ASEARĂ

de George Anca

un catehism aseară

1

sătul de ce era aseară unu noiembrie 1969

în grădină când lumina se împarte la tot mai puţini

obişbuit îmi luam în seamă propria persoană

persoane identificabile îşi fac siesta gălăgios

mă miram ce mă stinghereşte copacii iluminaţi

păreau cuprinşi de fiorul secretelor misterelor

nu prea ilustre nu prea vechi nici aristocratice

încât socotisem binevenit un actor de tragedie

acum e mort sigur nu mai joacă şi nu juca aici

poposea solitar între cei atraşi fiecare de alt magnet

inexplicabil actul jucat între bănci în ţărâna rece

averi pierdute câştigate necazuri de-o viaţă

personaje de aur şi argint oarecum aseară

aproape şi neamuri vom suferi la amintirea serii

2

dacă aş mai fi ca anul trecut cel puţin inspirat

ne întorsesem de la catedrală leşinurile sporiră

bolnavi nemărturisiţi pentru ce păcate

ce ziceam că vrem să ne treacă prin cap

strălucind lumina cobea frigul hugolian

n-a fost de vină foamea n-a fost de vină frigul

au venit la urmă când le-a îngăduit şeful

supăr tare pe ăştia când m-aş revitaliza spiritual

se numeşte inimă capul nu se amestecă

subiecte istorice şi sociale ruşinându-te

vine frigul întâi gâtlejul plămânii inima

cum să reziste capul n-are putere fără sânge

n-o să ajungă lemnele nu ajung de niciunele

ei şi scapă aproape toţi au scăpat întotdeauna

3 noiembrie 1969

3

mă temeam că voi paraliza aş fi vrut să se întâmple

îmi revenisem sufleteşte capul mi-era prea limpede

dar nu gândeam la nimic mă miram nu ştiu de ce

frunzele nescuturate din centrul oraşului la adăpost

spre deosebire din marginile încă aproape de câmp

asistam devreme la tot felul de scene foarte obişnuite

şi foarte degradate cei tineri alături de un bătrân-doi

îşi iroseau timpul cântând să iasă la iveală ori bani

vrei să te dezmeticeşti ca mine acum să te sperii

nu de ce s-a întâmplat şi o să se mai întâmple

hotărât ci fiindcă nu mai ştii ce-a fost ia ce va fi

aceasta e vremea nenorocirii capul să fie limpede

aveam mii de motive să fiu fericit dacă durerea

şi limpezimea capului nu m-ar fi paralizat

4

la ce iei totul de la ziuă chiar boala ameninţându-te

lucrul e clar n-am nevoie şi parcă aş avea mare nevoie

şi de banii pretinşi precum de ce nu şi de faima aceea

tremur nevinovat şi seara nu simt ca la ora nouă ziua

clopotele bisericii bat amnezii rar mintea limpezind

şi ce visa doamnă câinele oficialitatea de artă murind

aruncată de la etajul 9 în curte maestrul fratele

jucătorul îndoliat şi el de moartea mamei Lucia

aşteptat cu apa fiartă caldă călduţă seara târziu

s-a răcit oricâtă putere ar fi avut femeia şi voinţă

mă ruga în somn s-o trezesc ceea ce nu era nici

în interesul meu aveam mii de motive să fiu fericit

dacă durerea picioarelor şi limpezimea periculoasă

a capului nu m-ar fi paralizat intermitent

4 noiembrie 1969

5

succesul de idee al uneia dintre cântăreţe începusem

femeii îi era sete voci bărbăteşti femeieşti am deschis

amândoi uşa doi paşi cântăreaţa intră în scenă am

invitat şi presa a spus cântăreaţa către director

apă nu se putea bea ne-am retras muierea fuge

pe câmp deasupra carului cu fân şi croşetează

îmi scrie din câmp mama a rămas singură la vaci

se îmbrăca dacă se auzea vreo bătaie deschidea uşa

soţul cântăreţei fusese operat aseară trebuia să sufere

cântând mai puţin decât având succeas de idee

pe de altă parte femeia era veselă şi compătimitoare

putinţa unui câştig visat spre a micşora nevoile

descoperirea puterii în faţa ciubucarilor distrugători

car nu iubesc arta mai ales când izbuteşti să cânţi

5 noiembrie 1969

6

trăiesc seara dimineaţa parcă m-aş retrage

abia acum alerg pisica moartă avea o poreclă

mătuşa îşi începuse visul cu glas tare de împrumut

câinele mort al cântăreţei fusese poreclit din belşug

mătuşa trăieşte revolut joacă teatru zic să-i pun dinţii

îi tot dădea cu două broaşte doi băieţi doi soi dinţi

pe Bidileci poreclit vulturul l-a ascultat cineva blestemând

mătuşa se îmbolnăvise femeia a jucat o partidă de şah

melodrama bec mov mătuşa voia să cheme salvarea

hotărâsem să tac din gură ce-am cu profesorul ramolit

rămânea mila şi astfel n-am rezolvat nimic alte seri

ducându-se din viaţa ca altădată la curăţatul porumbului

a băut ţuică şi a plâns iar copiii au plâns şi ei îngroziţi

aşa se va întâmpla şi cu mama aşa se va întâmpla şi cu tata

6 noiembrie 1969

7

întâlnesc pe cine se gândeşte la mine în clipă întins

ca un bolnav protestatar poziţie de care nu are nevoie

până târziu pe un platou femeia s-a bătut până la epuizare

a spus cuvinte îndulcite numai spre a câştiga ce

m-am lăsat bătut n-a câştigat dar şi-a schimbat aerul că pierde

nu ştiam ce era în capul ei mi-a interzis să privesc la cerul rece

pusesem visul la cale şi o armă oarecum nepermisă

n-avea rost că nu ne certasem să zic bec mov ea bunic mov

ce-are a face mă pregătesc pentru a doua zi la clopote

când bat ele liber fiindcă va muri clopotarul a murit

iar eu tot nu sunt liber oricât mă zbat chipurile

n-are rost să întărât femeia ar sări însăşi mătuşa în sus

s-ar isca un scandal în lege din care n-aş mai ieşi ca aseară

s-a cam terminat nimeni nu ştie dacă bănuieşte nu te încrede

7 noiembrie 1969

8

îţi spune turcul că te agiţi nu e adevărat răspunzi dar te derutezi

şi a mai venit şi frigul cel adevărat în ultima zi însorită

te vezi la întâmplare cu franţuzul apoi cu fetele nu te vezi

la întâmplare odată cu secretara schimbi insinuări din memorie

promiţi roluri la toată figuraţia seara nu avea viaţa ei de sine

tânăra secretară şi-ar fi bătut joc de tine şi chiar de şefii ei

folosind foiţa de scris nu numai în scopuri igienice fu pedepsită

îi văd pe toţi un fel de a spune literaţi en vogue curtând-o

se împuţinează odată cu temutele restructurări de peste tot

mai pot să jur că femeia întrebată cum aşa serile sunt frumoase

de aceea las în pace secretara licenţiată împreună cu colegele ei

l-am întrebat pe franţuz de ce nu s-o fi însurând turcul

perdelele nu acoperă toate intrările luminii şi furat de becul

ce s'aprinde în faptul ultimei zile calde fotografiile se fac pe loc

8 noiembrie 1969

9

ordalii paliditatea feţei ochii roşii robul lui Dumnezeu Ducas

barbariu grimoire du pape Honorius Avestiţa boala copiilor

cărţile solomonarilor învăţate şapte ani sub pământ cuţit cununat

descântarea sângelui răni de arsură aşchiere de oase canzoncina

apeş apucător apucat arap alb arap buzat arap minunat codroniu

fetele câmpului fetele codrului fetele lui Şandru fete şi văduve

despletita diochioaia înfiorătoarea jupâneasa leoaica maica pădurii

mănâncă din aceeaşi farfurie cu un câine cu o mâţă durere de deochi

mirătoarea omu' ca şchiopu' cu barda cât cotu' proorociţa românca

trece vântul peste munte dedeochiul peste frunte ieşi soare sec

unde te duci fată albă cu mătura albă mă duc la biserica albă

ce să faci la biserica albă să mătur albeaţa roşeaţa şi săgetăturile

vavilele volburi mânioiase zâmbata zburătorul zmeoaica zmeul

de cine e deochiat de acela vindecat plecate româneşti pe mare

9 noiembrie 1969

10

ai aflat nu n'ai aflat mă asculţi baremi acum nu mă asculţi

biată femeie ţi-am dat de înţeles că ai ceva comun cu I Kant

după seri trăite ca lumea începi să sari în sus de ciudă

că mai suntem săraci o să mai fim aseară te răzbunasei

scrisoarea către Bunuel nu-i gata cărţile de filosofie nu-s citite

sănătatea bate clopotul ca la ora 9 bani la ce-am câştiga

găinile pitice nu le mai iubeşti Milton îl voi putea traduce

mi-aduc aminte de o întâmplare fericită mergând spre o viroagă

aşezată pe aproape de cişmeaua cu înger de marmoră m-am oprit

în stânga şi împreună cu preotul am intrat în baia publică

unde erau mulţi inşi femeile ieşiseră venise rândul nostru

după ce am ieşit uitând cred că l-am bruscat fără rost pe preot

lucru plin de urmări şi mi-am urmat drumul spre viroagă

ajuns acasă mi-am sărutat neamurile la un timp s-a arătat preotul

13 noiembrie 1969

aniversări aseară

aniversări aseară copilă cu scrisoare un an de cunoştinţă

părinţii-n risipire copiii laolaltă un iog tradus în sârbă

şi premiul intr-a noua o carte de meteorologie profetică

bărbatul mi-a făcut impresie de vierme informatica dixit

porecla semiotică afară de memorii de-aţi fi editat

vieţile particulare de academicieni ai zis Moisil şi s-ar găsi

cu plânsul de Ploieşti la autofinanţarea teatrului

chiar dacă joci toată ziua tot nu scoţi continuă

sunteţi rusoaică sunt româncă get beget iubind în Cernăuţi

cum te-o fi dus sterilizarea bărbaţilor cu gândul la Hitler

am stat de vorbă despre dhvani pompieri biroul senatului

ruda accent final zăcământ aud acum unde e tata

rămas un dans pentru nicicând regie actorie nimeni

ex-soţul meu de ani încearcă un post la biotehnologie

pe superfluu o conversaţie antenele plăpânde

ce regretaţi am fi fost pe scaun când cu doina

adevărat în jumătatea goală faţă de catapeteasmă

de-i ziceţi tâmplă fără teamă templului inclus

acolo e biserica repere lumânări arhitectură iarbă

dacă ştiam veneam o voce alta şi eu cum vorbea

incognito şoricelul nu luaţi întrebarea în serios

de-aud într-una vocea Eminescu-Milarepa-Brâncuşi

pe puncte planul de bătaie gura căscată la pitici

magnetizaţi de nord trei paşii avatarului lui Vişnu

în locul rândurilor astea aş dormi iese scandal

minciuna cea mai gogonată un cântec cel mai vesel joc

aluzia pedepselor lipite de gajuri şi de elefanţi

cum s-au făcut invitaţiile stăpâne de amiază

glisarea de bătrână a frazei răzbunare dincolo

gata venita poză retoric elocventă pleonasm

obsesia plecării competitive această amintire

nici eu nu mai citi-voi pe cine aş învinui

mărturisirea fie de ochii neîntineritei manuscriptici

avans de ochelari şi judecăţi morale contrastive

în regnul social expusa săptămână dusă orice vine

cu de-aia nu mai pot oroare la onoare mă omoare

găinile bârfească din o şi ou descrescătoare

tiparniţa rodirea artizanală stabilitate so sorry

observaţia cine cu cine de ce bărbaţii bine însuraţi

apatică nula încredinţare cui trebuie a singurătăţii

ce obosiţi mai toţi la ce-ai spune cuvântul

singura laudă adjectivul succedaneu substanţei

n-avem ce n-avem bine n-avem nimic

tot ce l-ar înlocui te-ar învârti înapoi

nu e de colo lucia renunţare fie şi de nevoie

iar aş dormi scrisul încă tolerabil în familie

cum poetesele familiale se apucă de proză

încă o târşâită pe linoleum răceală până pic

nota mergea mai departe pircoteam cum poţi să spui aşa ceva despre tata

s-a dus să bea ceva cu tataia e aici domnul domnul doarme

atunci se poate înregistrat ei cum poţi spune şi asta am uitat

unde rămăsesem mă gândeam la feminitate şi maioneză

ceva de creştere pricepere hărnicie modelată aseară sus

şase saşi în şase saci săptămâna viitoare pic colo pi colo

piccolo mic piccolo oaspete ospătar aşa dansează mymesis

nu ţi-aş spune cuvântul avem de nouăsptrezece ori găina-n cântec

dreptatea oboselii fastul pe uitarea şantajului şi diferenţei

pe unde-oi scoate vreodată cămaşa când altfel de vânt

în temperamentul plopilor nu se va mai auzi

avem idee de mai rău şi luând-o înapoi povestiri biologice

câteodată copii azi e a lor sufrageria cu dans

noi în discuţii la bucătărie de-oi adormi m-oi trezi

te-ai şi aniversat în Delhi la zece ani cu teatru-ţi francez

umerii-ţi şi-au adus aminte ce căldură şi lume

cine e doar să apară înăuntru în afară trenul vine stă în gară

gândul se scuza iluzii apa seacă-n valea ruzii aseară fără confuzii

gura apă vă lăsa v-am bănuit cârciuma singur australia

în dispersii de potol noroi cald covrig domol numai pe unde e gol

icre oferite cadă somnul capră scurtă coadă intersecţie iscoadă

masculin sanscrit unit femininului de schit moartea mi s-a întrunit

întâi am zis dincoace de-auzisem Rimpoche de mă ţii cu toancele

apoi gita soare bun Gayatri mă pui să spun număr fumul beau alun

ocolite vintre-n paşi numai pe talpă cu ereditate

am experimentat trei ţări iarna-i stricase căbănuţa a stilizat

stiluri de comunicare o dată pe săptămână serile dă telefon

vine vara de lăsată ramazanul se sfârşeşte după-o lună

literele copiate inversul aproape şi-l ascund ce spun

miile şi mâna de ajutor îmi tremură mâinile şi picioarele

pe picior de un minut răspunsul meserie şi cutremur

cine folosise numai prea târziu în vârf cu un infarct

înainte de un nu miroseai crinul strănutasem nici garoafa

ai pocnit clapele maşinii de scris te uitai la mama

din faianţă îi dormea copilul cei trei cântăreţi

poate cel cu vioară ori gurile căscate am călătorit

în camera sărbătoritei how much is that dog in the window

japonezul-nu-mai-mişcă-ochii transcris din traduse

ochii ceasului la făină la slănină să-i ţii pendula

o plimbare pe jos aproape toată distanţa blondă

aşa-ncepea după-amiaza preadolescentă şi nounăscută

te-ai trezit a adormit mititica a muncit ci emoţia

am mai fost şi la oglindă cu pruncul iar la madonă

curând duce-se-va o amintire jucăuşă cu premiul

ideea de complexul că spăl vase m-a ridicat tredica

ai avut haz prima oară că mereu ora patru

cum a fost fix ai şi venit în tenişi se poate

sistemul era sărăcie ce e coada la brânză ce e brânza

bucuria copii mame răsfrânte vino te rog puţin

scris din partea asta originalul din cealaltă traducerea

pare de acord cercul întâmplător sâmbăta sinonimă relaxării

prea târzii anunţul făcut Mariei prelucrat până la urmă

nu pot să-i zic socru-meu doar tată sunt treizeci de ani

acum în iunie am lucrat şi eu la biblioteca academiei

până m-am retras pe caz de boală eram la primiri

am văzut şi o broşură are trei zile date e modest vorbim

mi-ai închis uşa parcă spunând la revedere îţi începi sărbătoare

ne vei povesti ordinea copiilor dezordinea distracţiilor

comunică şi câţiva părinţi în pofida excesivităţii

embargo pe băutură ne-om lăsa întâmplării

numai peste scrisul tău aşternusem întreruperi

de mai ai pe undeva jurnalul cu expoziţia

când ne-am jucat cuvinte tot nu mă vei uita cu iertare

era vârsta apropierii violente de maică-ta cu taine

apatic până la toleranţă inimaginabilă altădată părăsite

forme adaosuri de întâlnire redescoperite invitaţii

prin urmaşi o succesiune atentă o ineluctabilă minune

de recunoaştere a scării de copil învârtite a poveste

niciun amuzament niciodată fără nevoie de explicaţii

măcar mă prefăceam în cutare cum

nu ne vom mai uita după întâmplare ori din Bosfor

întorcându-te bătrâneşte te-ai aduce în copilărie crinului

sar vocile deja pe observat şi mai ales cu sentiment

vârstă şi fete băieţi toleraţi uşa închisă încotrova

jocul de cameră dublează în spirit aleea nicio căinare

la o adică nu e casă de bani nici cheia pierdută cu tăiere

e singuratic fraţii la fel aşa şi fata dumneatale

de zici a nu fi bine să când ea a nu te fi vizitând

îi place acasă vrea s-o şi schimbe altele-s snoabe

m-am dus şi la stupi ce face bine alte discuţii

dacă las din viaţa mea gesturile neînsemnate în rând

mărturisirea o dărâm neantului fără of şi sistemă

mă bate gândul morţilor ce s-ar întoarce în mine

a nu-mi mai afla intimităţi dublu părăsite

când pornesc în vreo amintire sunt de-al lor

şi pot să-i întreb de nu-i supără o persoană

dintre ei care-aş fi eu de se vrea cineva umbra de-oi fi

în cuvinte nedescriptive obişnuiam dizarmonii obiective

ceea ce impresionează prost e o etichetă post-mortem

mai ales atunci strigoii şi încă se plimbă după un orar

ce Vetala alatăieri şi încă n-au încăput în muzeu

din raţiuni de timp eclipsată composiţia omonimă

altfel zis inspiraţia în loc sunete crezi tibetane

onorat fiind la gând mitomanie denivelată

opţiunea tăcerii alte câteva scurse a raport

singura haină nedezbrăcată mi-amintesc năduşeala

nu numai liber de teme nici teme libere niciun canon

nu-mi visez se petrecea un proces de intenţie mutat

între generaţii personalizate cu ajutorul inconştientului

acum treisprezece ani nu căutasem şoricelul

notam conversaţia şi tot fără haz se uita

nestându-mi în caracter niciun fel de comerţ

de unde şi incompatibilitatea cu toată curgerea

soru-mea cum aş ruga-o să citească şi printre ce

copiii vor să se distreze părinţii dau în primire de-o parte

nici nu se amestecă nici nu-şi aduc aminte întocmai

cum nu mai ştiu ei jocuri de societate jucate de ceilalţi

întreabă cocoanele de tine vii mai târziu şi răspuns

între acestea îmi vine în minte copilul lui Tagore mai

masonic încât îl scrisese în limbă străină a

scenariu propagandistic doctrină contra doctrină

zilele trecute am auzit caseta cu Sisir eliberându-i-se

nu te mai cuprinde un sentiment pe nume starea vânată

nesiguranţa formală ai schimbat-o pe renunţarea în chinuri

curgerea societăţilor abia surâs întârziind sinucideri

sună de pe vremuri şi asta mulţime de ani umflă venele

măcelarii vorbesc latineşte se zgârie femei pe un pumn de păstăi

numai cei cu iluzii n-ar urî de zece ani Bucureştii

anecdotele ce ni se întâmplă suntem noi în permisiune v-a

plăcut frunză verde şi-un dudău cine şade la bulău explicaţii

recursul la călătoria externă la arest la vedere la autocitare

repovestirea momentelor şi curajoase şi paradoxale

băutul ceva pe căldură şi seara ness-ul rece şi ce

fel de public atunci ca la Lausanne cum ştiusei

ca actor te-am citat să te pomenesc pe nespuse

te-ascund întru ascundere de-o altă viaţă ne-am aflat

la Târgu-Jiu la Leu şi la Muzeul de Artă mai va

avem expusă deosebirea dinspre Moldova zadarnică vorba

nordul extins transilvan notaţie admirativă de-a nu ne înţelege

cine pierdut cine pierzându-se prin empatie nevolnică

destinul altceva decât soarta şi apoi citase doar soarta

la doină era palid îi era palidă şi barba invitatorului

a invitatului albise strategic cu alibiul legitimaţiei

cum demult o pornise încoace de nu te mai poţi cunoaşte

de ultimul rând mă deosebesc uitându-mă la primul

pe vremuri muzicale dicteuri speriindu-mă apoi bucurie

o dată de două ori în familie drum de întoarcere

mâine-poimâine împinsă duioşie pe urme şi-aici

îşi va călca stilizându-se întru felul de a fi fost

simple mâncătoriile biserici cariere scleroze benigne

tensiunea lăsată ultimei şanse de-acum senecte dicteuri

modeleze-se-n albii nepregătitoare ceatul poetic

metaforiza ori livresc şi încă mi-l aduc pomenire

nu e de vină duminica mari mutilaţi douăzeci şi patru şi şapte

sau invers nicio zi nicio oră cu adevărat luate în seamă

ascultam Eminescu vinerea trecută urmează Kalevala

când a zis Eddele ochii i-au scăpărat acaparare

ne legumim asociaţiile până la fost-ai lele

a vă consola numai grupat pe societate

gen casa familia tradiţia prejudecata încă un

rând a sunat copiii prea liniştiţi dinaintea alcoolului

brodeam tonuri reţineam bănuieli de inspiraţie naltă

doamne fereşte să mă mai caut pe dinţi dăruindu-mă

în minte cărămida pisată curtea de la Health Center

două zile de chei pierdute şi m-am iertat în somn

timpul îşi dă drumul tot mai fără zgomot de altădată

stingherit pasul fără aclool sau revoltă nu libertate

nici de căzut nu se întâmpla abia ne naştem pe

ziua de luni de la distanţa de sâmbătă

rândul încheiat năşiei pat ridicat de ultima vertebră

nu pot să scriu recurge la memoria pentru oricine

cele mai bune milarepisme a se da vieţii româneşti

ce-are Ionuţ se căinase Nana s-a întins pe o scândură

ce-a pleznit cu poezia frumoasă în gluma pacientă

bârfisem pe Lucian Tudor Domniţa şi restul

din partea noastră Vera Aurora Gabriela epoci

învrednicindu-se de sine în umbra Veturiei

vizită după fenilbutazon străinez sfătuitoarea

lipsă cu întârziere venise taxi-ul aţi plecat

de mai discutam consolări de împotrivire istoriei

cu toatele compensate până la nesperanţa sintezei

copii prea cuminţi şi mai şi la filmul american

celor de-afară bonsoir mes amis cu traducere şi efect

deodată nu mai sunt puţini invitaţi şi unii vor întinde-o

cât mi-am dorit să-l aud măcar certându-se hai mă dă-te la o parte

impresii de gazdă reduse oaspete ce deschidere

specific părintesc dublură puştimii claste

alura adultă şi a învăţării de românească până mai au

încă la concurenţă amicală generaţiile în casa re

traşi bătrâni speranţa tot de growing la televizor

văzusem stress pe nu au ce mânca obârşia întâi

călătorii cară căutarea a ceea ce fusese al lor

la una mişcătoare i-a sărit vertebra şi tot aia i-o-ndreaptă

se spun nimicuri spre binele nimicului suveran

mulţumescumimu-ţi doamne fără de nimic încoace

în furtuna de aseară la Ploieşti pe stadion morţi

pe drumul găzarului un dandi cu nasturele

cusut afară de rând priveai modelul pe inspirare

femeie masivă la întoarcere iar te uitai

când i-a zvâcnit cotul şi ţi-a buşit umărul

de-ai fost să cazi şi te-ai dus n-ai zis nimica

asta ţi-aş fi povestit-o când a venit taxi-ul nu-i nimic

de regretat într-o povestire în plus sau în minus

barbari ne învrednicim în colecţii de epos înţeles

caldului sangvin osemintelor din malul undelor

o mal de unde cum nu ne întoarcem refrenelor

ce cântece purtară totdeauna cursuri reci şi rele

mai blestemate lacuri întinse în vecinătăţi de ciumă

întinsă punct cu punct perfecţiune shizofrenică

şi-n văguni s-ar şti cum tot ar fi trecut o rată

găsisem la pahar că intimaseţi mai apoi cum

toţi i-au cunoscut pe toţi m-am întors totuşi

nu e a ta împărăţia nu al tău eşti totuşi spune

păcat de vertebră să se transforme-n lamentaţii

de îngropăciune din vechi şi din stele veninde

zău se întâmplă rigorile să se transfigureze căzând

ridicând căderi de o greutate sfărâmătoare şi totuşi

mi-e lene după apă cu ornament de vodcă am luminat răcoarea

aştept vederea ritmul pocirii ca un scris izvor de repede

o vagă stimulare acordeoane bat cu voci folk versare

o fi fost bine altădată ceea ce şi-n timpul nostru trece

la ce ne-am crede vii la ce ne-am crede morţi la ce ne-am crede

să vezi cum am luat-o anapoda şi ai fi fost o glorie

în rece dodie de dodeială singuratică placebo pozitiv

nepregătitei fraze inanalizabile de haos cu un adjectiv

iniţial inaraldizabil araldizare nepetrecută trecută saptă

mi-aparţine nu vorba oarecarea stagnare-n verosimil

unde eram toţi ceilalţi se vădiseră cu strigoii recuperaţi

principiu militar subpământean că mare-i dumnezeu

nimic şi tot din mântuire slavă disvieţizând prin quante

ce vă scandalizează atâta magdalena n-am înţeles aluzia

out of fashion doll de vă supărase ce văd puştii filmul

decepţie rostul distracţiei de sine stătătoarelor temperamente

postumă umblătoare printre alambicate materialităţi

de o substanţă însingurătoare narcişii din benzină

de-am înţeles teroarea şi replica asemeni din practica lui Iisus

îmi dau şi cu părerea şi cu cotul doar se duse ziua

prin coruri disperarea sărbătoresc-adultă vindece-se

efectul de cunoaştere oprită şi recunoaşteri globulare

pe dilatări de corpuri împrumutate lunecării

în lentă rotunjire de ţeastă încăpăţânându-şi mâinea

din cronica de chefuri abia fără începutul salvează-l

răcoarea de-ar sfâşia suavitatea înserării tot calde

fluieră cheflii neînvinşi muzica interbelic piratizată

noi ne dăm drumul din vitalitate şi domestic impuls

supărarea neinvitării personale evită minimă psihoză

în loc de normalitatea teoretizată post-intelectual

ăştia ca sfinţii de mici compensaţia te cutremură

de-ar lua-o razna unul câte unul mai curând altora

cu epic rime şi mitologie un poem înfrăţeam

antroporfismului din afara programului ultim

învăţare de continuitate un telefon actorului nume

de copile cu fraţi de ne interesează o socrire

altfel forţându-ne înţelegerea sindrofiilor nedureros

cu prinderea cuprinderilor de aprinderi sfioase

fără de voie şi program poate altceva literă de literă

cum înghesui colţurile din toate surprizele pământene

mai adiate jocuri neetalându-ne nici pe tăcerea mică

până la urmă un băiat şi sora altuia întârzie în ospeţie

cât se întinde gestul discreţiilor comasate vivat

acelaşi musical box devreme peregrinaseră spre papagal

de spaimă nu mai zicea nici pâs bună ziua noapte blue

cine ce mai joacă întrebările iananalizabile tandru

tu ce faci sfială plină de speranţă şi urare

mişcare de prudenţă un părinte alt părinte birthday

ca şi cum nu s-ar mai simţi fără celebrare

asta se întâmplă din tinereţe în amurg bătrână

amintire consolând pretimpurii părăsiri de lirism

grădini parterele adulmece deasupra zvânturaţi-vă

niciun îndemn şi scrisul la fel nedirecţionat

teama de rugăciuni şi toată influenţa răul

perfecţiunea ignorării-alături violenţa în de ea

o pantomimă nimeni masificată neam de bine

te-ai fi lăudat cu un poem mâine-poimâine stăruisei

în deruta văduvindelor muze alegerii de-au lăsat

crescendo zare restul te priveşte plictisul şi refuzul

un fel de zi tema dizgraţiei până la atentat la chef

ambiguă dilema de deunăzi împărtăşită inconsciu

cele bune nu s-ar gusta fără cele rele te-a ajutat Africa

neoprirea viaţa independenţei în entităţi nemediocre

cu platitudinea la rang pe formalisme denunţate

de-aţi specula ocolul din poetici şi cavernă salvatoare

cum împotmolita-mi alamkara sculptată-n coşmar

note de sine-n India şi mai şi în vara hibernării

cobite din Australia-n tropic din tropic în cui

tablourile le erau fixate în câte trei cuie pictori Iaşi

acum la Paris la Weimar cunoscusei pe Fritz

de care n-aveam loc la National School of Drama

am zis Delhi că se reunea şi-n departament Brecht

cazuistica de voiaj e din atmosfera cronicei întoarceri

palmele roşii gesticulează ficatul printre malarie

destulă invitaţie şi anul viitor deget înţepat

pacienţă oferită de necât cu tot dinadinsul în

cunoştinţă de ridicol măcar grafomania

de balans ce nu mi-l contrazic mâine schimb

săptămâna neagră pe o zmuceală ironic departe

biografia se depersonalizează amarnic neiertător

văd bună-voia anilor copii în preumblarea antigloriei

lună cu trecut şi o zi s-a învins regiei de exteriorizare

a scrisului copilăresc socializare insensibilă pierdere

favorabilă creştere netulburată deschidere de uşă

ele merg cu mine le e frică să meargă singure

i-aş le-aş conduce încheierea neînceperii hai Nana

că ele vor să vie caută sacoşa cu vezi Nana

nu e asta vreo ambiţie nu te supăra frate ia vezi

cine citind nu înţelege textul nici cât autorul mii de scuze

o antisemnificare e binevenită întru dragostea trecerii

liniştite a panicii din toate părţile vom mai avea viaţă

nedorită şi-n contexte ale aceluiaşi deznădăjduit uman

ce-şi va permite dragi aniversări mai canonizate

ne-am dus mască ne-am întors faţă din decădere

săritura în lungime după încheierea antiprogramului

n-am mai încăput locul cine şi unde-ar mai încăpea

16.6.'85