Rodica ANCA
POATE LOGOFĂTUL
Rodica Anca – Poetic Principles – What is a poem – Lili Hangan –
Adrian Bucurescu – Octavian Soviany – Ben Todică – Daniel Verona – Anti –
Liliana Popa – Vișan Dragoș – Anfie Zophi – Corina Dașoveanu – Gavin Lake -
Gabriel Dinu – Vanda Decca – Sorin Pocletarul – Kay Ryan – Streche Nicolae
Florentin – Andre Lorede – Antipozie pentru antipoey – George Anca
Rodica Anca
Jurna Lamar / Miniaturi
*
Am văzut o veveriță-n tei!
Azi, 31 oct. 05, acum la ora 12,20, am
văzut-o judecându-se câteva secunde, alergând pe ramuri șidispărând apoi, ca o
nălucă, în alt pom, din spatele tuiei. Câtă bucurie mi-a adus în suflet.
*
Ia te uită... o pată pe covor: lumina
lunii! Ce frumos! Pata asta mi s-a pus
și pe inimă! De câți ani n-am mai băgat-o în seamă? Nici nu-mi mai aminteam că
există. Aoleu, ce m-a înveselit!... Și ce mă mai bucur!...
Și e ora 3.33!
*
Azi noapte am visat sute de flori ale
paradisului, una lângă alta, una lângă alta, ca niște mâini de balerine, cu
degetele grațios răsfirate portocaliu către cerul albastru, așteptând să
primească binecuvântarea lui Dumnezeu. Toată ziua următoare am plutit într-o
mare de liniște aurie.
*
Uneori, mai e și câte o zi bună!
Și ce mai zi! S-a cunoscut de
dimineață. Ba, chiar de azi noapte. Că - de unde până unde – l-am visat pe
Julio Iglesias! Așa cum era când a venit la Brașov: tânăr și neliniștit.
Și vorbeam cu el. Îi spuneam că l-am iubit noi, pe el și cântece le lui, la
vremea tinereții, și chiar mai apoi. Dar când am fost în India ultima dată,
l-am iubit mai mult pe fiu-său. Se părea că nu s-a supărat, așa că l-am și
pupat pe obraji. Doar că eu eram babă, el rămăsese tânăr. Și m-am trezit! Că
suna ceasul.
*
Sedna – plantă descoperită în 2003 de
Voyager 1, dincolo de Pluto. În 2013 va fi lansat un nou telescop, căruia i-am
uitat numele, care va înlocui pe Hubble. Poate-l mai apuc! Webb, în infraroșu,
îi zice telescopului.
*
Mărul de sub ferestra Fetei s-a
îmbrăcat în flori ca o mireasă castă în rosia ei albă, diafană, cerască. M-am
bucurat de el, mi-am scăldat sufletul în frumusețea lui timp de câte zile.
Mi-ar fi plăcut să mă întind în rădăcina lui și să-l privesc... Nu numai eu. Un
motan alb cu pete roșii se urcă zilnic tocmai sus printre flori și visează el
știe la ce păsărele minunate, tolănit pe-o cracă, de parcă ar fi motanul din
Alice în Țara Minunilor. De la o vreme mi se părea că florile încep să se
estompeze. Azi mă uitai mai cu luare amite la ele și descoperii că au apărut
frunzele, iar albeața florilor se disipează în verdele crud al acestora. Nici
nu știu ce să fac. Să le cert? Să le iert? Să le cert, să le iert, să le cert,
să le iert... (29 mai 2010)
*
Își urlă apele disperarea:
Izoarele, izcoarele.
Cine ne mână de la ele și de ce?
(Parcă n-ar ști! The Global Warming!
Sau gravitația? Sau fatalitatea...)
Dar noi? Parcă noi știm? Noi nu ne
știm nici măcar izvoarele. (Doar „poarta
de acces” !)
*
Am avut cinci flori ale soarelui. Au
fost magnifice.
Acum s-au cocoșat, au început să
chelească, li s-au înmuiat picioarele, nu mai
zâmbesc, sunt triste, bătrâne, parcă rușinate de mizeria pe care n-au
cum s-o ascundă. Le privesc și mă văd pe mine. Mi-e atât de milă de el! Mai
bine le-aș curma suferința. Dar nu am inimă să le pun la gunoi.
*
Mi-e dor de-un loc albastru în care
parcă am fost cândva. În vis... Totul era albastru prusia, închis, aproape
negru, cu o tentă verzuie: liniștea era albastră, tăcerea era albastră, neantul
era albastru, eu eram albastră..
Era un ocean albastru, nu cu apă, doar
cu unde albastre, care păreau că vin și se duc, de nicăieri spre niciunde. Doar
o boare albastră, ca o adiere de aduceri aminte estompate de timpul care nu mai
curge... O vibrație albastră ce se revarsă din flautul unui dumnezeu albastru,
care răspândește în suflete atâta pace și liniște, ca o ploaie de stele
albastre.
În oceanul ăsta eram o undă albastră
printre altele, infinit de multe și de albastre.
*
Miniaturi
1
Mărului, care în primăvară era ca o
mireasă frumoasă și fericită, i-au picat merele în țărână, ca unei babe,
dinții!
2
Mi-am „dat” un inel! Are un aer
vec hi, de parcă ar fi făurit de elfii nordului. Se potrivește de minune cu
mâna mea osoasă și zbârcită. Cenușiu pe pielemaronie. Dacă îmi las puțin negru
sub unghii, e perfect!
3
Cineva a tăiat în primăvară un cireș
înflorit. De atunci îl bântuie noaptea fantomei cireșului învăluit în lințoliul
alb al florilor moarte fără a rodi.
Sper că și pe cei care au nimicit teii
de pe aleea noastră îi aleargă nopțile crengi
amputate de tei cu
florile uscate care nu mai răspîndesc mireasmă și nici nu mai umbresc copiii
care se joacă acum cu sulițele fierbinți ale soarelui. Au rămas doar scheletele
lor, ca niște mâini moarte care cer mila Domnului, că oamenii nu mai au!
Poetic Principles
·There is no formula. There is no prescribed guideline for
the creation of poetry, only the inspiring models of existing
poems.
·Be a critic and reader of poetry.
·There's nothing wrong with rhyming,
however if you rhyme the words “love you” and “blue” you
will be immediately expelled to the Poetic Catacombs of Disregard.
·Avoid pedestrian phrases. Saying "I love you more than words can express," is
neither unique nor is it your own.
·Use fresh imagery. Show the reader
something in such a way, as he or she has not considered before. To say, "my heart withered like a dying rose," offers
nothing new.
·Consider poetic presentation. No words
should loiter extraneously. No punctuation intrudes pointlessly.
·Consider the measured arrangement of
your words: the meter, rhythm, flow, vibe, beat, or pulse.
·Use the correct word/phrase. Enhance
your vocabulary. A good vocabulary, gained through reading good poetry,
prose, dictionary, and Synonym Finder enhances poetic expression.
(Personally, I love archaic words)
·Write to be unraveled. Write in
language that uses images, ironies, metaphors and analogies. Write in language meant to be
unraveled.
·Emotion is not enough. Writing down raw
emotions, simply because they are genuine, does not qualify them as "good" poetry.
Oscar Wilde put it best when he said, "All bad
poetry springs from genuine feeling." Conversely, all good
poetry springs from genuine feeling. So, write with emotion AND in a language
that uses metaphors, ironies, and analogies.
·Write to be funny. Poetry does not have
to be serious or emotional.
·Good poetry makes you feel something. It
will give you goose bumps, make you cry, chuckle, or put in high spirits.
·Edit, proof, and revise your poem. Perform the basics like spell and grammar
check - if poetic liberties are not taken. Few artists are ever satisfied with
their work. Never feel so attached to your own words that they are above
revision. Allow it to grow.
·Write for others, not just yourself.
·Write about anything…anything, because
ultimately people have different tastes and meaningful poetry is in the eye of
the beholder!
What is a Poem?
Poetry
can be said to be a careful, inventive, or creative consideration of words
written in order to convey some thought as a literary arrangement. Usually, but
not always, the words written are designed to evoke emotion. Poetry can
manifest itself as a two-word phrase, spoken word, or a one-thousand-page book.
The
word poetry comes from ancient Greece. Poieo translated means “I create”.
Poetry, when it is well written, goes much deeper than the words on a page. The
ability to use written words to create images and feelings in the audience mark
the abilities of a great poet. Much like sculptors have stone and painters have
a canvas, a poet’s medium for expressive art is writing. Poetry is an art using
language, but it is also a state of mind.
When
many people think of poetry, they think of rhythm and flow. While this is a widely
known and accepted form, there are many types of poems that don’t rhyme or follow any
direct rules. In fact, some of the greatest and well-loved poets in
history pushed the limits and broke the mold of what was
considered acceptable prose. Instead, we should consider the ability of those
words to speak to us, to make us feel something, rather than what rules they
follow.
Also,
when something from any art medium stirs feelings and emotions, giving your
imagination freedom to roam and consider new possibilities, it is considered
poetical. For example, dance performance can be called poetical for showing
rhythm and creating strong feelings by using music and movement. The artists,
or dancers, in this case, can help control your emotion and the emotion in the
room.
So,
poetry is a form of art in which expression is used to reveal, interpret, or
express things which would otherwise be difficult to express. Poetry moves,
speaks and is written. Whether life, love, nature, or humor, poetry has been
used to interpret it. What life cannot express, poetry does. What love cannot
articulate, poetry does. What nature and humor cannot say, poetry does in a way
that does not duplicate, but compliments. Poetry is an interpreter of life.
Lili Hanganu
Tot ieri,
după ce ne-am recules de pe la Mizil, tata îmi povestește că nepotul lui l-a învățat cum să se dea pe Google, prin televizorul smart. Și ce mândru mai era. Face 86, la sfârșit de aprilie. Iaca, eu tot nu știu cum e cu smart-ul.
după ce ne-am recules de pe la Mizil, tata îmi povestește că nepotul lui l-a învățat cum să se dea pe Google, prin televizorul smart. Și ce mândru mai era. Face 86, la sfârșit de aprilie. Iaca, eu tot nu știu cum e cu smart-ul.
Și încep să-mi număr secolele de pe umeri și... parcă nu
le mai găsesc, uneori, șirul. Și nu e vorba de anii din buletinul, zis carte de
identitate. Ci de trăiri netrăite, de sentimente și stări, de emoții, de
situații de viață colț cu absurdul.
Atunci când îmi e bine nu îmi e teamă
să mă bucur, ci e de preferat, ca să o iau pe departe, să nu arăt că mă bucur.
La urma urmei, așa cum nu putem păși peste umbra noastră, nici altul nu poate
fi în papucii noștri! Și totuși, cum spun înțelepții, nu putem fi întregi,
decât împreună cu..., alături de..., umăr la umăr sau șold lângă șold...
Doar gânduri răzlețe, la un snop de bomboane din spumă de zahăr! Pur și simplu, le ador.
Doar gânduri răzlețe, la un snop de bomboane din spumă de zahăr! Pur și simplu, le ador.
Noapte odihnitoare și zori blânzi!
*
Mme lacana se tot fâțâia în dreptul oglinzii. Încerca
să-și privească fundul, cu fesierii încordați. Se cam îngrășase în ultimul an.
Nu era cine știe ce planturoasă, ci mai degrabă, plinuță.
Îmbrăcată,
avea curbe bune de prins și frământat. Dezbrăcată, formele deveneau unduioase.
Mme lacana aluneca prin propria piele, rotunjind aerul din juru-i. Răsucind pe
deget șuvița de la ceafă, își spuse în gând că oamenii cu ceva carne pe ei sunt
mai joviali decât cei subțirei. Pesemne că părul prelua din efervescența
ei feminină, astfel încât putea să atingă fără teamă robinetul de la cadă.
Potrivi apa caldă și spuma de baie.
O picătură de sudoare se prelinse
între sânii ei turgescenți, iar...
(restul
scrie-n carte, la pagina 47)
*
Cum mă ridic de pe fotoliu, cum se așează confortabil Barbișon,
în locul meu. Cum mă așez, cum vine în poala mea. De fapt, în lotusul informal,
format de voi - de nevoie și de mare trebuință, din motiv de nu*ș ce pișcoțele
pe la coloană.
Momo
doarme în chaise-longue. Câteodată, mai deschide un ochi și se uită la motănel.
Am impresia că e puțin geloasă.
Barbișon
e pufos și cald. Blana lui e puțintel mai aspră. Momo e și mai pufoasă,
subțirică și calină. Pe cât de nevinovată îi e mutrița, pe atât de ascuție
îi sunt gheruțele. Nu știe să și le retragă în teacă. Barbișon mă crănțăne,
uneori, însă nu mai e ca la început. El știe când să se oprească. Face un soi
de acupunctură motănească.
Catifelinele dorm la ora asta târzie,
pufăind ușurel.
Noapte
bună, copii!
*
Despre
manele, educație școlară și nu numai
Preluarea
unor comentarii personale de la Grupul *Muzee & Muzeografi* - postarea
privind alegerea Irinei Rimeș, ca ambasador al Zilei Brâncuși, de către
Ministerul Culturii
Neața
bună, doamnelor și domnilor! Salam și Bregovic ar putea să compună o simfonie.
Tot o mai aștept! Unele *manele* vor fi ceea ce este muzica autentică
lăutărească pentru noi, cei de azi, ca și pentru cei din generațiile
anterioare.
Și eu țin cu tinerii. Doar că
sistemul de învățământ se autodistruge de 30 de ani, de fapt, de 40, de când a
intrat moda cu meditațiile acasă. Eu cel puțin, făceam meditații la cercurile
de chimie, de limba și literatura română, de geografie...
Și,
ca să închei: îl iubesc pe Spiru Haret. Ceea ce a făcut el pentru învățământul
românesc modern, și ca el, și alții din aceeași epocă, nu a mai făcut nimeni. E
nevoie de 20-30 de ani pentru a crește o Generație de aur, cum ne place să
numim pe tinerii din interbelic. Dar la noi nu școala contează, ci doar
vârfurile, la umbra cărora cresc puțini lăstari, iar cei care cresc, *își
împlinesc destinul*, - vorba lui Coelho, în Alchimistul -, prin efort personal
și multă dăruire din partea părinților.
Și
mă mai doare că tinerii de dincolo de Prut, ca și cei de dincoace de Prut,
învață după ureche...
Adrian Bucurescu
Cine era Sfântul Valentin la Geto-Daci
Valentiniana
Cum se știe, la 14 Februarie este sărbătoarea catolică a Sfântului Valentin, devenită Ziua Îndrăgostiților, când tinerii atinși de dragoste își fac daruri, iar comercianții își rotunjesc veniturile. De ani de zile această zi este sărbătorită de toată planeta, inclusiv de Români.
Mărturisesc că, încă de când lucram în presa tipărită, am scris împotriva acestei sărbători, considerând că ne agresează datinile autentice, mai ales că avem în calendarul popular o zi echivalentă, Dragobetele.
Ei bine, după ce am avut o revelație, nu doar că m-am răzgândit, dar de acum încolo am de gând să demonstrez că această sărbătoare ne aparține încă din cele mai îndepărtate vremuri.
Mai întâi să vedem ce-i cu acest Sfânt Valentin din calendarul creștinilor catolici. El nu apare în cea mai veche listă a martirilor romani. Sărbătoarea lui, din 14 Februarie, a fost înființată în anul 496 de către papa Gelasius I, care l-a inclus pe Valentin printre acei ”... ale căror nume sunt cinstite în rândul oamenilor, dar ale căror fapte sunt cunoscute numai de Dumnezeu”. După cum presupune Gelasius, nimic despre viața acestui sfânt nu este cunoscut.
După legende, Sfântul Valentin ar fi cununat un păgân cu o creștină, dăruia tinerilor îndrăgostiți flori din grădina lui și vindeca bolnavi. Actualmente, el este considerat patronul protector al îndrăgostiților.
Acum să ne întoarcem la strămoșii noștri, aflând astfel că în Scythia Minor, adică în Dobrogea, se afla și cetatea VALENTINIANA. După cum am mai scris, limba tracă se caracteriza prin mai multe tonuri, prin vocale scurte și lungi, ca în latină, și cu accente care diferențiau sensurile. Așadar, o primă lectură și tălmăcire a toponimului getic este VALENTIN IANA ”Valentin cel Sfânt”; cf. rom. Ian-Caloian, Moș Ene; alban. hyjni ”zeu; divinitate”; Hene ”Luna”; uiane ”imensitate”. O altă traducere trimite la cel mai mare rege al Traciei, Apollon-Zalmoxis: VALEN TI NIANA ”Conducătorul cel mai Mare”; cf. traco-phryg. BALIN/VALIN ”rege”; latin. valens ”tare; robust; viguros; sănătos; puternic; eficace; valoros”; rom. de; engl. the; rom. noian; nene; nană; alban. nene ”mamă”. Cu siguranță, aici este vorba de A POLLON, variantele BALIN/VALIN fiind dialectale. După cum aflăm dintr-un dialog al lui Platon și din unele inscripții, A POLLON, cu supranumele ZALMOXIS, a fost cel mai mare rege al Tracilor, care, în timpul domniei Sale, i-a ținut uniți.
O imagine de pe o situlă de argint, descoperită tocmai la Concești, jud. Suceava, Îl arată pe Apollon, în chip de Zeu al Dragostei, tulburând o Muză. Chiar presupunând că situla nu ar fi autohtonă, ci de import, tot demonstrează că, în folclorul geto-dacic, Apollon era adorat și ca Zeu al Dragostei.
Revenind la toponimul getic, dăm de o altă interpretare, anume V-ALEN TIN IANA ”Care potolește Zbuciumul (Chinurile) Tinerilor”; cf. rom. pe; va; alin; a alina; a tuna; tun; tăun; latin. tono ”a tuna; a bubui; a răsuna; a chema pe cineva cu glas de tunet; a face să răsune”; tonos, tonus ”tunet”; alban. denoj ”a condamna; a osândi; a pedepsi; a sancționa”; rom. jună, june; Iana-Sânziana (mit.); latin. iuuenis ”tânăr”; iunior ”mai tânăr”. E de menționat că, în folclorul românesc, dragostea este privită ca un chin, iar în realitate duce uneori chiar la sinucideri!
Încă un argument că, în folclorul geto-dacic, APOLLON era și Zeu al Dragostei este încă o interpretare a toponimului divin, VAL EN TIN IANA ”Zburătorul care stârnește (zbuciumă) Tinerii”; cf. rom. val; latin. volo ”a zbura”; volantes ”zburătoare; păsări”; alban. bilbil ”privighetoare”; rom. în; a tuna; tun; tăun; latin. tono; tonos, tonus; alban. denoj; rom. jună, june; latin. iuuenis; iunior. Asemenea interpretare făcea ca Apollon-Zalmoxis să fie slăvit și ca Zeu al Războiului.
Tot înaripat apare Zeul Dragostei, la Eleni și la Romani, sub denumirile de Eros, respectiv Amor, fiind limpede că era preluat din cultura Tracilor.
Din VALENTINIANA se va fi format și o variantă dialectală ca BOLENTIUM, atestată ca localitate în Pannonia, adică în Dacia Apuseană, de unde cu siguranță vine și denumirea actualului toponim Bolintin, din Deal și din Vale. Peste milenii, fără să se mai știe de vechiul Zeu al Dragostei, a rămas un cântec popular, ecou al zbuciumului ce-l încerca pe un îndrăgostit:
Foaie verde trei migdale,
La Bolintinu din Vale, of, of,
Este-un puț cu trei izvoare,
Cine bea din ele moare.
Să bea și dușmanca mea,
Care mi-a fript inima!
Grecii și Romanii au ”împrumutat” masiv divinitățile Traciei, denaturându-le și atribuindu-le tot soiul de apucături, care numai divine nu sunt. De altminteri,și folclorul tracic, moștenit de Români și de Balcanici, avea propriile sale interpretări asupra Zeilor, altele decât cele ale preoților. Așa că, alături de Zburător, Românii au în mitologie și o Zburătoroaică. Zburătorul dă vise de dragoste, frământări și neodihnă și lasă uneori vânătăi pe trupul fetelor ce abia au ieșit la horă, nevestelor cu bărbatul plecat și văduvelor. Zburătoroaica, la rândul ei, chinuie flăcăii și bărbații holtei. Ei i se mai spune și Lipitură. În descântece se face deseori aluzie la răutatea acestor ”zmei”:
Cât o sta Zburătorul cu Zburătoroaica în Rai
Atât să stea izdatul la N.!
Cei atinși de Zburător sau de Zburătoroaică nu mai au chef de nimic și tânjesc toată ziua. Boala lor e numită Lipitură sau Zburător și se vindecă prin magie, ce presupune și descântece.
Această stare este caracteristică lunii Februarie, când apare și așa-numita ”astenie de primăvară”, pricinuită de cumpăna dintre iarnă și primăvară. De altminteri, numele popular al acestei luni, Faur, nu vine de la a făuri, cum se crede, ci din Fior, în tracă BO YROI ”Care (se) luptă; Cu zbucium; Care suferă; Cu (la) Primejdie”; cf. rom. pe; rus. vo ”în; la”; rom. Airoaie, Airoase ”Iele”; ură; a urî; hâră; latin. heris, herois ”erou; semizeu”; ira ”mânie; furie”; alban. ujare ”mlaștină”. Cu tâlcul de ”Cel care (se) luptă; Războinic”, româna a moștenit boier, iar din sensul de ”Zbucium”, fior. Din ”La Primejdie”, am moștenit baier ”amuletă; talisman”.
Specificul limbii trace ducea la încă o interpretare din VA LENTIN IANA ”Care leagă (unește; țese; urzește; farmecă) Tineri”; cf. rom. pe; latin. qvi ”care”; qvis ”cine”; rom. lanț; a lănțui, a înlănțui; latin. linteo, -onis ”țesător”; alban. lumth ”afluent”; i lumthur ”fericit”; lumthuroj ”a încânta”; rom. velință; june; latin. iuuenis; iunior.
Revenind la chinurile dragostei, la înfiorare, se înțelege acum de ce Sfântul Valentin, la catolici, este serbat la 14 Februarie, iar Dragobetele nostru, la 26 Februarie. Nu întâmplător, tot în Februarie, în ziua de 10, Biserica Ortodoxă o cinstește pe Sfânta Valentina, ocrotitoarea fecioarelor. Numele îi vine tot de la VALENTINIANA, căci traca nu avea gen. Desigur, această sfântă va fi fost, în Antichitate, Artemis, Sora Geamănă a lui Apollon.
Iată încă o interpretare a teonimului, de unde se vede că datina vine de la Traci: VA LEN TI NIANA ”În Luna a Doua se preamăresc (slăvesc; cinstesc)”; cf. rom. pe; lună (calendaristică); alban. dy ”doi; două”; rom. noian; nun; nene; nană; Nina (n.); latin. nonnus ”călugăr”; alban. nene ”mamă”.
Gemenii Divini, Apollon și Artemis, supranumiți Amândoi ZALMOXIS, S-au născut acum 27 de veacuri, în Dacia, și multe s-au mai întâmplat de atunci pe meleagurile noastre și pe cele străine. Departe de imaginația folclorică, Ei împărtășesc și patronează dragostea frumoasă, neprihănită și împlinită.
Valentiniana
Cum se știe, la 14 Februarie este sărbătoarea catolică a Sfântului Valentin, devenită Ziua Îndrăgostiților, când tinerii atinși de dragoste își fac daruri, iar comercianții își rotunjesc veniturile. De ani de zile această zi este sărbătorită de toată planeta, inclusiv de Români.
Mărturisesc că, încă de când lucram în presa tipărită, am scris împotriva acestei sărbători, considerând că ne agresează datinile autentice, mai ales că avem în calendarul popular o zi echivalentă, Dragobetele.
Ei bine, după ce am avut o revelație, nu doar că m-am răzgândit, dar de acum încolo am de gând să demonstrez că această sărbătoare ne aparține încă din cele mai îndepărtate vremuri.
Mai întâi să vedem ce-i cu acest Sfânt Valentin din calendarul creștinilor catolici. El nu apare în cea mai veche listă a martirilor romani. Sărbătoarea lui, din 14 Februarie, a fost înființată în anul 496 de către papa Gelasius I, care l-a inclus pe Valentin printre acei ”... ale căror nume sunt cinstite în rândul oamenilor, dar ale căror fapte sunt cunoscute numai de Dumnezeu”. După cum presupune Gelasius, nimic despre viața acestui sfânt nu este cunoscut.
După legende, Sfântul Valentin ar fi cununat un păgân cu o creștină, dăruia tinerilor îndrăgostiți flori din grădina lui și vindeca bolnavi. Actualmente, el este considerat patronul protector al îndrăgostiților.
Acum să ne întoarcem la strămoșii noștri, aflând astfel că în Scythia Minor, adică în Dobrogea, se afla și cetatea VALENTINIANA. După cum am mai scris, limba tracă se caracteriza prin mai multe tonuri, prin vocale scurte și lungi, ca în latină, și cu accente care diferențiau sensurile. Așadar, o primă lectură și tălmăcire a toponimului getic este VALENTIN IANA ”Valentin cel Sfânt”; cf. rom. Ian-Caloian, Moș Ene; alban. hyjni ”zeu; divinitate”; Hene ”Luna”; uiane ”imensitate”. O altă traducere trimite la cel mai mare rege al Traciei, Apollon-Zalmoxis: VALEN TI NIANA ”Conducătorul cel mai Mare”; cf. traco-phryg. BALIN/VALIN ”rege”; latin. valens ”tare; robust; viguros; sănătos; puternic; eficace; valoros”; rom. de; engl. the; rom. noian; nene; nană; alban. nene ”mamă”. Cu siguranță, aici este vorba de A POLLON, variantele BALIN/VALIN fiind dialectale. După cum aflăm dintr-un dialog al lui Platon și din unele inscripții, A POLLON, cu supranumele ZALMOXIS, a fost cel mai mare rege al Tracilor, care, în timpul domniei Sale, i-a ținut uniți.
O imagine de pe o situlă de argint, descoperită tocmai la Concești, jud. Suceava, Îl arată pe Apollon, în chip de Zeu al Dragostei, tulburând o Muză. Chiar presupunând că situla nu ar fi autohtonă, ci de import, tot demonstrează că, în folclorul geto-dacic, Apollon era adorat și ca Zeu al Dragostei.
Revenind la toponimul getic, dăm de o altă interpretare, anume V-ALEN TIN IANA ”Care potolește Zbuciumul (Chinurile) Tinerilor”; cf. rom. pe; va; alin; a alina; a tuna; tun; tăun; latin. tono ”a tuna; a bubui; a răsuna; a chema pe cineva cu glas de tunet; a face să răsune”; tonos, tonus ”tunet”; alban. denoj ”a condamna; a osândi; a pedepsi; a sancționa”; rom. jună, june; Iana-Sânziana (mit.); latin. iuuenis ”tânăr”; iunior ”mai tânăr”. E de menționat că, în folclorul românesc, dragostea este privită ca un chin, iar în realitate duce uneori chiar la sinucideri!
Încă un argument că, în folclorul geto-dacic, APOLLON era și Zeu al Dragostei este încă o interpretare a toponimului divin, VAL EN TIN IANA ”Zburătorul care stârnește (zbuciumă) Tinerii”; cf. rom. val; latin. volo ”a zbura”; volantes ”zburătoare; păsări”; alban. bilbil ”privighetoare”; rom. în; a tuna; tun; tăun; latin. tono; tonos, tonus; alban. denoj; rom. jună, june; latin. iuuenis; iunior. Asemenea interpretare făcea ca Apollon-Zalmoxis să fie slăvit și ca Zeu al Războiului.
Tot înaripat apare Zeul Dragostei, la Eleni și la Romani, sub denumirile de Eros, respectiv Amor, fiind limpede că era preluat din cultura Tracilor.
Din VALENTINIANA se va fi format și o variantă dialectală ca BOLENTIUM, atestată ca localitate în Pannonia, adică în Dacia Apuseană, de unde cu siguranță vine și denumirea actualului toponim Bolintin, din Deal și din Vale. Peste milenii, fără să se mai știe de vechiul Zeu al Dragostei, a rămas un cântec popular, ecou al zbuciumului ce-l încerca pe un îndrăgostit:
Foaie verde trei migdale,
La Bolintinu din Vale, of, of,
Este-un puț cu trei izvoare,
Cine bea din ele moare.
Să bea și dușmanca mea,
Care mi-a fript inima!
Grecii și Romanii au ”împrumutat” masiv divinitățile Traciei, denaturându-le și atribuindu-le tot soiul de apucături, care numai divine nu sunt. De altminteri,și folclorul tracic, moștenit de Români și de Balcanici, avea propriile sale interpretări asupra Zeilor, altele decât cele ale preoților. Așa că, alături de Zburător, Românii au în mitologie și o Zburătoroaică. Zburătorul dă vise de dragoste, frământări și neodihnă și lasă uneori vânătăi pe trupul fetelor ce abia au ieșit la horă, nevestelor cu bărbatul plecat și văduvelor. Zburătoroaica, la rândul ei, chinuie flăcăii și bărbații holtei. Ei i se mai spune și Lipitură. În descântece se face deseori aluzie la răutatea acestor ”zmei”:
Cât o sta Zburătorul cu Zburătoroaica în Rai
Atât să stea izdatul la N.!
Cei atinși de Zburător sau de Zburătoroaică nu mai au chef de nimic și tânjesc toată ziua. Boala lor e numită Lipitură sau Zburător și se vindecă prin magie, ce presupune și descântece.
Această stare este caracteristică lunii Februarie, când apare și așa-numita ”astenie de primăvară”, pricinuită de cumpăna dintre iarnă și primăvară. De altminteri, numele popular al acestei luni, Faur, nu vine de la a făuri, cum se crede, ci din Fior, în tracă BO YROI ”Care (se) luptă; Cu zbucium; Care suferă; Cu (la) Primejdie”; cf. rom. pe; rus. vo ”în; la”; rom. Airoaie, Airoase ”Iele”; ură; a urî; hâră; latin. heris, herois ”erou; semizeu”; ira ”mânie; furie”; alban. ujare ”mlaștină”. Cu tâlcul de ”Cel care (se) luptă; Războinic”, româna a moștenit boier, iar din sensul de ”Zbucium”, fior. Din ”La Primejdie”, am moștenit baier ”amuletă; talisman”.
Specificul limbii trace ducea la încă o interpretare din VA LENTIN IANA ”Care leagă (unește; țese; urzește; farmecă) Tineri”; cf. rom. pe; latin. qvi ”care”; qvis ”cine”; rom. lanț; a lănțui, a înlănțui; latin. linteo, -onis ”țesător”; alban. lumth ”afluent”; i lumthur ”fericit”; lumthuroj ”a încânta”; rom. velință; june; latin. iuuenis; iunior.
Revenind la chinurile dragostei, la înfiorare, se înțelege acum de ce Sfântul Valentin, la catolici, este serbat la 14 Februarie, iar Dragobetele nostru, la 26 Februarie. Nu întâmplător, tot în Februarie, în ziua de 10, Biserica Ortodoxă o cinstește pe Sfânta Valentina, ocrotitoarea fecioarelor. Numele îi vine tot de la VALENTINIANA, căci traca nu avea gen. Desigur, această sfântă va fi fost, în Antichitate, Artemis, Sora Geamănă a lui Apollon.
Iată încă o interpretare a teonimului, de unde se vede că datina vine de la Traci: VA LEN TI NIANA ”În Luna a Doua se preamăresc (slăvesc; cinstesc)”; cf. rom. pe; lună (calendaristică); alban. dy ”doi; două”; rom. noian; nun; nene; nană; Nina (n.); latin. nonnus ”călugăr”; alban. nene ”mamă”.
Gemenii Divini, Apollon și Artemis, supranumiți Amândoi ZALMOXIS, S-au născut acum 27 de veacuri, în Dacia, și multe s-au mai întâmplat de atunci pe meleagurile noastre și pe cele străine. Departe de imaginația folclorică, Ei împărtășesc și patronează dragostea frumoasă, neprihănită și împlinită.
din cărţile mele de căpătâi (4)
16 Marcel Proust - În cautarea timpului pierdut
Un mare novator, care vine şi răstoarnă toată estetica romanului traditional. Dar dincolo de aceasta, În căutarea timpului pierdut este una dintre cele mai triste cărţi care s-au scris vreodată. Despre ceea ce poate face timpul din oameni. Despre tentativa disperată a transformării, prin magia actului narativ, ce declanşează mecanismele secrete ale memoriei involuntare, a unui timp pierdut în timp regăsit. O carte a cărei scriere a însemnat o luptă înverşunată cu boala şi moartea. Atunci când scria ultimele pagini, Marcel Proust era aproape în agonie.
17 James Joyce - Ulysse
Mulţi consideră că Ulysse (eventual la concurenţă cu Don Quiote) e cel mai mare roman al tuturor timpurilor. Sunt însă şi dintre aceia care mărturisesc că n-au putut să treacă niciodată de pagina 10. O Odisee modernă, care se desfăşoară, timp de douăzeci şi patru de ore, într-un un Dublin pe jumătate real, pe jumătate fantastic, şi are ca protagonist un anti-erou. De fapt însă, prin povestea atât de banală în aparenţă a lui Leopold Bloom, romanul, după ce a trecut prin vârsta prozaică a realismului, se reîntoarce la mit. Iar capacitatea lui Joyce de a stăpâni perfect registrele stilistice cele mai diverse este uluitoare.
18, Virginia Woolf – Orlando
Povestea unui ciudat longeviv, care e adolescent în epoca primei Elisabete, apoi călătoreşte la Constantinopol, trăieşte o vreme în mijlocul unor nomazi şi devine femeie în virtuoasa perioadă victoriană, Strania bixexualitate a personajului mărturişte enorm despre blestemul unei identităţi sexuale incerte, care o va impinge pe scriitoare către dezastru. Căci Orlando e Virginia Woolf. Iar în spatele acestei măşti truculente de androgin se ascunde frica ei de Virginia Woolf.
19 Mihail Bulgakov - Maestrul şi Margareta
Am citit această carte de treisprezece ori, E un Faust a rebours, în care femeia face pactul cu diavolul pentru a-şi regăsi iubitul, internat de autorităţile staliniste într-un ospiciu, pentru că scrisese un roman despre Pilat din Pont. Dar puterile diavolului sunt liminate, el nu-i poate oferi Margaretei decât aparenţa Maestrului. Este nevoie de intervenţia celorlate puteri pentru ca cei doi să se regăsească în moarte. Unul dintre cele mai frumoase romane de dragoste din literatura universală. Şi o extraordinară satiră a comunismului sovietic din epoca NEP-ului, realizată cu mijloacele comicului fantast al lui Gogol. Romanul a fost publicat în URSS târziu după moartea autorului, abia la sfârşitul anilor 60.
20 Samuel Beckett – Aşteptându-l pe Godot
Capodopera indiscutabilă a aşa- zisului teatru al absurdului. Aici personajele nu mai sunt decât nişte marionete umanoide, a căror existenţă se reduce la o serie de automatisme. Ele sunt condamnate să vorbească şi să aştepte la nesfârşit, în mijlocul unei pustietăţi dominate de silueta unui copac desfrunzit, de care nici măcar nu poţi să te spânzuri. Şi de altfel n-ar avea niciun rost să o faci, fiindcă moartea şi-a pierdut orice prestanţă şi nu mai poate fi decât pretextul unei bufonade absurde. Cloşarzii din piesa lui Beckett ating gradul zero al existenţei. Cel de unde nu se poate cădea mai jos.
21 George Orwell – 1984
M-am oprit la distopia lui Orwell fiindcă surpinde unul din aspectele cele mai stranii ale puterii totalitare. În absenţa unor opozanţi, aceasta funcţionează cumva în gol, ca o acuplare fără orgasm.Nu-i mai rămâne decât ca – prin subtile şi ingenioase manipuări – să creeze nişte ,,revoltaţi’’ pe care îi controlează mereu şi îi anihilează în cele din urmă, tocmai pentru a se ostenta ca putere. Cartea lui Orwell este romanul puterii care se masturbează.
16 Marcel Proust - În cautarea timpului pierdut
Un mare novator, care vine şi răstoarnă toată estetica romanului traditional. Dar dincolo de aceasta, În căutarea timpului pierdut este una dintre cele mai triste cărţi care s-au scris vreodată. Despre ceea ce poate face timpul din oameni. Despre tentativa disperată a transformării, prin magia actului narativ, ce declanşează mecanismele secrete ale memoriei involuntare, a unui timp pierdut în timp regăsit. O carte a cărei scriere a însemnat o luptă înverşunată cu boala şi moartea. Atunci când scria ultimele pagini, Marcel Proust era aproape în agonie.
17 James Joyce - Ulysse
Mulţi consideră că Ulysse (eventual la concurenţă cu Don Quiote) e cel mai mare roman al tuturor timpurilor. Sunt însă şi dintre aceia care mărturisesc că n-au putut să treacă niciodată de pagina 10. O Odisee modernă, care se desfăşoară, timp de douăzeci şi patru de ore, într-un un Dublin pe jumătate real, pe jumătate fantastic, şi are ca protagonist un anti-erou. De fapt însă, prin povestea atât de banală în aparenţă a lui Leopold Bloom, romanul, după ce a trecut prin vârsta prozaică a realismului, se reîntoarce la mit. Iar capacitatea lui Joyce de a stăpâni perfect registrele stilistice cele mai diverse este uluitoare.
18, Virginia Woolf – Orlando
Povestea unui ciudat longeviv, care e adolescent în epoca primei Elisabete, apoi călătoreşte la Constantinopol, trăieşte o vreme în mijlocul unor nomazi şi devine femeie în virtuoasa perioadă victoriană, Strania bixexualitate a personajului mărturişte enorm despre blestemul unei identităţi sexuale incerte, care o va impinge pe scriitoare către dezastru. Căci Orlando e Virginia Woolf. Iar în spatele acestei măşti truculente de androgin se ascunde frica ei de Virginia Woolf.
19 Mihail Bulgakov - Maestrul şi Margareta
Am citit această carte de treisprezece ori, E un Faust a rebours, în care femeia face pactul cu diavolul pentru a-şi regăsi iubitul, internat de autorităţile staliniste într-un ospiciu, pentru că scrisese un roman despre Pilat din Pont. Dar puterile diavolului sunt liminate, el nu-i poate oferi Margaretei decât aparenţa Maestrului. Este nevoie de intervenţia celorlate puteri pentru ca cei doi să se regăsească în moarte. Unul dintre cele mai frumoase romane de dragoste din literatura universală. Şi o extraordinară satiră a comunismului sovietic din epoca NEP-ului, realizată cu mijloacele comicului fantast al lui Gogol. Romanul a fost publicat în URSS târziu după moartea autorului, abia la sfârşitul anilor 60.
20 Samuel Beckett – Aşteptându-l pe Godot
Capodopera indiscutabilă a aşa- zisului teatru al absurdului. Aici personajele nu mai sunt decât nişte marionete umanoide, a căror existenţă se reduce la o serie de automatisme. Ele sunt condamnate să vorbească şi să aştepte la nesfârşit, în mijlocul unei pustietăţi dominate de silueta unui copac desfrunzit, de care nici măcar nu poţi să te spânzuri. Şi de altfel n-ar avea niciun rost să o faci, fiindcă moartea şi-a pierdut orice prestanţă şi nu mai poate fi decât pretextul unei bufonade absurde. Cloşarzii din piesa lui Beckett ating gradul zero al existenţei. Cel de unde nu se poate cădea mai jos.
21 George Orwell – 1984
M-am oprit la distopia lui Orwell fiindcă surpinde unul din aspectele cele mai stranii ale puterii totalitare. În absenţa unor opozanţi, aceasta funcţionează cumva în gol, ca o acuplare fără orgasm.Nu-i mai rămâne decât ca – prin subtile şi ingenioase manipuări – să creeze nişte ,,revoltaţi’’ pe care îi controlează mereu şi îi anihilează în cele din urmă, tocmai pentru a se ostenta ca putere. Cartea lui Orwell este romanul puterii care se masturbează.
Ben Todica
S-a
dus și Sava,
Pe
31 ianuarie 2020 a murit într-un spital din Oradea, colegul nostru de clasă și
viață, Albu Sava, având la căpătâi pe fiica sa Alexandra. Cel mai mare ca fizic
dintre noi, cel mai curajos și tare la lupte și pescuit. Nu vorbesc de
celelalte talente, cum ar fi gătitul, o meserie furată de la mama sa care făcea
niște mâncăruri de îți lăsa gura apă, îți trăsneau dinții în gură și ți se
topeau buzele la jumerile de porc iarna la tăiatul și gătitul porcilor în
ajunul Crăciunului. Tata lui Sava era și el descurcăreț și diplomat în relațiile
cu românii din conducerea exploatării miniere. Fiind sârbi și cu neamuri în
Iugoslavia lui Tito aveau dreptul la pașaport și viză de mic trafic, fapt care
îl punea în relații bune cu inginerii și maiștrii de la suprafață și pentru că
lucra ca vagonetar și semnalist la gura puțului era în relații bune și cu
echipele de electromecanici care voiau să iasă din adâncimile minei înainte de
orele de terminare a șutului; vezi tu să fie printre primii la baie, la
cantină, și apoi la restaurant unde inevitabil se întalnea toată mina după șut.
Această relație a dus la construcția tancului lui Sava și a fratelui său mai
mic cu care făceau mare vâlvă iarna pe părțiile dintre blocurile Ciudanoviței.
De la Sava am avut și primul meu aparat de fotografiat PIONER care folosea film
de 65 mm neperforat, faptă care te scutea să cumperi aparat de mărit la
copiatul negativului pe hârtie, ci aplicai filmul direct pe hârtie preset între
două sticle de geam și aprindeai becul din camară pentru că acolo era cel mai
întuneric și numărai unu, doi, trei și scoteai hârtia la lumina unui bec roșu.
Aveam un bec obișnuit îmbrăcat în celofan roșu și o lăsam să alunece ușor în
tava cu revelator unde o legănam cu un cârlig de rufe până apărea imaginea și
atunci când credeam că e destul de clară și contrast bun o treceam în tava cu
apă unde o spălam de revelator și din nou o lăsam să alunece în fixator pentru
un minut din care în apa finală și cu lumina aprinsă o admiram spălând-o bine,
punând-o la uscat întinsă pe sârmă precum rufele.
Era
o onoare să fii acceptat în gașca fraților Albu și să ai loc pe frumoasa și
lunga sanie numită Tank pe care încăpeau zece persoane și să câștigi toate
întrecerile pe pârtie. Desigur că fiind grea, prindea viteză mare la vale și
era de neînvins, cu toate că au mai încercat și alții să vină cu sănii noi
special construite, însă erau doar pentru maximum două persoane. Echipa de
mecanici au construit o sanie performantă ca recunoștință pentru serviciile
tatălui său. Nea Albu era un om de statură mijlocie și grăsuț, iar când dormea
în pat cu soția nu se vedea după ea. Odată a venit un vecin la ei și a întrebat
de el. Eu eram cu Sava și Jarco, ne jucam în camera pe jos cu niște jucării
proaspăt aduse din Belgrad. ”Unde-i Albu, doamna?” ”Nu-i acasă, da, care-i
problema?” ”Să vină mâine la schimbul 2” ”Bine!” Apare capul de după doamna și
am început toți să râdem. Că era așa de mic că se putea ascunde după mama lui
Sava.
Eram
buni la fotbal, la bătăi și furat de struguri, însă ultimii în clasă, și era și
normal pentru că nu mai era timp de carte dacă eram pe dealuri toatș ziua.
Noroc nu domnul Sperlea, directorul că după o bătută bună ne trecea clasa. Am
cutreierat vara toate văile și dealurile de la Ciudanovița la Reșița, Anina,
Oravița, Gârliște și Ticvani pentru a ne scălda în Caraș și a prinde pește cu
Nea Iepure și Nea Chișe cu Molotovul. Toate aceste năzbâtii au făcut din noi
oameni mari și cu familii frumoase. El m-a introdus la scriitorul și cineastul
Vasile Bogdan de la TVR Timișoara, legând emisiuni, texte și amintiri frumoase
despre plaiul bănățean și cel australian unde locuiesc azi. Ne-am iubit locul
natal până la sfârșit și această iubire pentru copilărie și cei dragi a fost și
liantul fericirii familiei noastre. Acum că a plecat și el, am rămas cu toți mai
săraci în povestea identității noastre, în legalizarea ei. Ciudanovița este cel
mai frumos loc de pe pământ!
Ultima
mea convorbire cu Sava am avut-o pe 25 ianuarie pe Skype, când mi-a dat nota
BENE, Okeiul American pentru eseul “Jucăria 2” Dormi în pace, fratele meu Albu!
Daniel Vorona
:ai mers de călugăriță perversă abia văd cum ridici
treptele între occidentul
celibatar ---- într-un alt mandat
ne-am
salutat cu căciula în mână --- și
pansexual și orientul fleșcăit (șurub sau piuliță?) parcă te-ai risipi într-un ac
.
eu nu mai vin. am fost în viață ---- am fost în moarte ---- am fost
tragice fructe
bărbați și femei ---- câinele meu mulatru a urlat
i-am dat un prosop și a mers prin cenușă mai departe ----
ce țară e aceasta în care focul nu vrea să ardă
am fost jucării
cu fața în jos ---- nu are cine să mă primească ---- eu nu mai plec
.
mi s-a poruncit înlocuiește-te cu tine --- trebuie să îmi înving pasiunile.
femeia mea -- o fată o păpușă
căzută din leagăn --
ascundea din orgoliu între sâni
un tractor și o rândunică. mai apune un om se mai aburește o filozofie
celibatar ---- într-un alt mandat
ne-am
salutat cu căciula în mână --- și
pansexual și orientul fleșcăit (șurub sau piuliță?) parcă te-ai risipi într-un ac
.
eu nu mai vin. am fost în viață ---- am fost în moarte ---- am fost
tragice fructe
bărbați și femei ---- câinele meu mulatru a urlat
i-am dat un prosop și a mers prin cenușă mai departe ----
ce țară e aceasta în care focul nu vrea să ardă
am fost jucării
cu fața în jos ---- nu are cine să mă primească ---- eu nu mai plec
.
mi s-a poruncit înlocuiește-te cu tine --- trebuie să îmi înving pasiunile.
femeia mea -- o fată o păpușă
căzută din leagăn --
ascundea din orgoliu între sâni
un tractor și o rândunică. mai apune un om se mai aburește o filozofie
ps
când nu-mi este răsărit și apus sau sufăr de reumatism îmi
vând sufletul iau
femeia o sparg în jurăminte în lămâiță în ghearele diavolului se tânguie fără
discernământ în hohote ---- zidurile îi stau să cadă între alte ziduri ---- să-mi
împlinească bucuriile o întorc pe partea cealaltă ea devine acoladă o aromă
de câlți o nevastă de unică folosință un drept de autor o rabindranath tagore
femeia o sparg în jurăminte în lămâiță în ghearele diavolului se tânguie fără
discernământ în hohote ---- zidurile îi stau să cadă între alte ziduri ---- să-mi
împlinească bucuriile o întorc pe partea cealaltă ea devine acoladă o aromă
de câlți o nevastă de unică folosință un drept de autor o rabindranath tagore
Anti
Meaning Is No More It Is Snowing In The Orient
Meaning is no more it is snowing in the Orient
The carpets are stained with burgundy
Wine is the beverage of choice.
The dog drinks water from his burgundy dish
He sits beside and commences a speech
“I asked for wine, not water.”
Abrupt beginning to a chosen form of concluding.
We tackled the annihilation of the you-know-who-
In the last piece; so it need not be covered here
The dog is not a prophet it is a symbol
With flapping ears
It makes faces,
go on, try the little pouch.
The carpets are stained with burgundy
Wine is the beverage of choice.
The dog drinks water from his burgundy dish
He sits beside and commences a speech
“I asked for wine, not water.”
Abrupt beginning to a chosen form of concluding.
We tackled the annihilation of the you-know-who-
In the last piece; so it need not be covered here
The dog is not a prophet it is a symbol
With flapping ears
It makes faces,
go on, try the little pouch.
(re) Aşteptându-l pe Godot
În grădină personajele glisează
Într-o eroare logică
Pe pietre, printre esenţe, aparenţe,
Marionete, iluzii, deziluzii.
Aşteptându-l pe Godot...
Într-o eroare logică
Pe pietre, printre esenţe, aparenţe,
Marionete, iluzii, deziluzii.
Aşteptându-l pe Godot...
Cel ascuns după paravan
Amestecă florile cu esenţele
Marionetele cu adevărurile
Şi frunzele de pe cărare,
După care pleacă dansând farandola
în Piaţa Mare.
A uitat de Godot...
Amestecă florile cu esenţele
Marionetele cu adevărurile
Şi frunzele de pe cărare,
După care pleacă dansând farandola
în Piaţa Mare.
A uitat de Godot...
O să angajez un bufon,
Cum se întâmpla la casele mari.
Aşa m-a sfătuit Godot....
Cum se întâmpla la casele mari.
Aşa m-a sfătuit Godot....
Şi pentru că Estragon şi-a abandonat
Ghetele la marginea drumului,
La cădrea nopţii
O să plec desculţă prin pădure
Şi o să adorm în braţele copacului...
Jos mişună tâlhari.
Ghetele la marginea drumului,
La cădrea nopţii
O să plec desculţă prin pădure
Şi o să adorm în braţele copacului...
Jos mişună tâlhari.
Eu am întâlnire cu Godot.
Celor de sub copac
Godot nu le va mai apărea nici măcar în vis..
Godot nu le va mai apărea nici măcar în vis..
Vişan
Dragoş
în
|
în
|
|
Ce ar fi fost viața timpului fără aburii din paie
și fără saltelele cu adâncituri
.
Viața timpului întrupat pe-o țărână
cândva de un domn ridicat
la cub sfânt
The Three Young Gentlemen
cu chipuri de îngeri
de la stejarul Mamvri
s-ar fi oprit brusc
în iubiri de brotaci ai Hebronului
n-ar fi trecut anostă
proba australiană cu foc
a salamandrelor de munte
de la bun început
dacă nu apăreau ca izbăviri
Anele Dochiile surorile noastre jertfite
apoi seraficele Juliete Beatrice și Laure
și Guinevere și Ioana D'Arc și regina Maria
și Isolda și Ella și-Otilia și donna Alba Ypsilanti
și Anna Pavlova și Isadora Duncan și Gala Dali
și Martha Bibescu și Veronica - iubiri mai de soi
.
Viața timpului întrupat pe-o țărână
cândva de un domn ridicat
la cub sfânt
The Three Young Gentlemen
cu chipuri de îngeri
de la stejarul Mamvri
s-ar fi oprit brusc
în iubiri de brotaci ai Hebronului
n-ar fi trecut anostă
proba australiană cu foc
a salamandrelor de munte
de la bun început
dacă nu apăreau ca izbăviri
Anele Dochiile surorile noastre jertfite
apoi seraficele Juliete Beatrice și Laure
și Guinevere și Ioana D'Arc și regina Maria
și Isolda și Ella și-Otilia și donna Alba Ypsilanti
și Anna Pavlova și Isadora Duncan și Gala Dali
și Martha Bibescu și Veronica - iubiri mai de soi
Odată mușcat mărul cunoașterii
nu ni s-a dăruit din start nimic
din pierduta din fire Iubire
nu s-a dat bon
la intrarea pe sol
la un show prin... nămol
peșteri palate ori bordeie cu paie
și nici garanție că toate perechile
vor face și ele ceva... memorabil
nu ni s-a dăruit din start nimic
din pierduta din fire Iubire
nu s-a dat bon
la intrarea pe sol
la un show prin... nămol
peșteri palate ori bordeie cu paie
și nici garanție că toate perechile
vor face și ele ceva... memorabil
Cum este și cu această seară -
Ballantine's Day
pentru unii de pomină
iar pentru alții ticsită
de prostii regretabile
Ballantine's Day
pentru unii de pomină
iar pentru alții ticsită
de prostii regretabile
Marile vitejii din raiul ratat - cucerirea Evei
printr-o vijelie atât de visată de orice bărbat -
precum și tortura nepriceperii minții
de-a seduce prin farmec pe câte-un amant
continuă acasă ca și prin sălile cluburilor
în hoteluri deteriorându-se
saltelele... prenupțiale
(de mai există prolog
dacă nu se reped imediat
unul în altul
pe jos în baie
pe-un pat)
printr-o vijelie atât de visată de orice bărbat -
precum și tortura nepriceperii minții
de-a seduce prin farmec pe câte-un amant
continuă acasă ca și prin sălile cluburilor
în hoteluri deteriorându-se
saltelele... prenupțiale
(de mai există prolog
dacă nu se reped imediat
unul în altul
pe jos în baie
pe-un pat)
Far away...
Somewhere
far away,
in another galaxy,
there is a little star
that started to shine
several years ago.
Its light is traveling
at a dazzling speed
towards our planet
with a message of love
a message of kindness.
Less, much less now
than a light year away
that lovely little light
from that tiny star
will reach us soon.
Once it reaches,
no heart 'll remain shut;
all the beauty and love
will enter freely
into all humanity
Oh, little star
let your light come
and keep on shining
for a world, a planet
that needs you oh so much.
in another galaxy,
there is a little star
that started to shine
several years ago.
Its light is traveling
at a dazzling speed
towards our planet
with a message of love
a message of kindness.
Less, much less now
than a light year away
that lovely little light
from that tiny star
will reach us soon.
Once it reaches,
no heart 'll remain shut;
all the beauty and love
will enter freely
into all humanity
Oh, little star
let your light come
and keep on shining
for a world, a planet
that needs you oh so much.
Corina Dașoveanu
nu-i așa
că și ție îți trebuie o greșeală de ieri?
una adolescent de nebună,
neiertată,
nepăsătoare de timp.
că și ție îți trebuie o greșeală de ieri?
una adolescent de nebună,
neiertată,
nepăsătoare de timp.
e atât de azi,
încât aș repeta-o,
ca și când nu i-aș ști decât motivul.
încât aș repeta-o,
ca și când nu i-aș ști decât motivul.
nu-i așa
că și tu ți-ai arunca inima
înapoi
ca pe un bumerang?
că și tu ți-ai arunca inima
înapoi
ca pe un bumerang?
și-o ierți dinainte.
People are dying everyday because of
the money system,
They can't afford to eat,
Many can just afford to feed themselves and nothing else,
They need to see the world God created for them but the ones who make the laws feel they have claimed this world for themselves,
We can't do anything,
We can't afford to live,
If we all pulled our weight we could live without the system and everyone could live their dreams,
This place wasn't created for people to yield this ugly power over us,
We were put here to be free to see and do anything we choose without the bound of work and money,
No time, no amenities, no life,
It's easy to see how hate festers in a life where everyone is desperate and in the constant fear of whether or not they can support themselves and their families,
Scapegoats are chosen, hate is exacted and the loving spirit we are born with is slowly choked over time, pain and repression,
If we all helped eachother even strangers we wouldn't have to pay someone to do it and we could end the money system,
No more bills, no more debt, no more pain,
At the moment we can only do what we can afford to do and for most of us that is very little,
Many drink and take drugs to escape the pain of having nothing to do and nowhere to go that fulfills them,
We are al\l guilty of random outrages at our repression,
What has happened to us?
Too many of us are being told what to do and that is repression in it's self,
School, work, law, money, rules, regulations, authorities it's all designed to break us and make us plyed and plyable until we are no longer ourselves but broken spirited shrews who's pain manifests in strange dark ways,
This is how a person becomes dark, darker and darker still,
When they are repressed,
We are poets, we are writers, we are artists, we are musicians and lovers,
Creativity has no bounds,
Creativity is love,
And when we love we write, speak, eminate, exact and put foward the truth,
And the truth says no to those who lie and tell us we need to do what others tell us to do,
The truth in songs, poems, art and any other outlet is love,
It's the difference between the bollocks we hear on the radio to the real true art about what is really going on inside and outside of people,
The truth is love and love is the truth,
It is the foundation of life,
God created this place with everything he knew that was the truth and created it with all he felt that was love,
If we all love eachother and only speak the truth to eachother we can live a life without pain,
Noone will be bound and noone will ever suffer again,
This is the life intended for us to live and the life we need to attain,
We owe it to everyone and everything and we need it to happen before life on earth is choked to death,
Because this place is dying,
The Earth can't take much more pollution and the people can't take much more pain,
Give up on the tired art that had come before you and paint your masterpieces that the whole world can learn from and you will make bonds that will last forever and see a world that flourishes in lifes fragile and poignant hands,
You owe it to all there is and all there will ever be and wholly to yourselves,
Stand for those have little or nothing and look out for those who's lives are frayed because if we don't the Earth will continue to hurt and descend and we will see what is still beautiful here die,
We can have a life without pain but it will take all of us,
It needs to start today,
It needs to start now.
They can't afford to eat,
Many can just afford to feed themselves and nothing else,
They need to see the world God created for them but the ones who make the laws feel they have claimed this world for themselves,
We can't do anything,
We can't afford to live,
If we all pulled our weight we could live without the system and everyone could live their dreams,
This place wasn't created for people to yield this ugly power over us,
We were put here to be free to see and do anything we choose without the bound of work and money,
No time, no amenities, no life,
It's easy to see how hate festers in a life where everyone is desperate and in the constant fear of whether or not they can support themselves and their families,
Scapegoats are chosen, hate is exacted and the loving spirit we are born with is slowly choked over time, pain and repression,
If we all helped eachother even strangers we wouldn't have to pay someone to do it and we could end the money system,
No more bills, no more debt, no more pain,
At the moment we can only do what we can afford to do and for most of us that is very little,
Many drink and take drugs to escape the pain of having nothing to do and nowhere to go that fulfills them,
We are al\l guilty of random outrages at our repression,
What has happened to us?
Too many of us are being told what to do and that is repression in it's self,
School, work, law, money, rules, regulations, authorities it's all designed to break us and make us plyed and plyable until we are no longer ourselves but broken spirited shrews who's pain manifests in strange dark ways,
This is how a person becomes dark, darker and darker still,
When they are repressed,
We are poets, we are writers, we are artists, we are musicians and lovers,
Creativity has no bounds,
Creativity is love,
And when we love we write, speak, eminate, exact and put foward the truth,
And the truth says no to those who lie and tell us we need to do what others tell us to do,
The truth in songs, poems, art and any other outlet is love,
It's the difference between the bollocks we hear on the radio to the real true art about what is really going on inside and outside of people,
The truth is love and love is the truth,
It is the foundation of life,
God created this place with everything he knew that was the truth and created it with all he felt that was love,
If we all love eachother and only speak the truth to eachother we can live a life without pain,
Noone will be bound and noone will ever suffer again,
This is the life intended for us to live and the life we need to attain,
We owe it to everyone and everything and we need it to happen before life on earth is choked to death,
Because this place is dying,
The Earth can't take much more pollution and the people can't take much more pain,
Give up on the tired art that had come before you and paint your masterpieces that the whole world can learn from and you will make bonds that will last forever and see a world that flourishes in lifes fragile and poignant hands,
You owe it to all there is and all there will ever be and wholly to yourselves,
Stand for those have little or nothing and look out for those who's lives are frayed because if we don't the Earth will continue to hurt and descend and we will see what is still beautiful here die,
We can have a life without pain but it will take all of us,
It needs to start today,
It needs to start now.
Gabriel Dinu
Ea
Ea era atât de frumoasă
și aproape de-o vârstă
cu moartea mea.
și aproape de-o vârstă
cu moartea mea.
Era atât de frumoasă
încât ar fi putut
fi cel mai bun motiv
pentru Kurt Cobain
de a nu săruta
țeava puștii sale de vânătoare
înainte de a apăsa pe trăgaci.
încât ar fi putut
fi cel mai bun motiv
pentru Kurt Cobain
de a nu săruta
țeava puștii sale de vânătoare
înainte de a apăsa pe trăgaci.
Ea era atat de frumoasă
încât l-ar fi putut determina
pe Jim Morrison
să se certe și-acum
cu milițienii planetei.
încât l-ar fi putut determina
pe Jim Morrison
să se certe și-acum
cu milițienii planetei.
Ea era atât de frumoasă
încât sunt absolut sigur
că era chiar ea, moartea mea.Și dansa...
și dansa...
încât sunt absolut sigur
că era chiar ea, moartea mea.Și dansa...
și dansa...
Wanda Decca
There must be words that I’m missing
There must be meanings that eludes me
There must be a happier place
A felt emotion
A spark of joy
I never met or lived
I know it’s there, but cannot find if
I know I made all the wrong choices and now I’m paying for them all
I cannot rewind or fast forward
The play mode is too slow and painful
And my tango is silent
and lonely
I’m all by myself to fight the demons of a life
not lived or known how love felt...
Surprise
There must be meanings that eludes me
There must be a happier place
A felt emotion
A spark of joy
I never met or lived
I know it’s there, but cannot find if
I know I made all the wrong choices and now I’m paying for them all
I cannot rewind or fast forward
The play mode is too slow and painful
And my tango is silent
and lonely
I’m all by myself to fight the demons of a life
not lived or known how love felt...
Surprise
Mai veche,
asa
Velăntain
Aș
spune eu vreo două, dar m-abțin,
Mă vor urî, probabil, niște slute
Ce riscă să rămână ne...văzute,
Cu tot cu-nalt prea sfântul Valentin.
Mă vor urî, probabil, niște slute
Ce riscă să rămână ne...văzute,
Cu tot cu-nalt prea sfântul Valentin.
Voi,
chiar pe bune, ziceți că-i ok,
Pupici incălecați pe inimioare
Și alți pupici, plus un pupic mai mare,
Plus un pupoi din fifti șeids of Gray?
Pupici incălecați pe inimioare
Și alți pupici, plus un pupic mai mare,
Plus un pupoi din fifti șeids of Gray?
Unde
te-ntorci, doar roz și bucurie,
De parcă brusc, bărbații n-ar fi reci
Și unul n-ar mai merge la un meci
Și unul n-ar călca prin berărie.
De parcă brusc, bărbații n-ar fi reci
Și unul n-ar mai merge la un meci
Și unul n-ar călca prin berărie.
Femei
cu CNP-ul expirat
Își amintesc și-acuma de tangoul
Pe care l-au dansat atunci, cu boul
Ulterior luat și de bărbat.
Își amintesc și-acuma de tangoul
Pe care l-au dansat atunci, cu boul
Ulterior luat și de bărbat.
Și
ce frumoase erau ele-odată,
Când l-au văzut, întâi și-ntâi, pe el,
Un Don Juan finuț și frumușel,
Nu ca acum, păros ca o primată.
Când l-au văzut, întâi și-ntâi, pe el,
Un Don Juan finuț și frumușel,
Nu ca acum, păros ca o primată.
Și
leneș, gras, suferitor de glandă,
Cu înclinații clare de drojdier,
Sudat cu fundul de recamier
Și mâna dreaptă pe telecomandă.
Cu înclinații clare de drojdier,
Sudat cu fundul de recamier
Și mâna dreaptă pe telecomandă.
Cu
burți imense și cu reumatism
Și-n loc de părul ondulat, chelie,
Ce nu pot să recite-o poezie
Și sunt total lipsiți de romantism.
Și-n loc de părul ondulat, chelie,
Ce nu pot să recite-o poezie
Și sunt total lipsiți de romantism.
Ah,
viață-ngrozitoare, ah, destin,
Puteam să fim prințese sau regine
Dacă-n junețe n-am fi fost cretine,
Lua-te-ar naiba, sfinte Valentin!
Puteam să fim prințese sau regine
Dacă-n junețe n-am fi fost cretine,
Lua-te-ar naiba, sfinte Valentin!
Kay Ryan
Still Start
As if engine
parts could be
wrenched out
at random and
the car would
still start and
sound even,
hearts can go
with chambers
broken open.
Iubirea-i un templu - Mario Biondi
"Nu mai pot face nimic,
mă gândesc la tine îndelung.
Cu cât văd că nu ești reală,
cu cât mai mult cred că simt
că trebuie să ajung la tine
și sa te țin aproape într-o zi, cumva.
Iar când visele mele de iubire devin realitate,
ah, Doamne ...
nu contează cum și ce trebuie ca să se împlinească,
nu mi-e teamă că iubirea nu mă va izbândi,
dacă crezi în ea...
mă gândesc la tine îndelung.
Cu cât văd că nu ești reală,
cu cât mai mult cred că simt
că trebuie să ajung la tine
și sa te țin aproape într-o zi, cumva.
Iar când visele mele de iubire devin realitate,
ah, Doamne ...
nu contează cum și ce trebuie ca să se împlinească,
nu mi-e teamă că iubirea nu mă va izbândi,
dacă crezi în ea...
Dragostea este un templu,
nu o lua ca pe o certitudine,
și când se întâmplă,
este timpul să-ți scrii povestea.
nu o lua ca pe o certitudine,
și când se întâmplă,
este timpul să-ți scrii povestea.
Am încercat să încalc toate regulile
si toate sunt prea grele, prea curând,
dar e timpul să fiu aproape de tine.
Iubito, te îndepărtezi de mine,
nu voi pierde vreodată șansa de a ajunge la tine,
ar fi mai bine să aduci această ploaie la timp.
Tu și eu...
si toate sunt prea grele, prea curând,
dar e timpul să fiu aproape de tine.
Iubito, te îndepărtezi de mine,
nu voi pierde vreodată șansa de a ajunge la tine,
ar fi mai bine să aduci această ploaie la timp.
Tu și eu...
Dragostea este un templu,
nu o lua ca pe o certitudine,
și când se întâmplă,
este timpul să-ți scrii povestea.
Să-ți scrii povestea, chiar acum..."o not remember me
nu o lua ca pe o certitudine,
și când se întâmplă,
este timpul să-ți scrii povestea.
Să-ți scrii povestea, chiar acum..."o not remember me
A
Audre Lorde
Do not remember me Do nndnn
as disaster
nor as the keeper of secrets
I am a fellow rider in the cattle cars
watching
you move slowly out of my bed
saying we cannot waste time
only ourselves.
s disaster
nor as the keeper of secrets
I am a fellow rider in the cattle cars
watching
you move slowly out of my bed
saying we cannot waste time
only ourselves.
Which poems
did we miss? Let us know your favorite anti-love poems in the comments below.
Antipoezie pentru antipoet
Ce credeti despre poezia mea?
Tu jalnicule! Tu, cel care ma scrii
Opreşte-te... gata! Tristule!
E târziu
Du-te şi te culcă!
În patul tău mic cu ferestre mici
Nu mai scrie... n-ai cui, n-ai de ce, nu ştii cum
Poate n-ai ştiut niciodată
Poate de asta te-au lăsat toate
Poate de asta te-a uzat singuratatea
Şi sălbăticia
Copilule topor
Nu mai scrie!
Nici pentru lupoaice
Nici pentru păduri
Nici pentru marele zâmbet al marii femei blonde
E târziu, vechi prieten poet
Du-te şi te odihneşte
Te aşteaptă liniştea
Şi tăcerea
Prietenii tăi vechi
Du-te în peştera ta omule-poet-sălbatic
Fă-ţi un foc dintr-un lemn mai vechi
Înfundă-ţi capu'-n-tre' urechi
Şi dormi. Sau mori. Idiotule!
Şi ţi-am mai zis de atâtea ori
Tot eu, tot ţie, tot pe aceleaşi foi
Nu mai iubi, nu mai gândi
Nu mai fă nimic din ceea ce fac alţii
Fii tu special, omule-poet-sălbatic!
Tu cu mutra ta de vis uitat
Tu cu sufletul tău de carton
Tu cu gândurile tale cretine de care şi-au bătut joc trei generaţii
De părinţi
De copii
Si de amante - prostituate
Tu, omule-poet-salbatic
Aproape om
Aproape poet
Salbatic totuşi
Tu, întregule cu capul sfărâmat în bucăţi
Un Forrest Gump de gumă
Du-te şi te culcă!
Nu ma mai scrie...
Nu te mai amăgi că într-o oarecare zi
Una din ele toate va citi aceste versuri
Şi va zambi
Dar de râs vor râde. Toate şi toţi
De la preşedinţi de asociaţii
La girafe şi dinozaurii-copii
Tu, prostule... Tu, omule-poet-sălbatic
Gata... e târziu. Şi noapte. Şi ai început să putrezeşti
În carapacea ta de hârtie uzată
Gata vechi prieten. Eşti singur... şi uitat
Ca un actor de pe o scenă uitată
Dintr-un teatru uitat
Dintr-un oraş uitat!
Pierdutule!
Obişnuieşte-te cu destinul tău
Asa cum şi el s-a obisnuit cu tine
Şi ca într-o afacere păguboasă
Poartă-l în spate ca pe o cruce de stejar
De care te vor atârna in zori
Ai să îmi lipseşti tu, omule-poet-sălbatic
Tu, piratule cu picioarele de aluminiu
Căci te-am iubit chiar dacă nu am fost
Decât o simplă poezie pe care
N-au citit-o şi n-au înteles-o
Decat proştii!
Adio, frate
Adio, omule-poet-sălbatic
Copil-topor
Bărbatule-omletă
Du-te şi te culca.
E târziu.
E prea târziu.
E mult prea târziu
Pentru tine.
Tu jalnicule! Tu, cel care ma scrii
Opreşte-te... gata! Tristule!
E târziu
Du-te şi te culcă!
În patul tău mic cu ferestre mici
Nu mai scrie... n-ai cui, n-ai de ce, nu ştii cum
Poate n-ai ştiut niciodată
Poate de asta te-au lăsat toate
Poate de asta te-a uzat singuratatea
Şi sălbăticia
Copilule topor
Nu mai scrie!
Nici pentru lupoaice
Nici pentru păduri
Nici pentru marele zâmbet al marii femei blonde
E târziu, vechi prieten poet
Du-te şi te odihneşte
Te aşteaptă liniştea
Şi tăcerea
Prietenii tăi vechi
Du-te în peştera ta omule-poet-sălbatic
Fă-ţi un foc dintr-un lemn mai vechi
Înfundă-ţi capu'-n-tre' urechi
Şi dormi. Sau mori. Idiotule!
Şi ţi-am mai zis de atâtea ori
Tot eu, tot ţie, tot pe aceleaşi foi
Nu mai iubi, nu mai gândi
Nu mai fă nimic din ceea ce fac alţii
Fii tu special, omule-poet-sălbatic!
Tu cu mutra ta de vis uitat
Tu cu sufletul tău de carton
Tu cu gândurile tale cretine de care şi-au bătut joc trei generaţii
De părinţi
De copii
Si de amante - prostituate
Tu, omule-poet-salbatic
Aproape om
Aproape poet
Salbatic totuşi
Tu, întregule cu capul sfărâmat în bucăţi
Un Forrest Gump de gumă
Du-te şi te culcă!
Nu ma mai scrie...
Nu te mai amăgi că într-o oarecare zi
Una din ele toate va citi aceste versuri
Şi va zambi
Dar de râs vor râde. Toate şi toţi
De la preşedinţi de asociaţii
La girafe şi dinozaurii-copii
Tu, prostule... Tu, omule-poet-sălbatic
Gata... e târziu. Şi noapte. Şi ai început să putrezeşti
În carapacea ta de hârtie uzată
Gata vechi prieten. Eşti singur... şi uitat
Ca un actor de pe o scenă uitată
Dintr-un teatru uitat
Dintr-un oraş uitat!
Pierdutule!
Obişnuieşte-te cu destinul tău
Asa cum şi el s-a obisnuit cu tine
Şi ca într-o afacere păguboasă
Poartă-l în spate ca pe o cruce de stejar
De care te vor atârna in zori
Ai să îmi lipseşti tu, omule-poet-sălbatic
Tu, piratule cu picioarele de aluminiu
Căci te-am iubit chiar dacă nu am fost
Decât o simplă poezie pe care
N-au citit-o şi n-au înteles-o
Decat proştii!
Adio, frate
Adio, omule-poet-sălbatic
Copil-topor
Bărbatule-omletă
Du-te şi te culca.
E târziu.
E prea târziu.
E mult prea târziu
Pentru tine.
George Anca
poate logofătul Dudescu
poate logofătul Rudeanu
poate primul pe dreapta
tocmai că stânga nu se vede
cine are cine n-are ce are
era să stăm de vorbă nu de rând
nu deschid nici doliul lui Alexianu
ai ţopăi în altă epocă la târgul iosafatic
ar vrea el din orient neîncotro
discută culoarea galbenă prin China
după Antarctida căruntului
bătaia în unicate jucaţi turci copii
noroc cu soarele egal deszăpezirii
îţi intră ea apa solstiţiului în încălţări
nu numai fetele îşi urăsc mama şi invers
cum se pun unele în locul altora
ce rău a ajuns fantezia de familie
misionarism matinal numai în cuplu
a doamna de Recamier prima pagină
ia mâna ţi s-or fi adâncit ochii
vorbeşti singur de măseaua-măselariţă
nu-ţi lăsa gândul în rutina dimineţii
femeile astea spulberă crăciunul ca nimic
afacere moşită mai încet după irozi
păsări încreştinate prin poştă din Japonia
în loc de cale scrie coko aici la
nu deschide aşa nici plicul vine dosarul
numai în front poate nu mă întorc la perete
pe stânga ai şi făcut-o ca Oltul pe neve
mi-e foame rareori în zilele nemâncate
se strâng obişnuinţele postului de fum
petreceţi cine n-are şi d-alea şi d-alea
puneai măsura uneia la cealaltă rele
ia certificatele de deces pomana asigurată
unul câte unul ia nu crăpaţi toţi că vă ia
ştiu intelectualizezi melodrama mâine
o să copiezi invitaţia ciuntită era coadă
e şi mică biblioteca ai lăsat buletinul la poartă
ţi-era dor de poezie mai nouă de neunde
mai reciţi ce n-ai ştiut nu vei şti
april scrie sus ai mai avut ochi odată
ce să fi paralizat şi ăsta cu vulturii
curge apa tot pauliană scoasă glossă o să
parnasianism contrazis de improvizaţie conversa-
ţională nu încăpea cum ocoleşti poanta
de ce termin pachetul de ţigări mai de vreme
s-au scuturat ele şi zilele numără
aripile sunt în hârtie sorry ca-n bus
anul trecut se desţeseau nu ştiu cum
cam cum nici nu-ţi mai aduci aminte
cazul de flori ofilite schimbat pe aripi
tot stânga-dreapta filologizate alaltăieri
scârţâie uşa ca fosta maşină de panglică
ia pe Dudescu în tramvai nene presezi păsări
mai e un pachet nedeschis la noi acasă
adică nu pe stradă veţi mai citi uscatul
remediem lecturi obsoletate revolut coko
iar tragi cu ochiul pe calea picurării
am răspuns la boundaries elements Beijing
amuţit dincolo de turta de ceară şi gen
dacă mai poţi avea încredere obscurităţii de milă
şi va reînvia Dudescu inutil prin tramvai
soarele l-a văzut şi el blănurile lui copertă
ai întrerupt lumina nu şi trezia ascultai
nu-ţi aduce aminte pagina western dialogată
femeii întrebând înlănţuitul eşti tânăr ori bătrân
noaptea o aşteptaseră şi ele se replicase din ritual
tu ce puşcărie ce trotuoar pe unde umbli
dacă aş şti n-aş mai fi nici aici
drămuit-ai furnici albe în gheaţă degeaba
tot da tot degeaba le-am drămuit
de lumină ţi-era cald de cald ţi-era lumină
vecinii scriau din vest în dor de ţara luminoasă
n-am înapoiat nici pustiul garnisit de metri
lumea a cam golit biblioteca strânge-te
sărbătorile astea şi alea şi poate
*
şi te gândeşti ca prostu’ cum
ninge pe ruine una roză
cămilă prin Jaipur ne fum
zahăr în locul ei pe drum
cearta o noapte de ciroză
şi viscolita-ne scleroză
vin vinovat de cum băum
în teasc de trestii zahăr brum
nisip din Rajasthan o doză
lopeţile scrântesc oium
zahăr nisip zăpezi pe drum
adio freamăt şi kenoză
*
voi citi atunci case citeşte case şi firme
firme de unde o erau din barieră la obor
numai firme la Ionel la Purcel numai la-uri
firma de ciment din Rio numai pentru curier
povestea rachetistului fără rachete aero
Jonas cu preferinţa de război a aviaţiei proprii
mă aflam într-un avion în drum spre Brazilia
credeam că vom coborî la capăt apă dintr-o stâncă
am citit promoroaca arborilor nu şi a săbiei
aproape o semilună neagră între albeaţă şi nea
sinergetice cărări spre valea de dincolo
vârcanul de la podul lui Crâşmaru cel de la ulmul lui Stroe
al lui Elefterie al lui Piţoiu vârcolul lui Rat
valea albă bună curmezişă rea rece roşie scurtă
strâmtă verde vânătă ogaşu’ cu galbeni
mascul muscal străgheaţa strălumină
râpa galbină roşie vânătă râul alb
piatra albă arsă galbină întoarsă limpezită
‘ngăurită roasă piscul vânăt râul
*
ce soare dom’ profesor de ziua dumneavoastră
citeaţi protomemorii prin hidrogenul şcolii
juca de-a albatroşii lumina la fereastră
sporite ramuri zării ciracii în fotolii
aţi râs la glossa vremii cu lumea dar din dar
zăpada răsfoind-o alchimic printre folii
prima ninsoare fie a mieilor afar’
pretimpurie toată suflarea din suflare
un ciucure pe frunte un nour pe gheţar
laboratorul mâine străbunilor
ce soare
ce codru fără umbră la vară-n ploi sfinţit
iubit de paparude în dans unduitoare
optzeci de ani îmi pare pe lume c-am trăit
ondinele aceleaşi în mări de sânziene
şoptindu-se poveste de sine înmiit
în bolgie răcoarea a înverzit poiene
poemele poeşii Euridice soră
cu Beatrice poarte tristeţile perene
durerea săruri-săruri retortele adoră
un algoritm şi nunta părinţilor din veac
plivită pantomima de îngeri lângă horă
crisalizate miruri culese de sărac
pe ziduri scrişi haiducii altare rostogol
şi nimeni să mai tacă ori paginile tac
Atlantis Machu-Pichu Stonehenge Nan-Matol
plimbare prin imperii la Sanchi doar o stupa
n-a împroşcat carbidul te duci cu capul gol
când înapoi Tismana maternă se întrupă
iar înainte păsări măiestre îşi destramă
înfrigurate pene prin coamele de lupă
a fost odată nenea Costache-acas’ la mamă
arcade mai degrabă de bârne cuib de barză
cioplise la Craiova oglinzii doar o ramă
Plopşor poftit la masă ceru zeamă de varză
se duse însuşi floarea a da-o la o parte
pietroiul de deasupra mai mâinile să-i arză
era sărutul spune Paleolog
prin arte
o fată era luna de vârcolaci mâncată
sculptată era fata şi luna fără moarte
când a fugit aiurea de neastâmpăr toată
pe soclu se umbrise Arghezi aleluia
a înstrunat cu versul finalei de cantată
boierul se muiase-n trăsură cu duduia
prin oase bătea vântul la fel şi în oraş
pridvoarele deasupra pământul seamă nu ia
rombul de lemn turnat în rombul de fontă l-aş
din Gorj în Petroşani şi întors pune să crească
metalul până-n cerul sfârşindu-se şi laş
pasul bătut de apă spălând de aur mască
un Olt de var verande vădite brâncovene
din susul culei maldăr de grijă gorunească
de-a presărat cu zahăr Champs-Elisee-ul nene
Dudescu-Titulescu iertaţi-i suferinzi
în ocnă a ne stinge umflându-ne în pene
de-am convorbit în dodii în ani bătrâni şi hinzi
la uşă-n Neniţescu mai an la
loc Arald
scuzându-ne de goluri uitându-ne la grinzi
poetul nu chimistul nu Swedenborg un scald
protonul frate veşnic şi omonimo-tizu’
chimistul şi poetul în autentic fald
fereastra da-n grădină prin Cambridge pe Polizu
bărbate busturi praful de suflet s-a desprins
aştepţi spre suflerie cu Mariane de visu
mutaţi sub crengi ochioase Dinar Bangor cuprins
aprins de necuprinsul ireversibil foc
dezexcitat sistemul nebistabil în ins
departe d-echilibru termodinamic joc
topindu-mă în apă ca sarea în bucate
necoerent în spaţiu high-light de litiu-n loc
ton de interferenţă ecou-foton mă bate
de sine transparenţă duc până peste cap
ai pietrei umeri poartă fiinţe matemate
amplificată lume de stimulatul hap
călăbăceala minus disipative stanţe
şi catastrofe idem pe sinergetic nap
ondine-le surâs-au sălbaticei iactanţe
optzeci şi cinci şi încă pe-atâtea la ferestre
ca ziua ăstorlalţii să ni se mai deşanţe
ce soare şi ce sare pământului maestre
sonete cristaline prin fulgi de-a doua zi
reacţii lămurite la şoaptele rupestre
baladele călare doinind murgule di
privighetori pe coastă lumină în fereastră
pe literele cărţii un reactiv a fi
ce soare dom’ profesor de ziua dumneavoastră
*
trena de spirite
abia clipa săgeată
luminoasă
*
părinte şi persoana am auzit-o plânsă
mi-am decupat din vocea întoarsei amintiri
imacularea ultim prin sânge fiul însă
frazată predicării filocalia miri
paulinismul negru sub umbra ciorănească
dând buna-cuviinţă cu basme mir la miri
albită rufa bărbii pe funia de frescă
altarele mobile fugite din argint
te uiţi şi taci pe seară în aură livrescă
de aur rotocoale fractalii în preprint
ceruţi inteligenţei cu artificii hibe
nici o lumină lumii neîntreruptă-n hint
a împrimăvărare tăcerea te exhibe
n-ai vers apui aluzii din visul peste thriller
de suicid cu zimbru în zumzetul a liebe
familiare şineri prin tren cu freulein Miller
din Delhi nicăierea sanscrit compus cu ora
poetul ex moi-meme cu fata unui dealer
mormântul şi comoara ori fratele şi sora
târziu în astă seară la enterteiners voga
pe când ne erau una Sodoma şi Gomora
în goană la Cernica prin codri ca de Goga
pe fluiere pedepse cu buzele de stuf
presopunctura morţii de noaptea până yoga
atâta tantră stângă încarcerată buf
te uită la alese nededublate tandre
bătaia-n procreaţii prin crizele de puf
citeşte pietricica dacă se-nchid meandre
construcţia s-o strânge oricărui prim sistem
iniţial de-a nunta făcutei salamandre
mahagândirea suptă trei zile golul ghem
metalul ghintuindu-l primite stele-n van
ochiul şi tot miracol privirilor blestem
nici singur nici iubire de linge paravan
bărbatul face rochii suspect nu ţi se pare
regie de-a copiii patern mahanirvan
ne domină din gene credinţa de-a călare
necăutată vine închiderea oricând
cuvântul de pe buze încremeni în ziare
fursec de păcăleală a foamei fumegând
mai mâine biscuiţii poimâine parastas
reproşul burţii ample prin pieile de rând
jigniţi latin studenţii slăvirilor la pas
baronul brici pe scară zece minute ciao
pre ţigăneşti carelii apoi pe toţi i-a ras
versificam de mila-mi la cancerul cacao
părinte jumătate neantul pentru gangster
mulţamuri cui ucide că spaima-ar aduna-o
de-a dura oboseala fărâmelor de hamster
ateliere godin maeştrilor de leac
la pâinea aruncată regretelor falanster
rimându-ne te-o place şi taică-său de-i plac
sculpturile în templu cu iepe în ascuns
delasă-te olarul învârtă vârcolac
strâmtatul spectru undei pedeapsa nu s-a uns
mai fără de sinteză sentinţele golane
monomanii tradu a la Rosalinda tuns
doar ne-a trecut grădina prin plug de două anne
n-am recitit o seară din trecerea nimic
Bangor se luminase Liege tristeţi tristane
fiinţele infolii lingoului peltic
metalurgii în aur fierturi pe negândite
stagneze numai racul calic după un clic
puţinele noroaie miresele mărite
la clopotul albindei însingurări de sâni
atâta plânge Sita prin nevăzute site
adulmecam extreme unindu-şi de bătrâni
copilelor paloarea răspunsă printre dicţii
că mama lor şi-a noastră ne duce la fântâni
a doua zi cu visul scăpat la prunci adicţii
de-am dispărut în sfaturi vocalelor umor
nepronunţându-şi zarva alergice construcţii
dai colorant cu pâine de viaţă dătător
februarie sau anul măsori delirul contra
din Oxford numai boul baladei băutor
de-ai pomenit cu undiţi o undiţă la Londra
şi respirai cu teamă a nu mai respira
pe câte zile vorba de peste om e fronda
cu scrisul de o moarte neomenească da
vom potrivi prin ciocuri negaţii de la stele
şi liniştirea rostul la rosturi mai aşa
ai pălmui pământul cu deltele prea grele
n-a plâns din sălcii forma precum bujor spre scrum
de-a sângerat lucerna din sexul mamei mele
să nu mă uit la tine ce-ţi povestesc de-acum
ciocanul se lovise de meteor bărbos
bătrânul vine-n vise prin iarba de parfum
căţeaua zgâriase podeaua cu folos
din bale şi salivă scăldase viu ori mort
prin arc intra turbarea la nedeschisul os
scroafa ucide puiul ireversibil sort
mistreţ o dată puştii bătrâne solitar
cine te vede-n codru din frunzele de cort
la fel ţigări pendulă poet ca-n Malabar
bătându-le pe masă-n vâltoarea unui scob
o şipcă s-a adaos exact ucis un zar
răsară crăpătura mai zăbovind un bob
la cearta gură-nchisă de a rosti talak
o dată şi vecinul ţi se dăduse zob
cu nervul şi respectul Hyam ce mulţi o plac
virgină mai frumoasă la orhidee zero
ne apucase două la primul Chase de hac
chirurg de-a măcelarul biblioteca Nero
cafeaua fără zahăr psihoestesilica
chir gâşte norii gârâi neverosimil vero
pătate aripi alburi pe ducă ziulica
ciorapi şi unghii smulse în joacă de căţel
prefit trei generaţii prin Scoţia nimica
ba la Buzău cu limba îndrăgostită-n el
de-o mai trăi nepoata a dat-o pe franceză
provincii şi pruncie fără Aristotel
cacaoa nu trezeşte nici val de săbii treze
a fosta scoţiană agostonatei curbe
de agoston solistul gata să remizeze
plăcută ne-ar fi zonă şi tânără şi urbe
la o plimbare beată cu visul fete-fete
udaţi de bale ochii ci numai să nu turbe
coliva după-amiază ţigărilor încete
v-aţi îmbrăcat în verde aduceţi nechezol
se joacă Lăpuşneanu cu nu pe îndelete
butoaiele de-a dura diogenat guignol
muzeul ziduri groase ne ardem în regie
retras rial o lună matricolei ocol
maşinii cu trei cifre şoferul râde mie
arabei tale sute teroare mielul blând
înzăpezind mizerii de nedescris fetie
breb la hotar angoasă pe invers planning rând
motivului de-a somnul plinit presus de pat
gen moartea dinaintea pulpanei de comând
înşfacă zilnic strânsul noroiului pupat
discuţia la unu se-mprimăvără ploaie
andante springereala pianele asat
la debit hoarda-mpinsă prin sporul de noroaie
te-ajut să publici mâine reversibilitate
planificate plângeri eternul peste droaie
metalurgii citite lămâilor tăiate
Jean-Claude Chauray din partea Sylvetei Israel
curentul vieţii france cu electricitate
sustrasă scrumiera ce nori frumoşi ma belle
mergeai prin senter stărui cer de pământ cerşit
spre tălpi misionare netrase prin inel
prin buzunare noaptea cum parcă ne-am iubit
citite-n glumă altfel pe bune diamante
Grouchy bătut de Leakey umbriţi în antracit
culori antropoduble unideterminante
de-a coreziduale-ntre grupe congruente
gest mare şi iubire treimilor lui Dante
rămasă dimineaţă zadarnicei Florenţe
egal de liberi drepţii de spate omofani
până la femininul fascicol de tangenţe
pandemic retrovirus dezvăluind golani
ninsoarea după ploaie cu fulgi de liposome
ferească-te frigarea de mieii zei bălani
prin ocnă lemn de balsa fir blond băutei some
cinci ani zburase-n holul bârfit pe sub consiliu
la gemene tiparuri greşeli autonome
de-a secol teze grija ţigării de acriliu
fractalizează ţăndări visate lotus mut
sub o copită alta ursache nautiliu
ein mechanisches Modell fur des Aether sărut
prin zaua de şerpoaică închisă auriu
petrecerea de-a gata pervazului cusut
neantul empatetic frustrat şi ţie viu
regale-n accidenţe cap răsturnat somn mort
trist nici măcar cadavru renăscător sicriu
în ţară ţevi de apă sub nesudatul cort
o zi un grad de soare chaldeic iarăşi cerc
creştin sabat saturnul domn astrul la raport
din infinit colacul pe transfinitul berc
coroana scufundată în barbă Arhimede
filtrându-şi pâinea ţevii incestului anderc
hermetizeză-ţi duse însângerări de vede
prietenilor morii nemăcinaţi califi
trezitul val de fraze în sâmbăta cu lede
emoţionologiei hiat de apocrifi
strigoi pe creier zgomot pas de vis
ochi despuiaţi limbajelor de-a stiffi
străbunii chip de masă în ramă paradis
cu dedesubt de Maxwell de unde sentiment
armurile stelate cu fixul neprezis
te lasă în pereche căţelul penitent
uitându-se mişcării pe valea şi mai miere
păcui canin mormântul o dată la Dervent
o zi incendiată pe cartea de-o muiere
şi noi un breb finite oricâte elemente
cu Brelbia la vrăbii cât cioara nu te cere
ficat diagonala spre inimă invente
de unde moarea sură citirii biotec
biotechbologia surorii de placente
munţii de peste linii cu munţii de-i întrec
eritrocitul trântor aseyual malarii
prin ţeapa şivaită-ntre coarne de berbec
sariul sari răsară arsura prin rosarii
sub ochelari cu bustul we own the chromosome
hipogonade-n finiş de şoricioaică arii
oranj luceafăr Venus umbrită hematom
atmanic fir de zare în părul orizon
de inimă ocolul sinucigaşul gnom
ai răsfoi jurnalul necazului alone
pronaosul la rasul gămanului cartof
vâslaşii aşchii ziduri croiesc aton în slon
nucleii cozii viduri deliberate grof
părinţi fractali pe foaie citească-şi fibre lucii
Hypatias optează o gender non for prof
de două ori acide plointe sfinte Lucii
memorii holografe pe piepturi ne răstigne
ziua de azi la mulţi ani până de ziua crucii
activă calitate pe franţuzeşti insigne
de frontiere fulgul cu miei şi babe-n larg
al crizei zahăr pieptul femeilor resigne
culturi în interfeţe de gene şatra marg
în şapeştrei nămeţi de ziua asta ţine-i
ce povesteam urechea pe fir cu voci de sparg
doar mângâiere luncii de leagănul Pelinei
de-ai adaptat-o gheţii regia la amici
duminică topirea la pozele colinei
ficaţii de ruină femeile arici
clasificate viduri sintaxa avatar
citit epidemie născânzilor colici
sanscrita de zăpadă cât mai aveţi habar
copiilor nisipuri deşertic a le cerne
desimea în torente memoria arar
compozitor de studii purificând aşterne
personae două-n două-ntre timpuri de sezon
covorul matinalii cu primăvara perne
ne-am adunat în glume de dragoste simplon
greceşte mijlocia din răsărit apus
ţinteşte amazoana la loc pe Amazon
citeşte şi o floare plecându-se nespus
tanagra zburătoare ţestoasa şi mai şi
prelungul minus roatei închipuind un plus
pospaiul peste zero cu orele târzii
vom asculta balene în arsul porţelan
întoarce-te din flăcări pe sus cum te iubii
cuminte puritate frig danful puritan
arare brazde neaua nea maitre te delaşi
a duce lupta firul te costă şi un ban
târzie ora râdeţi din gâfâiţii paşi
vânt fiert răceala încă apoi femei pe rând
uitându-şi de atenţii puind de copilaşi
a-mi fi produs mesajul prin recitări nici gând
spre weekend la nea leul cu şase ore iuţi
la tir sportiv pe vremuri regleze-se nicicând
înaltă şi de sunet ingineriţa nu-ţi
mai trece de vacanţă familie pe-aici
a doua Niagară îţi vine s-o săruţi
prea tânără vioară o săptămână bici
divorţul pe-ntrebarea pe când plecăm că d-aia
fugeaţi prin Himalaya să prindeţi licurici
te duci la Sighişoara prin premoniţii gaia
ca niciodată fulgii îţi răvăşesc alura
la douîşpe jumate la informaţii droaia
diminutivul radix consume-ne datura
s-o încheia pe ştire de câine ţol cu ţol
la dezbinare singuri nedându-te de-a dura
cu mucenici în cană moldoveneşti pe gol
abonamente morţii cu parastase rase
te las la lotuşi frate fiinţă de nămol
prin opturi zeamă soare de angoase
dinţi lăudaţi în vârfuri printre sfieli de nucă
ţi-oi aminti cum blugii şi cracii cine-i coase
la texte tropicale privirea se hurducă
o ceaţă înnăscută primească-te închis
vădită teoremă esenţial nălucă
ia miel din frig în coarne berbecului ucis
uitarea dezunită o corectezi în pripă
expresii pe coclaur zdrobite paradis
mai ai danteşti petreceri memoriei o pipă
pe mâine generaţii cu apărări din har
la fel învârtitură că-n urmă ne-naripă
nimic din retro-afară de-al doamnelor mărar
acum-acum în zburdă la-ntoarcere nimic
de-o rouă bucuroasă şi gazdă şi barbar
aţi înţeles aluzii mai mult de-o groază zic
la roata cu strigarea lăsatului de sec
lăsata mai amară pe ou de borangic
trezie mâţe zambii brânduşile-n Cioflec
clasoare timbre rare de-a geografia-n piaţă
şoşeaua ocolită să nu te mai petrec
pe cine părăsi-vei de-un veac fără de faţă
traducere din ritmul schimbat nu din intenţii
furnică şi tot albă cadavrul de paiaţă
o tuse în Faenza gonind adolescenţii
îngăduie-te pură vâltorilor de stress
cum comandai la cizme de-ai osândit galenţii
tejgheaua netezită de spiritul ales
pe ziduri vânătaie de mucegai te papi
alaskă viforâtă pe cont subînţeles
economii de cheaguri blajinilor casapi
ascunşi în cape capul tăind la rime râme
să nu doară ficatul buldozerat de capi
pământul urcă-n morţii de gropi au să dărâme
deasupra nu e aer surâsul mamei hore
ce-or mai fi vânturat-o flăcăii mii fărâme
ce spune soacra invers îndreptăţitei nore
de ne-auzirăm sobra prin gard îmbrăţişare
răcita voce vremii a prânzului de ore
rutinei ruginite iluzii columbare
ne scrie piatra acră pe frunză vin venin
cu iscălite dâre de sânge peste gheare
ne-apropiem şi astăzi a cununii puţin
ce cărţi se nimeriră taifasului pe roţi
cu nervi din spiţa spartă tradusă rozmarin
râdea pe apucate în deal drepţi arbori toţi
erotic plecăciunea amurgul mai fecund
se depunea-ntre trunchiul râvnit de sanculoţi
aşa şi ura scursă cu ochii sincer prund
pe sinceră colină aştepţi de mai devreme
parcă bătuse vântul din muntele Triund
la fel mă-ntorc plecării de vatră nu mai geme
cât arde porţelanul căldura mi-o mai lasă
rămasul pe peroane uitatul de blesteme
genunchii ţin de caldul femeii pe terasă
mai micul mai aproape mai marele afiş
îngheaţă primăvara renaşte chiparoasă
ungurizată bere în pantaloni mă chiş
spusese ia nu bere pe roată scara coadă
în jos femei băute cu ochii de măcriş
ocazia de-a latul infernului grămadă
citit de Botticelli prim paradis căzut
cutremurat Baconschi ţinându-l să nu cadă
am veştile pe invers minciuna m-a văzut
aluziei scăpare copiii sănătoşi
dansând după Vivaldi perdeaua-n geamul mut
să-mi sun octogenarii portoricani şi boşi
la votka negăsită vinarsul albanez
în zi de marţi ce bun eşti şi rău cu ochii scoşi
fereastra cu Ploieştii de animale bez
nici fata nici bărbatul deseară telefon
frumoasă este viaţa juram că secondez
majusculă tristeţe la pneumonii afon
plonjând opalescenţe culori în Jugendstil
altfel pe deal în Stuttgart muzeul în amvon
poate ţi-ai tras decorul la mal de păr de phil
cu focile în nasul iubitului prea tuns
dactilo empromptu-ul acreţii în acril
dactilice întreguri fractalii în ascuns
îi vrei în două fraze spre-o carte la vedere
doar haos armonia în norul ce ne-a uns
de-acum în două ore cocorul de ne-o cere
din vultur gheara plină de solz imaginar
mă vei trimite zării din două emisfere
din Teheran se-ntoarse pe două feţe zar
aceleaşi două fete o mamă şi un tată
războiul în ştampilă cu dus-întors ogar
Hafiz târziu primirii pe inimă ne bată
uitaţi de Eminescu precum şi despărţie
retuşul pe cel galben sub sticlă-nturbănată
ferice despletise fumatul o tingire
a soldier doar a soldier of the great war şi tot
pe trunchi lui Burke efigii steag alb în definire
că delfinariu spelul aşijderi asimptot
fractalizări terţine pe frig nezburător
muşcat comodităţii nerăbdătorul bot
fereşte-te Fereshte de neîntorsul zor
aşteaptă Marte mâine vederea mi se iartă
strivindu-ne cu ochiul plătitul turnător
volante introduceri balenelor de artă
Puvis între liane de Jugendstill şi azi
Toncescu-n unde vorba abisului despartă
de creierii de fete frumos baudelairiazi
cu anotimp şi pulberi de pubertăţi fractali
mai ning de miei berbecii vorbiţi cât să mi-i scazi
răspuns ba dimineaţă căţei imponderali
până le vine rândul uciderii de tot
prin hominizi lectura topindu-i mareşali
pe frig în nespălare traducere înot
cărbunele visându-şi zăpada zăpăcind
neutră legătura remediul netot
remedia cu anii de-o să se mai întind’
speranţă şapte zile duminica minoră
căldurile spre frunză fantgovii la govind
Govinda şi Govinda pe govii le onoră
sărită-n dragobete în zbieretul de mia
trezindu-se răsară marqueziană floră
prefere-se-nzilirii ori Shiva ori chimia
fluentă troglodire pe spate tatuaj
cu fierul despielindu-şi de balegi chiţimia
cum aer siluete a marţian garaj
respiră comparaţii cum stăm şi ne-nvârtim
dacă pământ mai iute când soare în viraj
plus galaxia roată jur-împrejur de mim
de-acolo te oprisei spre paşii către ore
bine merci părusei la florile de nim
nimeni de-a fumul încă ruşinii de bujor e
cicoarea agitată ochioasei aventuri
pe sulf galactic geană pluralizând Gomore
ce ai în suflet raze cum nemintos înduri
putoarea gurii moarte de frate în oglindă
postum sărută dâra căţelei în călduri
mai câinele auto primita ciorbă ghindă
pădurea Baciu arsă la vizite şi rest
copii huliţi de rasa copitei să se prindă
iubindu-mi nervi cu moarte târziu s-o mai detest
fiorul de cu noapte ţipasem de-a neant
ochi pentru ochi o gură de foc frânată gest
trăind pe jumătate frumoasă de amant
frumosul pe o noapte decapitat în zori
pe vremuri focul veşnic iubi un diamant
la margine urdia din două părţi pe sfori
chip hipnagogic mustre-şi alfagenia dus
genetic vis postmortem visatele duhori
mai ca autopsia şi maica lui pe sus
ţigări pe nici o oră anatheme alcool
beţia sau popia troiţa a dispus
izvod tiparnic mâna păcat cu capul gol
postneoisihastul umil nebogomil
i-am scris cu verb din taberi şi fără de ocol
despuetor născutul în ziua asta ni-l
desparte după veacuri o dăruire hună
ia-ţi pravila de soră şi pravul de copil
vă vizitez la godin pe înserare bună
rămânem conversaţii băiatului din vest
apoi iertată fie fecioara pe sub lună
aproape luni trecutul nici vedic nici avest
rimantă învoială în târgul spart la cap
ai obosit de vreme cu ţeasta peste ţest
aniversarea astmei în sumă alt harap
trei patru şapte zero cinci cu cinci
şi-n amintirea bărbii tăiate cu potcap
poate-am citit arama în loc de caterinci
rupeam împreunarea dansatului căţel
subconştient grăsimea topind în cântec inci
depresie oceanul culcându-se la fel
pe ascultarea plânsă al cui atâta sfor
fantasma copertată orbirii în inel
abunde bunde cuşma în dreptul de trişor
al cui e dezacordul înnumără-i mătănii
mirarea dosădită postindu-se color
acestea-şi sună cheia pe-alătura jigănii
înamorate jelii priveitori de blând
sorbirea mai poftită decât golitul cănii
vreodată turmentarea aluziilor bând
chemare auzită zadarnic s-o mai vinzi
te vei ierta şi astăzi altarului pe rând
curg litere traduse din zvon de tamarinzi
puţine exemplare pământul şoaptei tras
cu duhul despuierii sub ţiitoare grinzi
din multele cuvinte ce sunete-au rămas
cad sunete cuvinte auzi cum nu mai cad
plângându-se neştirii în ochi de gol taifas
sintagme comportate migrantului răsad
deducţie cu scripte semnând un hematom
m-a întristat o filă îngălbenitul iad
ineptă leafă semeni precestuire n-om
împărtăşi cu drepţii femeilor în vrii
curate zece zile de poimâine fantom
servici la opt jumate cofetării pustii
trei ani director doamne studenţii în pierzanii
savanţii neuronici malând psihologii
plimbări de primăvară stopată vină stranii
vizitatori că bine ori serioşi întrebi
organon trizomie cianotică duşmanii
Bangui e casa noastră ginecologi efebi
la masa arătată probabil mă aşez
m-o albăstri perdeaua ţâştindu-se la brebi
lumina ce se stinge în numele de miez
Remi Ionescu scrie hidromamalian
Cesare marathianul martirul huhurez
prin arderi incunabul dosindu-ţi de mai an
întoarce limitaţii stereofonic delf
lipsească-ne şi pâinea topitului maidan
jurase bibliotecă autograful elf
la graniţa trupească băşica uneori
bulboana întreruptă fractalului de self
napoi limba română intoxic diclotori
mejdinelor aceleaşi noi terminaţi baboii
surâsul academic murindu-l indolori
de două zile sila de sufletele ploii
zvârlit din tropic ţurţur mai toţi se huruiră
amestec în finalul ori ciocul ghionoii
sanscrită îngânarea sărată în sariră
am râgâit laxarea a relaxare bufă
primişi iar o adresă pe faţă şi pe şiră
fixaţii tot presufi te manuscrii a rufă
antetul de pe urmă frumos iar nu urât
gen ugliness omisă memoriei de trufă
azi mierii albul mielei cu milă ocărât
din teze românească petrecere-n puteri
la curte ajunsesem şi nu m-am omorât
învii atrocităţii de-a literei muieri
măsea întunecată isterice pulsaţii
vreo vorbă mai de doamne ajută decât ieri
blegită clanţa intru târziei generaţii
un an zi o născare cu sutele de-o genă
postiţi reîncarnării surorile şi fraţii
articolul absenţei amendament migrenă
turţ îndoit refuzul vodcarului aseară
neauzit nici plânsul oceanic de balenă
răsari ademenirii transcriere curvară
ucideri separate de moartea tuturor
ascunderilor proaptă cui se incinerară
agenda poate osul nici eu nici câine or
pe streşini sângerându-mi topirea în târziu
scrisoarea nebuniei pe gât poemelor
îşi vinde viaţa broaştei şi lanţul şivaviu
văd ochi de soare brumei o rupie un punct
şi nu le numărasei galactic vizitiu
prin patruşapte mia tarifului defunct
şi zalele păstrate concesii clasa-ntâi
lecturilor cu guildul pe unde râuri sunt
pe unde sunt de Gange oceane căpătâi
mai vrem şi oameni d-ăştia părere Viorica
un bind şi gata plata pe golul nemângâi
un dog german cu cancer infarctul de-a pisica
plămânii cernobâlii istoric de stilou
tăiat cu muşchii sânul şi ciclul pe nimica
nu sufăr de ce sufăr făr’ fir de iarbă nou
merci de subiecte pachet de biscuiţi
să fi trecut-o ora averii mierii bou
îndoapă-le nenică flămânde la lihniţi
picioare depărtate handicapat arzoi
nici caii de Sântoader de coadă neciupiţi
neregretată încă iluzia-n urzoi
scuarul antitetic bălăbănire ipso
hârtie două tone albine buduroi
suflare ce-ţi bârfeşte coliba vocii gips o
vibram fără strunjire nici vizită nocturn
televizorul vostru melodiat Calipso
la Sighişoara ară ceasornicul în turn
ţărâna primăvara zvântată la Zagreb
mi-aduc aminte forme pe urmă nu mă urn
şi criticul chirilic şi Ionel nebeb
scurtata de şantaje dantura coafurii
prin roţi incinerându-ţi îndrăgostitul gheb
aritmice calende înjunghie-ţi condurii
din prima zi de moarte a mamă te iubii
leu chinezesc sub farduri nipone şi injurii
banalizează fraza cântaţilor de vii
îl împuşcase câine îl jupuia bocanc
tabelele din Texas cărbunii sindrofii
cutremur şi azi-noapte haideţi fugind la şanc
în loc de închinare-nchisoare-a scris geogul
acelaşi gen şi număr fără de nici un banc
arabul dus la bancă sutarul nemairogu-l
telefonasem terror pe invers la chimie
n-are decât cu cornul să-mpungă inorogul
în faguri garanţia peste o oră mie
în treisprezece două te-abaţi cu Blandiana
apoi ori de-ale noastre ori doruri de ordie
rimează operatic înconjurându-ţi geana
de tânăr scrumul pipei în fum ne începum
epuizate cercuri pe după Ramayana
durum pe-un drum room-rumă fecioarelor oium
la moară prea matură curând insinuasei
gătit pe englezeşte got it lipseşte groom
dintre terţine liber pe colţ strada Frumoasei
poliomielită scurtă bătaie din picior
şi câinii tot pe tâmplă prin somnurile casei
nu voi citi de-acuma nici unui muritor
norocul îndoirii de-a dreptul păturit
să dezbrăcăm noroiul părinte Nicanor
merci de bibliotecă vicarului cănit
la ziduri plăsmuirea în psalmii plânşi degeaba
aproape blondul crucii de-a ritul fără mit
vorbirea papagală negaţiei taraba
cerşeşti în clătinare pe cruce un sărut
plătitul pe lumină abia-şi sfinţise graba
ai cumpărat din tonuri balenic megadut
ia uite domnu’ afli şi lucruri pe aşa
Grigore-Alexandrescu spital nu s-a ştiut
de nebunii primare neantului în şa
năutului netotul cu pravila de sus
duminica frânt postul a cincia cina cea
înaltă atmosferă de loc în ce v-am spus
îmi ceri etnologia răspunzi amendamente
ne-am aplecat în sine hazardului sus-pus
litanie nonsensul ademenitei mente
înfăţişare bhangul haşişul nebăut
răsară-ne deasupra-ale fumului amprente
şi gaz şi galaxie picteze-ne scorbut
un croitor un dinte frumosul pentru mort
ce-o fi în mintea urmei românul acolut
sau lut astâmpăr slutul şi darul dă-i-l ort
soţia nu-i acasă părinte palme crucii
indologista creşte călătorii de-un sort
harababura soră de-a sărăciei lucii
plecasem cu ştampila scrisoarea m-a retras
din neoficiala traducere şi ducii
intrat în turba ţoalei familia acas’
sfârşitul fix din toana oricărui început
noroaiele-nsorite pe melodii la ras
incipii mai cu lipii Philippi ca pe Prut
nici o idee vieţii ocol epistolar
rupt pictor matematic din turmă şi mamut
versificând căderea nedijmuită-n har
zâmbească-mi fericiţii cu amănuntul cord
de zarurile morţii de suflet de tâlhar
puţini amici pe punte de sine invers bord
orizontala nulă smintiri meridiane
priveşte ceasul rece cu acul către nord
mi-e dor de certuri de-astea ori vorbe transilvane
de vânătoare puşca un singur agronom
primul secundul contra-şi uitări mozambicane
din Africa şi sida răpuse primul rom
îmi povesteai pe cifre pariul azi Arghezi
croiala bărbătească ferăstrunid rizom
pe apă şi pe vale ajungi maicii Terezii
ofrandă neprimită călugări nici atât
sinonimii de ore alb-negre date piezii
bâlci simetrii noetic persan bazar urât
de-a frumuseţea noră măreţe urâţenii
pe cine dai parale pe cine dai în gât
jurasem elocvenţei anexe de ţipenii
familială gioie de joi azi vineri stop
ferestrele nici vara noi iarna-n sloi de genii
znamenii de bani gata nu falsul protopop
istorii papagalul anglind până la meci
banca de investiţii până mă şi îngrop
nu are cine are nici timp nici
şaptezeci
octogenari terţine împart sub trei decade
Balzac la supărare vârsta femeii treci
aniversat la oase de noapte mă decade
pretenţia cumintei demult poliomielite
ad vitam generalul prin sâni de baricade
neînţeleasă zarvă sperieturi pripite
înecul de incendii citit poemul ars
and you and I are growing old wash and dry artrite
ogoarelor călare bărbi înverzind în ars
parolă de putere vorbită clasa-a şaptea
de-o masculinizare tăiată-n veşnic fars
de la decesul babei fac de serviciu noaptea
transportul podidirii-n zi fără obiect
mai lasă-te mai lasă de-acum te va inapt te-a
şantaj ocult ocaua zdrobindu-se abject
cum n-ai murit şi pofta-ţi pieri poveşti la fel
de unde analizei amorul din respect
corn rupt demisii gineri disimetrii betel
din totdeauna dragă în discontinuu trist
corecţii de distrugeri cancerizat penel
rimare englezească american cu mist
rereading Henry Taylor cu Pleşu după Noe
dom’ Balaban o vorbă halatul de chimist
aşa se face zloatei faţada cu Ahoe
lemn adă postitorul străinilor străini
feriţi-vă de dânşii de-or invada nu-i voie
nici urmă din vechime o carne să înspini
oricum prezenţa goală blestemă dinapoi
ori dinainte-n Springer de astrofuhreri fini
dimensiuni fractale iuţi entropii cu noi
Lyapunov exponenţii-şi kernenergie nova
Acta Leopoldina status solidi-n foi
transcrisă mai întreagă luni zloată supernova
nu mă adun tonalei absenţe de oranj
particula-ntremării fereastra-mi deie n-o va
e-nchisă pe toţi dracii fumul închis echange
pe plicuri legumite mâncarea-ţi de cartofi
crescându-te stejară în Himalaia banj
m-oi deochea cu haos desculţilor pantofi
pe fluiere mocirle sezoanelor de dar
coloana înţepată de bust în ochii grofi
lăsat-a sec de sânge ogorul lui Agar
sămânţa predispusă apocalipsei vechi
înşiruie-te câine cu ceaiul pe afar’
din vis mirosul gurii-l borăşti trezit perechi
te-mpinge năclăirea neauzitei unde
îţi strigă sora strechea copilă în urechi
latinităţi traduse obrazelor imunde
de-a orient păsarea tristeţii genă lung
romantic mâzga-n preajmă ficatului abunde
de două ore-acasă prin zloată n-o s-ajung
clasifică taclaua pe două zile-avans
nici opere complete nu le-aş citi de Jung
rămân la albitură pe-afară contradans
şahul ţintarul dame jucate băţ în baltă
mă clătinam depozit de schimb iaurtul trans
alleluya cafeaua Diana linguri saltă
in tanti gusti gioia cu joia de ziar
hai să trăieşti păcate pe lumea ta cealaltă
ieri o ţigară gata bătaia lungă n-ar
ascunde sărbătorii luminile ecran
explozii verticale spirala de anar
mi-e greu la mal ţigane nemaisanscritoman
s-o duce-n Argentina prietenul lui Shiva
incasul politehnic apoi centrafrican
se însorise prânzul aveţi lichidul şi va
fracţiona înotul un pictor lunii mai
la loc înscăunarea semnată şi misiva
centurii nu centauri-centuri mai mult de hai
boleşniţe cu îngeri potopul personaje
cu animale ritmuri nu te mai îndurai
gânditu-s-au epode ba epicul etaje
rudenia de sânge retrasă-n conversaţii
poetului tăcerea nepotului miraje
pe unde mi-oi petrece nesmiorcăindu-mi fraţii
panseuri recitite prosteşte tinereţii
apocalipse haos originar în saţii
uitarea dimpreună cu zânele şi feţii
prezenţa în aldine nimic şi totuşi tot
pe azi ori căutate găsite-or Perieţii
copiii de pe coastă sfârşiţii de un cot
de s-ar întoarce coasei de grotă iarăşi castă
tot coasta coasă castă al sângelui înot
legată inflamarea după sodom pe creastă
cred pe ţintar cutiei cu piesele de şah
am cam jucat de-a noaptea pierdutul la canastă
de-atunci nici cotizaţii pe nudurile-n crah
din Transilvania vei aduce documente
plecate cu domnia-ţi tomată fagomah
dovezile de hornuri răcite sub amprente
programul doi de-alături din faţă o copită
cu scris mai la vedere tăierilor curente
ascunderi ireale canibalisme sită
alergi orizontala fiorduri înverzind
să-ţi vadă ochii somnul pulsându-se orbită
pe schelă turtureaua eseuri se întind
o carte necitită mi-eşti domnule pe cale
rimând nu Beckett Borges Cioran ci Rosalind
că şezi şi cugeţi bade nu numai şed ce hal e
năuce bazaconii fudulă fala stoarcă
Aristotel nescrisul secretul în taclale
şase femei instructor în zbor sondată ţarcă
în linii se aprins-au autopsii cu plată
postumă avionul ori muribundul parcă
în ultim ceas turnându-şi femeile a tată
sineite ori lessness ori losigkeit ori shunya
în dodii farfarale de-mbătrâneam odată
maşina Forester prima din India-ne dunya
ermetic oul iernii codificat dactilo
hiaturi desfiinţate prin zero centru funia
lecturi te întorsesei trezirea grea Urmilo
basant Mahabharata solarele cu carul
londonizate pierderi în copii dolce stilo
amnare scăpărate durându-se amarul
amoarte neschiţată vedere poidomane
după amiază plugul pământului ne aru-l
maşina căzătoare cereştilor ciolane
înapoiată pasta respinse ţigarete
aş cumpăra o sticlă şampaniei şnapane
zidirea descusută năucă de perete
de oase osii cărnii nedormitând mai an
plăteşte telefonul vorbirilor în cete
de-ai prefera alinuri departe de liman
deja trecut şi nu ştii mai bine te-ai întoarce
vaccinul aripi coastei de câine scoţian
ieşi drace din sintaxă şi tremură-ntre parce
a nu mă vinde mere până le cumpăr ger de
subţiri degerătoare a degetelor arce
poveşti în ceartă cum nu uitat pluralul verde
niponul Newton sute vreo trei de la tratate
fractalul cu fractala protonul tot se pierde
a doua zi de seara acord că maiestate
ce mă iei astfel parcă de-a vizita relax
înseninaţii picuri micuţului meu frate
lăsată shanti-n pace şi junghiurile-n pax
pe urmă-n vatră dodii păstrate bătrâneţii
semn de mustaţă rampa cu minimaxul lax
mi-e dor de toţi uitaţii perechi întreţineţi-i
suplinitoare-n centru copii de vidii caste
schimbându-şi rock pe rocă spart capul cântăreţii
lianţi în prima oră la pauză adaste
convorbitorul zorii trecuţi prin uşa vedei
cu namaste pe bune înaripate coaste
bătrânei mai orfane de fii şi mame crede-i
şi testament şi taxe chitanţele pomană
la morgă cere-n ceruri reci braţul Andromedei
aveam lecturi cu spicul de friguri caravană
în umăr drept o lance cămaşa patruştrei
mai nevăzută morţii reînviata rană
pe lume nici un lucru accentuat de-ai mei
cu moartea după mamă cu moartea după tată
strepezitoare seceri prin roua de costrei
puţine păsări poze pe aripi niciodată
litanii persiflate prieteneşte norii
cenuşa glosă mâine-n mansarda îngrecată
fărămituri pe stofă purtată fără glorii
s-ar văicări brădişul de broaşte gol de tine
şi se mărită luntrea cântându-i roata morii
expresia de sine audio terţine
nici dragoste nici milă prezenţă la o parte
ce oameni disponibili la răul ce ne ţine
panseuri nevoite imagini var pe cvarte
tăindu-se a plută salvat nu baţi monsoon
pe tropicul cu tâmpla mişcându-ţi-i departe
intrat gol puşcă-n baie ieşit îngheţat tun
schimbat la săptămână pe vânt iradiere
tuşeşti vinovăţia fumatului tutun
văzusem ieri pe Rică agale-n bariere
ce-ar fi însurătoarea-i la gară-n bibliotecă
pe maică-sa întreab-o în taină şi tăcere
c-am nimerit şi fata nu sughiţase secă-
tuită-n tomuri lanţul pe scări femei tăiate
altfel indiferentă solemnă şi aztecă
de foame nu se moare de moarte pe luate
a foame reprimarea şi după separaţii
debarce-şi studenţimea pascale cazemate
ghişeu deschis la floare ori seraliştii ia-ţi-i
scandalul caprei pastor la pastorale oaia
năimind-o apatiei departe sunt Galaţii
Celan în tren ruine la maya Mogoşoaia
sufix brahman la urmă metafora lui Sergiu
înţepenită grupă pe ploaie rupă-şi droaia
rupa sanscrit dezisă instrumental sinergiu
păi da mascul maşină şi ce-ţi mai trebui’ sex
te bucură cartele cvasiprivirgilergiu
de privilegii prive privindu-te convex
corceli dioptrizate molar indolorard
cum scârţâite osii buşite inconex
Blackburn călătoritul mormintelor la gard
leucemie deasă pe ceaţa anecdotă
ce atoniţi de-o seamă cu nordul longobard
la curte el cu Ela escrocii se denotă
probabil revedere din gară-n Cişmigiu
culcată-n căluşeii temeiurilor iotă
calcită colorată a reflecta de viu
volcanic rocks from Etna salut Valle del Bove
obsidian Lipari basaltic matrix ştiu
Catania cu stofa malteză fete move
absenţe din căminul scrisorii-n Humuleşti
a spaimă cu tandreţe de nimeni gypsum pove
povară gypsoidă egipţian huleşti
vagonul plin şi talii sariului comun
popite muşuroaie preoteselor pe cleşti
o singură ţigară pe omul cel mai bun
sintetic ness scumpite comenzile de bos
aureolă-n ace silvanul transgorun
Acicastello scrie-l Sciascia pe dos
ce serioasă piesă directorul de şcoală
în visul smarandiei florite os cu os
eoliene istmuri flueze din greşeală
a declara mesaje din grindină pe sol
secret ningându-şi zarzări orarele de smoală
sperjură-ţi supărare şi super anatol
balcanizează-ţi dealul drăgaicelor rusalii
golf în proţap iubirii cu ţaţa mototol
n-am sufletele-n minte de-a-notul pruncei Galii
strivite coerenţe întoarcă-se preoteasa
şi cracii-i tot spre ostrov cuminece hamalii
halatele sub varuri inflaţie aleasa
cafea pe invitaţii rărite fără una
refierte zaţuri mesteci cu umbra ei şi coasa
în dumnezeu aramă entuziastă runa
din Edgar Poe în muza duină şi tradu
mai de familii zeii pe apă gen Varuna
apleacă-te corpuscul pe undă şi te du
pe Marioara-n gară închipui-o a iarnă
te-ai dus la-nmormântare de ieri şi până-acu
să plece cine pică rămână cine toarnă
împleticeală dreaptă lalelele pestriţe
urzeşte propoziţii prin pâlnia de goarnă
îmbrăţişate fire la tragerea de iţe
dureri de cap regrete la despărţiri de morţi
îmi pare bine pentru cei ce aşteaptă-n viţe
fii fără grijă nici tu însinguratei sorţi
frăţii de sânge lepezi de două ori pe zi
nu v-o veni citirea cu şerpii de pe porţi
încolăcească-şi harul blestemul cronic şi
neblestemată încă petală către târg
ţi-ai zis cu primăvara a nu mai numai fi
ofensele pr lustră aprinderea în pârg
la peşteri estompate gâtlejul se înfundă
istorii flauşării indispensabil sârg
ascultă gelozia din fir a păr cu fundă
o vrabie cu hruba pe vârful piuit
fereastra îndomnească potriva-ne iucundă
sărac şi anul ăsta pe când m-am ramolit
tot vinului de Hios băut cu patimi joia
tomistă ante-tâmpa astâmpărul roit
ischiemic diferenţa deceniului pe voia
senzaţiei la table hotelului strateg
neamuzată scuză afină către Goya
smuls pe culoar femeii fârtate mă aleg
credinţa zugrăveşte icoanele-n biserici
citat din Eminescu să nu mă ardeţi neg
verb masculin prefere berbecii hemisferici
din una-n alta strige-şi a strigă vraja amne
ziind cerneală spală în flacără ori clerici
bătrânul cu articol uitat în supersoamne
trezită nemişcării mai mult că eu mă mişc
înotul nu privirea priveliştii nudoamne
cu doamna Bossert standing Faruqi şi-al său ishk
în versuri mai de-a dura ea mână după gât
la ani cu Avicenna albisem în morişc’
miros de concentrare ciolanul orb atât
bastonului bătrâna cerşise unde e
crezut-am Eminescu spunându-i-l oricât
cu dorobanţii soră cerşindu-se nu ne
borăsc orăşenisme că pluta i-a adus
cu doi copii un cuplu bagajele separă
voce de puşti şi Chaplin bunic şi tată nu-s
de Paşti în somnul vieţii a infidelitate
cu matinală ţaţa trăiască-se în plus
marama gata-n Londra sfânt mai îndepărtate
albeţile de zarzăr pe valle Julia
distracţia pe stânga surorii nefârtate
mă îmbrăcasem veştii cu uliul ulia
spălaţii ori albaştri de Turkestan nu scrii
ramolismentul Faust de-a Cleobulii ia
întoarcă-se văratic trăsnitul din tării
dator cu două palme femeii ochi nepoţi
deschişi a conversaţii şi veşnic cicorii
pe cupa de familii pământule pe roţi
puţină apă seara amurg tumori învie
învârtitoare veşted pisania cu hoţi
albine cum trezit-au surorii iasomie
s-asemăna puterii shakti prin naşteri brune
în rugăciune goana fiinţelor fii fie
retorizând memorii din politehnici du-ne
salcâmi şi tei un weekend pe dedesubt la loc
în teatru multă lume de-a moartea-n stricăciune
abstracţie limanul subţire la mijloc
folclorică absenţă din zborul pe nimic
vapoarele tulpina ţâşnindu-şi-o pe doc
răcoarea însorită imperiilor rik
pe învăţate soarba porcară musulman
creştini prin ac în fire urzite borangic
norocul ploii grele bătrânei de turban
ne-am risipit copiii eu tată din adulţi
păreai la colţ ajunsă în timp aerian
când voi traduce ritmul bisericii asculţi
zidarii din povestea deschiderii de veac
de se grăbesc la cruce că nu te mai insulţi
răceală răguşită magnoliei pe plac
famelice ardenţe prin zdrenţe cu demenţe
femeile cu apa murgoii fără lac
zvârlugi anghile mrene de-a săbii sapienţe
bătrâna dar de cai la grea coasă nu îmbie
ne descheiasem roma ţiganei petulenţe
îţi aminteşti pătratul închis copilărie
o uşă lebezi două tot plânge măritata
cu lacrima pe undă peştoaica aurie
iubească-şi-o pe mama şi şi mai mult pe tata
ne-o prinde migrenoasă urechea starea vremii
ratare literară cultură cu lopata
cum rupse Eva foaia dia ţigan atemi
bătaie într-a opta ping-pong plictis de mai
vă fotografiarăţi de buletin ghiudemii
transcrie în trei zile trei luni terţine-m-ai
vădească-se albirea în reflorări cocoane
în val de secărică al spicelor alai
mă voi uita la rimă acum sub avioane
de ploaie peste tomuri albastru submarin
muson unstrop timp seins ascundere în stane
nescrierii cu cercul nu ieşi din cer senin
ca azi cum niciodată visatei verişoare
citindu-ţi timpul vântul cu picuri de venin
devenitor fiindul curriculum culoare
vederea dintre rase suflarea adunând
asemănări pe weekend mişcărilor scalare
extrase lăturalnic a limbi tăiate rând
murind filosofie mâncarea de furnici
cu transa netrezită cetăţii când şi când
deci sufletul cu pricini femeii de servici
i-l copereai revistă postumităţi cu foi
mai netăiate umbrei dus cucul de pe-aici
paralizată mamă bătrână fără voi
cu părul încă negru la şaptezeci de ani
pomeni furate tatăl şi lupii plini de oi
prin tinereţe şira alergăturii hani
mustăţile la plete clavicule sub pod
ziua terţinei albe plătindu-ţi orice bani
departe de trisecol peregrinat anod
de frica frumuseţii urârea de la sine
tăierea dumneatale ritmându-se din cod
fereşte-te ferească divinul de mai bine
particulelor frigul furnicilor un tom
ci blocului istoric cruci neoflorentine
semn mens imensă iasmă anomul hrisostom
icoana măr şi ceapă ardeiul alcool
alege-te din racii adâncului bonom
înseamnă ce-ţi convine de ordonanţă gol
de-a compoziţii smulgeri de-andoasele căderii
cuvintelor jucate palavră pe parol
ţăranca vârstnic paşii de-şi îngropase verii
i i-am călcat cu sorry noroiului din piaţă
pierise de femeie blestemul în puzderii
ţi-am povestit balansul ironică iubeaţă
te-ai repezit la hrană prin hanul lui Manuc
tot repetând frumoasă frumoasă dimineaţă
Nanak în joacă zile mai însorite-apuc
de trei şi linii frânte în palma de învins
vrei bulbi tai cupa florii şi tăietorul nuc
cum greul existenţei păstrăvi puţini a prins
brodat pe nelucrate atinsul piept de-o mamă
răspântia cu vinul tăriilor prelins
aeronave Dasein de două ori panamă
lectura pastorală naturii pân’ pe Rin
de limbă lungă stinse magnolii te reclamă
sari scripta cari carate carâtelor sub crin
staţia îţi răspunde c-un pumn în ochi oricui
nu zice soare ziua cezurii cu amin
terţinele marcele musca bătută cui
cu mundum regun numeri fârtat cu umerii
numeri regunt muze metehne domnului
matheme săturate de sine prin tării
morale ecuaţii mişcările urmezi
văruitoare vreme pe-uluci de primării
ba peste săptămână vreo două mâine trezi
munţi de pe mund treimea terţinelor roşcate
cum că mă las de formă ci mi-e finalul bez
o replică aşteaptă abstractelor carate
întoarce foaia cale de-un sunet ecuat
trup creangă fără frunze în sfere reci uscate
pe frunte bindi radix cărării de-am urmat
cu ochii vermionul în părul miresiu
punându-şi foc Ravana în sud şi Durga-n lat
în gâtul gol al caprei de sânge să mai fiu
arătătorul roşu pe frunte cu amprente
prin sacrificatorul părinte peste fiu
v-am povestit răspunsul înlăcrimatei rente
copila-n garnizoană la puja taie cap
de jertfă de nu drumul în datini aparente
terţinele nescrise tradusul sparadrap
traseele abstracte browniene gloate
casape gravitaţii în labe de casap
te laşi prin ploi balaur mâncat pe apucate
sângele trupul pâinea călătorii în Thimpu
dragon benignitate prin Piatra Neamţ-Corlate
vorbeşti cu doamna Ghimpu nu simţi când trece timpu’
materie de rimă epigramat Ploieşti
doi optzeci doi etajul şi camera nu pimpu’
ţi-e mâna parfumată de floarea ce-o striveşti
monseniorul scris-a statuia vertical
jalonieri cu steagul plutirii fără peşti
cocrocii leat potcoavei de crabi fără de mal
oceanul pentru peşteri rachetele-n greşeală
aglutinează scheii genezei de shimal
devoră-se vulgară de adoraţii goală
a dumneavoastră glosă tradusă pe butuci
nedezminţindu-vă de târâtă mântuială
repetă-te soprană ulcelelor pe ciuci
tăiate vocii neguri încreierând scandal
n-a zis decât trăiască nu vii şi nu te duci
s-o termina ţigara şi restul muc mural
telefonate probe pe loc deloc suspect
învârtecuşul luneci pământului local
timpane timpuria ondină-n dialect
vibreze siluetei mixată în pareză
la opt şi jumătate juvetele senect
aluzia mişelă nevastă-sa franceză
poftitele damblale maşini şi maşinuţe
nu mai răspunde index bufetul maioneză
întârziate cute albuşului să cruţe
stropşita fluturare înghesuită-n rit
paralelismul roţii plecatelor căruţe
vom discuta pe negru portretul narcisit
efigia ganeshă orbind prin rozuri grase
prin găuri peste găuri uitatul găurit
alene tulburarea tahicardii pontoase
deschisă însoririi şi poarta-n cimitir
cum suferi tu de lobozi în sânge şi Cristoase
păcatele prezate tulpinilor de ştir
adastă pălămida la titineasă dus
de pe această lume pârât a musafir
duşmanului cu minte pe urdu lati nu-s
Latinus lati bâte în bastonade nocte
înfuriat în Oxford calmat către Toulouse
în Pasărea te-ntoarce beţiei maicii şoc te
înconjură coroană coafurii egipţiene
pathanii ori pândarii pândind insecte cocte
a te grăbi în oră la fugă şi alene
de arătare gestul absenţa conversată
întreabă-ne de-azi-noapte să vină că e bene
coanele mari ţăranca a secului lăsată
peste cireşe-n piaţă la patruzeci un kil
privească-se maşinii din rufe de salată
hortensiilor ceasul de-acum până la tril
bujori cu albi în locul putrid ci castelan
că inginer organic de calaican copil
aripa scoicii Vishnu sub coji de nuc tavan
dulceaţa lânii capra împunselor burice
întoarsele icoane columnelor colan
pe lamele de clopot Valparaiso ici e
la gusturi moi de molii aromelor polace
o yoga subsportivă şi roşii primamice
de v-am băut Drobeta cum India vă place
ruseşte mistic altfel Esaulovei fiu
prinţesa din tabloul restaurat de pace
repovestite replici cu Bhagavan albiu
alcoolic orb în groapă către Kashmiri Gate
balenele cântânde tapiseriei chiu
fagot lungit Marcela scurtată în Kuweit
piciorul cu păunii comerţul de trezvie
confuzia tandreţei rimate Gatsby great
îţi dai părere munţii pe sută şi pe mie
cu titluri rădăcină a paradisului
a paradisurilor tulpini rădăcinicie
adio sănătate bonjour Parisului
Marquez pierdut cu veacul chimista din Buzău
Zabet doar îndrumarul neinterzisului
stejarii de-a pictura tuberculosul hău
însingurându-ţi eul la liber presupus
întreabă-te mai bine de cum ar fi mai rău
un nou Attilla Josef ţi l-am citit pe sus
tradus din româneşte în româneşte Nero
tu baţi vântule baţi tu povestea de nespus
condamnă-mă tăcere nalandică ori sper-o
tăiat inginereşte fuiorul de fuior
octogenar ca versul în Ostrov ca Prospero
cu tantra biblioteca retrasului condor
aşteaptă-ţi transformarea neaşezat în ţinte
perdeaua tril de vază parol îndurător
de-atâta ţărmuire de-a frunzelor plointe
cu liniştea urării pe jumătate fum
tăindu-te alarmă pe ornicele sfinte
dar drag de niciodată zadarnic îl mai vrum
nostalgic utilajul pe lacurile mici
stop liber după tine cu dragoste asum
cavalcadate sume încetinind furnici
pont aeroelastic eter cu Augustin
reţelele din vârfuri fuginzilor arici
nedăruitul verde la sân cu antic spin
reverse-te în râset lăsat în somn bunic
consoane pe colina cântată rozmarin
te-a dat afară zacă plimbările în spic
înfiorate bice accentele pe şa
cu feţele mongole pe bibliile şic
aşteaptă aninarea de sete la cişmea
deşteaptă alinare de îngeri morţii semn
de ţi-ar întoarce valea vorbirea mai aşa
însângerate cuie prin crucile de lemn
ce foc te vizita-va compară-te cenuşă
ai delirat cu somnul pe viaţă mai solemn
pe când de voie vedic visai de auruşă
zeiţa Usha-n uşa pridvorului cu zorii
nemaitraduse doamne nici înţelepţi din guşă
iubite-n invizibil apoi înfietorii
sfârşitului de viaţă să nu te mai întriste
bătrâna revedere prin vede iluzorii
întinde-te de-a latul uitărilor cubiste
călca-te-ar vaca neagră întoarce-te împuns
alternativa vriei de-noapte-n zile criste
povestea de alături ascult-o îndeajuns
cu aventura schiţei de sine ignorantă
pictatul casnic mirul pe frunte nemaiuns
asocieri călare galop de Rosinantă
copilărească anul adolescenţei vide
vederile pubere pe-a pulberilor pantă
de-ar deranja la index ar fi şi Euclide
cum de nu ţi se pare prin voaluri printre ţepi
engiurile mâine sămânţă de coride
cu drag în serii mişte şi jnepenii pe Jepi
sosise balerina pe umăr cântăreţ
ci soacră-sa ca focul sfârşeşte ce începi
mai bună deci absenţa mondenităţii jeţ
anglistă preferinţa trei ore safari
unu la unu iarna în cântec precupeţ
Brmen apoi Hanovra albastru roşu gri
a cere film fractalii în Gottingen vedem
după concediu doamnă prin cerul de leşii
sahityană rană cu bunătate prem
iubirea frumuseţii urâte de frumoşi
din plasa urâciunii stomacului anthem
prisos de conversaţii cap spart cu ochii scoşi
ramolismente brio înşiri mai des plictis
neintrodus vacanţei trecute fără boşi
aşteptător uscării trezindu-te din vis
atunci împărăţisei materia pierdută
nonsensului de ziua în somn reparadis
cutare cută nume de electrocucută
te rezemai benignă apoi pe scara largă
şi azi trei maci Saturnul inelele-şi strămută
ampicilina nopţii ţigăncile pe targă
tarabele proscrise de flori la nevedere
certaţi-vă tradiţii interogaţi visargă
aerosoli tristeţe nu te uita artere
fumează covârşirea stagnării de nevoie
revolta e pe gratis şi fără de muiere
ţi-aş mângâia fereastra de miercure spre joie
nuntirea de poimâine s-o noroci la loc
priveşte semnătura la blitzul ce pe noi e
rar din greşeală sparge paharul stins în foc
aseară cu durere ai plâns cu ploaia nunţii
ai ilustrat Bhutanul copiilor la joc
într-o îngândurare cu mai degrabă munţii
moşnegii de arginturi mai amuţind în hoţ
mă desenasei horei tiranii şi cărunţii
aeroportul schitul în Timphu aur moţ
minerul biblioteca la galerii cu ceaşcă
pridvor de-a tricolorul pe reparate soţ
aprinde cea din urmă ţigară fără gaşcă
picat din afectarea de dodii pe cuvânt
pe unde nu te caut nici lume nici o pleaşcă
te strig şi eşti strigare mai nedepepământ
decât boltirea dusă în gurile de leu
brodate orb o vreme văzute legământ
poetul mai mult umeri din spate şi plebeu
pe dinainte moda pe-aproape sufixaţii
ne întâlnim la culme eşti tu nu mai sunt eu
pe conversaţii rupte printre reverberaţii
nici câinele să latre azi lângă frigider
te urmăresc din linii mă înconjori din spaţii
femeie albăstrie iar raze cer te cer
întreabă-mă cu versul răspunde-mă prin smalţ
ţi-ai dezbrăca emailuri prin marmori din Ajmer
nedesenând ondine pe unde mă înalţ
rotondelor de umbre cu buza pe aproape
curelele proscrise neasurzindu-l valţ
mi-e îndurată barca alergică pe ape
ciuperca de otravă ai săruta-o-ntâi
ce n-ai fost niciodată răpind copiii în cape
m-aveam cântat de păsări în somn la căpătâi
năvezi de somn pe viermii cu borangic postum
tranşeului oglindă vioară pe tămâi
soldaţii te înfrângă în sunete aum
mutate-n proză rânduri acasă nunţii nove
neghina-n grâul nostru mamaia scoate fum
preferă iasomia sanscritei roze bove
în alb azi-dimineaţă cu tine în buchet
la mine de-a studenţii zburatul vârf în nove
o pagină reptilei cu tatuaj poet
sau ce mă desenasei fără copil pe gol
fumatu-le-am pe toate pe bune şi pe-ncet
bunic şi tată mamă bunică în atol
rotindu-se rarău ori irenică-nlăvire
învăluindă lava bătrânului eol
cântar-ar neplătite pe lire de psaltire
acordeoane-n viscol dublate paragon
diagonala mută desimii de lovire
paragonare dublă viscol acordeon
George Anca a fost o personalitate marcantă a culturii și literaturii române. A fost un poet aparte, în afara normalității. Greu de înțeles. Scrisul său se adresează celor cu pregătire specială, nivel de înțelegere sporit, sensibilitate specială, și cu viziune clară asupra evoluției literaturii. Un Gigant!
RăspundețiȘtergereDacă poezia obișnuită e formată din două narațiuni, o narațiune textuală și una purtătoare de mesaj, la Anca există o a treia narațiune greu de explicat pentru un cititor obișnuit ca mine, însă profund copleșit de existența ei. Un om exemplar, Anca era cu zeci de ani înaintea maturizării literaturii române și universale. Va rămâne alături de titanii artei cuvântului scris, al civilizației și culturii omului pe pământ.