George Anca
SECVENŢE DE INDOEMINESCOLOGIE
Abstract
These sequences belong to Mantra
Eminescu – excerpts from author's writings on Eminescu -, with chapters
“Eminescu between Baudelaire and Tagore”, “Mantras, dodii and sonnets”,
“Amnesic stories”, “Indoeminescology”. Here, the emphasis is drawn on the
correspondences – in Swedwnborg's and Baudelaire's acceptance – between Eminescu's work and Sanskrit poetical
thinking. Sanskrit alamkara system of literary theory is mixed, somehow, with
Sanscrit cannon of treaties in verse.
Sanskritikon
Mihai Sadoveanu cu lumina vine
de la răsărit tocmai când India se eliberează de englezi România e ocupată de
ruşi Mihai Eminescu este interzis mutilat ceea ce s-a reprodus în anii 90 pe
canale de aceeaşi teapă ceea ce se caută prin Tagore la fel o tăiere o
prefaţare imbecilizantă de nevoie altfel cu o pedanterie indologică sută la
sută rusească
*
studenţii Amitei Bhose l-au gustat
de mult în original profesoara Tagore a putut să evite chiar gustul morţii
incinerându-se în Bucureşti lângă mormântul lui Eminescu împrăştiindu-se în
cosmosul lui Orfeu şi al lui Tagore
deopotrivă doctrinele mileniului trei nu vor putea evita ceea ce se impusese
filosofului N Bagdasar în 1938 contrastul dintre civilizaţia europeană acum pe acelaşi
trend americană materialistă şi cultura indian-orientală a sufletului a
interiorului dacă încorporarea gândirii lui Tagore în cultura română în anii 20
şi 30 a putut fi destructurată chiar prin Tagore însuşi sovietizat al treilea
al patrulea Tagore vor fi iar şi iar Tagore cel dintâi cel adevărat chiar dacă
India s-ar dezice de Tagore ca mama de fiu el încă ar înfiora pe români cobind
tragic cu preţul că India ar face cunoştinţa lui Eminescu alungat din ţara lui
deconstruit în cheie românească şi pe demitizările formalizante o vishva
bharati ar putea fi fondată pe numele lui Tagore şi Eminescu poetul Indiei şi
poetul României ar da un exemplu de advaita
*
discutam Tagore doar îl
contextualizam româneşte cel mai greu e cu Eliade dar lumea i-a împăcat şi pe
Caragiale canalia cu Eminescu mai greu cu Macedonscki n-o fi cazul Eliade era
tânăr Tagore bătrân cu 46 ani mai mult un Iorga a i-l aminti şi idiosincrazia
pac la războiu' în 26 Iorga acolo văzuţi împreună ipoteştean post-Eminescu
n-avea cum lipsi studentul Eliade aşa i-o fi venit şi ideea până-n Italia
în
decembrie International conference on Indian culture 28-30 May 2000 simpozion
Tagore în anul Eminescu summer course un lucru rău n-are cum fi precum îl
gândesc dr George Anca has delivered two lectures Tagore in Romanian
perspective Vidya Bhavan 22 November '99 Tagore and Eminescu 23 November
*
conferinţa
e aranjată pentru marţi la 1 30 avionul e la 5 direct de acolo în aeroport
Mircea Eliade and Romanian Indological studies a am citit Rugăciunea unui dac
de Eminescu în amintirea Amitei cum a fost ea de părere că Gramatica sanscrită
a fost lucrată tradusă transcrisă în tinereţe plus teoria cu terapia
fizic-mentală prin desen de litere-cuvinte devanagari
*
se
recunoaşte mereu că mai toate marile personalităţi îndeosebi Mihai Eminescu
Constantin Brâncuşi Mircea Eliade Lucian Blaga au fost inspiraţi influenţaţi
legaţi de India cercetarea inspiraţiei indiene în cultura şi literatura română
se face şi prin ştiinţă demonstrativă dar şi prin intuiţii uneori de nesusţinut
până la a vedea în limba română o formă a limbii sanscrite
*
cum s-ar defini un indianist
român de sorginte eliadescă eminesciană brâncuşiană etc am folosit termenii de
indo-eminescologie indo-brâncuşologie atunci când eliade trăia acum în Calcutta
realizez covârşitoarea latenţă a indo-eliadologiei un domeniu de data asta nu
atât indo-românesc cât universal-indian românesc pe rădăcini pe cât de
interiorizate şi pierdute pe atât de revelate în sensibilităţile şi
inteligenţele indianistice noi comparatismul etimologismul indo-europenismul
antropologismul estetismul medicinismul etc
sunt printre cuvintele-cheie care ar putea caracteriza studiile formale
în indologia românească tendinţele hermeneutice
introduse de Eliade şi aplicate de Sergiu Al-George au alternat cu
preocupări analitice pe subiecte specifice de la nonviolenţă-Mioriţa sau
Eminescu-Veda la intense studii asupra lui Shankaracharya ori Vedanta ale
generaţiei tinere traducerile mai ales din sanscrită câştigă teren paralel cu
cele după intermediar sau repovestirile cererea de literatură indiană de orice
fel fiind mai mare decât pot oferi specialiştii amatorismul comercial
inflaţionează piaţa cu o impresie de opulenţă greu de dezamorsat fondul
românesc al Bibliotecii Naţionale din Calcutta nu este catalogat sau
consultabil câteva mii de volume reprezentative pentru cultura română fac loc
şi contribuţiilor indologice în vârf cu vol XIV al Operelor lui Eminescu în
care este publicată Gramatica sanscrită de Franz Bopp în traducerea acestuia
exemplificările foarte numeroase sunt în devanagari în caligrafierea lui
Eminescu în amurgul creaţiei sau după Amita Bhose editoarea Gramaticii în prima
tinereţe berlineză
*
Cosmologia
eminesciană între Vede şi Edde
Cosmologia eminesciană în
relaţie cu Vedele, în special Rig Veda,
şi Eddele, în cheie Voluspo, ne-a
însufleţit, mulţi ani, în India (vide Apokalipsa indiană, 9 volume; Indoeminescology; The
Buddha – letters from the buddhahood to Eminescu etc) până recent în faţa
mormântului lui Ibsen (Ibsenienii, 6
volume). De la vedicul Hiranyagarbha ( preluat, ca titlu, şi de Baronzi) la Cosmologia Generalis a lui Christian
Wolff (1783) şi Luceafărul lui
Eminescu (1883), prin (ne)devenirea bhava-vibhava sau nonuniversomorfism şi
fiinţe noncosmomorfice, printre modelele cosmologice adoptive (Ioana Em. Petrescu) rezonanţa
arhetipală ne-a acordat rigvedic primordial cu Scrisoarea I, oarecum aparte de marea întunecată egipteană,
haosul-ou chinezesc, Tiamat tăiată în cer şi pământ (Medeea şi-a tăiat-tomi
fratele doar în bucăţi).
*
Albatros-Bibliotecă
Doamna
(n-am cunoscut-o) Zricha Vaswani şi-a luat nu demult doctoratul la
Universitatea “Dr. Bhim Ambedkar” cu teza “Effect of Indian Thought on Mihai
Eminescu”. Mi-a trimis, colegial, capitole şi traduceri. Entuziasmului iniţial
i se vor alătura trimiteri, post-festum, la biblio-eminescologie,
indo-eminescologie. În fapt, dr. Vaswani şi-a trăit ani de adolescenţă în
Bucureşti şi hipnoză i-a fost, în Biblioteca Universitară din Iaşi, manuscrisul
traducerii gramaticii sanscrite al lui Eminescu.
Înapoi
pe pământ indian, a deschis, parcă altfel, ochii asupra scripturilor supreme
ale vechii-noii Indii, aşternând un du-te-vino între Odă – Katha Upanishad,
Glossa – Sutta Nipata, Rugăciunea unui dac – Rig-Veda, Scrisoarea I – Rig-Veda,
Luceafărul – Srimad Bhagavad Gita, Kamadeva – Sakuntala, Mortua est –
Budha-Karita. Ciudat, sau asemănător, doctoranzii români, petrecuţi hindus,
se vădesc mai adânc submerşi indianităţii, poate încă un argument al afinităţilor
româno-indiene. N-am curaj să stilizez aparenta regăsire, la ei, a românismului
prin indianism (universitar).
Suntem
pe terenul bibliotecii electronice, în recuperare. Am ratat şansa să fi intrat
în bibliografia acestui doctorat, deşi locul unde sunt cele mai multe din
cărţile mele este anume Biblioteca Departamentului de Studii Germane şi
Romanice al Universităţii din Delhi. Totuşi, Ms. Zricha a aflat de titlul Indoeminescology
de pe net, via Amazon. Nu e rău nici aşa. Regenerăm.
Deodată
bibliotecile şi universităţile se bucură să primească, aparent în ocol, pe noi
punţi, creativităţi proaspăt romantice, libere, îmbogăţitoare ale pădurii de
simboluri bibliografiabile. Printre referenţii doctorali, Dr. R. K. Shukla
sesizează deschiderea, prin această cercetare, a unei întregi “new vista of
orientalism”, iar traducerile din Eminescu au “a felicity and an elegance”.
Până
aici, am vorbit ca şi cum m-aş fi afalt în albatrosul-bibliotecă din Baia-Mare.
De aici încolo, mă adresez (tot din Maramureş?) unei posibile audienţe indiene,
începând cu virtuala noastră comparatistă.
*
Târgovişte – India
Mai apoi, parcurgând zile
şi săptămâni cu Yatindra Tiwari în biroul meu de la Biblioteca Pedagogică
Naţională antologii poetice romîneşti, pentru una în hindi, acesta a rămas
fascinat, în afară de Eminescu, de
Heliade, anume de eufonia stelară a laptelui, în “Zburătorul” (o versiune de
lucru tot voi încerca, doar a tradus Legile lui Manu sau Tirukural).
Cititorului
aş avea să-i împătăşesc secrete pe care, de fapt, le-am afla împreună. Cum mi
s-a întâmplat, transcriind “Copilul” de Tagore, să cad pe gânduri amintindu-mi
că prin '90 sau '91, publicat în “Luceafărul”, eu, ca traducător, fiind
entuziasmat de pruncul din iesle, altceva vor fi intenţionat editorii să pună
în circulaţie, anume răspunsul : ”victima” la întrebarea “cine ne va conduce”
(după asasinarea conducătorului).
*
Arundhati
Cătălina-Kate-Christina
iubesc până la identificare avatarică luceafărul blând şi atotputernic în
dedublarea sa cosmic-erotică. Prin 1980, când Eliade a salutat (într-o
scrisoare către noi) versiunea sanscrită a Luceafărului eminescian, Dyviagraha,
de Urmila Rani Trikha, va fi avut în minte personajul său Domnişoara Christina,
- ...avatara divyagraha ... - dar poate şi pe divina Arundhati, întruchipare a
luceafărului vedic şi a şarpelui spiral kundalini, soţie ideală - a lui
Vashista - invocată de Sita în Ramayana lui Valmiki.
La D.H. Lawrence, Kate
se abandonează luceafărului dincolo de lumea tauromahic-militară, dincolo de
bine şi de rău, în rol de Malintzi:
„So, when she thought of him and his soldiers, tales of swift cruelty
she had heard of him: when she remembered his stabbing the three helpless
peons, she thought: Why should I judge him? He is of the gods. And when he
comes to me he lays his pure, quick flame to mine, and every time I am a young
girl again, and every time he takes the flower of my virginity, and I his. It
leaves me insouciante like a young girl. What do I care if he kills people? His
flame is young and clean. He is Huitzilopochtli, and I am Malintzi. What do I
care, what Cipriano Viedma does or doesn’t do? Or even what Kate Leslie does or
doesn’t do!” (The Plumed Serpent, XXV)
Între Roma şi Tomis,
între cer şi pământ, între Trachina şi Tracia, glasul alcionilor, fii ai
luceafărului ubicuu şi etern, îngână pe Ovidiu. După cum indienii Pawnee se
ştiu născuţi de fiica luceafărului de dimineaţă masculin (Marte) şi a
luceafărului de seară (Venus).
Plecarea în lume, cu
iubita, are, pentru Cătălin, un tâlc momentan antipărintesc şi anti-luceafăr:
Vom pierde dorul de părinţi
Şi visul de luceferi.
(Eminescu, Luceafărul)
*
Rechinuri
*
E uşor de ajuns dincolo,
dar
uiţi cine eşti şi ce-ai făcut pe malurile noroaielor, pe tăpşane, prin hale şi
oraşe nemţeşti, între Eminescu şi Ramayana. Guan Yin, Avalokiteshwara, Fecioara
Maria. Cuvântul şi înţelesul său sunt două entităţi exclusive. Sabia taie
aripile cunoaşterii – măiastra Manjusri.
*
Dylan
Thomas n-ar fi departe, nici Stratford, nici London. Poetica ramayanică a basmelor
româneşti. Se duce şi verdele. We expect to depart shortly. În trecere prin
trecere, Hanuman prin grădina lui Ravana, spre vest, India, China, România,
Anglia. No step beyond this line. Luna lui Kalidasa-Eminescu, (ne)numărată de
Coşbuc, între Ayodhya şi Sundara Kanda. Rama-Sita, Făt-Frumos-Ileana
Cosânzeana. Hobbitayana.
*
la noi în Stratford upon Aven pe Green Hill colţ cu Arden respirăm
acelaşi Will şi el pe noi ce să-ţi spun de când nu ne-am văzut s-a făcut lumea
mai multă rea Tallula dolphin Old Thatch Taverne turnuleţul unde casa 5 case
Birth Place Nash Anne Hathaway Mary Arden Countryside Museum for the living
memory of William Shakespeare fundaţie 1962 de prinţesa Alexandra of Kent
Johannes Factotum elves only son Hamnet died at eleven soţiei the second best
bed ceva şi pentru the poor of Stratford înmormântat la 25 aprilie 1616 la 52
de ani
*
Ibsenienii
Ibsen,
Călinescu
...Sociologiceşte, s-a luat ca
exemplu de inadaptare cazul lui Eminescu. Însă Eminescu nu este un inadaptat.
Nimeni nu este în măsură de a se adapta pe toată întinderea vieţii, ci îşi
adună forţele într-un singur punct. Eminescu avea ca direcţie a spiritului său
gloria. Nici un român nu şi-a înfăptuit această ţintă mai din plin, încât, în
sfera superioară în care vroia să trăiască, poetul Luceafărului este un mare adaptabil, care a trebuit să renunţe prin
chiar izbânda lui la mulţumiri mai mărunte, de ordin mai mult pecuniar. Eroii
lui Ibsen au această falsă aparenţă de inadaptare. Însă ei sunt nişte adaptaţi
superiori, care, urmărind după un plan hotărât realizarea idealului în
generaţiile următoare, se abstrag din prezent. Putem oare să numim pe martir un
inadaptat? Există o tehnică a martiriului prin care cel rezistent la
încercările seculare îşi atinge în mod infailibil ţinta. (p.578)
... Prea multă poezie,
ibsenismul, adică conflictul de idei, mitologismul, o anume ţinută
expresionistă, constând în schematism şi o relativă stilizare şi deci caricare
a gesturilor, împiedică teatrul lui Lucian Blaga de a fi reprezentabil, deşi nu
e deloc lipsit de patos şi de repeziciune scenică.. (p.880)
...Dacă geniul lui N. Iorga era
viforos sau şăgalnic, acela al lui V. Pârvan era muzical şi solemn. Când, după
câteva clipe de aşteptare, studenţii priveau spre uşa ce se deschidea, apărea
în faţa lor Brand. Pastorul Brand al lui Ibsen, cu haina neagră încheiată
auster până sus, călcând pe un gheţar. Însă văzut de aproape, pastorul n-avea
în ochii săi pătrunzători durităţi nordice, iar tristeţea încruntată într-o
ironie gravă îi dădea înfăţişarea unui actor tragic. /.../ Când sfârşea,
actorul tragic redevenea Brand. Brand al lui Ibsen, care ieşea cu haina
încheiată până sus, cu o încruntare visător-ironică în colţul gurii, călcând
învăluind în neguri, ca pe un gheţar. (p.950-951)
Istoria
literaturii române de la origini până în prezent,
1986.
*
Astă-seară se joacă Noica
Noica
s-a vrut bucurie, într-o ordo gaudii, cu Augustin-Rafail - “bucură-te şi fă ce
vrei”, cu un personaj al lui D. H. Lawrence - “Nulla dies sine laetitia”. “Ca
pe o bucurie am simţit şi ultimii ani de închisoare.” Soka (durere) se face
sloka (verset) la Valmiki, melancolia se face vers la Eminescu, filosofie la
Noica. Bucurie (sukha) după durere (dukha) – Wulf is on an island, I on another
(poem celt). Filosoful român şi-a găsit moartea alergând după un şoarece,
altfel, servitorul zeului elefant Ganesh, al cunoaşterii. Poetul tamil
Subramanian Bharati fu ucis în templu de elefantul căruia i se închina, iar
Gianni Rodari doborât în Africa, de alt elefant. Viaţa e jiva, jiva e Shiva,
Shiva e jiva. “Fie-ţi milă, Doamne, de cei care te-au omorât”.
*
EMINESCOLOGICE (George Anca)
Publicaţii
Cărţi
1970
Eres / Heresy, Editura Eminescu, Bucureşti
1975
Baudelaire şi poeţii români. Corespondenţe ale
spiritului poetic.Resume, Universitatea Bucureşti; teza de doctorat în volum, 2001,
Academia Internaţională Eminescu (AIME/IAME)
1979
Mihai Eminescu's First Epistle (Romanian,
English, Sanskrit, Hindi, Malayalam, Pujabi, Tamil), Delhi
1981
Ek shanti, The Milky Way,
1981, Delhi
1983
Mihai Eminescu's
Luceafărul/Divyagrah (Sanskrit version), editor, IAME, Delhi
Romanian
Classics in Sanskrit, editor, IAME, Delhi
1994
Indoeminescology & Other
Anthropological Papers, Central Educational Library, Bucharest
The Buddha. Letters from the
Buddhahood to Eminescu, C. E. Library, Bucharest
1995
Haos, temniţă şi exil la
Eminescu, Cotruş, Gyr şi Stamatu. Spre o hermeneutică a versului întemniţat şi
exilat, Ed. Majadahonda, 1995
Literary Anthropology, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 1995
Doina. Cu variaţiuni, AIME,
15.01. 1995
2009
Sfinţi în Nirvana, Ed. Antim
Ivireanu, 2009, Rm. Vâlcea
Film
1974
Statuile lui Eminescu / The
Eminescu's Staues, Tv Bucureşti
Studii şi
Articole
1980
“Biblioteca Mihai Eminescu în
Delhi”, in Luceafărul, 15 august 1980, Bucureşti
“Sanskrit and Romanian Poetics”, in Studies
on Indo-Asian Art and Culture, vol. VI, International Academy for Indian
Culture, Octobre 1980, New Delhi
1981
“Sanskrit Romance Ontopoetics”, in Modern
Art and Poetry, New Delhi
1985
“Academia Internaţională Eminescu în
India”, în Vatra, 1/1985, Târgu-Mureş
1987
“Poeţi indieni traducători ai lui
Eminescu”, în “Ateneu”, Bacău, 1/1987
1988
“Papers on indoeminescology” în
“L'enseignement et la pedagogie en Roumanie, vol. 7, Bucureşti, 1988
1990
“San Francesco, Eminescu e
revoluzioni”, Tv Montecarlo, ian. 1990
“Eminescu şi poezia sanscrită de
dragoste”, Radiodifuziunea Română
“Eminescu şi Brăila”, în Lui
Eminescu, Brăila
“Între indoeminescologie şi culturologie”, în Emigrantul,
2/1990
“Între ştiinţa culturii şi
indoeminescologie”, în “Emigrantul”, 3/1990
1991
“Cu ghiduşul Viduşaka şi Călin
Nebunul în căutarea comediei sanscrite” / With the playful Vidushaka and Călin
the Fool in search of the Sanskrit comedy, în Lucrările “Colocviului de
eminescologie”, 14-15 ianuarie 1989, Bucureşti, 1991
“Eminescu – New York – Brăila” în Lui
Eminescu, Brăila, ianuarie 1991
“Sentimentul Eminescu”, în Libertatea,
15 ianuarie 1991, Bucureşti
2000
“Anul Eminescu”, în “Povestea
vorbei”, 2-3/2000, Rm. Vâlcea
2004
“De la Kalidasa la Eminescu”, în
“Poveste vorbei”, Rm. Vâlcea, 1-2/2004
2009
“Ne naştem cu Eminescu”, în “Forum
V”, 1-2/2009
“Eminescologie cu N. Georgescu”, în
“Forum V”, 1-2/2009
Prezentări /
Papers
1966
Mitul lui Zalmoxis în poezia lui Mihai
Eminescu şi a lui Lucian Blaga / The myth of Zalmoxis in Mihai Eminescu's and
Lucian Blaga's poetry, teză de licenţă / MA thesis;
1978
“Anthropomorphism
in Mihai Eminescu's Creation. Around an Anthro-Poetry”;
“Eminescu's First Epistle and Translation of
Cultures”, comunicări la / papers at Xth International Congress of
Anthropological and Ethnological Sciences, New Delhi;
1980
“Eminescu şi India”, conferinţă, ian. 1980,
Râmnicu-Vâlcea;
1981
“Mihai
Eminescu and Sanskrit-Latin Rasa-Dhvaniah”, comunicare la /paper at 5th
International Conference of Sanskrit, Varanasi;
1982
“Mihai
Eminescu in Sanskrit”, IAME, March 1982, Delhi
1983, “Jayadeva and Eminescu”, lecture,
Comparative Indian Literature Association, 3.05, 1983, Delhi University;
1985
“Eminescu,
ştiinţă, poezie”, Institutul Politehnic Bucureşti, ian. 1985
“Mari
gânditori români /Great Romanian Thinkers in India: Eminescu, Brâncuşi, Mircea
Eliade”, Râmnicu Vâlcea;
1986
“Vecinicia
cea amară / A mării. Teoantropoezie eminesciană / Eminescian Theoanthropoetry”,
Institutul Politehnic, Bucureşti;
“Academia
Internaţională în India”, Biblioteca Academiei Române;
1987
“Poeţi
indieni traducători ai lui Eminescu”, Institutul Politehnic Bucureşti;
1988
“Luceafărul
lui Eminescu şi Mahbharata”, Biblioteca Centrală Pedagogică,
Bucureşti;
1989
“Orfism
naţional la Eminescu”
“Corespondenţe
eminesciene între poetica indo-europeană şi postmodernism”
“Eminescologie
şi pedagogie”
“Educaţia
lecturii /Reading Education şi eminescologia”
“Râsul
lui Eminescu / Eminescu's Laugh”
“Eminescu
şi şcoala”
“Căpitanul
şi Îngerul – alegoria morţii la Baudelaire şi Eminescu”
“Poezia
lui Eminescu, corespondenţă a creaţiei cu limbajul natural”
“Construcţiile
imaginarului eminescian”
“Eminescu
– biografie şi universalitate”
“Sculptorul
orb în vizualitatea poemului eminescian”
“Iubire
şi ură la Eminescu”
“Eminescu
în conştiinţa lumii”
“Scrisoarea
Întâi în versiuni indiene”
“Eminescu
în pedagogia naţională, continuitate şi viitor”
“De
la Dunăre la Gange”
“Mira
între glosolalie şi destin”
“Indoeminescologie”
etc.
(at universities, research institutions, schools
from Bucharest, Galaţi, Râmnicu-Vâlcea, Predeal, Baia de Criş, Teremia Mare,
national/local symposia in Bucureşti, Cluj, Botoşani, Brăila, 12th
ICAES Zagreb, Romanian Academy, national Art Museum etc.)
1990
“Indian Myths to Eminescu and Camoens”, IUAES
Inter-Congress, Lisbon, 5-12 September
1991
“Creaţia
eminesciană în spiritualitatea universală”, conferinţă, Biblioteca Judeţeană,
14.01.1991, Tîrgu-Mureş
“Rugăciunea
lui Eminescu – Rugăciunea lui Brâncuşi”, iul. '91, CCD Buzău
1992
“Eminescu
în scrierile lui Onisifor Ghibu”, Chişinău, Moldova, martie 1992
“Eminescu
şi Buddha”, conferinţă, Tîrgu-Jiu, 15 iunie 1992
“Eminescu
sanscrit”, nov. 1992, B.C.U., Iaşi
1993
“Privind
în oglindă nu ne vedem pe noi, ci pe Eminescu / Looking into the mirror we
don't see ourselves but Eminescu”, Zilele Eminescu, Chişinău, 15-17
iunie 1993
1994
“La
Roumanie de Mihai Eminescu”, CITI, Bucureşti, 1 ianuarie 1994
“Doina
lui Eminescu în versiuni străine”,
Rm. Vâlcea, 12 ianuarie
“Privire
bibliografică asupra corespondenţelor româno-sanscrite”, la Colocviul naţional
“Bibliografia română azi”, iunie 1994, Constanţa
1995
“Eminescu,
Basarabia şi Bucovina”, 14.1. '95, Dalles, Bucureşti
1996
“Eminescu
la Paris”, Bibl. “Antim Ivireanu”, 14.01.1996, Rm. Vâlcea
2001
“Saintliness
in Kabir and Eminescu”, at “Sant Kabir Sixth Centenary International
Conference”, 6.01.2002, Couva, Trinidad-Tobago
2009
“AU(M):
Au cine-i zeul cărui plecăm a noastre inimi”, 14.01.2009, Rm. Vâlcea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu