârşii a falsificării involuntare a mesajului
filmic-tv-aculturant ca
pretutindeni poate totuşi neamerican decât în parodie Bando sună aseară la
cinci eram pe Nehru ce atâta briefing totuşi a revenit un fost student al lor
ataşat de departament Biwsra o să mă ia la 12 45 – 13 00 bun nici nu mai mă lamenentez eliadeşte el tânăr cucerea
Calcutta apoi lumea apoi cenuşa
mă despart de Calcutta înainte de a fi aflat cum merg treburile în
departamentul de istorie antică tocmai acolo merg de la revedere şi pe cai de avion
cafeaua neagră pahar de apă plătesc şi însemn voi fini baladoina ăsta rămâne
pentru avion de nu s-ar dispersa
ştearsă de ciclon casa lui
Tagore din Pandua Orissa fost Bengal unde scria sub un copac bakul drama dans
Chitrangada aici era the revenue inspector’s office ciclonul din 1971 a
spulberat casele din jur nu şi pe cea a lui Kabiguru acum gata vom putea
reconstrui casele noastre n-o putem înlocui
pe cea în care a locuit
Rabindranath Sarada Prasad Malik no point building an auditorium in a remote
village the Rabindra Mandap was finally built in Bhubaneswar au instalat
sătenii o statuie la intrarea în sat şi uliţa principală au numit-o Rabindra
Sarani nerecunoscută de guvern bani pentru
bakul mandap tineretul a format
clubul Biswakabi Rabindranath Yubak Sangsad au încercat şi o Rabindra Library
Tagore le zicea baba aum khao venea aici de dolparba înainte de a se muta la
Şantiniketan Cooracharan Sahoo the 56-year-old son of the late Durjodhan Sahoo Tagore’s estate
manager my father handed me
down all the papers before he died and asked me not to lose them I kept my word
and saved the papers although I lost my belongings am rămas la final mai am
câteva rândoine la baladoină doi-nebaladă vreo advaita ai căuta aici nu o
naţionalitate ba încă o nobleţe mă
rugam cu pasărea Valmiki jucată
de Tagore n-ar fi rău ca început de ce mi s-o fi întâmplând în creier
corespondent undeva în timp-lanţ banyan mă rugam sub banyan ler bani lerui ler
temniţelor finister neştiindu-te plutire pe amurg de neclintire Jai Calcutta
calcuttani la anu’ şi la mulţi ani n-a vrut Picu
Pătruţ Mircea Eliade struţ noi
din cer şi în pământ rădăcină pe cuvânt am transcris pe curat dă doamne să fie
nemuritoare baladoina Calcuttei ca şi inspiraţia piază bună de mi-ar fi rămăsei
în tune încă neruptule cam peste o oră aştept studentul mai umblu la tv mă mai
socotesc plus conferinţa am
doar patru fişuţe vagi concepte
antropologice indologice eliadologice ancologice până acuma nu mă vedeam nici
de şobolani şi brusc broasca ăsta o fi efectul Calcutta era fotbal american îmi
lipsise ca oricărui ameroindian anume piele roşie nu de sud plec şi m-am uitat
în dodii am uitat de dodii nici
măcar o dată când acum cu după
Brâncuşi Eliade artă numai ele noime poreclite de un eufemist ceea ce pentru
bietul Nissim doesn’t make
sense normal ar fi prea puţin lasă-le lasă-ne pure-impursensuri-nonsensuri
Oprah e frumoasă de ce nu au încredere femeile albe-negre în bărbaţi
water productivity dying rivers
galben Gange a sunat studentul trebue să mă uit la ceas cel târziu la trei
trebuie să fiu în taxi și-aşa
o să fie târziu voi debita o extrasistolă cât să nu mai am emoţii secundare
cămaşa purtată parcă la Asiatic Society şi la P C Chunder mergând în maşină a
rezistat
cel mai mult când îl văzuseră
copil rău pe cât de faimos
The Child încă nu ştiau că neamul ei se va stinge din atât de mulţi ca alţii
atât de puternici nu ştii timpul mare şi mic se aliniază planete linia dărâmă
sau concreşte nu bucata bucăţoaia cât mă obsedează diferenţele dinspre unic
spre mare
dinspre urât spre frumos
dinspre sărac spre bogat şi toate cele parlament fiecare cu microfon unii au căşti ba e licitaţie ba
implementare dramatisation dacă ne ducem pe uşa aia şi niciodată n-o mai
deschidem nici servitorii în zamindari să ne pe noi aducă aminte dacă la
cricket cercul se-nţeapă
izlazul nostru maidan Calcutta
ancestralitatea bătăului printre orizonturi planetare dacă noaptea luminile
dacă dimineaţa soarele dacă ziua mişunarea dacă seara uitarea aş plânge
diferenţa leprei şi mai şi diferenţa nedifierenţei ce vom povesti antichităţii
când vom lua-o de la capăt ce imperii ce
lături însângerate ce
descriptivităţi de ham de slam ţi se va părea aruncătură de băţ la ciocănel ori
minge la cricket s-or mai coace fragile pe alte pâraie de nu se pierdură toate
seminţele rădăcini de banyan orhidee cum vor sări să-mi care geanta şi eu mă
voi degrada pe duse aşa că adio explicaţie
trataţie cricketaţie nouă
panditul ne-o mai spune la care emisiune din ce dimineaţă domestic să nu uit
altă încurcătură o să vă laud oraşul la plecare fără aplecare de-a grăbită
uitare ce se credea un sfert de oră numitul de tot cam acum Ramakrishna doar nu
ne repomenim în Mexico ancient dar nu
istorie şi cultură indiană pe
atâta leproşală cum o fi vara cine ce-o căuta cum aş putea îndemna pe cineva să
vină englezeşte chiar pe aici mai puse Sunil ventilatorul are 50 ani neînsurat
mamă de 99 în Nodia soră nemăritată ea de tot religioasă de zece ori mai mult
de la străini ia guvernul ura
comunalismul cred că o să
răcnesc dar nu fac holeră elvirule rugăciunea unui dac or merge pe
moarte-nemurire noroc de scrisoare cu oarecare plată la trei fără în alt taxi
cât mi-o lua dai un ban da’ scapi Dinesh Chandra Sharkar Stella Kramrish Koomaraswami iar mi-a pus
ventilatorul muri şi
Stella altfel n-ar fi pe perete amica lui Eliade viu ca Chunder
Sarkar tronează o mizerie eminentă oi fi lotus nici blitzul n-o trece păcat că
nu m-am privit în oglindă e faţă de masă îs microfoane ce-oi vrea ce să se mai
dea la ziar Delhi mă ştie D C Sirkar perspective changes Sita becomes Ravana
Karnataka sate în care lumea
încă vorbeşte sanscrită ideas & ideals of Mircea Eliade vote of thanks în
aeroport 12 45 – 16 15 am plecat la trei peste o oră din cauză de accident nu
numai că găseşti la urmă ce cauţi mai mult dar nu mai ai timp nici să iei
aminte îmi dăduseră coşul cu flori ghirlandă
academică înainte de conferinţă
bine că n-am fost slab oricum ce m-au mai lăudat ci nu mai era timp nouă
trandafiri roşii înrouraţi sub celofan când fereastra mi-a rupt plasticul
curând s-a zvântat şi roua infiltrată din locul-lotus în reţea de sârmuliţe
cunoaştem de la cactus Kipling plus pasărea
spin ţesător ceva l-aş lua
numai bun să i-l arăt cu
flori în dar Silviei Păun ce s-ar mai fi dumicat ea atma-sfera Alecu au imprimat
Sunil cuminte mă adusese oferise cafea un bătrân o adusese verificase câte
districte are West Bengal 18
că s-au unit vreo două mă dusese sus în sala de seminar cu tablouri
pe profesorat Kramrish fusese
cu artele frumoase conferenţiasem după trei zile de gândit nevorbit ca din puşcă încă anuvrat să-i câştig dar şi cu patetisme pe
teme I worship my guru what good fascist died in 1889 killing god saints great
men toată lista de concepte şi istorii pe compliment retoric sari
în Bucureşti Calcuttei replică
ritm reconcluzii adaptare se înserează roşu măr mir a obosit comunismul şi în
Bengal Castro Mrinal las temele zidurile mohorâte sub tablourile lugubre
prinsesră viaţă sub culorile petale ale sariurilor cu gesturi studioase cîte-o
notiţă recunoaştere
amintire era evident că nu erau
nici măcar cei din Şantiniketan de două ori şi ăia buni plus seminarizarea
profsorală plus criza de timp ceai nu biscuţii puştiul şef al dept când ajung
acasă mai stau până-n mileniul trei
ajung face sunt neinteresant în India şi Bombay şi Varanasi drumuri când
o să mă învăţ mă întorc în
bârlog miza aici invitarea în România Samaresh voia să vină la aeroport mă
căpia voise a uitat asamezul musulman de 18 ani de m-a tras în poză cu florile
merge la Bangalore pentru hotel management în slamuri nu-s hoteluri şi temple
am trecut de security şi coşul
ţiuitor i-a tras câteva
ascultări să-i sară petalele
îl primisem şi eu cine ştie ce seceră-ciocan de trei ori pedeseristă drace şi
ultima întrebare de politică şi cu ruşii de-mi dăduse Bando drept model
aderarea comunistoidă a unui rus bine vedem noi încă un zbor de noapte la
fereastră puştiul la
moschee află pacea minţii aşa
şi la biserică ori templu ce să-ţi placă una sau alta are prieteni hinduşi şi
eu ascultam acolo ce era la rând învăţasem tipicul thailandeza se destramă
teoria prefixării destrămător indologice aer condiţionat da-n stopajul
accidentului ce cu milimetru o femeie în sari
gata să ia la bătaie arbitru
poliţist trecusem ronturi toate pistele discuţii alte ciocniri ciocăniri bagaj
pierdut găsit scandal pe toată linia iar zborul în aer ce-aveţi ai noştri
sfinţi fraţilor neuitaţi ai tiroinzilor iar eu cu flori pe genunchi trei ore ce
cutie nu mi-ar prii nici mie se crapă bobocii
gladiolelor doar nu ne poartă
rozele ghinion pe ce masonerie între Comenius şi Tagore de nimerit n-am cum să
nu să mă arestez până la fotografierea în ogljindă asamezul zice că Intercontinental n-ar fi rău îi dă trei
stele pe unde-o fi foat şi Tambi Muthu plus Triumf da’ eu am flori de ce-aş
minimaliza atuul pot să le las
chiar cu stewardesele are badge îmi stricai neică formatul bagajului de ce s-o
fi ales praful italieni denim baladoina s-o zdrenţui da’ o reconstituim
ce-nseamnă kobita alea mă îngreunară şi voluminară florile le lăsai la fete să
mi le dea în Delhi cu cine m-oi întâlni păi cu
cine că e in the city nu-n slam
nu la leproşi nu-n biblie cum merg
vremurile mă voi uita în ochii nopţii drept pe aripă şiroi ce crezi că scriu
voi vă ceaikovskiţi pe refuzor că Strauss iau şi eu zborul de n-o fi acelaşi ce
plin airbus ce indieni zburători cui să-i ofer eu florile că până-n Ayodhya adio
aici e cald sunt sariuri bagaje
care pe unde m-ai trimis că-ţi pusesei însuţi să nu mă-ntrebi am subiect am coş
postcactus ţepi neţepeşeşti tigru tatuat pe dreptul nu pe stângul cadavru în
putrefacţie trandafiri roşii intenţii romantice austriece nu religie nu bani nu
politică sati Dakksha Dacia în U P
Satpurna Parvati în autofoc
yogic pentru că leneşul Shiva nu fusese îndeajuns respectat sari papa a doua
oară în 13 ani 100 crore de catolici 100 crore de indieni 85% hinduşi 100 crore
chinezi necreştini conversiile la ochi misionarii ajută triburile autorităţile
ţin banii de ajutoare cum citii şi
trei alte ziare după Telegraph
Business line Santinel Pioneer vechi co-Românie capul mi se înrăi 60
alfabetizaţi primitorul vrea opt clase pentru toţi că şi adăpost cere
constituţia egalitate în faţa legii mai văzuşi atunci în alt ziar se apără sati
cu 20 crore femei analfabete din 50 cu flori voi ajunge în
Delhi îl convoc de astă-seară
pe Vinod mâine cu bagajul mai scumpă viaţa iar dar guest pe după ziare mai
sfios măcar şi cu conversaţiile pe ce practică parteneriatul între ţările mari
cu probleme mari şi ţările mici cu probleme
şi spuza pe cultură câţi nu se de convertesc recondite şi la noi via
secte hinduse au act de
toleranţă ar fi probabil să ţin şi eu în societatea noastră o conferinţă şi de
organizare plus deplasările ianuarie-februarie la Iaşi Cluj aşa e biblioteca
mai târziu acum batem marginile mari şi mici a nu te inhiba când ai prins
argumente oi fi fost dezlânat dar ritmic ast
elalte zece zile cum mi-a zis Noica de-aş merge pe inteligenţă să-mi
ordonez asocierile sursele documentele chiar să-mi ritmez programulsă-l fac
norocos nu prea tare extrasistola venise imediat după conferinţă îmi pare bine
c-am ţinut-o păcat că mă îndoisem
când mersesem cu Sunil să văd
sala mai bine fără tablă scriam
corect avem turbulenţă depresie două ore şi 50 sau şi 5 le-om trece noi că
suntem indienei-voinicei diminutivă şi viaţa noastră cât de ţigănită pe-aici
hotarul mare cine să (nu)-l scoată pe Srauss erou poate-mi scriu în ordine ca
declaraţie de dezvoltat cu reveniri
speechurile vanitoase prea mari
oameni voi întâlni însă politici vom discuta sus în avion avioane de box
cricket cu Vinod douăzeci de zile de singurătate m-or fi adîncit şi-n scris şi-n descojirea de rutina strânsurii
cum a dat dumnezeu să mi se fi clătinat creştinismul să se fi imolat Ana lui
Manole
ştiind că şi soţul ei va muri
chiar sati ca Parvati pentru îndeplinirea destinului Manole Savitri l-a înfrânt
pe Yama nu şi Ana pe Manole
Parvati a autoars speranţa ar fi fost de stele tămâie rar aşa trandafiri
frumoşi între gladiole da’ coşul de nu s-ar dezmembra mai ca al lui Emil pentru
Romică
ori ăl de la Itu de când cu
parlamentu’ începe jumătatea mai cu aşteptări dacă nu glorie cine ştie dacă
altceva mai are aceeaşi surpriză ca preksha ori Bengalul da Maharastras UP om
vedea parte de India înconjurul nedat poate şi menajament cu trenul acum pe
avion mai va n-am de ce să conchid
am ce prezenta exact ce mi-am
propus pe hârtie de acasă minus îmbolnăvirile fără magie n-o să ajungem noi
acolo şi atunci modelele senecte şi amintiri crezute duse dacă mergem repede la
Amrita Pritam al ei e coşu’ fără explicaţii de nu s-ar ofili pe drum pe noapte
nici nu-mi închipui nici
nu descriu las micile băgări în
seamă să se noteze vreo terapie asocierile contratextuale sunt de dorit eu îmi
observam nici măcar ceakrele porii din emporii a mers şnur deocamdată o fi
murit nea R taică-meu cum o fi agonizând nu mi-a spus când a murit mama-bătrână
Gherghina şi aveam examen
mai descriptive şi mai pe
surpriză îmi sunt primele Indii oricum n-au fost degeaba ne clătinăm di granda
se pierde continuitatea notaţiei mele pod de aer hurducat dacă ajung în Delhi
văd ce format găsesc mă găsesc şi pe mine de demult şi da o piesă măcar
pantomimă cu ocean cu sati Ana
Santayana se poate numi
Cambrian personaje servite până la preş Indiei reale ca atare în replici
transcrise cu câte-o invenţie de context-moment recreabilă regizoral local
poscontextual cum ar fi vorbirea ce mai faci pe o scenă de umbră aprindeţi cu
grijă să nu ne fărâmăm interdimensional
doctrine linse lise arme în cui
legende de consum cererea de India mai mare decât oferta în România amatorism
indomaniac dar copleşitor fără ieşire tu Tiberiu ajungi aici te voi prelucra
mai ştiai şi dinspre Japonia
tu n-ai ajuns în India Chunder nu în România la nepoată da în Ungaria Geza
oricum ungurul povestea senior
mortul ştia sanscrită şi mult despre India salut vindeţi vindeţi că după Csomo
n-a venit Eliade l-aţi făcut maithuna Schoenhauer propagandist al lui Buddha
Eminescu trăitor pe suferinţă lăuntrică vizitele indo-române au fost ale lui
Tagore şi Brâncuşi bărbi
încrucişate printre sariuri şi
exaltări planul mai mult a trece merita nu-mi opresc respiraţia nici prestaţia
cât ai duce-o de-am încheiat tilana adică nu orice vorbe nu pe orice muzică
noaptea pe scurt în coşul cu flori o să vă încep scrisoare îl fotografiez şi-n
oglindă mai am un film două
tronsoane cred că o vizită ca
asta n-a mai făcut nici un român şnur blitz în sinteză memorială swami Ghica
Eminescu Brâncuşi Eliade copiii pe Ghica îl vizualizez Tagore-Brâncuşi el ar fi de scenariu în
Pandua pe dărâmătura casei lui Tagore sub ciclon pe maidan cum vremurile îşi
nivelează relieful
iarbă schiţează în vreun pom
alături reformat să nu cumva să rimezi prihănitule mă poate prinde Calcutta de
pe urmă n-am plecat ca altădată acasă fără să fi văzut nici banyanul nici
slamurile nici baladoina mi s-a fandaxit religiozitatea o altă copleşire
tropical pământească o altă personalizare
necentr-umană umanitate dinamic
pietrificată se cheamă compun compendiu de destupare a rărunchilor într-un
oftat ba rîs de preksha se amestecă toate fir şi fier fioros de sărac mutilatul
zero cum ifosele scrisului păcate pe lângă suferinţele maicilor programate au
fost şi cele închipuite
circulaţia ţărilor pe la noi pe la voi cum am prinde
fluturi şi i-am învăţa să
zboare peşti şi-am învăţa să înoate ce-am învăţat de la voi pe ai mei vă întorc
şi cu adaosul lor o mamă cu copii cât pământul în pofida masculinităţii
morarjiene bine că nu era incurabil cancerul în inscripţiile sanscrite de când
radarul atharva-vedic mă
reperase n-am decât să-l euforizez vorbindu-le mai mult fetelor ţie
nemaiindianisto tată nu-mi păsa de
cărţile de dinainte de următoarele plănuiam împreună pe Amita clasicizam
titluri spuse dacă nu-mi lungesc maniera mesajului peste nordul Indiei şi dă-i şeful cu
vot of thanks mi-aţi plăcut mai
mult la la kobita ne privea în respectul grabei mare lucru să nu ai timp abia
atunci lumea te păcătuieşte hehei de-ai fi rămas parcă ieri nu fusese zi nu
fusese sati nu mai e sinucidere ritualul în plus când femeia-şi vădeşte
fidelitatea faţă de bărbat tocmai femeile şi
devinatorii să nu iiaau din
ziare prea multe morţi nume de sate districte state politici cu nemiluita
societăţi complexe şi încă ştiinţa complexităţii întrunită religiilor pe ales
ce mai tragem cu dinţii de dumnezeu ce hiene argintii spre elefanţi nici să
rămânem nemâncaţi doamne de dulceaţa ta împărţită
clime cred şi rece ud şi uscat
jai cred că jurământul adevărului care şi arderea de sine neaviţeilor viţa ta
cu albinele moarte tată din voce din psalm din cazanie nici o supărare pe nici
un hindus nu mă zbănţui am figură sobră nu mi-aş afla calea să plâng mă detaşez
de realitate dezlipit de timp
rătutit în sfere bombată
electricitate stârpită ce vrei să ne anunţi ce ajungere începusem entropic pe
meditaţie cu noaptea capac nedormită în aeroport să nu pierd zborul de n-om fi
coborând pe gea atâta două rele şi tu cu mâna-n gips atât îi trebuia vreunui
doctor tăietura halebardelor la cactus
eram şi-n ziar şi la reanimare
te văd eu Sandule ce scoţi şi de-aici şi nu mai contractez îmbătrânesc văd ce
mi-o da mâna şi atunci n-a epuizat Noica sfatul nici înrăindu-mă poate topos în
circularităţile numerice încă mai puţin de cinci ani a salto zdupul
nemaiîncântându-ne aisisiaristul ICCR m-o
recunoaşte fiind noi aceiaşi
plus florile n-am ce să-i
povestesc vag aşteptat şi pus în tren merci adică pe plată cu mari aşteptări am
plătit la jumătate mai las şi statului restul nu m-a iubit nu m-a refuzat al
cui nume fie binecuvântat ne vom vedea programul pe geam dacă-l mai şi anexăm
poate nu pe
toată linia zdrelea exact m-am
zdrelit la buricele degetelor în paza cactusului aşa nici Gangele nu-l apuci
decât cu sânge în templul banyan se proferase cuvântologia laudativă mă trezeam notificând trecerea teşind
elanul convenţiei cum şi sub scaunul din faţă citeşti austriac neneamţ corsican
nefrancez american neevreu când
şi crima naşterii de mamă acelaşi copil de la venire orăcăie de n-or fi
clarvăzător turbulenţo mai bine am şi ateriza plânsule după care ceas cu
diferenţe în hindi că pe ce ne izbim aere ccu televiziune sati ori asistenţă
orei destupare esenţă interzisă logoreic
flotate
evidențe prin Firenze în anul numai zdrenţe peste turbulenţe bad
landing cred că ai zis
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu