Colocviile de Marţi

18 decembrie 2012, ora 17, Calderon 39

Tema: Al 13-lea baktun cu Fraţii Grimm

Colocviile de Marţi
18 decembrie 2012, ora 17, Calderon 39

Tema: Al 13-lea baktun cu Fraţii Grimm

"Spieglein, Spieglein an der Wand, /wer ist die Schönste im ganzen Land?" Cu două sute de ani în urmă, Fraţii Grimm şi-au publicat cartea cărţilor de basme. Altă poveste: cel de-al 13 baktun, ultimul, din calendarul precolumbian: 21.12.2012, 13.00 GMT. Vom trăi fericiţi începând al 14 baktun, alte 144.000 zile, plus încă de 12 ori pe atât, pentru plinirea altui ciclu. Satya Yuga. Altfel, în Ciuma roşie/The Scarlet Plague (1912) de Jack London se menţioneză numirea de către Boardul Magnaţilor a lui Morgan the Fifth ca preşedinte al SUA, cu un an înainte de răspândirea Morţii roşii / Red Death. Calendar românesc pe decembrie 2012: Cella Delavrancea (15 decembrie 1887 – 9 august 1991) - 125 ani de la naştere; Spiru Haret (15 februarie 1851 – 17 decembrie 1912) - 100 ani de la moarte; Ion Mincu (20 decembrie 1852 – 6 decembrie 1912) - 100 ani de la moarte; Simion Mehedinţi (19 octombrie 1868 – 14 decembrie 1962) - 50 ani de la moarte; Constantin Noica (12 iulie 1909 – 4 decembrie 1987) - 25 ani de la moarte; Radu Stanca (5 martie 1920 – 26 decembrie 1962) - 50 ani de la moarte.

Invitaţi:

Ion Andreiţă, Vasile Andru, Veronica Anghelescu, Aluna Bejan, Angela Bilcea, Surender Bhutani (Varșovia), Vasile Boji, Nicolae Bulz, Rodica Burdușel, Alexandra-Maria Citirigă, Augustina Constantinescu, Florin Costinescu, Petru Costinescu, Doru Dăncuș, Puşi Dinulescu, Dorin Dospinescu, Nicolae Drăgulănescu, Adina Dumitrescu, Bianca Floarea, Gabriel Gheorghiu, Om Prakash Gupta (Houston), Monica Grigorescu, Mariana Gurza, Carmen Hendershot (New York), Neculai Hilohi, Daniela-Olguţa Iordache, Elisabeta Isanos, Matei Ladea, Constantin Luca, George Lupașcu, Valentina Lupu, Dan Mateescu, Vasile Menzel, Bianca Beatrice Michi, Doru Moțoc, Mircea Muntenescu, Gheorghe Neagu, Lucia Negoiţă, Radu Cristian Nema, Maria Diana Pop (Stuttgart), Elena Liliana Popescu, Mihai Popescu, Arghira Ravanis, Mimis Ravanis, Coralia Roman, Felix Sima, Florin Smarandache, Ion Soare, Mihai Stan, Mihai Teodorescu, Ben Todică (Melbourne), Adina Tudor, Romeo Tudor, Neagu Udroiu, Emilia Ţuţuianu, Corneliu Zeana

 

Amfitrion: Dr. George Anca

Intervenţii:
Carmen Hendershot: Christmas Letter
Sorana Gorjan: Profețiile lui Radu Stanca
Elisabeta Isanos: Mâneca de crini
Surender Bhutani: Journey
Puşi Dinulescu: Între cuvânt şi scenă, Caragiale, Lorca
George Anca: Redundanţă avatarică
Vasile Andru: Yaatra Mexic (Maya)
Mihai Teordorescu – Specificul totalitarismului fascist
Nicolae Bulz: Romulus Vulcanescu, Mihu Vulcănescu (3)
Bianca Beatrice Michi: Pe scara lui Wittgenstein

Teatru de poezie:
Recital Romeo Tudor

Lansări:
Daniela-Olguţa Iordache: Imberie către Margarona, Bibliotheca, Târgoviște, 2012

Corneliu Zeana: Mistuire, EDO, București, 2012

Viaţa e tristă la noi, în schimb salariul e hazliu Folclor umoristic internetist, cules, selectat şi prelucrat de Florentin Smarandache, Oradea, 2012 , 712 p.

Ben Todică 60, Mușatinia, Roman, 2012

Portrete: Radu Cristian Nema

Acuarele: Adina Tudor

 

VALERIU

 de George Anca

VALERIU

ţipătul oaselor

idol dodios

vezi cum te descurci

ţipătul oaselor

ţipătul oaselor dezbobocite

familii în scris ambulanţă

închinăciunea precupeţei

petunii arse mirosiţi-mă

faluni zvântaţi de interdicţie

păunii roată nepotu-aşteaptă

veveriţa pe nisip spre stejar

uitat spărgătorul de capete

Platon pe tine nu te plesnea

voce d'arhitect colinzi canasta

Fâstîci Dodona dulău în dodii

Nae Ionescu de Mircea Vulcănescu

Stagira lângă Thessaloniki

intensitate vastitate miroase-i

tatălui pâinea iertării semene

vale Valeriu arabi în chioşc

scris cu verde altor cazărmi

fără parafă se insinuă puhoi

între două uşi străine de-a ta

ne şi împingea sora afară

stând jos îmi închipui că da

nu tuşi per nepotino singspiel

apelul tău de la distanţă ce se

alege de muşchii virginităţii

ce s-o alege şi de epics partenza

sudezi cupola altarului era noapte

oftaşi la cuvântul literatură

pe ce traversă mă preferi

femeie retezare de genunchi

unde ne ducem atâţia scrisul

scump la teatru zburate picturi

rugină treflată da cumnate

Nana cerută de mama pe mobil

dublă seducţie pe vreme frumoasă

sus la Caşin limbaje conspicuoase

ghindele secetei verbiaj netranscris

vorbind în versurile altora

ciori în cer ciori pe pământ

în pluş plus puls a adormi

ajung la timp de m-ai suna

va fi trimis tatăl lui Valeriu

romanele taşca vidă fără marţi

pe buclă nici melc ne dăm peste

cap între şinele tramvaiului

ce mă fac ce te faci ce ne facem

m-am supărat mă doare piciorul

fac aşa să se mai mişte sângele

despărţitele oase a le lega cu ceva

idol dodios

idol dodios extrateritorialitate

în verde ponderat abia dodia

am stat în rol perfectă aşteptare

creaţiunea ispaşei caruna

a-şi pune în cui chipiul

las' că vorbim cu Valeriu

mi-am pudrat faţa cu praful

de pe talpa ta sub anestezie

crucea pieptului fuga d'acatist

aprinderea lumânărilor p'exist

parcă aţi fi icoane-n biserică

vorbim alte limbi părinţi şi copii

îl ascultăm pe el de ne spune ceva

te mai văd pe tine se ştiu toate

ce credeţi că scriu eu pe aici

nici al tău nu se prea uita la meci

noi din Găeşti ne obligăm

îţi rupi piciorul eşti băgat în seamă

triumvirale ba patru lupe să vezi

nepoate muma poa' să se deseneze

cum stă cu ochii spre uşa deschisă

o pot rupe pustnicindu-mă see you

oricine ştie singur exemplu

Iisus de Hegel poate pe înţeles

în fiece clipă altceva răpus de pus

două luni începând din 12 octombrie

atunci vei călca şi cu dreptul

vine el azi şi vedem ce se întâmplă

ţin ziduri nu răspunzi în scris

gen superbie că n-oi fi Borges

ne omenim la vreo durere zăpezi

epoleţi pe lopeţi mizantropice

nihilism darabanei de-a doua

vezi cum te descurci

vezi cum te descurci cu mantra

pritocitoare pe după discuţie

cum din India şi nu numai de nemţi

las' că te văd şi pe tine prostignaţie

cum m-aţi suna de eşti la control

Valeriu şi care cu valeriana bunei

de mână cu Valeriu sănătos şi vesel

netuns norocului bătut cruce

de nu pe gust premonitoriu arc

o să-ţi spun cu cine ai vorbit

în 2012 dădurăm de necazul ăsta

până-n 2013 cu nepotul făcător de bine

n-are cine citi Noica nici regie

scade bolnavului mizantropia

teofobia alergizantă într-un picior

petrec întors cum scobise opiul

care cu piciorul care cu şira de paie

parcă scrii acasă film din China

ne uităm la toţi urâţii toată viaţa

stai dracu' stai bre că lăsaşi golul

pe supărarea ultrabătrâneţii mândre

scuturându-ne de praful hamurilor

cât eşti rotire alta greurilor

băiatul d'anul viitor prezent concept

în viaţă de strigoi ferită înviere

de pe Praşilei pe Împăratul Traian

dă-mi rugăciune cast incas decapitarea

şapca pe ochii avioanelor ne-n dodii

pictat uraniu pe film nu tu Kant

ticuri sub cozoroc i s'abscond cont

pe schimb alergarea jur d'abdomene

mai cu nimeni apărare de înconjur

vast period anacoleze lespezi

c'est toi le ciel pas des murs les feuilles bas

la rose encore Rosdale lointain

tremende calende Mendea fără Blendea

ori oboseala marii amieze gonii

a-mi arunca-n cap al cui femur

nici tu cantonamente găeşti

arhaic zimbru zâmbra dezmembrată

cu dălţile locurile apriori prapuri

exact caducitatea ghici în chici

noon midi karma n-o ştii 12-14

socotinţa Vernunft înfrăţiţi în haos

retrântiţi în foi de viţiu panariţiu

ochi crăpăreţi văzute sute şi mute

a-mi dezgheţa frustrarea trandaf gae

găile după tine în asociere ori dor

Revista VATRA VECHE: Adina Dumitrescu - Privire de jos în sus

Înscris de-o viaţă la şcoala benevolă a literelor şi literaţilor, dau de tratatul – curs al distinsului om de litere Marian Popa despre poetul şi scriitorul George Anca. Mărturisesc că am „citit” subiectul, fără să am pretenţia că în totalitate, dar ici-colo, în câte-o revistă de cultură sau atunci când mi-a căzut în mână vreo carte din multele scrise de domnia-sa. Parcurgându-i demult poetului primele versuri, am rămas şocată. Erau versuri dintre acelea cu tâlc, cu sensuri multiple, când ascunse, când la vedere, la bună vedere, aşa cum le stă bine acelora scrise de poeţi care trebuie să spargă bariere de timp, de percepţii critice, dar mai ales de percepţia ta de simplu cititor. Şi mi-am spus atunci că asta e literatura viitorului, asta e cea cu expertiză în simţăminte, în exprimări literare, în extinderi exhaustive spre lumea din noi, cea de ieri şi de mâine, dar mai ales în cea care ne obligă să ţinem pasul cu modernul, cel care se grăbeşte, nu se joacă! Şi am numit-o atunci Literatură Academică şi am mai scris despre ea. Nu m-a mirat deloc faptul că un nume precum Marian Popa îşi opreşte privirea, dintre sutele de autori, asupra lui George Anca. Şi nu m-a mirat nici structurarea operei acestuia într-un veritabil curs de predat săptămanal, pe semestre de viaţă. Fiindu-ne subiectul ambilor cunoscut din scrieri, mi-am putut lua permisiunea să aştern doar câteva vorbe, amatoristice, despre „cursul Anca”.

   În Premise, autorul defineşte termenul de Dodii şi faptul că acestea, conţinând date despre realitate, persoane şi timpuri, sunt premeditate. Premeditate, deci programate, elaborate îndelung, încadrându-se într-un ritm şi o rimă care să le facă lesne de parcurs. Unele au un sens inexistent, fantastic prin asocierea de părţi ale altor cuvinte, inovativ, ce vor penetra rapid limita lingvistică a viitorului. Acestea sunt asemănătoare efectului Debussy în muzică, scrierile depărtandu-se sau mergând paralel dar concentrat, de scrierile academismului tradiţional, intrând într-un academism modern, cel al secolului XXI. Vorbind despre Dodii în general si apoi particularizând la Dodiile lui Anca, autorul plasează exprimarea în dodii „într-un anume spaţiu socioprofesional, etnic sau general. Ele sunt datorate celui ce le emite, avand caracter voluntar, involuntar sau, altfel, indiferent faţă de recepţia discursului său.” Marian Popa plasează de asemenea existenţa Dodiilor „local si global; definesc folclorul şi literatura cultă, în genere, microcontextual.” Rezultă că aria lor poate fi exhaustivă, dar identificarea ei depinde şi de nivelul neurovegetativ al individului. Cititorul limitat, iritabil şi năzuros ar socoti-o gratuită sau nocivă, cel deschis şi îndreptat spre descoperire – distractivă şi „demenţială”, iar filosoful ar considera-o ca „totalitate sau ansamblu de dodii”. Cât de ilustrativă este deducţia pentru neomogenitatea cititorului nostru!

   Interesantă şi ideea că „europeanul e definit de dualitate, antiteze, contradicţii simple, absurdităţi. Anca este unul care depăşeşte dualul prin trăire de tip hindus”. Adevărat, scrierea poetului este îndelung cântărită, iar exprimarea îi este mantrică. Mantric şi melodios îi e şi cuvântul, el ne duce cu gândul la Magical Healing Mantra: Om Mani Padme Hum, ea începe ca susurul Gangelui auzit de departe, ca apoi să intre brusc în curgerea-i continuă spre aval, aşa cum poetul se angajează în recitalul poezie-proză-teatru-legendă şi viaţă.

   Parcurgând Cărţi, Poezia, Romane, Relaţii de călătorie, Politice, Interetnice, Religii, Erotice, Traduttore, realizezi profunzimea, acurateţea şi profesionalismul omului de litere Marian Popa. Îi mulţumeşti acestuia în gând pentru ceea ce tu nu ai putea reda. Ai revelaţia la revelaţie, doi oameni ce-şi scurg lin viaţa în scris pentru scris şi pentru încă nescris!

   „Nu statuie după om/ carte nu după monom/ nici binom nici astronom/ că ne potopi sodom/ tu pe cine eu pe gnom/ fără de niciun incom” (OM) G.A.

ADINA DUMITRESCU

(REVISTA VATRA VECHE – Lunar de cultură * Serie veche nouă* Anul IV, nr. 12(48), decembrie 2012, pag.31)

Colocviile de Marţi – Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte

Marţi, 27 noiembrie 2012,  a avut loc evenimentul cultural

Colocviile de Marţi – Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte

***

Evenimentul a avut loc la Centrul pentru Activităţi Recreative şi Inovare Ocupaţională

Str. J.L. Calderon nr.39

Eveniment: Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte

„O palmă îi trase Moartea lui, care se uscase de se făcuse cârlig în chichiță[3], și căzu mort, și îndată se și făcu țărână.” (Petre Ispirescu). „Ne întemeiem aci pe-o autoritate pe care „Românul” desigur nu va cuteza a o combate, pe a lui Nicolae Bălcescu” (Mihai Eminescu”). “así desde las Indias a Valachia / corra tu nombre y fama, / que ya por nuestra patria se derrama” (Tome de Burguillos, en el año de 1634 – dedicaţie lui Lope cf. Herodot despre traci). Pe când Lope însuşi, în piesa lui El prodigioso principe de Transilvania, maschează pe Mihai cu Bathory (Călugăreni, 13/23 august 1595). În timp ce, după Nicolae Bălcescu, „soarele veni să lumineze această mare zi de miercuri 13/23 august, menită a fi briliantul cel mai strălucit al cununei gloriei române”. Calendar cultural, noiembrie 2012: Lope de Vega (25 noiembrie 1562 – 27 august 1635), 450 ani de la naştere; Nicolae Bălcescu (29 ianuarie 1819 – 29 noiembrie 1852), 160 ani de la moarte; Petre Ispirescu (1 ianuarie 1830 – 21 ianuarie 1887), 125 ani de la moarte; centenar George Emil Palade (19 noiembrie 1912 – 8 octombrie 2008).

Dr. George Anca

 Dr. George Anca

 

Invitaţi: Viorica Vatamanu, Lucia Negoiţă, Elisabeta Isanos, Sorana Gorjan, Ana Munteanu, Rodica Pandele, Monica Grigorescu, Claudia Golea, Emilia Ţuţuianu, Victoria Milescu, Bianca Floarea, Wanda Decca, Bianca Beatrice Michi, Alexandra-Maria Citirigă, Mariana Gurza, Adina Dumitrescu, Doina Boriceanu, Doina Ghiţescu, Puşi Dinulescu, Marian Popa, Nicolae Nicolae, Nicolae Gheran, Mihai Teodorescu, Florentin Smarandache, Ben Todică, Om Gupta Prakash, Neculai Hilohi, Mircea Gheorghe, Vasile Andru, Nicolae Băciuţ, Ion Coja, George Lupaşcu, Cornel Berbente, Gabriel Gheorghiu, Nicolae Drăgulănescu, Ion Andreiţă, Neagu Udroiu, Florin Costinescu, Gheorghe Dănilă, Dorin Dospinescu,Vasile Boji, Mihai Stan, Gheorghe Neagu, Ioan Soare, Nicolae Tomoniu, Corneliu Zena, Petru Costinescu, Mircea Muntenescu, Tiberiu-Sebastian Văduva

Amfitrion: Dr. George Anca

Amfitrion: Dr. George Anca

Puşi Dinulescu

Puşi Dinulescu

Bianca Beatrice Michi şi Puşi Dinulescu

 

 

Intervenţii:

Sorana Georgescu-Gorjan: „Aşa e arta, tinereţe fără bătrâneţe...” (Brâncuşi)

Ion Coja (70): „Unde sunt cei ce nu mai sunt”

Dumitru Dinulescu: Poveşti Caragiale

George Anca; Advaita

Vasile Andru (70): Yatra Mexic

Neagu Udroiu: Timpul Kalevalei

Adina Dumitrescu: Culegătorul de poveşti

Bianca Beatrice Michi: Principiul plenitudine-utopie-heterotopie

Mihai Teodorescu: Psihosociologia totalitarismului

Ion Ionescu Bucovu: Ben todică între două lumi

Nicolae Bulz: Romulus Vulcănescu bătrân

Ion Andreiţă: Vasile Văduva tânăr

Tiberiu-Sebastian Văduva: Alecsandru Văduva în nemurire

 Nicolae Bulz

Nicolae Bulz: Romulus Vulcănescu bătrân

Sorana Georgescu-Gorjan

Mihai Teodorescu

Sorana Georgescu-Gorjan

Teatrul de poezie: Recital Viorica Vatamanu

Recital Viorica Vatamanu

 Viorica Vatamanu

Viorica Vatamanu

 

Lansări:

Andru povestit de 29 de confraţi şi de el însuşi, 2012

Ben Todică (60): Între două lumi; Între lumi; al treilea volum, aniversar: decembrie, 2012

Florentin Smarandache, Vasntha Kandasamy: DSm Super Vector Space of Refined Labels, Zip Publishers, Columbus, Ohio, 2011. Premiul Statelor New Mexico şi Arizona, 2012.

Cornel Berbente: Fiinţă şi lucrare, Bibliotheca, 2012

Claudia Golea: În numele câinelui, Minerva, 2012

Ben Todică: Între două lumi; Între lumi- Editura Muşatinia

Ben Todică: Între două lumi; Între lumi- Editura Muşatinia

 LA MULŢI ANI, BEN TODICĂ!

Bianca Beatrice Michi 

Sorana Georgescu-Gorjan

Portrete foto: Radu Cristian Nema 

 Bianca Beatrice Michi 

*

NB Teatrul de poezie: Poezia vieţii, recital de Viorica Vatamanu. Folclor, Theodor Mazilu, D.R. Popescu, Lorca, Sf. Pavel, Biblie. „Avem o revelaţie astă-seară, o mare actriţă, care ar trebui socotită vedetă, nu profesoară la o şcoală, fie şi Universitatea Naţională de Teatru şi Film” (Puşi Dinulescu).

 Viorica Vatamanu

Viorica Vatamanu

 

*

Sorana Georgescu-Gorjan: „Aşa e arta, tinereţe fără bătrâneţe...” (Brâncuşi)

TINEREȚE FĂRĂ BĂTRÂNEȚE…

Dintr-o frumoasă mărturie a lui C. S. Nicolăescu Plopșor aflăm că Brâncuși i-ar fi spus:

“Săpând necontenit fântâni interioare, am dat de izvorul vieții fără de moarte și al tinereții fără bătrânețe. Așa e arta: tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte.”

La 27 noiembrie comemorăm 125 de ani de la trecerea la cele veșnice a lui Petre Ispirescu, cel care ne-a dăruit minunatul basm la al cărui titlu făcea referire sculptorul. Viziunea lui Brâncuși, prin referirea la artă, este însă mai optimistă decât cea a povestitorului.

O întâmplare recentă confirmă rolul artei de exponent al tinereții fără bătrânețe. La licitația de Artă Modernă și Impresionism care a avut loc la Christie’s, la 7 noiembrie 2012, un mulaj în ghips intitulat Une muse a obținut 12,4 milioane de dolari. Lucrarea semnată de Brâncuși are o poveste fascinantă.

Modelul sculpturii O muză (1912) ca și cel al Muzei adormite (1909-1910) a fost baroana Renée Irana Frachon, bună prietenă a sculptorului. Lucrările cioplite în marmură au stârnit interesul organizatorilor expoziției de Artă Modernă Internațională ce urma să fie găzduită în 1913 în localul Armurăriei regimentului 69 infanterie din New York. Pictorii Arthur Davies, Walter Pach și Walt Kuhn au fost încântați de aceste sculpturi, ca și de marmurele din 1912 Tors de femeie și Dra Pogany, precum și de Sărutul (1907-1908) din piatră. Le-au ales pe toate cinci, pentru a fi expuse la loc de cinste în cadrul expoziției. Davies chiar a cumpărat Torsul din marmură. Celelalte lucrări au trebuit trecute în ghips, întrucât asigurarea era mult prea scumpă pentru alte materiale. Așa se face că în 1913, publicul american a avut prilejul să vadă doar mulajele din ipsos după O Muză, Muza adormită, Sărutul și Dra Pogany, dar a putut admira Torsul original. Celebra Armory Show a făcut cunoscută pentru prima dată arta brâncușiană dincolo de ocean și a stârnit un enorm interes. De atunci, colecționarii americani îl vor sprijini în permanență pe sculptor.

Brâncuși a purtat o interesantă corespondență cu Walter Pach, intrată recent în domeniul public prin La Dation Brancusi. De aici aflăm că mulajele au fost evaluate de Brâncuși la 1000 franci, dar că i-a lăsat pe organizatori să decidă ce să facă cu ele. Walter Pach a primit gipsul Sărutului cu prilejul căsătoriei și lucrarea a reprezentat pentru familia pictorului o divinitate tutelară, care i-a purtat noroc. Fotografia stelei de pe mormântul Rașevski din Montparnasse, primită de la sculptor, era plasată sub mulaj, între două ferestre din locuința lui Pach.

Dl Davies a păstrat un timp la el mulajele după Muza adormită, O Muză și Dra Pogany. A vândut tinerei doamne Rumsey gipsul Muzei adormite și i-a returnat lui Brâncuși mulajul Drei Pogany, care se află și în prezent în Atelier. Cu ocazia expoziției Brâncuși de la Galeria Brummer din 1933, dna Rumsey a schimbat gipsul cu opera în marmură, pentru $1000. Gipsul a fost achiziționat de o doamna Guggenheimer cu $250. Cu ocazia primei expoziții personale Brâncuși organizată în 1914 la Photo Secession Gallery, Davies a cumpărat O Muză din marmură, care se află în prezent la Muzeul Guggenheim.

Walt Kuhn a achiziționat mulajul după O Muză și a inclus lucrarea în colecția sa. După decesul lui în 1949, mulajul a intrat în stăpânirea soției sale, Vera Spier Kuhn, care a donat-o în 1955 Muzeului Guggenheim. În 1986 gipsul s-a licitat la Christie’s cu $ 880.000. Organizatorul actualei licitații de miercuri 7 noiembrie 2012, Andreas Rumbler aprecia opera realizată acum exact un secol drept superbă, elegantă, modernă, atemporală.

John Quinn, care a văzut O Muză la Armory Show, i-a comandat lui Brâncuși un bronz după „femeia cu gușă” și a primit spre confirmare o schiță a lucrării. Bronzul a fost expus pentru prima oară în 1922 la New York, în The Sculptors Gallery. Există în prezent trei bronzuri, care se află în muzee americane și într-o colecție particulară.

Reapariția pe piața de artă a unei lucrări de Brâncuși din 1912, care a atins o valoare apreciabilă deși e făcută din gips, confirmă faptul că arta are “tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”… 

Sorana Georgescu-Gorjan

 ***

Mihai Teodorescu: Psihosociologia totalitarismului

Mihai Teodorescu

FORMELE FUNDAMENTALE ALE TOTALITARISMULUI

1.      MARXIST-LENINIST DE TIP:

1.STALINIST

2.CEAUSIST(PROLETCULTISM ROMANESC)

3.VIETNAMEZ LEGAL

4.COREEA DE NORD LEGAL

5.CHINA LUI MAO(PROLETCULTISM CHINEZ)

6.CUBA IN PERIOADA INITIALA POLITICIAN :

7.DE GUERILA: COLUMBIA(FARC) SI PERU(TUPA-MAROS)

8.TARILE EUROPEI DE EST(INAINTE DE GORBACIOV)

2. ABSOLUTIST MONARHIC DE TIP :

1.EV. MEDIU RELIGIOS CRESTIN

2.IRANUL SAHULUI PANA LA 1979 PANA LA REVOLUTIA ISLAMICA

3.T. TEHNOCRATIC

1.CUBA ACTUALA

2. CHINA ACTUALA

3.T. MILITAR, CHILE(AUGUSTO PINOCETO)

4.T. FASCIST SI NEOFASCIST

5.T. ISLAMIC RELIGIOS DE GUERILA: LEGAL-ACTUAL

1.IRAN(CORAN-CONSTITUTIE),

DE GUERILA : JIHAD ISLAMIC-OSAMA BEN LADEN, TALIBANIC-AFGANISTAN, HEZBOLAH-LIBAN, GIA-ALGERIA, KURD IN TURCIA, IN TARILE MUSULMAN-DEMOCRATICE

 ***

TRASATURILE PSIHOSOCIALE COMUNE TUTUROR

TOTALITARISMELOR

1.CREDINTA INTR-UN IDEAL MORAL SUPREM

2.SPERANTA(OPTIMISMUL)

3.CENZURA IMPOTRIVA STIRILOR CARE MICSOREAZA SPERANTA(OPTIMISMUL)

4. TREBUINTA INSTINCTIVA DE A SE INCADRA INTR-O STRUCTURA SOCIALA(TREBUINTA DE INCLUZIUNE)

5. TREBUINTA DE IUBIRE INTRE MEMBRII GRUPULUI CU ACEEASI IDEOLOGIE

6. TREBUINTA DE URA IMPOTRIVA DUSMANILOR IDEALULUI MORAL(SACRIFICIUL MINORITATII PENTRU BINELE MAJORITATII)

7. SACRALIZAREA VALORILOR SOCIALE SUPREME CARE IN EVUL MEDIU ERA VALOAREA RELIGIOASA IAR ACUM E VALOAREA STIINTEI(PRIVESTE NUMAI COMPONENTA POZITIONALA A RETELEI STATUT-ROL)

8. FESTIVISMUL

9. COLECTIVISMUL EXTREMIST

10. EGALITARISMUL IRATIONAL(MASIFICAREA)

11. SACRIFICIUL INDIVIDULUI PENTRU IDEAL MORAL

12. SIMPLITATEA COGNITIVA

13. CAUTAREA TAPULUI ISPASITOR

14. CONSENSULS(CONFORMITATEA)

15. MENTALITATEA TOTALITARISTA(EUGENIA SI EUTANASIA)