VIDUSHAKA BIBLIO

de George ANCA

VIDUSHAKA BIBLIO

11.04. 83. Delhi

(Viduș. Proprietar, G:V: - Parter-Etaj) E și condamnarea. Salvador nu e fitecine, știe Govinda, vrea s-o ilustreze, am vrut și eu. Un fals. De-asta sunt condamnat? Nu, dar n-ai cu ce plăti. Ilustrațiile? Chiria. Pe ilustrații. Chitanța a ajuns la autorități. Compromis? Condamnat. Cât? Milionul. A greșit adresa.

Nu-mi mai trebuie ilustrațiile. Îl omori. Începem portretul lui. Dar el e Salvador Dali. N-am unde să mă duc. Pe mal. Privesc un singur mal și-l cred celălalt, dacă există, dacă nu e o iluzie a zig-zagului. Hotărăște-te. Mai bine le rup.

Debitul există. Chiria ți-am plătit-o. Nu și pentru ilustrații. Nu știam că te interesează. Unicate. Neexecutate. Eu? Neexecutat încă. Salvador poate ajuta? Întreabă-l. Politică? Depinde. Ți-o luasei în cap. Entuziast. Nu prea vrei să pleci. Etajul e încuiat. Pe chestia ilustrațiilor.

(Maria, Giani Etaj) Nu se mai poate. Vidușul. E înfundat. El să fie sănătos. Trecem la zorostrianism, veniți, vulturi. Întâi viitorul Vidușului. Al Vidușei. Să mai vedem. Ți-au rămas picturile. Nu dau de ele. Proprietarul zice că le poate plasa.

Afacerea ilustrațiilor ți se datorează în parte. Întrucât n-am fost de acord cu ea. Cu nimic, nu ți-ai ilustrat nici gita proprie, și află că de acolo ni se poate trage. Că n-am făcut o chestie de scandal . Și a ieșit alta. Ce-am eu? Textul nu va mai fi sanscrit, va fi prăpăditura mea. Genială. Potrivitură. Fără menajamente. Și fără ilustrații.

Decât să mă scoată cu falsuri la Dali. La Delhi. Zi-i că sunt ale tale, de tine. Te-am sechestrat la etajul ăsta să-le faci. Dacă-l văd îi spun. Și, nefăcându-le, ca de obicei, batjocotindu-ți și gita, eu ce era să fac, aproape că m-ai lăsat în pace. Închis la același etaj tot de tine. În deschisoare.

(Vidușu, Giani - Etaj) Culori ai. Liniile-mi tremurau. Hâd. Incolor. Pe linie. Minți. Nu adevărul. Labă. De urs. Te simți singur. Mâine. Biblia. Mai târziu. Gita-govinda. Fost-ai. De ce-ai citit-o? Să mă joc. De ce-ai citit-o? S-o văd. De ce-ai citit-o? S-o plătesc. Prăpăditule.

Cum am fost scris. Ți-a fost scris. De ce să mă fi scris? Vidușa pe invers. Nici chiar așa. Eunucule. A cause de. Ne scapi. Femeia ta m-a scopit, ce-mi rămâne mie, îmi rămâi matale, mă gândesc eu, se gândește ea, se gândește proprietarul, cine se mai gândește?

Se mai gândește fiscul, se mai gândește Delhi, se mai gândește Salvador. Și ce? Ce, ia, ce se mai gândește? Se mai gândește că femeia ta m-a scopit și dacă femeia ta m-a scopit, tu te-ai apucat pe loc de ilustrat. Biblia. Lasă biblia, a, da, ai desenat oribila scenă pe biblie, că n-aveai altceva la îndemână.

Am desenat pe tine. În mine a sculptat femeia ta. Era o idee de conversație. De mine nu vă păsa, făceați abstracție. Cum puteam să-mi iubesc femeia dacă ea nu te scopea pe tine. Iar dacă eu nu te pe tine cum.

Ia-o iar cu gânditul, să râdem în consecință. Să mă mai gândesc și eu. Fiecare ne gândim numai noi. Iar filosofie. Labă. De urs. Te simți singur. Mâine. Gitagovinda. Mai târziu. Biblia. Fi-vei. De ce n-am citit-o. Nu mă joc. De ce n-ai citit-o. Să n-o văd. De ce n-ai citit-o. Să n-o pățesc.

Măscăriciule. Cum ți-am scris. Nu ți-am răspuns. De ce să mă scrii. Adevărat Vidushaka. Hristos nu râde. Malacule. Creștin. La cer. Femeia ta mă născu, îmi ești tată, râzi nu râzi, numai de tine nu mai am nevoie. Râd.

(Maria, Viduș - Etaj) Taci, că te-am răsfățat ca pe-un copil mai mic. Te-ai înfipt. A fost sărutul. Pană de curent. Ai tot regresat. Vidușule, mi-am schimbat sexul. Cu mine. Demult. Maria are un băiat, Maria are un băiat. Pană de curent. Taci, nu mai plânge. Nu m-am înfipt eu. Nimeni. Asta era concepția. Ți-au murit toate curvele. Și eu să mă nasc. În ce scop. Băiat bun. Plângi, începi potopul. Vulcanii s-au culcat cu vulcanele. Potopul se va sfârși, voi, înaintea noastră. S-a deschis poarta. Zăvorul e la înălțime. Potop. Nu e în text. Ușa deschisă. Închis. Vetala. La loc. Gita. Biblia.

(Proprietarul, Maria, Giani, Vidușa – Parter-Etaj) Zi vreo două. Ai picat din cer. Mai jos ca voi. Ne muți ca pe cai. De când ai prins glas. Ce e al lui nu e al tău. Praf și pulbere, decentule. Tu și femeie. Măcar acum. Blocaj. Unde. Te rog. Suntem de totdeauna vorbe. Până ne dai afară.

S-au găsit, le-am găsit. Falsurile. Niciun fals. Afacere. Pârnaie. Glorie. Diabet. Voi. Eu nu. Ba a mă-tii. Care pe care. Potoliți-vă, nu mai scriu. Scrie tu, scrie. Stânga. Tot murim. Poate trăim. Poate mustim. Fără explicații. Cum ne luăm. Sânge.

Plouă. Cine din cine. Interschimbabili. Avatare. Convenții. Absurd. Ar fi bine. Urdu. Abscons. Superficial. Ne jucăm. Potera. Altă silabă. Scopul era umorul. Scopit în râs. Afacerea ilustrațiilor de eunuci. Atribuirea. Chiria plătită în avans.

Anumite boli. Ca și potopul. Clasicii. Părăsiți. Apartamentul. Lecturabil. Cartea înăuntru. Pe astrolab. Complici. Ilustrație. Sinucidere. La timp. Cu spații. Suprapuse. Perpetuum. În gol. Deasupra. Dedesubt. Gata potopul.

... Vidușa o s-o rescriu pre-act. Voi comite alt act, pe altă temă. Să nu supăr nici măsurile de lungime, nici cerșetorii de cifre. Vidușa bucuros îmi scapă. Dacă-mi aparține sau nu, nu i-oi fi aparținând măcar.

Azi am 39 de ani. M-am dus dinainte. Decadenții s-au generalizat. Predau la universitate în Delhi română din 1977 – mai trăia Jayadeva? Spusesem celei de germană că eu sunt cel mai bătrân. De câteva zile, de când au apărut pepenii, îmi cade și capul pe câte-un pepene.

Văd coperta. Patronul nu m-a privit, o făcea fiu-său. Nu le-am spus că e ziua mea de naștere. Le-am spus conflictul piesei Vidusha, cu Salvador Dali, ăl mai mare pictor, ilustrând Gitagovinda. Cele două lectorițe de rusă veneau de la consultația de bulgară.

Lor le-am spus de aniversarea mea – ăsta e spalt de Gitagovinda în românește. Nu vă pot trata, că Nansi s-a dus cu Nana la școală. Am terminat piesa: „E bine să termini ceva de aniversare”. Coperta? Mi-am comandat un vis, mi-a ieșit un ritm. Nana va începe sanscrita la Springdales. Bătrâna Principal fusese în 1957 în România.

13. 04. 83. D.

Dimineață, Nana scăpa să plângă la despărțirea de Elisabeth Gauba. Cred și eu. Bătrâna e sus. Copilul a luat tabloul ei cu pești și i l-a dedicat. Elisabeth l-a pus pe holul principal la Shiv Niketan, și pentru alți copii. Clasa mea încă a excelat în sentimente și teatru. Sute de camioane pe Ring Road pline de răsculați – îi întâmpină polițiști cu oarecare grație.

15. 04. 83. D.

Ultima clasă de română în India. International Telegraph Ofice, probabil cea mai modernă clădire în colonie. Mr. Ion Iuga / Str. Tunari 6/6 // 72/21 – Bucharest-9 – Romania. Trimite jumătate bilet Delhi-Karachi-Bucharest pentru Anca Alexandra-Maria la Air India PTA Section Himalaya House, 23 – Kasturba Gandhi Marg New Delhi. Mulțumim.

17. 04. 83. D

Bilhana, din Vikramankadeva Caritam (nici de apă stinsă, nici de papgali citită). Candralekha (buric adânc, fin sân, față nepătată, glezne zvelte, buci-tron zeității): cristalul alb al minții regelui se înroși, ea era țărmul oceanului-sentiment erotic, lui îi bătea toba.

Cânt 1: Fata domnului munților, purtând jumătatea trupului iubitului ei, un sân înălțându-i-se către față să întrebe despre celălalt (Ardhanariswara).

Înotătoarele (VII) Papagalii îngânând din încânt cântecul cucilor au fost alungați din casă de femeile singure... (32)

Vântul din muntele Malaya, parfumat de fețele femeilor din insula Ceylon, încetinit de bucile tinerelor învățătoare din Dravida, se oferă plăcerii.(30)

(IX)... Tăcând, sfetnicii stăteau ca-ntr-o pictură, o vorbă nu mai ieșea nici din gâturile papagalilor speriați... ulei persian, foc pe săgețile iubirii. (18)

Dormind doar o clipă în noapte, el o vedea singură, pe cea cu față de lotus, parcă prinsă de trupul său, pictată dinainte-i și învârtindu-i-se în jur.(23)

Ea se duce de la fereastră în camera împodobită cu icoane, de aici la marginea pădurii și înapoi în casă (35)

Svayambara, podeaua cu dale roșii. Regii - ocean agitat de pasiuni, gesticulație (76) piept ridicat, ornamente mai de preț (77) prefiră perle (78) lotus de jucărie în coroană, râzând la doamnele cetății (79) un paloș (80) praf de camfor fără nădușeală și mutându-și cercelul de la o ureche la alta (81) lovind cu mâna zornăind de brățări pe aducătorul de betel și strivind cu unghia o foaie (82) vorbind de unul singur luând camforul din cutia de betel și împărțindu-l celorlalți (83) imberb își scoate veșmântul de aur și calcă pe el (84) se aruncă în spatele aducătorului cutiei de betel ridicând sprânceana; își răsfiră degetele căscând și se prăvăle-n scaun înfierbântat; îi vibrează gâtul de nota a cincea și surâde, spune câteva vorbe cu dar poetic...

Alegerea... Logodnica nici nu se uită la el și mai și scuipă foaia de betel din fața ei de lotus

un râu și mutat pe cale de oceanul impetuos nu-și părăsește cursul dinainte

(147) Fata pune ghirlanda alegerii pe gâtul lui Vikramanka

10. Grădina plăcerilor (haremul) – martori dansului femeilor – iederi (24) Acest arbor Ashoka strivit de talpa ta e binecuvântat (Culesul florilor) – femeile din harem – (primăvara) din multe, numai cinci flori lui Kama; (40) arborele Bakula încovoiat sub bucile ei; (41) ochii plini de polen, o îmbrățișare regelui; Ashoka bate cu frunza-palmă o soție a regelui culegând flori; (43) cu buci grele în arbore, își dă drumul pe tulpină până la rădăcină cu picioare-lotus nădușite (44) copacii se ușurează de flori sub povara bucilor haremului; (46) trupurile trupurilor tot sudoare și polenuri; (47) lacurile buricelor femeilor cu ochi frumoși supte de polen (48) albinele (49) aruncând polen în ochii co-soției îl sărută pe rege; (50) una furioasă numără numai zgârieturile de unghie în subțiorile celorlalte; (51) ramura unui copac oferită de rege se lasă sub bucile femeii odată cu inima rivalelor (52) pe una o împodobește (54) una cu veșmântul smuls de o maimuță îl îmbrățișează pe rege; una rupe, cu bucile grele, creanga unde aștepta, și cade peste rege; (57) soțiile regelui Kuntalei, parcă prefăcute de Kama în dansatoare în dramele bravurii brațelor lui, arătau frumos cu picturi de grămezi de polenuri de flori; (58) flori și albine, pe față mâini, după femei; (60) sudoare amestecată cu polenuri de flori; (63) baia-bazinul; (65) soțiile regelui nu vedeau pământul de prea grelele țâțe; lebede speriate de sunetul brățărilor (70) regele, cu femeile, în bazinul plăcerii (71) femeile plivesc geloase lotușii, ca pe propriii ochi; (72) din atingerea buzelor roșii ca de bimba ale femeilor și a multului lor collyrium, se petrece o răsturnare: lotușii albaștri se înroșiră, cei roșii se albăstriră; (73) de joaca muierilor cu buci grele toți lotușii erau rupți (76) când femeile regelui intră în bazin, lacul de pe picoare, mișcând de albine, decolorându-se de picuri de sudoare, se spulberă; (78) regele îmbrâncește pe una în apă adâncă; (79) lotuși doar sălașuri de albine acoperite de polen precum drumeții de praf; (81) bucile ca de piatră ale muierilor, scufundându-se, undele au crescut ca de apa farmecului lor; (82) fețele-lună ale femeilor regelui Calukya văzute, albinele nu intrau în lotușii deschiși de teamă să nu se închidă (83); (84-86) regele le stropește pe țâțe-tâmple-de-elefant, pe cercei, pe urcioarle reginei; (89) bazinul cu apă amestecată cu santalul de pe sânii lor păli ca de despărțirea de muierile cu ochii-cerbi; (90) schimbarea veșmintelor.

(XI)

Speranța soarelui scufundându-se în ocean?

De-acolo are Indra caii cei mai iuți;

odată și odată îmi va da unul și mie. (8)

O, cerb, nu-s crin -

Ce-mi vii în vin?

Colir din ochi Rohini

pătându-te nu ți-e rușine? (56)

Amant al nopții bându-te cu vinul

neam de femei-mânii azi rupe-oi spinul (57)

cupa de-mi atingi, regele nu te lasă

Rohini s-o face furioasă (58)

Sfârâind după vreuna te-ai subțiat ață

nerușinatule adevărul e pe față. (59)

De nestatornic fuși zvârlit în sări de mări,

n-ai altfel raze reci și cum ți-e cald în cer? (60)

Te știe soața flușturatic după fete

Vin stele după tine nu vin să mă îmbete (61)

Amant luminii lumii te-a păcălit vreuna

că-n fiecare noapte pe cer treci spre Varuna. (62)

O domn al nopții la ce-mi tulburi inima cu dragul

din vinu-mi du-te giuvaer-pahar sari pragul (63)

Cum bate vântul pâlpâi și te uiți

după vreuna s-o săruți (64)

stă bolta trează nu închide nicio stea

prea ai umblat la multe dragostea (65)

soțiile barzilor, în rostiri de nectar, spun cântecul

dimineții augural, frumos, mai frumos de nota

Șadja plăcută și lungă (73)

Flăcările lămpilor dragi doamnelor cu ochi căprii

scriindu-și scrisorile de dragoste... (76)

O, poet între poeți, fără seamăn poezia pulsează;

până și operele nepoeților își vădesc frumusețile;

e timp de nespus pentru Sarasvati. Cu mintea

concentrată, gândește-te o clipă a compune

poezii (81)

(XIII)

Dealurile parcă prefăcute în ascetici... palide

de cenușa pădurilor arse (3)

șiruri de gâște sălbatice gârâind păreau

cingători căzute coapsele râurilor

subțiate de vară (4)

zilele mari la trup de-au băut apa

toată a pământului încet se lungiră parcă

de greul soarelui pe cai înceți (5)

numai râurile născute de Himalaya se

bucurau de îmbrățișarea oceanului

alte râuri mereu mai firave nu puteau face un pas (6)

râurile din tărâmul nordic strânseseră apa căderilor

din Himalayas ca pentru o baie rece oceanului

aprins de despărțirea atâtor râuri (7)

râurile cu firul pierzându-se înșirând

petale de lotus înnoroite neîmpreunându-

se cu oceanul erau lungi despărțiri (8)

drumețul își anina ochii de sânii femeii

împărțind apă gândindu-i urcioare nu mai

știa de unda răcoroasă din urcior (9)

drumeți poftind sărutul buzelor ca limba ale

femeii ce apă împarte o băură pe gânduri înmiresmată

de flori patala de ea dăruite (10)

(17-90 Kama descrie iubitei sale anotimpul ploilor – râurile, apoi Meghaduta)

de bună seamă râurile s-au supărat de-o

vorbă a mării și de duca norilor că noroioase

și cu valuri țipătoare deodată o pornesc spre ocean

râurile bărbați-femei (46) – norii asemeni lutului înghițit de femei să nască (54) – asu-kavi versuri răspuns la ghicitori (68) – tu nor... n-ai egal ca... vestitor... celor despărțiți (60)

lasă norule nefericite femei cu ochi

de căprioară departe încă de iubiții lor chiar

când te văd cine pictează pe unde ziduri nu-s? (74)

Raze de lună intrau pe fereastră nu hoți

5. 05. 83. Delhi.

Nansi, în noapte, că să nu ne mai întoarcem. De dimineață, că un optimism o animă, să ne întoarcem, că opt ani îmi vor fi de ajuns. Se aude papgalul în sanscrită. Trebuie și certificatele corectate. Mâine, clearence-ul pe income tax. Băltoaca diplomei. Gelozia, stimulată de frigiditate?

... un ora le place și mie o revistă și un participant... raport de rudenie este între română iubrar... imperii au amenințat libertatea românilor două mii de ani... mă imbror cu alta... casa e a Altuia... mă îmbrac cu Altă rochie, care este a Altui om... cartea este a Altei persoane... unul era medic.

... dați-mi și mie una. Am admirat tablourile unuia dintre ei, cartea am dat-o uneia dintre ele. Unora le place muzica. The Moftul is the play, very nice part he says mofture. Amici is second part of play. The Hero of Caragiale is worked very nicefull. Amicii is the great person of the play, but the main hero of the ply is Mofture.

Democrație este libertate de poporul. Amita Bhose has written a Romanian conversion from Luceafărul of Eminescu. Rig Ved is the oldest Granth whereas Eminescu has written later on. Balcova has worked on Brahma. Dr. George has also keenly works on Sanskrit.

Homo este etimologia și familia cuvântului om. Democrația este kind de guvernmenului în care liberta de scris, liberta de expressa views, în el guvernmentul e elected la lumea (people). In his play we find taunting on the social customs, on the way of ruling orthodoxy people.

Amici.Three friens Mache Lache Tache. Moftul român. Moft you can find in any country, Caragiale has written beautifully about Romanian. Domnul Mitică. D'ale Carnavlului. Dadina, Bibicul, Dandanache.

Democrația este în România. Democrația este o governmentă de meu în România. Alecu Ghica este religia românilor. Bacovia a scris o carte despre Brahma. Singură Singură Singură. In Romania, the most popular author was N. C. Paulescu. There was a great person named Dosoftel.

In my views, Romanian literary works not only inspired Indian but also the world. Omul Romanian sunt ești bună. Persoană mare de România este N. C. Paulescu. Alecu Ghica, a mahatma. Dosoftel un bible transcribera. Romania este un island surrounded by țari socialists.

Yours wife is a very great lady. You passed the all student. There are two child. One son & one girl. There are very beautiful child. Mr. Anga wife are very faithfull wife. The ampire left him Mr. Anga latin from star manners.

16. 05. 83. D

„You may kindly meet the Vice-Chancellor on 18/5/83 at 3-45 pm”. Biletul mi l-a adus Kobra, în ședință. Deodată? Văzusem, față la față, paginile-pumn-și-foarfecă. „Bonne nouvelle pour vous”, da, da. Mă întorc pe dos ca-ntr-un amuzament.

Nansi plecase numai o clipă mai devreme, uitucă și ea, rătutit și eu. Până prea târziu, de-am cărat două tașce pline cu literatură română și Istoria lui Călinescu, separat, ca-n purgatoriu. Cu gânduri, întâlniri, spectacol, înainte de committee.

Straniu ca Petrarca. Mahabharata ca totdeauna. Sunt ore, o muzică flamenco. Dacă nu din Assam și Gujarat. Thule amazonic. Vor trece împăcări. Aproape păcat că voi muri, aproape păcat că trăiesc. Țipă și papagalul. Aurării, gulmohari. Șah părăsind sudul pe nord hașișin.

Întors pe lunca Yamunei, împădurită de gulmohari și eucalipți. Trecând mai întâi prin Darya, pe la Air, Chartered, El Arab. Probabil mâine dimineață merg la Motilal. Adresa, mai nou, e a tatălui meu, de-o să-i placă, ajuns la vorba lui, de a avea încredre numai în el. În nimeni altcineva, nici în frați.

18. 05. 83. D.

În anticamera vice-chancellor-ului, cu un sfert de oră înainte de ora ce mi s-a fixat, mi-aud că de la biroul primului ministru mi-au revenit cărțile cu scrisoarea, greșit îndreptată doamnei, de i-am pus turban. Semnez că le-am „primit”.

Mai conversez cu amicul coreligionar Masih, care mestecă pan – s-a lăsat de fumat – și-l scuipă într-o căldărușă. E bine că poți să act și react. Mai vine și Faruqi, deloc măreț în hindi – să-l văd, că are să-mi spună ceva foarte important pentru mine. Poate pentru el, să vadă România.

Intru la sardar visi, care se ridică protocolar, și-n două minute-l las, făcându-l atent că am grijă de timpul său. C-am vrut să-l văd pentru a-i confirma adeverirea spuselor mele dintru început, în indologia prin română, fericirea prin studenți, pricăjirea (indianizată) a vieții. Ci nevoia ei întru indologie. Omul știe când pleacă, nu când se întoarce. Câteva rânduri de la el, în revistă, m-ar ajuta – sigur, sigur, fă draft-ul cu secretarul meu și se face.

Abia ajuns acasă, cu gând de Camp și xerox, auzind hârâitul aerului condiționat (pe chestia cu vederea lui visi), gata și furtuna, ca-n birocrație, întuneric, vijelie. Nu e seară, parcă noapte, probabil o să revină lumina. Atunci m-aș strecura. Bani de-ar fi să arunc pachetele în mare până la Târgoviște, tatălui.

19. 05. 83. D.

Tomis, nov. 1969 (Sculptura indiană și Brâncuși)

Densusianu, Ar. Colindele și himnele vedice. Rev. crit. lit. 1893

R.F.R, Dec. 1937 (Eliade – Demonologie ind. și o legendă rom.)

Conv. lit. Mai 1907 – Iordănescu T. (De unde ne-a venit jocul păușilor)

Astra, ian, 1970 (M. Em. în conșt. rom. - Cioculescu, Dima, Noica, Salg)

Analele Univ. Iași, 3, nr.1, 1959 (Simenschy Th. Variante străv. la Ispirescu)

„Înștiințări literale din Asia” (Albina Rom., 2, 1830; 9, 1838; 10, 1839)

„Literatura indiană”, Universul, 2, 1846

„Tipuri din India”, Familia, 1890

Blaga – Eonul dogmatic. Paradoxiile metafizice, Gândirea, 1, ian, 1931

Heliade,Rădulescu – Istoria critică universale. 2 vol. Buc., 1892

Tiruvalluvar – Cartea datoriilor, Buc., 1876

Valaori, Iuliu – Principalele lbi și lit-ri indoeuropene, Buc., 1829-30

Eliade, M. „Asvagosha”, Cuvântul, 24.2.1927, 27.2.'27

Iordănescu, T – Dram. ind – Conv. Lit., ian. '31 / Poez lir., Conv. lit., ian. 1934

Bănățeanu, Vlad – Lit mod a Indiei (Tân. scr., 6-8 aug. 1957 – Romanul în lit. ind. mod., Iași. lit 8 aug. 1957 – Dram. Ind. Act., Sec. 20, 6 ian. 1961

Cordun, Val – Modernitatea în Ind. cont., V. Rom., ian. 1969

Întâlnire cu S. H. Vatsyayan, Luc., 16 iul. 1969

Kripalani, Krishna – Academia indiană de literatură, Contemp. 21 sept. 1956

Machwe, Prabhakar – Realit-le ind-ne și lit., Contemp, 29 ian. 1960

Pandey, Induprakash – Poez. mod. în Ind. - Gaz. lit. 14 iul. 1965

Paraschiv, V. - Lit. contenp. hindi, Steaua, 11 nov. 1958, dec. 58

Ray, Amita – Lit. bengali modernă, Gaz. lit., 15 feb. 1968, Gaz lit. 6 mar, 1969

Sajiadi, Zaher, S. G. Faiz Ahmad – Viața rom, nov. 1962

Vidyasagar, P – Lit. Mod. în lb. Hindi, Anale Univ. Buc, Lbi clas., 19, 1970

Zberea, N. „Orientations dans la prose hindi moderne”, Studia et Acta Orientalia, 5, 1963

Aghei (sic), 2 poeme, Rom. lit, ian 1975;

Bhagavan, M. A. (1), Cronica, 21 apr. 1972

Kamala Das (1), Cronica, 21 apr. 1972

Kavarpentu (1), Astra, ian. 1969

Mehrotra, Aravind Krishna (2), Luceafărul, 27 apr.. 1974

Pandey Induprakash (2), Gaz. lit., 14 iul. 1966

Poeme hinduse de drag., Steau, aug. 1971

Rajlakshmi, Devila (1), Steaua, sep. 1970

Sinha, Madan Gopal, Luceafărul, 18 oct. 1969

Varma Mahadevi (1), în: Din lirica fem., ESPLA, 1960

Varma, Srikanta, Luceafărul, 24 ian. 1976

Vatsyayan, S. H. (7), Luceafărul, 16 iul. 1966, Tomis, ian. 1967

Gandhi

Gandhi, M. R., Experimentele mele cu adevărul, Tribuna, 23 oct. 1969

Gandhi, M. R., Inscripții, Sec. 20, feb. 1968

Blaga, L., Mahatma Gandhi, cum l-am cunoscut, Saeculum, mai-iun. 1943

Eliade, M., De vorbă cu un naționalist indian, Vremea, 13 mar. 1932

Godeanu, Victor, Mahatma Gandhi scriitor, Adev. 14 iun. 1931

Simpozion despre Gandhi,Adevărul, 15 dec. 1932

Nehru, Autografie, ESPLA 1957 (608 p.), Descoperirea Indiei, ESPLA 1956 (679 p.)

Tagore

Cosânzeana, Orăștie, 3, nr. 49, 1913 / nr. 51

Ramuri, nr. 10 -11, 15 mai 1914

Grădinarul, tr. Margareta Miller-Verghi, Buc. 1914, 159 p.

Mama și copilul, Buc., Ed. Em, 1921

Lumina ochilor, tr. N. Batzaria, Buc. 1922, 146 p.

Murmurele sufletului, Lamura, Buc. 3, nr 5, 1922 / nr. 9

Sadhana, tr. Nichifor Crainic, Buc., 1922, 129 p.

Culesul roadelor, tr. Vasile G. Luță, Buc., 1923, 144 p.

Grădinarul, tr. Sylvian Lorin, Buc., 1923, 85 p.

Naționalismul, Buc., 1923, 99 p.

Prinos de cântece/ Gitanjali, tr. George Ulieru, Pitești, 1924, 124 p.

Bimala (Căminul și Lumea). Roman. Tr. S. Lerescu, Buc., 1924, 148 p.

Patima iubirii / Pref. R. Rolland / Tr. Ion Pas, 1927, 61 p.

Fără cătușe. Din sufletul indian. Tr. Aurel B. Luca, Buc., 1930, 31 p.

Orbire / Nuvelă. Tr. N. Constanțiu, Buc., 1935, 31 p.

Pământule. Tr. G. Demetru Pan, Rom. Lit., Buc., nr. 30, 1939

Din: Grădinarul. Tr. Tașcu Gheorghiu, Iv. Martinovici, Tânărul scr., Buc., 11, 1956

Tr. Eugeniu Speranția, Steaua, Cluj, 8/1956

Jertfa. Poem dramatic. Buc., 1957, 48 p.

Pietre flămânde. ESPLA, 1958

Articole despre educație și învățământ, Buc., ESDP, 1961, 156 p.

Grădinarul. Tr. Iv. Martinovici, EPLU, 1961, 171 p.

Ghirlanda Dragostei. Tr. Al. Philippide și Mihai Leicand, EPL, 1961, 351 p.

Versuri. Tr. George Dan, Buc., 231 p., 1964, 1967

Gora. Roman. Tr. H. Y. Stahl, ELU, 1965, 536 p.

Traduceri de Z. D. Bușulenga, Secolul 20, 2, feb. 1968

Arghezi, T, A Skeleton Poem, 1961, Sahitya Academi / Viața Românească, iul. 1969

Bănățeanu, V, Viața și opera lui Rabindranath Tagore, Buc,. EPL, 1961, 265 p.

Bhose/Ray, A, Rabindranath Tagore și România, Rom. lit., 9 mai 1977

Blaga, L., în: Patria, 4 oct., 1922, 6 mai 1922, 20 sept. 1923; în: Voința, 20 0ct., 1920, feb. 1922

Ciotori, D. N. - Rabindranath Tagore, Luceafărul, 1 dec. 1913

Crainic, N – Tagore și Europa apuseană, Ramuri 26 feb., 1922

Gargi Balwant – Rabindranath Tagore și teatrul, Sec. 20, sep. 1961

R. Rolland, H. P. Bengescu în: Steaua, oct. 1976

Iorga, Nicolae – India lui Rabindranath Tagore, sep. 1926

Kripalani, Krishna – Tagore, poet și umanist, Contemp., 25 ian. 1957

Valerian, I. - De vorbă cu Rabindranath Tagore, Viața literară, 3 dec. 1926

Vianu, T – Tagore în România, Albina, 13 mai 1961

Declarații făcute presei: Universul, Buc., 44, nr. 272 (p. 4), , 1926 (p 1); Conferință la Teatrul Național, Recitări – Viața lit. Nr 30, 1926; Dimineața, nr. 7182, 1926; Banchetul / Convorbirea Viața lit. Buc. nr. 34, 1926

Alți scr. de lb. Bengali

Antra Ray, Încordarea pt. război, tr. Petre Luca, V. Rom., aug. 1950

Banerji Manic, Boală, tr. A. Ray, Rom. lit., 7 oct. 1971

Battacharya, Lokenath, tr Virgil Stanciu, Tribuna, 21 nov. 1974

Battacharya, Sisir, Cronica, 21 apr. 1972

Chakravarti, Nirendranath, Tigrul, Steaua, sep. 1970

Chanda Rani, Maytreyi, Devi în: Din lirica fem., Veronica Porumbacu, 1960

Gosh, Bimal Chandra, Tribuna, 10 apr. 1962

Gosh, Sarath Kumar, Mâncătorii de oameni, Buc.

Kabir, Humayun, Singur, Luc., 18 oct. 1969

Malik, Keshava, Luc., 27 ian. 1976

Shakunta Bhattaciarya, Poștașul de noapte, Luc., 15 ian. 1959

Urdu

Alavi, Muhammad, Lumina lunii, Cronica, 21 apr. 1972; Fazali, Nida

Iqbal, Muhammad, tr. Dim Rachici, Rom. lit. 16 oct. 1969

Jafri, Ali Sardar, tr. Dan Grigorescu, Luc. 15 ian. 1959

Zafeer, Syed Sajjad, tr. P. Solomon, Sec. 20, dec. 1960

Shahryar, Cronica, 21 apr. 1972

Oryia

Mohapatra, Sitakant, Poeți în vizită la Cronica, Cr. 30 oct. 1975

Patnaik, Deva P., Cactusul, Cr. 21 apr. 1972

Punjabi

Amrita Pritam, Sreaua, nov. 1967, Trib. 9 nov. 67, Rom lit. 16 oct. 1969

Prabhjot Kaur, Iașul lit., feb. 1969

Marathi

Bapat, Vasant, Rom lit., 1 mai 1969, Ateneu mai 69

Tamil

Anvaiyar, Astra, ian. 1969, Venu Gopala, T. Scr.

Paniker, Ayyappa, Cronica, 3 oct. 1975

Telugu

Padmaraja, Palagummi, Ateneu, mai 1969

Pichamurti, N., Astra, ian 69

Malayalam

Siva Sankara, Pillai, Thakazhi, proză, Meridiane, 1963

Valathol, Narayana Menon, Luc, 15 ian 1959, tr. Tașcu G.

Engleză

Aurobindo Shri, Ramuri, 15 aug. 1972

Krishnamurti, Jiddu, Poem, Adev lit și art., 28 iun. 1931

Folclor

Comori indiene. Proverbe în versuri, tr. Enescu-Stâlpeni,Buc. 1925, 89 p.

Artă

Devayani, Krishna, Fam., mai 1968 (exp. pers. Buc.)

H. A. Gadi, Un pictor indian la București

Călătorii

Istrati, Ernest, Călătoria unui român în India, vol. 1-2, Buc. 1915, 112 p + 150 p.

Hanciu, Ioan, Povestiri adevărate din voiajele mele prin Indii și Insula Ceilon supranumită Raiul Pământesc, Râmnicu-Vâlcea, 1916, 151 p.

Condiescu, N. M., Note de drum. Insula Ceylon. Baia elefanților. Kandi, Gândirea, 5-20 apr. 1932

Condiescu, N.M., Peste mări și țări, vol.2, Indiile, Buc. 1923

Eliade, M., în Cuvântul, 29/31 iul. 1927 – Milarepa, 28 feb. 1929, Biblioteca Maharajahului, 9 iun, 28 iun. - Jurnal himalayan

Nagy Istvan, Reportaj din India (magh.), 1958 (145 p.)

Giurcăneanu, C. și Mocanu, C., Drumul maritim spre India, Ed. Șt., 1965 (64 p.)

Dumitriu, Ion, Pelerin la Șiva, EPL, 1969 (248 p.)

Rostti, Al., Note din Grecia, India, Israel, Minerva, 1970, BPT (321 p.)

Al-George, Sergiu, Simboluri ale străzii, Luc. 9 iun 1973

Oțeanu, Smaranda, O lume la capăt de lume – Sri Lanka, Buc. 1973, 92 p.

Reviste

Adevărul – Adevărul literar și artistic – Cronica – Cuvântul - Dimineața – Familia – Gazeta literară – Gazeta de Transilvania – Gândirea – Iașul literar – Icoana Lumei – Jurnalul Literar - Luceafărul – Orizont – Patria – Ramuri – Revista Fundațiilor Regale – România literară – Scolul 20 - Steaua – Studia et Acta Orientalia – Tânărul scriitor – Tomis – Tribuna – Universul – Universul literar – Viața literară - Viața Românească - Icoana Lumei – Voința – Vremea – Zalmoxis etc.